Baze de Date Access

REFERAT 2

BAZE DE DATE –ACCESS

CUPRINS

1. BAZE DE DATE1.1 Introducere.1.2 Istoric.

2. SISTEME DE GESTIONARE A BAZELOR DE DATE (SGBD).2.1. Definitie.Exemple de SGBD.2.2. Functiile SGBD.

3. PROIECTAREA BAZELOR DE DATE3.1. Modele de baze de date.3.2. Principii de proiectare a bazelor de date.3.3. Tipuri de date utilizate in bazele de date.3.4. Pasii urmati in proiectarea unei baze de date.3.5. Operatii cu baze de date.3.6. Exemplu de baza de date.

3.6.1. Tabele.3.6.2. Formularul de incarcare a BD.3.6.3. Raport.

Cerinte obligatorii: - pagina : format A4, marginile: stanga 3cm, dreapta 2cm, sus si jos

1,5cm- titlul: caractere de 16, stilul Arial, boldit, centrat, culoare neagra.- textul: caractere de 12, stilul Times New Roman, culoare neagra,

scris cu diacritice, aliniat stanga-dreapta- in antet se va trece in stanga numele scolii, centrat numele si

prenumele autorului (numele din buletin), in dreapta , clasa- in subsol se trece in stanga numele referatului si la centru numarul

paginii - se aplica paginilor o bordura dubla, de culoare neagra - se aplica un fundal cu numele, prenumele si clasa (tip Watermark) - cuprinsul

1. INTRODUCERE

1.1 DEFINITIE:

Sistemul Microsoft Access este un sistem complex care permite atât dezvoltarea aplicatiilor mici cât si al sistemelor software industriale complexe. Avantajul sau însa este dat de posibilitatea asimilarii graduale si a unui start facil. Microsoft Access este un sistem de gestiune a bazelor de date relational.

Baze de date ACCESSPage 1

Ca sistem de gestiune, Microsoft Access cuprinde destul de multe facilitati:

un sistem relational care suporta doua limbaje de interogare standard: Structured Query Language (SQL) si Query By Example (QBE);

un limbaj de programare complet reprezentând în esenta un dialect al limbajului Visual Basic;

un macro-limbaj procedural usor de utilizat; un mediu de dezvoltare rapida a aplicatiilor (RAD) cu interfata vizuala si unelte

de creare automata a rapoartelor; o extensie orientata pe obiecte intuitiva; mare varietata de asistenti (wizards) care usureaza faza de dezvoltare a

aplicatiilor.

Pentru cei neavizati, aceasta multitudine de facilitati poate parea de o complexitate frustranta. Adevarul este ca fiecare dintre aceste fatete se bazeaza pe un set diferit de cerinte si perspective asupra aplicatiilor.

Spre exemplu:

caracterul relational implicat considera aplicatia ca un set de date; programare procedurala în VB sau macro comenzi considera aplicatia ca un

set de instructiuni care vor fi executate secvential; elementele de orientare pe obiecte dau o perspectiva structurala asupra

aplicatiei, care poate fi considerata ca o multime de obiecte care încapsuleaza stari si comportamente specifice, interactionând la momentul executiei prin schimb de mesaje.

Aceste fatete ale unei aplicatii însa nu sunt integrate logic, lucru care ar fi greu de realizat In acest sens este lasata la latitudinea dezvoltatorului alegerea si utilizarea uneia sau alteia. El poate alege metoda ce se potriveste cel mai bine aplicatiei care o dezvolta. Atâta timp cât exista o asa de mare varietate de metode puse la dispozitie, alegerea uneia sau alteia denota în final cunoasterea sistemului de catre dezvoltator. în plus, studierea acestui sistem va duce implicit la studierea diverselor concepte fara a fi necesara familiarizarea cu diferite unelte de dezvoltate, specifice fiecarei metode.

1.2. ISTORICTermenul de bază de date apare în 1967 şi reprezintă o colecţie de informaţii corelate

despre subiectul studiat, relaţiile logice dintre aceste informaţii şi tehnicile de prelucrare corespunzătoare (sortare, regăsire, apreciere, ştergere, adăugare, inserare, modificare).

La inceputul anilor 90, firma Microsoft Corporation a lansat aplicati aAccess, aplicatie care se bazeaza in mare parte pe logica de stocare a sistemului FoxPro.

