SuUi..rut o fost docil, submisiv, a acceptat orice sugestic in mare mdsuri Subiectulnuaavutuncomportamentartificial,stiirileugtlarcdcobosealf, se datorau medicafiei

{irarte:

c)d)

Probleme profesionale: schimbari frecvente ale locului de munci, condi{ii grele de muncd, insatisfac{ii materiale, qomaj, rela{ii conflictuale la locul de muncd, aspirafii neimplinite, certitudinea fa\6 de sine: subapreciere, supraestimare, imagine de sinelnconstantA, instabil6.

B. Interviul clinic activiiatea pr:rcttch important6 de abordare a subiec{ilor cu tulburdri psihice' In un interviu semislructurat, senristilndarclizat, desfrgurata cu studen{ii realizdm qi exhainstiv eva|"ratc"' deoarece nu toate manit'estirile pacien{ilor pot fi sisternatic

Lista temelor nu este restrictivi. Se poate manifesta in cursul interviului o libertate in alegerea gi explorarea temelor.

2)

Tradilionaleleinterviuriclinice(psihologice)constituie.onror.]llttate

Pert

Repere psihopatologice: urbdri perceptive:

o o

cregtere nepldcutd a intensitd{ii senzaliilor ca urmare a scdderii pragului senzorial (HIPERESTEZIE)

Interviul psihologic semistructurat asigur6validitatea

o evaluare cu

gr;rd silperior

"ic

diferitelor rnanifest6ri psihologice'

gencraie, ccea cc profesia, situalia socio-profesionald, starea civil6, date familrale constituie un Pre-interviu. obicctive: Interviul psihologic are in contextul practicii de specialitate dou6

Subiectulesteabordatprinsolicitareaunordategeneraleprlvtnd:val-sta,

LII.

care ldentificarea 9i analiza evenimentelor dc via{d' trccute 9i prezenle' co pot fi abordate eiln constituie ventabile teme cu semnificafie psihologicii prificipalclor perspective complexe. vom prezenta in continuare o list6 a psihologic" i"." "" pot fi abordate in cadrul interviului Identificarea manifesttrrilor psihopatologice ale sttbiei:1ifurr ilenu't.r sens conturarea "st6rii psihice prezente" a acestuia. oferim. in acesl. o sinteza a manifestarilor psihice perturbate , cu rol ortc:ntutl" studen{ilor

Dirninuarea intenstitdtii senza{iilor si scdderea numdrului de stimuli receptalr ca urmare a cregterii pragului senzorial (HIPERESTEZIE) o Apari{ia unei percepfii in absen{a obiecturui real. cu convrngerea subiectului c[ experienla sa senzoriald este obiectivb (HALUCINATIE) o senzatii subiective variate, adesea cu caracter mobil qi o faisd proiec{ie anatomicd (CENESTOPATII) Tulburdri mnezice: o Evocdri involuntare rapide, u;oare, multiple qi tumultoase; se pot intalni la normali gi in patologie (HIpERMNEZII) o Evocdri lente, sdrace, fragmentare, legate mai mult de un deficit al aten{iei ce ueaz6 situa}ii jenante subiectului (HIPOMNEZIE) Tulhurari ale arenlici:

o

Perioade de diminuare a atenliei

1) Teme cu semnifica{ie in derularea interviului psihologic: a) Perturbarea relaliilor de f'arnilie:

o in familia de origine: conflicte -privaliuniagresiuni fizice,pdrin{i.

intre pdrin{i, div'rrf' p6rin[i adoptivi' materiale, abanrlonarea de c6tre ;rmbril

o ln familia

non-constituita: conflicte intr-e so{i (agresiuni I'lzice, indiferen{6, gelozie, alcool, adulter), boala, lipsa Iocuintei' condi{ii

cregterea atenliei ca simptom frecvent in psihologie clar gi in situatii normale cAnd este sus{inutd motivalional (HIPERPROSEXIE) Tulburari de gAndire: o Derularea cu extremd rapiditate a ideilor, asociatii multiple dar lipsite dc profunzime. digresiuni (accelerarea ritmului gandirii - .inHtpslutEr o Scdderea numirului ideilor, a asocia{iilor, evociri dificile. scf,derea forfei de reprezentare gi a imaginaliei (lentoare ideativi)

o o

stress, surmenaj (HIpOpROSEXIE) dar gi in stiri patologice. Incapacitate de concentrare a atentiei - sever patologicd (ApRosEXIE)

