18
BAZINUL OSOS caracteristici anatomofunc]ionale [i biomecanice Bazinul osos, realizeaz` \n ansamblu centura pelvin`. Scheletul bazinului cuprinde dou` oase coxale [i complexul sacru-coccis. Baza bazinului este reprezentat` de linia care porne[te de la promontoriu, merge de-a lungul crestei iliace [i apoi pe marginea anterioar` a coxalului p#n` la simfiza pubian`, continu#ndu-se apoi cu cea din partea opus`. Suprafa]a exopelvin` prezint` anterior simfiza pubiana, pubisul [i gaura obturat`, posterior – fa]a posterioar` a sacrului, articula]ia sacro-iliac`, marginea posterioar` a coxalului, iar lateral fa]a lateral` a fiec`rui coxal. Suprafa]a endopelvin` are un punct de reper numit linia terminal`. Aceasta pleac` de la promontoriu, continu` pe marginea anterioar` a p`r]ii laterale a sacrului, apoi pe linia arcuat` [i creasta pectineal`, ajung#nd apoi la marginea superioar` a simfizei pubiene. Linia terminal` indic` limita anatomic` \ntre bazinul mare [i bazinul mic (bazinul mic se mai nume[te [i bazinul obstetrical). Ea delimiteaz` str#mtoarea superioar` a pelvisului, care \mparte la r#ndul ei bazinul \ntr-o por]iune superioar` (pelvisul sau bazinul mare) [i una inferioar` (pelvisul sau bazinul mic / bazin obstetrical/ canal pelvin).

Bazin Biom

  • Upload
    sabina

  • View
    305

  • Download
    31

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Biomecanica bazinului

Citation preview

Page 1: Bazin Biom

BAZINUL OSOS

caracteristici anatomofunc]ionale [i biomecanice

 Bazinul osos, realizeaz` \n ansamblu centura pelvin`. Scheletul bazinului

cuprinde dou` oase coxale [i complexul sacru-coccis.Baza bazinului este reprezentat` de linia care porne[te de la promontoriu,

merge de-a lungul crestei iliace [i apoi pe marginea anterioar` a coxalului p#n` la simfiza pubian`, continu#ndu-se apoi cu cea din partea opus`.

Suprafa]a exopelvin` prezint` anterior simfiza pubiana, pubisul [i gaura obturat`, posterior – fa]a posterioar` a sacrului, articula]ia sacro-iliac`, marginea posterioar` a coxalului, iar lateral – fa]a lateral` a fiec`rui coxal.

Suprafa]a endopelvin` are un punct de reper numit linia terminal`. Aceasta pleac` de la promontoriu, continu` pe marginea anterioar` a p`r]ii laterale a sacrului, apoi pe linia arcuat` [i creasta pectineal`, ajung#nd apoi la marginea superioar` a simfizei pubiene.

Linia terminal` indic` limita anatomic` \ntre bazinul mare [i bazinul mic (bazinul mic se mai nume[te [i bazinul obstetrical). Ea delimiteaz` str#mtoarea superioar` a pelvisului, care \mparte la r#ndul ei bazinul \ntr-o por]iune superioar` (pelvisul sau bazinul mare) [i una inferioar` (pelvisul sau bazinul mic / bazin obstetrical/ canal pelvin).

Page 2: Bazin Biom

Diametrele str#mtorii superioare: diametrul antero-posterior : pleac` de la promontoriu [i \n func]ie de limita anterioar` poate fi:

• promonto-suprapubian (11,5 cm): ajunge la marginea superioar` a simfizei pubiene;• promonto-retropubian (10,5 cm): posterior simfizei;• promonto-subpubian (12 cm): ajunge la marginea inferioar` a simfizei pubiene.

diametrul transvers – poate fi: 

transvers maxim (13,5 cm): distan]a \ntre punctele cele mai dep`rtate ale liniei arcuate;transvers mediu (13 cm): intersecteaz` la jum`tate distan]a dintre promontoriu [i simfiz`.

 Diametrele str#mtorii inferioare: • diametrul antero-posterior (9 cm): extensibil.• diametrul transversal biischiatic (12 cm): \ntre tuberozit`]ile ischiatice.• diametrul oblic (11 cm): \ntre ligamentul sacro-coccigian [i jum`tatea ramurii ischiopubiene.

