Belgia

BELGIA

Anul I,

Obiect : Geografie Economica

1

Belgia

Cuprins

Capitolul I : Repere geografice generale

1.1 Asezare geografica

1.2 Suprafata

1.3 Relieful

1.4 Clima

1.5 Populatia

Capitolul II: Turismul

2.1 Obiective turistice

2.2 Cazarea

2.3 Transportul

2.4 Gastronomie

Capitolul III: Marile orase

Capitolul IV Economia

Capitolul V: Indicatori economici

5.1. Investitiile

5.2.Inflatia

5.3.Datoria externă

5.4.Deficitul bugetar

5.5.Rata șomajului

5.6.Nivelul de educatie

5.7. PIB-ul

2

Belgia

Capitolul I Prezentare

genarala

Regatul Belgiei, cunoscut colocvial ca Belgia, este o ţară în Europa de Vest. Este unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene şi găzduieşte majoritatea instituţiilor acesteia precum şi alte instituţii internaţionale importante, inclusiv

3

Deviză naţională:

Eendracht maakt macht (neerlandeză)

L'union fait la force (franceză)

Einigkeit macht stark (germană)

Unirea face puterea

Imn naţional La Brabançonne (franceză Brabanteana)

Capitală

 •Populaţie

 • Coordonate

Bruxelles

1.031.215 (2007)

50°50′48″N 4°21′9″E 50.84667, 4.3525

Limbi oficiale neerlandeză, franceză, germană

Sistem politic monarhie constituţională

Rege

Prim-Ministru

Albert II

Yves Leterme

Independenţă

•declarată

• recunoscută

4 octombrie 1830

19 aprilie 1839

Suprafaţă

 •Totală

 • % apa

Loc 139

30.528 km²

n/d

Populaţie

 •Totală

 • Densitate

Loc 76

10.584.534 est. 2007

344,32 loc./km²

PIB (nominal)

 •Total (2006)

 • PIB per capita

Loc 18

$394,5 de miliarde

$41.605

PIB (PPC)

 •Total (2004)

 • PIB per capita

Loc 30

$316,2 de miliarde

$31.400

Monedă euro (€, EUR) = 100 eurocenţi

Fus orar

• vară

UTC+1

UTC+2

Domeniu internet .be, .eu

Belgia

OTAN. Belgia se învecinează cu Ţările de Jos, Germania, Marele Ducat al Luxemburgului, Franţa şi Marea Nordului.

Belgia este situată pe frontiera ce divide Europa germanică de Europa latină iar cele două mari regiuni ale ţării marchează acest lucru. Regiunea de limbă neerlandeză Flandra, situată în jumătatea de nord a ţării, are 58% din populaţie iar regiunea de limbă franceză Valonia, situată în jumătatea de sud, are 32% din populaţie. Regiunea Capitalei Bruxelles, oficial bilingvă, este o enclavă majoritar francofonă situată în Regiunea Flamandă, dar în apropiere de frontiera cu regiunea valonă şi are 10% din populaţie. O mică comunitate germanofonă există în estul Valoniei. Diversitatea lingvistică şi conflictele politice şi culturale asociate acesteia sunt reflectate în istoria politică şi în sistemul complex de guvernare.

Belgia este o monarhie constituţională şi o democraţie parlamentară. Contextul istoric particular a făcut ca organizarea politică belgiană să fie foarte complexă.

Şeful statului este Regele, actualmente Albert al II-lea, dar acesta are prerogative reduse. El numeşte prim ministrul, dar acesta trebuie să aibă sprijinul parlamentului. Prim ministrul este şeful guvernului federal, format dintr-un număr egal de miniştri neerlandofoni şi francofoni. Sistemul juridic este bazat pe dreptul civil ce îşi are originile în Codul Napoleonian. Curtea de Casaţie este nivelul cel mai înalt al ierarhiei juridice, situată pe un nivel superior faţă de Curtea de Apel.

