Bancile, institutiile financiare si sistemul bancar.Capitolul I: Banca si rolul sau in economie n economia moderna, un rol destul de important in functionarea pietei capitalului si in desfasurarea relatiilor monetare si finaciare, interne si externe, il au institutiile bancare. Banca este o unitate economica specializata, care organizeaza circulatia baneasca, efecuteaza operatiuni de incasari si plati in numerar si decontari intre aagenti economici, mobilizeaza mijloacele banesti temporar disponibile in economie, acorda credite, emite titluri de credit, emite si pune in vanzare hartii de valoare. Rolul bancilor in economie rezulta din principalele lor functii: Mijlocitori si centre de credit si ce casa ai agentilor economici, avand ca scop obtinerea de profit( banca de emisiune coordoneaza platile si incasarile ce se efectueaza in intreaga economie nationala); Emit si pun in vanzare diferite titluri de credit; Efectueaza decontari intre agentii economici; Restrictioneaza creditul; Bancile pot selection proiecte de dezvoltare pe care le sustin cu credite; Intremediar intre debitor si creditor, fiind specializate in constituirea si miscarea capitalului de imprumut.

Astfel, bancile contribuie la largirea activitatii economice pe calea creditului, la accelerarea vitezei de rotatie a capitalurilor, la micsorarea cheltuielilor de circulatie si a masei banesti necesara circulatiei. Ele indeplinesc un rol important in calitate de intermediar intre debitori si creditori, fiind specializate in constituirea si miscarea capitalului de imprumut. Deci, bancile efectueaza urmatoarele opratiuni: a. Operatiuni principale pasive(atragerea de disponibilitati banesti, sub forma de depuneriin cont, depuneri de economii, etc); b. Operatiuni principale active(acordare de credit, scontare de cambia si alte efecte de comert) c. Operatiuni accesorii(incaso, depozite in custodie, servicii de casa, etc) In orice tara cu economie de piata exista, in prezent, numeroase banci si tipuri de banci, care sunt structurate dupa anumite criteria si care alcatuiesc un sistem bancar dezvoltat si inytregat in economia nationala a fiecarei tari. In cadrul sistemul bancar, se disting bancile centrale( de regula, cate una in fiecare tara), bancile specializate si institutiile specile de credit.

Capitolul II: Clasificarea bancilor: A. Banca centrala ocupa un loc deosebit in cadrul sistemului bancar. Ea este, in economia contemporana, principal institutie prin intermediul careia guvernele realizeaza politica monetare, valutara, de plati si de credit, in contextual si subordonata politicii generale economice a tari. Rolul multifunctional al bancii centrale rezulta din functiile pe care le indeplineste: Functia de emisiune a monedei nationale, functie in care banca centrala are un rol primordial si preponderent in creatia monetara; Reglarea circulatiei monetare interne; Emisiunea instrumentelor de credit, aplicand, in acelasi domeniu, politica monetara si de credit a guvernului; Efectueaza operatiuni de decontare intre bancile comerciale si pastreaza depozitele acestora; Primeste si pastreaza rezervele de aur ale statul; Administreaza rezervele bugetare si valutate ale statului.

Resursele bancii centrale sunt: capitalul propriu, capitalul de rezerva, depuinerile bancilor specializate, ale diferitelor firme si ale statului, emisiunea de bancnote, care constituie cea mai importanta sursa. Modul de organizare si functionare a bancii centrale difera de la o tara la alta, asa cum este prevazut in statutul fiecarei banci.

B. Bancile specializate - ca termen generic utilizat pentru a desemna orice alta banca decat banca centrala- cuprind institutii care deruleaza operatiuni specific activitatii bancare. In cadrul structurilor bancare ale tarilor co economie de piata dezvoltata, bancile specializate sunt foarte divesificate, ele putand fi diferentiate dupa tipul operatiunilor sau dupa sfera teritoriala de curpindere: 1. Bancile de depozit(uneori denumite si banci de afaceri), care realizeaza cea mai mare parte a activitatiilor pe plan intern, prin atragerea de depozite si acordarea de credite, pe termen scurt sau mediu, firmelor si persoanelor fizice. 2. Bancile comerciale, isi desfasoara activitatea atat pe plan intern, cat si pe plan international. Activitatea lor este foarte diversa si, prin aceasta, ocupa un ;oc deosebit de important in cadrul sistemului bancar: acordarea de credite firmelor, acceptarea de depuneri de la latebanci si firme, administrarea averilor, finantarea schimburilor comerciale ale tarii unde sunt amplsate. 3. Bancile specializate in finantarea comertului extern, au ca obiect de activitate atat operatiuni de casa, cat si operatiuni de credit privind raporturile economice international. 4. Bancile ipotecare, acorda imprumuturi in numerar sau in scrisuri funciare- de regula pe tremens lung- garantate cu ipoteca asupra terenurilor sau cladirilor debitorului. 5. Bancile locale, care opreaza pe plan intern, au ca principala activitate servirea clientelei locale, formate din firme mici si mijlocii, precum si personae particulare. Activitatea lor cuprinde atragerea de depozite, acordarea de credite, administrarea averilor, etc. 6. Casele de economii sunt institutii bancare, cu o retea vasta de mobilizare a disponibilitatilor banesti ale populatiei, prin diferite instrumente de economisire. Resursele pe care le detin sunt plasate in hartii de valoare, in imprumuturi acordate bancilor comerciale, altor agenti economici, statului si propriei clientele.

C. Institutiile speciale de credit cuprind bancile cooperatiste, societati de asigurare, societati de finantare a trusturilor de constructii, etc. In Romania exista, in cadrul legislative: Legea privind activitatea bancara, Legea Bancii Nationale a Romaniei, Legea societatilor comercialelae caror prevederi sunt correlate cu standardele international si s-au elaborate cu consultarea si asistenta expertilor Fondului Monetar International(FMI)si al BIRD. Sistemul bancar al Romaniei a fost structurat si organizat pe doua niveluri: I. II. Banca Nationala a Romaniei, cu functii de institut unic de emisiune, de reglemetare in domeniul monetar si al creditului si de supraveghere a tutuor societatilor bancare; Bancile constituite ca societati comerciale- au ca obiect principal atragerea de fonduri de laa public si agentii economici, acordarea de credite si efectuarea multor alte servicii su specific bancar. Capitolul III:

Banca Nationala a Romaniei(BNR)Este banca centrala a statului roman, conduce politica monetara si de credit in cadrul politicii economice si financiare a statului si mentine stalibitatea monedei nationale. BNR este institutul unic de emisiune al statului si stabileste reglemantarile in domeniul monetar si al creditului. Capitalul BNR este in totalitate al statului roman. Functiile Bancii Nationale: Emisiunea monetara; Operatii cu societati bancare si alte institutii de credit, operatiuni de rescont; Operatiuni si Trezoreria Statului; Operatii cu aur si valuta; Control valutar; Etc.

Societatile bancareSocietatile bancare, (Banca Comerciala, Banca Romana de Dezvoltare, etc), sunt personae juridice romane si s-au constituit pe baza prevederilor Legii 31/1990, Legea privind societatile comerciale; (nu poate lua forma de societati comerciale cu raspundere limitata-SRL). Societatile bancare isi incep activitatea in baza autorizatiei eliberete de Banca Nationala a Romaniei. Societatilor bancare li se interzice sa incheie contracte sau intelegeri,ori sa adopte orice fel de practice care le-ar asigura pozitii dominate pe piata monetara, financiara sau valutara. Societatile bancare in activitatea lor se supun reglementarilor emise periodic de BNR pentru aplicare politiii monetare, valutare si de asigurare a prudentei bancare si de supraveghere a societatilor bancare. Toate societatile bancare sunt obligate sa deschida conturi de corespondenta la BNR si sa mentina reserve minime, obligatorii potivit reglementarilor date de aseasta.