Page 3: Bazin Biom

|nclina]ia pelvisului |n ortostatism, pelvisul mic este foarte \nclinat \n raport cu coloana vertebral`. Explica]ia este dat` de pozi]ia planului str#mtorii superioare care este orientat dinapoi \nainte [i de sus \n jos, trec#nd prin promontoriu [i marginea superioar` a simfizei pubiene. Astfel, planul str#mtorii va forma un unghi de 60° cu orizontala care trece prin marginea inferioar` a simfizei (acest unghi se nume[te “unghi de \nclina]ie” al pelvisului).Planul str#mtorii inferioare va trece prin v#rful coccisului [i marginea inferioar` a simfizei pubiene. Are o direc]ie oblic`, form#nd cu orizontala un unghi de 10°. |n decubit dorsal, unghiul de \nclina]ie al pelvisului are o valoare de aproximativ 45°. Unghiul realizat de planul str#mtorii inferioare se anuleaz` \n decubit dorsal.

Segmentele osoase ce intr` \n componen]a bazinului se articuleaz` anterior, realiz#nd simfiza pubian`, iar posterior articula]iile sacro-iliace. Tot posterior este [i articula]ia sacro-coccigian`. Particularit`]ile simfizei pubiene Simfiza pubian` este o articula]ie semimobil`.Suprafe]ele articulare sunt ovalare [i au axul mare orientat oblic \n jos [i \napoi. Ele sunt acoperite de cartilaj hialin.Mijloacele de unire sunt reprezentate de un ligament interosos [i de ligamente periferice (a[ezate anterior, posterior, superior [i inferior). Ligamentul interosos joac` rolul unui disc intraarticular. Ligamentele periferice realizeaz`, \n ansamblu, un “man[on” fibros articular.

Page 4: Bazin Biom

Particularit`]ile articula]iilor sacro-iliace Articula]iile sacro-iliace sunt articula]ii semimobile.Suprafe]ele articulare sunt “fa]etele auriculare” ale coxalelor [i ale sacrului, congruente.Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula articular` - consolidat` anterior [i posterior de c#te un ligament. De men]ionat c` ligamentul sacroiliac posterior are \n structura sa patru straturi, fasciculul iliotransversal Zaglas fiind cel mai important dintre acestea. El se \ntinde de la creasta osului iliac [i spina iliac` postero-superioar` la sacru. Mai exist` [i ligamente extrinseci, numite ligamente sacro-sciatice: 

- marele ligament sacro-sciatic (\ntre fa]a posterioar` a articula]iei sacro-iliace [i tuberozitatea ischiatic`);

- micul ligament sacro-sciatic (\ntre fa]a posterioar` a articula]iei sacro-iliace [i spina sciatic`).

Alt ligament extrinsec este ligamentul iliolombar, care are rol de a solidariza ultimele dou` vertebre lombare la creasta iliac`. El are trei fascicule: orizontal iliotransversal, posterior, oblic. Particularit`]i ale sacrului Sacrul joac` rolul unei “pene” introduse \ntre cele dou` coxale. C#nd se aplic` for]ele de greutate, sacrul nu se pr`bu[e[te \n micul bazin din cauza conforma]iei articula]iilor sacro-iliace [i ligamentelor (intriseci [i extrinseci) ale acestora. For]ele ce ac]ioneaz` asupra bazinului vor fi descompuse la nivelul sacrului \n direc]ii ce ac]ioneaz` pe toat` grosimea sa. Astfel, for]ele se transmit prin coloana vertebral` direct sacrului, apoi uniform articula]iilor sacro-iliace, coxalelor, articula]iilor coxo-femurale [i \n final, extremit`]ilor superioare ale celor dou` oase femurale. |n func]ie de aceste presiuni, trabeculele osoase se vor orienta \n dou` sisteme trabeculare (superior [i inferior) [i dou` zone de condensare marginale.

Sistemul trabecular superior are o direc]ie dinspre creasta iliac` spre por]iunea superioar` a cavit`]ii cotiloide (cavit`]ii acetabulare).

Page 5: Bazin Biom

Sistemul trabecular inferior are o direc]ie dinspre creasta iliac` spre por]iunea medial` a cavit`]ii cotiloide.

|ntre cele dou` sisteme trabeculare se realizeaz` dispozi]ii ogivale, ce vor conferi rezisten]` osului. Ambele sisteme vor intersecta, inferior, fasciculul arciform cotiloid.

Da la cavitatea cotiloid`, for]ele vor fi preluate de sistemele trabeculare ale celor dou` oase femurale. Mai exist` un fascicul ischiatic, \n grosimea tuberozit`]ii ischiatice, orientat spre inferior.

