27
UMF Craiova Disciplina : Fiziologie Conferentiar : Maria Iancau BAREM FIZIOLOGIE - ANUL I Fiziologia aparatului respirator 1. Definitia respiratiei. Respiratia este functia vitala prin care se asigura schimbul permanent si constant de CO 2 si O 2 intre organism si mediu, dar si desfasurarea reactiilor de oxido-reducere de la nivel celular. Respiratia cuprinde: respiratia externa (la nivel pulmonar) si respiratia interna (la nivel tisular). 2. Rolurile spatiului mort. -la nivelul sau, aerul este incalzit si saturat in vapori de apa datorita bogatei vascularizatii a mucoasei respiratorii; in cavitatea nazala, aerul poate fii incalzit si de la 6ºC la 30ºC -retine particule straine, microorganisme. -alaturi de VR, aerul din spatiul mort reprezinta un volum de aer tampon care face ca variatiile mari ale componentelor aerului atmosferic sa nu fie resimtite imediat, brutal la nivel pulmonar 3. Caile aeriene superioare. Caile aeriene superioare sunt reprezentate de nazo-buco- faringe (pana la orificiul glotic) si prezinta doua etaje: etajul nazal (cu o mucoasa bine vascularizata, cu glande cu secretie seroasa si mucoasa prin care se realizeaza incalzirea aerului si epurarea lui de particule straine) si etajul faringian (care este calea de intersectie a traiectului digestiv cu cel respirator) are rol in aparare prin organele lomfoide (amigdalele). 4. Spatiul mort - ce este si ce capacitate are. Spatiul mort reprezinta fractiunea ventilatiei pulmonare care nu participa la schimburile gazoase cu sangele din capilarele 1

Barem Fiziologie an I

Embed Size (px)

DESCRIPTION

w

Citation preview

Page 1: Barem Fiziologie an I

UMF CraiovaDisciplina : FiziologieConferentiar : Maria Iancau

BAREM FIZIOLOGIE - ANUL I

Fiziologia aparatului respirator

1. Definitia respiratiei.Respiratia este functia vitala prin care se asigura schimbul permanent si constant de CO 2 si

O2 intre organism si mediu, dar si desfasurarea reactiilor de oxido-reducere de la nivel celular. Respiratia cuprinde: respiratia externa (la nivel pulmonar) si respiratia interna (la nivel tisular).

2. Rolurile spatiului mort.-la nivelul sau, aerul este incalzit si saturat in vapori de apa datorita bogatei vascularizatii a mucoasei respiratorii; in cavitatea nazala, aerul poate fii incalzit si de la 6ºC la 30ºC-retine particule straine, microorganisme.-alaturi de VR, aerul din spatiul mort reprezinta un volum de aer tampon care face ca variatiile mari ale componentelor aerului atmosferic sa nu fie resimtite imediat, brutal la nivel pulmonar

3. Caile aeriene superioare.Caile aeriene superioare sunt reprezentate de nazo-buco-faringe (pana la orificiul glotic) si

prezinta doua etaje: etajul nazal (cu o mucoasa bine vascularizata, cu glande cu secretie seroasa si mucoasa prin care se realizeaza incalzirea aerului si epurarea lui de particule straine) si etajul faringian (care este calea de intersectie a traiectului digestiv cu cel respirator) are rol in aparare prin organele lomfoide (amigdalele).

4. Spatiul mort - ce este si ce capacitate are.Spatiul mort reprezinta fractiunea ventilatiei pulmonare care nu participa la schimburile

gazoase cu sangele din capilarele pulmonare. Are doua componente spetiul mort anatomic si cel fiziologic. Valorile normale ale spatiului mort sunt cuprinse intre 130-180 ml creste in patologie.

5. Spatiul mort - anatomie si fiziologie.Spatiul mort este format din spatial mort anatomic si spatial mort fiziologic. Spatiul mort

anatomic reprezinta aerul prezent in caile respiratorii. Spatial mort fiziologic este aerul prezent in alveolele ventilate dar neperfuzate, acesta crescand foarte mult in conditii patologice. Acesta, in mod normal, este practic inexistent.

6. Muschii ce intervin in respiratia normala.Respiratia normala (de repaus) este formata din inspire si expir.Muschii ce intervin in

inspirul de repaus sunt diafragmul si intercostalii externi. Expirul este un fenomen pasiv ce se realizeaza fara contractie musculara.

1

Page 2: Barem Fiziologie an I

7. Muschii inspiratori accesori.Muschii inspiratori accesori sunt muschii care intervin in procesul de inspiratie fortata pe

langa muschii inspiratori de repaos (diafragm, intercostali externi). Muschii inspiratori accesori sunt: scaleni, sternocleidomastoidieni, pectorali, dintatii, trapez. Mai pot intervenii muschii aripioarelor nazale, muschii valului palatin, muschii limbii pentru facilitarea patrunderii aerului prin caile respiratorii superioare.

8. Muschii expiratori.Muschii expiratori sunt muschii care participa la procesul de expiratie fortata. Acestia sunt:

muschii intercostali interni si abdominali

9. Definitia si valorile normale ale VT (VC).VT (=tidel volume) -volumul curent este cantitatea de gaz imobilizata in cursul unei

respiratii de repaus. VT=500-800 ml; (12% din CV)

10. Definitia si valorile normale in % ale VIR.VIR- volumul inspirator de rezerva este volumul de aer inspirat printr-o inspiratie fortata

efectuata la sfarsitul unei inspiratii de repaus. VIR=1800-2600 ml (55% din CV)

11. Definitia si valorile normale in % ale VER.VER- volumul expirator de rezerva reprezinta cantitatea de aer care poate fii expirata

printr-o expiratie fortata efectuata la sfarsitul unei expiratii de repaus. VER= 800-1500 ml; (22-25% din CV)

12. Definitie, din ce se compune si valori normale in % ale CV.CV- capacitatea vitala este egala cu suma dintre VIR, VT si VER si reprezinta cantitatea de

aer expirata fortat dupa o inspiratie fortata.CV=VT+VIR+VER; CV=3500-5000 ml VT= 10-12% CV, VIR >50% CV, VER > 22%CV

13. Definitie si valori normale ale ventilatiei de repaos.Ventilatia de repaus sau volumul respirator pe minut este cantitatea de aer deplasata in

arborele respirator in conditii de repaus in fiecare minut si este egal cu produsul dintre volumul curent si frecventa respiratorie corelat cu BTPS. Are valori normale de 6-8l/min. Vent de repaos este egala cu 600* BTPS*13

14. Definitia si valorile VR (volumul rezidual).VR- volumul rezidual este volumul de aer care ramane in plamani la sfarsitul unei expiratii

fortate. VR=500-1500 ml.