Capitolul IV:

Banca Nationala a Romaniei(BNR)

Sistemul bancar in perioada de tranzitie Avand in vedere rolul si importanta pe care le au bancile in buna functionare a agentilor economici si a economiei nationale in ansamblu, incepand din 1990 sistemul bancar a fost supus unui intens proces de restructurare in vederea sustinerii tranzitiei economiei romanesti la economia de piata. In procesul de reorganizare a sistemului bancar BNR a fost degrevata de toate activitatile specifice bancilor comerciale (acestea fiind preluate de Banca Comerciala Romana), ei fiindu-i reatribuite functiile unei Banci Centrale: emisiunea monetara, asigurarea stabilitatii monetare, administrarea rezervelor valutare ale tarii, urmarirea executarii balantei de plati externe, reglementarea si supravegherea sistemului bancar. In aprilie 1991 au fost adoptate in Parlament legea privind activitatea bancara numarul 23/1991 si legea privind statutul BNR nr. 34/1991, aceste legi avand rolul declarat de restructurare si modernizare a sistemului bancar. Conform acestor legi, BNR capata un grad mare de independenta, ea fiind raspunzatoare doar in fata organului legislativ al tarii, Parlamentul. Celelalte banci sunt constituite ca societati comerciale pe actiuni avand dreptul sa efectueze operatiuni specifice cu conditia respectarii cadrului de reglementare bancara stabilit de BNR. Fostele banci de stat (Banca de Comert Exterior, Banca Agricola, Banca de Investitii) au fost transformate in banci comerciale cu capital de stat si privat autohton, aprobandu-li-se si noi statute de organizare si functionare. In toata aceasta perioada au fost infiintate de asemenea banci cu capital privat autohton si strain, precum si sucursale ale unor banci straine. Astfel, la 31 martie 1999 erau autorizate 36 de societati bancare - persoane juridice - si 7 sucursale sau reprezentate ale bancilor straine. Crearea sau modernizarea acestor banci au contribuit atat la o mai buna acoperire a nevoilor de capital cat si la dezvoltarea procesului concurential, care a contribuit la imbunatatirea calitatii serviciilor si produselor oferite de aceste societati bancare. Tranzitia sistemului bancar nu a fost lipsita de evenimente nedorite. Astfel, in 1996 doua societati bancare - Dacia Felix si Credit Bank - ca urmare a unor politici inadecvate de creditare nu au mai putut onora cererile de retragere ale clientilor lor, ca urmare a desfasurarii unei activitati lipsita de prudenta si eficienta. In cele din urma, celor doua societati le-a fost retrasa autorizatia de functionare. Pentru a respecta practicile internationale si a recastiga increderea publicului in sistemul bancar au fost adoptate Ordonanta nr. 39, completata cu Legea nr 88/1997 privind infiintarea si functionarea fondului de garantare a depozitelor. Prin aceste reglementari s-a infiintat un Fond de garantare a depuneril 747j92h or in sistemul bancar, acest Fond fiind constituit ca persoana juridica de drept public. Scopul sau este garantarea rambursarii depozitelor constituite la societatile bancare de catre deponenti persoane fizice. Initial, Fondul garanta plata catre deponenti a fondurilor depozitate in limita unui plafon de garantare de 10 milioane lei pentru fiecare deponent. Legea specifica faptul ca marimea plafonului de garantare se va modifica semestrial prin indexarea acestuia cu indicele pretului de consum comunicat de Comisia Nationala pentru Statistica. In prezent sunt garantate depozitele pana la suma de 35,5 milioane.

Perspective ale activitatii bancare in Romania Avand in vedere experienta tarilor dezvoltate, dar si a tarilor aflate in tranzitie, dar cu rezultate mult mai consistente in realizarea reformelor economice, o data cu normalizarea vietii economice activitatea bancara ar putea avea urmatoarea evolutie: Difuzarea tot mai accentuata in societate

In tarile dezvoltate din punct de vedere economic majoritatea covarsitoare a populatiei active intra in contact direct cu o banca sau o institutie financiara pentru a-si incasa, pastra sau utiliza veniturile. In Romaniase impune reformarea sistemului fiscal, una din masurile esentiale fiind introducerea impozitului pe venitul global. Pentru a reduce nivelul evaziunii fiscale toate veniturile obtinute de o persoana vor trebui consemnate intr-un cont bancar (salarii, pensii, chirii etc). Reforma sistemului de pensii controlate de catre stat vor aduce sume imense in fondurile de pensii, relansand operatiunile bancare de custodie si administrare a fondurilor. De asemenea, bancile se vor implica tot mai mult in afacerilor firmelor, in toate stadiilor acestora, de la faza de proiect la cea de finantare si de la administrarea profiturilor la gestionarea pierderilor. Intensificarea colaborarii intre banci si burse Bancile vor juca un rol important pe piata de capital atat ca investitori in obligatiuni cat si ca intermediari pentru cientii lor, in activitatile de cumparare sau vanzare de obligatiuni si actiuni. Participarea bancilor la operatiunile efctuate in cadrul pietei de capital prezinta in principal urmatoarele avantaje: a) obtinerea de comisioane pentru activitatile de consultanta in domeniul investitilor financiare b) investirea propriilor fonduri in actiuni si obligatiuni c) acordarea de imprumuturi, din disponibil, pe pietele internationale De asemenea, institutile bancare joaca un rol esential in compensarea si decontarea diferitelor tipuri de tranzactii efectuate in cadrul Busei de Valori. Din cele prezentate rezulta faptul ca desi bursa de valori reprezinta o institutie concurenta din punct de vedere al atragerii fondurilor, ea ofera posibilitatea bancilor da a-si spori profiturile.

Rolul de reglementare al BNRPrincipalele atributii ale BNR in desfasurarea activitatii economice Sistemul bancar sta in centrul oricarei economii de piata pentru ca el trebuie sa asigure cadrul care sa dea posibilitatea mobilizarii fondurilor banesti din economie si alocarea lor in scopul desfasurarii normale a activitatii economice banii, circulatia baneasca, creditul, procesele valutare fiind instrumente active in stimularea activitatilor productive. Activand intr-un domeniu cu totul special al vietii economice, bancile au un regim special de organizare si functionare care da drept de indrumare, supraveghere si control Bancii Centrale. In orice tara dezvoltata exista o banca centrala care supravegheaza si indruma procesele si fenomenele financiar-bancare de mare insemnatate pentru tara respectiva. Banca Nationala a Romaniei este banca centrala a statului roman care are ca obiect fundamental de activitate asigurarea stabilitatii monedei nationale. Pentru atingerea acestui obiectiv BNR elaboreaza, aplica si raspunde de politica monetara, valutara, de credit, de plati precum si de autorizarea si supravegherea prudentiala bancara pentru a asigura functionarea eficienta a sistemului bancar. BNR are dreptul exclusiv de emisiune, ea fiind singura institutie autorizata sa emita insemne monetare sub forma de bancnote si monede metalice ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romaniei. Emisiunea de moneda de catre banca centrala se sprijina pe achizitia si monetizarea activelor monetare. Factorii care determina emisiunea de moneda de catre banca centrala sunt urmatorii: a) Avansurile directe catre tezaur b) Creantele asupra strainatatii c) Creantele asupra economiei Prin functia de emisiune, BNR are raspunderea asigurarii unei circulatii monetare sanatoase, deoarece emisiunea de moneda peste necesitatile economice are ca efect aparitia inflatiei.

De asemenea, BNR este institutia care elaboreaza si pune in aplicare polititica monetara si valutara. Politica monetara reprezinta ansamblul interventiilor bancii centrale asupra lichiditatii economiei in scopul de a contribui cu ajutorul utilizarii instrumentelor monetare la realizarea obiectivelor politicii economice a statului roman. Principalele instrumente de politica monetara utilizate de catre BNR sunt manevrarea taxei scontului si sistemul rezervelor minime obligatorii pe viitor odata cu dezvoltarea pietelor financiare preconizandu-se a se utiliza si politica operatiunilor la piata libera (open market). In ceea ce priveste politica valutara, Banca Nationala a Romaniei elaboreaza si aplica politica privind cursul de schimb, stabileste si urmareste aplicarea regimului valutar pe teritoriul Romaniei. In administrarea regimului valutar, BNR raspunde de: 1) emiterea reglementarilor cu privire la operatiunile cu active externe si aur, in vederea protejarii monedei nationale 2) elaborarea balantei de plati si a altor lucrari privind pozitia investitionala a tarii 3) stabilirea cursurilor de schimb pentru operatiuni proprii pe piata valutara, calcularea si publicarea cursurilor medii pentru evidenta statistica 4) pastrarea si administrarea rezervelor internationale ale statului. Banca Nationala tine in evidentele sale contul curent general al Trezoreriei Statului deschis pe numele Ministerului Finantelor, BNR primind incasarile si efectuand plati in limita disponibilitatilor in acest cont. In cursul exercitiului financiar anual pentru a acoperi decalajul temporar dintre incasarile si platile din acest cont BNR poate acorda imprumuturi cu termene de rambursare de cel mult 180 de zile in conditii de dobanda la nivelul pietei. Aceste imprumuturi nu pot depasi 7% din veniturile bugetului de stat realizate in anul precedent, iar soldul permanent al imprumuturilor acordate si nerambursate nu poate depasi dublul capitalului si al fondului de rezerva al BNR. In baza conventiei incheiate cu Ministerul Finantelor BNR poate actiona ca agent pe contul statului in ceea ce priveste: - plasarea emisiunilor de titluri de stat si alte efecte negociabile de indatorare a statului roman - exercitarea functiilor de agent de instrainare, depozitare si transfer al titlurilor de stat - plata capitalului, dobanzilor, comisioanelor si a spezelor aferente. O alta contributie importanta a BNR o reprezinta asigurarea legaturii statului roman cu organizatiile financiar bancare internationale. Ea gestioneaza si tine evidenta operatiuni lor financiare ale tarii cu organismele internationale (FMI, Banca Mondiala, Banca Reglementelor Internationale, etc). De asemenea, BNR participa in numele statului la tratative si negocieri externe in probleme financiare, monetare si de plati.