Parlamentul federal este bicameral format din Senat şi Camera Reprezentanţilor. Primul este format din 40 membri aleşi, 21 reprezentanţi ai comunităţilor şi 10 membri cooptaţi. Membrii majori ai familiei regale care figurează în lista de succesiune la tron sunt senatori de drept. Camera inferioară este formată din 150 reprezentanţi aleşi în 11 arondismente electorale, prin vot proporţional. Deoarece Belgia este una dintre puţinele ţări cu participare la vot obligatorie, este ţara cu una dintre cele mai mari prezenţe la vot.

Din anii 1970 în Belgia nu mai există partide politice naţionale, acestea divizându-se pentru a reprezenta interesele politice şi culturale ale comunităţilor. Principalele partide din fiecare comunitate reprezintă trei grupuri politice importante: Liberalism de dreapta (Flamanzii Liberali şi Democraţi (VLD) în Flandra şi Mişcarea Reformatoare a Belgiei (MR) în Valonia), Creştini-Democraţi conservatori (Partidul Flamand Creştin-Democrat (CD&V) şi Centrul Democrat Umanist (cdH)) şi social-democraţi de stânga (Partidul Socialist - Diferit (Sp.a) şi Partidul Socialist (PS). O serie de partide au reuşit să obţină o reprezentativitate semnificativă începând cu jumătatea secolului trecut organizate pe teme naţionaliste, lingvistice şi de mediu.

Pe plan internaţional guvernul a avut o politică de diplomaţie activă în Africa şi s-a opus Războiului din Irak. În iunie 2007 coaliţia guvernamentală a pierdut alegerile, moment care a marcat debutul unei crize politice importante. În decembrie 2007 a fost realizat un compromis ce a însemnat formarea unui guvern provizoriu sub conducerea fostului prim ministru, guvern care a făcut tranziţia (pe data de 23 martie 2007) spre un guvern format de creştin-democratul flamand Yves Leterme, câştigătorul ultimelor alegeri. Din decembrie 2008 prim ministru este Herman Van Rompuy.

Pe lângă nivelul federal, conform constituţiei revizuite în 1993, Belgia conţine încă 2 niveluri de administraţie federală: 3 comunităţi lingvistice si 3 regiuni.

4

Belgia

Fiecare Comunitate şi Regiune are propria adunare legislativă şi propriul guvern. Regiunea Capitalei Bruxelles este oficial bilingvă, ambele Comunităţi majore exercitându-şi autoritatea pe teritoriul acesteia, pentru chestiunile comunitare comune existând o Comisie Comunitară Comună. Viziunile diferite ale celor două Comunităţi majore se reflectă în structura particulară a instituţiilor oficiale federale. În Flandra Comunitatea şi Regiunea au fuzionat, în timp ce Comunitatea franceză s-a limitat doar la transferarea unor competenţe către Regiuni. Din acest motiv, sistemul administrativ este asimetric, instituţiile echivalente din Regiuni diferite neavând aceleaşi puteri. Conflictele dintre diferitele corpuri instituţionale ale structurii federale sunt rezolvate de către Curtea Constituţională a Belgiei.

Provinciile şi Regiunea Capitalei Bruxelles sunt subdivizate în comune. Cu excepţia celor 19 comune din Regiunea Capitalei care sunt bilingve franco-neerlandeze, comunele din cele 2 regiuni au o singură limbă oficială, limba comunităţii de care ţine comuna. Din acestea 27 sunt comune cu facilităţi, comune în care o serie de servicii publice sunt oferite în altă limbă decât limba oficială a comunei. Din punct de vedere electoral şi al organizării teritoriale a tribunalelor, comunele sunt grupate în arondismente.

Guvernul federal păstrează autoritatea asupra chestiunilor comune: justiţia, apărarea, poliţia federală, energia nucleară, politica monetară, datoria publică, securitatea socială şi controlează o parte importantă a finanţelor publice, sistemului de sănătate şi a politicii internaţionale. Guvernul federal este responsabil de obligaţiile Belgiei în cadrul UE şi a OTAN.