15. Definitia si valorile normale ale ventilatiei maxime (debitul respirator maxim).Ventilatia maxima- Vmax - este cantitatea maxim de aer ventilata intr-un minut, in conditii

de efort. Vmax=120-150 l/min.

2

Page 3: Barem Fiziologie an I

16. Tipuri de rezistente manifestate in mecanica ventilatorieRezistentele manifestate in timpul expiratiei sunt forte ce se opun fortelor deformatoare

date de contractiile muschilor inspiratori:-rezistenta elastica, data de reteaua de fibre de elastina, colagen si reticulina existente in structura toraco pulmonara, fibrele fiind de elastina, colagen si reticulina. Fibrele de elastina sunt cele acre se destind la presiuni mici, alungirea lor putandu-se face cu 100% din lungimea initiala. Fibrele de elastina asigura majoritatea elasticitatii structurilor toracopulmonare. Daca aceste tesuturi sunt supuse actinuii elastazei isi pierd elasticitatea. Fibrele de colagen sunt spiralate in repaus iar in actiune se intind. Dupa ce au fost intinse, chiar la presiuni foarte mari alungirea lor este redusa. De aceea ele se opun supradistensionari. Fibrele de reticulina sunt cele mai rigide si ele se opun supradistensionarii.

-rezistenta vascoasa are doua componente: tisulara (20%) si gazoasa (80%) si depinde de viteza cu care variaza volumul toraco-pulmonar. Componenta tisulara este data de frecarea straturilor de tesut intre ele, iar cea gazoasa datorita fortelor de frecare ce apar la trecerea aerului prin conductele respiratorii.

-rezistenta inertiala are doua componente: tisulara si gazoasa. Se manifesta la schimburile rapide ale directiei de deplasare a coloanei de aer. In ventilatia de rapaos curgerea fluidului (miscarea coloanei de aer) este in majoritate laminara, este turbulenta in laringe. In efort devine turbulenta si in trahee si bronhii, ramanand laminara doar in conductele respiratorii mici.

In repaos rezistenta elastica este predominanta, iar in efort creste ponderea rezistentei vascoase si inertiale.

17. Valoarea presiunii intratoracice in inspir.Aerul circula de la presiune mai mare la presiune mai mica. In inspir presiunea

intratoracica este mai mica cu 2-3 mmHg decat presiunea atmosferica adica 757-758 mmHg .

18. Valoarea presiunii intratoracice in expir.In expir pentru ca aerul sa fie expulzat din plamani in mediu este necesar ca presiunea

intratoracica sa fie mai mare cu 3-4 mmHg. Astfel in expir presiunea intratoracica este 763-764 mmHg.

19. Definitia si valorile normale ale VEMS si ale indicelui Tiffneau.VEMS- Volumul expirator maxim pe secunda- (sau FEV1) este volumul de aer expirat

maxim in prima secunda a unui expir fortat efectuat dupa un inspir fortat. VEMS=2800-4000ml/s. Valoare reala 3200ml/sec * BTPS, valoare ideala T3 * F CECA pt VEMS

IndiceleTiffneau-indicele de permeabilitate bronsica-raportul dintre VEMS si CV si da diferenta dintre sindroamele obstructive si cele restrictive. IndiceleTiffneau=VEMS/CV *100 >=70%

20. Ce este surfactantul pulmonar?Surfactantul pulmonar este o substanta lipoproteica, cea mai mare parte fiind reprezentata de dipalmitoil fosfatdilcolina (DPPC). Este secretat de pneumocitele de tip II care reprezinta 10% din celulele epiteliului alveolar Surfactantul are o componentă hidrofilă, în contact cu faza lichidiana şi una hidrofobă, în contact cu faza gazoasă. Datorită acestei structuri are proprietăţi tensioactive., are compozitie complexa (lipide, proteine, carbohidrati) care impiedica alveolele pulmonare sa se turteasca, prin scaderea tensiunii de suprafata. Este absent in plamanii imaturi ai nou nascutilor, in atelectazie si sindromul de detresa respiratorie. Are o componenta hidrofila in contact cu faza lichidiana si una hidrofiba in contact cu faza gazoasa. De aceea are proprietati tensioactive.

3

Page 4: Barem Fiziologie an I

21. Citati efectele prezentei surfactantului pulmonar.Deoarece surfactantul pulmonar are o componenta hidrofila in contact cu faza lichidiana si

o componenta hidrofoba in contact cu faza gazoasa, surfactantul pulmonar are proprietati tensioactive:-scade tensiunea superficiala in raport cu volumul alveolar, de la 70 dyne/cm2 la 25 dyne/cm2

-face ca alveolele pulmonare sa nu se colabeze in expir si deasemenea este limitata distensia alveolara in inspir; daca nu ar exista surfactant, scazand raza ar creste tensiunea si astfel alveola s-ar colaba. Stratul de surfactant micsoreaza tensiunea si mentine alveolele deschise iar in expir reduce travaliul ventilator.-realizeaza pastrarea in stare de functionare a alveolelor cu dimensiuni diferite, fara surfactant alveolele mici s-ar inchide, aerul intrand in cele mari si acestea fiind excluse din circuitul respirator.

22. Definitia si valorile normale ale consumului de O2 pe minut.Consumul de O2 pe minut reprezinta cantitatea de oxigen retinuta in organism intr-un minut

in conditii de repaus. Are un volum de 200-250 ml/min.