Capitolul V STUDIU DE CAZ: RAIFFEISEN BANK Prezentarea societatii bancare n 1862, Friedrich Wilhelm Raiffeisen, primar al mai multor orase germane, a ntemeiat o uniune de credit n Anhusen, Germania, iar n 1886 apare prima uniune de credit n Mhldorf, Austria. Grupul Raiffeisen devine cel mai mare grup bancar privat din Austria si are o structura pe trei niveluri: primul nivel cuprinde 680 de banci locale care, la rndul lor, au un total de 1.680 de sucursale. Numarul total de unitati Raiffeisen ajunge astfel la 2.360. cel de-al doilea nivel este format din bancile regionale (Landesbanks), care se numara si printre principalii actionari ai Raiffeisen Zentralbank sterreich AG (RZB-Austria), detinnd mpreuna mai mult de 80 % din capitalul social. RZB Austria, actionarul principal al retelei de banci din Europa Centrala si de Est, constituie cel de-al treilea nivel si reprezinta institutia centrala a grupului bancar. n 1927, a fost fondata RZB - Austria (Raiffeisen Zentralbank sterreich AG), care este actionarul principal al retelei de banci din Europa Centrala si de Est, pentru a coordona activitatile si politicile financiare ale ntregului grup bancar Raiffeisen si este responsabila cu tranzactiile si operatiunile efectuate n numele grupului la nivel national si international. Reteaua de banci:

Serviciile bancare oferite sunt completate de: cele financiare ca banca de investitii; serviciile de consultanta privind privatizarile; gestionari de proiecte n domeniul imobiliar; leasing; servicii comerciale. Operatiunile internationale ale RZB-Austria se concentreaza n principal pe pietele n formare. Pozitia sa si legaturile traditionale cu Europa Centrala si de Est au ajutat RZB-Austria sa stabileasca excelente relatii cu firmele, bancile si alte institutii din aceasta regiune. Odata cu procesul de liberalizare din Europa Centrala si de Est si tranzitia de la economia centralizata la economia de piata, RZB-Austria si-a dezvoltat semnificativ activitatea internationala, reusind sa devina una dintre cele mai bune banci specializate n pietele n formare din aceasta regiune. RZB-Austria opereaza n douasprezece tari din regiune printre care se numara si Romnia din 1998. Reteaua nu se opreste n Europa Centrala si de Est, ci include si Europa Occidentala si celelalte continente prin compania financiara din New York, sucursalele din Londra si Singapore, precum si prin

birourile de reprezentanta din Paris, Bruxelles, Moscova, New York, Beijing, Hong Kong, Bombay si Ho Chi Minh. Prezenta Raiffeisen Zentralbank Oesterreich (RZB) n Romnia a nceput n anul 1994 prin deschiderea unei reprezentante la Bucuresti si devine, astfel, una dintre primele banci straine din sectorul bancar romnesc. n iunie 1998, reprezentanta a fost transformata ntr-o subisidara a RZB, oferind servicii si produse pentru companii. Raiffeisen Bank (Romnia) este cea de-a noua banca din Europa Centrala si de Est. n februarie 2001, RZB, mpreuna cu Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), si-a exprimat interesul de a achizitiona pachetul majoritar de actiuni, peste 98,84%, ale Bancii Agricole,cea de-a treia banca romneasca. Contractul de achizitie a fost semnat la sfrsitul lunii iulie 2002. Din acest pachet, RZB-Austria detinea 93,36%. Valoarea totala a tranzactiei se ridica la 52 de milioane USD, din care 37 milioane USD reprezinta investitii de capital, iar 15 milioane USD, pretul platit pentru achizitionarea actiunilor. Astfel, prin fuziunea, ncheiata n iunie 2002 (n cadrul hotarrilor luate de Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor din data de 18 mai 2002), a celor doua entitati detinute de Raiffeisen Zentralbank Oesterreich AG (RZB) n Romnia: Raiffeisenbank (Romnia), nfiintata n 1998 ca subsidiara a Gru 545h71f pului RZB; Banca Agricola, achizitionata n 2001; Raiffeisen Bank Romnia devine una din cele mai puternice banci din Romnia. RZB-Austria detine 94,14% din Raiffeisen Bank. Banca are aproximativ 3.500 angajati si o retea nationala de sucursale si agentii care depaseste 200 de locatii. Raiffeisen Bank este o banca universala, oferind o gama completa de produse si servicii de cea mai buna calitate persoanelor fizice, IMM-urilor si corporatiilor mari prin multiple canale de distributie: unitati bancare (peste 200 n ntreaga tara), retele de ATM si EPOS, phone-banking (Raiffeisen Direct) si mobile banking (myBanking). Raiffeisen s-a orientat anul acesta asupra cresterii profitabilitatii, dupa ce n anii trecuti a nregistrat cresteri agresive, n special pe zona de retail. n 2006, austriecii au facut o reorganizare a retelei, unitatile fiind coordonate dupa linii de activitate, n locul sistemului vechi, care prevedea organizarea ierarhica regionala. Astfel, au aparut unitati specializate, cum sunt cele de vnzare a creditelor imobiliare sau cele pentru clienti corporativi. Pe de alta parte, banca a introdus un sistem de salarizare care leaga ntr-o masura mai mare remuneratia de activitatea salariatului. Raiffeisen Bank este una dintre cele mai puternice banci din Romnia, Raiffeisen este al treilea jucator din sistem, detinnd active de putin peste 3 miliarde de euro la jumatatea anului, corespunzator unei cote de piata de 7,9%. Structura actionariatului: 99,49% - Grupul Bancar Raiffeisen; 0,51% - peste 17.000 de actionari persoane fizice si juridice. Capitalul social Raiffeisen Bank S.A. si-a majorat capitalul social printr-o emisiune de actiuni subscrise de actionarii bancii, n valoare de 1.442.158.685.000 lei/ 144.215.868,5 lei noi. n urma acestei operatiuni valoarea capitalul social s-a majorat de la 10.520.427.700.000 lei/ 1.052.042.70 lei noi la 11.962.586.385.000 lei/ 1.196.258.638,5 lei noi, reprezentnd un numar de 11.962.586.385 actiuni nominative cu valoarea nominala de 1.000 lei/ 0,1 lei noi / actiune. Subscrierea a avut loc n perioada 04.02.2005 - 07.03.2005, iar nregistrarea majorarii la Registrul Comertului s-a efectuat n data de 22.03.2005 n baza ncheierii judecatorului delegat nr. 13689/22.03.2005. Toti actionarii care au subscris au primit din partea Regisco S.A. un extras de cont care confirma numarul de actiuni detinute la Raiffeisen Bank S.A. dupa subscriere. Principalele functii, activitati si operatiuni bancare

