Bazele electrotehnicii

Embed Size (px)

Citation preview

Bazele electrotehnicii- Curs pentru lucratori comerciali -

I. Mrimi electrice1. Intensitatea curentului electric - [I] - unitate de msura: [A] - amper (microamper, miliamper, kiloamper) - definiie: densitatea (numrul) de sarcini electrice care strbat o seciune a unui circuit electric. 2. Tensiunea electrica - [U] - unitate de msura: [V] - volt (milivolt, kilovolt) - definiie: diferena de potenial electric intre doua puncte ale unui circuit. 3. Rezistenta electrica - [R] - unitatea de msura: [] - ohm (kilo-ohm, mega-ohm) - definiie: capacitatea unui consumator, material, circuit electric, conductor de a se opune trecerii curentului electric

= rezistivitatea electrica a materialului l = lungimea conductorului, S = seciunea conductorului.

Rezistoare- simboluri

Din punct de vedere al rezistentei electrice, materialele se pot clasifica in: - materiale bune conductoare de electricitate: metale, aliaje (aur, cupru, alama etc.). - materiale electroizolante: materiale plastice, hrtie, lemn, aer etc. - materiale semiconductoare: isi modifica rezistenta electrica n prezenta unui cmp electric de polarizare, (siliciu). - materiale termorezistive: i modifica rezistenta electrica sub influenta temperaturii, (sonde, traductoare de temperatura). - materiale fotorezistive: i modifica rezistenta electrica sub influenta luminii,

(fotorezistene).

Legea lui OHMDaca la capetele unui circuit care are rezistenta electrica R se aplica o tensiune U, prin acel circuit se va stabili un curent egal cu raportul dintre tensiunea aplicata si rezistenta electrica circuitului:

I = I1 + I2 + I34 + I5 I34 = I3 + I4 U5 + U6 = U I5 = I6 4. Puterea electrica - [P]

I1 = U1 / RC1 I2 = U2 / RC2 I34 = U34 / R34, U34 = U, I5 = U5 / RC5, R34 = R3 R4 / R3+R4

I6 = U6 / RC6, RC5C6 = RC5 + RC6

- unitatea de msura: [W] - watt (kilowatt, megawatt). - definiie: produsul intre tensiunea aplicata la bornele unui consumator si intensitatea curentului ce strbate acel consumator. In funcie de forma tensiunii electrice aplicate consumatorului, puterea poate fi calculata dup formule diferite.

Tensiune continua - valoarea efectiva a tensiunii nu se modifica in timp.Curentul generat printr-un consumator este de asemenea constant in timp (daca rezistenta acestuia este constanta).

u(t) = constantPa = Pr = U x I [KW]

Tensiune alternativa sinusoidala - tensiunea este o funcie sinusoidala, cu alternante pozitive si negativepe o perioada T si cu o anumita frecventa f.

u(t) = U sin t , i(t) = I sin t , Pa = U I cos

= 2 / T , = 2 f, [W]

= pulsaia f = frecventa, f=1/T

Distribuia de tensiune, curent, putere pe un consumator monofazata. consumator rezistiv, b. consumator inductiv

Curentul prin consumatorul rezistiv este in faza cu tensiunea, adic sinusoidele trec prin valoarea zero si valoarea maxima in acelai timp. Pe consumatorul inductiv, curentul se decaleaz fata de tensiune cu un anumit unghi, in funcie de valoarea si tipul inductanei consumatorului. Decalajul poate fi pozitiv sau negativ. Cosinusul unghiului de decalaj (cos ) se numete factor de putere si este cauza apariiei puterii reactive in circuitele inductive.

Sistem de tensiuni alternative trifazate

Pa =

3

U x I cos

Intr-un sistem de tensiuni alternative, in cazul consumatorilor cu sarcini inductive (motoare, transformatoare, bobine, etc.) apar campuri magnetice, la nivelul sarcinilor, care produc curent reactiv (pe alternanta negativa a tensiunii curentul este injectat in retea). Valoarea acestui curent este recuperata pe alternanta pozitiva deci nu se consuma energie suplimentara din retea, dar se incarca suplimentar reteaua de transport cu o componenta a curentului care poate duce la incalzirea suplimentara a liniilor.

4.1. Putere activa:

P = U I cos

[Kw]

cos - factorul de putere, - unghiul de decalaj intre tensiune si curent.

4.2. Putere reactiva:

Q = U I sin

[Kvar]

4.3. Putere aparenta:

S = U I,

[KVA]

5. Frecventa - f = numrul de perioade complete efectuate in unitatea de timp.- unitate de msura: - [H] hertz (kilohertz, megahertz, gigahertz) 1 hertz [H] = numrul de perioade efectuate intr-o secunda.

6. Perioada - T = timpul in care se efectueaz un ciclu complet al formei de unda.- unitate de msura: [s] secunda (milisecunda).

Curent alternativ redresat, curent continuu

In faza 3, practic nu se poate vorbi de curent continuu, deoarece exista doar nite pulsaii de tensiune pozitiva, de fapt semiperioadele pozitive din forma sinusoidala iniiala. Pentru a obine tensiune continua este nevoie de un condensator polarizat (condensator de filtrare) in paralel cu sarcina. Condensatorul se va ncrca la valoarea tensiunii de vrf si se va descrca pe sarcina, la trecerea tensiunii in zero. Cu cat capacitatea condensatorului este mai mare, cu att tensiunea cedata va completa un procent mai mare din golul lsat de forma tensiunii pulsatorii, deci tensiunea va fi mai aproape de o linie continua.

redresare bialternanta

In acest caz spaiul de tensiune zero este redus la minim prin inversarea semialternanei negative. Se obine astfel o tensiune mult mai constanta in timp, cu aceiai capacitate de filtrare.

II. Echipamente de transformare a energiei electriceEnergie electrica < - > Energie electrica1. Redresor: transforma energia de curent alternativ in energie de curent continuu. redresoare monofazate, redresoare trifazate, convertizoare de sudura in curent continuu. 2.Invertor: transforma energia de curent continuu in energie de curent alternativ. invertor monofazat, invertor trifazat, oscilatoare. 3. Convertizor: transforma numai anumii parametrii ai mrimilor electrice, transformatoare electrice, convertizoare statice de frecventa, convertizoare de sudura in curent alternativ.

Energie electrica

< - > Alta forma de energie

4. Masini electrice: transforma energia electrica in energie mecanica (lucru mecanic),

-

motoare electrice:

de curent continuu, de curent alternativ:- monofazate,

- trifazate, - sincrone, - asincrone. -

bobine, electromagnei.

5. Lmpi electrice: transforma energia electrica in energie luminoasa, - lmpi cu incandescenta, - lmpi fluorescente, - lmpi cu descrcare in vapori: de sodiu, de mercur. lmpi cu inducie.

6. Aparate termoelectrice: transforma energia electrica in energie termica. - radiatoare electrice, - cuptoare electrice.

Alta forma de energie energie electrica

7. Generatoare electrice: transforma energia mecanica in energie electrica. generatoare Diesel electrice, turbine termo (hidro)- electrice, generatoare eoliene, etc.

III.

Aparataj electricIII. 1. Aparate consumatoare de energie electrica (receptoare electrice)

Definiie: aparate care utilizeaz ca sursa de energie curentul electric si pe care l transforma ntr-o alta forma de energie, utilizabila de om. Clasificare: dup tipul reelei electrice de alimentare: - monofazate, - trifazate.

-

dup destinaie: - casnice, - III.1.1. aparate pentru iluminat (becuri, corpuri de iluminat sisteme de iluminat ), - III.1.2. aparate de fora (motoare electrice, cuptoare, aparate de sudura), - III.1.3. aparate electrocasnice (maini de gtit, maini de splat, TV, frigidere), - III.1.4. aparate pentru transmisii de date, informaii, imagini. - industriale, - teriare. dupa marime: mari consumatori, cu putere mai mare de 100 KW, mici consumatori, cu putere mai mica de 100 KW.

-

III. 2. Aparataj pentru distributie electrica - III.2.1. tablouri electrice de distributie, III.2.2. aparate pentru conectare/deconectare, III.2.3. aparate pentru protectia circuitelor electrice, III.2.4. aparate pentru protectia consumatorilor, III.2.5. aparate de comanda, III.2.6. aparate de masura, III.2.7. aparate de detectie, III.2.8. aparate de semnalizare, III.2.9. aparataj ultraterminal, III.2.10. cabluri, conductori,

-

III.2.11. accesorii

III 1.1.

Sisteme de iluminat

Lampa. Corp de iluminat (CIL). Sistem de iluminat (SIL).

Marimi fiziceFluxul luminos: puterea sursei de iluminat perceputa de ochiul uman sub forma de senzatie luminoasa. Se masoara in lumeni [lm] sau Wati luminosi [Wl].

