bancuri matematicieni

  • View
    521

  • Download
    2

Embed Size (px)

Transcript

Pitagora (565 - 500 .e.n.) Prima descriere asupra operei lui Pitagora si a scolii sale de la Cronota (Italia de sud) apare abia la 130 de ani de la moartea sa, astfel nct a fost pus la ndoial nssi existenta lui. Dar, dac nu ar fi trit, cum s-ar fi transmis tabla nmultirii al lui Pitagora si teorema de geometrie numit a lui Pitagora, care stabileste relatia dintre ipotenuz si cele 2 catete ale unui triunghi dreptunghic? Pitagora a fost totusi mai mult un filozof mistic dect un matematician. Discipolii si, pitagoreii , au spus c "numrul este stpnul universului". Pitagora si pitagoreii, care au activat pn la jumtatea a doua a secolului al VI-lea .e.n., au pus problema studiului cantitativ al naturii, au nceput teoria numerelor la eleni, au fcut studiul matematic al muzicii si al acusticii. Pe lng descoperiri geometrice, pitagoreii au artat c Pmntul este un glob, au avut teorii imedicale proprii etc. Ei considerau ca numerele sunt esenta adevrat a lucrurilor. Dup o legend, Pitagora ar fi murit n flcrile scolii sale de la Crotona, scoal incendiat de fanatici religiosi, dusmani ai nvtturii pitagoreice. Euclid (330 - 275 .e.n.) Strobaeus povesteste urmtoarele despre Euclid: Cineva care a nceput s studieze geometria de la Euclid, dup ce a nvtat ntia teorem, l-a ntrebat: "Dar ce folos voi avea eu nvtnd aceste lucruri? ". Euclid si chem sclavul si-i zice: "D-i acestuia trei oboli, fiindc el vrea s cstige din ceea ce nvat." Arhimede (287 - 212 .e.n.) Sunt cunoscute multe legende despre Arhimede. Ca si marii matematicieni de mai trziu (Newton n special), cnd Arhimede era preocupat de o problem de matematic, uita unde se afl; ba mai mult, uita si s mnnce. Asa, de pild, ntr-o zi pe cnd fcea baie n apa mrii si ddu seama c a descoperit celebra sa lege de hidrostatic: un corp scufundat n ap sufer din partea acesteia o presiune din toate prtile, care contrabalanseaz exact greutatea volumului de ap dezlocuit. In momentul cnd Arhimede a descoperit intuitiv acest principiu, pe cnd nota n ap, s-a rentors la mal si s-a ndreptat gol spre cas, strignd: " Eureka, eureka", ceea ce n vechea elen se pronunta "evrica, evrica" si nseamn "am descoperit" sau "am gsit". Ce se ntmplase, ce problem se pusese si el descoperise solutia? Regele Hieron al III-lea al Siracuzei, dduse unui bijutier o anumit cantitate de aur ca s-i fac o coroan. Bijutierul fcuse coroana, dar - fiind necinstit nlocuise o parte din aur cu argint de aceeasi greutate ca si greutatea de ar pe care o primise. Regele a bnuit falsificarea si i-a dat lui Arhimede s-i