1.1 Asezare geografica Belgia este situata in V.Europei intre Olanda, Germania, Luxemburg, Franta si Marea Nordului.

A fost,mai intai,ocupata de celti dupa care,in perioada57-51 i.Hr.este provincie romana cand a jucat un rol important in srategia economiei romane.Ceva mai tarziu este impartita intre Franta si Lotharingia.

In Evul Mediu,alturi de Luxemburg,Olanda si Franta nord- estica formeaza regiunea Tarilor de Jos pentru ca in 1815 Belgia,Olanda si Luxemburgul sa formeze Regatul Unit al Tarilor de Jos.

1.2 Suprafata: 30.528 km2

1.3 Relieful : Relieful Belgiei urca in trepte de la Marea Nordului, din NV catre SE, pana in masivul Ardeni (400-700 m), un podis vechi (Belgia inalta). In centru se afla regiunea Brabant, ceva mai joasa si inclinata spre mare. Belgia de Jos, Flandra, cu colinele din Campine, este situata in V, o regiune nisipoasa ce se intinde pana la Campia flamanda pe coasta Marii Nordului. Atat Podisul Condroz (SE), cat si Podisul Ardeni sunt strabatute de ape pline de meandre, care au sapat vai adanci de 200-300 m (Sambre-Meuse). In Belgia s-au produs numeroase fenomene carstice, ocrotite in rezervatii. Reteaua hidrografica este densa, formata din fluviul Escaut(Schelde) si Meuse (Maas,925 Km) si afluentii lor Leie, Sambre, Ourthe etc.; reteaua hidrografica a Belgiei este navigabila in mare parte.

5

Belgia

1.4 Clima : temperat-oceanica, bogata in precipitatii, aduse de vanturile din est. Temperatura medie de vara este de 17°C, respectiv 3°C iarna. In Ardeni clima e mai aspra, iar in Campine mai calda.

1.5 Populatia: Belgia este unul din statele cele mai dens populate din lume, datorită poziţiei privilegiate pe continent, deschiderii spre Ocean. Populaţia este formată din valoni (în sud) care vorbesc un dialect al limbii franceze şi flamanzi 55% (în nord şi vest) care vorbesc o limbă germanica. 30% din pop. activă este prinsă în industrie.

Rata natalităţii: 11,8‰; a mortalităţii: l0,5‰. Rata populaţiei urbane 97%.

In ceea ce priveste religia, 75% din populatie sunt romano-catolici, iar restul de 25% protestanti sau alte religii. De menţionat faptul că, în Belgia, familia are un caracter foarte independent (belgienii acceptă relaţiile neoficiale).

Populaţia totală a ţării este de 10.348.276 locuitori (Iulie 2004), densitatea medie a acesteia fiind de 337 persoane/km2, iar durata medie a vieţii la nivelul populaţiei totale este de 78,44 ani (75.26 ani pentru bărbaţi şi 81.75 ani pentru femei). În mediul urban domiciliază 97% din populaţie şi doar 3% în mediul rural. Rata de crestere a populatiei este de 0.16%. Rata netă a migraţiei înregistrează valoarea de 1.23 emigranţi / 1.000 persoane. Structura pe grupe de vârste şi pe categorii de sex este următoarea: 0-14 ani – 17,1% (bărbaţi: 901.486; femei: 863.092), 15-64 ani – 65,6% (bărbaţi: 3.400.419; femei: 3.346.182), 65 de ani sau mai mult – 17,3% (bărbaţi: 739.479; femei: 1.055.724). Total populaţie: 0,96 bărbaţi / o femeie (2003).