Intensitatea luminoasa: reprezinta raportul dintre fluxul luminos si unghiul solid in care acesta este cuprins. Se masoara in [cd] candela. Emitanta: este raportul dintre fluxul luminos emis de o suprafata si marimea acelei suprafete. Unitatea de masura este [lx] = lux. Iluminarea: raportul dintre fluxul luminos incident pe o suprafata si marimea acelei suprafete. [lx]

Lampa: sursa de lumina ( becul), poate fi descris prin: - Putere electrica [W], - Flux luminos [lm] - Eficacitate luminoasa [lm/W] : raportul dintre fluxul luminos emis si puterea electrica a sursei (at din energia electrica consumata este transformata in radiatie luminoasa in spectrul vizibil). - tensiune de alimentare, - principiul de functionare, - temperatura de culoare, - forma, culoare, dimensiuni. - durata de viata, - consum, randament. - mod de montaj, tipul soclului, accesorii necesare. - indicele de redare a culorii Ra (procent ce exprima gradul de asemanare intre aspectul cromatic al unui obiect iluminat de sursa respectiva in raport cu iluminatul de o sursa etalon). Corpul de iluminat: este compus din una sau mai multe surse de lumina impreuna cu suportul de montaj. Putere electrica, intensitate luminoasa, numar de becuri. Forma, culoare, materiale utilizate, destinatie. Producator, Caracteristici tehnice, performante, standarde de calitate, - Design interior, exterior. - Grad de protectie (IP), - modul de iluminare a suprafetelor (direct, indirect). - coeficientul de mentenanta: exprima gradul de scadere in timp a fluxului luminos datorita: - imbatranirii lampii (evaporarea filamentului, deteriorarea stratului fluorescent)

- imbatranirea difuzorului (dispozitivului optic) prin schimbarea calitatii suprafetelor de reflexie, deteriorarii stratului acoperitor etc. - depunerea de praf pe sursa de lumina si difuzoare. Clasificare:

- de interior - pentru locuinte, - pentru Sali de spectacole, - pentru hale industriale, depozite, supermarket-uri, - iluminat decorativ, - iluminat de accent, - in medii cu praf, umiditate, - in medii explozive. - de exterior - pentru iluminatul public (stradal), - proiectoare (iluminatul la distanta), - pentru mijloace de transport auto, naval, aerian. - iluminat special (domeniul foto, medical, etc.)

Sisteme de iluminat: Un ansamblu de corpuri de iluminat care trebuie sa asigure o atmosfera specifica si confortabila din punctul de vedere al iluminatului, intr-o incinta sau ansamblu de locuit/munca. Pot fi: principale sau secundare dupa functiile si rolul pe care il au intr-un ansamblu de incinte, normale sau de siguranta din punct de vedere al destinatiei, direct, combinat sau indirect in functie de modul de distributie spatiala a fluxului luminos. - uniform distribuit sau general localizat (zonat) in functie de distributia fluxului luminos in plan. - cu surse punctuale sau liniare in functie de sursa de lumina utilizata.

Consumatori trifazati in conexiune triunghi

Consu trifazati in conexiune stea

matori

Diferenta principala intre cele doua conexiuni este ca prin cei trei consumatori (identici) se stabilesc curenti diferiti. In cazul conexiunii in triunghi, intre doua faze, se regaseste impedanta unei singure bobine, pe cand in cazul conexiunii in stea, intre doua faze exista doua bobine inseriate. Evident, in conexiunea triunghi, un motor va absorbi un curent mai mare pe cele trei faze, deci puterea si cuplul mecanic dezvoltat vor fi mai mari decat la conexiunea in stea.

Consumatori in paralel U = U1 = U2 I = I1 + I2Tensiunea fiind aceiai, prin cei doi consumatori, curenii depind de rezistenta electrica a fiecruia. (Legea lui Ohm)

Consumatori in serie U = U1 + U2 I = I1 = I2Curentul fiind acelai, tensiunile la bornele celor doi consumatori se stabilesc in funcie de rezistenta electrica a fiecruia. (Legea Ohm). lui

Alimentarea consumatorilor de la reea

C1 - consumator (grup de consumatori) cu alimentare trifazata, C2 - consumator (grup de consumatori) cu alimentare monofazata, cu legtura la pmnt,

C3 - consumator (grup de consumatori) cu alimentare monofazata, fr legtura la pmnt, C4 - grup de consumatori trifazai si monofazai. Gradul de protectie a consumatorilor Gradul de protectie a unui consumator exprima calitatea invelisului (carcasei) cu care acesta este dotat, de a asigura urmatoarele protectii: protectia impotriva patrunderii in interior a corpurilor solide, protectia persoanelor impotriva accesului voit sau accidental la parti interioare aflate sub tensiune, protectia contra patrunderii prafului in interiorul crcasei, protectia impotriva patrunderii lichidelor. Gradul de protectie este identificat printr-un cod alfanumeric inscris direct pe carcasa produsului sau in fisa tehnica: Exemplu: IP 43 CS Primul grup reprezinta codul de identificare (arata ca va urma indicatia privind gradul de protectie). Al doilea grup este format din doua cifre si reprezinta gradul de protectie efectiv (conform tabelului). Prima cifra reprezinta gradul de protectie impotriva corpurilor solide, a prafului si a accesului persoanelor in interior. A doua cifra reprezinta gradul de protectie impotriva patrunderii apei (lichidelor) in interior. Al treilea grup este optional si este format din doua litere. Prima litera reprezinta nivelul de protectie impotriva accesului persoanelor iar a doua ofera informatii constructive suplimentare pentru produs.

III.1.1. Aparate pentru iluminat

Becuri cu incandescenta, normaleLmpi incandescente cu balon sferic din sticl trasparent sau mat (n interior), vidate sau umplute cu gaz, prevzute cu soclu tip E, B Caracteristici: lmpi de dimensiune redus i form elegant foarte uzuale pe conturul oglinzilor sau n candelabre, suporturi de podea i aplice de perete Poziie universal de funcionare, cu excepia ctorva tipuri de 60W, care se utilizeaz exclusiv n poziie vertical, cu soclul jos. Avantaje: filamentul stralucitor i vizibil produce mici puncte sclipitoare ce genereaza un efect luminos intens Utilizare: Uz casnic in camere de zi, sufragerii, dormitoare, holuri i birouri Saloane de hotel, restaurante, dormitoare, holuri, sli de conferin i foaiere Cluburi i spaii sociale Magazine, boutique, magazine universale Alte spaii similare Becuri cu incandescenta, tip lumanare Balon n form de lumnare, vidat sau umplut cu gaz, din sticl clar sau mat, prevzut cu soclu tip E ( E14) Caracteristici: Creaz o atmosfer cu strlucire redus. Poziie universal de funcionare, cu excepia ctorva tipuri de 60W, care se utilizeaza exclusiv n poziie vertical, cu soclul jos. Avantaje: lmpi suple, care sporesc elegana candelabrelor clasice i a aplicelor de perete, etc. folosite cu sau fr abajur, genereaz o atmosfer comfortabil i familiar. Utilizare: Uz casnic in camere de zi, sufragerii, dormitoare, holuri i birouri Saloane de hotel, restaurante, dormitoare, holuri, sli de conferin i foaiere Cluburi i spaii sociale Sli de festiviti Magazine i boutique BisericiGeneral Description Base Energy label ILCOS Shape/model E14 F IBB/C-25-230-E14-35 B-Shape

Technical - Electrical Data Rated volts Rated wattage in Watts 230 V 25 W

Technical - Light Technical Data Luminous output in lumen 200 lm

Technical - Colors Colour of the product clear

Technical - Geometries Diameter in mm Max. Length in mm 35 mm 100 mm

Becuri cu incandescenta, speciale Lmpi incandescente cu gaz, cu balon sferic (tip G) i soclu tip E Caracteristici: Balon acoperit n interior cu un strat opalescent, care genereaz o lumin fin, difuz, fr efect de orbire Poziie de funcionare universal Avantaje: Lumin delicat de un alb subtil, fr efecte de orbire Intensific culorile ncperii i deschide noi dimensiuni n decorarea interioarelor Creaz o atmosfer plcut, relaxant, cu un inalt grad de comfort vizual Utilizare: Uz casnic in camere de zi, sufragerii, birouri i holuri Holuri de hotel, restaurante, dormitoare, foaiere Cluburi, spaii sociale i locuri publice Magazine i boutique Alte spaii similareGeneral Description Base Energy label ILCOS Shape/model E27 G IAG/WP-100-230-E27-120 G120-Shape

Technical - Electrical Data Rated volts Rated wattage in Watts 230 V 100 W

Technical - Light Technical Data Luminous output in lumen 890 lm

Technical - Colors Colour of the product White

Technical - Geometries Diameter in mm Max. Length in mm 120 mm 175 mm

Lampi cu incandescenta cu reflectorDescriere Lampi cu incandescenta, normale care au un ecran reflectorizant pe partea interioara a globului de sticla, in spatele filamentului. Ecranul este constituit din pulbere de aluminiu depusa electrostatic. Caracteristici Aspect metalic, placut al balonului. Diverse diametre si puteri. Asigura efect luminos stralucitor. Avantaje Poate fi utilizat in spatii mici, cu intensitati luminoase moderate si efecte spectaculoase.

Aplicatii locuinte, magazine, vitrine, restaurante si hoteluri, expozitii, baruri si cluburi de noapte

Caracteristici Lampile fluorescente produc in jur de 70% din lumina artificiala, in toata lumea. Din punct de vedere economic, pentru majoritatea aplicatiilor, constituie varianta optima intrucat combina cel mai bine eficienta luminoasa ridicata cu consumul minim de energie. La un nivel de iluminare echivalent, o lampa fluorescenta consuma de cinci ori mai putin decat una cu incandescenta. Durata medie de viata este de 12 000 de ore fata de 1000 de ore la cele cu incandescenta. Diametrul clasic al tubului: 26 mm. In prezent exista si variante cu diametre de 16 mm si 7 mm. Forma constructiva poate fi liniara, circulara sau speciala (forme diferite pentru aplicatii ornamentale, firme luminoase etc.) Lampile fluorescente constuie, practic, singura varianta in cazul iluminarii unor suprafete mari tip birouri, magazine, fabrici, spitale, strazi etc. Trecerea la noile forme circulare extinde insa din ce in ce mult gama aplicatiilor. Materialele care le compun pot fi reciclate in proportie de 8090%. Pentru aprindere se folosesc inductante (bobine, balasturi) electromagnetice sau electronice si startere. Lumina este de culoare alba dar in functie de temperatura de culoare pot fi emise mai multe nuante de alb. Exeplu pentru gama OSRAM: - tip Daylight - temp. = 6000 K - tip Cool White - temp. = 4000 K - tip Worm white - temp. = 3000 K - tip LUMILUX - temp. = 2700 K Alegerea uneia sau alteia dintre variante tine de gustul utilizatorului, modul individual de perceptie a luminii, caracteristicile si destinatia atmosferei care se doreste a fi creata. Influenta geografica si culturala are, de asemenea un rol important; astfel se constata ca popoarele din nordul Europei prefera warm white (lumina calda) iar cele din sud cool white (lumina rece). Modul de functionare Lampile fluorescente sunt lampi cu descarcare in gaz. Tubul din sticla care este vidat si etans contine vapori de mercur la presiune joasa. Pe interior sticla tubului este acoperita cu un strat foarte subtire de fosfor care reactioneaza la radiatia ultravioleta si emite lumina. La capetele tubului sunt prevazute doua filamente prin care trece curentul electric. Transferul de sarcini electrice intre cele doua filamente prin tubul plin cu vapori de mercur duce la emisia de radiatii electromagnetice in spectrul ultraviolet si care sunt convertite in lumina alba (vizibla) de stratul de fosfor. Culoarea luminii poate fi modificata si in functie de tipul de fosfor utilizat. Scheme de conectare

