1

CUPRINS

1. INTRODUCERE .......................................................................................... 2

1.1 Cadrul Basel II ................................................................................................................ 2

1.2 Implementarea cadrului Basel II in Bancpost SA ............................................................ 3

1.3 Scopul Pilonului 3 .......................................................................................................... 3

1.4 Supraveghere si norme de consolidare .......................................................................... 3

2. ORGANIZAREA STRUCTURII DE CONDUCERE SI REGLEMENTARILE INTERNE PRIVIND CADRUL DE ADMINISTRARE A ACTIVITATII BANCII ............................................ 4

3. STRUCTURA ORGANIZATORICA SI ORGANIZAREA FUNCTIILOR SISTEMULUI DE CONTROL INTERN ................................................................................................. 5

4. GESTIONAREA CAPITALULUI ......................................................................... 6

4.1 Cerinte minime de capital – definitie ............................................................................... 6

4.2 Fonduri proprii ............................................................................................................... 7

4.3 Cerinte de capital conform Pilonului 1 ............................................................................ 8

4.4 Procesul intern de evaluare a adecvarii capitalului la riscuri ........................................... 8

5. GESTIONAREA RISCURILOR – PREZENTARE GENERALA ........................................ 9

5.1 Gestionarea riscurilor ..................................................................................................... 9

5.2 Politica de gestionare a riscurilor ................................................................................. 10

5.3 Tipuri de risc ................................................................................................................ 10

5.4 Organizare .................................................................................................................... 10

6. NATURA SI EXTINDEREA TRANZACTIILOR CU PERSOANELE AFLATE IN RELATII SPECIALE CU BANCA ............................................................................................ 14

7. RISCUL DE CREDIT .................................................................................... 16

7.1 Riscul de credit – definitie ............................................................................................. 16

7.2 Riscul de credit – organizare ......................................................................................... 16

7.3 Riscul de credit - monitorizare si raportare .................................................................. 19

7.4 Expuneri din creditare .................................................................................................. 21

7.5 Imprumuturi si avansuri restante ................................................................................. 22

7.6 Provizioane pentru deprecierea imprumuturilor si avansurilor ..................................... 25

7.7 Abordarea standard ...................................................................................................... 25

7.8 Tehnici de diminuare a riscului de credit ...................................................................... 26

8. RISCUL DE PIATA SI DE CONTRAPARTIDA / RISCUL DE EMITENT ............................ 26

8.1 Definitii si politici .......................................................................................................... 26

8.2 Abordarea standard - Determinarea cerintelor de capital pentru riscul de piata ........... 27

8.3 Riscul de contrapartida ................................................................................................ 27

8.4 Riscul de emitent in portofoliul de tip Banking Book .................................................... 28

9. RISCUL DE RATA A DOBANZII IN AFARA PORTOFOLIULUI DE TRANZACTIONARE ......... 29

10. RISCUL DE LICHIDITATE ............................................................................ 29

11. RISCUL OPERATIONAL .............................................................................. 29

11.1 Gestionarea Riscului Operational................................................................................ 29

11.2 Masurarea riscului operational ................................................................................... 31

12. STRUCTURA STIMULENTELOR/ REMUNERATIEI PRACTICATE ............................... 31

2

1. INTRODUCERE

1.1 Cadrul Basel II

Bancpost SA (“Banca”) a aplicat normele cadrului Basel II din anul 2008. Noul cadru de adecvare a capitalului a fost rezultatul necesitatii de a avea o abordare mai senzitiva asupra cerintelor de capital, precum si de a imbunatati soliditatea si stabilitatea sistemului bancar international. Cadrul Basel II este bazat pe trei piloni, care se potenteaza reciproc, urmarind sa alinieze cerintele de reglementare cu principiile economice de gestionare a riscurilor:

Pilonul 1 defineste cerintele minime de capital pentru riscul de credit, riscul de piata si riscul operational. Pilonul 2 permite institutiilor de credit si autoritatilor de supraveghere sa stabileasca daca este necesar

capital suplimentar pentru a acoperi cele trei tipuri de risc aferente Pilonului 1 si alte riscuri. Acest proces este sustinut de modelele si evaluarile interne ale Bancii.

Pilonul 3 completeaza primii doi piloni din cadrul Basel II, definind cerinte de publicare cu privire la adecvarea capitalului si la procesul de evaluare a riscurilor, menite sa incurajeze si sa consolideze disciplina si transparenta pietei.

Cadrul Basel II imbunatatit si Directiva Europeana privind Cerintele de Capital (CRD III) din 2009 si respectiv 2010 au fost adoptate ca raspuns la criza economica si financiara si au contribuit la intarirea cerintelor de publicare si transparenta prin adaugarea informatiilor referitoare la portofoliul de tranzactionare, securitizari, profilul de risc, guvernanta corporatista si sistemul de control intern si structura stimulentelor si a remuneratiei. Cerintele Pilonului 3 sunt cuprinse in urmatoarele reglementari:

Ordonanta de urgenta nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, cu modificarile si completarile ulterioare (“OUG nr.99/2006”), care transpune in actul normativ prevederile Directivelor Europene referitoare la cerintele de capital.

Regulamentul Bancii Nationale a Romaniei (“BNR”) si al Comisiei Nationale de Valori Mobiliare (“CNVM.”) nr.25/30/2006 privind cerintele de transparenta si de publicare pentru institutiile de credit si firmele de investitii, cu modificarile si completarile ulterioare.

Regulamentul BNR nr.25/2010 pentru modificarea şi completarea Regulamentului BNR nr. 18/2009 privind cadrul de administrare a activitatii instituţiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvarii capitalului la riscuri si condiţiile de externalizare a activitatilor acestora.

Acest Raport este intocmit in conformitate cu reglementarile mai sus mentionate si se bazeaza pe Situatiile financiare aferente exercitiului financiar incheiat la data de 31 decembrie 2011/1 ianuarie 2012. De la 1 ianuarie 2012 Banca a adoptat standardele de contabilitate IFRS. Acest Raport a fost verificat si aprobat in cadrul Bancpost SA, in conformitate cu prevederile Politicii privind informatiile supuse cerintelor de transparenta si de publicare conform Regulamentului BNR - CNVM nr.25/30/2006, cu modificarile si completarile ulterioare (Politica Pilonul 3). Potrivit reglementarilor in vigoare, Raportul conform Pilonului 3 nu este auditat de auditorii externi ai Bancii. Totusi, Raportul conform Pilonului 3 contine informatii incluse in Situatiile financiare auditate.

3

1.2 Implementarea cadrului Basel II in Bancpost SA

1.2.1 Riscul de credit Incepand cu 1 ianuarie 2008, dupa implementarea normelor de tranzitie in 2007, Banca a aplicat noul cadru (Basel II) privind cerintele de capital, optand pentru abordarea standard pentru riscul de credit. Anterior, Banca a aplicat normele specifice in conformitate cu Basel I. Urmand strategia Grupului EFG Eurobank, Banca a implementat sistemele de rating si infrastructura IT necesare abordarii bazate pe modele interne de rating. Abordarea bazata pe modele interne de rating de baza va fi adoptata pentru portofoliul de clienti corporate, iar abordarea avansata bazata pe modele interne de rating va fi adoptata pentru portofoliul de clienti retail. In 2011 Banca a calculat cerinta de capital pentru riscul de credit potrivit abordarii standard.

1.2.2 Riscul de piata

Banca utilizeaza abordarea standard pentru masurarea riscului de piata si pentru calculul cerintei minime de capital.

1.2.3 Riscul operational In anul 2011 Banca a calculat cerinta de capital pentru riscul operational folosind abordarea indicatorului de baza. Bancpost SA a continuat derularea programelor sale de risc operational, respectiv, RCSA (autoevaluarea riscurilor operationale si a controalelor asociate), KRI (indicatori cheie de risc operational) si RED-B (colectarea in istoric a evenimentelor de risc operational).

1.3 Scopul Pilonului 3

Bancpost SA este o institutie de credit cu sediul in Romania si membra a Grupului EFG Eurobank1, grup format din banci si companii de servicii financiare. Banca este persoana juridica romana si este supravegheata de catre BNR.

1.4 Supraveghere si norme de consolidare

Fiecare institutie de credit, persoana juridica romana asupra careia BNR exercita supravegherea la nivel individual si/sau societate-mama la nivelul Romaniei asupra careia BNR exercita supravegherea la nivel consolidat, trebuie sa indeplineasca cerintele prudentiale, prevazute la art.126 din OUG nr.99/2006. Bancpost SA nu este supravegheata de catre BNR la nivel consolidat sau sub-consolidat, in conformitate cu prevederile Regulamentului BNR - CNVM nr.17/22/2006 privind supravegherea pe baza consolidata a institutiilor de credit si firmelor de investitii, cu modificarile si completarile ulterioare, ci la nivel individual.

1 In conformitate cu decizia actionarilor bancii mama (din data de 29 iunie 2012), EFG Eurobank Ergasias SA si-a schimbat denumirea

companiei in Eurobank Ergasias SA. Prin urmare, Eurobank Ergasias SA funcționează sub numele de mai sus începând cu data de 3 august,

după ce Ministerul Dezvoltarii, Competitivitatii, Infrastructurii, Transportului și Rețelelor din Grecia a înregistrat noua denumire juridică a

băncii-mamă. De asemenea, începând cu 23 iulie 2012, Eurobank Ergasias SA a încetat să aparțină EFG Group si opereaza ca o companie

independenta care nu este controlața de catre orice persoane (una sau mai multe) sau entitați juridice.

4

1.4.1 Situatii financiare IFRS Banca intocmeste Situatii financiare la nivel individual in conformitate cu Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS) emise de IASB si adoptate de Uniunea Europeana si in mod specific potrivit acelor standarde IFRS si interpretari IFRIC emise si in vigoare la data intocmirii Situatiilor financiare, sau emise si adoptate inainte de a deveni obligatorii. Situatiile financiare pentru exercitiul financiar incheiat la data de 31 decembrie 2011, intocmite conform standardelor IFRS includ date comparative cu Situatiile financiare consolidate aferente exercitiului financiar incheiat la data de 31 decembrie 2010. 1.4.2 Situatii financiare statutare Situatiile financiare statutare (conform Standardelor Romanesti de Raportare “RAS”) la nivel individual sunt intocmite in conformitate cu Ordinul BNR nr.13/2008 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aplicabile instituţiilor de credit, instituţiilor financiare nebancare şi Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar (Ordin 13/2008), cu modificarile si completarile ulterioare. Situatiile financiare pentru exercitiul financiar incheiat la data de 31 decembrie 2011, intocmite conform standardelor RAS includ date comparative cu Situatiile financiare consolidate aferente exercitiului financiar incheiat la data de 31 decembrie 2010.

2. ORGANIZAREA STRUCTURII DE CONDUCERE SI REGLEMENTARILE INTERNE PRIVIND CADRUL DE ADMINISTRARE A ACTIVITATII BANCII

Institutie de credit organizata in conformitate cu sistemul unitar de administrare, structura de conducere a Bancpost SA este compusa din organele de administrare si de conducere, potrivit acceptiunii stabilite prin Regulamentul B.N.R. nr.18/2009, cu modificarile si completarile ulterioare. In aplicarea prevederilor in materie, structura de conducere a Bancii a dezvoltat un cadru formal de administrare, conducere si control a activitatii, adaptat la specificul, complexitatea si dimensiunea organizatiei, cadru ce include aspecte privind (i) structura organizatorica a institutiei de credit, delegarea responsabilitatilor functionale, pozitia in cadrul Grupului din care face parte, (ii) responsabilitatile structurii de conducere, (iii) sistemul de control intern, (iv) cerinte de publicare si transparenta. Informatii detaliate privind cadrul de administrare al Bancii sunt incluse in Regulamentul de Organizare si Functionare si reglementarile interne, periodic revizuite si amendate pentru a tine cont de schimbari ale factorilor interni si externi cu impact in activitatea institutiei de credit. Administrarea Bancpost SA Din perspectiva cerintelor Regulamentului B.N.R. nr.18/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, Consiliul de Administratie al Bancpost SA exercita prerogativele in calitate de organ cu functie de supraveghere. Astfel, potrivit dispozitiilor Actului Constitutiv, administrarea Bancii este incredintata Consiliului de Administratie, compus din minimum 7 si maximum 13 membri alesi de catre Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor. In anul 2011 nu au avut loc modificari in componenta Consiliului de Administratie, toate cele 13 pozitii de administratori fiind ocupate, si majoritatea membrilor Consiliului de Administratie a fost formata din administratori neexecutivi, potrivit cerintelor aplicabile. Structura Consiliului de Administratie, la data de 31.12.2011, este prezentata in Anexa nr.1.

5

Conducerea Bancpost SA Potrivit prevederilor Actului Constitutiv al Bancpost SA, conducatorii sunt responsabili cu luarea tuturor masurilor aferente conducerii Bancii, in limitele obiectului de activitate al institutiei de credit, si angajeaza Banca potrivit responsabilitatilor si imputernicirilor stabilite de Consiliul de Administratie. Pozitiile de conducere din structura organizatorica a Bancii, reflectate in Organigrama generala la data de 31 decembrie 2011, se prezinta dupa cum urmeaza: Presedinte Executiv, Vicepresedinte Executiv - Distributie Retail, Vicepresedinte Executiv - Risc, Vicepresedinte Executiv - Credite Persoane Fizice si Vicepresedinte Executiv - Operatiuni Centrale si IT.