Raiffeisen Bank este o banca universala ce ofera o gama completa de produse si servicii financiarbancare celor peste 2 milioane de clienti ai sai (corporate, IMM si persoane fizice) prin intermediul unei retele de distributie cu acoperire nationala, alcatuita din 215 sucursale si agentii (la 31 decembrie 2005). Banca a promovat intens, n cursul anului 2005, canalele alternative de acces myBanking si Raiffeisen Direct. Printre serviciile oferite de banca se numara: serviciul Sweep, serviciul Smart Tel, programul Asigurarea ta n caz de incendiu, plati directe furnizor, etc. MyBanking ofera informatiile financiare privind contul bancar personal si cursul valutar si cu ajutorul sau se pot efectua transferuri intra si interbancare; Prin Raiffeisen Direct, banca este mai aproare de client, fara ca acesta sa faca cel mai mic efort si fara sa plateasca comisioane si taxe suplimentare; Serviciul Sweep, existent n cadrul Raiffeisen Bank, ofera posibilitatea de a transfera automat sumele care depasesc un nivel prestabilit n alt cont indicat de catre client; Serviciul SmartTel ofera informatiile despre cont, disponibile 24 de ore din 24, 7 zile pe saptamna, direct pe ecranul telefonului mobil, sub forma unor mesaje text de tip SMS. programul Asigurarea ta n caz de incendiu presupune o asigurare pe viata titularilor de conturi curente n lei, deschise la Raiffeisen Bank. Prin Plati directe furnizor, Raiffeisen Bank va plati clientului, din contul curent, toate facturile pentru telefonul fix si mobil, la gaze, la lumina si altele. De asemenea, Raiffeisen Bank mai ofera: credite de prefinantare a exporturilor si finantarea comertului cu bunuri fungibile. Conform actului constitutiv, principalul domeniu de activitate al bancii l constituie activitatea de intermediere monetara si activitatile de creditare. n acord cu legea bancara, obiectul de activitate al bancii include: atragere de depozite si de alte fonduri rambursabile; contractare de credite, incluznd printre altele: credite de consum, credite ipotecare, finantarea tranzactiilor comerciale, operatiuni de factoring, scontare, forfetare; servicii de transfer monetar; emitere si administrare de mijloace de plata, cum ar fi: carti de credit, cecuri de calatorie si alte asemenea, inclusiv emitere de moneda electronica; emitere de garantii si asumare de angajamente; tranzactionare n cont propriu sau n contul clientilor, n conditiile legii, cu: instrumente ale pietei monetare, cum sunt: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de depozit; valuta; contracte futures; instrumente avnd la baza cursul de schimb si rata dobnzii; valori mobiliare si alte instrumente financiare; intermediere, n conditiile legii, n oferta de valori mobiliare si alte instrumente financiare, prin subscrierea si plasamentul acestora ori prin plasament si prestarea de servicii aferente; acordarea de consultanta cu privire la structura capitalului, strategia de afaceri si alte aspecte legate de aceasta, consultanta si prestare de servicii cu privire la fuziuni si achizitii de societati comerciale; intermediere pe piata interbancara; administrare de portofolii ale clientilor si consultanta legata de aceasta; pastrare n custodie si administrare de valori mobiliare si alte instrumente financiare; prestare de servicii privind furnizarea de date si referinte n domeniul creditarii; nchiriere de casete de siguranta; depozitarea activelor fondurilor de investitii si societatilor de investitii; distribuirea de titluri de participare la fonduri de investitii si actiuni ale societatilor de investitii; actionarea ca operator al arhivei electronice de garantii reale mobiliare; operatiuni cu metale si pietre pretioase si obiecte confectionate din acestea; operatiuni n mandat;

servicii de procesare de date, administrare de baze de date ori alte asemenea servicii pentru terti; participare la capitalul social al altor entitati; nchirierea de bunuri mobile si imobile catre terte parti, n conditiile legii; servicii auxiliare sau conexe legate de activitatile desfasurate, cum ar fi: detinerea si administrarea de bunuri mobile si imobile necesare desfasurarii activitatii sau pentru folosinta salariatilor, si efectuarea oricaror alte activitati si operatiuni necesare pentru realizarea obiectului de activitate autorizat. n ceea ce priveste diferite operatiuni bancare care vizeaza activitatea bancii si locul n care se realizeaza, acestea se mpart n: operatii front - office si operatii back - office. Front-office-ul grupeaza operatiile care vizeaza interactiunea bancii cu clientii sai: furnizare de informatii privind serviciile pe care le ofera banca etc. Back-office-ul grupeaza operatiile transparente pentru clientii sai, dar care asigura functiile vitale ale sale: contabilitatea interna bancara, administratie, gestiunea de conturi si calculul de dobnzi, depozitarea numerarului etc. n ceea ce priveste raportul care se stabileste ntre operatiile front-office si cele de back-office, acestea difera de la o banca la alta prin activitatea desfasurata . Analiza economico - financiara - Raiffeisen Bank Mures Analiza potentialului material implica abordarea celor doua categorii de active, fixe si circulante prin prisma volumului, structurii, dinamicii si eficientei lor. Relevant pentru evidentierea manierei de valorificare a potentialului material la Raiffeisen Bank Mures este eficienta acestuia. Eficienta mijloacelor fixe poate fi determinata n principal prin indicatorii: cifra de afaceri la 1000 de lei mijloace fixe profit la 1000 de lei mijloace fixe. Nivelul acestora n intervalul de timp realizat este: Realizari Nr. INDICATORI crt. 2004 2005 2006 1. Cifra de afaceri la 1000 lei 994,85 909,88 1003,41 MF 2. Profitul la 1000 lei MF 70,4 25,41 Primul indicator a avut o evolutie pozitiva, nregistrnd valori peste 900 lei CA la 1000 lei MF. Cel de-al doilea indicator a nregistrat valori foarte mici, precum si o evolutie negativa, scaznd de la 70,4 lei n anul 2005 la 25,41 lei n anul 2006. Utilizarea eficienta a mijloacelor fixe impune, de asemenea, ca regula generala devansarea indicelui nzestrarii tehnice (IGI) de catre indicele productivitatii (IW): IW IGI. Nr. crt. 1. 2. 3. INDICATOR Mijloace fixe (MF) Numar salariati (Ns) Grad tehnica: 4. Productivitatea muncii de U.M. Realizari 2004/2005 95,3 276,9

Mil lei Nr. a) Mii nzestrare lei sal b) Mii lei sal

2004 64211 2463 26070,2

2005 169501 2348 72198,5

2006 169731 2191 77467,4

2006/2005 93,3 107,3

25935,9

65684

253,3

77731,6

118,3

n anul 2005 nzestrarea tehnica a devansat dinamica productivitatii muncii (276,9>253,3). Situatia ar putea fi apreciata ca fiind normala deoarece efectele investitiilor (in special in tehnica de calcul)) realizate in anul 2005 se vor regasi n buna masura n anii urmatori. Analiza eficientei utilizarii activelor circulante se realizeaza cu ajutorul indicatorilor: viteza de rotatie a activelor circulante si durata recuperarii creantelor. a) Viteza de rotatie a activelor circulante se exprima prin: - coeficient (numar de rotatii) - durata unei rotatii:Nr. crt. 1.

INDICATOR Cifra de afaceri

U.M.

2004

Realizari 2005

2006

Mil 63880 154226 170310 lei 2. Stocuri Mil 9235 20446 19950 lei 3. Nr. 6,92 7,54 8,53 Rotatia stocurilor rot 4. Durata unei rotatii Zile 52 48 42 Pentru conducerea unei organizatii, indicatorii rotatiei stocurilor prezinta o importanta deosebita, deoarece interesul acesteia este de a avea o rotatie a stocurilor ct mai rapida posibil. Asadar, se poate aprecia ca la Raiffeisen Bank Mures avem o situatie pozitiva, ntruct numarul de zile n care stocurile realizeaza o rotatie completa a scazut de la 52 zile n anul 2004 la 42 zile n anul 2006.

b) Durata recuperarii creantelor, calculata cu formula

, este evidentiata n tabelul de mai jos:

Nr. crt. 1. 2. 3.

INDICATOR Creante Cifra de afaceri Durata recuperarii creantelor

U.M. Mil lei Mil lei Zile 6483

2004

Realizari 2005 33139 154226 78 33975

2006

63880 37

170310 73

Valorile ideale ale indicatorului se situeaza ntre 0 si 30 zile. La sucursala Raiffeisen valorile de recuperare a creantelor sunt cu mult peste cele considerate normale, ca urmarea a faptului ca ritmul de crestere a creantelor depaseste ritmul de crestere a cifrei de afaceri. Situatia poate fi apreciata nefavorabila pentru aceasta, sucursala fiind stnjenita n desfasurarea activitatii normale de blocajul financiar existent. n ceea ce priveste structura creantelor Raiffeisen Bank Mures nu mai are de recuperat creante cu vechime peste un an, ceea ce nseamna ca managementul s-a preocupat pe stingerea creantelor vechi astfel nct sa se elimine riscul nerealizarii lor

Analiza cheltuielilor Analiza dinamicii si structurii cheltuielilor la Raiffeisen Bank Mures are la baza datele din contul de profit si pierdere, precum si din contul de venituri si cheltuieli. Rezultatele analizei sunt prezentate n tabelele urmatoare.