Tuburi fluorescente

L, N : Alimentarea la reteaua electrica B: balast; are rolul de a produce un impuls de tensiune mare, la conectare pentru amorsarea circuitului de sarcini electrice intre cele doua filamente dar si de stabilizare a descarcarii electrice. TF : tub fluorescent, S : starter; produce conectarea /deconectarea curentului care trece prin cele doua filamente, facand astfel posibila aparitia impulsului de amorsare. Balasturi Descrierea produsului:Gam de balasturi compacte din cupru/fier cu setri de curent de mare precizie pentru funcionare optim lmpii

Caracteristici i avantaje:

Se utilizeaz mpreun cu lmpile miniaturale (4-13W) i compacte fluorescente (PL-S/PL-C/PL-T 5-13W) care funcioneaz la o tensiune a reelei de 230V/50 Hz Conforme cu IEC 920/921 Marcaj Tw 130C Conectare rapid i uoar: ele cu dubl inserie sunt adecvate pentru un fir cu miez plin de 0,5-1,0 mm, lungimea benzii de aprox. 8 mm, diametrul maxim al izolaiei 2,6 mm Proiectat electric pentru performane optime ale lmpii n condiii de temperatur optime

Lampi fluorescente compacte Ofera o lumina excelenta, sunt economice si au un aspect placut. Functioneaza la fel ca tuburile fluorescente dar pe un traseu sicanat, balastul si starterul fiind montate in interiorul soclului. Daca sunt prevazute cu soclu identic pot fi montate in locul becurilor cu incandescenta. Produc mult mai putina caldura decat cele cu incandescenta. Consuma de 45 ori mai putina energie decat cele cu incandescenta. Pot functiona in temperaturi de ambient intre 10 si 70 C, mai mari decat becurile cu incandescenta. Aprinderea este cvasi-instantanee (t < 1sec.)

Durata medie de viata: intre 8 000 si 10 000 de ore de functionare.

Lampi cu halogenSpot: Lampile cu halogen sunt practic lampi cu incandescenta in balonul carora se introduce o cantitate de halogen sub presiune. Se obtine astfel o crestere a intensitatii luminoase cu peste 100%. Dimensiunile sunt mult reduse fata de cele cu incandescenta normale si au o durata de viata de pana la 4 ori mai mare. Ofera suprafetlor luminate o stralucire deosebita si combinate cu un suport tip reflector produc un efect de iluminare incantator. Multiplele posibilitati de orientare si fixare dau posibilitatea de iluminare creativa, cu diverse jocuri de lumin si umbre. Sunt ideale pentru birouri, vitrine, mobilier, holuri, dar si in spatii de locuit.Lamp:Capsul cu halogen de joas tensiune, cu lumin alb contrastant

Caracteristici:LOW-PRESSURE SUPER cu sticl UV-Block (IEC 357): lmpi cu gaz (2.5 bar) care se utilizeaz n corpuri de iluminat fr dispersor, n concordan cu normele IEC 598 filament axial pentru centrarea intens a fasciculului disponibile in variante cu sticl clar sau mat LOW-PRESSURE STANDARD cu sticl UV-Block: lamp de 5W cu filament transversal (arcuit) Sticl UV-Block cu cuar pentru reducerea considerabil a fluxului de radiaie in ultraviolet lamp de 24V, cu filament axial Filament axial care la montajul n corpuri de iluminat confer o luminozitate ridicat i un fascicul uniform Temperatura de culoare: pn la 3000K Durata de funcionare: 3000 de ore

Utilizare:Aplicaii de iluminat de serviciu i decorativ n locuine, magazine, hoteluri i restaurante

Avantaje:Tehnologie de joas presiune ce permite utilizarea n corpuri de iluminat fr dispersor

Corpuri de iluminat:Permite utilizarea unor construcii compacte ale corpurilor de iluminat pentru o varietate de sisteme i aplicaii

Lamp:Lampa cu halogen liniar alimentat la tensiunea reelei, cu filament n spiral dubl, oferind o lumin de halogen alb

Caracteristici:Lamp cu soclu la capete, de inalt eficacitate Balon tubular clar din cuar Filamentul ntrit confer siguran i rezisten maxim la ocuri, din care rezult o durat de funcionare imbuntit Luminozitate constant de-a lungul intregii durate de funcionare Temperatura de culoare: 2900K Redare excelent a culorilor (Ra= 100)

Avantaje:Cu 20% mai mult lumin dect n cazul lmpilor liniare obinuite Durata de funcionare: 2000 de ore Siguran n funcionare

Utilizare:Utilizare tipic n aplicaii exterioare precum: panouri de afiaj, parcri, iluminat de siguran i la antiere de construcii Deasemeni, utilizate n aplicaii de interior n locuine, birouri, magazine i muzee

Corpuri de iluminat:Se utilizeaz n corpuri de iluminat cu dispersor

Lamp:mpi cu vapori de mercur de joas presiune, cu capsul tubular n diametru de 16 mm

Caracteristici:Cu 40% mai subiri dect lmpile'TL'D existente Eficacitate ridicat, pn la 104 lm/W nveli fluorescent de nalt eficien n trei benzi, n combinaie cu o prenvelire i sarcina lmpii Special destinate utilizarii n combinaie cu balasturi electronice, cu posibilitate de reglare a fluxului luminos Nivelul maxim al fluxului luminos se obine la aproximativ 35C n poziie liber de funcionare, n condiiile utilizrii unui balast electronic de nalt frecven fr electrod adiional de nclzire Pot fi amorsate de la -15 la +50C Capacul are placa inferioar de culoare verde pentru a indica posibilitatea de reciclare

Avantaje:Permit miniaturizarea sistemelor i o libertate maxim n design-ul corpurilor de iluminat, cu lungimile lmpilor definite pentru o potrivire uoar n sistemele de tavane modulare Ofer cele mai ridicate niveluri de eficien i de economie de energie posibile la iluminarea direct Nivel de luminan virtual constant cu o meninere excepional Indice bun de redare a culorilor Ra80 Striere redus, chiar i la temperaturi sczute, n comparaie cu lmpile'TL'D

Utilizare:Ideale n corpuri de iluminat ncastrate, aparente sau suspendate, utilizate n birouri, magazine, coli, instituii publice i n industrie, oriunde este necesar o iluminare de calitate cu consum redus de energie

Lamp cu vapori de mercur

Lmpi cu vapori de mercur de nalt presiune construite cu un balon de sticl umplut cu gaz i un tub din cuar de descrcare a vaporilor de mercur

Caracteristici:Echipat cu un soclu standard cu filet sau cu baionet i 1 sau 2 electrozi auxiliari care asigur o aprindere rapid i sigur nveli interior special care ofer o lumin alb plcut, culori de o calitate deosebit i eficacitate luminoas crescut

Avantaje: Creaza o atmosfera confortabila cu cheltuieli mici. Utilizare:Zone rezideniale destinate pietonilor, iluminatul staiilor de cale ferat i a zonelor industriale

Lamp cu halogenuri metalice

Lmpi cu halogenuri metalice alcatuite dintr-un tub de descrcare din cuar care conine vapori de mercur la presiune nalt i un amestec de halogenuri metalice ntr-o capsul exterioar de sticl dur

Caracteristici:

Balon tubular exterior din sticl transparent Eficacitate luminoas ridicat Punctul de culoare pe graful corpului negru ofer o apariie de culoare natural alb

Avantaje:

Meninerea excelent a luminozitii i durata lung de funcionare asigur nivele constant ridicate de luminozitate cu costuri minime de ntreinere Redarea bun a culorilor creaz o ambian plcut de un nalt comfort vizual

Utilizare:

La iluminatul arenelor sportive, n proiectoare utilizate la cldiri i monumente, iluminat perimetral, de ex. n porturi i antiere de construcii

Corpuri de iluminat:

Se recomand utilizarea unui dispersor adecvat. Tubul de descrcare poate exploda la sfritul duratei de via.

Socluri

Corpuri de iluminat. Simboluri BRILUX

Caracteristici. Simboluri

Toate componentele sunt legate la priza de impamantare prin fise sau conductoare Fara legatura la impamantare. Toate componentele au izolatie dubla. Aparatele sunt protejate impotriva descarcarilor electrice prin alimentare la tensiuni reduse, fara posibilitatea aparitiei de tensiuni mari.