23. Presiunile partiale si concentratiile O2 si CO2 in aerul atmosferic.pO2 = 158,25 mmHg 21,3%pCO2 = 0,3 mmHg 0,03-0,04%

24. Presiunile partiale si cantitatile (volume) de O2 si CO2 in sangele venos.pO 2= 37-40 mmHg pCO2 = 44-47 mmHg Volum O2 liber = 0,13 ml%Volum O2 combinat = 14,4-15 ml%Volum O2 total = 14,4-15 ml %Volum CO2 liber = 2,7-3 ml%Volum CO2 combinat = 49,3-50 ml%Volum CO2 in hemati = 0,5-0,6 ml%Volum CO2 total = 52-53 ml%

25. Presiunile partiale si cantitatile (volume) de O2 si CO2 in sangele arterial.pO2 = 104-105 mmHg pCO2 = 40 mmHg Volum O2 liber = 0,3 ml%Volum O2 combinat = 19,4 ml%Volum O2 total = 20ml%Volum CO2 liber = 2,4-2,6 ml%Volum CO2 combinat = 42,6-46,4 ml%Volum CO2 total = 45-49 ml%

26. Presiunile partiale ale tuturor gazelor si vaporilor de apa din aerul alveolar.pO2 = 100 mmHg pCO2 = 40 mmHg pN2 = 573 mmHgpH2O = 47 mmHg

4

Page 5: Barem Fiziologie an I

27. Principiul general al schimbului de gaze la alveole si capilare.Schimbul de gaze la nivelul alveolelor si capilarelor pulmonare se realizeaza pe baza

diferentei de presiune de-o parte si de alta a membranei alveolo-capilare. Conform legilor de difuziune a gazelor, O2 va trece prin membrana alveolara dinspre aerul alveolar spre sange

28. Cantitatea de O2 dizolvata in plasma, in artere si in vene.Volum O2 dizolvat in sangele arterial: 0,3 ml%Volum O2 dizolvat in sangele venos: 0 - 0,13ml%

29. Saturarea in procente a hemoglobinei sangelui arterial si a sangelui venos.Hb in sangele arterial: 97-98%Hb in sangele venos: 70-75%

30. Forme de transport ale O2 in sange si in ce cantitati (volume).O2 e transportat in sange:- sub forma libera, dizolvat in plasma 1-3%;

o in sange arterial: 0,3%O2, o in sange venos: 0,13%O2

- sub forma de combinatii cu Hb-oxihemoglobina 97-99%; - in sangele arterial 19,4 ml% O2, - in sangele venos 14,4-15 ml% O2

31. Forme de transport ale CO2 in sange si in ce cantitati (volume).CO2 este transportat in sange sub mai multe forme.

- in stare libera 5-8%: in sangele arterial 2,4-2,6 ml%CO2; in sangele venos 2,7-3 ml%CO2

- sub forma de combinatii; - in sangele arterial 42,6-46,4 ml%CO2, - in sangele venos 49,3-50 ml%CO2,

bicarbonati 80% 70% NaHCO3 in plasma, 10% KHCO3 intracelular),

carb(amin)hemoglobina 10-30%, H2CO3 2-3%

In sangele arterial cantitatea totala de CO2 variaza intre 45-48 ml% iar in sangele venos variaza intre 50-55ml%.

32. Localizarea centrilor respiratori motori.Centrii respiratori motori sunt formati din centrul inspirator si centrul expirator. Aria inspiratorie se gaseste la nivel bulbar, portiunea dorsala, in apropierea nucleului tractului solitar. Aria expiratorie este situata tot la nivel bulbar in portiunea ventrala. Cuprinde neuroni din nucleii ambiguu, caudal retroambiguu, nucleul rostral retrofacialis.

33. Localizarea centrilor respiratori coordonatori.Centrii respiratori coordonatori sunt formati din centrul pneumotaxic si centrul apneustic.

Centrul pneumotaxic este situate in portiunea anterioara a puntii. Centrul apneustic - prezenta lui nu este unanim acceptata; este mai slab conturat.

5

Page 6: Barem Fiziologie an I

34. Presiunea in cavitatea pleurala in timpul ciclului respirator.-in inspirul de repaus: 10 cmH2O=7,5 mmHg=1kPa-in expirul de repaus: 5 cmH2O=3,75 mmHg=0,5kPa-in inspirul fortat, presiunea poate ajunge la -30-, -100 cmH2O, iar in expirul fortat cu glota inchisa (manevra Valsalva), valoarea devine pozitiva, putand ajunge la 200 cmH2O.

35. Frecventa respiratorie normala.Frecventa respiratorie normala (numarul de respiratii efectuate de o persoana in decurs de

un minut fara a depune efort): la barbat 16 respiratii/minut, la femeie de 18 respiratii/minut; la adult 12-18 respiratii/min la nou-nascut,sugar: 30-40 respiratii/minut.

6

Page 7: Barem Fiziologie an I

Fiziologia aparatului digestiv

1. Ce este fiziologia? Definitie. Fiziologia=ramura a biologiei ce se ocupa cu studiul mecanismelor de functionare a

organismelor vii, cu legile de desfasurare a acestora. Studiaza procesele vitale, factorii ce le determina si mecanismele de intretinere. Cuprinde fiziologia generala – studiaza manifestarile materiei vii si fiziologia speciala ce se ocupa cu functiile unor organe, aparate.

2. Definitia materiei vii.Materia vie este materia superior organizata al carei substrat principal este reprezentat de

proteine prevazute cu capacitate de autoreinnoire continua a elementelor chimice componente. Diferenta esentiala dintre materia vie si cea nevie este proprietatea speciala a materiei vii de a reactiona, de obicei mai puternic, amplificat la modificarile energetice ale mediului, prin manifestari ale iritabilitatii-excitabilitatii (miscare, secretie, producere de lumina, electricitate, germinare – crestere)

3. Exemple de substante organice ternare si cuaternare.Substantele organice: lipidele, glucidele, proteinele si metaboliti ai acestor substante.Substantele organice ternare (=substante de natura vie care au in componenta 3 elemente

diferite,de cele mai multe ori elementele care formeaza aceste structuri fiiind C,H,O): lipide simple,acilgliceroli,acizi grasi saturati si nesaturati,monozafaridele: glucoza, fructoza, galactoza.

Substantele organice cuaternare(=substante de natura vie care au in componenta 4 elemente diferite): aminoacizii, proteine, vitamine,hormoni, acid uric.