Repartitia populatiei active este de 2,6% primar,27,7% secundar,69,7% tertiar

6

Belgia

Capitolul II: Turismul

2.1 Obiective turistice

Grand-Place

Una dintre cele mai frumoase piete ale Europei, Grand-Place reuneste elementele istorice ale orasului cu cele contemporane. Garnisita cu monumente, aceasta este centrul unei retele de strazi inguste, pietruite, care se raspandesc radial spre toate punctele cardinale, gazduind nenumarate magazine, restaurante si cafenele. Aici se afla casele Breslelor, construite in cel mai pur stil baroc si finisate in 1695, la doar 3 ani dupa ce un bombardament francez a distrus totul, mai putin primaria orasului. Fatadele acestor cladiri sunt impodobite cu statui aurite de sfinti sau eroi, atat de bine realizate, incat par sa vorbeasca intre ele. In noptile de vara, piata este inundata de lumini divers colorate si de muzica. Aici se organizeaza anual procesiunea Ommegang, magnifica parada ce reconstituie sosirea in oras a lui Carol Quintul, in 1549. si tot aici, la fiecare doi ani, in luna august, se intinde un covor de flori care acopera complet pardoseala pietei, transformand-o pentru cateva zile intr-o gradina uriasa.

Hotel de Ville (Primaria)

Construita cu circa 300 de ani inaintea caselor Breslelor, cladirea Primariei domina intreaga Grand-Place. Ridicata in stil gotic, ea a fost modificata doua secole mai tarziu prin reamenajarea intrarii principale (actuala Scara a Leilor) si marirea aripii drepte. Turnul central, inalt de 96 de metri, are in varf o statuie aurita reprezentandu-l pe Arhanghelul Mihail biruind balaurul. Salile interioare sunt impodobite cu superbe tapiserii datand din secolele al XVI-lea, al XVII-lea si al XVIII-lea.

Casa regelui

In ciuda denumirii sale, acest frumos palat in stil neo-gotic, ridicat in Grand-Place, pe partea opusa Primariei, nu a fost niciodata resedinta regala. In prezent el gazduieste Muzeul orasului Bruxelles, unde pot fi admirate piese deosebit de frumoase din portelan, argint sau dantela, precum si o

7

Belgia

remarcabila colectie de sculpturi gotice. In galeriile muzeului sunt expuse si picturi celebre, cum ar fi Nunta taraneasca a lui Pieter Brueghel cel Batran.

Manneken Pis

Considerat de multi simbolul orasului Bruxelles, Manneken Pis, celebrul baietel dolofan care urineaza intr-o fantana, se afla la trei cvartale distanta de Grand-Place. Mentionat pentru prima oara in 1377, originalul a fost furat de catre soldatii francezi in secolul al XVIII-lea. Versiunea actuala a statuii este o copie realizata din bronz, in 1619, de catre Jereme Duquesnoy. +i, deoarece nuditatea micutului a deranjat, la un moment dat, anumite persoane influente, s-a incetatenit obiceiul ca vizitatorii orasului sa-i ofere in dar vesminte. Primul care si-a aratat generozitatea a fost regele Ludovic al XV-lea, care i-a facut cadou statuii o frumoasa uniforma franceza. Intre timp, garderoba baietelului a ajuns sa contina peste 500 de costume, printre care se numara si un unul popular romanesc. O varianta feminina a statuii, Jeanneke Pis, se afla in piata Petit Sablon.

Catedrala Sfintilor Mihail si Gudule

Temeliile acestei frumoase catedrale au fost puse in 1226, arhitectura sa fiind o inspirata combinatie intre stilurile romanic si gotic (in epoca acestuia de deplina inflorire). Printre comorile sale se numara vitraliile inspirate din desenele lui Bernard Van Orley (un pictor din secolul al XVI-lea) si amvonul bogat sculptat (datand din 1699) ce infatiseaza alungarea lui Adam si a Evei din Gradina Edenului.

Place Royale

Situata in varful colinei Coudenberg, de unde se poate admira in voie Orasul de Jos, aceasta piata alba, construita cu o simetrie neo-clasica, are un aer mai curand vienez decat belgian. Principala sa atractie este biserica St-Jacques-sur-Coudenberg, datand din secolul al XVIII-lea, iar in centrul ei se inalta statuia ecvestra a lui Godefroid de Bouillon (1060-1100), lider al Cruciadei Intai si conducator al Ierusalimului.