Versiuni: 1993: Access 2.0, Windows (Office 4.3) 1995: Access 7, Windows 95 (Office '95 Pro) 1997: Access 97 (Office '97 Pro) 1999: Access 2000 (Office 2000 Pro & Premium) 2001: Access 2002 (Office XP Pro) 2003: Access 2003 (Office 2003) 2007: Microsoft Office Access 2007 (Microsoft Office 2007) 2010: Microsoft Access 2010 (Microsoft Office 2010) 2013: Microsoft Access 2013 (Microsoft Office 2013)


2. SISTEME DE GESTIONARE A BAZELOR DE DATE(SGBD).

2.1. DEFINITIE:

Sistemul de gestiune a bazelor de date S.G.B.D. reprezinta sistemul de programe care permite construirea bazelor de date, introducerea de inregistrari in bazele de date si dezvoltarea de aplicatii privind bazele de date, permitand astfel accesul utilizatorului la date printr-un limbaj de nivel inalt, apropiat modului obisnuit de operare; el reprezinta o interfata intre utilizator si sistemul de operare.

Orice sistem de gestionare a bazelor de date contine:limbajul de descriere a datelor (LDD), care permite descrierea structurii bazei de date, a componentei, a relatiilor dintre componente, a drepturilor de acces al utilizatorilor la baze de date (BD);

limbajul de cereri (LC) este limbajul in care se scriu programele pentru realizarea prelucrarii datelor;

limbajul de prelucrare a datelor (LPD), care permite operatii asupra BD, cum ar fi incarcarea BD, inserarea, stergerea, cautarea sau modificarea unui element, realizarea de statistici.

EXEMPLE DE SGBD.Cele mai raspandite sunt :

-Oracle-Informix-Sybase-MySQL-Interbase-Access.

2.2. FUNCTIILE SGBD.

Evidenţiem următoarele funcţii ale unui SGBD:

funcţia de descriere a datelor – se face cu ajutorul LDD, realizându-se descrierea atributelor din cadrul structurii BD, legăturile dintre entităţile BD, se definesc eventualele criterii de validare a datelor, metode de acces la date, integritatea datelor. Concretizarea acestei funcţii este schema BD.

funcţia de manipulare – este cea mai complexă şi realizează actualizarea şi regăsirea datelor.

funcţia de utilizare – asigură mulţimea interfeţelor necesare pentru comunicare a tuturor utilizatorilor cu BD.

Categorii de utilizatori:


neinformaticieni – beneficiarii informaţiei, nu trebuie să cunoască structura BD, nu trebuie să programeze aplicaţii ci doar să le folosească prin intermediul unei interfeţe suficient de prietenoase.

informaticieni – crează structura BD şi realizează procedurile complexe de exploatare a BD;

administratorul bazei de date – utilizator special, cu rol hotărâtor în funcţionarea optimă a întregului sistem.

funcţia de administrare – administratorul este cel care realizează schema conceptuală a bazei de date, iar în perioada de exploatare a BD autorizează accesul la date, reface baza în caz de incident.

funcţia de protecţie a bazei de date – ansamblul de măsuri necesare pentru asigurarea integrităţii (semantică, acces concurent, salvare/restaurare) şi securităţii datelor (autorizare acces, utilizare viziuni, criptare).

3. PROIECTAREA BAZELOR DE DATE

Proiectarea unei BD se face prin alegerea unui model de BD.

3.1. MODELE DE BAZE DE DATE.

In tehnica proiectarii bazelor de date se utilizeaza trei tipuri de modele de baze de date:Modelul ierarhic;Modelul retea;Modelul relational

Modelul ierarhic (arborescent): este modelul cel mai natural, iar rezultatul studiului dupa modelul ierarhic il reprezinta o structura ierarhica ramificata. Sa analizam structura Departamentului de informatica, cercetare si documentare (DICD) compus din trei servicii, in fiecare serviciu existand juristi si informaticieni

Modelul retea: este un model performant, dar complicat. O baza de date de tip retea reprezinta o colectie de noduri si legaturi, fiecare nod putand fi legat de oricare altul. Legaturile formeaza trasee prin intermediul carora puteti raspunde repede nu numai la intrebarea referitoare la numarul de juristi din Serviciul cercetare, dar si cea relativa la numarul total de informaticieni din BD.