in situalii normale de oboseald, cle

o

b)

impropriidelocuit,perturbarearela{iilorparin{i_ctlpii:res]plngerO^ ostilitate, dependen!6, lipsl de comunicarc' Probleme afective generate de relalia cu scxtll opus: itbscn{a unut prieten(d), conflicte intre parteneri, despSr{irea de un prietcn(d)' eqecurirepetate, moartea, boala, sinuciderea prietenului(prietenei)' 66

o

cAteva clipe, pe aceeagi remd sau pe alta (baraj ideativ) Ideea ce se detageazd din contextul celorlalte idei, imounAndu-se la un moment dat gandirii, are un caracter tranzitoriu gi poate fi intalnita gi in

oprirea bruscd a ritmului ideativ gi reluarea cursului ideator duod

mod voit, fiind legate de preocupdri concrete ale individului (ideeadominantf,)

67

,swilum;q

o ldei care se impun o o

recunoa$te caracterul lor patologic; efortul voluntar pentru a le indepSrta este ineficient, trdieqte penibil 9i anxios aceasta siua{ie (ideile obsesive, variate gi complexe dupd con{inut) Iclei care se impun gAndirii, ca elenrent ai unui sistem delirant, cu tendinta de a se dezvolta gi a se subordona celeilalte idei (ideile

gAndirii qi sunt

in

dezacord cu ea; subiectul

PREVALENTE)ldeea ce atinge fundamental mecanismeie gdndirii in dezacord evident cu realitatea: bolnavul este convins de realitatea lui qi este impenetrabil la argumentele iogice; aceasta tulburare a gAndirii antreneaza tulburSri la nivelul intregii personaiitEli (ideea delirantd, gdndire INFER.ENTIALA - variate dupd con{inutul tematic) Declinul lent, insidios, al randamentului qi eficacitatii operalionale a gAndirii odatd cu vdrsta la orrui normal (deteriorare mentala fiziologicd) Scdderea randamentului gi eficacitdfli opera{ionale a gAndirii'

o o o o

A{irma{ii gi acliuni legate de un posibil suicid. cu scopul gantajirii anturajului, impresionirii lui (gantaj suicidar) o Echivalente suicidare - moduri de comportament ce implicf, un risc de care subiectul este con$tient (conducerea imprudentd a automobilului, refuzul alimentar qi terapeutic, toximania etc.) o Tentative, idei, dorinfe, echivalenle recurente de suicid. o Reprezentarea mentald a actului de suicid ce precede tentativa de suicid (idei de suicid) o Acte autolezionale, automutilante sau autodestructive, comise in stiri de tensiune afectivE negativd (incizii tegumentare, abdominale sau toracale, sec{ionarea venelor sau tentative suicidare demonstrative. acte autodestructi ve repetitive) Tulburdri de somn:

o

consecutivd unei at'ectiuni organice cerebrale (deteriorare mental6patologicd)

Tuihuran ale activitilii qi vointei:Interes pierdut pe,ntru orice tip de activitate (pasivism) Stare permanentb de obosealI, legatd de intensitatea efortului depus in activitate (astente) Refuzul activ vehement de a rdspunde solicitdrilor qi de a-Ei indeplini

o o c o o o

Somnolen{d diurni Somn suficient ca duratd dar neodihnitor. Somn agitat cu frecvente treziri nocturne. Somn insuficient, redus ca dwatd (2-3 ore) cu dificultEli de adormire gi treziri matinale.

o c o o o

responsabilitilile (oPOZIJIONISM)Refuzul dea rispunde unor solicitdri, cerinle (negativism pasiv) Rdspunde solicitdrilor confuz, ineficient, stereotip. R.itm dezvoltat, orientat spre activitdti multiple, fdrf, scop, nefinalizate

Insomnii. I-IIPERSOMNIE - fenomen mai rar ca insomniile, cu o cauzd organicd. Conduita motorie prin pcrturbarea controlului voli{ional: o Reac{ii psihomotorii intempestive, necoordonate, precipitate gi ineficiente (stare de agitafle psiho-motorie)

o

Reac{ie psihomotorie explozivd, ampl6, dispropor{ionatd fa{6 destimulul declangator (imprezivitate) Comportament distructiv qi violent, orientat spre persoane, obiecte sauspre sine (agresivitate)