4. Exemple de substante anorganice.Substantele anorganice: apa, saruri minerale, sulfati, fosfati, cloruri, bicarbonati, HCl,

H2SO4

5. Ce este pH-ul - definitie: care este alcalin si care este acid?PH-ul (pH=-lg[H+]) sau puterea hidrogenului este egal cu minus logaritm zecimal din

concentratia molara a ionilor de H dintr-o solutie. Este o valoare teoretica ce reprezinta gradul de aciditate sau de alcalinitate a unei solutii. Valorile pH-ului se inscriu intr-o scara de la 0 la 14. Ph<7 ph acid; Ph=7 ph neutru; Ph>7 ph alcalin

6. Care sunt rolurile calciului in organism?.Ca2+ (1,5-1,9 % din organismul uman, 9-11mg % in plasma)

-este component esential al scheletului si al dintilor (99% Ca)-participa la coagularea sangelui si a laptelui-intervine in excitabilitate neuromusculara-intervine in cuplarea excitaiei cu contractia-intervine in desfasurarea contractiei propriu zise-are rol de mesager secund intracelular-activeaza enzime

7

Page 8: Barem Fiziologie an I

7. Citati rolurile fierului in organism.Fe2+ (4,6g in organismul uman, dintre care 3g in Hb 1-1,5 gr in depozite, 300mg

mioglobina, 3 mg - transferina):-transportor de electroni si oxigen-intra in structura mioglobinei, Hb, citocromilor-intervine in formarea eritrocitelor la nivelul maduvei hematogene-intervine in integritatea unghiilor, parului si epiteliilor-elibereaza energie in lantul respirator prin citocromi

8. Citati rolurile cuprului in organism.Cu (in toate tesuturile, 100-150 mg)

-se afla in toate tesuturile-rol in integritatea peretelui arterial prin lizimoxidaza-rol in hematopoieza prin ceruloplasmina,-in diverse sinteze si procese metabolice-rol in formarea melaninei prin tirozinaza-rol in mielinizare prin citocromoxidaza-rol in protectie antiinfectioasa,antiinflamatorie, anticanceroasa-rol in respiratie la unele specii inferioare

9. Rolurile zincului in organism.Zn (1,4-3 g).

- intra in componenta mai multor enzime (30) : anhidraza carbonica, dehidrogenaza lactica si glutamica, fosfataza alcalina, carboxipeptidaze, aminopeptidaz,- rol in metabolismul intermediar prin multitudinea de enzime in alcatuirea carora intra, -intervine in echilibrul acidobazic prin anhidraza carbonica care catalizeaza disocierea acidului carbonic,- stimuleaza metabolismul celular,-stimuleaza dezvoltatea oaselor, a organelor,-rol in sinteza si efectele insulinei,-rol in sinteza hormonilor sexuali, -rol in secretia gastrica prin anhidraza carbonica-rol in senzatia gustativa; intra in componenta gustinei (proteina importanta in functia gustativa)-farmacologic, intervine in cicatrizarea plagilor prin actiunea sa asupra metabolismului colagenului

10. Citati rolurile sulfului in organism.S (0,16% din organismul uman):

-este un element esential pentru buna functionare a organismului-conditioneaza formare aminoacizilor cu sulf (tioaminoacizi: metionina, cisteina, cistidina)-confera rigiditate polimerilor organici prin puntile disulfurice (-S-S-) ex fibrina-asigura datorita puntilor disulfurice si a gruparii tio (-SH) structura tertiala a proteinelor-intra in structura acidului mucoitinsulfuric, condroitinsulfuric, acetil CoA-intra in structura unor proteine: fibrinogen, imunoglobuline-intra in structura unor hormoni: vasopresina, ocitocina, insulina-intra in structura unor vitamine: B1(tiamina)-participa la detoxifierea hepatica prin sulfoconjugare

8

Page 9: Barem Fiziologie an I

11. Cum se numeste proteina transportatoare de fier?Fierul este transportat legat de o betaglobuilna: apotransferina sau siderotransferina (215-

350 mg %), fiecare legand maximum 2 atomi de Fe, dand nastere la transferina.

12. Cum se numeste proteina transportatoare de cupru?Cuprul este transportat prin sange sub forma complexelor cupro-proteice: 90-93% legat de

ceruloplasmina, 7-10% legat labil de albumine si aminoacizi.

13. Consecinte ale carentei de fier in organism.In carente de Fe se produc anemii hipocrome, feriprive, microcitare. Se manifesta prin

deficiente in cresterea unghiilor, glosite (inflamatii ale limbii), fisuri la nivelul comisurilor bucale, ingrosarea mucoasei esofagiene (disfagie) , tulburari ce dispar la adminstrarea de fier. Daca deficitul de Fe se asociaza cu deficitul de Cu se produce anemia SIDEROACRESTICA.

14. Enumerati macroelemente, procent din materia vie.Macroelementele (99.9 %) din organism: O2-62,32% C-21,15% H2-9,86%

N-3,20% Ca2+-1,90% P-0,95%

K-0,23% S-0,16% Na-0,08%

Cl-0,08% Mg-0,07%

15. Enumerati microelemente, procent din materia vie.Microelementele (0,1%) din organism: Fe-0,005%Zn-0,002%

Cu-0,004%Mn-0,00005%

Co, Mb, fluor, selenium, iod, crom, mangan, vanadiu, nichel, siliciu

16. Clasificare organismelor dupa latura metabolica predominanta. - autotrofe ( reprezentate in principal de vegetale) sintetizeaza material organic plecand de la material anorganic (saruri minerale, apa si CO2) si utilizand energie solara, in prezenta clorofilei in cadrul fotosintezei. Reactia chimica principala este cea de reducere in urma careia rezulta O2 din CO2. Autotrofele se pot clasifica in prototrofe (simbiotice si libere: aerobe si anaertobe) si autotrofe propriu-zise( fotosintetice si chimiosintetice). -heterotrofe (reprezentate de animale) au ca latura metabolica predominanta catabolismul, se hranesc pe seama altor organisme, reactia chimica predominanta este cea de oxidare, se consuma O2 si de produce CO2.

17. Ce este spasmofilia?Spasmofilia = (hiperexcitabilitate neuro-musculara) este o boala care se datoreaza scaderii

concentratiei Ca2+ sub 9 mg%; se manifesta prin contractia muschilor fetei, contractii precedate de parestezii. Aceste contractii au o dezvoltare centripeta, putandu-se ajunge la spasm laringian. Poate sa emita o criza de epilepsie, tulburari neuropsihice.

18. Sideremia normala.Barbati = 80-150 µg%Femei = 70-130 µg%.

19. Ce este un hormon digestiv? Exemple.

9

Page 10: Barem Fiziologie an I

Hormonii digestivi sunt substante in marea majoritate proteice, eliberate la nivelul mucoasei digestive, la contactul ei cu diferiti produsi de digestie; hormonii eliberati de mucoasa trec in circulatia sangvina si ajung la glandele digestive, carora le stimuleaza activitatea (gastrina, secretina) sau o inhiba (enterogastron, somatostatin).