 Biomecanica bazinului Cele dou` coxale realizeaz` mi[c`ri concomitent cu sacrul, bazinul \n ansamblu put#nd fi considerat un \ntreg rigid. La nivelul articula]iilor sacro-iliace se realizeaz` mi[c`ri de bascul` ale sacrului, \n jurul unui ax transversal ce str`bate zona superioar` a sacrului. Aceste mi[c`ri sunt numite “nuta]ie” [i “contranuta]ie”. Mi[carea de nuta]ie: \n timpul acestei mi[c`ri, baza sacrului se orienteaz` \n jos [i \nainte, iar v#rful sacrului - \n sus [i \napoi; astfel, str#mtoarea superioar` se mic[oreaz` iar str#mtoarea inferioar` se m`re[te. Mi[carea de contranuta]ie: \n timpul acestei mi[c`ri, baza sacrului se orienteaz` \n sus [i \napoi, iar v#rful sacrului - \n jos [i \nainte; astfel, str#mtoarea superioar` se m`re[te iar str#mtoarea inferioar` se mic[oreaz`. 

 

Page 6: Bazin Biom

{OLDUL 

caracteristici anatomofunc]ionale [i biomecanice – Centura pelvin` se continu` cu membrul inferior prin intermediul articula]iei [oldului (articula]ie coxo-femural`) ce va permite \ndeplinirea de c`tre acesta a dou` func]ii: oscila]ia \n faza de pendulare [i stabilizarea \n faza de propulsie a mersului, alerg`rii sau s`riturii. Femurul – particularit`]i biomecanice: 

- cele dou` trohantere sunt voluminoase, indic#nd prin volumul lor m`rimea for]elor ce ac]ioneaz` asupra [oldului; la nivelul lor se inser` mu[chi puternici.

- axul colului femural este \nclinat fa]` de axul lung al corpului femurului cu 125-135°, unghiul realizat astfel numindu-se “unghi de \nclina]ie”; de asemenea, axul colului femural este orientat nu numai de jos \n sus ci [i dinapoi-\nainte [i din`untru \n afar`, realiz#nd cu planul frontal un unghi de 15-25°, numit “unghi de declina]ie”.

- epifiza proximal` a femurului prezint` o arhitectur` intern` trabecular` caracteristic`; astfel, fasciculele trabeculare au o direc]ie dinspre capul femural [i marele trohanter c`tre cele dou` lame corticale ale corpului femural. Aceste fascicule trabeculare sunt bine individualizate, ca rezultat al for]elor exercitate asupra femurului. Fasciculele trabeculare sunt: 1. fasciculul cefalic (ce corespunde for]elor de presiune), 2. fasciculul trohanterian (ce corespunde for]elor de trac]iune), 3. fasciculul arcuat (corespunde for]elor de trac]iune). Fasciculul cefalic are form` de evantai cu baza \n sus, pornind din partea supero-intern` a capului femural [i \ndrept#ndu-se \n jos [i \n afar`. Fasciculul trohanterian pleac` de la trohanterul mare, are direc]ie arcuat` \n jos [i \n`untru, continu#ndu-se cu trabeculele corticalei interne a corpului femurului. Fasciculul arcuat pleac` de la trohanterul mare, se \ndreapt` \n sus [i \n`untru [i ajunge la partea infero-intern` a capului femural. Fasciculele trohanterian [i arcuat se \ntretaie \ntre ele la 90° alc`tuind astfel un “sistem arciform”.

Page 7: Bazin Biom

|ntre toate cele trei fascicule, la baza colului femural, apare o zon` triunghiular`, f`r` travee, numit` “triunghiul Ward” – acesta este un spa]iu de minim` rezisten]` la nivelul c`ruia au loc frecvent fracturile de col femural.

- corpul femurului are o direc]ie oblic` de sus \n jos [i dianfar` \n`untru; axul lung al s`u, axul anatomic este diferit de axul biomecanic (axul biomecanic pleac` de la centrul capului femural [i se \nt#lne[te cu axul anatomic \n partea central` a extremit`]ii distale a femurului); cele dou` axe realizeaz` \ntre ele un unghi de 6-9°, deschis superior.

Cavitatea cotiloid` - particularit`]i biomecanice: este m`rit` datorit` prezen]ei bureletului fibrocatilaginos, prismatic-triunghiular, cu baza aderent` la spr#nceana cotiloid`; bureletul glenoidian, \mpreun` cu capsula articular`, contribuie la men]inerea suprafe]elor articulare \n contact. Capsula articular`: este puternic`, rezistent`, alc`tuit` din dou` tipuri de fibre: superficiale (longitudinale) [i profunde (circulare).; fibrele se vor grupa form#nd ligamentele. Grosimea capsulei este maxim` la nivelul ligamentului iliopretrohanterian. Ligamentele: - ligamentele articulare \nt`resc capsula asigur#nd stabilitatea \n timpul sta]iunii verticale, mersului, alerg`rii, s`riturii. Fibrele superficiale ale capsulei formeaz` ligamentul ilio-femural Bertin-Bigelow (are \n componen]` dou` fascicule cu ajutorul c`rora joac` un rol important \n men]inerea pozi]iei ortostatice), ligamentul pubofemural, ligamentul ischiofemural (cu dou` fascicule). Fibrele circulare ale capsulei formeaz` “zona orbicular`”, un inel ce \nconjur` colul femural, sus]in#ndu-l. Un rol secundar \n biomecanica [oldului este atribuit ligamentului rotund (intraarticular). Articula]ia coxofemural` este o enartroz` cu trei grade de libertate, la nivelul c`reia se realizeaz`: flexie/extensie, abduc]ie/adduc]ie, circumduc]ie, rota]ie.