(POLIPRAGMAZIE)

o o o

lmposibilitatea finalizdrii unei activit6!i efectuate rcpetat anterlor( comportament apragmatlc) Cregterea fo4ei volilionaie, rar intalnitA in psihologie, de obicei clt caracter per{ial, ca suport motiva{ional delirant (HIPERVOL,IJ'IE) Diminuarea forpi volilionale cu scdderea capacitdlii de ac{iune, sistem motiva{ional fdrd for!6 sau chiar absent (HIPOVOLITIE) Reducerea sau anularea capacitifii de decizie, de implicare in activitdli

Manifestdri paroxiste cu exprimare motric exploziv5 (RApTUS) Perturbdri ale conduitei interpersonale qi ale atitudinii fa{[ d9 sine:

Interpretarea distorsionatd

a unor

acte sau atitudini amicaie

sau

o o o

o

social-utile gi de suslinere a activitd{ii initiale, ilustratd prin ezitare 9i amAnarea ac{iunilor (AVOLITIE) Autoagresiune, suicid (autolizA) : o 'Ientativd suicidarb, act suicidar ratat. o Dorinla tranzitorie de suicid generatd de incdrcdtura afectivE de lnoINENT (VEL,EITATE SUICIDARA)68

neutrale, considerate a fi interesate, ipocrite (suspiciozitate exageratd) Identificarea in spatele celor relatate (date, fapte, situa{ii) a unor interese ascunse, ameninldri, actiuni ostile, urmate de reac{ii rapide gi dispropor{ionate (interpretativitate) Comportament distant, rezeryat, non-afectiv (introversie marcat6)

Marcant6 indisponibilitate pentru starea de singuritate

ce qeazd disconfort gi anxietate; decurge de aici o interrela{ionare instabilr, frecventd gi neselectivd (intoleranfa solitudinii)

69

o

Disponibilitate reclus6 sau incapacitate de manif'estare

a

relatiilor

Nu modificd stima de sine. Subiectul nu este descurajat in privin{a

determinatddeonevoiecontinuddecdutareaoamenilor,anoilorrelalll. este Idealizarea propriei persoane, generatd de convingerea cbpersoand de exceptie. unicd pentru valoarca sa'ose

viitorului.

Subestimarea iniugirilor gi disponibilitalilor personaie; subiectul celor cu un autopercepe incapabil, inabil, neatragitor sau chiar inf-eriorstatut socio-Profesional egal. dacd Tendin{a excesivd fa{d de persoana investid ca protector' chiar abuziv sau excesiv de autoritar' aceasta are un comportament

modificd stima de sine; bolnavul se considerd inutil, fbrd valoare. Apare convingereac6, lucrurile nu vor deveni niciodatd mai bune, viitorul este perceput sumbru, pesimist, lipsit deSe

soerantd.

o

Subiectul aflat intr-o stare de deprimare continui sI participe, deqi cu dilicultatc. la viafa se de zi cu zi.

oTendinlacleautovalorizare:subliniereacontinudinrelaliile jur a calitdlilor qi realizdrilor sale.

cu cei din

Bolnavul in stare de depresie igi reduce treptat activismul personal: - neglijeazd atribu{iunile profesionale, chiar le abandoneazd;

-

Tulburdri de limbaj: o Ritm verba| accelerat, cu siracirea continutului (TAHIFEMIE) o Ritrn verbal lent, pauze nemotivate, pierderea ideilor, blocaje; discontinuitatea este rf,spunz6toare de blocajul ideativ (BI{ADIFEMIE)

devine dezinteresat de problemele de familie (comportament remarcat de cei din jur) iqi restrAnge sernnificativ

oUtilizareaunutanumitcuvAntinsensdiferitc{eceiuzual(PAiULOGISM)

o o o o

utilizarea unui cuvant nou format prin asocieri inedite sau furniz.atea unor fiagmente de cuvinte (NEOLOGISM - sens psihopatologic) Includerea intr-o exprimare normalS a unuia sau mai rnultor cuvlnte strdine frazei qi care revin periodic (EMBOLOLALIE) Repetarea unor cuvinte izolate sau grupate invariabil cu caracter ritmat.monoton.

In starea de deprimare apar gAnduri sau idei negative, dar realiste, legate de o evolulie nefavorabild a evenimentelorde viatd.

participarea la evenimente sociale. Se izoleazd de orieteni. colegi. rude. GAndirea este marcatd de idei negativt' exagerate. Degi par rele este evident caracterul lor distorsionat. liosit de suoort in realitate.