Modelul relational: este cel mai raspandit model de baze de date. Acest model are o singura structura de date:tabelul sau relatia. Access creaza o categorie speciala de baze de date, numite baze de date relationale (BDR). O baza de date realtionale imparte informatiile in sub-seturi diferite. Fiecare sub-set grupeaza informatiile in functie de o anumita tema, ca de exemplu informatii despre pacienti, despre vanzare, despre produse. In Access aceste sub-seturi de date se gasesc in tabele individuale .


Access permite stabilirea de relatii intre tabele. Aceste relatii se bazeaza pe un camp care este comun unei perechi de tabele.Fiecare tabel trebuie sa contina un camp numit cheie primara. Cheia primara trebuie sa identifice in mod unic fiecare inregistrare din tael. Asadar, campul cheie primara este, in mod caracteristic, un camp care atribuie o valoare numerica unica fiecarei inregistrari (fara duplicate in tabelul respectiv).

De exemplu ,un tabel numit Clienti (Customer) poate contine un camp Identificator Client (Customer ID) care identifica fiecare client pe baza unei valori numerice unice- de exemplu codul numeric personal(CNP).

Pana si o baza de date simpla este alcatuita din numeroase tabele corelate.

3.2 PRINCIPII DE PROIECTARE A BAZEI DE DATEO bază de date proiectată corespunzător furnizează acces la informații precise,

actualizate. Deoarece o proiectare corectă este esențială pentru atingerea scopurilor utilizării unei baze de date, investiția în timpul necesar învățării principiilor unei bune proiectări este esențială. Structura bazei de date poate fi considerata ca modul in care va arata tabelul fara nicio informatie in el (aspectul tabelului). Pentru a descrie structura tabelului trebuie sa stim:

-numarul de campuri (coloane ) din tabel;-numele campurilor (titlurile coloanelor);-tipul de date al fiecarui camp.Inainte de a crea o baza de date, este foarte importanta planificarea ei. Cand planifici o baza de date trebuie sa tii cont de urmatoarele aspecte: aceasta nu este

conceputa numai pentru a introduce date, ci si pentru vizualizarea si raportarea datelor incluse in diferite tabele care alcatuiesc baza de date.

Determinarea tabelelor.Tehnic vorbind ,avem nevoie de un singur tabel pentru a alcatui o BD.Deoarece

Access este un program de baze de date relationale, este conceput pentru manipularea unui numar mare de tabele si pentru crearea de relatii intre acestea. De exemplu intr-o BD care tine evidenta pacientilor pot fi incluse urmatoarele tabele:

-pacienti-zile de spitalizare-analize efectuate-costuri totale,etc

Determinarea formularelor:Formularele sunt utilizate pentru introducerea datelor inregistrare dupa inregistrare.

Determinarea interogarilor:Interogarile sunt folosite pentru a obtine informatii utile de care avem nevoie dupa

informatiile stocate in baza noastra de date, ex: daca pacientul este sau nu asigurat, analize efectuate, costuri etc.

Determinarea rapoartelor: Un raport este utilizat pentru publicarea datelor din BD. Acesta insereaza datele intr-

una sau mai multe pagini, intr-un format usor de citit.. Rapoartele sunt menite a fi tiparite, spre deosebire de tabele si formulare, care sunt de obicei pe ecran. De exemplu, dorim un raport despre pacientii sub 18 ani sau unul despre pacientii care sufera de boli cronice.

Un raport poate extrage date din diferite tabel simultan, poate efectua calcule cu aceste date si poate prezenta rezultate frumos formatate, foarte utile pentru cei care nu stau alaturi de noi in fata calculatorului.

Lansarea in executie a programului Access se face in functie de modul in care l-am instalat:

*clic pe Start, apoi optiunea All Programs, apoi clic pe Microsoft Office Access 2003.


* prin crearea unei pictograme de acces rapid(Create Shortcut); efectuam dublu clic pe pictograma respectiva .

Obtinem o fereastra asemanatoare cu cea din figura de mai jos:

Crearea / accesarea unei baze de date:Crearea unei baze de date Microsoft Access 2003 se realizeaza fie pornind de la o baza

de date blank, fie de la un sablon de baza de date pus la dispozitie de aplicatia Microsoft Access 2003.