20. Definitia digestiei.Digestia reprezinta ansamblul proceselor mecanice, fizice si chimice prin care are loc

ingerarea, prelucrarea alimentelor complexe, formandu-se produsi simpli, usor absorbabili care sunt transportati si utilizati la nivel celular in scop plastic sau energetic, functional.

21. Ce substante organice predomina in urmatoarele elemente: carne, ulei, paine, branza, unt, zahar?-carne: proteinele; carnea de porc: o cantitate mai mare de grasimi.-uleiul: lipide.-painea: amidon/glucide.-branza: lipidele.-untul: grasimi, lipide-zahar: glucide.

22. Valori normale ale: Na + , K + , Ca 2+ , Mg 2+ in plasma. Na+: 300-350 mg%K+: 16-20 mg%Ca2+: 9-11 mg %Mg2+: 2-3 mg%

23. Valori normale ale Cl - , HCO 3- , sulfati, fosfati, anioni proteici. Cl-: 340-370 mg%HCO3

-: 25-27 mEq/lAnionii proteici: 16 mEg/lAcizi organici: 3-4mEq/lPO4 - Fosfati: 1,6 mEg/lSO4 - Sulfati: 1 mEq/l

24. Valori normale ale catonilor si anionilor din plasma. Cationi:Na+: 300-330 mg%K+: 16-20 mg%Ca2+: 9-11 mg %Mg2+: 2-3 mg%

Anioni:Cl-: 340-370 mg%HCO3

-: 25-27 mEq/lAnionii proteici: 16 mEg/lAcizi organici: 3-4mEq/lPO4 - Fosfati: 1,6 mEg/lSO4 - Sulfati: 1 mEq/l

25. Clasificarea enzimelor dupa substratul asupra caruia actioneaza.

10

Page 11: Barem Fiziologie an I

- Proteolitice (pepsina, tripsina,chimotripsina etc.)- Lipolitice (lipaze)- Glicolitice (amilaza, dizaharide)

26. Glandele salivare mari, canalele lor si tipul de secretie.Glanda parotida: glande de tip seros, secretie seroasa (25%), saliva de masticatie si de

digestie. Canalul excretor ( Stenon) ductul parotidian se varsa in dreptul molarului II superior.Glanda submaxilara: glande de tip mixt, secretie sero-mucoasa (70%) saliva de gustare,

saliva se varsa in regiunea sublinguala prin canalul Warthon .Glanda sublinguala: secretie mucoasa (4%), isi varsa produsul prin canale Rivinius sau

prin canalul Bartholin in zona sublinguala. Saliva de deglutitie.

27. Centrii nervosi salivatori.Centrii salivatori sunt situati in trunchiul cerebral:

- centrii nervosi salivatori superiori (in punte pt glandele submaxilare si sublinguale - n. VII) - centrii nervosi salivatori inferiori (in bulb pentru glanda parotida - n. IX). - inervatie simpatica: coarnele laterale ale maduvei spinarii, segamentele T1-T2

28. Parasimpaticul - intermediar chimic.- ACETILCOLINA

29. Efectele stimularii parasimpatice asupra glandelor salivare.- vasodilatatie- secretie salivara abundenta, cu multi electroliti.

30. Simpaticul - intermediar chimic.- NORADRENALINA (95%) – actioneaza pe receptorii alfa si β- ADRENALINA (5%) – actioneaza pe receptorii β

31. Efectele stimularii simpatice asupra glandelor salivare.Stimularea alfa (stimulati atat de adrenalina cat si de noradrenalina)-receptorilor determina

o secretie vascoasa, bogata in mucus, K+, are loc si contractia celulelor mioepiteliale; la nivel vascular, ei determina vasoconstrictie.

Receptorii β-adrenergici (stimulati de adrenalina) stimuleaza sinteza si eliberarea amilazei, efecte mediate de AMPc; la nivel vascular, determina vasodilatatie.

32. Fazele salivatiei - enumerare.Faza cefalica, faza bucala, faza gastrointestinala

33. pH-ul salivei: cantitatea de saliva secretata in 24 ore.Cantitatea de saliva secretata la om in decursul a 24 ore:1-1,5 l; .pH=6-7

34. Enzime din saliva cu rol digestiv.Enzime: ptialina (alfa-amilaza) scindeaza amidonul fiert sau copt pana la maltoza trecand

prin stadii intermediare de dextrine; enzima isi continua activitatea si in stomac pana la acidifierea completa a bolului alimentar.

35. Amilaza salivara - asupra cui actioneaza si ce rezulta?Alfa amilaza scindeaza legaturile 1-4 glicozidice ale amidonului pana la maltoza cu produsi intermediari – dextrine.

11

Page 12: Barem Fiziologie an I

36. Cresterea secretiei salivare - cum se numeste?PTIALISM (hipersalivatie de intensitate medie) sau SIALOREE (saliva se scurge din gura).

37. Cum se numeste scaderea secretiei salivare?- HIPOSECRETIE SALIVARA( reducerea cantitatii de saliva) aptialism, achilie bucala, asilie. XEROSTAMIA (gura uscata), sistarea completa a secretiei salivare.

38. Partile stomacului - enumerare- portiune superioara, verticala: fornixul (fundul stomacului) si corpul stomacului - portiune inferioara, orizontala: antrul si vestibulul piloric

39. Cu ce se recolteaza sucul gastric in clinica?Prin fistula gastrica ( “pranzul fictiv” realizat de Pavlov) din care au derivat: micul

stomac al lui Heidenhein, pungile gastrice (punga Bickel-Katsch, punga gastrica Fremont)Prin tubaj gastric: sondele gastrice Fauchet sonda Bakov-Kurtin, sonda Einhorn

40. Substantele secretagoge utilizare in tubajul gastric si prin ce mecanisme acctioneaza?

Injectabil : histamina care stimuleaza secretia gastrica prin stimularea receptorilor H2

Pentagastrina efect stimulator al secretiei gastrice prin cresterea eliberarii de gastrinaInsulina induce hipoglicemie care prin centrii hipotalamici si gastrosecretor pe cale vagala

stimuleaza eliberarea de gastrinaAdministrarea pe sonda: alcool, cafeina actioneaza direct asupra mucoasei.