Page 8: Bazin Biom

Flexia/extensia

Flexia este mi[carea prin care fa]a anterioar` a coapsei se apropie de abdomen. Extensia este mi[carea invers` flexiei, prin care fa]a posterioar` a coapsei se apropie de zona fesier`. |n ambele cazuri, femurul se mi[c` \n jurul unui ax transversal ce trece prin foseta capului femural [i v#rful trohanterului mare. |n timp ce capul femural alunec` \n cavitatea acetabular`, epifiza distal` a femurului descrie un arc de cerc, dinainte \napoi, pentru extensie [i dinapoi \nainte, pentru flexie. |n timpul flexiei, partea anterioar` a capsulei articulare, precum [i ligamentele extraarticulare anterioare, se relaxeaz`, \n timp ce partea posterioar` a capsulei este pus` \n tensiune. |n timpul extensiei, partea posterioar` a capsulei articulare se relaxeaz`, iar partea anterioar` a ei [i ligamentele extra-articulare anterioare sunt puse \n tensiune. Flexia activ`: 90-120°, flexia pasiv`: 110-140°; extensia activ`: 30°, extensia pasiv`: 50°. 

Abduc]ia/adduc]ia Adduc]ia este mi[carea prin care coapsa se apropie de linia median`. Abduc]ia este mi[carea prin care coapsa se \ndep`rteaz` de linia median`. Aceste dou` tipuri de mi[c`ri se efectueaz` \n plan frontal, \n jurul unui ax sagital, ce trece prin capul femural. Limitarea abduc]iei este realizat` de contactul osos dintre colul femural [i spr#nceana acetabular`. Limitarea adduc]iei este dat` de contactul dintre cele dou` coapse. Adduc]ia activ`: 30°, adduc]ia pasiv`: 65°. Abduc]ia activ`: 70°, abduc]ia pasiv`: 80°.

Page 9: Bazin Biom

Circumduc]ia Circumduc]ia rezult` din executarea succesiv` a celor patru mi[c`ri : flexie/extensie/adduc]ie/abduc]ie. |n timpul acestei mi[c`ri, capul femural se rote[te \n cavitatea acetabular`, \n timp ce epifiza distal` a femurului descrie un cerc.   Rota]ia Exist` dou` tipuri de rota]ii: extern` [i intern`. |n timpul rota]iei externe, femurul se \nv#rte \n jurul unui ax vertical, ce trece prin centrul capului femural. Marele trohanter se mi[c` dinainte spre \napoi, iar v#rful piciorului se \ndreapt` spre \n afar`. |n timpul rota]iei interne, mi[carea se produce invers. Trohanterul mare se \ndreapt` spre \nainte [i v#rful piciorului spre \n`untru. Rota]ia extern` activ`: 35°, pasiv`: 40°. Rota]ia intern` activ`: 15°, pasiv`: 20°.  Mu[chii: Flexorii: psoas iliac (flexor principal), croitor, dreptul anterior.Extensorii: fesier mare,mijlociu, biceps femural, semitendinos, semimembranos.Abductorii: fesier mare, mijlociu, mic, piramidal, tensor al fasciei lata.Adductorii: pectineu, adductor mare, mic, drept intern.Rotatorii interni: fesier mijlociu, mic.Rotatorii externi: piramidal, obturator intern, extern, gemen superior, inferior, p`trat femural.