Crearea unei baze de date blank Access 2003 consta in:-in caseta de dialog File New Database, la optiunea Save in: se selecteaza locatia

unde va fi salvat fisierul bazei de date; denumirea fisierului bazei de date este introdusa la optiunea File name, iar salvarea pe disc are loc la apasarea butonului Create.

Pentru a crea o baza de date noua, în zona Open a ferestrei (figura 1) alegem optiunea Create a new file, iar in caseta urmatoare - optiunea Blank Database. Putem, de asemenea, utiliza comenzile de creare/accesare a bazelor de date din meniul File.

Pentru a deschide o baza de date existenta în zona Open a ferestrei reprezentate în figura 1 executam un clic pe denumirea uneia din bazele de date utilizate recent sau selectam optiunea


More pentru a accesa o baza de date amplasata pe un dispozitiv de memorie auxiliara. In caseta de dialog care apare indicam numele bazei de date.

(de ex., BIBL) şi localizarea ei (discul, dosarul).Obţinem o fereastră în care sunt disponibile cele 7 clase de obiecte Access.

Fig 4

Fereastra Database (figura 4) furnizeaza o lista cu pictograme, situate in partea stanga, pentru obiectele Access:


tabele( Tables)-obiect definit de utilizator in care sunt stocate datele primare; interogari (Queries)-obiect care ne permite vizualizarea informatiilor obtinute

prin prelucrarea datelor din unul sau mai multe tabele si /sau interogari(ne permite sa punem intrebari bazei de date; raspunsul se poate folosi la manipualrea datelor din tabel, precum stergerea inregistrarilor sau vizualizarea acelor date din tabel care satisfac numai anumite criterii);ifd modul de definire si rezultatul actiunii interogarile pot fi: interogari de selectie, de sortare, de excludere a unor inregistrari din BD,de obtinere a unor informatii rezultante in campuri noi (ex. aflarea costului spitalizarii dupa numarul de zile de internare si plata asigurarilor de sanatate), de obtinere a unor totaluri sau medii si interogari incrucisate.

formulare (Forms)-utilizat la introducerea ,editarea si vizualizarea datelor din tabel, inregistrare dupa inregistrare ;

rapoarte (Reports)-permite rezumarea informatiilor din baza de date intr-un format corespunzator pentru tiparire ;

pagini de acces la date ( Pages)-obiect care include un fisier HTMLsi alte fisiere suport in vederea furnizarii accesului la date prin intermediul browser-ului Internet;

macrocomenzi (Macros)-obiect care contine o definitie structurata a uneia sau mai multor actiuni pe care Access le realizeaza ca raspuns la un eveniment;

module (modules)-obiect care contine proceduri definite de utilizator si scrise in limbajul de programare Visual Basic.

Aceste obiecte distincte sunt cele care vor compune baza de date.Fiecare obiect trebuie avut in vedere la planificarea unei noi baze de date.

Butoanele din bara cu instrumente sunt utilizabile numai daca am creat sau deschis o baza de date.Access este diferit de celelalte aplicatii Office prin faptul ca dispune de o bara cu instrumente pentru fiecare obiect din baza de date.. in unele cazuri, pentru fiecare obiect exista mai multe bare cu instrumente, de exemplu, tabele Access au doua bare de instrumente :

Table Datasheet (foaia de date a tabelului )= pune la dispozitie instrumente care faciliteaza introducerea si manipularea datelor din tabel ;

Table Design (proiectarea tabelului)= permite manipularea parametrilor de proiectare a tabelului.

Un tabel este alcatuit din randuri si coloane. Access stocheaza fiecare consemnare in baza de date in propriul sau rand;aceasta se numeste inregistrare. Fiecare inregistrare contine informatii precise referitoare la datele inregistrate in baza de date.