41. pH-ul sucului gastric.- pH puternic acid de 1-3,5 dat in special de HCl

42. Valorile normale ale aciduilui clorhidric din sucul gastric. Valori normale ale aciditatii: spontana 0,3-0,7 g/1000mL, totala 2-3 g/1000mLDupa stimularea cu histamina: aciditate libera 130 mEq/l, aciditate totala 150 mEq/l

HCl liber 0,3-1,5 g/1000mLHCl total 0,7-3 g/1000mL

43. Enzimele din sucul gastric - enumerare.-proteolitice: pepsina, labfermentul (renina gastrica la sugar),gelatinaza-lipolitice: lipaza gastrica

44. Pepsina - unde este, unde se gaseste, asupra cui actioneaza si ce rezulta?Pepsina e o endopeptidaza din sucul gastric ce actioneaza la nivelul legaturilor aminice ale

aminoacizilor aromatici. Ea actioneaza asupra acid-albuminelor, transformandu-le in albumoze primare, secundare si peptone. Actioneaza asupra albuminelor, globulinelor, caseinei si condrinei. NU actioneaza asupra mucinei, keratinei si nucleoproteinelor.

45. Sub ce forma se secreta pepsina si cum se activeaza?Pepsina este secretata de celulele principale din glandele fundice sub forma inactiva de

pepsinogen care e activat sub actiunea HCl si apoi autocatalitic.

46. Labfermentul - unde se gaseste, asupra cui si cum actioneaza?

12

Page 13: Barem Fiziologie an I

Labfermentul=enzima gastrica secretata de celulele principale (chief cells) ale glandelor gastrice, transforma paracazeina in prezenta Ca2+in paracazeinat de Ca. Se gaseste in cantitate mare la sugar, el producand coagularea laptelui in 2 faze, la pH 4,5-5

F1 (fermentativa): cazeina (cazeinogen) + labferment paracazeina(cazeogen) F2 (fizico-chimica): paracazeina + Ca2+ paracazeinat de calciu (cazeum)

47. Fazele secretiei gastrice - enumerare.- faza cefalica, faza gastrica, faza intestinala (umoral)

48. Mecanismul nervos de secretie al sucului gastric; prin cine este reprezentat?- reflexe neconditionate: cand alimentele patrund in gura si sunt stimulati receptorii gustativi. Informatia se transmite prin n. VII, IX, si X, ajung apoi la centrul gastrosecretor, de unde prin fibre vagale motorii, stimulii ajung la glandele gastrice, stimuland secretia acida si a compusilor organici.-reflexe conditionate: la vederea unor alimente apetisante, mirosuri. Stimulii ajung pe cai specifice la scoarta, apoi la hipotalamus de unde stimulii ajung la centrul gastrosecretor bulbar, stimuland secretia.

49. Mecanismul umoral de secretie al sucului gastric - prin cine se realizeaza?- Gastrina Histamina Acetilcolina

50. Ce mecanism de secretie predomina in faza cefalica a secretiei de suc gastric?- mecanismul nervos reprezentat de nervul X - VAG

51. Ce mecanism de secretie predomina in faza gastrica a secretiei de suc gastric?- mecanism umoral, gastrina si histamina

52. Ce mecanism de secretie predomina in faza intestinala a secretiei de suc gastric?- mecanism umoral, reprezentat de gastrina cu efect stimulator dar foarte redus (de asemenea motilina si bombastina) si o componenta inhibitorie activata de patrunderea chimului acid in duoden si de prezenta grasimilor: enterogastronul care are efect inhibitor asupra difestiei gastrice pt 3 ore si asupra motilitati pt o ora. Secretina eliberata la scaderea pH-ului stimuleaza secretia de bicarbonat la nivelul celulelor pancreasului, inhiba eliberarea de gastrina de celulele G, inhiband digestia gastrica si motilitatea si favorizand eliberarea somatostatinului.

53. Ce este enterogastronul si ce actiune are?Enterogastronul este un hormon produs in intestinul subtire (duoden) care inhiba secretia

(pt 3h) si motilitatea gastrica (pt 1h). Este eliberat cand mucoasa intra in contact cu produsi de digestie lipidica sau si cu chimul gastric care este acid..

54. Gastrina - ce este, loc de secretie, actiune.Gastrina este un hormon digestiv, produs de celulele G din regiunea antrala si pilorica, in

cantitati mici, in regiunea cardiala, jejuno-ileon si de pancreasul endocrin. Actiuni:- stimuleaza secretia HCl, pepsina, factor intrinsec Castel- creste fluxul sangvin la nivelul mucoasei gastrice->efect trofic- stimuleaza secretia pancreatica, biliara, intestinala- stimuleaza motilitatea vezicii biliare, gastrointestinala- inhiba tonusul sfincterelor digestive: Oddi, ileo-cecal, piloric- inhiba absorbtia de apa, electroliti la nivel intestinal,

55. Cum se numeste cresterea activitatii din sucul gastric?

13

Page 14: Barem Fiziologie an I

Hiperaciditate/hiperclorhidrie

56. Cum se numeste scaderea aciditatii din sucul gastric?- hipoaciditate/hipoclorhidrie- anaciditate/anaclorhidrie (lipsa aciditatii)

57. Ce este achilia?Achilia reprezinta absenta sau diminuarea secretiilor digestive. Alchilia gastrica lipsa

secretiei gastrice cuplata cu anaciditate.

58. Ce sucuri participa la digestia intestinala?- Suc pancreatic- Suc intestinal (lichid secretat de epiteliul intestinal + enzime eliberate de celulele exfoliate)- Bila (nu este suc digestiv, dar participa la digestia intestinala)

59. Canalul excretor al pancreasului exocrin.- canal principal: Wirsung se deschide impreuna cu canalul coledoc la nivelul ampulei hepato-pancreatica (Vater) in a doua portiune a duodenului, printr-un orificiu marginit de sfincterul Oddi- canal accesor: Santorini, prezent la unii indivizi, se deschide in duodenul proximal, lateral de Wirsung

60. Enumerarea enzimelor glicolitice din sucul pancreatic.Amilaza pancreatica

61. Amilazemia si amilazuria.Amilazemia=cantitatea de amilaza ce se gaseste in serul sangvin. 16-32 u.W./cm3 ser

sanguin.Amilazuria=cantitatea de amilaza ce se gaseste in urina finala. 16-64 u.W./ cm3 urina

62. pH-ul sucului pancreatic.pH alcalin de 7,5-8

63. Enumerarea enzimelor lipolitice din sucul pancreatic.- lipaza pancreatica, colesterolesteraza (colesterolaza), fosfolipaza

64. Enumerarea enzimelor proteolitice din sucul pancreatic.- ENDOPEPTIDAZE:tripsina, chimotripsina,elastaza,colagenaza- EXOPEPTIDAZE:carboxipeptidazele- NUCLEAZE:ribonucleaza,dezoxiribonucleaze

65. Tripsina - ce este, unde se gaseste, asupra cui actioneaza si ce rezulta?Tripsina este principala enzima proteolitica din sucul pancreatic, secretata sub forma

inactiva de tripsinogen.Acesta este activat de enterokinaza sau enteropeptidaza. Este o endopeptideaza ce scindeaza proteinele si polipeptidele la nivelul aminoacizilor bazici, arginina si lizina.