3. STRUCTURA ORGANIZATORICA SI ORGANIZAREA FUNCTIILOR SISTEMULUI DE CONTROL INTERN

Consiliul de Administratie stabileste si asigura implementarea de linii clare de responsabilitate si competenta in cadrul Bancpost SA, astfel incat personalul sa inteleaga si sa aplice politicile si procedurile referitoare la competenta si responsabilitatile ce ii revin. Banca este organizata in divizii, directii, servicii si birouri, la nivelul Centralei, si sedii secundare (unitati operationale) in teritoriu. Controlul intern in cadrul Bancii este un proces continuu la care participa Consiliul de Administratie, conducatorii Bancii si personalul institutiei de credit, sistem care are menirea sa asigure atingerea urmatoarelor obiective:

de performanta, prin desfasurarea tuturor activitatilor Bancii in conditii de eficienta si eficacitate; informationale, prin furnizarea de informatii credibile, relevante complete si oportune structurilor implicate

in luarea deciziilor in cadrul Bancii, precum si utilizatorilor externi ai informatiilor; de conformitate, prin asigurarea respectarii in activitatea desfasurata a cadrului legal, a politicilor si

procedurilor interne. Consiliul de Administratie organizeaza functiile sistemului de control intern potrivit prevederilor cadrului de reglementare aplicabil, prin aprobarea structurii organizatorice a acestor functii, si se asigura ca sistemul de control intern prevede o separare adecvata a atributiilor, avand ca scop prevenirea conflictelor de interese. a) Functia de administrare a riscurilor Functia de administrare a riscurilor are in componenta functia de control al riscurilor pe fiecare linie de activitate, in baza deciziei de aprobare a Consiliului de Administratie. Structuri organizatorice specializate din cadrul functiei Risc completeaza cadrul de administrare a riscurilor.

b) Functia de conformitate Reprezentata de Directia Conformitate, functia de conformitate din cadrul Bancii este independenta si permanenta, si functioneaza in baza Politicii si cadrului de administrare a riscului de conformitate, precum si a Mandatului Directiei Conformitate, avizate de Comitetul de Audit si aprobate de Consiliul de Administratie. c) Functia de audit intern Reprezentata de Divizia Audit Intern, functia audit intern este permanenta, independenta, obiectiva si adecvat organizata, menita a adauga valoare si a imbunatati operatiunile Bancii. Infiintata in baza aprobarii Consiliului de Administratie si a Comitetului de Audit, Divizia Audit Intern functioneaza pe baza Statutului avizat de Comitetul de Audit si aprobat de Consiliul de Administratie.

6

4. GESTIONAREA CAPITALULUI

4.1 Cerinte minime de capital – definitie

La 31 decembrie 2011 cerinta de capital (Pilonul 1) a Bancpost SA este calculata pe baza datelor contabile in conformitate cu RAS si a reglementarilor Bancii Nationale a Romaniei (BNR) aliniate la Directivele Comisiei Europene referitoare la adecvarea capitalului firmelor de investitie si a institutiilor de credit. In plus, Banca face calculul cerintei de capital pe Pilonul 1 in baza cifrelor IFRS in scopul intocmirii situatiilor financiare IFRS. Institutiile de credit trebuie sa dispuna de un nivel al fondurilor proprii, care sa se situeze in permanenta la un nivel cel putin egal cu suma urmatoarelor cerinte de capital:

a) pentru riscul de credit si riscul de diminuare a valorii creantei aferente intregii activitati, cu exceptia operatiunilor din portofoliul de tranzactionare, 8% din totalul valorilor ponderate la risc ale expunerilor, calculate, dupa caz, in conformitate cu Regulamentul BNR - CNVM nr.14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de investitii potrivit abordarii standard, cu modificarile si completarile ulterioare;

b) in ceea ce priveste portofoliul de tranzactionare, pentru riscul de pozitie, riscul de decontare si riscul de credit al contrapartidei, cerintele de capital determinate potrivit Regulamentului BNR - CNVM nr. 22/27/2006 privind adecvarea capitalului institutiilor de credit si al firmelor de investitii,

c) pentru riscul valutar si riscul de marfa aferente intregii activitati, cerintele de capital determinate potrivit Regulamentului BNR - CNVM nr. 22/27/2006 privind adecvarea capitalului institutiilor de credit si al firmelor de investitii; si

d) pentru riscul operational aferent intregii activitati, cerintele de capital determinate potrivit Regulamentului BNR - CNVM nr. 24/29/2006 privind determinarea cerintelor minime de capital ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii pentru riscul operational.

Pentru calculul fondurilor proprii se iau in considerare urmatoarele: Fondurile proprii de nivel 1 reprezinta o componenta a fondurilor proprii si cuprind:

a) capitalul social subscris si varsat, cu exceptia actiunilor preferentiale cumulative (RAS si IFRS); b) primele de capital aferente capitalului social integral incasate, (RAS si IFRS); c) rezervele legale, statutare si alte rezerve, precum si rezultatul reportat pozitiv al exercitiilor financiare

anterioare, ramas dupa distribuirea profitului (RAS si IFRS); d) profitul net al ultimului exercitiu financiar, reportat pana la repartizarea sa conform destinatiilor stabilite

de adunarea generala a actionarilor, in limita sumei ce se intentioneaza a se repartiza pe oricare dintre destinatiile prevazute la lit.a) – lit.c). (RAS si IFRS)

Pentru determinarea nivelului fondurilor proprii de nivel 1 se deduc urmatoarele elemente:

a) rezultatul reportat, reprezentand pierdere (RAS si IFRS); b) pierderea perioadei curente (RAS si IFRS); c) valoarea de inregistrare in contabilitate a imobilizarilor necorporale (RAS si IFRS); d) operatiuni considerate in conditii de favoare in conformitate cu Regulamentul BNR - CNVM

nr.16/21/14.12.2006 privind expunerile mari ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii (RAS si IFRS). Nota: Fondurile proprii de nivel 1 calculate pe standarde RAS sunt ajustate pentru scopul IFRS pentru a include efectul recalcularii soldurilor si tranzactiilor datorita modificarii puterii de cumparare a monedei RON in conformitate cu IAS 29 (“Raportari Financiare in Economiile Hiperinflationiste”). Pentru situatiile financiare IFRS, activele si pasivele nemonetare (acele elemente din bilant care nu au fost exprimate in unitatea monetara valabila la 31 decembrie 2003) precum si componentele capitalului propriu au fost retratate de la costul istoric (la data originarii elementului nemonetar), aplicand modificarea indexului preturilor de consum pana la 31 decembrie 2003.

7

Fondurile proprii de nivel 2 se compun din: 1) Fonduri proprii de nivel 2 de baza;

rezervele constituite din reevaluarea imobilizarilor corporale (RAS); rezervele constituite din marcarea la piata a portofoliului disponibil pentru vanzare (IFRS) titlurile pe durata nedeterminata si alte instrumente de aceeasi natura care indeplinesc

conditiile Regulamentului BNR – CNVM nr. 18/23/14.12.2006 privind fondurile proprii ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii, cu modificarile si completarile ulterioare (RAS si IFRS).

2) Fondurile proprii de nivel 2 suplimentar se compun din capitalul sub forma de imprumuturi subordonate, contractate cu respectarea conditiilor prevazute de Regulamentul BNR - CNVM nr.18/23/14.12.2006 privind fondurile proprii ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii, cu modificarile si completarile ulterioare (RAS si IFRS).

4.2 Fonduri proprii

In tabelul urmator prezentam intr-o forma sintetica componenta fondurilor proprii ale Bancpost SA. 01.01.2012

IFRS

Thousand RON

Capital subscris 1,350,246

Prime de capital 81,133

Rezerva generala privind riscul bancar 82,339

Rezerva statutara 72,035

Rezultatul reportat (14,309)

Interese minoritare -

Deducerea imobilizarilor necorporale (111,283)

Deducerea expunerilor in conditii de favoare (1,777)

Total Fonduri proprii de nivel 1 (capitalul de baza) 1,458,384

Capital subordonat eligibil 433,192

Rezerve din reevaluare -

Rezerva marcare la piata AFS ( 2,748)

Total Fonduri proprii de nivel 2 430,444

Deducerea investitiilor in entitati asociate neconsolidate

Total Fonduri proprii (capitalul eligibil) 1,888,828

Deduceri BNR din Fonduri proprii de nivel 1*) (343,423)

Deduceri BNR din Fonduri proprii de nivel 2*) (235,074)

Total Fonduri proprii (Capital Reglementat) 1,310,331

*) Deducerile BNR se refera in special la “filtrele prudentiale” ” si la obligatii fiscale potentiale asupra rezervelor.

8

4.3 Cerinte de capital conform Pilonului 1

In tabelul urmator prezentam intr-o forma sintetica cerinta de capital a Bancpost SA la 31 decembrie 2011: 01.01.2011

IFRS IFRS prudential**

Mii RON Mii RON

Cerinta de capital pentru activitatea de baza 535,065 532,387

Cerinta de capital pentru riscul de tranzactionare 4,355 4,355

Cerinta de capital pentru riscul valutar 6,876 5,656

Cerinta de capital pentru riscul operational 143,396 143,396

Ratele de adecvare ale capitalului 689,692 685,794

Rata de adecvare a capitalului reglementata 8% 8%

Rata de adecvare a capitalului eligibil 22% 15%

Rata de adecvare a capitalului de baza 17% 13% **) Coloana “IFRS - prudential” ia in consideratie toate cerintele reglementate de BNR ca de exemplu provizioanele prudentiale, cu impact asupra riscului de credit si a riscului valutar.

4.4 Procesul intern de evaluare a adecvarii capitalului la riscuri

Procesul intern de evaluare a adecvarii capitalului la riscuri (ICAAP) urmareste sa identifice riscurile inerente modelului de afaceri al Bancii, sa determine materialitatea si alocarea lor la nivelul Bancii, sa le analizeze si cuantifice, sa evalueze procesele de monitorizare si de diminuare a lor si sa determine cerintele de capital intern pentru a asigura adecvarea continua a capitalului Bancii in raport cu profilul sau de risc. Banca a adoptat o abordare "Pilon I plus" pentru a determina cerinţele de capital conform Pilonului II. Procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri al Bancpost SA ia în considerare planurile strategice ale Băncii şi legăturile acestora cu factorii macroeconomici. Riscurile sunt analizate şi cuantificate pe baza unei imagini consolidate a activităţii bancii. Conform acestei metode de cuantificare analiza include:

• simulari de criza pentru factori determinanti de risc şi testarea ipotezelor utilizate; • revizuirea cadrului pentru controlul şi administrarea riscurilor; • evaluarea acţiunilor structurii de conduere a bancii pentru diminuarea riscurilor şi limitarea pierderilor în eventualele condiţii de criza.

Analizele pe baza de scenariu şi simularile de criza (teste de stres) sunt efectuate pentru evaluarea soliditatii poziţiei de capital a Bancii la o deteriorare sistemica a mediului de activitate si pentru a sprijini procesul de planificare a capitalului pentru a determina cerintele de capital intern potrivit cu profilul de risc al bancii. Banca a realizat simulari de criza pe baza unui "scenariu negativ" ipotetic. Scenariile ipotetice iau in consideratie evenimente care pot aparea in viitor. Simularile de criza s-au efectuat in baza cifrelor financiare de la 1 ianuarie 2012 pe baza unui scenariu negativ (soc advers) aplicat pe un orizont de 1 an, pana la decembrie 2012.

9

Necesarul de capital pentru riscul de credit conform scenariului negativ a fost calculat la 118.6 Mil EUR, mai mic decat necesarul de capital pentru riscul de credit, pe Pilonul I, la decembrie 2011, care a fost de 123.8 Mil EUR. De aceea, cerinta de capital pentru riscul de credit pe Pilonul II, luand in calcul simularile de criza, a fost stabilita la valoarea celei reglementate, adica 123.8 Mil EUR. Pentru riscul de piata, potrivit scenariului negativ, nu a rezultat o cerinta de capital in plus fata de cea reglementata. Pentru riscul ratei dobanzii in afara portofoliului de tranzactionare (IRRBB) Banca a cuantificat efectul deplasarii cu +/- 200 bp a curbei dobanzilor asupra venitului net din dobanzi pe un orizont de un an, pana la decembrie 2012. Rezultatul a fost un necesar de capital de 1 Mil EUR pentru riscul ratei dobanzii in afara portofoliului de tranzactionare. Rezultatul final al estimarii necesarului de capital pentru riscul operational pe Pilonul II a fost ca necesarul de capital conform Pilonului I (Indicatorul de baza) de €33 Mil /RON143 Mil este suficient comparat cu expunerea tipica la riscul operational incluzand consecintele reputationale. Cerinta de capital pentru riscul de afaceri, calculata pe baza scenariului negativ al simularilor de criza, a fost de 33.3 Mil EUR si reprezinta diferenta intre stocul de ajustari prudentiale conform simularilor de criza si stocul ajustarilor prudentiale bugetate. Nu include efectul asupra ajustarilor prudentiale al scaderii valorii proprietatilor imobiliare. Cerinta de capital pentru riscul rezidual, calculata pe baza scenariului negativ al simularilor de criza, a fost de 17.22 Mil EUR si reprezinta diferenta intre stocul de ajustari prudentiale conform simularilor de criza si stocul ajustarilor prudentiale bugetate, luand in consideratie o scadere a valorii proprietatilor imobiliare. Indexul Herfindahl-Hirschman Index (HHI) a fost calculat atat pentru concentrarea individuala cat si pentru concentrarea pe sectoare de activitate. Valoarea indexului HHI pentru concentrarea pe sectoare de activitate a fost de 10.68 ceea ce indica faptul ca nu este nevoie de capital pentru acest tip de concentrare. Indexul HHI pentru cele mai mari 1000 expuneri individuale este de 0.53 rezultand intr-un necesar de capital de 3.99 Mil EUR. Cerinta de capital pentru riscul strategic si riscul reputational a fost calculata ca 2% din cerinta de totala de capital pe Pilonul I la decembrie 2011 (pentru riscul de credit, ricul de piata si riscul operational). In urma simularilor de criza efectuate pentru riscul de lichiditate a rezulatat ca Banca nu ar ar avea probleme de lichiditate in nici unul din scenarii. Nu avem cerinta de capital pentru riscul de lichiditate. Ca rezultat al evaluarilor interne, dupa cuantificarea necesarului de capital pentru riscurile semnificative si luand in calcul rezultatele simularilor de criza Banca are un surplus estimat de capital intern de 85 milioane EUR.