-Simboluri Kolarz - Kaal

Swarovski - diamantul BoemieiOr fi diamantele cele mai bune prietene ale fetelor, dar nici cristalele nu-s de lepadat, mai ales cand au in spate o istorie cel putin la fel de spectaculoasa nume la fel de branduite precum ale marilor case de bijutieri. Nascute in inima Boemiei, din pasiunea unui inventator, cristalele Swarovski stralucesc astazi in toate colturile lumii. si

Doua milenii de lumina Cristalele de Boemia isi gasesc radacinile cu trei secole inainte de Hristos, cand cuptoarele de fabricat sticla din Corint se intinsesera pana in Europa Centrala. Era nevoie de mult lemn pentru functionarea acestor ateliere, iar zonele impadurite din actuala zona dintre Cehia si Austria ofereau din plin combustibilul necesar. Intre secolele VIII si X, in Boemia incepe productia de bijuterii si margele de sticla, produse care cuceresc rapid marile curti europene. Cu un secol inainte de mesterii venetieni si a lor celebra sticla de Murano, tot in Boemia incepe, prin 1150, productia de sticla colorata, atat pentru vitralii, cat si pentru diverse obiecte de uz comun - vaze, pahare, platouri, candelabre si decoratiuni. Explozia industriei incepe dupa 1350, cand existau deja inregistrate peste 20 de ateliere de fabricare a sticlei. Din ce in ce mai des, mestesugarii adauga sticlei decoratiuni din asa-numitele cristale de pamant cuart. Dupa 1500 se impun produsele de sticlarie gravate si/sau pictate. Un asemenea atelier, fondat in 1515, continua sa functioneze neschimbat si astazi, in partea nordica a Boemiei. In aceeasi perioada, mestesugul este deprins in mai toate regatele, iar piata intra intr-o competitie acerba. Europa straluceste dintr-un colt intr-altul. Un moment critic, ce urma sa schimbe fata acestei industrii, vine in 1797, cand trupele napoleoniene cuceresc Venetia, iar atelierele care produceau sticla de Murano se inchid in masa. Prea putin sensibil la aceste arte, Napoleon merge pana la a desfiinta breasla sticlarilor venetieni, in 1805. Maestrii se raspandesc prin Europa, iar Boemia redevine inima sticlariei si cristalelor. Nasterea unei legende In 1862, cand se nastea Daniel Swarovski, Boemia era una dintre cele mai pline de bunastare regiuni ale imperiului austro-ungar. In casa Swarovski, existenta gravita in jurul cristalelor. Seniorul era unul dintre cei mai pasio-nati mestesugari din regiune, iar micul sau atelier era in permanenta plin de ucenici veniti sa invete arta de a taia cristalele. De indata de varsta i-a permis, Daniel s-a strecurat printre elevii tatalui sau. Nimic nu parea atunci sa anunte revolutia pe care Daniel Swarovski o va provoca in lumea cristalelor si bijuteriilor. La varsta de 21 de ani, Swarovski s-a numarat printre vizitatorii notoriei 1. Elektrische Ausstellung - Prima Expozitie Electrica din Viena. Daniel a fost absolut fascinat de tehnicile aduse in prim-plan de Siemens si Edison si si-a dedicat urmatorii noua ani din viata inventarii unei masini electrice de taiat cristale. Dupa noua ani, in 1892, patenta planurile singurei masini din lume capabile sa taie cristalele absolut perfect, cu mai mare precizie si cu o viteza covarsitoare, chiar in comparatie cu marii mesteri. O companie de familie Acesta a fost inceputul noii ere in lumea cristalelor. In 1895, alaturi de cumnatul sau, Franz Weis, si de un prieten, Armand Kosmann, Daniel a fondat compania Swarovski. Pana in zilele noastre, afacerea a ramas una de familie. Dupa patentarea inventiei, Daniel si asociatii lui pleaca din Boemia natala si se instaleaza tot in Austria, de aceasta data in micutul oras tirolez Wattens. De la aceasta regiune isi trage numele si primul produs comercializat in companie tirolitul -, un instrument abraziv pentru taiat si slefuit cristale, inventat tot de Swarovski. Productia tot mai mare de cristale face ca orice fantezie a modei sa devina posibila. In 1931, Swarovski lanseaza trimmingurile - impletituri din cristale perfect egale, reunite in cele mai spectaculoase dantele de sticla pe care le vazuse piata pana in acea clipa. Trimmingurile sunt imediat adoptate de toate marile case de moda si devin un simbol al rafinamentului. Dar spiritul de inventator al lui Swarovski nu se putea opri la moda. In 1937 revolutioneaza sistemul de semnalizare pentru drumuri si cai ferate, inventand noi si noi materiale reflectorizante (cunoscute azi sub numele de Swareflex). Indragostit de lumina si de felul in care aceasta se comporta in medii transparente si translucide, Swarovski ii transmite aceasta pasiune si fiului sau cel mare, Wilhelm, pentru care fondeaza, in 1948, compania Swarovski Optics, dupa ce Wilhelm construise, in 1935, primul prototip de binoclu. Boem de Boemia Numele lui Swarovski devenise deja, dupa al Doilea Razboi Mondial, o legenda in toata lumea luxului. Colaborarile cu marii creatori ii aduc consacrarea definitiva. In 1955, lucrand cu Christian Dior, Swarovski prezinta prima serie de cristale imbracate in pulberi metalice deosebit de fine, capabile sa reproduca orice nuanta a curcubeului - seria Aurora Borealis. Compania intra in era consumatorista abia in 1960, cand se infiinteaza prima echipa de vanzari. Cat de bun este marketingul devine evident in 1965, cand este lansata seria Strass - initial denumind o serie de accesorii de cristal pentru candelabrele de la Opera Metropolitan si Palatul Versailles. Numele cade pe nedrept in derizoriu, mai ales in zonele din Est, unde stras a ajuns sa fie numele generic pentru orice gablonz stralucitor. Dupa 1967, compania Swarovski dezvolta un nou interes, in zona pietrelor artificiale, si este prima firma care reuseste sa taie si sa slefuiasca zirconiul cubic, devenit azi cel mai important inlocuitor al diamantului. Insa nimic nu a schimbat mai tare profilul companiei decat anul 1976, cand unul dintre maestrii slefuitori sculpteaza in cristal un soarece. Pentru prima data, cristalul nu mai era doar un pandant al haute-couture-ului sau al candelabrelor, ci devenea materie prima pentru diverse obiecte finisate. Lebada de cristal argintiu devine rapid simbolul firmei, iar

cadourile zoomorfice de cristal Swarovski intra in istorie ca fiind cele mai cautate daruri de lux. Din 1977, de la prima linie de bijuterii lansata pe piata, Swarovski nu a mai avut nici un moment in care sa nu urce. Inovatii, varfuri de linie, puritate, stil si stralucire - totul a contribuit la raspandirea acestor bijuterii pe intreaga planeta. Azi, compania are nu mai putin de 12.400 de angajati, pe toate continentele, ocifra de afaceri fabuloasa si un parcmuzeu propriu - Swarovsky Crystal Worlds din Wattens, un omagiu adus celui care a taiat prima oara un cristal perfect.

Sticla de MuranoVeneia, cea mai mare putere maritim a secolelor 14 i 15, a jucat un rol determinant n istoria sticlei. Iniial, maetrii sticlei din Veneia s-au inspirat din produsele realizate n Damasc i Cairo, i pentru o lung perioad au importat materiile prime necesare de pe coasta estic a Mediteranei. Datorit ateniei deosebite pe care o acordau calitii materiilor prime, produsele executate de maetrii veneieni erau transparente i de o claritate ce rivaliza cu cristalul. Datorit acestei asemnri produsele realizate n atelierele de sticlrie au devenit cunoscute sub denumirea de cristallo. Au existat i momente de criz, respectiv dispariia Republicii San Marco (1797) cnd, datorit haosului politic i social industria sticlriei a fost n pericol de a se prbui. Un alt moment similar a fost nregistrat n prima jumtate a secolului al 19-lea, cnd cererea pentru sticlrie veneian era cu mult ntrecut de cea din Boemia. Abia n a doua jumtate a secolului al 19-lea interesul manifestat de ctre anticari i colecionari a dus la renaterea acestei arte. n 1867 primarul din Murano, Antonio Colleoni mpreun cu Antonio Salviati au pus bazele unui important atelier de sticlrie "Salviati & Co". Noua generaie de artiti sticlari ncepe a se inspira din modelele tradiionale expuse n muzee. Primele produse au drept model piesele realizate n secolele 15, 16 i 17. n timpul ultimelor decenii ale secolului al 19 lea sticlria veneian a abordat o varietate de stiluri mprumutnd elemente att din perioada antic ct i din perioada Renaterii i cea a Barocului. n timp ce sticlarii din Frana i America au dezvoltat un nou stil-Art Nouveau produsele veneiene rmn fidele tradiiei pn cnd un grup de artiti Ca`Pesaro revoluioneaz stilul tradiional inspirndu-se n arta lor direct din natur. Astfel ia natere un nou stil n arta sticlriei veneiene.

Lampi. Becuri56BYS173 56BYS174 56BZH035 56ECE271 56FIA118 56FIA136 56FIA218 56FIA236 56PL2261 SPOT APLICAT YASO 10C ARGINTIU @SPOT APLICAT YASO 10B ARGINTIU @CAPSULA HALOGEN G9-35W SPOT INCASTRAT 1XE27 C.I. TIP FIA 1x18W C.I. TIP FIA 1x36W C.I. TIP FIA 2X18W C.I. TIP FIA 2X36W SPOT INCASTRAT CU GEAM DECORATIV 2X26W KS-YAS10C-73 KS-YAS10B-73 ZH-G90000-35 OS-R60000-00 OS-F118A0-10 OS-F136A0-10 OS-F218A0-10 OS-F236A0-10 OS-801800-10 BRILUX LIGHTING SRL BRILUX LIGHTING SRL BRILUX LIGHTING SRL BRILUX LIGHTING SRL BRILUX LIGHTING SRL BRILUX LIGHTING SRL BRILUX LIGHTING SRL BRILUX LIGHTING SRL BRILUX LIGHTING SRL OSRAM ROMANIA SRL OSRAM ROMANIA SRL OSRAM ROMANIA SRL OSRAM ROMANIA SRL OSRAM ROMANIA SRL OSRAM ROMANIA SRL OSRAM ROMANIA SRL OSRAM ROMANIA SRL OSRAM ROMANIA SRL OSRAM ROMANIA SRL OSRAM ROMANIA SRL OSRAM ROMANIA SRL OSRAM ROMANIA SRL OSRAM ROMANIA SRL OSRAM ROMANIA SRL OSRAM ROMANIA SRL OSRAM ROMANIA SRL OSRAM ROMANIA SRL OSRAM ROMANIA SRL OSRAM ROMANIA SRL OSRAM ROMANIA SRL OSRAM ROMANIA SRL OSRAM ROMANIA SRL OSRAM ROMANIA SRL OSRAM ROMANIA SRL OSRAM ROMANIA SRL OSRAM ROMANIA SRL OSRAM ROMANIA SRL OSRAM ROMANIA SRL OSRAM ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA

55L27075 55L27100 55L27150 55L27200 55L37040 55L37060 55L37100 55LB0006 55LE1118 55LE1120 55LE1124 55LE1136

BEC INC. A MAT 75W/230V E27 OSRAM BEC INC. A MAT 100W/230V E27 OSRAM BEC INC. A MAT 150W/230V E27 OSRAM BEC INC. A MAT 200W/230V E27 OSRAM BEC DECOR BA GOLD 40W/230V E14 OSRAM BEC DECOR G95 CROCO GOLD 60W/230V E27 OSRAM BEC INC. A65 SILVER 100W/230V E27 BALAST ELECTRONIC OPTOTRONIC 10V DC 6W OSRAM @LAMPA COMPACT FLUOR. 18W/840 2G11 OSRAM @LAMPA COMPACT FLUOR. 20W/840 E27 OSRAM LAMPA COMPACT FLUOR. 24W/840 230V 2G11 OSRAM LAMPA COMPACT FLUOR. 36W/827 220V 2G11 OSRAM

4050300005508 4050300005522 4050300007908 4050300004723 4050300174884 4050300648378 4050300312705 OT 06/100-140/10 COS 4050300010724 DULUX EL 20W/840 4050300010755 4050300010786

ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA

55L27075 55L27100 55L27150 55L27200 55L37040 55L37060 55L37100 55LB0006 55LE1118 55LE1120 55LE1124 55LE1136 55LN1122 55LN1140 55LN1884 55LN2006 55LO0340 55LO0440

BEC INC. A MAT 75W/230V E27 OSRAM BEC INC. A MAT 100W/230V E27 OSRAM BEC INC. A MAT 150W/230V E27 OSRAM BEC INC. A MAT 200W/230V E27 OSRAM BEC DECOR BA GOLD 40W/230V E14 OSRAM BEC DECOR G95 CROCO GOLD 60W/230V E27 OSRAM BEC INC. A65 SILVER 100W/230V E27 BALAST ELECTRONIC OPTOTRONIC 10V DC 6W OSRAM @LAMPA COMPACT FLUOR. 18W/840 2G11 OSRAM @LAMPA COMPACT FLUOR. 20W/840 E27 OSRAM LAMPA COMPACT FLUOR. 24W/840 230V 2G11 OSRAM LAMPA COMPACT FLUOR. 36W/827 220V 2G11 OSRAM TUB FLUORESCENT CIRC.22W 2GX13 OSRAM TUB FLUORESCENT CIRC.40W 2GX13 OSRAM @TUB FLUORESCENT L18W/840 OSRAM TUB FLUORESCENT L 6W/20 OSRAM CONCENTRA R39 30W/230V E14 OSRAM CONCENTRA R50 40W/230V E14 OSRAM

4050300005508 4050300005522 4050300007908 4050300004723 4050300174884 4050300648378 4050300312705 OT 06/100-140/10 COS 4050300010724 DULUX EL 20W/840 4050300010755 4050300010786 528472 528533 4050300517797 4050300008882 4050300004815 4050300322315

ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA

SRL 55LO0740 55LO0760 CONCENTRA R63 40W/230V E27 OSRAM CONCENTRA R63 60W/230V E27 OSRAM 4050300310640 4050300323275 OSRAM ROMANIA SRL OSRAM ROMANIA SRL ROMANIA ROMANIA

Corpuri de iluminat - FurnizoriFabbianCastelminio di Resana, Treviso, Italia Fondata in 1961, produce corpuri de iluminat pentru locuinte. Produse cu linii si caracteristici de arta artizanala dar si modele noi moderne chiar cu design avantgardist. Modelul Beluga

Materiale des utilizate: - aluminiu eloxat, lacuit, colorat, sablat, polishat - suprafete metalice cromate - sticla transparenta, striata, satinata, colorata - cristale, cristale inserate cu plumb, - sticla inserata cu particule din cristal

Tre Ci Luce

Cesato - Italia

Applique/plafonnier propose en trois diffrentes versions (C-W1, C-W2 et CW3), trois diffrentes indices de protection (IP40, IP44 et IP65) et 4 dimensions. Structure en aluminium satin. La source lumineuse est masque par une seule parabole qui, grce une double articulations, peut tre oriente de faon permettre diverses solutions dclairage.Suspension fluorescente. La structure et le corps de la lampe sont raliss en aluminium satine. Disponible en quatre dimensions. Le corps dclairage prsente une structure double parabole. Les deux paraboles, indpendantes, ont une ouverture rglable pour permettre diverses possibilits dmission du flux lumineux: lumire directe, lumire indirecte ou direct/indirect.

de Majo

Murano - Venetia - Italia

Poli pDesign: Oriano Favaretto

Diffusore in vetro satinato. Montatura in metallo cromato o nichel satinato e, limitatamente alle versioni A1,A2,L,P3,P6,P8,P12 anche dorato.

B bianco I blu G giallo M ambra O giallo m. P rossot.

COLORI DEL VETRO

Y verde m. Vverde

F verde b. L Q acquamare Z grigio a.bluino

R rosso U viola

Poli p/A27POLI0A02 Applique Sporgenza: min 16 cm - max 50 cm Altezza: 35 cm - Larghezza: 35 cmESISTENTI ANCHE VERSIONI AD UNA LUCE E, FARETTO VERTICALE (art.Poli p/A1,Poli p/F)

Poli p/K67POLI0K06 Lampadario Altezza: min 70 cm - max 100 cm Diametro: 55 cmESISTENTE ANCHE VERSIONE A TRE LUCI (art.Poli p/K3)

Poli p/L7POLI0L00 Lumetto Altezza: 35 cm - Diametro: 16 cmESISTENTE ANCHE VERSIONE CON PINZA (art.Poli p/L1)

Poli p/P127POLI0P12 Plafoniera Altezza: 35 cm - Diametro: 55 cmESISTENTI ANCHE VERSIONI A TRE, SEI E OTTO LUCI (art.Poli p/P3, Poli p/P6, Poli p/P8)

Poli p/R7POLI0R00 Lampada da terra Altezza: 180 cm - Diametro: 55 cm con varialuce

Poli p/R17POLI0R01 Lampada da terra Altezza: 152 cm - Diametro: 55 cm

ALT LUCIALTERNATIVESALZANO ITALIA brand al FIRME DI VETRO Se bazeaza pe productia de corpuri de iluminat pe baza de sticla prelucrata si pictata manual.

Kolarz Kaal KOLARZ-LEUCHTEN: a company set for successOur light shines all around the world: KOLARZ-LEUCHTEN now has partners in over 40 different countries. We are delighted to be able to satisfy the wishes of our customers all over the globe with a comprehensive range of approximately 4,000 different models.

Our headquarters are in Breitenfurt, near Vienna - Austria. We now have KOLARZ-LEUCHTEN subsidiaries in seven European countries and our representatives in a further 36 nations now ensure that KOLARZ-LEUCHTENs tried and tested philosophy is accessible to more people. Our customers now total 3,200 lighting outlets throughout the world. And the number is growing every day...

Linea LightCastelminio di Resana, Treviso Italia

EGLOLe point zro du concept russi de la socit EGLO Luminaires remonte l'anne 1969, lorsque Ludwig Obwieser fonde cette entreprise. Le second tournant historique a lieu en 1976 avec la construction du premier atelier de fabrication Pill dans le Tyrol (Autriche). Ds la seconde moiti des annes 80 la socit EGLO est dfinitivement tablie en tant que fabricant de luminaires. La priorit accorde touche l'expansion vers de nouveaux marchs et avec l'ouverture de la premire socit de vente en Allemagne, en 1986 est pose la premire pierre son internationalisation. Successivement avec l'accs de nouveaux dbouchs

attractifs se fondent 25 socits propres de vente dans toute l'Europe, lesquelles de faon autonome et oprationnelle traitent le march. L'activit principale du groupe EGLO concerne la fabrication et la vente de luminaires dcoratifs pour les espaces d'habitation. Le cercle principal final touche les partenaires de vente, par ex. : grossistes, march de la construction, maisons du meuble, magasins de luminaires de mme que les chanes commerciales et les maisons de vente, qui en raison de leur position sur le march ont un besoin lev de marchandises et exigent de courts dlais de livraison. Une gamme de produits compose de plus de 2000 sortes de marchandises forme un assortiment complet de luminaires pour l'habitat allant des luminaires halognes haute tension et recherch en passant par les remarquables clairages sous forme d'appliques et de plafonniers, ainsi que les "lampes florentines" jusqu'aux lampes, lampadaires et luminaires extrieurs. La socit EGLO emploie environ 800 personnes et avec un chiffre d'affaire approximatif de 170 millions un des plus grands fabricants de luminaires dcoratifs pour l'habitat. Dans le Headoffice de Pill environ 190 employs qualifis sont accrdits la direction des groupes des entreprises EGLO. Ici se ralise tout d'abord le dveloppement local des produits, achats, gestion de la fabrication, logistique, marketing, management financier et organisation du travail et traitement des donnes.