.

Anxietatea patoloeicA: este distinctd fa{d de nelinigtea sau teama obiqnuiti.

qr Tulburarea capacitdlii de exprimare 9i inlelegere a limbajului oral scris, cu substrat neurologic (AFAZIE) Tulburari de afectivifate: . Depresia: tulburare majorb a af'ectivitalii cu repercusiuni negative asupra p"i,,*titagll existd diferenge semnificative intre starea normal6 de t'istelc (deprimare) gi starea de depresie.

STAREA DE TEMAEste un raspuns relativ bine delinit in fa{a unei situa{ii noi, in fa{a unui pericol real sau imaginar. Este tranzitorie gi legatd de evenimente externe; subiectul igi mobilizeaz6 resursele psihice pentru depdgirea

ANXIETATEEste o stare vagd, difuz6, nedefinitd qi se referd la un pericoi ,rrrinent gi nedeterminat fald de ciire apare o atitudine de asteptare (stare de alertd) Bolnavul are convingerea neputinlei gi dezorganizf,rii in fa{a pericolului.

DeprimareEste generata de un element negativ de viatd, egcc. suprasolicitare. stare dc boal6 somaticd etc.

depresieStarea afectivd negattvi este dispor{ionati fafd de evenimentele de

oericolului. Este motivatd; subiectul qtie ce anumea determinat starea de tealr6.

Duratd limitatd gi scdderea in intensitate a acestei stdri sau disparifia ei dupd o perioadd de timp.

via!6 prin care a trecut bolnavul. De multe ori aceste evenimente Iipsesc' Pare fdrd sfArgitt se instaleazd in via{a psihicd a bolnavului.

Este nemotivatd, subiectul nu gtie ce oericol il amenintd.

Stari de fricd involuntare, ira{ionale, deosebit de intense, declangate de un obiect sau o situafie. (FOBII) Slabd raportare af'ectivi qi dezinteres fa!6 de sine, cei din jur gi fa!6 de situa{iile de via{d (APATIE)

70

ll

*'loEvenimentele de via!6 nu au ecou, rezonanld afectivd pentru subiect;

5.

dorinla de a-gi proteja intimitatea psihicd, de a nu pdrea neajutorat,

stirile afective ale bolnavului sunt de intensitate scdzutd 9idiferenliate (ATIMIE) desprinse

slab

o Stiri afective aberante, inadecvate situa.tiilor, o o o onejustificate (PARATIMII)

din

context,

Conservarea

in timp,

contradictorie

cu

schimbdrile obiective,

situafionale, a unei structuri afective (rigiditate afectivd) Cregtere a dispozi"tiei avAnd o tonalitate afectivd pozitivd, expansivi; se face distincfie intre euforia (veselia) normalS qi cea patologici in care buna dispozilie se manifestd in exces, este nemotivatd (EUFORIA) Bolnavul trdiegte simultan sentimente antagonice (dragoste-ura, dorinfd-

dependent dorinla de a prote-ia anturajul, familia Anozognozie, ca o manifestare a atitudinii fa!6 de boald, constd in incapacitatea de acceptare a bolii psihice.Se atribuie aceastf, tulburare unui mecanism de apirare constAnd in negarea a ceea ce este nepldcut 9i supdrdtor - boala 9i consecinlele ei.

-

C. In cursul interviului psihologic studentii vor completa:

2. Inventar de anxietate BURNS BAI 3. Scala de integrare psiho-sociala. in sus{inerea punctajului acordat. Itemii ce nu se regdsesc in relatdrile subiectului vor fi elucidate la sfArgitul interviului prin intrebdri adresate direct subiectului respectiv. Studenfii care vorcursul interviului psihologic, ca argumentecompleta scalele vor avea qi rolul de observatori comportarnentali.

l.