5. GESTIONAREA RISCURILOR – PREZENTARE GENERALA

5.1 Gestionarea riscurilor

Bancpost SA procedeaza la ajustarea in mod constant a metodelor de management al riscului la cele mai bune practici internationale pentru o eficienta monitorizare si o buna gestionare a tuturor riscurilor aferente operatiunilor pe care le deruleaza. Procesul de gestionare a riscurilor este o prioritate in cadrul proceselor interne. Banca a alocat resursele necesare actualizarii politicilor, metodologiilor si infrastructurii de gestionare a riscurilor in vederea asigurarii conformitatii cu cele mai bune practici instituite de catre Comitetul de la Basel pentru Supraveghere Bancara. Banca a implementat un proces de aprobare bine articulat, un sistem independent de monitorizare, precum si un cadru general de politici de administrare a riscului de credit, riscului de piata, riscului de lichiditate si riscului operational.

10

In cursul anului 2011, Bancpost SA si-a ajustat cadrul de administrare a riscurilor, ca raspuns la dinamica mediului economic. Procesele de masurare si monitorizare sunt destinate asigurarii faptului ca informatiile relevante sunt utilizate corespunzator in procesul decizional.

5.2 Politica de gestionare a riscurilor

Procesul de administrare a riscurilor semnificative este focalizat pe analiza profilului de risc, in vederea optimizarii raportului dintre risc si profit in diferitele activitatii desfasurate in cadrul bancii. Astfel, Banca isi defineste politicile de gestionare a riscurilor luand in consideratie obiectivele sale strategice si tinand cont de principii sanatoase si prudentiale in conformitate cu reglementarile emise de Banca Nationala a Romaniei si tinand cont de regulile stabilite la nivelul Grupului Eurobank EFG.

5.3 Tipuri de risc

Banca este expusa unui spectru variat de riscuri gestionate la diverse niveluri ale organizatiei. Riscurile semnificative la care Banca este expusa sunt:

Riscul de credit Riscul de afaceri Riscul operational Riscul de lichiditate

5.4 Organizare

Consiliul de Administratie Responsabilitatile Consiliului de Administratie sunt urmatoarele:

stabileste si asigura implementarea de linii clare de responsabilitate si competenta in cadrul Bancii, astfel incat personalul sa inteleaga si sa aplice politicile si procedurile referitoare la competenta si responsabilitatile ce ii revin;

aproba Organigrama generala a Bancpost SA si urmatoarele categorii de amendamente privind structura organizatorica a Bancii:

modificari privind Organigrama generala a Bancpost SA: infiintarea / desfiintarea / redenumirea structurilor organizationale reflectate in Organigrama generala;

reproiectari privind activitatile coordonate de conducatorii Bancii, respectiv infiintarea / desfiintarea/ redenumirea structurilor organizatorice din cadrul functiilor coordonate si principalele responsabilitati noi/ revizuite ale conducatorilor Bancii, dupa caz;

modificari privind responsabilitatile principale alocate persoanelor cu functii de conducere de nivel mediu a unor activitati de importanta deosebita;

amendamente privind comitetele din cadrul Bancpost SA: infiintarea/ desfiintarea de comitete ale Consiliului de Administratie, modificari privind structura si regulamentele lor de organizare si functionare;

monitorizeaza si evalueaza periodic eficacitatea cadrului si a practicilor de administrare a activitatii Bancii; dezvolta si mentine un sistem solid de control intern, ale carui mecanisme de control intern sunt adecvate

activitatii desfasurate de Banca si cuprind proceduri de administrare si contabile riguroase; organizeaza functia de control al riscurilor, functia de conformitate si functia de audit intern, potrivit

prevederilor cadrului de reglementare aplicabil, prin aprobarea structurii organizatorice a acestor functii, si se asigura ca sistemul de control intern prevede o separare adecvata a atributiilor, avand ca scop prevenirea conflictelor de interese;

analizeaza rapoartele privind deficientele majore ale sistemului de control intern;

11

analizeaza rezultatele evaluarii adecvarii controalelor interne – evaluare care include si functia de control al riscurilor si cea de conformitate – de catre functia de audit intern, pentru a se asigura asupra calitatii controalelor interne, atat din punct de vedere al eficacitatii, cat si al eficientei acestora;

aproba strategiile privind administrarea riscurilor (avizate de Comitetul de Risc) si propunerile de revizuire a acestora;

stabileste apetitul la risc sau toleranta la risc al/a Bancii, la un nivel care sa asigure functionarea sanatoasa a acesteia si atingerea obiectivelor sale strategice;

aproba Planul privind capitalul Bancii, avizat de Grupul de Planificare Strategica, potrivit prevederilor cadrului de reglementare aplicabil;

aproba proiectarea procesului intern de evaluare a adecvarii capitalului la riscuri la nivel conceptual - cel putin sfera de aplicare, metodologia si obiectivele generale;

aproba procesul intern de evaluare a adecvarii capitalului la riscuri; analizeaza periodic, pe baza informatiilor primite la timp si in mod adecvat, situatia portofoliului de active,

inclusiv cu privire la clasificarea creditelor, nivelul provizioanelor si activele care pun probleme majore; aproba in prealabil orice operatiune care conduce la inregistrarea sau scoaterea in afara bilantului a unei

expuneri fata de o persoana aflata in relatii speciale cu Banca, ce depaseste pragul prevazut de normele interne, precum si orice operatiune de acest tip care prezinta in alt fel un risc deosebit; in acest sens, membrii Consiliului de Administratie aflati in conflict de interese sunt exclusi din procesul de aprobare;

analizeaza lunar operatiunile ce conduc la inregistrarea unei expuneri mari, asa cum este definita de reglementarile bancii centrale, sau la majorarea acesteia, operatiuni aprobate in baza delegarii de competenta catre conducatorii Bancii, autorizati de banca centrala, si se asigura ca respectivele operatiuni sunt in conformitate cu strategia, politicile si limitele referitoare la riscul de credit aprobate;

asigura controlul implementarii de catre Comitetul Executiv a politicilor si proceselor de administrare a riscului operational in cadrul Bancii;

analizeaza informatiile prezentate de Comitetul de Risc referitoare la aspecte relevante ale cadrului general privind simularile de criza, fluxurile operationale si concluziile aferente si aproba cadrul general privind simularile de criza; Consiliul de Administratie are responsabilitatea finala in ceea ce priveste cadrul general privind simularile de criza;

ia masuri, dupa caz, in functie de nivelul expunerii la risc demonstrat de catre simularile de criza, precum si in functie de obiectivele si de tolerantele la risc stabilite;

efectueaza autoevaluarea cu privire la performanta sa in raport cu responsabilitatile Consiliului de Administratie prevazute in Regulamentul de Organizare si Functionare al Bancii si in Actul Constitutiv;

asigura supravegherea implementarii de catre managementul Bancii a aplicarii principiilor generale ale Politicii de remunerare;

are responsabilitatea de a supraveghea administrarea riscului de conformitate; aproba politica de administrare a riscului de conformitate, inclusiv Mandatul functiei de conformitate -

ambele avizate de Comitetul de Audit, si analizeaza, cel putin o data pe an, politica de administrare a riscului de conformitate si implementarea acesteia;

analizeaza rapoartele prezentate de conducatorul functiei de conformitate, cu privire la nereguli sau incalcari ale politicii de administrare a riscului de conformitate, constatate pe parcursul investigatiilor intreprinse in legatura cu astfel de incalcari; analizeaza raportul anual privind modul de administrare a riscului de conformitate, elaborat si prezentat de Comitetul Executiv;

supravegheaza activitatea Comitetului Executiv si conformitatea acesteia cu strategiile si politicile stabilite; asigura implementarea, de catre Comitetul Executiv, a politicilor si procedurilor destinate sa promoveze

integritatea si comportamentul profesionist; asigura administrarea in mod eficace, de catre Comitetul Executiv, a riscului de lichiditate; asigura definirea, de catre Comitetul Executiv, de procese si structuri organizatorice adecvate pentru

implementarea strategiilor, policilor, proceselor si sistemelor de identificare, masurare, administrare si monitorizare a riscului de lichiditate, dezvoltate pe un set de orizonturi de timp adecvate, inclusiv pe parcursul zilei - intraday;

aproba externalizarea activitatilor Bancii, in conditiile legii, pe baza propunerilor avizate de Comitetul Executiv, si are raspunderea finala pentru administrarea corespunzatoare a riscurilor asociate externalizarii si pentru activitatile externalizate;

12

avizeaza rapoartele elaborate in conformitate cu cerintele BNR (ce includ, dar fara a se limita, Regulamentul BNR nr.18/2009), ce urmeaza a fi inaintate bancii centrale;

aproba rezultatele inventarierii anuale si scoaterea din evidentele contabile ale Bancii a obiectelor de inventar si a mijloacelor fixe (inclusiv imobile);

aproba scoaterea din urmarire a creditelor din bilant si din afara bilantului; are orice alte responsabilitati stabilite in sarcina sa, potrivit prevederilor Actului Constitutiv si cadrului de

reglementare. Comitetul de Risc Functia principala a Comitetului de Risc este de a asista Consiliul de Administratie in indeplinirea responsabilitatilor sale de administrare a riscurilor semnificative in activitatea Bancii prin indeplinirea urmatoarelor responsabilitati:

asista Consiliul de Administratie in indeplinirea atributiilor sale de supraveghere privind administrarea riscurilor semnificative;

analizeaza si monitorizeaza conformarea Bancii la reglementarile interne si externe in materie de administrare a riscurilor semnificative si formuleaza recomandari corespunzatoare in acest sens;

informeaza Consiliul de Administratie asupra problemelor si evolutiilor semnificative care ar putea influenta profilul de risc al Bancii;

asigura dezvoltarea de politici adecvate pentru identificarea, evaluarea, monitorizarea si controlul riscurilor semnificative;

prezinta Consiliului de Administratie informari suficient de detaliate si oportune, care sa permita acestuia sa cunoasca si sa evalueze performanta conducerii in monitorizarea si controlul riscurilor semnificative, potrivit politicilor aprobate;

asigura respectarea atributiilor si a responsabilitatilor corespunzatoare administrarii si controlului expunerilor la riscuri;

prezinta Consiliului de Administratie si/ sau Comitetului de Audit, la solicitarea acestora, minutele sedintelor care contin deciziile Comitetului de Risc;

analizeaza anual Regulamentul Comitetul de Risc si propune spre aprobare Consiliului de Administratie revizuirea acestuia, dupa caz;

raporteaza Consiliului de Administratie orice situatii care pot avea impact asupra riscurilor semnificative cu care se confrunta Banca si formuleaza recomandari pentru modificarea in consecinta a politicilor privind administrarea riscurilor;

analizeaza expunerile potentiale ale Bancii la riscul operational, pe baza informarilor intocmite de catre Divizia Risc si asigura informarea periodica in acest sens a Comitetului de Audit si a Consiliului de Administratie;

avizeaza strategiile privind administrarea riscurilor, ce urmeaza a fi prezentate Consiliului de Administratie spre aprobare si, periodic, cel putin o data pe an, le revizuieste si prezinta Consiliului de Administratie propunerile de amendare a acestora;

aproba toate politicile in materie de riscuri, privind procesele de asumare, identificare, masurare, control si raportare a riscurilor stabilite prin Profilul de risc al Bancii; revizuieste in mod sistematic si regulat, cel putin o data pe an, politicile mai sus mentionate;

asigura implementarea strategiilor, politicilor si proceselor privind riscurile; aproba regulile privind exceptiile de la politicile, procesele si limitele stabilite privind administrarea

riscurilor; reevalueaza nivelul tolerantei la risc pe baza informaţiilor furnizate de functia de administrare a riscurilor; evalueaza, in mod continuu, profilul de risc al Bancii, in cadrul procesului intern de evaluare a

indicatorului de adecvare a capitalului; analizeaza rapoartele furnizate in mod regulat cu privire la masurarea, evaluarea si raportarea

dimensiunilor, compozitiei si calitatii expunerilor, care reflecta profilul de risc si cerintele de capital; aproba si revizuieste politicile, metodologiile, ipotezele si procedurile privind procesul intern de evaluare a

adecvarii capitalului Bancii; revizuieste in mod periodic toate concentrarile de credit cu caracter material, in conformitate cu politicile

si procesele de administrare a riscului, care stabilesc praguri pentru concentrarile de credit acceptabile si mecanisme de raportare in acest sens;