Realizari CATEGORII DE CHELTUIELI (mil lei) 2004 2005 2004/2005 2006 2006/2005 Cheltuieli materiale - total 20593 48555 235,8 55118 113,5 Lucrari si servicii executate de terti 9526 12007 126 15497 129,1 Impozite, taxe si varsaminte asimilate 2522 4486 177,9 6538 145,7 Cheltuieli cu personalul - total 31635 54065 172,4 67681 121,5 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele 5770 12831 222,4 14927 116,3 CHELTUIELI DE EXPLOATARE 70046 131944 188,4 159761 121,1 TOTAL 7. CHELTUIELI FINANCIARE 5364 11211 209 14636 130,6 8. CHELTUIELI EXCEPIONALE 2333 575 24,6 1940 337,4 9. TOTAL CHELTUIELI 77743 143730 184,9 176337 122,7 Pe ansamblul firmei se constata o majorare a cheluielilor totale cu 22,7% n anul 2006 fata de anul 2005, si cu 84,9% n anul 2005 fata de anul 2004, situatia fiind justificata din punct de vedere economic de cresterea cifrei de afaceri. Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

CATEGORII DE CHELTUIELI Cheltuieli materiale - total Lucrari si servicii executate de terti Impozite, taxe si varsaminte asimilate Cheltuieli cu personalul - total Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele CHELTUIELI DE EXPLOATARE TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE CHELTUIELI EXCEPIONALE TOTAL CHELTUIELI 29,4 13,6 3,6 45,2 8,2 100

2004

Structura 2005 36,8 9,1 3,4 41 9,7 100 91,8 7,8 0,4 100

2006 34,5 9,7 4,1 42,4 9,3 100 90,6 8,3 1,1 100

90,1 6,9 3 100

Analiza structurala a cheltuielilor totale, conform evidentei acestora in contul de profit si pierdere releva urmatoarele: cheltuielile de exploatare au crescut ca pondere n totalul de cheltuieli de la 90,1% n anul 2004 la 91,8% in anul 2005, nregistrnd apoi o scadere sensibila n anul 2006 (90,6%). n aceasta categorie ponderea cea mai mare o au cheltuielile cu personalul (45,2%, 41%, respectiv 42,4%). De altfel, asa cum s-a mai precizat, ritmul de crestere a cheltuielilor cu munca vie l-a devansat pe cel al cifrei de afaceri, ceea ce a condus la cresterea lor relativa. cheltuielile financiare au nregistrat de asemenea o crestere n totalul cheltuielilor, de la 6,9% (n anul 2004) la 7,8%(n anul 2005), respectiv 8,3% (anul 2006). Cauzele care au generat acesta majorare sunt: neachitarea n timp optim a furnizorilor externi, suplimentarea creditelor cheluielile exceptionale au o evolutie fluctuanta, fiind cauzata de plata unor penalitati si amenzi.

Pentru analiza prezinta interes si rata de eficienta a cheltuielilor sau rata medie a cheltuielilor, determinata cu ajutorul relatiei: Unde RCh = rata cheltuielilor. n tabelul de mai jos se prezinta valorile acestui indicator: Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. INDICATOR Cifra de afaceri Cheltuieli materiale Cheltuieli cu personalul Cheltuieli totale Rata cheluielilor materiale la 1000 lei CA Rata cheltuielilor cu personalul la 1000 lei CA Rata cheltuielilor totale la 1000 lei CA UM Mil lei Mil lei Mil lei Mil lei Lei Lei Lei 2004 63880 20593 31635 70046 322,4 495,2 1096,5 Realizari 2005 154226 48555 54065 131944 314,8 350,6 855,5 2006 170310 55118 67681 159761 323,6 397,4 938,1

Se observa o mbunatatire a valorilor n anul 2005 si 2006, nsa n anul 2004 valorile indicatorului sunt mari, pentru obtinerea a 1000 lei CA, sucursala facnd cheltuieli de 1096,5 lei (de altfel, n anul 2004 s-au nregistrat pierderi), respecti 938,1 lei. n anii 2005 si 2006, situatia ratei de eficienta a cheltuielilor poate fi apreciata ca normala, n sensul ca permite obtinerea de profit n fiecare din cei doi ani. Dinamica acesteia reflecta "miscarile" produse n situatia economico-financiara a sucursalei si n mediul ambiant n care aceasta actioneaza. Analiza patrimoniala Patrimoniul, ca indicator economico-financiar, reflecta valoarea economica a firmei, capacitatea acesteia de a face fata necesitatilor f inanciare la un moment dat. Analiza patrimoniului societatii comerciale necesita att analiza structurii acesteia, ct si analiza functionala a situatiei financiar-patrimoniale. Ne vom referi la cel de-al doilea aspect, datorita implicatiilor sale mult mai directe asupra eficientei organizatiii. Analiza functionala a situatiei financiar-patrimoniale, este centrata pe fondul de rulment si necesarul de fond de rulment. Fondul de rulment, calculat cu ajutorul bilantului patrimonial, este rezultatul formulei: FR = Active circulante - Datorii pe termen scurt. Nevoia de fond de rulment se obtine la rndul sau cu formula: NFR = Stocuri + Creante - Obligatii pe termen scurt. Informatiile prezentate sunt suficiente pentru o analiza a fondului de rulment si a necesarului de fond de rulment. Indicatori privind fondul de rulment Nr. crt. 1. 2. 3. INDICATORI Active circulante Datorii pe termen scurt Fond de rulment 2004 16508 31227 -14719 Realizari 2005 54737 54590 147 2006 55125 54600 525

4. 5. 6. 7.

Stocuri 9235 10446 19950 Creante 6483 33139 33975 Nevoia de fond de rulment -15509 -1005 -675 TREZORERIA NET (3-7) 790 1152 1200 Din datele prezentate rezulta ca organizatia a nregistrat un fond de rulment pozitiv n anii 2005 si 2006, ceea ce semnifica un excedent de lichiditati potentiale sau marja de siguranta fata de riscurile activitatii viitoare. n ceea ce priveste nevoia de fond de rulment, acest indicator nregistreaza valori negative pe toata perioada analizata. Valoarea sa negativa semnifica faptul ca necesitatile temporare sunt mai mici dect sursele temporare posibile de mobilizat. n cadrul analizei patrimoniale, diferenta dintre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment reprezinta trezoreria neta (TN). Se observa ca ea nregistreza valori pozitive pe toata perioada analizata, ceea ce semnifica o autonomie financiara a firmei pe temen scurt.

Produse si servicii oferite de Raiffeisen Bank Creditul bacar: Creditul bancar este acordat de catre banci persoanelor fizice (sau juridice) pe termen scurt, mediu sau lung. Aceste credite se pot acorda cu sau fara inscrisuri, cu garantii reale sau fara, pe obiecte ale creditarii sau global. Creditul imobiliar - este un credit oferit pentru cumpararea, construirea, extinderea sau modernizarea locuintelor. Creditul imobiliar este o modalitate simpla de a-ti cumpara o locuinta sau un teren, de a-ti construi o casa sau de a-ti moderniza, extinde sau termina locuinta pe care o ai cu ajutorul unei sume de bani imprumutata de la banca. Suma imprumutata va fi returnata sub forma unor rate lunare pe o perioada cuprinsa intre 3 si 20 de ani, in functie si de destinatia imprumutului. Pe scurt, poti avea casa pe care ai visat-o chiar daca nu dispui de toti banii necesari. Creditul imobiliar "Casa ta" Creditul imobiliar Casa Ta este un credit pentru cumpararea, constructia, extinderea, modernizarea de locuinte sau pentru achizitionarea de terenuri. Valuta: LEI, EUR sau USD. Valoare: intre 5.000 si 200.000 de EUR (sau echivalentul in LEI/USD). Perioada: intre 3 si 25 de ani. Avans: 25% din valoarea investitiei. Garantie: ipoteca pe locuinta cumparata (in cazul creditului pentru achizitionarea de locuinte) sau ipoteca asupra unor imobile aduse in garantie (pentru celelalte tipuri de credite Casa Ta). Asigurare: asigurare de viata si asigurarea imobilelor aduse in garantie. Creditul Flexi: a) Flexicredit: Flexicredit este un credit destinat nevoilor personale nenominalizate. Banii se acorda in numerar, fara sa fie necesara dovada cumpararii unui anumit bun. Valuta: LEI sau EUR. Valoare: intre 300 si 10.000 de EUR (sau echivalentul in lei). Perioada: intre 6 luni si 6 ani. Avantaje Acordare in maximum 24 de ore. Nu este necesara justificarea modului de utilizare a sumei primite. Fara avans, fara girant. Plata automata a ratelor lunare din contul curent, fara sa mai fie necesara deplasarea la banca. Posibilitatea de rambursare anticipata a creditului, partiala sau integrala. Posibilitatea de a beneficia, la cerere, de asigurare de viata in conditii avantajoase.