Scala de depresie BURNS-BDC-CHECKLIST

teama) intr-o structuri bine consolidatd (AMBIVALENTA

,A.FEC-

TIVA)Trecere rapidS, intensad gi persistentd de (labilitate afectivi)

Studen{ii care vor parcurge scalele vor folosi relatdrile subiectului ciin

la o stare afectivi la

alta

SIMULAREAI

Simularea: manifestare comportamentald ce constd in producerea voluntard

qi

prezentarea de false simptome psihice sau sornatice, pentru atingerea unui scop urmdrit de individ; imita{ia este grosierd, constientizati ca scop qi realizare. In legaturd cu fenomenul simuldrii este necesar apreciza urmf,toarele concepte:

SCALA DE DEPRESIE BURI\S BDC _ CHECKLIST In cursul interviului psihologic sau la finalul lui marca{i rispunsul care se potrivegte subiectului/interlocutorului/pacientului, din relatdrile sale" Folosili relatdrile subiectului (concret) ca a.rgumente in sus{inerea punctajului obtinut.

a) metasimulare -

perseverarea unui bolnav, dupd parcurgerea unui episod acut real, in a sus{ine existenla unor tulburiri psihice aare i-ar

oferi anumite beneficii, legate de situa{ia de boal[. Tulburdrileaten{ie qi de memorie sunt cel mai adesea obiectul metasimulafiei.

de

b) suprasimularea, ca fenomen psihic al simuldrii psihice constd inagravarea, exagerarea sau amplificarea simptomelor unei afecfiuni psihice (pe care subiectul a avut-o sau o are)" Suprasimularea este modificarea de conduitd frecventf, printre delicvenfii civili sau militari gi in penitenciare. Modelul urmf,rit este evident ob{inerea unui anumit beneficiu. Se poate ajunge prin exagerarea tulburdrilor preexistente la favorizarea unor simptome total diferite de cele de la care am plecat,"creAnd" o noua boal6. 2. Exagerarea este diferitd de suprasimulare prin faptul cd nu creazi simptome noi, doar le amplificd pe cele existente. Afirmarea mincinoastr presupune sugerarea gi invocarea anumitor simptome. dar nu le reproduce in comportament. 4. Disimularea este o simulare a normalit5lii, acliunea de a ascunde anumite modificdri ale st[rii psihice. Motivele: 72

1. TristeteSe simte trist sau cuprins de stdri de tristele

deloc(0)

uneori(1)

moderat(2)

mult(3)

2. DescuraiareViitorul i(0)se contureazd ca

lipsit de speranld

deloc deloc(0)

uneori(l)

moderat(2)

mult(3)

Self-esteem scazut Se simte lird valoare (inutil, neinsemnat, o povard pentru ceilalli)

uneori(1)

rnoderat (2)

mult(3)

4. CulpaIJ

Se acuz6, se

deloc

critici,

se condamnd pentru ceea ce a

fbcut in trecut

(0)

uneori(1)

moderat(2)

mult(3)

(0)14.

(l)uneori

(2)moderat(2)sA

(3)

5.

Preocupbri privind starea de sdnEtate ingrijorlri, preocupari legate de starea de sdndtate

InferioritateSimte ca nu rispunde cerinfelor, solicitlrilor, cE este inferior celor

dinjur

deloc

mult(3)

6.

deloc (0) Indecizie

uneori(1)

moderat(2)

mult(3)

Ii

este greu sd ia decizii, sd gdseascl solulii problemelor personale

deloc(0)

uneori(1)

moderat(2)

mult(3)

(1) (0) I 5. Impulsuri suicidare Se gdndegte ca viala nu meritf, uneorl deloc (l) (0)

fie traitA, c6 ar fi mai bine sI nu mai existe mult moderat(2) (3)

7. Pierderea intLercsulqijenltgJiata$i-a pierdut interesul pentru activitate (ocupalie, profesie), distracfii, familie,prieteni deloc (0)

Calcularea scoruluiScor total la itemii

I

-

15 =

uneort(1)

moderat(2)

mult(3)

Arsumentarea puqctaiului

I2

8.

IritabilitateSe simte nervos. furios. iritat

-

fraze citate din relatarea subiectului/pacientului argumente deduse din context

deloc (0)

uneori(1) motivatiei

moderat(2)

mult(3)

BDCScorurile oblinute pot fi cuprinse intre 0

-

45

9. Scddereadeloc (0)

Ii trebuie un impuls deosebit

(s5 fie impins de la spate) pentru a face ceva

lnterpretarea scorurilorO

uneori(l)

moderat(2)

mult(3)

-4

5

- 10

simptomele depresiei sunt absente, dispozi{iile absenya depresiei sunt pozitive cea mai mare parte a timpului; narmal, unele momente de deprimare subiectul nu se simte a;a de

-

-

Se simte bdtrdn, neatractiv, neatrdgdtor pentru cei

deloc(0)I 1. Schimbtrri de apetit

dinjur mult(3)

uneori(1)

moderat(2)

2l -30

ll -20 3 l- 45

bine cum ar dori: scor de grani{i, spre depresie usoara; depresie moderatd depresie severd

$i-a pierdut pofta de mdncare. Are senzalii de foame nepotolitd gi mdnancd prea mult deloc uneori moderat mult(0)12.