Page 10: Bazin Biom

GENUNCHIUL 

particularit`]i anatomofunc]ionale [i biomecanice –  La nivelul genunchiului se \nt#lnesc extremit`]ile femurului, peroneului, tibiei [i suprafa]a articular` a rotulei. Dintre acestea, femurul, tibia [i rotula particip` la alc`tuirea articula]iei genunchiului, cea mai mare articula]ie a corpului uman. Femurul Este cel mai mare os al corpului. Diafiza sa prezint`, \n 2/3 superioare, o curbur` cu concavitatea intern`, situat` \n plan frontal, curbur` ap`rut` datorit` faptului c` femurul se comport` ca o coloan` \nc`rcat` excentric (coloan` mobil` superior [i fixat` inferior). Femurul prezint` de-a lungul \ntregii diafize o curbur` cu concavitatea posterioar`, situat` \n plan sagital, curbur` ap`rut` datorit` faptului c` femurul se comport` ca o coloan` \nc`rcat` central [i mobil` at#t \n partea ei superioar` c#t [i \n partea inferioar`. |n ceea ce prive[te for]ele ce ac]ioneaz` asupra femurului, \n 1/3 superioar` femurul este supus \n special for]elor de flexie, torsiune, forfecare, \n 1/3 medie – for]elor de r`sucire, iar \n 1/3 inferioar` - for]elor de compresiune. Evident c`, datorit` for]elor diferite ce solicit` func]ional anumite zone din femur vor ap`rea varia]ii \n grosimea corticalei.|n ortostatism, femurul preia greutatea corpului transmi]#nd-o gambei. Axul s`u anatomic nu corespunde axului biomecanic (axul biomecanic une[te foseta capului femural cu centrul genunchiului); \ntre ele se formeaz` un unghi deschis \n sus, cu valoare de 6-9° (diferen]ele sunt date de raportul existent \ntre lungimea colului femural [i lungimea diafizei femurale).

Page 11: Bazin Biom

Epifiza distal` a femurului are dimensiuni crescute at#t transversal, c#t [i antero-posterior; ea prezint` trohleea femural` (alc`tuit` din [antul trohleei [i dou` versante \nclinate \ntre ele), fosa intercondilian`, condilii extern [i intern. Condilul femural intern este mai voluminos [i mai cobor#t dec#t cel lateral. Datorit` diferen]ei anatomice \ntre axul mecanic al femurului [i cel al tibiei \n condi]ii fiziologice, se delimiteaz` un unghi obtuz, deschis lateral, de aproximativ 175°, numit “genu-valgum fiziologic”.

Tibia Epifiza proximal` tibial` este voluminoas`, u[or aplatizat` dinspre anterior spre posterior, av#nd o fa]` anterioar` convex` [i una posterioar`, u[or concav`. Este alc`tuit` din dou` forma]iuni osoase relativ voluminoase, numite condili tibiali (medial [i lateral). Fiecare condil prezint`, superior, c#te o suprafa]` articular` concav`, pentru condilul femural corespondent, numit` fa]` articular` superioar`. |ntre cele dou` fe]e articulare superioare se afl` o protuberan]` osoas` numit` eminen]a intercondilian`, care prezint` la r#ndul ei un tubercul intercondilian lateral [i unul medial. Anterior de aceast` eminen]` [i posterior de ea se afl` dou` suprafe]e articulare triunghiulare, care \mpreun` cu suprafe]ele articulare concave alc`tuiesc “platoul tibial”, ce este acoperit \n \ntregime de cartilaj hialin gros de 6-7 mm. Pe fa]a anterioar` a epifizei proximale, pe linia median`, se afl` tuberozitatea tibial` anterioar`, pe care se inser` tendonul rotulian. Lateral de acesta se afl` o mic` protuberan]` osoas` numit` tuberculul Gerdy, pe care se inser` fascia lata.      

Page 12: Bazin Biom

Rotula Rotula se afl` la nivelul fe]ei anterioare a genunchiului, \ntr-un orificiu anterior al capsulei articulare a genunchiului, av#nd un rol deosebit \n biomecanic`. Rotula este cel mai mare os sesamoid al organismului; are form` triunghiular`, turtit` dinspre anterior spre posterior. Fa]a posterioar` este \mp`r]it` de o creast` osoas` vertical`, fin`, \ntr-o suprafa]` articular` lateral`, ce se articuleaz` cu suprafa]a articular` a condilului femural lateral [i o suprafa]` articular` medial`, ce se articuleaz` cu suprafa]a articular` a condilului femural medial. Pe baza rotulei se inser` tendonul cvadricipital al mu[chiului cvadriceps femural, iar de v#rful ei se prinde tendonul rotulian.

  Suprafe]ele articulare de la nivelul articula]iei genunchiului, vin \n contact astfel: trohleea femural` [i suprafa]a patelar` a femurului vin \n contact cu fa]a articular` posterioar` a rotulei [i formeaz` articula]ia femuro-patelar`;suprafe]ele articulare condiliene (dreapt` [i st#ng`) vin \n contact cu cavit`]ile glenoide (dreapt` [i st#ng`) ale platoului tibial, form#nd articula]ia femuro-tibial`;

 Suprafe]ele articulare ale articula]iei femuro-tibiale sunt incongruente. Pentru realizarea congruen]ei, se interpun \ntre ele dou` structuri fibro-cartilaginoase numite meniscuri: 

meniscul extern (lateral), de forma literei “O”;meniscul intern (medial), de forma literei “C”.