66. Lipaza pancreatica - asupra cui actioneaza si ce rezulta.

14

Page 15: Barem Fiziologie an I

Este secretata sub forma activa, necesita prezenta colipazei, hidrolizeaza legaturile ester-glicerol,este activa si asupra esterilor acizilor grasi. Actioneaza asupra lipidelor emulsionate in prezenta sarurilor biliare si a Ca2+

67. Mecanismul nervos de reglare a secretiei de suc pancreatic - caracterele secretiei.Controlul nervos al secretiei este realizat de sistemul nervos vegetativ.PSy determina cresterea secretiei fluidului si secretia enzimatica pana la 50% din cantitatea

maxima obtinuta de CCK.PSy – n vag determina o secretie ecbolica, redusa cantitativ, bogata in enzime.Sy inhiba secretia pancreatica.

68. Mecanismul umoral de reglare a secretiei de suc pancreatic, prin ce se realizeaza?Mecanismul umoral este realizat de CCK (celulele I), secretina (celulele S), gastrina (celulele G), neurotensina, motilina, insulina. Inhibitorii sunt: somatostatinul, polipeptida pancreatica, enkefalinele, glucagonul.

69. Secretina - ce este si ce actiune principala are asupra secretiei de suc pancreatic?Secretina eliberata de celulele S din duoden, la scaderea pH-ului, este responsabila de 80%

din secretia de apa si HCO3

70. Colecistokinina-pancreozimina - ce este si ce actiune principala are asupra secretiei de suc pancreatic?

CCK este un hormon digestiv care stimuleaza secretia pancreatica si asigura 50% din raspunsul pancreatic la chimul gastric ajuns in duoden.

Colecistokinina-pancreozimina (CCK-PZ) are efecte principale asupra volumului secretor (secretia ecbolica). Eliberarea de CCK-PZ este stimulata de catre aminoacizi, albumoze, peptone si acizi grasi in vederea eliberarii de fermenti pancreatici necesari desavarsirii digestiei proteice intestinale. Producerea acestui hormon este mai putin dependenta de pH. Secretina si CCK-PZ se potenteaza reciproc favorizand in felul acesta atata secretia hidrolitica cat si cea ecbolica.

71. Unde se secreta secretina si in ce conditii?Secretina este hormon secretat de celulele S din mucoasa duodenala sub influenta

continutului gastric acid, la ph<4,5. Are rol stimulant asupra secretiei alcaline pancreatice si asupra secretiei biliare de catre ficat.

72. Ce sunt substantele coleretice?Substantele coleretice sunt substante care stimuleaza secretia bilei la nivelul hepatocitelor;

ex: saruri biliare, grasimi, carnea, gastrina, glucagon, secretina, debitul sanghin hepatic crescut, acidul salicilic si derivati sai.

73. Ce sunt substantele colagoge?Substantele colagoge sunt substante care stimuleaza contractia musculaturii netede a vezicii

biliare, favorizand eliminarea bilei in duoden; ex: colecistokinina-pancreozimina, galbenus de ou, smantana, frisca, maioneza.

74. Unde se secreta colecistokinina si in ce conditii?- in duoden, la contactul acestuia cu produsi de secretie lipidica.

15

Page 16: Barem Fiziologie an I

75. Caile biliare extrahepatice.Caile biliare extrahepatice cuprind un canal principal si un aparat diverticular (vezica biliara+canalul cistic).- Canalul hepatic comun se formeaza din unirea la nivelul hilului a celor doua canale hepatice, stang si drept..- Canalul coledoc tine de la locul unde, in canalul hepatic comun, se deschide canalul cistic si pana la papila mare de la nivelul duodenului II.. Se deschide impreuna cu canalul principal al pancreasului in ampula hepato-pancreatica (Vater), care predomina in duodenul II sub forma papilei mari. La nivelul ampulei hepato-pancreatice se afla sfincterul Oddi.- Canalul cistic leaga calea biliara principala cu vezica biliara. Vezica biliara (colecistul) este un rezervor in care se depoziteaza bila in perioadele interdigestive si se concentraza prin absorbtia de apa si secretia de mucina de catre epiteliul vezicii biliare. Are un volum de 50-60 cm3.

76. Compozitia sucului biliar. Enumerarea componentelor principale.Sucul biliar contine:

1. Acizi biliari: a. primari (sintetizati in hepatocite din colesterol si conjugate cu taurina si glicocolul,

rezultand sarurile biliare secretate active in canaliculele biliare); b. secundari (se formeaza din cei primari sub actiunea bacteriilor intestinale)

2. Pigmenti biliari: bilirubina (si biliverdina?) si urobilinogenul sunt metaboliti ai Hb ce sunt conjugati in hepatocite si excretati biliar, conferind bilei culoarea sa galbena

3. Fosfolipidele intra in alcatuirea miceliilor4. Colesterol5. Electroliti

77. pH-ul bilei hepatice si al bilei veziculare.In medie pH 5,6-8,6. Bila veziculara B pH=5,6-7, Bila hepatica C pH=7,8-8,6

78. Acizii biliari- enumerare.- primari: acidul colic,acidul chenodeoxicolic (se sintetizeaza in hepatocite, plecand de la colesterol)- secundari: acidul deoxicolic, acidul litocolic (se formeaza sub actiunea florei bacteriene intestinale din acizii biliari primari)

79. Sarurile biliare - care sunt?Acizii biliari primari, in combinatie cu taurina si glicocolul dau acidul glicocolul si acidul

taurocolic.Acestia, in mediul alcalin biliar, formeaza saruri de Na si K (sarurile biliare), forme sub care se elimina in duoden.