13

monitorizeaza, pe baza de rapoarte, riscul de concentrare la nivel strategic si monitorizeaza, pe baze continue, tranzactiile cu persoanele aflate in relatii speciale cu Banca;

analizeaza informatii oportune si de perspectiva asupra pozitiei lichiditatii; ia decizia privind angajarea Bancii in activitati cu instrumente financiare derivate; aproba cadrul general privind simularile de criza si prezinta Consiliului de Administratie informatii

relevante cu privire la cadrul general privind simularile de criza, fluxul de lucru si concluziile aferente; analizeaza, pe baza unor rapoarte periodice, prin intermediul unui proces independent de verificare a

activitatii de creditare, exceptiile de la aplicarea politicilor, procedurilor si limitelor pentru expunerile individuale fata de persoanele cu care Banca se afla in relatii speciale si adopta masurile corespunzatoare;

initiaza si proiecteaza procesul intern de evaluare a adecvarii capitalului la riscuri; stabileste strategii si politici eficace pentru a mentine, pe o baza continua, un nivel, o structura si o distribuire atat a capitalului rezultat in urma aplicarii procesului intern de evaluare a adecvarii capitalului la riscuri - capital intern - , cat si a fondurilor proprii, corespunzatoare pentru acoperirea riscurilor la care este expusa Banca;

analizeaza rezultatele procesului intern de evaluare a adecvarii capitalului la riscuri si revizuieste acest proces, atunci cand este necesar.

Comitetul de Credite Principalele responsabilitati ale Comitetului de Credite sunt:

aproba expuneri de credit pentru clienti/ imprumutati sau grupuri de clienti/ imprumutati, inclusiv restructurarea expunerilor de credit si modificarea garantiilor, conform competentelor sale de aprobare;

analizeaza expunerile de credit care depasesc competenta sa de aprobare si le transmite Consiliului de Administratie spre aprobare;

analizeaza periodic situatia portofoliului de credite si raporteaza Comitetului Executiv orice situatii care pot avea impact asupra portofoliului de credite al Bancii si formuleaza recomandari pentru modificarea corespunzatoare a politicilor in domeniul riscului de credit;

analizeaza si monitorizeaza conformarea Bancii la reglementarile interne si externe in materie de credite si formuleaza recomandari corespunzatoare in acest sens;

la cerere, informeaza Comitetul Executiv si furnizeaza alte detalii privind deciziile luate.

Comitetul de Credite Neperformante Functia principala a Comitetului de Credite Neperformante consta in analiza si luarea de decizii privind propunerile legate de creditele neperformante, intocmite si prezentate de Directia Credite Neperformante. Principalele responsabilitati ale Comitetului de Credite Neperformante sunt:

actiuni de remediere / stabilirea strategiei si a planului de actiuni specifice; reesalonarea / restructurarea datoriilor; stingerea debitului pe cale amiabila (reducerea dobanzii - standard si penalizatoare - si amanarea platii

principalului); suspendarea executarii in cazul negocierilor de recuperare pe cale amiabila; eliberarea de garantii ca urmare a rambursarii partiale a datoriilor aferente; vanzarea activelor fixe ipotecate sau a activelor gajate, pentru recuperarea partiala a datoriilor; executarea garantiilor si sechestrarea bunurilor; participarea la licitatii; abandonarea colectarii de creante irecuperabile; stergerea dobanzii si a comisioanelor, precum si stergerea principalului; aprobarea cheltuielilor legate de recuperare si de procesele de solutionare a litigiilor; prelungirea temporara, de pana la o luna, a deciziilor avizate de comitetul de credite regional.

14

6. NATURA SI EXTINDEREA TRANZACTIILOR CU PERSOANELE AFLATE IN RELATII SPECIALE CU BANCA

Societatea mamă directă a Băncii este EFG Eurobank Ergasias SA2 (Grecia) (”Banca mama”), membra a Grupului

EFG ce activeaza la nivel international, constituit din instituţii de credit, societăţi de servicii financiare si companii de tip holding. Societatea-mama operationala a Grupului EFG este European Financial Group EFG (Luxembourg) S.A. a cărei societate mamă este Private Financial Holdings Limited (PFH), deţinuta şi controlată în mod indirect de către membri ai familiei Latsis. La data de 31 decembrie 2011 Grupul EFG deţinea 44,7% din acţiunile ordinare si drepturile de vot ale Băncii mama prin intermediul subsidiarelor aflate în totalitate în proprietatea holdingului. Acţiunile ordinare si drepturile de vot ramase sunt deţinute de către investitori instituţionali si investitori persoane fizice, niciunul (niciuna) nedeţinând mai mult de 5% (pe baza informaţiilor deţinute de Banca mama). Părţile afiliate (persoanele aflate in relatii speciale cu Banca) luate în considerare în scopul raportării financiare cuprind: Actionarii: EFG Eurobank Ergasias SA (“EFG”) – principalul acţionar al Băncii şi EFG New Europe Holding BV; Alte companii ale Grupului: EFG Retail Services IFN SA, EFG Leasing IFN SA, EFG Eurobank Property Services SA Romania, EFG Eurolife Asigurari de Viata SA, EFG Eurolife Asigurari Generale SA, Eliade Tower SA, Seferco Development SA, IMO – II Property Investments S.A, EFG Eurobank Securities SA, EFG Eurobank Finance SA, EFG IT Shared Services SA, IMO Property Investments Bucuresti SA (fosta Bancpost Fond de Pensii SA), EFG New Europe Funding II, Eurobank EFG Bulgaria A.D., entitati controlate de EFG Eurobank Ergasias. Persoane aflate in relatii speciale cu Banca sunt considerate EFG Audit and Consulting Services, Retail Development SA LAMDA MED SRL, Lamda Development Romania SRL and Lamda Estate Development SA Athens. Conducerea include membrii Consiliului de Administratie, Comitetului Executiv, conducerea structurilor organizatorice Juridic, Conformitate si Audit Intern, precum si rudele acestora. Banca, in desfasurarea normala a activitatii, incheie tranzactii bancare cu partile afiliate. Acestea includ credite, depozite si tranzactii valutare, achizitii si alte servicii. Aceste tranzactii sunt incheiate la preturile normale de pe piata.

2 In conformitate cu decizia actionarilor bancii mama (din data de 29 iunie 2012), EFG Eurobank Ergasias SA si-a schimbat denumirea

companiei in Eurobank Ergasias SA. Prin urmare, Eurobank Ergasias SA funcționează sub numele de mai sus începând cu data de 3 august, după ce Ministerul Dezvoltarii, Competitivitatii, Infrastructurii, Transportului și Rețelelor din Grecia a înregistrat noua denumire juridică a băncii-mamă. De asemenea, începând cu 23 iulie 2012, Eurobank Ergasias SA a încetat să aparțină EFG Group si opereaza ca o companie independenta care nu este controlața de catre orice persoane (una sau mai multe) sau entitați juridice.

15

Volumul tranzacţiilor cu părţi afiliate, soldurile existente la sfârşit de an şi cheltuiala şi venitul aferent anului sunt detaliate în continuare: 2011

Conducere Acţionari Alte entitati ale grupului

Active

Credite şi avansuri acordate Băncilor

- 50.617 1.103.200

Credite şi avansuri acordate clientelei

7.447 - -

Active tranzacţionabile - - -

Titluri de plasament disponibile spre vânzare

- - 274

Alţi debitori 15 15.008 4.972

Instrumente financiare derivate

- 43.974 -

Pasive

Depozite ale altor bănci - 16.012 1.350.459

Depozite ale clientelei 5.430 - 149.439

Alte fonduri împrumutate - 698.260 -

Obligaţiuni emise - - -

Alţi creditori - 11.073 5.845

Instrumente financiare derivate

- 96.806 -

Profit şi pierdere

Venituri din dobânzi 415 1.559 90.622

Cheltuieli cu dobânzi 390 25.259 135.676

Venituri nete din tranzacţii 8 370.098 (1)

Venituri din spete si comisioane 9 77 20.392

Cheltuieli cu spete si comisioanele - 979 7.419

Alte venituri operationale - - 326.411

Alte cheltuieli operationale 7 - 50.502

Angajamente - - 784.354

Garantii 370.339 1.486.560 -

Remunerarea Membrilor Comitetului de Directie 13.531

16

7. RISCUL DE CREDIT

7.1 Riscul de credit – definitie

Risc de credit direct: riscul de a inregistra pierderi sau de a nu realiza profiturile estimate ca o consecinta a esecului debitorului de a isi indeplini obligatiile contractuale. Risc de credit indirect: riscul de a inregistra pierderi sau de a nu realiza profiturile estimate, ca o consecinta a esecului garantului de a isi indeplini obligatiile contractuale. Risc asociat riscului de credit - Riscul de tara: riscul generat de mediul economic, social si politic al tarii de origine al contrapartidei. Componenta a riscului de tara este riscul de transfer – apare atunci cand obligatia imprumutatului nu este exprimata in moneda locala a acestuia.

7.2 Riscul de credit – organizare

Criteriile de creditare, segmentarea clientelei, tipurile de produse oferite, etc reprezinta rezultatul efortului conjugat al unitatilor de business (care initiaza propunerile) si al Diviziei Risc (care avizeaza/ amendeaza propunerile in cauza). Bancpost SA administreaza riscul de credit cu ajutorul unui cadru procedural robust, bazat pe principii solide de creditare, care asigura derularea unor procese eficiente la nivelul fiecarei linii de afaceri. Atat cadrul procedural, cat si structura organizatorica sunt concepute astfel incat sa fie aliniate la strategia generala de afaceri a Bancii, asigurand astfel optimizarea raportului risc-profit. Practici de creditare solide au in vedere urmatoarele arii: (i) stabilirea unui cadru de risc de credit corespunzator; (ii) operarea in cadrul unui proces sanatos de acordare a creditelor; (iii) mentinerea unui proces corespunzator de administrare, masurare si monitorizare a creditelor si (iv) asigurarea controalelor adecvate asupra riscului de credit. In timpul anului 2011 Bancpost SA si-a perfectionat procesul intern de evaluare a adecvarii capitalului la riscuri prin perfectionarea cadrului de administrare a riscului de credit (politicile privind gestionarea riscului de credit, riscul rezidual si de concentrare au fost revizuite. In 2011 Bancpost SA si-a revizuit Strategia de Risc si Profilul de Risc, prin alegerea unui profil de risc mediu, in concordanta cu obiectivele de piata si, in cadrul acestui profil, a optat pentru un profil mediu de risc de credit. 7.2.1 Aprobare Banca are un proces bine definit de aprobare a creditelor noi cat si a modificarilor termenilor de creditare, a reinnoirii si a refinantarii creditelor existente. Aprobarea creditelor in Bancpost SA se face cu respectarea principiului “celor patru ochi”. In Bancpost SA exista diferite niveluri de aprobare a creditelor in functie de expunerea pe client/grup de clienti, de gradul de acoperire cu garantii si, in cazul creditelor acordate companiilor corporate, de maturitate si de ratingul clientului. La toate nivelurile de aprobare este necesara intrunirea cvorumului unanim al membrilor participanti in comitetele respective. Bancpost SA limiteaza expunerea la riscul de credit prin stabilirea si revizuirea periodica a limitelor maximale acordate nivelurilor de autoritate ale Bancii cu competente de aprobare, in functie de suma si conditiile de creditare, tipul facilitatilor de credit (limite de creditare, utilizarea sumelor aprobate, eliberarea/inlocuirea garantiilor existente sau restructurarea facilitatilor de credit) si in functie de contrapartida.