(l)

(2)

(3)

Scor peste 10 puncte + 3 self-esteem scbzut + 2 descurajarc +'l pierderea interesului pentru via{[ - cotate cu 3 puncte - marcheazf, expresii semnificative ale instal6rii depresiei.

Tulburlri de somnNoaptea nu are un somn bun gi odihnitor

Concluzii moderat(2)

deloc(0)

uneori

(l)

mult(3)

13.

Probleme legate de sex Pierderea interesului pentru via{a sexualf,

deloc

uneori74

moderat

mult15

2.INVENTAR DE ANXIETATE BURNS

Succedarea rapidd a gdndurilor, desfEgurare in ritm accelerat a idealiei (ritmul este obositor pentru subiect, ii provoacd dificultAl in aqtivitatea psihicd)

BAI

I.

Triiri

anxioase

3.

Subiectul/pacientul manifesti urmitoarele stdri, tr6iri, afirmate in cursul interviului psiho-clinic: l. Nelinigte, nervozitate, ingrijorare, teamd, nemotivate de circumstanlele deviafd

des uneori niciodatd f. des (l) (2) (0) (3) Suspiciuni, presupuneri, temeri neintemeiate determinate de: - fapte, vorbe ale celor dinjur, cu sens distorsionat; - situalii prin care a trecut, cotidiene, dar cu semnificalie exagerati acordatd

de pacient.

niciodati (0)2. Brugte, neagteptatenu-gi g6segte locul) niciodattr

uneori (1) uneori(l)

des (2)

f. des(3)

niciodatd (0)

uneorl

des

4.

Gdndul cd este lanecugetat.

(2) (3) limitd, c6-gi poate pierde controlul, cA poate face cevauneorides

(l)

f. des

stdri de panic6, agitatje comportamontali (se agiti fdrd rost,

(0)

3.

.

des

f. des(3)

(2)

5.

/l \ (2) (3) Frica de a ceda nervosr de a se imbolnavi grav de nervi (de a-gi "pierde

niciodatd (0)

f. des

Teama declangati de impresia cf, se va intAmpla ceva sau cineva apropiat sunt in pericol

r[u, o nenorocire; cd elf. des(3)

minlile")niciodatd(0) uneondes

niciodati(0)

uneori(1)

f. des

des

(2)

4.5.

6.

Stare de tensiune, de incordare; cd este un "pachet de nervi"

niciodatd niciodati (0) niciodatl (0)

uneori

(0) (r) (3) Impresia de schimbare a eului; cd nu mai sunt ei, stare de "gol sufletesc", de

"

des (2)

f. des7

"viil interior" - depersonalizare

.

(2) (3) Teama de a leqina sau de a-qi pierde cunogtinla (incordare psihicd atdt de puternicd incdt ar putea genera stare de legin) uneori des niciodatd f. des (l) (2) (0) (3) Teama de o boal6 fizicd gravd (eventual incurabilS), de atacuri de inima, demoarte.

fl)

6. Sentimentul de stranietate a lumii(derealizare)

uneori (l) uneori (l) uneori(1)

des (2) des (2)des

f. des(3)

exterioare, cf, este "pierdut

in

spa{iu"

8.

f. des (2) (3) Ingrijorare, preocupdri legate de faptul cd se va comporta nepotrivit situaliilor(0)

niciodatd

uneon

/t\

des

f. des(3)

7.

Impresia de detagare de propriul corp

-

"propriul corp irni este striin".(2) f. des (3)

Alterarea sentimentului de corporalitate (desornatizare)

niciodatd(0)

II. IDEI ANXIOASE

l.

Dificul6liactlvltate.

de concentrare; cd "pierde girul", "nu gtie ce a

citit", pierde ritmul inf. des

niciodatl(0)

(cd se va face de rAs, ca nu va face fald, cd nu va rdspunde agtept6rilor) ' des niciodatd uneori f. des (0) (1) (2) (3) 9. Fricd de singurdtate sau de a nu rdmdne singur, de a fi abandonat de cei dinjur des niciodatE uneon f. des (2) (0) (1) (3) 10. Teamd de critici, reproguri, dezaprobare, legate de ceea ce va spune sau va face (comportamentul verbal gi manifestdrile in activitate) des niciodatd uneorl f. des (l) (2) (0) (3) 11. Team6 ca ceva teribil, groaznic se va intampla (ceva vag, nedefinit)

uneori (1) 76

des

niciodatf,(0)

uneori

(2)

(3)

(1)11

des

f.

des

(2)

(3)

I 3.