b) Flexicredit Plus Flexicredit Plus este un credit destinat nevoilor personale nenominalizate. Banii se acorda in numerar, fara sa fie necesara dovada cumpararii unui anumit bun. Valuta: lei, EUR sau USD. Valoare: intre 5.000 si 75.000 de EUR (sau echivalentul in lei/ USD). Perioada: intre 6 luni si 20 ani. Garantii: ipoteca de rang I constituita in favoarea bancii asupra unuia sau mai multor imobile aflate in proprietatea ta sau a unor terti. Asigurare: asigurarea imobilului/ imobilelor cesionata in favoarea bancii. Tipuri de venituri acceptate: venituri din salarii, venituri din comisioane din vanzari, venituri din activitati independente, venituri din chirii, venituri din pensii, venituri din drepturi de proprietate intelectuala, venituri din dividende. Avantaje Nu este necesara justificarea modului de utilizare a sumei primite. Fara avans, fara girant. Fara carte de munca. Comision inclus, finantat de catre banca. Nu este necesara asigurarea de viata. Plata automata a ratelor lunare din contul curent, fara sa mai fie necesara deplasarea la banca Posibilitatea de rambursare anticipata a creditului, partiala sau integrala. Evaluarea gratuita a imobilului/ imobilelor aduse in garantie. Creditul pentru masina Creditul Masina Ta este un credit pentru cumpararea de masini sau moto-scutere noi. Valuta: lei, EUR sau USD. Valoare: intre 2.000 si 75.000 de EUR (sau echivalentul in lei/ USD). Perioada: intre 6 luni si 7 ani. Garantii: gaj pe masina si asigurare Full-CASCO cesionata in favoarea bancii. Avantaje Fara girant. Aprobare rapida, in maximum 48 de ore din momentul constituirii dosarului. Documentatie simpla si suport in obtinerea creditului la sediul dealer-ului auto. Se ia in calcul bugetul familiei, nefiind impus un venit minim personal. Plata automata a ratelor lunare din contul curent, fara sa mai fie necesara deplasarea la banca . Posibilitatea de rambursare anticipata a creditului, partiala sau integrala. Creditul de consum a) Credit HiperIeftin Caracteristici Valuta: lei. Valoare: intre 250 si 5.000 de EUR (echivalentul in lei). Perioada: intre 18 luni si 5 ani. Dobanda fixa. Avantaje Fara carte de munca. Fara avans, fara girant. Rata lunara scazuta. Posibilitatea de rambursare anticipata a creditului. b) Credit PeLoc Caracteristici - Valuta: lei, EUR sau USD. - Valoare: intre 150 si 3.000 de EUR (sau echivalentul in lei). - Perioada: intre 6 luni si 5 ani. - Dobanda: pentru creditele in lei ai posibilitatea de a opta intre dobanda fixa si dobanda variabila. Pentru creditele in valuta, dobanda este variabila. Avantaje

- Creditul in lei se acorda pe loc. - Doar cu buletin si adeverinta de salariu. - Fara avans, fara girant. - Posibilitatea de rambursare anticipata a creditului.

Cardul de credit: - Cardul este un instrument de acces la un cont bancar. Permite posesorului plata bunurilor si serviciilor, precum si retrageri de numerar din ATM sau de la ghiseele bancii dintr-un credit acordat pe numele sau. Cardul de credit permite detinatorului fie rambursarea in totalitate a creditului la sfarsitul perioadei stabilite de emitent, caz in care cardul este un card de calatorie si divertisment - travel and entertainment card, fie rambursarea partiala a creditului acordat, partea ramasa urmand sa fie considerata ca o extensie a creditului acordat anterior - charge card. - Perioada de creditare este nelimitata; cardul se reinnoieste automat din 2 in 2 ani, fara obligativitatea de a aduce documente suplimentare sau de a rambursa integral creditul inainte de primirea noului card Raiffeisen Bank pune la dispozitia clientilor sai urmatoarele tipuri de carduri: -Cardul de credit Standard - Cardul de credit Connex - Cardul de credit Gold - Visa Eectron si Visa Classic - Maestro - Eurocard / Mastercard in USD sau EURO Raiffeisen Bank si integrarea europeana Pentru a spori sansele atragerii de ct mai multe fonduri comunitare, Raiffeisen Bank si GEA au creat un produs pentru Europa: consultanta si solutii de finantare care li se potrivesc. Romnia va primi aproximativ 30 de miliarde de euro, n perioada 2007 - 2013, pentru sprijinirea procesului de integrare n Uniunea Europeana. Prin urmare, potentialii beneficiari ai acestor fonduri (firme, autoritati publice locale si centrale) vor putea cheltui peste 8,5 milioane euro / zi, timp de 9 ani (utilizate pna n 2015), n masura n care proiectele propuse vor fi eligibile.La prima vedere, volumul fondurilor puse la dispozitia companiilor romnesti de catre Uniunea Europeana poate parea dificil de absorbit. Lund n considerare experientele tarilor vecine, vom vedea ca au ntmpinat dificultati n absortia fondurilor alocate, reusind sa acceseze n medie nu mai mult de 30% din totalul acestora. Care sunt tipurile de proiecte pentru care Romnia va primi fonduri? Este investitia mea eligibila pentru a beneficia de finantare din partea Uniunii Europene? Acestea sunt doar cteva dintre ntrebarile la care banca si propune sa ofere raspunsuri n perioada urmatoare, pentru a sprijini mediul de afaceri din Romnia n procesul de absortie a fondurilor comunitare post-aderare. Pentru a spori sansele atragerii de ct mai multe fonduri comunitare, Raiffeisen Bank si GEA au creat un produs pentru Europa: consultanta si solutii de finantare care li se potrivesc. Este foarte important sa ntelegem ca din costul total al unui proiect, numai o parte din cheltuieli sunt eligibile, iar din acestea, Uniunea Europeana acopera numai un anumit procent (ntre 50 si 85%). De asemenea, fondurile structurale nu sunt acordate n avans, ci n regim de decontare. De aceea, companiile au nevoie sa gaseasca finantare pentru valoarea grantului la initierea proiectului. Raiffeisen Bank este pregatita sa finanteze att valoarea grantului, ct si sa acopere partial restul de cheltuieli eligibile. Pe baza analizei proiectului, banca poate oferi finantare si pentru cheltuieli neeligibile.