Candelux Brilux MassiveEn 1926, Pieter Jozef de Jaeck cre une fonderie de bronze artisanale spcialise dans la fabrication de lustres. Massive est ne. Dix ans aprs sa cration, la socit porte par lexcellente rputation et la qualit de ses produits, emploie dj 40 personnes. Aprs 1947 et sa destruction complte lors de la seconde guerre mondiale, la socit connat un vritable essor. Lors des 3 dernires dcennies, Massive est devenue une firme internationale, leader sur le march europen et implante bien au-del. Trois gnrations de la famille De Jaeck ont hiss Massive une position enviable sur son march. Le groupe compte 5 units de production ultra modernes qui fabriquent jusqu 150.000 articles dcoratifs et dextrieur par jour. Les 27 filiales commerciale sont mme de rpondre aux besoins rencontrs sur leurs marchs nationaux. Quelles soient filiales commerciales ou units de production, les succursales Massive sont supervises par la maison mre : Partners in Lighting International N.V. Massive continue sa progression grce aux efforts constants de ses 4500 salaris travers le monde. Chaque tape, de la cration la distribution en passant par la production, joue un rle primordial dans le succs mondial de Massive. La croissance soutenue du chiffre daffaires et lexcellente pntration sur le march ont ncessit un investissement acclr en capacit de production. Cest ainsi que CVC Capital Partners entre au capital de Massive en Juin 2002, offrant au groupe des moyens financiers sans prcdent pour une expansion future.

Aparataj ultraterminalPrize

-

Curent maxim suportat: 10 A (2 KW), 16 A (3 KW), Tipuri constructive: - priza bipolara -simpla / dubla, - cu protecie mecanica (obturator), - fara protecie mecanica, -2P, -2P + PE (schuko) - priza Radio / TV - R/TV 6 dB, 9 dB, 12 dB, 15 dB, -R/TV-Satelit - priza telefon -RJ-45 simpla, -RJ-45 dubla. - priza pentru comunicaie de date - simpla, - simpla ecranat, - dubla.Aparataj modular

Variatoare de tensiune- cu comanda manuala - cu telecomanda sau automat in, functie de iluminare

Asigura modificarea tensiunii de alimentare pentru consumatori monofazai cu puteri sub 500 /1000 W. - cu acionare manuala (buton rotativ), - cu comanda la distanta (telecomanda), Se instaleaza numai pe tipurile de becuri sau corpuri care nu au interdictie prin fisa tehnica, data de producator. Pot fi:

Detectoare (senzori) de micare, de lumina.

Funcii speciale- relee, - ntreruptoare orare, - tastatura pentru cod de acces, - detectoare si ntreruptoare in infrarosu, - termostate de ambianta etc. televariatoare de turaie- teleruptor

- intrerupator crepuscular

Aparataj electric1. Aparataj electric pentru distribuie de joasa tensiune. 1.1. Protecie la suprasarcina si scurtcircuit. DisjunctoareAplicaii: comanda si protecia circuitelor de distribuie terminala la suprasarcina si scurtcircuit indomeniul casnic si comercial. Functii: - separarea consumatorului de retea, - protectie la scurtcircuit, - protectie la suprasarcina

Parametrii de baza ai aparatelor de protecie i distribuie:- Numrul de poli: numrul de cai de curent care pot fi conectate pe un aparat. - 1P - un pol protejat, - 1P + N - un pol protejat si unul neprotejat, - 2P - doi poli protejai. - 3P - trei poli protejai, - 4P - patru poli protejai

- Curent nominal [In] - curentul maxim suportat in regim de lunga durata, la temperatura mediului de 30 gr. C in poziia nchis, [A] - Tensiunea nominala [Ue] - tensiunea maxima suportata in regim de lunga durata si care nu produce deteriorri, in timp, ale aparatului. [V] - Capacitate de rupere (puterea de rupere): produsul intre curentul maxim suportat pe pozitia nchis si tensiunea maxima suportata la bornele contactului deschis [A], [kA]. - Tip de protecie: electromagnetica, Andurana: mecanica: numrul garantat de cicluri conectat / deconectat efectuate manual. electrica: numrul garantat de cicluri conectat / deconectat efectuate prin

intervenia proteciei electromagnetice. Curentul (caracteristica) de declanare la suprasarcina: - curba B - 3....5 x In, - curba C - 5....10xIn, - curba D - 10....14xIn. - Seciunea maxima de racordare: seciunea maxima a conductorului care poate fi prins in bornele de intrare / ieire. - Alte caracteristici: - tensiunea nominala de separare (Ui) - tensiunea de efectuare a testelor de rigiditate dielectrica (stabilete distantele de strpungere si conturnare). - tensiunea nominala de tinere la impuls (Uimp) - valoarea maxima a tensiunii de impuls pe care o poate suporta disjunctorul fara a se defecta, (valoarea si forma tensiunii de impuls fiind stabilita prin norme ale fabricantului). execuie climatica: execuie 2 - umiditatea relativa 95% la 55gr.C.

Disjunctor tetrapolar NG 125L In:10...80A, Capacitate de rupere: 50 kA. Un: 500 V,

55SB1310 55SB1316 55SB1320 55SB1325 55SB1332 55SB1404 55SB1406 55SB1410 55SB1510 55SB1520 55SB1532

DISJUNCTOR DOMAE 2P 10A C 3KA SCHNEIDER DISJUNCTOR DOMAE 2P 16A C 3KA SCHNEIDER DISJUNCTOR DOMAE 2P 20A C 3KA SCHNEIDER DISJUNCTOR DOMAE 2P 25A C 3KA SCHNEIDER DISJUNCTOR DOMAE 2P 32A C 3KA SCHNEIDER *DISJUNCTOR DPN N 1P+N 4A C 6KA SCHNEIDER DISJUNCTOR DPNa 1P+N 6A C 4,5KA SCHNEIDER DISJUNCTOR DPNa 1P+N 10A C 4,5KA SCHNEIDER @DISJUNCTOR C60N 2P 10A C 6KA SCHNEIDER @INTRERUPATOR AUTOMAT CU 2 POLI C60N DE 20A @DISJUNCTOR C60N 2P 32A C 6KA SCHNEIDER

12992 12993 12994 12995 12996 19263 19143 19144 24336 24338 24340

SCHNEIDER ELECTRIC ROMANIA SRL SCHNEIDER ELECTRIC ROMANIA SRL SCHNEIDER ELECTRIC ROMANIA SRL SCHNEIDER ELECTRIC ROMANIA SRL SCHNEIDER ELECTRIC ROMANIA SRL SCHNEIDER ELECTRIC ROMANIA SRL SCHNEIDER ELECTRIC ROMANIA SRL SCHNEIDER ELECTRIC ROMANIA SRL SCHNEIDER ELECTRIC ROMANIA SRL SCHNEIDER ELECTRIC ROMANIA SRL SCHNEIDER ELECTRIC ROMANIA SRL

ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA

1.2. Protecie diferenialaAplicaii: - aceleai ca si la disjunctoare pentru protecie la suprasarcina si scurtcircuit. - in plus au rol de protecie a persoanelor mpotriva atingerii directe sau indirecte a unui circuit sub tensiune si a instalaiilor electrice mpotriva incendiilor. Caracteristici specifice: Numrul de poli: 1P + N - un pol protejat si unul neprotejat, 2P - doi poli protejai. 4P - patru poli protejai

Curentul de declanare la defect: contact direct: 30 mA, contact indirect: 300 mA, incendiu: 300 mA.

10A-30mA SCHNEIDER 16A-30mA SCHNEIDER 20A-30mA SCHNEIDER 25A-30mA SCHNEIDER 32A-30mA SCHNEIDER

cod:55SD1010 cod:55SD1116 cod:55SD1220 cod:55SD1325 cod:55SD1432

55SD1010 55SD1116 55SD1220 55SD1325 55SD1432 55SD1506

INTRERUP.AUT.DIF. DPNa Vigi 1P+N 10A C 30mA 4,5kA INTRERUP.AUT.DIF. DPNa Vigi 1P+N 16A C 30mA 4,5kA INTRERUP.AUT.DIF. DPNa Vigi 1P+N 20A C 30mA 4,5kA SCHNEIDER INTRERUP.AUT.DIF. DPNa Vigi 1P+N 25A C 30mA 4,5kA SCHNEIDER INTRERUP.AUT.DIF. DPNa Vigi 1P+N 32A C 30mA 4,5kA SCHNEIDER *INTRERUP.AUT.DIF. DPN N Vigi 1P+N 6A C 30MA 6KA SCHNEIDER

19623/21615 19625/21616 19626 19627/21618 19628 19661

SCHNEIDER ELECTRIC ROMANIA SRL SCHNEIDER ELECTRIC ROMANIA SRL SCHNEIDER ELECTRIC ROMANIA SRL SCHNEIDER ELECTRIC ROMANIA SRL SCHNEIDER ELECTRIC ROMANIA SRL SCHNEIDER ELECTRIC ROMANIA SRL

1.3. Separatoare cu fuzibil

Butoane de comandacu un contact, - cu doua contacte, - cu contact NI, - cu contact ND.

1.5. Relee termiceAplicaii: asigura protecia termica a motoarelor electrice la suprasarcina. sensibilitate la lipsa faza. Curentul de declanare este reglabil si poate fi adaptat la curentul de sarcina al motorului. Ith - curentul de declanare a releului termic (reglabil).

Ith = In

- in acest caz protecia motorului va fi asigurata la curentul nominal, indiferent de sarcina motorului.