rezolve problema si s-i spun ct aur si ct argint are coroana. Arhimede sa chinuit mult s-o rezolve dar nu a reusit pn nu a descoperit principiul de hidrostatic enuntat mai sus. Ast-zi elevii de clasa VIII-a (dac nu m nsel) stiu s rezolve, pe baza unei experiente si unor calcule usoare de algebr, aceast problem, n care intervin densittile aurului si argintului. Se stie de asemenea de o alt exclamatie a lui Arhimede, pronuntat n fata lui Hieron, exclamatie care este dat azi n toate cursurile de fizic elementar atunci cnd se explic prghiile. Arhimede, primul care a studiat si a stabilit legea prghiilor, ar fi spus (ni s-a transmis aceasta printr-un text doric): "Dati-mi ceva pe care s pot sta si v voi ridica Pmntul". Regele i-a cerut lui Arhimede o explicatie mai palbabil a acestei afirmatii. Atunci Arhimede i-a artat lui Hieron o corabie pe care o trgeau la mal, greu de tot, multi marinari si i-a spus c o va trage singur mult mai simplu. Si a fcut demonstratia cu ajutorul macaralei, trgnd singur si usor corabia la mal. Arhimede si desena figurile pe nisipul plajei, pe pmnt btut sau n cenus pus pe o pardoseal ori pe propriul s corp, uns n prealabil cu untdelemn; pe corp trasa figurile cu ajutorul unghiei. Cnd generalul roman Marcellus a cucerit n anul 212 .e.n. Siracusa din Sicilia, orasul lui Arhimede, un soldat roman a dat peste acest geniu contemplndu-si cercurile pe care le desenase pe nisip. "Nolite turbare circulos meos!" (nu-mi strica cercurile) i-a strigat Arhimede soldatului; dar romanul, iritat, l-a njunghiat cu spada, omorndu-l. Descartres (1596 - 1650) In lucrarea sa capital " Discours de la methode ", aprut n iunie 1637 la Leyde n Olanda, este inserat urmtoarea maxim a sa: " Dubito, ergo cogito; cogito, ergo sum " (M-ndoiesc, deci cuget; cuget, deci exist). Francezii au nltat n satul de nastere al lui Descartes, La Haye (azi localitatea Descartes) din Touraine, o statuie, pe care este trecut aceast maxim. Descartes a fost matematicianul cruia i plcea s petreac diminetile n pat, meditnd. Aceasta, chiar pe timpul cnd copil fiind, nvta n colegiul iezuitilor din La Fleche, unde rectorul le pere Charlet, ntelegnd delicatetea fizic si valoarea copilului, i ngduia s stea n pat ct vrea si s vin la cursuri cnd doreste. La colegiul din La Fleche a cunoscut Descartes pe Mersenne, care i-a fost pe urm bun prieten sftuitor, protector si reprezentant stiitific. Regina Cristina a Suediei, excentrica nordic att de cunoscut, l-a chemat pe Descartes n toamna anului 1649 la curtea sa ca filozof. Cristina n primea pentru ntretineri stiintifice iarna, la 5 dimineata, n camer fr foc si cu geamurile deschise. L-a fcut astfel s rceasc si s dea n congestie

pulmonar, care l-a adus la moarte n februarie 1650. Fermat (1601 - 1665) Desi fiul lui Pierre de Fermat, Clment-Samuel, a publicat opera tatlui su, se cunoaste relativ putin despre viata intim a acestui mare autodidact n matematici, de profesiune magistrat. Se stie, de exemplu, despre o constrovesr care a avut loc prin scrisori ntre Fermat si Descartes privitor la metoda lui Fermat referitoare la trasarea tangentelor duse la curbe, metod care st la baza descoperirii calculului diferential. In aceste discutii Descartes l-a fcut pe Fermat "gascon" (voia s nteleag fanfaron), pe cnd Fermat nu si-a pierdut sngele rece si i-a scris totdeauna ntr-o form de curtoazie afectat. Si cel care avea dreptate n problema matematic ridicat era Fermat. Pascal (1623 - 1662) Blaise Pascal a fost un copil precoce n materie de matematici. Recunoscndu-i-se aceast precocitate, la vrsta de 14 ani a fost admis s participe la discutiile stiintifice care aveau loc sptmnal sub conducerea abatelui Mersenne, prietenul lui Descartes. Discutiile stiintifice din acest cenaclu au dus la crearea Academiei de Stiinte din Paris n 1666. Cnd Pascal era la Port-Royal din Paris, cldire jansenitic n care intrau anumiti bigoti, ntr-o noapte a avut o groaznic durere de msele; tot ce a ntrebuintat pentru potolirea durerilor a fost de prisos. Atunci s-a apucat de studiul cicloidei, i-a descoperit o serie de proprietti si a constatat n final c ... durerea de msele i-a disprut. Newton (1642 - 1727) Iat niste anecdote care l privesc pe Newton si care arat ct era de distrat acest geniu: Mergnd o dat clare, preocupat de probleme de matematici, la poalele unui deal a desclecat; a luat apoi calul de cpstru ca un automat, gndindu-se mereu la problem. A urcat dealul pe jos, tinnd de cpstrul calului. Dar care nu i-a fost surpriza cnd, ajuns n vrful dealului, a constatat c tinea n mn cpstrul si calul nu era nicieri! Alt dat Newton, care era celibatar, a vrut s-si fiarb un ou fr s-si ntrerup lucrul. Isi lu si ceasul su de precizie ca s se uite la el si s vad cnd au trecut cele 3 minute pentru fierbere. Era ns preocupat mult de tema pe care o trata. Cnd si aduse aminte de fierberea oului, nu mic i fu surpriza lui Newton cnd a constat c a pus ceasul la fiert, iar n mn tinea oul ca s citeasc minutele.