17

In scopul limitarii riscului de credit, politicile de personal si creditare ale Bancii stabilesc ca personalul implicat în activitatea de creditare sa aiba experienţă corespunzătoare dimensiunii şi complexităţii operaţiunilor în legătură cu care acesta are competenţe. In functie de anumite particularitati ale facilitatilor de creditare, Banca stabileste si revizuieste cu regularitate restrictiile aferente procesului de creditare, cum ar fi cerinta de a solicita opinia departamentelor avand expertiza in domeniul comertului international, opinia departamentului Resurse Umane in ceea ce priveste creditele acordate agajatilor precum si opinia Diviziei Juridice pt asigurarea derularii activitatii de creditare in conformitate cu cadrul legal relevant Stabilirera unor criterii sanatoase si bine definite de acordare a creditelor este un principiu esential in activitatea de creditare. Consideratii specifice portofoliul de credite pentru companii Competentele de aprobare fac obiectul revizuirilor periodice ce asigura adaptarea la dinamica mediului de afaceri. In ceea ce priveste instrumentele de evaluare a riscului de credit aferent portofoliului de companii Bancpost SA utilizeaza patru tipuri de astfel de sisteme:

Ratingul conceput pe baza Normelor Bancii Nationale a Romaniei in vigoare referitoare la constituirea de provizioane specifice de risc si implicit la evaluarea performantei financiare a clientilor persoane juridice

Ratingul conceput pe baza expertizei Grupului EFG Eurobank (11 clase de rating). Metodologia de rating Moody’s Risk Advisor (MRA). MRA asista Banca in implementarea abordarii IRB

pentru evaluarea riscului de credit conform cerintelor Basel II. MRA reprezinta un model de analiza standard si fundamental pentru societatile comerciale care include algoritmi de analizaa indicatorilor, evaluarea trendurilor si volatilitatii indicatorilor

Sistemul de rating pentru finantarea proiectelor imobiliare Un nou sistem de rating tranzactional este in curs de dezvoltare si implementare. Este un sistem de rating care pe langa analiza cantitativa si calitativa a clientului, ia in calcul si calitatea garantiilor primite pentru tranzactia respectiva. In scopul cunosterii posibilitatilor reale de rambursare integrala si la termenele stabilite prin contract a creditelor acordate si platii dobanzilor, comisioanelor si a celorlalte speze bancare, la evaluarea riscului de credit entitatile organizatorice relevante ale Bancpost SA iau in considerare cel puţin următoarele:

destinaţia creditului şi sursa de rambursare a acestuia; o buna înţelegere a performanţei financiare curente şi previzionate a contrapartidelor, prin solicitarea de

informatii financiare si previzionarea fluxului de numerar; istoricul serviciului datoriei aferent contrapartidei şi capacitatea curentă şi viitoare de rambursare a

acesteia, bazată pe evoluţiile financiare istorice şi proiecţiile viitoarelor fluxuri de numerar; concentrarea expunerilor faţă de contrapartide, pieţele în care acestea operează, sectoarele economice şi

ţările unde sunt stabilite; experienţa în activitate a contrapartidei şi sectorul economic în care aceasta îşi desfăşoară activitatea,

precum şi poziţia sa în cadrul acestui sector; urmărirea conformităţii cu termenii şi condiţiile din contractul de creditare, inclusiv clauzele destinate să

limiteze modificările în profilul de risc viitor al contrapartidei si capacitatea de punere în aplicare, din punct de vedere legal, a angajamentelor contractuale;

profilul de risc curent al contrapartidei şi garanţiile prezentate; senzitivitatea garanţiilor la evoluţiile economice şi cele ale pieţei, precum şi capacitatea şi posibilitatea de a

executa şi valorifica garanţiile în condiţiile pieţei si, dacă este cazul, într-un termen cât mai scurt; evaluarea gradului de acoperire cu garanţii a expunerii în raport cu situaţia curentă a contrapartidei pe

toata durata derularii facilitatii de creditare si verificarea permanenta a existentei si integritatii fizice si functionale a garantiilor materiale prin pastrarea si conservarea lor in bune conditii;

18

angajamentele contractuale cu persoanele aflate în relaţii speciale cu Banca, personalul propriu, precum şi familia acestuia, prin informatiile solicitate clientilor si confruntarea acestora cu informatiile detinute in acest sens in cadrul Bancii;

actualizarea periodica a dosarului de credit si obţinerea de informaţii financiare curente de cate ori se considera necesar dar cel putin semestrial, prin examinarea situatiei economico-financiare a clientilor si a intregii lor activitati.

Consideratii specifice portofoliul de credite retail Aplicatiile de credit sunt initiate la nivelul sucursalelor si aprobate la nivel centralizat. Criteriile de creditare, segmentarea clientelei, tipurile de produse oferite, etc. reprezinta rezultatul efortului conjugat al unitatilor de busines (care initiaza propunerile) si al riscului (care avizeaza/amendeaza propunerile in cauza). Bancpost SA utilizeaza criterii de acordare a creditelor solide si clar definite. Aceste criterii tin cont de piata tinta, obiectul si structura produsului de creditare, sursele de rambursare si sunt fundamentate be baza unei intelegeri temeinice a debitorului sau a contrapartidei. Stabilirera unor criterii de creditare solide este un principiu esential pentru activitatea de creditare. In acest sens, criteriile de creditare stabilite de Bancpost SA prin reglementari interne specifice fiecarui produs de creditare indica cu exactitate:

cine este eligibil din punct de vedere financiar si demografic, care este suma maxima care poate fi finantata in functie de gradul de indatorare, ce tipuri de credite sunt oferite de banca in functie de justificarea economica a procesului de finantare,

care sunt termenii si conditiile de creditare. Selectia clientilor persoane fizice este efectuata pe baza sistemelor de scoring care acopera atat criterii de tip financiar cat si criterii de tip demografic. Sistemul de scoring clasifica clientii pe baza categoriei de risc calculata in functie de probabilitatea lor de nerambursare. Sistemele de scoring (scorecarduri de aplicatie si comportamentale) pentru portofoliul de credite retail au fost dezvoltate in colaborare cu companii externe specializate in dezvoltarea si validarea acestor sisteme, pe baza evolutiei portofoliului de credite al Bancpost SA si pe baza experientei internationale si regionale a companiei externe si a Grupului EFG Eurobank. Procesul de aprobare pentru companii mici si persoane fizice autorizate presupune evaluarea performantei financiare a clientului, relatia sa ca banca si structura de garantii. In scopul realizarii unei evaluari exhaustive si corecte a profilului de risc al solicitantului Bancpost SA a stabilit prin reglementarile interne documentatia minima a fi prezentata. In functie de tipul expunerii de credit si natura relatiei, factorii care urmeaza a fi considerati si documentati se refera intr-un mod nelimitativ la cel putin urmatoarele:

scopul creditului sursa de rambursare capacitatea de rambursare evaluata prin gradul de indatorare pe diferite tipuri de credite si pe total profilul de risc actual al solicitantului (de un foarte mare folos pentru fundamentarea acestui profil este

informatia furnizata de Biroul de Credite) integritatea si reputatia solicitantului de credite daca este cazul, garantiile oferite si gradul de acoperire. Evaluarea diferitelor tipuri de garantii, in special a

celor reale, gradul de marketabilitate al acestora, etc. se efectueaza pe baza normelor interne specific dezvoltate in acest scop.

7.2.2 Colectare In cursul anului 2011, Bancpost SA a continuat calibrarea eforturilor de colectare in vederea alinierii proactive la conditiile pietei. Procesul de executare silita este bine sustinut de o echipa solida de executori bancari.

19

Divizia Corporate are o abordare proactiva in ceea ce priveste colectarea debitelor cu scopul de a evita intrarea la restanta a clientilor sau de crestere a restantelor fata de Bancpost SA. Prioritizarea in functie de risc a actiunilor de colectare (pe baza scoringului FICO) a fost aplicata in ceea ce priveste portofoliul de credite de consum, optimizandu-se astfel alocarea resurselor. Procesul de monitorizare a calitatii portofoliului de credite este utilizat incepand cu iunie 2009. Managementul creditelor neperformante a fost perfectionat prin:

Rafinarea procesului de monitorizare a debitorilor in insolventa Aplicarea in paralel a mai multor metode de recuperare: a garantiei, a activelor debitorului, a altor garantii

personale Imbunatatirea metodelor de publicitate a licitatiilor Perfectionarea comunicarii cu alte departamente din cadrul Diviziei Risc sau unitatile de creditare in

vederea identificarii timpurii a creditelor neperformante si definirea prompta a strategiei de colectare.

7.3 Riscul de credit - monitorizare si raportare

Entitatile implicate in activitatea de creditare si monitorizarea acesteia asigura administrarea riscului de credit atat la nivelul fiecarei facilitati de creditare cat si in mod agregat la nivelul intregului portofoliu, elementele de natura riscului de credit fiind analizate in corelatie cu celelalte tipuri de riscuri cu care se afla intr-o stransa relatie de interdependenta, cu considerarea urmatoarelor coordonate principale:

concentrarea expunerii din credit; riscurile aferente contrapartidei; riscul rezidual.

Unitatile de resort determina daca activitatea de creditare se desfasoara in mod adecvat si daca nivelul de expunere din activitatea de creditare este conform cu standardele de prudentialitate si limitele stabilite intern. Banca detine un sistem de control intern astfel incat derogarile de la politici, proceduri si limite sunt raportate in timp util organelor de decizie relevante. Divizia Risc prin Directia Control Risc monitorizeaza cu atentie evolutia portofoliului de credite. In acest sens, Directia Control Risc efectueaza verificari pe baza de esantioane, realizeaza vizite in unitatile teritoriale si emite recomandari. Debitorii care prezinta indicii de depreciere (intarzieri fata de Banca, fata de Bugetul de Stat sau fata de alte institutii de credit, popriri pe conturi, insolventa) sunt monitorizati in mod constant; sunt intocmite rapoarte de delicventa si sunt transmise catre unitatile de business pentru urmarire si remediere, respectiv recuperare a sumelor datorate. Performanta portofoliului restructurat este monitorizata indeaproape si sunt aplicate reguli specifice de clasificare si provizionare. In cursul anului 2011 Bancpost SA a continuat procesul de perfectionare a sistemului de monitorizare a intarzierilor la plata si determinare a necesarului de provizioane. Sistemul de monitorizare a creditelor include, fara a se limita, cel putin urmatoarele:

monitorizarea indeplinirii prevederilor contractuale de catre imprumutati monitorizarea delicventelor prin implementarea unui eficient sistem intern de colectare bazat pe scrisori

de notificare a clientilor monitorizarea statusului clientilor prin intermediul apelurilor telefonice revizuirea periodica a clientilor companii verificarea permanenta a portofoliului de clienti pentru identificarea unor semnale timpurii de avertizare

(intarzieri la plata, popriri pe conturi, restante la Bugetul de Stat, restante la alte banci etc).

20

Evolutia portofoliului de credite este monitorizata permanent de catre Directia Control Risc si notificata tuturor partilor implicate in procesul de creditare prin intermediul informarilor si rapoartelor ad-hoc, lunare, trimestriale. Comitetul de Risc si Consiliul de Administratie analizeaza cu regularitate aceste informatii ca parte a procesului decizional. Bancpost SA dispune de sisteme de informare care vizeaza evaluarea riscului de credit aferent elementelor din bilanţ şi din afara bilanţului si furnizeaza informaţii adecvate privind componenţa portofoliului de credite, precum şi informaţii care să permită identificarea oricăror concentrări de risc. Bancpost SA aplica urmatoarele politici de provizionare a expunerilor din credite:

1. Metodologia de provizionare conform Normelor BNR referitoare la constituirea provizioanelor specifice de risc de credit

2. Metodologia de provizionare IFRS aliniata la metodologia Grupului EFG Eurobank care ia in considerare ratingul clientilor corporate iar in cazul clientilor retail prevede coeficienti de provizionare diferiti functie de tipul creditelor si intervalul de delicventa. Metodologia de provizionare este rezultatul experientei acumulate la nivelul Grupului EFG Eurobank, adaptata la profilul segmentelor de clienti ai Bancpost SA, fundamentata pe o conduita prudenta de abordare a riscurilor aferente. Metodologia de provizionare IFRS pentru portofoliul de credite retail a fost revizuita in cursul anului 2011 ca urmare a analizelor efectuate asupra portofoliului de credite retail al Bancpost SA.

In baza Profilului de Risc si a Strategiei de administrare a riscurilor semnificative, Divizia Risc a monitorizat lunar expunerile actuale fata de limitele stabilite prin rapoarte specifice. Expunerile mari sunt monitorizate trimestrial fata de limitele stabilite. Conducerea Bancii a fost informata frecvent in cadrul Comitetelor de Risc si ad-hoc cu privire la volumele din activitatea de creditare fata de limitele aprobate. Limitele aferente grupurilor de debitori conectati impuse prin cadrul de reglementare sunt deasemenea luate in considerare si monitorizate permanent. In mod similar, evolutia indicatorilor de risc de credit asumati prin Norma de creditare a persoanelor fizice a fost monitorizata lunar si raportata periodic in cadrul Comitetelor de Risc. Consideratii specifice portofoliul de credite pentru companii In ceea ce priveste activitatea de creditare a clientilor wholesale, Bancpost SA a implementat proceduri stricte privind revizuirea, acceptarea si monitorizarea garantiilor, a calitatii si concentrarii acestora. Directia Monitorizare Credite Companii asigura administrarea preventiva a creditelor cu indicii incipiente de deteriorare. In cursul anului 2011, Serviciul Control Activitate Bancara Comerciala din cadrul Directiei Control Risc a efectuat controalele periodice ale portofoliilor centrelor de afaceri Bancpost, Suplimentar, rapoarte ad-hoc au fost emise. Concluziile acestor analize au fost comunicate tuturor partilor implicate si interesate cu scopul informarii dar si pentru a servi ca un instrument de educare in vederea prevenirii pe viitor a unor situatii similare. Municipalitatile fata de care Bancpost SA este expusa au fost monitorizate trimestrial in vederea identificarii timpurii a indiciilor de depreciere. Nu au fost constatate riscuri potentiale in ceea ce priveste acest tip de expuneri. Prin intermediul unor rapoarte specifice emise cu o frecventa lunara si trimestriala, Divizia Risc monitorizeaza starea clientilor depreciati. In cursul anului 2011, procesul de monitorizare a evaluarii garantiilor a fost perfectionat in vederea reducerii riscului residual.