Dureri de cap, spate, ale cefei

III.1.

SIMPTOME PSIHO.SOMATICE

niciodatd (0)(0)

uneori

des

f. des(3)

(1)

(2)

BAtdi rapide, accelerate, puternice ale inimii (palpitatii)

14. Senza{ie de

niciodatd(0)

uneori(l) (l)

des

f. des(3)

(2)des

Dureri, apdsare (presiune) in zona toracicd.

f. des des uneori (3) (2) (1) 15. Senzatii brugte de scurt-circuit, alternanla de senzalii calde /reci ca "de gheald"

niciodatd

"nod in gAt", dificuldti de inghilire

niciodatd(0) niciodatd

uneori uneori(1)

f. des16.

niciodatf,(0)

uneori(l)

des

f.

des

3.

(3) intepdturi sau amorleli in zona extremi6lilor (degete, mdini gi picioare)des

(2)

(2)

(3)

f. des(3)

(0)

(2)

Senza{ii de oboseald, de lipsd de energie llhrd vlagi, f6rd putere) sau tendinta de a obosi ugor f. des des uneori niciodatd

4. Tensiune,

neliniqte sau disconfort (lend) in zona stomacald (epigastru) niciodatd uneori des f. des (0) (l) (2) (3) 5. Tulburdri digestive diverse niciodatd uneori des L des

(0)

/l \

(2)

(3)

Scorurile si semnificatiile lar (BAI) I. Trdiri anxioase - 7 itemt

(0)Stdri de insomnie

(1)

(2)des

(3)

ll.

Scor total = 21

niciodatd

7. 8. 9.

(0) (l) (2) lncordare, tensiune musculard (global6 sau localizatd)

uneori

Idei anxioase- I I itemi Scor total = 33Scor total = 48

f. des(3)

IIL Simptome psiho-somatice

* l6 itemiitemilor din catesoria a III-a este dominantd

niciodatd uneori (0) (1) Frisoane, tremor, ca in senzatia de frieniciodatd

des

f. des(3)

Se va urmdri daci

ponderea

(2)des

comparativ cu primele dou6.

uneori(l)

f. des

Interpretarea scorurilor

(2) (3) Nesigur in mers. senzalia de lips[ de energie in picioare (ca de cauciuc)

(0)

niciodatd(0)

uneori(l) (l)

des

f. des(3)

(1) 10. Senzafii de amefeald, de confuzie gi nesiguranli.

(2)des

* 10 anxietate de limitd lI -20 anxietate usoard 21 - 30 anxietate moderatd.-5

0- 4

absenlaanxietaiii

niciodatI(0)

uneori

f. des(3)

3l - 50 5l - 99

anxietate sevcrd anxietate extremd sau panic5

(2)

I

l. Senzalii

de c6ldurf,, transpiralii, independente de temperatura exterioard des f. des

niciodat[(0)

uneori

SCALA DE INTEGRARE PSIHO _ SOCIALA

(2) (3) t2 Senzafii de sufocare, asfixie, dificult[fi de respira{ie (impresia de "lipsd aer") niciodatd uneori des f. des /1\ (0) (2) (3)78

I.

1. LucrezF. rar (0)

Integrare in activitate sub posibilitdlile mele gi fac mai pu{in decAt potrar

des(2)79

(1)

F. des (3)

I

I

2. imiF.

3.

F. des (2) (3) (0) (1) Trec de la o activitate la alta f.Erl a avea in minte un anumit plan. F. des des F. rar rar (3) (1) (2) (0)F.

rar

organizez activid,tile zilnice

rar

des

4.5.

Cu rudele, prietenii, md int6lnesc, ii vizitaz, vorbim la telefon. F. des F. rar rar des

(1) (2) (3) (0) Rezolv disculiile gi conflictele ce pot apdrea in familia mea"F.

rar

riu

4. Activitalile

(0)

rar

pe care le incep nu le duc pAnd la capdt

(0)

rar (1) rar

des(2)

F. des (3)F. des

6,7.