Afaceri europene prin Raiffeisen Bank Raiffeisen Bank a folosit experienta grupului pe pietele Europei Centrale si de Est pentru o consultanta permanenta acordata clientilor. ntr-un moment att de important pentru Romnia si pentru companiile romnesti, cum este aderarea la Uniunea Europeana, consider ca rolul bancilor ar putea fi unul determinant. De aceea, Raiffeisen Bank a propus companiilor, nca inainte de integrare si, binenteles, n anii urmatori, produse si servicii care sa contribuie la marirea competitivitatii lor pe piata europeana. Odata cu decizia de aderare a Romniei la 1 ianuarie 2007, fondurile comunitare post-aderare devin o realitate, ce trebuie fructificata ct mai bine si mai eficient. Alinierea la standardele europene reprezinta n primul rnd o necesitate pentru firmele romnesti confruntate cu concurenta acerba de pe piata unica europeana, nu numai o ratiune impusa de legislatia europeana. Raiffeisen Bank a nteles ca prima conditie pentru un proces de absorbtie optima a fondurilor postaderare o reprezinta informarea permanenta si corecta a mediului de afaceri asupra oportunitatilor avute la dispozitie. Astfel, Raiffeisen Bank a initiat mpreuna cu Grupul de Economie Aplicata (GEA) o serie de conferinte n cele mai mari orase din tara, conferinte menite sa pregateasca companiile pentru valorificarea instrumentelor financiare care pot duce la cresterea competitivitatii n contextul aderarii la Uniunea Europeana. Raiffeisen Bank poate oferi solutii companiilor pentru a reduce decalajul fata de productivitatea medie a Uniunii Europene, precum si autoritatilor locale, n vederea derularii de proiecte precum cele de mediu sau infrastructura. Pentru a ndeplinii obiective strategice de importanta nationala, cum sunt: mbunatatirea infrastructurii, dezvoltarea capacitatii administrative sau cresterea productivitatii, e clar ca trebuie sa depunem eforturi cu totii, iar Raiffeisen Bank doreste sa-si asume un rol important n atingerea acestor obiective. nca o data, Raiffeisen Bank si demonstreaza rolul inovator pe piata bancara din Romnia, oferind clientilor sai mai mult dect un produs bancar clasic. Banca, n parteneriat cu GEA, este pregatita sa si sustina clientii, din momentul ntocmirii dosarelor de proiecte, ce presupune cerinte de natura administrativa si birocratica si pna la acordarea finantarii necesare demararii investitiilor. Experientele negative nregistrate de tarile din Europa Centrala si de Est n primii doi ani dupa aderare, au fost atenuate de implicarea institutiilor financiare si de consultanta. Lund ca exemplu Polonia, valoarea proiectelor depuse pentru finantare a crescut de la 115% la 182% din totalul fondurilor alocate, n perioada 2004 - 2006, numarul proiectelor aprobate s-a dublat, toate acestea pe fondul implicarii bancilor n etapele de implementare a proiectelor. Experienta Grupului Raiffeisen n zona Europei Centrale si de Est, unde a nregistrat succese n mai multe domenii, nu poate conferi dect o garantie n plus expertizei oferite si companiilor din Romnia. n Polonia, Raiffeisen Bank a dovedit o implicare semnificativa, nregistrnd numai n valul IV de acordare a fondurilor europene pe programul de competitivitate, o cota de 11% din totalul finantarilor private obtinute de IMM-urile ale caror investitii au fost co-finantate din fonduri UE. Raiffeisen Bank Euro-Buletin si propune sa reprezinte un instrument de lucru si informare pentru ceea ce nseamna fondurile structurale n Romnia, sa evidentieze rolul de consultant si finantator pe care Raiffeisen Bank si l-a asumat n acest moment de maxima importanta pentru dezvoltarea mediului de afaceri romnesc. O companie de talie medie (maxim 249 angajati si maxim 43 milioane euro active sau 50 milioane euro cifra de afaceri) are n planurile sale de investitii mbunatatirea/cresterea competitivitatii prin achizitia de echipamente mai performante.

Pot fi aceste investitii finantate din fonduri europene? Compania poate primi si finantare bancara? Cu totii am asteptat cu multa nerabdare sosirea momentului zero - 1 Ianuarie 2007, data la care Romnia a fost primita n cadrul Uniunii Europene. ntmpinat cu mult entuziasm de noi toti, acest moment a adus pe lnga bucuria de a fi devenit europeni si responsabilitatea de a aduce Romnia la nivelul celorlalte tari din Uniune. O contributie semnificativa la mbunatatirea calitatii vietii din Romnia o vor avea, cu siguranta, proiectele de dezvoltare derulate de companiile romnesti n anii urmatori. Pentru companii, ct si pentru autoritatile locale, un al doilea moment foarte important n procesul de aderare la UE este reprezentat de data de la care proiectele romnesti vor fi selectionate pentru a primi sprijin financiar european. n acest scop, Raiffeisen Bank ofera un instrument foarte util - un manual electronic privind posibilitatea sustinerii proiectelor si prin fonduri structurale. Utilizatorul acestui manual poate afla informatii sintetizate despre programele operationale, daca proiectul sau poate fi eligibil, precum si care sunt costurile eligibile, care sunt criteriile generale si specifice de eligibilitate, precum si criteriile de selectie. Vom lua ca exemplu compania mentionata la nceput. Managerul companiei care vrea sa afle daca investitiile sale pot fi finantate din fonduri europene va accesa meniul vertical de unde va selecta tipul institutiei sale, n cazul nostru - IMM (se aplica modelul de ncadrare al intreprinderilor conform Ordonantei de Guvern nr.27/2006). Selectnd "IMM" din meniul vertical, vor fi afisate toate masurile din Programele Operationale pentru care IMM-urile reprezinta aplicanti eligibili. Deoarece proiectul si propune sa creasca competitivitatea firmei, se va alege Programul Operational pentru Competitivitate. Urmatorul pas este de a selecta din cadrul acestui PO masura unde se considera ca poate fi ncadrata investitia. n cazul nostru, poate fi selectata masura "Investitii pentru IMM si ntreprinderi mari. n urma selectiei masurii si a link-ului "vezi selectie", utilizatorul va citi principalele elemente de interes, precum criterii de eligibilitate si selectie, costuri finantabile. Aceste informatii pot fi ulterior completate prin accesarea meniului orizontal "Produse bancare" unde sunt descrise solutiile de finantare puse la dispozitie de catre Raiffeisen Bank. Raiffeisen Bank poate oferi solutii att companiilor, ct si autoritatilor locale pentru a reduce decalajul fata de productivitatea medie a Uniunii Europene. Pentru a ndeplini obiective strategice de importanta nationala, cum sunt: mbunatatirea infrastructurii, dezvoltarea capacitatilor administrative sau cresterea productivitatii.n conditiile n care absorbtia fondurilor de pre-aderare nu a fost nici pe departe optima, o provocare majora ramne absorbtia banilor ce vor fi alocati Romniei dupa aderare. Mediul de afaceri romnesc este direct vizat de aceasta provocare. Firmele autohtone vor trebui sa stie sa foloseasca aceasta oportunitate pentru a-si creste capacitatea de a face fata concurentei acerbe de pe piata unica europeana. Dezvoltarea de parteneriate ramne o conditie sine-qua-non pentru a atinge astfel de obiective. Romnia beneficiaza de fonduri oferite de Uniunea Europeana nca din anul 1991. Aceste fonduri de pre-aderare (PHARE, ISPA, SAPARD) au ajuns sa reprezinte peste 25% din totalul investitiilor din bugetul national si sunt concepute pentru a acoperi proiecte pna n anul 2010. Sumele ce vor fi alocate dupa aderare, prin fondurile structurale, vor fi cu mult mai mari dect cele puse la dispozitia Romniei n perioada de pre-aderare. Prin cele trei fonduri majore, Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondul Social European (FSE) si Fondul de Coeziune (FC), Romnia ar putea beneficia de o suma de pna la 17 miliarde Euro pe perioada 2007-2013, conform estimarilor bazate pe prelungirea liniara a pachetului financiar 2007-2009, garantat prin Tratatul de Aderare. Raiffeisen Bank ofera o gama completa de servicii si produse de calitate pentru persoane fizice, IMM-uri si companii mari. Banca are peste 2 milioane de clienti de retail (dintre care peste 120.000 IMM-uri) si peste 4.100 clienti corporatii mari si medii. Raiffeisen Bank are n Romnia o retea de 217 unitati si 4.500 de angajati. Grupul Raiffeisen si extinde continuu activitatile pe care le desfasoara n Romnia, avnd nfiintate pna n prezent: societate de brokeraj pe piata de capital-Raiffeisen Capital & Investment, societate de leasing-

Raiffeisen Leasing, o banca de creditare-economisire-Raiffeisen, Banca pentru Locuinte si un broker de asigurari - Raiffeisen Broker de Asigurare-Reasigurare. n curnd va ncepe sa functioneze o societate pentru administrare de active - Raiffeisen Asset Management. GEA este o organizatie non-guvernamentala independenta si apolitica, fondata n 2004. Membrii fondatori sunt noua tineri economisti plus Societatea Romna de Economie (SOREC), care este o asociatie profesionala de renume (fondata n 1992) ce reuneste ctiva dintre cei mai prestigiosi economisti care activeaza n domeniul cercetarii si n cel academic. GEA doreste sa contribuie la dezvoltarea economica din perioada de tranzitie pe care o traverseaza Romnia prin agregarea experientei unor tineri profesionisti economisti. GEA si propune de asemenea, sa sprijine mediul de afaceri local sa faca fata presiunilor concurentiale ale UE, prin promovarea activa a competitivitatii economice.