21

Consideratii specifice portofoliul de credite retail Directia Control Risc efectueaza analize lunare pe intervale de delicventa („bucket and flow”), analize de delicventa dinamica (“vintage analysis”), analize privind performanta activitatii de colectare a restantelor („roll rates reports”), analize de delicventa pe segmente teritoriale pentru toate categoriile de credite retail din portofoliul bancii, sugerand masuri (ex. eliminarea unor produse, ajustarea scorecard-ului sau revizuirea parametrilor unor produse) menite a imbunatati calitatea portofoliului. Pe langa aceste analize, in anul 2011 Directia Control Risc a continuat activitatea de verificare la nivelul unitatilor de retail. Bancpost SA utilizeaza filtre de prevenire a fraudelor. In cursul anului 2011, matricea de fraude a fost revizuita ca parte a unui proces mai amplu desfasurat de Banca.

7.4 Expuneri din creditare

Valorile expunerilor supuse riscului de credit inaintea aplicarii tehnicilor de diminuare a riscului sunt diferite de valorile expunerilor prezentate in situatiile financiare prezentate in conformitate cu IFRS, deoarece in scopul calculului riscului de credit, valoarea expunerii include elementele din afara bilantului, titlurile de valoare vandute pe baza unor contracte de vanzare cu clauza de rascumparare (contractele de tip repurchase agreement) si expunerea potentiala a instrumentelor financiare derivate. In tabelul urmator se prezinta valoarea expunerilor clasificate in conformitate cu reglementarile statutare:

IFRS

01.01.2012

Mii RON

Administratii centrale sau banci centrale 2,883,430

Administratii regionale sau autoritati locale 148,759

Institutii 90,165

Societati 3,345,589

Societati de tip retail 2,729,446

Garantate cu proprietati imobiliare 2,224,085

Elemente restante 141,554

Creante pe termen scurt fata de institutii si societati 1,428,051 Creante sub forma titlurilor de participare detinute in organismele de plasament colectiv 69,795

Alte elemente 997,825

14,058,699 Elementele din afara bilantului includ :

Scrisori de garantie

Acreditive

Credite netrase. 7.4.1. Concentrarea riscului de credit pe zone geografice Bancpost SA nu este expusa geografic niciunei piete in afara de cea din Romania.

22

7.4.2. Concentrarea riscului de credit pe sectoare de activitate Tabelul urmator clasifica expunerea din credite a Bancpost SA la valoarea contabila neta calculata pe baza datelor IFRS, pe sectoare industriale ale contrapartidei. Expunerea pe sectoare industriale ale contrapartidei nu include activele fixe si activele plasate la BNR.

Concentrarea riscului de credit pe sectoare de activitate

Comert Persoane

fizice Productie Constructii Altele TOTAL

Mii RON Mii RON Mii RON Mii RON Mii RON Mii RON

Credite si avansuri acordate bancilor

1,478,791 1,478,791

Credite si avansuri acordate clientelei (net de provizion)

1,807,571 4,090,940 727,946 779,195 172,046 7,577,696

Titluri de creanta - - - - 1,045,335 1,045,335

Instrumente financiare derivate 18,667 0 1 3,024 44,704 66,396

Alte active - - - - 68,414 68,414

TOTAL 1,826,238 4,090,940 727,946 782,219 2,809,290 10,236,632

7.5 Imprumuturi si avansuri restante

7.5.1. Imprumuturi si avansuri restante Bancpost SA este expusa la riscul de credit, ce presupune ca una dintre parti nu va fi in masura sa plateasca sumele integral la scadenta acestora. Provizioanele sunt constituite atunci cand exista dovezi obiective ca Banca nu va putea sa colecteze toate sumele scadente. Schimbarile semnificative din economie sau cele privind bunul mers al unui anumit segment din industrie, care reprezinta o parte importanta din portofoliul Bancii, pot avea ca rezultat situatii diferite de cele in urma carora s-au constituit provizioane la data bilantului contabil.

Credite si avansuri acordate clientilor

Credite si avansuri acordate bancilor

Mii RON Mii RON

Credite si avansuri:

Care nu sunt restante sau depreciate 5,832,387 1,478,791

Restante, dar nedepreciate 1,240,767

Restante si depreciate:

- evaluate colectiv 346,989

- evaluate individual 645,426

Credite si avansuri brute 8,065,569 1,478,791

Minus: provizion pentru depreciere -487,874

Credite si avansuri nete 7,577,695 1,478,791

Din care:

· Credite neperformante 719,358

· Restante mai mari de 90 zile 933,555

23

7.5.2 Imprumuturi si avansuri restante si depreciate In tabelul urmator sunt prezentate provizioanele constituite pentru deprecierea imprumuturilor si avansurilor acordate clientelei non-bancare, pe linii de activitate, la 31 decembrie 2011.

Linii de activitate:

IFRS

Credite si avansuri brute

Provizion pentru depreciere

Credite si avansuri nete

Mii RON Mii RON Mii RON

Companii mari si medii 2,559,926 92,030 2,467,896

Credite de consum, inclusiv carduri de credit si overdraft

1,834,552 199,970 1,634,582

Credite ipotecare 2,490,988 35,376 2,455,612

Intreprinderi mici 1,180,104 160,499 1,019,605

Total credite acordate clientelei non-bancare 8,065,570 487,875 7,577,695

(a) Credite si avansuri depreciate evaluate colectiv Pentru conturile evaluate colectiv, imprumuturile sunt tratate ca fiind depreciate pe baza datelor de pierderi istorice pentru grupe de imprumuturi cu caracteristici similare. Provizionul este calculat pentru imprumuturile depreciate folosind procente ale provizioanelor statistice calculate pe baza cursului istoric al pierderii.

Imprumuturile si avansurile evaluate colectiv insumeaza 346.9 milioane RON. (b) Credite si avansuri depreciate, evaluate individual Pentru conturile evaluate individual, imprumuturile sunt tratate ca depreciate atunci cand exista dovezi obiective ca s-a inregistrat o pierdere din depreciere. Criteriile utilizate de Banca pentru a stabili ca exista dovezi obiective ale deprecierii includ:

dificultati cunoscute legate de fluxurile de numerar intampinate de debitor; plati contractuale restante privind suma imprumutata sau dobanda; incalcarea termenilor si conditiilor imprumutului; probabilitatea ca debitorul sa intre in faliment sau reorganizare financiara; scaderea bonitatii financiare de catre o agentie de evaluare a creditului.

Creditele si avansurile acordate clientelei evaluate individual se ridica la 645.4 milioane RON.

24

Componenta creditelor si avansurilor depreciate evaluate individual pe clase de expuneri este:

Intrepr.

mici Corp Ipotecare Consum Total

Mii RON

Mii RON

Mii RON

Mii RON

Mii RON Credite si avansuri evaluate individual

438,903

149,482

38,691

18,351

645,426

Recunoasterea deprecierii

(156,085)

(69,700)

(6,644)

(17,335)

(249,763) Credite si avansuri evaluate individual depreciate nete

282,818

79,782

32,047

1,016

395,663

Ipotecare Consum Total

Mii RON

Mii RON

Mii RON

Credite si avansuri evaluate colectiv

64,092

282,897

346,989

Recunoasterea deprecierii

(10,342)

(179,814)

(190,156)

Credite si avansuri evaluate colectiv depreciate nete

53,750

103,083

156,833

7.5.3 Imprumuturi si avansuri restante, dar nedepreciate Suma bruta a imprumuturilor si avansurilor pe clase de clienti care erau restante, dar nedepreciate la 31 decembrie 2011 a fost dupa cum urmeaza:

IFRS Entitati corporative Consum Ipotecare

Intreprinderi mici Total

Mii RON Mii RON Mii RON Mii RON Mii RON

Restant pana la 29 zile 397,196 188,492 293,403 4,710 883,801

Restant intre 30 - 89 zile 68,880 66,731 102,701 65,929 304,241

Restant intre 90–180 zile 3,409 334 48,982 - 52,724

Total 469,485 255,556 445,087 70,639 1,240,767

recunoasterea deprecierii -20,745 -11,406 -7,374 -2,995 -42,520

Credite si avansuri restante, nedepreciate, nete

448,740 244,150 437,713 67,644 1,198,247

Pe baza experientei anterioare, imprumuturile pentru consum si intreprinderi mici restante pana la 90 de zile, imprumuturile ipotecare si cele acordate entitatilor corporative restante pana la 180 de zile nu sunt considerate depreciate, doar daca nu exista alte informatii care sa indice contrariul.

25

7.6 Provizioane pentru deprecierea imprumuturilor si avansurilor

Bancpost SA isi revizuieste portofoliul de credite pentru a evalua deprecierea in mod continuu. Pentru a stabili daca o pierdere din depreciere trebuie inregistrata in contul de profit si pierdere, Banca face aprecieri referitoare la existenta informatiilor evidente care sa indice o diminuare calculabila a fluxurilor de numerar viitoare estimate dintr-un portofoliu de credite. Conform standardelor IFRS, conducerea utilizeaza estimari bazate pe experienta pierderilor istorice pentru activele cu caracteristici de risc de credit si dovezi obiective ale deprecierii similare celor din portofoliu in planificarea fluxurilor de numerar viitoare. Metodologia si presupunerile utilizate in estimarea valorii fluxurilor de numerar viitoare sunt revizuite in mod regulat pentru a reduce diferentele dintre estimarile privind pierderile si pierderile efective inregistrate. In tabelul urmator se prezinta provizioanele constituite pentru deprecierea imprumuturilor si avansurilor acordate clientelei non-bancare, la 31 decembrie 2011, IFRS in Mii RON:

Credite Credite Credite Credite TOTAL

clienti

corporativi consum ipotecare

intreprinderi mici

Mii RON Mii RON Mii RON Mii RON Mii RON

Sold la 1 ianuarie 2011 91,775 115,450 24,896 96,227 328,348

Cheltuiala aferenta anului 40,589 79,063 20,255 74,184 214,091

Sume eliminate din bilant (41,357) - (11,195) (11,339) (63,891)

Recuperari elemente extrabilantiere

- 4,150 - - 4,150

Diferente de curs 1,023 1,307 1,419 1,426 5,175

La 31 decembrie 2011 92,030 199,970 35,375 160,498 487,873

7.7 Abordarea standard

In tabelul de mai jos sunt prezentate activele ponderate la risc (dupa aplicarea tehnicilor de diminuare a riscului) in conformitate cu abordarea standard la 31 decembrie 2011:

Valoarea expunerii

ponderata la risc Cerinta de capital

Mii RON Mii RON Administratii centrale sau banci centrale - - Administratii regionale sau autoritati locale - - Institutii 60,666 4,853 Societati 3,118,191 249,455 Societati de tip retail 1,709,735 136,779 Garantate cu proprietati imobiliare 857,823 68,626 Elemente restante 121,709 9,737 Creante pe termen scurt fata de institutii si societati 214,886 17,191 Creante sub forma titlurilor de participare detinute in organismele de plasament colectiv 69,795 5,584 Alte elemente 502,158 40,173 TOTAL*) 6,654,961 532,397 *) Luand in calcul provizioanele prudentiale

26

7.8 Tehnici de diminuare a riscului de credit

Bancpost SA utilizeaza a serie de tehnici de diminuare a riscurilor. Cel mai important mijloc de diminuare a riscului sunt garantiile (reale, personale, financiare) si acordurile de compensare.

Garantii

Normele interne privind creditarea clientilor persoane fizice fac referire la natura garantiilor eligibile. In ceea ce priveste creditele acordate companiilor, se accepta orice tip de garantie, dar numai o gama limitata este considerata ca acoperind riscul de credit. Pentru fiecare tip de garantie, normele interne prevad rate de acoperire specifice.

Printre altele, Bancpost SA accepta urmatoarele tipuri de garantii: Depozite colaterale; Scrisori de garantie bancara; Garantii emise de fonduri de garantare; Ipoteci asupra locuintelor; Ipoteci asupra terenurilor; Ipoteci asupra constructiilor (spatii comerciale, industriale, birouri etc); Gaj asupra amelioratiunilor aferente imobilelor in constructie; Gaj asupra stocurilor de materii prime, produse finite, marfuri; Gaj asupra bunurilor mobiliare de natura autovehiculelor; Gaj asupra bunurilor mobiliare de natura echipamentelor, utilajelor; Gaj pe fondul de comert; Gaj asupra obligatiunilor emise de municipalitati; Gaj asupra actiunilor emise de societati cotate la bursa; Gaj asupra obligatiunilor bancare/corporative listate; Polite de asigurare care au ca obiect garantarea/preluarea riscului de neplata; Cesiune de creanta rezultata dintr-un contract ferm sau cadru.

Garantiile reprezentand active imobiliare sunt evaluate de catre EFG Eurobank Property Services SA o companie membra a Grupului EFG Eurobank. Evaluarile sunt efectuate de evaluatori interni si externi agreati de catre EFG Eurobank Property Services SA in conformitate cu normele interne. Toate evaluarile iau in considerare, printre altele, locatia, anul contructiei, vandabilitatea proprietatii. Evaluarile independente sunt doar documente de suport si nu substituie analiza/decizia comitetelor de aprobare. Managerii de Relatie si Ofiterii de Credit trebuie sa actioneze prudent in deciziile lor de creditare si sa evalueze si lichiditatea bunului evaluat.