Fiecare inregistrare este impartita in componente diferite de informatii, denumite campuri. Fiecare camp este reprezentat intr-o coloana separata din tabel.Fiecare camp contine o informatie distincta, iar toate campurile dintr-un rand alcatuiesc o anumita inregistrare. Crearea unei baze de date Access 2003 pe baza unui sablon se realizeaza printr-o aplicatie wizard inclusa in Microsoft Access 2003. Operatia consta in:

deschiderea panoului de sarcini New File prin selectia comenzii New… din meniul File; shortcut-ul pentru aceasta operatie este CTRL+N;

din panoul de sarcini New File, grupul de optiuni Templates, se selecteaza referinta hyperlink On my computer…;

in caseta de dialog Templates, se selecteaza eticheta Databases care permite accesul la sabloanele de baze de date incluse in aplicatia Microsoft Access 2003; butonul Templates on Office Online permite verificarea existentei altor sabloane pe site-ul web Microsoft;

selectarea tipului de sablon dorit si salvarea fisierului bazei de date in caseta de dialog File New Database prin apasarea butonului OK; sunt introduse locatia fisierului in optiunea Save in: si denumirea sa la optiunea File name;

se lanseaza aplicatia wizard Database Wizard care permite setarea caracteristicilor bazei de date prin parcurgerea pasilor predefiniti.


Aplicatia Database Wizard:

Operatiile de adaugare a obiectelor Access 2003, modificarea si eliminarea lor din fisierul bazei de date sunt realizate prin optiunile din Database Window.

Accesul la datele stocate in tabele si utilizarea lor se realizeaza prin optiunile predefinite in fereastra Main Switchboard.

Dupa ce am deschis o baza de date , putem crea diferite obiecte in oricare din clasele nominalizate. Dar deoarece fiecare din clasele Queries, Forms, Reports, Pages, Macros şi Modules se definesc in baza tabelelor, acestea trebuie create in primul rind. Cu alte cuvinte, daca o BD nu contine cel putin un tabel, crearea altor clase de obiecte devine lipsita de sens. Pentru a crea un tabel nou selectam clasa de obiecte Tables, apoi actionam butonul

. Caseta de dialog New Table care apare ne ofera 5 moduri de definire a structurii tabelului.


Daca selectam optiunea Design View si actionam butonul OK, obtinem o fereastra in care definim campurile tabelului si caracteristicile lor.

Caracteristicile campurilor:

Pentru fiecare câmp al tabelului se specifică 3 caracteristici, şi anume:• Field Name (denumirea câmpului,obligatoriu);• Data Type (tipul câmpului, obligatoriu);•Description (descrierea câmpului, opţional).Pentru comoditate, denumirile câmpurilor se introduc pe verticală, urmând ca în regimul de introducere a datelor Datasheet View denumirile campurilor să-şi ocupe poziţiile obişnuite (pe orizontală). Regimul Design View nu permite introducerea înregistrărilor în tabel, ci doar descrierea câmpurilor care alcătuiesc tabelul.Denumirea cîmpului poate conţine diferite caractere, inclusiv spaţii, cu excepţia unor semne speciale ( ".", "!" ş.a.). În caz de necesitate, denumirea

Baze de date ACCESS Page 10

poate conţine semnul "_" (subliniere). Lungimea denumirii cîmpului (împreună cu spaţiile) nu poate depăşi 64 de caractere.Exemple: autorul;Id_ ţării; locul_ de_ muncă; LoculDeMuncă; Locul de Muncă.Tipul câmpului poate fi unul din următoarele:•Text -pentru texte sau numere care nu vor fi folosite în calcule;•Memo -pentru texte lungi (biografia autorului, rezumatul cărţii etc.).•Number -pentru numere care vor fi folosite în calcule;•Date/Time -pentru date calendaristice;•Currency -pentru valori băneşti;•AutoNumber -pentru numere întregi care îşi măresc în mod automatvalorile (numărul de ordine, de exemplu);•Yes/No -pentru valori logice care pot lua numai două valori:Yes (adevăr), No (fals);•OLE Object -pentru imagini (fotografia autorului), sunete (imnul ţării).•Hyperlink -pentru adrese Hyperlink. Valorile acestui câmp pot fi adrese Internet (de exemplu, www.google.com)sau locaţii (calea spre un fişiersau dosar din calculator)•Lookup Wizard -reprezintă, de fapt, nu un tipde date, ci o proprietate a câmpului prin care valorile lui pot fi selectate din alt tabel. Acest mod de abordare simplifică procedura introducerii valorilor cîmpului şi, în plus reduce riscul comiterii unor erori.Pentru a schimba tipul câmpului (implicit tipul este Text), trecem în coloana Data Type şi din lista derulantă alegem tipul dorit. Apoi trecem (dacă e cazul) în coloana Description, pentru a introduce note explicative, sau în rîndulurmător, pentru descrierea altui cîmp.