(r) (r)

des(2)

F. des

(3)

Sunt mullumit de modul in care se poartd cei din jurul meu cu mine. F. rar rar des F. des

5. 6.

Am nein,telegeri la locul de muncdF. rar (0)

(l)

des(2)

(3)

imi vine greu sd m6 concentrez asupra aceeace am de fdcut F. des F. rar rar des

7. Mi se pare ci nu sunt in stare sd fac nimicF.

(0)

(1)(l)

(2)

(3)F. des

rar

rar

des(2)

(0)F. rar

(3)

8. imi place sd md rup complet

(0)(0)

rar

(1)

de muncl qi de tot ce-mi aminteqte de ea F. des

des(2)des

(3)F. des

9.

MA apuc de un lucru frrd s6-l terminF. rar

(0) (2) (3) Md cart cu membrii familiei mele. F. des F" rar rar des (0) (2) (3) (1) 8. lmi exprim grija gi afecliunea fa{6 de familie, rude, prieteni, F. des F, rar rar des ()\ (3) (0) (l) 9. Am simlit dorinfa de a-mi p[risi familia. F^ des F. rar rar des (0) (2) (3) 10. Mi s-a intamplat sd rup relaliile cu prietenii. F. rar des F. des rar (0) (l) (2) (3)

(1)

rar (1) rar (1)

(2)des

(3)F. des

10. Ltrorez

F.

rar (0)

intr-o stare de mare tensiune(2) (3)

III. Conduite antisociale, impufsivitate 1. Daci cineva imi face rdu, cred cf, ar trebui s6 rdspund la fel.F.

2.II. Relafii interpersonale (familiale qi extrafamiliale) 1. Constat cd preocup6rile mele fald de familie s-au diminuatF.

rar

(0)

rar (1)

des(2)

F. des

3.

(3)

2.

Cer din

jur imi spun cf, m-am schimbat, cd-i surprind neplicut prin felul meu

deafi.F. rar

4,5, 6.

rar rar des F. des (0) (2) (3) Parin{ii mei (familia mea) au dezaprobat prieteniiie mele. F. rar des F. des (l) (0) (2) (3) Acfionez sub irnpulsul momentului fErd s[ stau sd chibzuiesc. F" rar rar F. des des (0) (l) (2) (3) Ca elev, am fost chemat la director pentru indisciplind.

(r)

rar

rar

des

F. des

F.

3.

(0) (2) (1) Imi dedic suficient timp celor din jur F. rar rar des (0) (l) (2)80

(3)F. des

(3)

(3) Arn intrat in conflict cu cei ce,ap6rd ordinea publicd (politigti, gardieni publici) F. rar rar des F. des (0) (l) (3) (2)CAnd sunt nervos cu adevarat ag

(0)

rar

(l)

tat

des,

(2)fi in

F. des

stare sii lovesc pe cineva.

8l

F.

7.

(3) Unele persoane sunt atat de antipatice incAt md bucur in sinea mea cAnd(2) intAmpld ceva nepldcut. F. rar rardes

rar (0)

far (1)

des

F. des

li

se

F. des

(0)

(1) rar (1)

(2)des

(3)F. des

8. Mi se spuneF.

rar

c6 sunt iute la mAnie.

(2) (3) 9. Consider cE cineva este rdspunzltor pentru necazurile mele. F. rar rar F. des des (0) (l) (2) (3) 10. Sunt momente cAnd ag vrea sd sparg totul. F. rar rar des F. des (0) (l) (2) (3)

(0)

SCORURILE $I SEMNIFICATIA LORTotal puncte = 90

0 - 4- integrarepozitivd 5 - l0 - integrare la limitd 11 - 20 - tulburdri ugoare de integrare psiho-sociald 21 - 30 - tulburdri moderate de integrare psiho-socialS 3l - 50 - tulburdri severe de integrare psiho-sociald 51 - 90 - comportament dezadaptativ psiho-social

Analiza pe cele trei dimensiuni ale integrtrrii psiho-sociale: I. Total puncte 30 - tulburdri de integrare in activrtate;

IL

Total puncte 3030

-

IIL Total puncte

tulburadri de rela{ionare interpersonali (familiald extrafamiliald); impulsivitate, comportamente antisociale.

qi

Redactarea protocolului de examinare psihologica Deslbgurarea examenului psihologic prin utilizarea unor instrumente specifice se va concretiza in final in obfinerea unor informafii referitoare lasubiectul examinat.

82