8. RISCUL DE PIATA SI DE CONTRAPARTIDA / RISCUL DE EMITENT

8.1 Definitii si politici

Risc de piaţă - riscul actual sau viitor de afectare negativă a profiturilor şi capitalului determinat de fluctuaţiile pe piaţă ale preţurilor titlurilor de capital şi ale ratei dobânzii în ceea ce priveşte activităţile care aparţin portofoliului de tranzacţionare, precum şi de fluctuaţiile cursului valutar şi ale preţurilor mărfurilor pentru întreaga activitate a instituţiei de credit; In scopul de a asigura monitorizarea eficienta a riscului de piata ce deriva din intreaga activitate, Banca a aderat la principiile si politicile Grupului. Obiectivele politicilor privind riscul de piata aplicate de Grup au in vedere:

stabilirea unui cadru efficient de monitorizare si management al riscului de piata; asigurarea respectarii reglementarilor, si crearea unui avantaj competitiv fata de concurenta printr-o evaluare mai riguroasa a riscurilor asumate.

27

8.2 Abordarea standard - Determinarea cerintelor de capital pentru riscul de piata

Banca utilizeaza abordarea standard de masurare a expunerii la riscul de piata si a cerintelor de capital. Majoritatea instrumentelor din portofoliul de tranzactionare sunt titluri de creanta (bonuri de tezaur si obligatiuni). Pentru a calcula cerintele de capital, riscul de pozitie al unui titlu de creanta tranzactionat este divizat in doua componente: riscul general si riscul specific (al emitentului). Calculul cerintelor de capital din punct de vedere al riscului general este fundamentat pe abordarea “pe baza scadentei”. Cerintele de capital pentru pozitia valutara sunt calculate in situatia in care pozitia neta pe valuta si aur depaseste 2% din fondurile proprii totale. Tabelul urmator rezuma cerintele de capital pentru riscul de piata pentru fiecare factor de risc, pe baza abordarii standard, la 31 decembrie 2011: Mii RON

Riscul general si specific al titlurilor de creanta tranzactionat 4,355 Riscul general si specific al actiunilor 0 Riscul de schimb valutar 5,656 Total cerinte de capital 10,011

8.3 Riscul de contrapartida

Riscul de contrapartida reprezinta riscul ca o contrapartida implicata intr-o tranzactie din afara bilantului (de

exemplu, tranzactie cu derivative) sa intre in incapacitate de plata inainte de maturitatea contractului, creand astfel

o creanta a Bancii asupra acesteia (valoarea de piata a contractului este pozitiva pentru Banca).

Banca foloseste metoda „marcarii la piata plus „add-on” (procent din valoarea notionala) pentru a calcula

expunerea.

Expunerea totala este reprezentata de expunerea curenta (0 in cazul in care valoarea de piata este negativa), la care

se adauga un procent din notional, care este o functie intre maturitatea reziduala si tipul tranzactiei.

Pentru a reduce gradul de expunere fata de contrapartidele individuale se folosesc tehnici de reducere a riscului.

Banca foloseste acordul de compensare (bazat pe contracte ISDA standardizate) ce permite Bancii sa compenseze

valorile de inlocuire pozitive si negative in cazul in care o contrapartida nu isi indeplineste obligatiile contractuale.

Expunerea curenta fata de riscul de contrapartida la data de 31 decembrie 2011 este prezentata in tabelul urmator:

Expunere curenta inainte de compensare Mii RON

Expunere curenta dupa compensare

Mii RON

Efectul de compensare

Mii RON

Contracte supuse ISDA 104,374 44,474 59,900

Alte contracte (derivative, titluri date si titluri primite in pensiune livrata fara ISDA)

145,381 145,381

0

TOTAL 249,755 189,855 59,900

28

Nota:

1. Compensarea se aplica per contrapartida doar in cadrul contractelor ISDA; 2. Titluri date si titluri primite in pensiune livrata cu banca centrala sunt excluse.

8.4 Riscul de emitent in portofoliul de tip Banking Book

Titlurile de valoare sunt instrumente fungibile, negociabile, cu valoare financiara. Titlurile sunt clasificate, in

general, in titluri de creanta (precum obligatiuni) si actiuni (precum actiuni comune).

Riscul de emitent este riscul de pierdere din titluri si alte obligatii ce sunt intr-o forma tranzactionabila, ce provin

din evenimente legate de risc de credit si, in ultima instanta, din posibilitatea neindeplinirii de catre emitentul titlului

a obligatiilor de plata si/ sau din insolventa acestuia.

Banca utilizeaza in calculul riscului de emitent ce deriva din titlurile incluse in Banking Book (titluri din portofoliul

disponibil pentru vanzare si titluri pastrate pana la maturitate) abordarea standard Basel II.

Investitiile in actiuni incluse in portofoliul disponibil pentru vanzare sunt cele destinate a fi pastrate pentru o

perioada nedeterminata de timp si care pot fi vandute pentru a raspunde nevoilor de lichiditate sau modificarilor in

pretul actiunilor. Investitiile in portofoliul disponibil pentru vanzare sunt astfel pastrate la valoarea justa. Castigurile

si pierderile ce provin din modificari ale valorii juste sunt recunoscute direct in capital, pana ce activul financiar

este derecunoscut sau depreciat, moment in care castigul sau pierderea cumulata recunoscute anterior in capital

este recunoscut in contul de profit si pierdere.

Titlurile pastrate pana la maturitate sunt active non-derivative cu plati fixe sau determinabile si maturitate exacta, pe

care Banca are intentia de a le pastra pana la maturitate.

Tabelul urmator prezinta obligatiunile incluse in portofoliul de tip Banking Book la 31 decembrie 2011:

RAS Mii RON Obligatiuni suverane 609,867 Obligatiuni municipale 1,462 Total 611,329 Tabelul urmator prezinta actiunile incluse in portofoliul de tip Banking Book la 31 decembrie 2011:

RAS Mii RON Listate - Nelistate 10,278 Total 10,728

29

9. RISCUL DE RATA A DOBANZII IN AFARA PORTOFOLIULUI DE TRANZACTIONARE

Banca aplica analiza de senzitivitate pentru evaluarea si monitorizarea riscului de rata a dobanzii pentru portofoliul de tip Banking Book. Sistemul ia in considerare toate activele si pasivele, precum si elementele din afara bilantului care sunt sensibile la rata dobanzii. Expunerea la riscul de rata a dobanzii este calculata folosind datele de maturitate contractuala sau urmatoarea data de repricing in cazul instrumentelor cu rata dobanzii variabila. Majoritatea pozitiilor fara maturitate au o structura de repricing pe termen scurt si sunt tratate corespunzator.

10. RISCUL DE LICHIDITATE

Supravegherea lichiditatilor reprezinta un instrument esential pentru gestionarea financiara. Scopul sau este acela de a asigura faptul ca Bancpost SA poate sa isi indeplineasca intotdeauna obligatiile de rambursare, la cerere sau la maturitate, fata de clienti si banci. Scopul cadrului de supraveghere a lichiditatilor Bancii este acela de:

a estima nevoile de finantare, conform cifrelor bugetate pentru sporirea activelor si depozitelor a stabili limitele menite sa protejeze Banca impotriva problemelor legate de lichiditati a aloca responsabilitatea pentru a se asigura ca nu sunt depasite limitele a stabili metodologia de monitorizare si revizuire a lichiditatilor, frecventa revizuirilor si functionarii

raspunzatori de rapoartele privind lichiditatile a stabili procedurile prin care se aduce in atentia conducerii depasirea limitelor a stabili avertizarile corespunzatoare ca indicatori ai unei crize iminente a raporta conducerii, organelor de reglementare si Grupului EFG Eurobank.

Scopul Bancii este cel putin acela de a adera integral la cerintele de reglementare si statutare stabilite de Grupul EFG si de BNR. Insa, acest lucru nu impiedica Banca sa isi stabileasca obiective suplimentare cu privire la propriile sale masuri legate de lichiditati, sa tina seama de natura speciala a activitatii sale si astfel, sa-si stabileasca propria politica de lichiditate si strategie de lichiditate. Banca considera ca actualul cadru de supraveghere a lichiditatilor asigura o gestionare sanatoasa a lichiditatilor si minimizeaza riscurile de lichiditate. Banca isi testeaza pozitia de lichiditate prin intermediul mai multor teste de stres descrise in Strategia de lichiditate si se asigura ca in toate scenariile exista destule lichiditati pentru indeplinirea obligatiilor. Banca nu calculeaza niciun capital intern pentru riscul de lichiditate (i) datorita cadrului sau solid de gestionare a lichiditatilor si (ii) deoarece considera ca alocarea de capital pentru riscurile de lichiditate nu este o masura corespunzatoare.

11. RISCUL OPERATIONAL

11.1 Gestionarea Riscului Operational

11.1.1 Guvernanta Pornind de la premiza ca riscul operational este intrinsec oricarei activitati desfasurate de Banca, guvernanta interna a acestui risc in cadrul Bancpost SA se realizeaza pornind de la Consiliul de Administratie si conducatorii Bancii, prin intermediul Comitetului Executiv, si pana la coordonatorii si personalul fiecarei structuri organizatorice.

30

De asemenea, in sprijinul atat al Consiliului de Administratie, cat si pentru Comitetul Executiv, au fost infiintate mai multe comitete specializate si de suport in indeplinirea functiilor specifice. In cadrul Bancpost SA functioneaza Serviciul Risc Operational avand ca responsabilitate principala implementarea in cadrul bancii a Strategiei si a Cadrului General de Administrare a Riscului Operational ale Grupului. Consiliul de Administratie monitorizeaza, prin intermediul Comitetului de Risc, nivelul si profilul de risc operational, precum si nivelul pierderilor operationale, frecventa si severitatea acestora, iar prin intermediul Comitetului de Audit, monitorizeaza progresul in implementarea masurilor destinate remedierii deficientelor de control aferente riscurilor operationale. Comitetul Executiv evalueaza riscul operational aferent activitatilor desfasurate de Banca si se asigura ca fiecare structura organizatorica implementeaza politici si proceduri corespunzatoare pentru controlul riscurilor operationale asociate activitatilor desfasurate, urmarind totodata ca pentru fiecare arie de risc operational ridicat identificata sunt luate prompt masuri corective. Coordonatorul Functiei Risc actioneaza in calitate de sponsor al tuturor initiativelor relevante pentru administrarea riscului operational si are responsabilitatea implementarii politicilor de risc operational. Principala responsabilitate in ceea ce priveste administrarea riscului operational revine coordonatorilor structurilor organizatorice. In acest scop, fiecare structura organizatorica:

identifica, evalueaza si monitorizeaza riscurile operationale specifice si implementeaza tehnici de diminuare a acestora;

implementeaza procesele de identificare a riscurilor operationale, cum ar fi autoevaluarea riscurilor operationale si a controalelor asociate, defineste indicatorii de risc operational cheie, dupa caz si colecteaza in istoric, evenimentele de risc operational;

evalueaza eficienta controalelor implementate; raporteaza toate aspectele relevante, si acceseaza si utilizeaza metodele si instrumentele puse la dispozitie de Serviciul Risc Operational, cu

scopul de a facilita identificarea, evaluarea si monitorizarea riscului operational. Serviciul Risc Operational este responsabil cu (i) definirea si implementarea metodologiei de identificare, evaluare si raportare a riscului operational, potrivit deciziilor Consiliului de Administratie / Comitetului de Risc, (ii) implementarea cerintelor potrivit cadrului de reglementare si cele ale Grupului, (iii) monitorizarea nivelului si a profilului riscului operational si raportarea acestora catre Comitetul de Risc si (iv) definirea si implementarea metodologiei privind calculul cerintei de capital aferenta riscului operational. 11.1.2 Cadrul General de Administrare a Riscului Operational Cadrul General de Administrare a Riscului Operational are la baza 4 elemente:

Principii Guvernanta si Organizare Procese Infrastructura

Cadrul General de Administrare a Riscului Operational si politicile aferente sunt concepute astfel incat:

stabilesc cadrul general si guvernanta riscului operational, prin alinierea structurii si a proceselor la cele mai bune practici internationale aferente activitatii bancare;

introduc procese de identificare a riscurilor operationale, precum autoevaluarea riscului operational, indicatori de risc operational cheie si colectarea istorica a evenimentelor de risc operational;

stabilesc o definitie comuna si o abordare consecventa a riscului operational care sa permita identificarea si consolidarea uniforma a riscului operational in cadrul Bancii;

stabilesc o cultura proactiva de administrare a riscului operational in cadrul Bancii, prin corelarea activitatilor desfasurate cu obiectivele de control al riscului operational;

31

stabilesc un sistem de raportare a riscului operational integrat si cuprinzator; se aliniaza la reglementarile Grupului si urmaresc respectarea cerintelor din cadrul national de

reglementare si practicilor privind riscul operational in Romania; faciliteaza crearea unui avantaj competitiv in cea ce priveste administrarea riscului operational, prin luarea

deciziilor in functie de riscurile operationale asociate; valorifica si imbina cunostintele si cele mai bune practici internationale in materie de administrare a

riscului operational. Procesele de risc operational constau in identificarea riscului operational, evaluarea (inclusiv masurarea si estimarea), controlul si diminuarea riscului operational, precum si raportarea si imbunatatirea performantei. Aceste procese se bazeaza pe si sunt implementate cu ajutorul instrumentelor si metodelor de risc operational, precum:

RCSA (Risk and Control Self Assessment – autoevaluarea riscurilor operationale si a controalelor asociate) este o tehnica utilizata cu scopul de a identifica, evalua si ulterior, diminua riscul operational. Ulterior identificarii si evaluarii riscurilor operationale, acestea sunt consolidate si ierarhizate, cu scopul identificarii activitatilor si/sau proceselor cu risc operational ridicat, stabilirii profilului de risc operational si calcularii cerintei de capital. Abordarea Grupului este una orientata catre risc, controalele fiind considerate elemente suplimentare si specifice riscului operational. Metodologia RCSA se deruleaza periodic, prin organizarea de seminarii dedicate, sau in functie de modificarile semnificative de activitate care pot aparea.