Concluzii n contextul aderarii Romniei la Uniunea Europeana, restructurarea sistemului bancar este unul din elementele esentiale ale strategiei nationale de integrare, deoarece bancile romnesti trebuie, n cadrul unei piete financiare deschise, sa fie suficient de puternice pentru a sustine interesele capitalului autohton. Evolutia sistemului bancar intern a fost marcata de elemente cu o deosebita semnificatie, precum aparitia si consolidarea unei comunitati a bancilor comerciale independente, constituirea si ntarirea treptata a structurii si activitatii de supraveghere a mediului bancar dezvoltat, extinderea pe piata romneasca a activitatii institutiilor bancare internationale, formarea unei culturi bancare concomitent cu aparitia de noi produse si servicii bancare adaptate noilor cerinte mai sofisticate ale clientelei, intensificarea concurentei pe piata bancara, formarea si dezvoltarea pietelor financiare adiacente - de capital, de asigurari, de leasing si a fondurilor de investitii - supravegheate de institutii specifice. Chiar daca perioada de asanare a sistemului bancar a depasit 15 ani, putem afima ca acest sistem nu a ajuns nca la standardele europene, dar este mult mai dezvoltat n comparatie cu celelalte ramuri din economia nationala. Este necesara continuarea procesului de restructurae si dezvoltare sub aspectul cresterii numarului de unitati bancare, sub aspectul calitatii n sensul perfectionarii structurilor de operare si modernizare a activitatii, intermedierii de produse si servicii bancare, care sa aduca beneficii, att bancilor, dar, n special, clientilor. n vederea integrarii n Uniunea Europeana, Banca Nationala a Romniei a trebuit sa-si armonizeze politica monetara practicata cu cea a Bancii Centrale Europene. n prezent, banca centrala a trecut la politica monetara de tintire a inflatiei, care reprezinta doar o etapa intermediara n vederea corelarii acesteia cu cea a Bancii Centrale Europene. De asemenea,ntreaga legislatie bancara a fost modificata pentru a raspunde cerintelor noului sistem bancar si pentru a fi aliniata la reglementarile aquis-ului comunitar. O caracteristica principala a sistemului bancar din Romnia este concentrarea acestuia, primele trei banci detinnd aproape 50% din cota de piata si majoritatea operatiunilor desfasurate, att n sectorul de retail banking, ct si n cel de corporate banking. Chiar daca procesul de privatizare nu a fost ncheiat n proportie de 100%, putem afirma ca sistemul bancar romnesc este unul privat, fapt demonstrat din concurenta bancara existenta n prezent. Potentialul de crestere a utilizarii serviciilor si produselor bancare pe fondul unui grad relativ scazut de intermediere financiara va conduce la intensificarea concurentei n sistem pentru acapararea cotelor de piata, ceea ce a determinat noi ajustari si noi strategii bancare de abordare a clientelei. Efectele concurentei si-au facut simtita usor prezenta, urmnd sa se dezvolte si n cadrul activitatilor conexe celei bancare, consolidndu-se structurile de grup financiar-bancar si procesul de fuziuni si achizitii. Entitatile bancare, astfel constituite, vor ncerca sa cstige cote de piata ct mai semnificative n domenii cu perspective deosebite, precum asigurari, leasing, brokeraj, asset management, credite ipotecare, fonduri de pensii private. Daca n perioada 2001-2003, bancile erau axate n principal pe sectorul corporate, ncepnd cu anul 2003, bancile se orienteaza spre clientii retail oferindu-le un portofoliu din ce n ce mai complex si diversificat de produse menite sa satisfaca cerintele si necesitatile tuturor cetatenilor. n aceasta perioada

segmentul de retail banking a cunoscut o evolutie surprinzatoare, bancile profilate pe acest domeniu nregistrnd profituri considerabile si majorarea cotelor de piata. Astfel, au fost dezvoltate foarte mult produsele de finantare pentru populatie. n perspectiva integrarii europene, societatile bancare au descoperit si importanta sectorului de coporate banking. Datorita necesitatilor societatilor comerciale si a IMM-urior de a investi ct mai mult pentru a se ridica la standardele europene, bancile si-au ntors privirea catre acest sector, oferindu-le diverse posibilitati de finantare si alte servicii complexe care sa le confere rapiditate si siguranta n desfasurarea activitatilor. Datorita concurentei bancare interne, nivelul dobnzilor a nregistrat pentru prima data la credite valori sub 10%, n timp ce dobnda la depozite ncepe sa aiba o valoare real pozitiva. Nivelul dobnzii va nregistra o scadere si n perioada urmatoare datorita bancilor noi care vor intra pe piata bancara si vor dori sa cstige ct mai multa cota de piata. Concurenta, care se va accentua permanent n urmatorii ani, va obliga toti competitorii din piata bancara interna sa dea dovada de inovatie, viziune de ansamblu prin fructificarea oportunitatilor ivite, putere financiara pentru investitii n tehnologie si extindere a retelei, management la cel mai nalt nivel al riscurilor din activitatea bancara. Bibliografie I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. XII. Lazar C.- Teorie economica generala, Ed. Economica, Bucuresti, 1993 Popescu Constanta-Economie, Ed. Bibiotheca, 2002 Barbulescu, Gh. - 120 de ani de credit pentru agricultura romneasca, Ed. Cons, Bucuresti, 1993 Berea, A., Paul - Modernizarea sistemului bancar, Editura Expert, Bucuresti, 2003; Beju, Daniela Georgeta - Mecanisme monetare si institutii bancare, Ed. Casa Cartii de stiinta, Cluj Napoca, 2004 Danila, N. - Privatizarea bancilor, Ed. Economica, Bucuresti, 2002 Iacob,Alin, serban, Marius - Sectorul bancar n trimestrul II. Retailul scoate scntei , Piata Financiara, septembrie 2005 Isarescu, M. - Reflectii economice. Contributii la teori macrostabilizarii, Ed. Academia Romna, Centrul Romn de Economie comparativa si consensuala, 2001 Leoveanu, Oana - Noi cloncluzii pentru sectorul corporate banking. Parteneriatul banci-companii se consolideaza, eFinance, iunie 2005 Mateut, S. - Reforma sistemului bancar n unele tari din Europa Centrala si de Est, Lucrare de Doctorat, Cluj Napoca, 2001 Pascariu, Gheorghe - Managementul seviciilor bancare - coordonate actuale si perspective - , Editura Fundatiei Academice "Gh. Zane", Iasi, 2004; Stoica, Ovidiu, Capraru, Bogdan, Filip, Dragos - Efecte ale integrarii europene asupra sistemului bancar romnesc, Editura Universitatii "Alexandru Ioan Cuza", Iasi, 2005; *** BNR - Raport Annual, 2005,2006 ,2007 *** Decretul nr. 455/octombrie 1954 *** Legea BNR 3/1994 privind clasificarea creditelor, publicata n M.O. 169/1991, abrogata prin O.G. nr. 88/1997 *** Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata n M.O. nr. 608/13.12.1996 *** Hotarrea guvernului H.G. 465/91 - hotarre privind decontarea prin compensare a platilor restante existente n economie, pubicata in M.O. nr. 158/91 *** Hotarrea guvernului H.G.780/30.12.93 privind nfiintarea Agentiei de Restructurare *** Ordonanta guvernului O.G nr. 13/31.01.95 privind unele masuri de accelerare a procesului de restructurare a regiilor autonome si a societatilor comerciale cu capital majoritar de stat, de ntarire a discipilnei financiare si de mbunatatire a decontarilor n economie

CUPRINS Capitolul I: Banca si rolul sau in economie; Capitolul II: Clasificarea bancilor; Capitolul III: Banca Nationala a Romaniei(BNR) si Societatile bancare; Capitolul IV: BNR; Capitolul V: Studiu de caz privind Raiffeisen Bank; Bibliografie

Universitate Valahia Targoviste Facultatea de Stiinte Economice

Proiect Microeconomie: Bancile, institutiile financiare si sitemul bancar.

Student : Buca Ioana Cornelia Grupa I Specializare : Finante si Banci Anul I