Ith = 1.1 * Is;

In - curentul nominal al motorului, Is - curentul de sarcina (de funcionare de lunga durata a motorului). - in acest caz protecia termica va aciona la o valoare stabilita de utilizator, in funcie de tipul si valoarea sarcinii (a aplicaiei).55GR1005 55GR1006 55GR1007 55GR1008 55GR1009 55GR1010 55GR1011 55GR1107 @RELEU PROTECTIE TERMICA IR=(0,6..1)A Z00 MOELLER @RELEU PROT. TERMICA ZE 1-1.6A MOELLER @RELEU PROT. TERMICA Z00 1,6-2,4A MOELLER @RELEU PROT. TERMICA IR=2,4-4A Z00-4 MOELLER @RELEU PROT. TERMICA Z00 4-6A MOELLER @RELEU PROT. TERMICA Z00 6-10A MOELLER @RELEU PROT. TERMICA Z00 10-16A MOELLER @RELEU PROT. TERMICA ZE-2,4 MOELLER Z00-1,0 ZE-1.6 Z00-2,4 Z00-4 Z00-6 Z00-10 Z00-16/10-16A ZE-2,4 MOELLER ELECTRIC SRL MOELLER ELECTRIC SRL MOELLER ELECTRIC SRL MOELLER ELECTRIC SRL MOELLER ELECTRIC SRL MOELLER ELECTRIC SRL MOELLER ELECTRIC SRL MOELLER ELECTRIC SRL ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA ROMANIA

55GR0046 55GR0047 55GR0048 55GR0049

@RELEU PROTECTIE TERMICA Ir=(0,8..1,2)A LR2-K SCHNEIDER @RELEU PROTECTIE TERMICA Ir=(1,2..1,8)A LR2-K SCHNEIDER @RELEU PROTECTIE TERMICA Ir=(1,8..2,6)A LR2-K SCHNEIDER @RELEU PROTECTIE TERMICA Ir=(2,6..3,7)A LR2-K SCHNEIDER

LR2K0306 LR2K0307 LR2K0308 LR2K0310

SCHNEIDER ELECTRIC ROMANIA SRL SCHNEIDER ELECTRIC ROMANIA SRL SCHNEIDER ELECTRIC ROMANIA SRL SCHNEIDER ELECTRIC ROMANIA SRL

ROMAN

ROMAN

ROMAN

ROMAN

1.6. Relee de temporizarecu temporizare la anclanare

- cu temporizare la declansare

Temporizare: de la 0.1 secunde pana la 10 h.

1.7. Lmpi de semnalizareAplicaii: semnalizarea locala sau la distanta a strii unui aparat, echipament, element al unui circuit electric etc. lampa cu neon demontabila, dulie tip E10, -putere bec: 1,2 w. tensiune bec: 250 V.

1.9. Contactoare- Aplicaii: comanda la distanta a circuitelor electrice mono, tri si tetrafazate

(aplicatii(sarcinilor)

mestice)

-Inintre 16 si 100 A. - tensiune de comanda a bobinei: 24 V ac, 220 V ac, f = 50 Hz. - pot fi si cu comanda manuala (trei poziii): - inchis, - deschis, automat. tipuri constructive (in funcie de numrul si tipul contactelor comandate): - 1ND, 1NI+1ND, 2ND, 2NI, 3ND, 4ND, 4NI, 2ND+2NI. * Alte tipuri: Relee de temporizare, aparate pentru protecie la supratensiuni, teleruptoare, temporizatoare pentru iluminat (automate de scara), intrerapatoare crepusculare, detectoare de micare, programatoare orare mecanice sau digitale, voltmetre, ampermetre, contoare de energie activa etc.

1.9. Auxiliare si accesorii

- SD contact de semnalizare a strii disjunctorului (de defect), - OF contact auxiliar, - MX - bobina de declanare (comanda la distanta), - MN - bobina de minima tensiune. Aplicaii: - semnalizarea la distanta a strii disjunctorului, - oprire in caz de urgenta, - protecie la scderea tensiunii pe reea

- Carcasa izolata pentru disjunctoare- permite montajul unui disjunctor (releu termic) in carcasa izolata (IP 55), acionare din exterior, - posibilitate de montaj pe capacul frontal al unei lmpi de semnalizare a strii (inchis/deschis). patru predecupari pentru presetupe 16.

- Cofrete- cofrete etane - aplicaii: distribuie electrica pentru locuine si cldiri industriale. - material: izolant electric si ignifug. - grad de protecie: IP 65 (pot fi utilizate in exteriorul cldirii, in orice condiii, in medii agresive si umede). - rezistenta la temperatura: 750 gr.C - cofrete izolate - montaj aparent, - montaj ncastrat. - grad de protecie: IP 40 / IP 55 - numr module: 8...96

Conectori tip piepteneAplicaii: asigura conexiunile electrice intre aparate, in interiorul tabloului de distribuie. numr de poli: IP, 2P, 3P, 4P. curent maxim: 100 A. tensiunea de izolaie: 500 V.

Bloc de conexiuni:Aplicaii: multiplicarea conexiunilor electrice in cadrul unui tablou de distribuie. - curent maxim: 125 A.

Sina pentru montaj DINAplicaii: asigura fixarea (demontabila) a aparatelor in cadrul tablourilor de distribuie. -prezentare: bare de 2 m.

Terminal cablu, accesorii de conectare

Dozedoze pentru aparat, doze pentru legaturi.

cu montaj aparent, cu montaj ncastrat.

Conductori, cabluriConductori: din cupru, din aluminiu. flexibil, rigid. Izolaie: cauciuc, policlorura de vinii (PVC), polietilena reticulata (XLPE), etilena-propilena-cauciuc (EPR) MYF - conductor cupru flexibil 1; 1,5; 2,5; 4; 6 mmp. FY - conductor cupru rigid: 1; 1,5; 2,5; 4; 6 mmp. MYYM - cablu cupru flexibil: 2x1; 2x1,5; 3x1,5; 3x2,5; 3x4; 4x1,5; 5x1,5; 5x2,5 mmp. CYY - cablu cupru rigid: 2x1,5; 2x2,5; 3x1,5; 3x2,5 mmp. MYYUp- cablu cupru cu doi conductori in paralel: 2x0.75; 2x1 mmp.

-

4x2,5;

Dimensionarea cablurilorConductoarele si cablurile folosite pentru alimentarea consumatorilor se dimensioneaza in functie de curentul nominal al consumatorului (suma curentilor tuturor consumatorilor de pe ramura respectiva). Fata de tabelul de mai jos unde sunt dati curentii acceptati pentru diverse sectiuni de conductoare, se aplica o serie de factori de corectie care tin cont de modul de montaj al conductoarelor (cablurilor). Valorile din tabel sunt date pentru montaj aparent, traseu separat pentru fiecare conductor si temperatura mediului ambient de 30 gr. C. Coeficieni de corecie: - Kl - tine cont de modul de pozare, K 1 = 0,7 pentru cabluri montate in canale izolate, K 1 = 0,95 pentru cabluri montate in canale neizolate sau pe plafon, K1=1 pentru cabluri montate aparent. - K2 - tine cont de influenta altor cabluri aflate in imediata apropiere, - K 2 = 1.................................................0.7 intre 1 conductor si cablu multiflar cu 12 conductori. - K3 - tine cont de temperatura mediului ambiant, - K3 = l la T = 30gr.C - K 3 = 0,58 la T = 50 gr.C - pentru conductor din aluminiu valoarea rezultata se inmulteste cu 0,7.

2.1. Conectori industriali

Caracteristici comune: tensiune de utilizare: 50... .690 V ac, ce. Frecventa tensiunii alternative: 50 / 60 Hz, Tensiunea de izolaie: 690 V, Curent nominal: 16, 32, 63, 125 A, Grad de protecie: IP 44, IP 67. Temperatura maxima: 850 gr. C, Materiale: - polimeri ignifugai - carcasa, - alama nichelata - pini, - otel inox uruburi.

Fise mobile

Prize mobile

Prize cu montaj aparent

Prize cu montaj incastrat, inclinate

3.2. Relee termice industrialeAplicaii: Protecia la supracurent a motoarelor electrice mono- si trifazate.

Relee termice: - compensate i difereniale; - cu elemente de vizualizare a declanrii; - pentru curent alternativ sau continuu; - pentru monta] direct sub sau separat de contactor

3.3. Demaroare ,STEA - TRIUNGHI'Domeniul de aplicaie: 65.. .375 KW, pentru toate puterile standard de construcie a motoarelor electrice.

Disjunctoare magnetotermice pentru protectia motoarelor

Contactoare de putereSunt aparate de comutaie cu acionare electromagnetica, monostabile. Utilizare: comanda la distanta a aparatelor si circuitelor electrice de putere. Sunt recomandate pentru sarcini electrice rezistive (iluminat cu lmpi cu incandescenta, resouri) si inductive (motoare electrice, iluminat cu lmpi fluorescente, etc.) cu numr mare de cicluri pornit / oprit.

2.4. Startere electronice (demaroare progresive)Avantaje: - limitarea curentului de pornire pentru motoarele asincrone monofazate si trifazate, - evitarea ocurilor electrice si mecanice in acionari cu motoare electrice, - reducerea mrimii aparatelor de comanda si protecie a motoarelor electrice, - reducerea pierderilor de putere pe liniile de transport a energiei electrice, mrirea duratei de viata a motoarelor si aparaturii de comanda. Funcii: - controlul pornirii (soft start - free stop), - controlul pornirii si opririi (soft start - soft stop) Parametrii reglabili: cuplul iniial de pornire, panta de acceleraie, panta de deceleratie. Tipuri (Schneider Electric):

-LH4N1 soft start, -LH 4 N2 soft start / soft stop.

2.5. Variatoare de turaieAvantaje: - controlul turaiei motoarelor de curent continuu si curent alternativ, - nglobeaz toate avantajele starterelor electronice. - asigura toate proteciile necesare pentru motor. - permit reglarea automata a turaiei in bucla inchisa (funcie de un parametru din proces). -Variatoare de turaie pentru motoare de cc. (redresoare comandate). -Variatoare de turaie pentru motoare asincrone. (convertizoare statice de frecventa). Aplicaii: - acionari cu turaie variabila pentru: pompe, ventilatoare, instalaii de pompare, instalaii de nclzire, - sisteme de alimentare cu apa cu meninerea constanta a presiunii, instalaii de transport cu benzi rulante, etc. Tipuri (Schneider Electric): RTV 74/84 - variatoare de ce.ALTTVAR 28, 58, 58F, 68 - variatoare de ca.