KRI (Key Risk Indicators - indicatorii de risc cheie) se bazeaza pe date istorice relevante, aferente unor parametri specifici si masurabili, cu indicarea expunerii fata de riscul operational. Acestia sunt definiti pentru fiecare activitate in functie de caracteristicile acesteia. Indicatorii de risc operational sunt cuantificabili si se exprima ca valoare, procent sau raport, fiind atribuiti unor riscuri operationale anume si asociati unui nivel de toleranta.

RED-B (Risk Events Data Base – baza de date de evenimente de risc) colecteaza evenimentele de risc operational care sunt identificate si raportate cu scopul de a fi centralizate si gestionate intr-o baza interna de date dedicata. Evenimentele de risc operational sunt clasificate in functie de titularul riscului operational, cauza, categoria de risc operational, consecventa, impactul si structura organizatorica.

Raportarea riscului operational, respectiv intocmirea de rapoarte specifice cerintelor interne si/sau statutare (de reglementare);

Calcularea cerintei de capital aferenta riscului operational, prin utilizarea metodologiei si ipotezelor adecvate.

11.2 Masurarea riscului operational

In scopul stabilirii cerintei de capital aferenta riscului operational, Banca utilizeaza abordarea indicatorului de baza. Cerinta de capital pentru riscul operational in anul 2011 a fost de 143.396.250 RON.

12. STRUCTURA STIMULENTELOR/ REMUNERATIEI PRACTICATE

Bancpost promoveaza o abordare coerenta si ne-discriminatorie in stabilirea remunerarii angajatilor sai, angajatilor cu functie-cheie, angajatilor cu functie de conducere si functiei de supraveghere cu scopul de a mentine un nivel de plata competitiv, comparabil cu piata si pentru a asigura echitatea interna in cadrul bancii. Prezenta politica este revizuibila anual si este aprobata de Comitetul de Remunerare al bancii, care impreuna cu Divizia Resurse Umane, este responsabil de implementarea acesteia. Politica de Remunerare promoveaza o administrare sanatoasa si eficace a riscurilor, fara a incuraja asumarea de riscuri care depaseste nivelul tolerantei la risc al bancii. Politica de Remunerare are la baza urmatoarele principii:

32

Conformitatea cu strategia de afaceri si toleranta la risc si alinierea acestora la obiectivele pe termen lung. Politica de Remunerare a bancii urmeaza strategia de business, toleranta la risc si obiectivele pe termen lung. In baza politicii, remunerarea categoriilor de angajati mentionate mai sus are la baza performanta. Obiectivele stabilite in timpul procesului anual de evaluare a performantei, sunt atat cantitative, in functie de strategia de business si de criteriile financiare (unde este cazul), precum si calitative in functie de competente, calificari profesionale si experienta, dezvoltarea personala, conformarea cu sistemele si controalele bancii, implicarea in strategiile de afaceri si in politicile semnificative ale bancii, contributia la anumite proiecte si la performanta echipei. In ceea ce priveste alinierea riscului, politica acorda o atentie sporita urmatoarelor 2 aspecte:

Contributia remunerarii la prevenirea asumarii riscului excesiv si consistenta prezentei politici cu managementul efectiv al riscului;

Considerarea riscului asociat cu remunerarea in ceea ce priveste posibilul impact asupra capitalului bancii. Transparenta Politica de Remunerare este accesibila tuturor angajatilor prezenti si viitori/numiti. Divizia Resurse Umane este responsabila sa asigure transparenta Politicii de Remunerare pentru categoriile de angajati precum si a altor politici sau proceduri cu care aceasta este corelata. Guvernanta Comitetul de Remunerare este organismul ale carui competente au fost delegate in totalitate de catre Consiliul de Administratie pentru a defini, monitoriza si aproba Politica de Remunerare si practicile bancii. Comitetul de Remunerare este responsabil de pregatirea deciziilor privind remunerarea, inclusiv a deciziilor care au implicatii din perspectiva riscului si administrarii riscului bancii si care sunt luate de organul de conducere in exercitarea responsabilitatilor de conducere. Angajatii implicati in sistemul de control intern sunt implicati si in dezvoltarea Politicii de Remunerare. Principiul egalitatii de tratament se refera la un tratament corect si echitabil pentru fiecare categorie de angajati careia politica i se aplica si reflecta intentia Bancii de a garanta egalitatea de tratament a personalului sau, fara discriminare (sex, rasa, religie, stare civila, etc). Principiul confidentialitatii conform caruia confidentialitatea informatiilor cu caracter personal este asigurata pentru toate categoriile de angajati. Politica de Remunerare stabileste un cadru specific in vederea asigurarii unui proces consistent de recompensare a categoriilor de angajati in baza responsabilitatilor. Astfel, prezenta politica stabileste:

Remuneratia fixa; Remuneratia variabila;

Componentele fixe si variabile ale remuneratiei totale sunt echilibrate in mod corespunzator, iar componenta fixa reprezinta o proportie suficient de mare din remuneratia totala astfel incat sa permita aplicarea unei politici complet flexibile privind componentele remuneratiei variabile, incluzand posibilitatea de a nu plati nicio componenta a acesteia. Componenta importanta in deciderea remuneratiei, evaluarea performantei este realizata intr-un cadru multianual pentru a asigura ca procesul de evaluare se bazeaza pe performanta pe termen lung si ca plata efectiva a componentelor remuneratiei bazate pe performanta este intins pe o perioada care tine cont de ciclul de afaceri al bancii si de riscurile specifice activitatii acesteia. SALARIUL DE BAZA (REMUNERATIA FIXA) Salariul de baza este compensarea contractuala pentru o pozitie specifica excluzand orice alte plati sau indemnizatii. In cadrul Bancpost, compensarea ca si salariu de baza este definita dupa luarea in considerare a

33

urmatoarelor criterii: competitivitate externa, echitate si impartialitate interna; responsabilitatile postului, consecventa in criterii de evaluare a posturilor la nivelul bancii, bugetul de cheltuieli cu personalul. REMUNERARE VARIABILA Masurarea performantei, ca baza pentru acordarea remuneratiei variabile, include ajustari de risc, riscul de lichiditate, precum si costul de capital. Banca asigura un raport rezonabil intre remuneratia de baza si variabila. Ori de cate ori o remuneratie variabila semnificativa este platita, aceasta remuneratie nu reprezinta doar plata in numerar, dar are, de asemenea, o componenta variabila pe termen lung. Componenta variabila pe termen lung este corelata cu performantele viitoare ale Bancii intr-un interval rezonabil de timp. Remunerarea personalului din functia de control intern nu este corelata cu performanta rezultata din exercitarea activitatilor care sunt monitorizate si controlate de catre functia de control intern. Remuneratia variabila se acorda prin urmatoarele scheme: Schema de bonusuri - este acordata categoriilor de angajati pe baza realizarii obiectivelor cantitative si calitative specifice. Bonusurile pe termen scurt sustin strategia de afaceri a bancii si previn apetitul individual pentru risc. Toate schemele de bonusare sunt supuse revizuirii de catre Divizia Resurse Umane si aprobarii Comitetului de Remunerare. Prima anuala de performanta – este acordata pe baza performantei individuale si rezultatelor anuale ale bancii, luand in considerare nivelul si natura de responsabilitate a fiecarei persoane, precum si contributia Diviziei/Directiei din care fac parte, la rezultatul bancii in total. Principiile de alocare a remuneratiei variabile sunt supuse aprobarii Comitetului de Remunerare. Comitetului de Remunerare aproba prima anuala de performanta acordata personalului care isi asuma riscuri, dupa cum urmeaza:

Componenta numerar. Componenta non-numerar

Componenta non-numerar este formata din:

actiuni sau titluri din care rezulta drepturi de proprietate echivalente in functie de forma juridica a bancii sau instrumente legate de actiuni sau instrumente echivalente de tip non-numerar in cazul nelistarii;

alte instrumente in sensul art. 21 alin. (11) lit. a) din Regulamentul BNR-CNVM nr. 18/23/2006, care reflecta corespunzator calitatea creditelor aferente bancii.

O parte substantiala si care reprezinta, in toate cazurile, cel putin 40% din componenta de remuneratie variabila, este amanata pe o perioada de cel putin 3 ani si este corelata in mod adecvat cu natura activitatii, riscurile acesteia si activitatile categoriilor de angajati. Membrii personalului intra in drepturile aferente remuneratiei datorate potrivit acordurilor de amanare nu mai rapid decat ar intra pe o baza proportionala. In cazul unei componente a remuneratiei variabile in suma deosebit de mare, cel putin 60% din suma este amanata. Durata perioadei de amanare este stabilita in conformitate cu ciclul de afaceri, natura activitatii, riscurile acesteia si activitatile categoriilor de angajati in cauza. Remuneratia variabila, inclusiv partea amanata a acesteia, este platita doar daca este sustinuta in conformitate cu situatia financiara a bancii in ansamblu, si daca poate fi justificata in conformitate cu performanta bancii, a structurii in care se desfasoara activitatea si a angajatului in cauza. Comitetul de Remunerare analizeaza si decide daca structura permite acordarea de actiuni sau de titluri din care rezulta drepturi de proprietate echivalente. Comitetul de Remunerare aproba, oricand este cazul, procentele remuneratiei variabile care sunt amanate pe o perioada de timp. Remuneratia variabila garantata este considerata in mod exceptional, acordata numai noilor angajati si limitata numai primului an de angajare, cu aprobarea Comitetului de Remunerare. Platile referitoare la incetarea anticipata a unui contract reflecta performanta obtinuta in timp si sunt proiectate intr-o modalitate care nu recompenseaza nereusita, prin aprobarea Comitetului de Remunerare.

34

Bonusuri/alocatii/bonusuri suplimentare potrivit Contractului Colectiv de Munca anual: bonus de Craciun, bonus de Paste, compensatii suplimentare, prime de vacanta etc. Valoarea celor de mai sus este obiectul negocierilor anuale cu Sindicatul. Fara a aduce prejudicii principiilor generale de drept national aplicabile in materia contractelor si in raporturile de munca, remuneratia variabila totala este in general redusa considerabil in cazul in care se inregistreaza o performanta financiara redusa sau negativa la nivelul bancii, luand in considerare atat remuneratia curenta, cat si reducerile platilor aferente sumelor cuvenite, determinate anterior, incluzand acorduri de tip malus sau de tip clawback. In principiu, un bonus acordat face obiectul retragerii integrale sau partiale numai in cazul unei fraude dovedite sau in cazul in care evaluarea performantei are la baza informatii care se dovedesc ulterior a fi in mod semnificativ eronate. Remuneratia membrilor Consiliului de Administratie este proportionata in functie de capabilitatile, expertiza si responsabilitatile acestora. Membrii Consiliului de Administratie nu isi decid propria remuneratie. Remuneratia individuala a directorilor este decisa de Actionarul Majoritar. Adunarea Generala a actionarilor decide asupra limitelor generale ale tuturor remuneratiilor care sunt acordate in exercitiul financiar al fiecarui an categoriilor de persoane prevazute de Legea nr.31/1990, republicata. Remunerarea tuturor categoriilor de angajati este direct supervizata de catre Comitetul de Remunerare. In anul 2011, Bancpost a platit sub forma de componenta fixa si componenta variabila urmatorele sume:

Categorii de personal Componenta fixa in 2011

(salariul anual brut)

Componenta variabila in 2011 (bonus annual

de performanta)

- Personal din reteaua de unitati retail 77,988,287 1,614,269

- Centrala 89,877,475 4,020,196

Total 167,865,762 5,634,465

35

ANEXA 1

Consiliul de Administratie al Bancpost SA

la data de 31 decembrie 2011

Name Position

Mihai Bogza Presedinte

Theodoros Karakasis Vice-presedinte

Dimitrios Damkalidis Vice-presedinte

Pedro Miguel Weiss Membru

Iasmi Ralli Membru

Christina Theofilidi Membru

Michael Vlastarakis Membru

Piergiorgio Pradelli Membru

Georgios Marinos Membru

Michael Colakides Membru

Lambros Yiannis Demosthenous Membru

Fokion Karavias Membru

Lucia – Carmen Dumitrescu Membru

Ramona Dascalu Secretar