Stabilirea cheilor primare:Daca valorile unui camp sunt unice (nu se repeta), putem semnala acest lucru, pentru a evita introducerea accidentalăaa două valori identice. Aceasta procedura poartă denumirea de stabilire a cheii primare.

Cheia primara poate fi stabilita si pe cateva campuri. Pentru a stabili cheia

primara, selectam campul respectiv, apoi executam un clic pe butonul din bara cu instrumente. Ca rezultat, in partea din stanga a campului respectiv apare semnul cheii. Dupa incheierea procedurii de descriere a campurilor si de stabilire a cheii primare, salvam tabelul (descrierea lui), selectand comanda Save din meniul File si indicand numele tabelului. Daca nu am stabilit o cheie primara (acest lucru nu este obligatoriu), sistemul ne va avertiza, sugerandu-ne stabilirea cheii pe un camp de tip AutoNumber. Pentru a confirma, actionam butonul Yes. In acest caz sistemul stabileste automat cheia primara pe un camp AutoNumber (dacă el exista) sau creeaza suplimentar un asemenea camp (dacă el nu exista), stabilind pe el cheia primara. Pentru a renunta la stabilirea cheii primare, actionam butonul No. ions and tutor Inchiderea / redeschiderea bazei de date


Inchiderea unei baze de date poate fi facuta prin executarea comenzii Close din meniul File sau prin actionarea butonului din bara de titlu a bazei de date. De regula, la inchidere, sistemul salveaza automat baza de date impreuna cu toate obiectele pe care le contine. Inchiderea unei baze de date nu înseamna si inchiderea aplicatiei MS Access, astfel incat putem deschide o alta baza de date sau crea o baza de date noua, in modul descris mai sus.

O baza de date este memorata in unul sau mai multe fisiere.Fisierul care contine baza de date va avea extensia .mdb .

Iesirea din Access Iesirea din MS Access poate fi facuta in unul din urmatoarele moduri:-se apasa combinatia de taste Alt+F4;-se executa comanda Exit din meniul File;-se actioneaza butonul din bara de titlu a aplicatiei.

3.3. i TIPURI DE DATE UTILIZATE IN BD.

A. Tip TEXT (max. 255 caractere). sir de caractere. Proprietati:

. Filed Size - numar maxim de caractere

. Format - format la afisarea datelor

. Input Mask - format la citirea datelor

. Caption - text eticheta asociata câmpului

. Default Value - valoare implicita

. Validation Rule - conditie de validare intrare

. Validation Text - mesaj la citire date eronate

. Required - este obligatorie introducerea unei valori pentru acest câmp

. Alow Zero Length - permite siruri vide

. Indexed - specifica crearea unui index pentru acest câmp

. Unicode Compression - asigura codare UNICODE

. Lookup - Display Control - specifica tipul elementului de tip control utilizat la afisare

B. Tip MEMO (max. 65.535 caractere). Text lung. Proprietati:


. Caption - text eticheta asociata

. Def ault Value - valoare implicita






. Unicode Compression - asigura codare UNICODE

C. Tip Number (numere pe 1, 2, 4, 8 sau 12 biti). Numere întregi sau zecimale. Proprietati:

. Filed Size - dimensiune câmp:

a. Byte - interval [0 ... 255]

b. Decimal - interval [±1028-l]

c. Integer - interval [±32.767]

d. Long Integer - interval [± 2,147,483,648]

e. Single - interval [±3.40282338]

f. Double - interval [±1.79769313486231308]

g. Replication ID - identificator unic global

Format - format la afisarea datelor

. Decimal Places - numar de zecimale acceptat








. Lookup - Display Control - specifica tipul elementului de tip control utilizat la afisare

D. Tip "Date/Time " (data - an pe 4 pozitii). Data calendaristica, moment orar sau ambele.



. Caption - denumire eticheta asociata


. Def ault Value - valuare implicita





E. Tip Currency (suma de bani în precizie 15 cifre + 4 zecimale). Proprietati:


. Decimal Places - numar de zecimale acceptat








F. Tip Auto Number (index generat automat). Proprietati:

. Filed Size - dimensiune câmp:

a. Long Integer - interval [ 0.. 4,294,967,296]

b. Replication ID - numar pe 16 octeti

. New Values - metoda de generare: incrementala sau aleatoare




G. Tip Yes/No (valoare logica). Adevarat / Fals. Proprietati:

. Format - format Yes/No, True/False, On/Off








H. Tip OLE Object (obiect OLE). Referinta spre un obiect al unei alte aplicatii (ex: document Word, imagine BMP etc). Propiretati:



I. Tip Hyperlink (adresa URL). Adresa Web. Proprietati:









J. Tip Lookup wizard (câmp de selctie relationala). Valoare asociata din alta tabela. Permite alegerea unei valori dintr-o lista de valori fixe sau obtinute din câmpurile altei tabele. Se aplica pentru tipurile Text, Number si Yes/No.

3.4. PASII URMATI IN PROIECTAREA UNEI BAZE DE DATE

La nivelul cel mai general, o bază de date reprezintă o modalitate de stocare a unor informaţii (date) pe un suport extern, cu posibilitatea regăsirii acestora. Uzual, o bază de date este memorată într-unul sau mai multe fişiere. Aplicaţiile care folosesc baze de date sunt, în general, aplicaţii complexe folosite pentru gestionarea unor informaţii de dimensiuni mari într-o manieră sigură şi eficientă.Organizarea datelor în baze de date constituie o forma de centralizare a acestora, sub influenţa unui administrator al bazei de date, ceea ce prezintă o serie de avantaje: reducerea redondanţei datelor memorate, evitarea inconsistenţei datelor memorate, posibilitatea partajării datelor, posibilitatea aplicării restricţiilor de securitate, menţinerea integrităţii datelor, încurajarea introducerii standardelor.Dintre producătorii cei mai importanţi de baze de date trebuie amintite companiile Oracle, Microsoft, Sybase, IBM, Informix, etc. fiecare furnizând o serie întreagă de produse şi utilitare pentru lucrul cu baze de date. Aceste produse sunt în general referite prin termenii


DBMS (Database Management System) sau, în traducere, SGBD (Sistem de Gestiune a Bazelor de Date).

Pentru proiectarea unei baze de date, trebuie urmaţi o serie de paşi:

1. Crearea tabelelor:-stabilirea numarului de coloane, dimensiunea(numarul de caractere) si tipul datelor(text, number,date/time, currency etc)2. Definirea cheilor primare-pentru a evita introducerea accidentala a doua sau mai multe valori identice alegem o cheie primara. Ex: intr-un tabel cu pacienti putem alege codul numeric personal(CNP) drept cheie primara, CNP-ul fiind unic.3 Specificarea valorilor implicite.Ex: valoarea TVA-ului de 9% pentru majoritatea medicamentelor poate fi valoare implicita .4. Stabilirea unor conditii de validare pentru valoarea fiecarui camp.5. Editarea formularului pentru achizitia de date(incarcarea bazei de date).6. Editarea rapoartelor utilizate pentru consultarea bazei de date(ex:sortam din BD numai pacientii cu varsta pana in 18 ani, sau pe cei care nu sunt asigurati, lista medicamentelor compensate etc).7. Interogarea BD-extragerea anumitor informatii din BD , astfel incat sa obtinem un grup restrans pe care il scoatem cu un titlu(o lista restransa).Etape:a)selectam o parte din BD pe baza unei conditii logice, obtinand o BD mai redusa;b)sortarea= indicam campul dupa care se face sortarea si ordinea (alfabetica, dupa varsta,etc);c)filtrarea- se aplica diferite filtre care au ca rol eliminarea unor inregistrari (a unor linii din tabel), obtinand o reducere a BD pe verticala.d) Aplicarea de masti(mascarea) anumitor coloane =se obtine scurtarea BD pe orizontala.e)Alte operatii:subtotaluri, medii aritmetice, medii geometrice, functii financiare, interogari incrucisate,etc.8. Mecanisme de intretinere a SGBD( back-up=salvarea periodica a datelor in functie de importanta lor, repararea BD=cu chei de control, reindexarea=schimbarea continutului prin eliminarea unei pagini-se executa periodic) si de securitate a SGBD(protejarea BD impotriva unui operator neautorizat sau impotriva pierderii accidentale de date).


Documents

Baze de Date Access