Schema electrica de principiu

Schema de comanda si protectie a unui motor asincron trifazat

a

Schema de principiu a unei instalatii de hidrofor

Simboluri utilizate in proiectare- circuite si linii electrice

Simboluri folosite in scheme electrice

- aparate de conectare

Schema monofilara

Motoare electriceDin punct de vedere al reelei de alimentare, motoarele electrice se mpart in: - motoare de curent continuu, - motoare de curent alternativ. Motoarele de curent continuu necesita o tehnologie de fabricaie mai complexa, sunt mai scumpe si au durata de viata mai mica in comparaie cu cele de curent alternativ. Constructiv, motoarele de cc au doua bobinaje: unul pe stator si unul pe rotor. Alimentarea bobinajului rotoric se face printr-un sistem de perii colectoare din carbon grafitat si un colector circular din bare de cupru izolate. ntruct exista o frecare permanenta, in timpul funcionarii, intre perii (parte fixa) si barele colectorului (parte mobila), se produce o uzura in timp a acestora, fiind necesara nlocuirea periodica. Motorul de cc are o infasurare principala si una auxiliara (de excitaie). In funcie de modul de conectare a infasurarii de excitaie pot fi o ntlnite urmtoarele situaii: - cu excitaie independenta: infasurarea de excitaie se alimenteaz separat, fata de infasurarea principala, - cu excitaie in serie, - cu excitaie in paralel, - cu excitaie mixta. Pentru a schimba sensul de rotaie al motorului se inverseaz capetele uneia din infasurari. Pentru a schimba viteza de rotaie se modifica tensiunea de alimentare a unei infasurari sau a ambelor. Motoarele de curent continuu sunt utilizate foarte puin in acionarea pompelor, cele comercializate de firma Romstal avnd numai motoare de curent alternativ.

Motoare de curent alternativ asincrone Motoarele de curent alternativ au doar bobinaj pe stator, infasurarea rotorica fiind alctuita din bare de Cu sau Al, in scurtcircuit (in mare parte din aluminiu, prin turnare). Bobinajul poate fi cu una sau mai multe perechi de poli, acest lucru stabilind si turaia motorului. Turaia unui motor asincron se calculeaz cu relaia:

n = f /punde:

[rot/sec]

- f este frecventa tensiunii de la reea = 50 Hz, - p este numrul de perechi de poli ai bobinajului. Exprimata in rot/min (rpm) formula devine:

n = 60 f / p

[rot/min] de

Rezulta ca pentru f = 50 Hz, turaia unui motor cu o pereche de poli este 3000 rpm, a unuia cu doua perechi poli este 1500 rpm etc. (numita turaia de sincronism a motorului).

In realitate rotorul se rotete cu o turaie sub turaia de sincronism, decalajul fiind strict necesar pentru a dezvolta cuplul motor intre rotor si stator (ex. n = 2850 rpm, n = 1450 rpm). Diferena dintre cele doua turaii calculata cu relaia

S = (ns n) / nsse numete alunecare si este o caracteristica a motoarelor asincrone. Motoarele monofazate sunt alimentate de la una din faze (R, S, sau T) si Nul iar cele trifazate de la toate cele trei faze (fra Nul). - Motoare monofazate Motoarele asincrone monofazate au o infasurare statorica principala (P), care asigura cuplul motor necesar si o infasurare auxiliara (A), pentru pornire. Infasurarea principala este conectata direct la tensiunea reelei iar cea auxiliara prin intermediul unui condensator in serie. Conectarea se face prin legarea mpreuna a doua din capetele infasurarilor (P2 si A1 - vezi figura alturata) si conectarea lor la nulul reelei (sau la faza, nu are importanta). Celelalte doua capete se leag la faza (respectiv nul), P1 direct iar A2 prin intermediul condensatorului C. Bobina auxiliara nu este activa dect in faza de pornire a motorului, ea fiind parcursa doar de curentul de ncrcare al condensatorului C, acesta fiind complet descrcat in momentul cuplrii la tensiunea de reea. Impulsul dat este suficient pentru a crea un decalaj intre liniile de cmp electromagnetic ale rotorului si statorului, decalaj care, ulterior asigura fora electromotoare de rotaie. In cutia de borne a unei pompe putem avea urmtoarele configuraii: - patru borne de conexiuni separate, reprezentnd capetele celor doua infasurari, conectarea lor conform schemei fiind executata in cutia de borne. In aceasta situaie poate fi schimbat sensul de rotaie al motorului prin inversarea capetelor uneia din bobine, P sau A. Condensatorul se gsete in interiorul cutiei de borne sau poate fi montat in exterior. Valoarea capacitaii condensatorului, in microfarazi (F) este data de productor si este trecuta pe eticheta de identificare a motorului. La nlocuire, se va folosi o valoare identica a capacitaii, valori mai mici sau mai mari ducnd, invariabil la arderea bobinajului. De asemenea se va respecta tensiunea de lucru a condensatorului (minim 250 Vac pentru monofazat, uzual 400 Vac), valori mai mici ducnd la strpungerea acestuia. - trei borne de conexiuni, notate C, P si A reprezentnd: - C (standard: conductor de culoare neagra) - firul comun (P2 + A1), legarea celor doua facandu-se in interiorul bobinajului. - P (albastru) - captul bobinei principale, - A (rou sau maro) - captul bobinei auxiliare. Conexiunile se realizeaz astfel: - reeaua se leag intre C si P, - condensatorul se leag intre P si A. Verificarea unui motor monofazat: Principalele defecte care pot sa apar, pe parte electrica sunt: - ntreruperea bobinei principale, - ntreruperea bobinei auxiliare, - ntreruperea sau scurtcircuitarea condensatorului, - strpungerea izolaiei ctre partea metalica a motorului (borna de impamantare). Cu ajutorul unui multimetru electronic se pot face verificrile: - se deconecteaz condensatorul de la cele doua si se msoar rezistenta acestuia. Un condensator bun trebuie indice in primul moment o rezistenta foarte mica (de fapt

borne sa

pornete din zero) care creste foarte rapid ajungnd la valori de ordinul zecilor de Mohmi in 23 secunde. Inversnd polaritatea firelor ohmmetrului se repeta indicaia de mai sus. Un condensator care indica o rezistenta mai mica (de ordinul ohmilor) are izolaia strpunsa si trebuie nlocuit. Cu un aparat corespunztor se poate msura si valoarea capacitaii si se compara cu valoarea indicata pe eticheta motorului. - se msoar rezistentele intre cele trei borne ale bobinajului

RPC, RCA:

si

RPA

Daca bobinajul este corect trebuie sa existe urmtoarele relaii:

- RPC < RCA - RPA = RPC + RCAntodeauna bobina principala este alctuita din sarma mai groasa, deci are rezistenta mai mica dect cea auxiliara (este si metoda de identificare a celor doua bobine in cazul in care exista dubii in acest sens; spre exemplu cnd se refac conexiunile dup rebobinarea unui motor). In cazul pompelor cu mai multe viteze rezistenta bobinajului principal difer pe fiecare viteza. Pe viteza cea mai mare rezistenta bobinajului are valoarea cea mai mica. Rezistenta normala a unei bobine difer in funcie de puterea motorului (la puteri mari rezistentele sunt mici si invers), putnd sa ia valori de la sute de ohmi (puteri sub 500 W) la sub 1 (puteri peste 10 KW). - se msoar rezistenta de izolaie intre cele trei borne si punctul de masa al carcasei. Conform standardelor, rezistenta acceptata trebuie sa fie mai mare de 2 M. ntruct, in unele situaii, strpungerea izolaiei bobinajului se manifesta numai in prezenta tensiunii de reea, rezistenta de izolaie se recomanda a fi msurata cu un megohmmetru.

Motoare asincrone trifazateMotoarele trifazate sunt alimentate de la cele trei faze ale reelei electrice. Pot fi conectate in stea sau in triunghi. In cazul conectrii in triunghi curentul absorbit pe cele trei faze este de trei ori mai mare dect la conexiunea in stea. Majoritatea pompelor DAB de puteri mici medii sunt conectate in stea si nu pot fi utilizate in conexiune triunghi. In cazul in care motorul este produs pentru funcionarea in triunghi, conexiunea stea se utilizeaz numai in faza de pornire, pentru a limita curentul absorbit in reea.

Dupa cum se vede in figurile de mai sus, la conexiunea triunghi pe capetele unei infasurari se aplica tensiunea dintre doua faze (380 Vac) pe cand in stea aceiasi tensiune se aplica pe doua infasurari inseriate. In stea curentul pe una din faze (curent de linie) este egal cu cel prin infasurarile motorului, in triunghi curentul de linie se imparte intre curentul printr-o bobina si (Ift) si prin celelalte doua, inseriate. Din calcule reiese un curent de linie, de trei ori mai mare in triunghi decat in stea. Pornirea stea triunghi se poate realiza cu o schema, de principiu, prezentata in figura de mai jos.

Un motor care necesita pornire stea triunghi are, prin urmare, o placa de borne cu sase conectori, reprezentnd capetele celor trei bobine in configuraia din figura alturata. - pentru funcionare numai in stea se scurtcircuiteaz (cu doua bare de cupru speciale) conectorii X, Y si Z. - pentru funcionare numai in triunghi se scurtcircuiteaz X-U, Y-V si Z-W. In ambele cazuri alimentarea se face pe conectorii U, V si W. - pentru pornire stea triunghi se utilizeaz schema de mai sus. Intr-un sistem de tensiuni alternative, in cazul consumatorilor cu sarcini inductive (motoare, transformatoare, bobine, etc.) apar campuri magnetice, la nivelul sarcinilor, care produc curent reactiv (pe alternanta negativa a tensiunii curentul este injectat in retea). Valoarea acestui curent este recuperata pe alternanta pozitiva deci nu se consuma energie suplimentara din retea, dar se incarca suplimentar reteaua de transport cu o componenta a curentului care poate duce la incalzirea suplimentara liniilor. Apare astefel necesitatea de a lua in considerare cele trei tipuri de puteri, date mai jos, in vederea dimensionarii corecte a instalatiilor electrice.

a