80. Principalele roluri ale sarurilor biliare in digestie.- scad tensiunea superficiala a particulelor mari de grasime, realizeaza emulsionarea grasimilor, oferind o suprafata mare de contact intre lipaza si substrat- favorizeaza absorbtia vitaminelor liposolubile- solubilizarea colesterolului in bila prin formarea miceliilor- in prezenta lor se absorb vitaminele liposolubile A, D, E, K- efect coleretic- rol laxativ-rol antipudric, in lipsa lor sarurilor biliare nu se realizeaza digestia proteica, deoarece grasimile nedigerate ajung la suprafata proteinelor impedicand digestia acestora

16

Page 17: Barem Fiziologie an I

81. Pigmentii biliari - care sunt?Pigmentii biliari sunt bilirubina directa si indirecta, biliverdina si urobilinogen. Sunt

metaboliti ai hemoglobinei ce sunt conjugate in hepatocite si excretati biliar, conferind bilei culoarea sa galbena.

82. Valori normale ale bilirubinei indirecte, directe si totale in sange.B Indirecta: 0,6-0,8 mg/100mlB Directa: 0,2-0,4mg/100mlB Totala: 0,8-1 mg/100ml

83. Bilirubina indirecta din ce provine?- din biliverdina prin reducere.

84. Bilirubina directa unde se sintetizeaza?- in sistemul macrofagic - splina, ficat, maduva.

85. pH-ul sucului intestinal.- pH-ul sucului intestinal 7-8,3 fiind mai acid la nivelul primei portiuni a intestinului

86. Enzimele proteolitice din sucul intestinal - enumerare.- peptidaze- carboxipeptidaze, aminopeptidaze hidrolizand peptide mici pana la aminoacizi.

87. Enzimele glicolitice din sucul intestinal - enumerare.-sucraza, maltaza, isomaltaza, lactaza

88. Enzimele lipolitice din sucul intestinal - enumerare.-lipaza intestinala, lecitinaza

89. Flora bacteriana din colonul proximal - ce este si ce actiune are?- flora aeroba (de fermentatie): Escherichia coli, bacilul lactic, bacilul butiric, Aerobacter aerogenes. - actioneaza asupra resturilor glucidice nedigerate pana la acest nivel formandu-se acid lactic, acit butiric, acid acetic, acid succinic si gaze: dioxid de carbon, hidrogen, metan.- in prezenta acestei flore, se sintetizeaza la acest nivel vitamine din grupele B si K, acid folic. - la acest nivel, se mai pot degrada cantitati foarte reduse de celuloza.

90. Flora bacteriana din colonul distal - ce este si ce actiune are?- flora anaeroba (de putrefactie) bacili de tip clostridium, bacilul putrificus si sporogenes- actioneaza asupra resturilor proteice, aminoacizi prin procese de decarboxilare :arginina -> ornitina (in final: putresceina),lizina -> cadaverina,fenilalanina -> feniletilamina,tirozina ->tiramina,histidina -> histamina,triptofan -> indoletilamina)

si dezaminare triptofan -> scatol si fenol, tirozina -> fenoli, indoli si acid benzoic

acesti produsi de putrefactie sunt substante active toxice, majoritatea lor se elimina prin fecale.

17

Page 18: Barem Fiziologie an I

91. Enumerati mecanismele pasive ale absorbtiei intestinaleMecanismele pasive se realizeaza in sensul unor gradiente electrochimice osmotice

presionale fara consum de energie si este nelimitat in timp. Este reprezentata de: difuzia simpla, difuzia facilitata, filtrarea si osmoza

92. Absorbtia glucidelor - sub ce forma- mecanism.- sub forma de monozaharide in jejunul proximal- mecanism: glucoza, absorbita prin cotransport secundar activ impreuna cu Na, din enterocit ea trece prin membrana bazala in spatiul interstitial si in sangele portal.

galactoza acelasi transport, fiind in competitie cu glucozaalte monozaharide: difuzie simpla

- Activ, avand transport comun cu Na- Pasiv: pentru manoze-fructoza,pentoze,riboza

93. Absorbtia lipidelor - sub ce forma- mecanism.- sub forma de acizi grasi si glicerol- GLICEROLUL: pasiv- ACIZII GRASI cu peste 16 at de C formeaza micelii cu monogliceridele => micelii- ACIZII GRASI cu lant scurt : difuzie directa- prin mecanism activ in 3 etape:

- Intraluminara: in lumenul intestinal cand se formeaza complexe colerinice- De penetratie: complexele patrund prin membrana celulei intestinale- Intracelulara: desfacerea acizilor grasi de sarurile biliare in acizi grasi <12C-sange si

acizi grasi >12 C-trigliceride

94. Absorbtia proteinelor - sub ce forma- mecanism.- sub forma de aminoacizi prin mecanisme active, dependente de Na- la sugari: se poate realiza si sub forma de peptide, polipeptide, proteine; astfel se produce un transfer de anticorpi de la mama la fat, dar poate avea si efecte nefavorabile-hipersensibilizare proteica a sugarilor, fenomene alergice- la adult: transport activ printr-un mecanism dependent de Na

95. Actiunea stimularii parasimpatice asupra motilitatii tractului digestiv si asupra sfincterelor digestive.- creste activitatea gastrica ( secretia si motilitatea) - relaxeaza sfincterele- contracta esofagul- acetilcolina modifica metabolismul intestinal- atropina stimuleaza motilitatea, relaxeaza sfincterele

96. Actiunea stimularii simpatice asupra motilitatii tractului digestiv si asupra sfincterelor digestive.- inhiba motilitatea stomacala, motilitatea intestinului subtire- contracta sfincterele (sficterele gastrointestinale au receptori alfa-adrenergici care prin stimulare determina contractia).- inhiba si contracta sfincterele intestinului gros

18

Page 19: Barem Fiziologie an I

97. Enumerati felurile de motilitate ale tractului digestiv.- tonus- peristaltism- segmentare- pendulare- amestecare-propulsie si retropulsie

98. Centrii deglutitiei. -in bulb

99. Centrii masticatiei. - in punte.

100. Centrii nervosi ai defecatiei.

- Parasimpatic: S2-S4 - Simpatic: L1-L3

101. Centrii nervosi ai senzatiei de foame. -in hipotalamusul lateral

102. Centrii nervosi ai senzatiei de satietate. - in hipotalamus intermediar

103. Cum se numeste foamea exagerata? - bulimie

104. Cum se numeste lipsa poftei de mancare? - Inapetenta, anorexie

19

COARNELE LATERALE