 Printr-o sec]iune frontal` se observ` c` un menisc are form` triunghiular`, prezent#nd o baz`, \ndreptat` c`tre capsula articular` pe care se [i inser`, un v#rf, \ndreptat spre interiorul cavit`]ii articulare, o latur` superioar` concav` femural` [i o latur` inferioar` plan` tibial`. Privit de sus, se observ` c` un menisc este alc`tuit din dou` coarne (anterior [i posterior) [i un corp intermediar. Cele dou` coarne anterioare sunt unite printr-un ligament sub]ire numit ligamentul transvers al genunchiului. 

Page 13: Bazin Biom

Din punct de vedere structural, meniscul prezint` dou` regiuni distincte: o regiune extern`, c`tre capsula articular`, numit` “zona vascular`” deoarece prezint` vase de s#nge;o regiune intern`, localizat` spre v#rful meniscului, numit` “zona avascular`” deoarece nu prezint` vase de s#nge. Aceste meniscuri se afl` la periferia platoului tibial, inser#ndu-se pe marginile lui [i pe capsula articular`. Aderen]a lor la capsul` \mparte cavitatea articular` \ntr-un etaj suprameniscal [i altul inframeniscal. Fiecare menisc se inser` exclusiv prin cele dou` extremit`]i numite coarne, \n aria intercondilian` corespunz`toare (anterioar` sau posterioar`). Datorit` construc]iei lor, meniscurile pot fi mobile \n articula]ie, deplas#ndu-se odat` cu condilii femurali.

Mijloace de unire  Capsula articular` Capsula articular` prezint` urm`toarele particularit`]i:  este groas`, rezisten]` [i lax`, permi]#nd mi[c`ri de amplitudine relativ mare;

este format` dintr-un strat extern – fibros [i unul intern –sinovial;este format` din fibre: longitudinale (sunt superficiale – unele merg p#n` la tibie, altele sunt \ntrerupte de meniscuri), transversale [i oblice (sunt profunde);este comun` ambelor articula]ii (femuro-patelar` [i femuro-tibial`);se inser` pe marginile suprafe]elor articulare, l`s#nd \n afar`, proximal – epicondilii femurali [i distal – capul peroneului. Inser]ia femural` a capsulei are urm`torul traiect: pleac` din depresiunea de deasupra fe]ei patelare la circa 10-20 mm de suprafa]a articular` [i descinde pe laturile condililor p#n` la epicondili, ce r`m#n extracapsular; de aici capsula se afund` \n fosa intercondilian`, unde se confund` cu ligamentele \ncruci[ate. Inser]ia tibial` urm`re[te conturul condililor tibiali \ncep#nd de la aria intercondilian` anterioar` [i termin#ndu-se la cea posterioar`, pe ligamentele \ncruci[ate; linia de inser]ie capsular` se afl` la circa 2-5 mm sub cartilajul articular;este slab` \nainte [i pe fe]ele marginale [i mai dens` posterior, unde este \nt`rit` de dou` calote fibroase;prezint` anterior orificiul patelar, \n care este situat` patela, pe care se [i inser` [i posterior un alt orificiu – scobitura intercondilian`.

Page 14: Bazin Biom

Ligamente: Capsula articular` este \nt`rit` \n toate planurile de ligamente: patru ligamente extra articulare: tendonul rotulian, ligamentele poplitee, ligamentul colateral extern [i ligamentul colateral intern;dou` ligamente intraarticulare: ligamentul \ncruci[at antero-extern [i ligamentul \ncruci[at postero-intern.

Tendonul rotulian este cel mai gros ligament al acestei articula]ii (2-3 cm) [i are o lungime de 5-6 cm; este aplatizat dinspre anterior spre posterior; se \ntinde \ntre v#rful rotulei [i tuberozitatea tibial` anterioar`, av#nd form` triunghiular`. Prezint` dou` fe]e [i dou` margini: prin fa]a sa anterioar` r`spunde fasciei femurale, iar prin cea posterioar` unei mase celulo-adipoase numit` “corpul adipos infrapatelar Hoffa” [i mai jos unei burse seroase numit` bursa infrapatelar` profund`. Marginile sale vin \n raport cu forma]iunile de \nt`rire ale capsulei: expansiunile mu[chiului cvadriceps, retinaculele patelei – medial [i lateral (ligamente verticale ce se \ntind de la marginile rotulei la condilul femural corespondent).Tendonul rotulian stabilizeaz` capsula articular` \n plan anterior; el formeaz`, \mpreun` cu mu[chiul cvadriceps, cu rotula [i cu tendonul cvadricipital, aparatul extensor al genunchiului.