Newton era timid n public. Ii venea greu s se exprime n fata multimii. Ca membrul al parlamentului nu a luat dect o singur dat cuvntul. Membrii parlamentului se asteptau la gnduri superioare tsnite din mintea lui Newton. El ns a cerut ... "s se nchid o fereastr c-i curent si l trage"! Apoi s-a asezat jos pe scaun. Poti fi deci genial matematician si inexistent ca orator. Cu numele lui Newton se pot forma urmtoarele anagrame n limba englez: not new (nu-i nou), went on (merse nainte). In anagram s-a si spus: nu-i nou teoria atractiei universale, ceea ce, binenteles, nu era adevrat. In schimb, "a mers nainte" cu pasi gigantici Faima lui Newton ajunsese pn la "fiul cerului", mpratul Chinei. Acesta l-a felicitat ntr-o scrisoare, punndu-i adresa: Lui Newton, n Europa . Si Newton a primit scrisoarea. Aceasta arat ce stiau contemporanii despre descoperirile sale! Newton, celibatarul, a invitat o dat pe un bun prieten al su la mas. Acesta vine la ora fixat si, ca s nu-l deranjeze pe Newton de la lucru, se duce direct n sufragerie, asteptnd pe ilustrul su amic s termine lucrul si s vin la mas. Dar Newton nu mai iesea din biroul su de lucru. Atunci prietenul, rzbit de foame, se asez la mas, pe care era un pui fript sub un clopot, mnnc o jumtate de pui si plec fr s-l avertizeze pe Newton. Mult mai trziu l-a rzbit foamea si pe Newton. Savantul uitase complet de invitatia pe care o adresase prietenului su. Newton vine n sufragerie, vede c e lips o jumtate de pui si-si spuse: "Uite ce distrat sunt; am mncat si am uitat". Si se ntoarce la lucru. Leibniz (1646 - 1716) De la Leibniz ne-a rmas o fraz optimist: " Tout est pour le mieux dans le meilleur des mondes possibles ", adic "totul este pentru mai bine n cea mai bun dintre lumile posibile". Aceast maxim, considerat teorema fundamental a optimismului, a fost ironizat si rstlmcit de Voltaire n lucrarea sa Candide Pn n anul 1672, adic pn ce a mplinit vrsta de 26 de ani, Leibniz nu sa ocupat de loc de matematici. La aceast vrst a luat lectii cu Christian Huygens si a ajuns ca n acelasi timp cu Newton s fie descoperitorul calculului diferential si integral. Aceasta nu l-a mpiedicat totusi pe Leibniz ca pe lng rezultate strlucite n aceast disciplin s fac la un moment dat si o eroare, deoarece a crezut c derivata produsului a dou functii este egal cu produsul derivatelor. Eroarea ns a corectat-o el nsusi.

Bernoulli (1700 - 1782) Odat, Daniel Bernoulli, n tineretea sa, se afla n