Ligamentele poplitee – capsula posterioar` este \nt`rit` lateral [i medial de dou` ligamente aplatizate, numite ligamente condiliene. |ntre ele, \n plan median, se afl` ligamentele poplitee oblic [i arcuat, ce \nt`resc capsula \n plan posterior. Ligamentul popliteu oblic este o parte a tendonului mu[chiului semimembranos; el se \ntinde de la condilul tibial medial c`tre condilul femural lateral [i c#teva din fibrele lui se amestec` cu fibrele capsulei articulare (se nume[te [i tendon recurent al mu[chiului semimembranos). Ligamentul popliteu arcuat se \ntinde \ntre epicondilul femural lateral [i mijlocul ligamentului oblic.

Page 15: Bazin Biom

Ligamentul colateral extern (lateral, fibular) este puternic [i rezistent; prin fa]a sa profund`, vine \n raport cu tendonul mu[chiului popliteu [i artera articular` supero-extern`, iar prin fa]a sa superficial`, cu fascia femural`; el se \ntinde \ntre fa]a lateral` a condilului femural lateral [i partea antero-lateral` a capului peroneului; se opune mi[c`rii de adduc]ie a gambei fa]` de coaps` (de hipervarus). |n extensia gambei pe coaps`, ligamentul este \n tensiune, iar \n flexie este relaxat; acest ligament nu ader` la capsul`.

Ligamentul colateral intern (medial, tibial) – este aplatizat [i rezistent; se \ntinde \ntre fa]a medial` a condilului femural intern [i fa]a medial` a condilului tibial medial; este format din dou` fascicule (superficial [i profund) [i din trei feluri de fibre: verticale, situate \n partea cea mai anterioar` [i care se \ntind de la femur la tibie, oblice descendente, care plecate de la femur se \ndreapt` \n jos, r`sfir#ndu-se pe meniscul medial [i, oblic ascendente, \ndreptate de la tibie spre meniscul medial. Acest ligament se confund` \n partea posterioar` cu capsula articular`, pe c#nd \n cea anterioar` este bine individualizat. Prin fa]a sa profund` vine \n raport cu meniscul articular, cu tendonul orizontal al semimembranosului [i cu artera articular` infero-intern`. Fa]a lui superficial` este acoperit` de fascia femural` [i de tendoanele ce particip` la formarea complexului aponevrotic numit “laba de g#sc`”. Ca o caracteristic`, acest ligament se opune mi[c`rii de abduc]ie a gambei fa]` de coaps` (mi[care de hipervalgus).Ligamentul \ncruci[at antero-extern – este puternic, relativ scurt, de forma unui cilindru;

este aplatizat antero-posterior; distal, se inser` anterior de eminen]a intercondilian`, iar proximal, se inser` pe fa]a medial` a condilului femural extern, av#nd o direc]ie oblic` \n sus, \napoi [i \n afar`. Acest ligament se opune deplas`rii anterioare a tibiei fa]` de femur (se opune “sertarului anterior”).

Page 16: Bazin Biom

Ligamentul \ncruci[at postero-intern – are forma asem`n`toare cu aceea a ligamentului \ncruci[at antero-extern, dar este ceva mai gros [i se rupe mult mai rar; distal se inser` posterior de eminen]a intercondilian`, iar proximal se inser` pe fa]a lateral` a condilului femural medial, av#nd o direc]ie oblic` \n sus, \nainte [i \n`untru. Se opune deplas`rii posterioare a tibiei fa]` de femur (se opune “sertarului posterior”).Pe partea anterioar` [i posterioar` a celor dou` ligamente \ncruci[ate se distinge c#te un fascicul numit: 

ligamentul menisco-femural anterior, ce se \ntinde \ntre partea anterioar` a meniscului medial [i fa]a medial` a condilului femural lateral (merge \n sus [i lateral);ligamentul menisco-femural posterior, ce se \ntinde de la cornul posterior al meniscului lateral la fa]a medial` a condilului femural medial, al`tur#ndu-se uneori ligamentului \ncruci[at postero-intern (merge \n sus [i medial).

 Exist` opinii divergente \n ceea ce prive[te localizarea intraarticular` a celor dou` ligamente \ncruci[ate. Unii autori sus]in c`, de[i profund situate, aceste ligamente se afl` \n realitate \n afara articula]iei, c`ci sunt \n afara membranei sinoviale (care le acoper` doar anterior [i lateral).|n ceea ce prive[te raporturile ligamentelor \ncruci[ate \ntre ele: cele dou` ligamente prezint` o dubl` \ncruci[are – una \n sens antero-posterior [i alta \n sens frontal; ele se ating prin marginile lor axiale, pe c#nd cele marginale dau inser]ia capsulei. Din cele dou` fe]e pe care le prezint` (anterioar` [i posterioar`), uneori, cea anterioar` este tapetat` de sinovial`, pe c#nd cea posterioar` este extraarticular` [i vine \n raport cu gr`simea fosei intercondiliene. Ligamentele \ncruci[ate \mping stratul sinovial \naintea lor, fiind por]iunea cea mai profund` a capsulei. Totodat` ele sunt p`r]i \ngro[ate ale por]iunii invaginate, intercondiliene a capsulei.

Page 17: Bazin Biom

Forma]iunile aponevrotice de \nt`rire a capsulei: \n partea anterioar` capsula este \nt`rit` de trei forma]iuni aponevrotice, ce se succed dinainte \napoi astfel: 

fascia genunchiuluiexpansiunea cvadricipital` cu retinaculele pateleiaripioarele patelei

 Fascia genunchiului acoper` articula]ia ca un man[on [i se continu` \n sus cu fascia femural`, iar \n jos cu cea crural`; pe partea sa lateral` este \nt`rit` de tractul ilio-tibial.Expansiunea cvadricipital` este o lam` fibroas` ce se desprinde din tendoanele terminale ale mu[chiului cvadriceps (mai ales ale va[tilor), trece ca o perdea \naintea articula]iei genunchiului, fix#ndu-se apoi pe circumferin]a epifizei proximale tibiale. Aceast` expansiune este consolidat` pe marginile patelei [i ale ligamentului patelar printr-o serie de fibre verticale ce se numesc retinaculele patelei (medial [i lateral). Fiecare retinacul pleac` din tendonul vastului [i marginea respectiv` a patelei [i se fixeaz` pe circumferin]a condilului tibial subiacent, de o parte sau de cealalt` a tuberozit`]ii tibiei.Aripioarele paelei sunt dou` bandelete fibroase \ntinse \n plan orizontal [i acoperite de expansiunea cvadricipital`. Ele se inser` pe marginile patelei [i pe condilul femural respectiv.   Sinoviala Sinoviala este foarte groas`, fiind cea mai voluminoas` din tot organismul [i cu dispozi]ia spa]ial` cea mai complex`; de asemenea, ea este comun` celor dou` articula]ii din cadrul articula]iei genunchiului. C`ptu[e[te toat` fa]a intern` a capsulei precum [i ligamentele intraarticulare [i secret` o cantitate mare de lichid sinovial; este foarte bine vascularizat`.Datorit` inser]iei capsulare a meniscurilor, sinoviala este \mp`r]it` \n dou` compartimente:

 o sinovial` suprameniscal`, ce corespunde articula]iei femuro-meniscale;o sinovial` inframeniscal`, ce corespunde articula]iei menisco-tibiale.

Page 18: Bazin Biom

Structurile portante ale genunchiului Cei doi condili femurali nu sunt egali ca m`rime, cel medial fiind mai divergent [i mai lung, m`sur#nd 10 mm; coboar` mai jos (2-7 mm) dec#t cel lateral, astfel \nc#t femurul, a[ezat cu cei doi condili pe un plan orizontal, va lua o direc]ie oblic` \n sus [i \n afar`.Suprafa]a articular` a epifizei inferioare femurale, reprezen-tat` de cei doi condili femurali, este recurbat` \napoi [i de aceea partea sa cea mai mare este situat` \napoia axului osului.Fiecare condil este oblic orientat [i axul s`u de \nv#rtire este oblic de sus \n jos [i din spa]iul intercondilian \nspre fa]a cutanat`.Cei doi condili diverg dinainte-\napoi, astfel c` diametrul transversal al extremit`]ii inferioare a femurului este mai mare \n partea posterioar` dec#t \n cea anterioar`.Din profil, forma condililor realizeaz` o volut` a c`rei raz` cre[te dinapoi-\nainte, de la 16 la 45 mm.Cele dou` cavit`]i glenoide ale tibiei sunt diferite, astfel cea medial` este mai ad#nc` cu 3 mm dec#t cea lateral` [i are o raz` de curbur` de 70 mm; rezult` c` din cauza decalajului dintre cele dou` cavit`]i, fiecare prime[te transmiterea for]elor de presiune pe un plan orizontal, dar pe paliere diferite.Suprafa]a articular` total` a genunchiului este considerat` ca fiind \n medie de 30 cm2 . Structura extremit`]ilor osoase marcheaz`, prin sistemul lor trabecular, traiectoria tensiunilor principale la care sunt supuse. Astfel, epifiza femural` distal` are dou` sisteme trabeculare:  

primul pleac` de la corticala medial` [i se pierde \n parte \n condilul omonim (sistem supus presiunilor de compresiune) [i \n parte pe condilul controlateral (pe traiectul presiunilor de trac]iune);al doilea porne[te de la corticala lateral` [i realizeaz` o dispozi]ie simetric`.

 Structura epifizei proximale tibiale este asem`n`toare, sistemele trabeculare ale acesteia reprezent#nd o continuare a celor din diafiza femural`.