Grand Sablon

8

Belgia

Aceasta piata sofisticata gazduieste, pe langa nenumarate magazine si cafenele, biserica Notre-Dame du Sablon, construita in stil gotic in anul 1304 si celebra pentru frumoasele sale vitralii. Putin mai jos de piata Grand Sablon se inalta biserica Notre-Dame de la Chapelle, construita in secolul al XII-lea, unde se afla locul de veci al pictorului Pieter Brueghel cel Batran. Fatada gotica si clopotnita baroca a bisericii au fost renovate impecabil,

aratand absolut minunat.

Varstele instrumentelor

Gazduit intr-o superba cladire stil Art Nouveau, construita din otel si sticla, muzeul instrumentelor muzicale expune nu mai putin de 7.000 de piese de colectie, cele mai vechi dintre acestea datand din Epoca Bronzului. In zilele de joi, la 8 seara, aici se sustin concerte.

Sinusoida artistica

Excentrica arhitectura Art Nouveau s-a nascut la inceputul secolului XX, in Bruxelles, gratie ideilor lui Henri van de Velde si ale lui Victor Horta. Acesta din urma este renumit pentru interioarele sale care boicoteaza linia dreapta, tavanele venind curbiliniu in continuarea peretilor. Horta a folosit masiv vitraliile si fierul forjat pentru a accentua flexibilitatea si dinamismul liniilor din proiectele sale.

Mostenire de trista amintire

Aula Magna din Bruxelles, unde astazi se afla Place Royale, este locul unde a fost incoronat Carol Quintul (1500-1558), rege al Spaniei si imparat al Sfantului Imperiu Roman de natiune germana. Tot aici, cu doi ani inainte de moarte, acesta a abdicat in favoarea fratelui si a fiului sau, care si-au impartit imperiul. Din pacate pentru Belgia, |arile de Jos i-au revenit celui de-al doilea, regele catolic Philip al II-lea al Spaniei, care a adus cu sine Inchizitia. Mii de oameni nevinovati au fost inchisi sau executati inainte de izbucnirea revoltei din 1568.

2.2 Cazarea

Dupa ce Bruxelles a devenit, la drept vorbind, capitala diplomatica a Europei, in tara s-au construit foarte multe hoteluri de lux, gata sa-i primeasca pe inaltii oaspeti. O camera dubla in marile orase poate costa deci intre 60 si 200 de euro pe noapte. Preturile mai scad la sfarsit de saptamana, precum si in lunile iulie-august. Persoanele care calatoresc la clasa a doua e mai bine deci sa apeleze la stabilimentele

9

Belgia

pentru tineret (hosteluri) sau la hotelurile particulare, mai mici si deosebit de intime. Preturile pentru o camera dubla variaza in acestea de la 30 la 45 de euro pe noapte. In Belgia exista peste 250 de campinguri, inclusiv pentru persoanele care calatoresc cu rulota. De asemenea, in aceste locuri special amenajate se pot gasi (in special in Flandra) cabane din lemn cu patru paturi, contra unei sume de circa 25 de euro pe noapte.

2.3 Transportul

Belgia are o bogată reţea de căi ferate (transporturi ce funcţionează practic fără nici o întârziere); căi rutiere, fluviale (printre cele mai dense din lume). Râurile sunt legate prin canale, formând un excelent sistem de transport pe apă.

Drumurile locale totalizează 148.216 km, autostrăzile 1.727 km, iar drumurile naţionale 12.750 km şi sunt folosite de mai mult de 4,6 milioane vehicule. Căile ferate au o lungime totală de 3.518 km, dintre care 2.631 km electrificate. Acestea se află în proprietatea statului. Belgia este ţara cu cea mai mare densitate de căi ferate de pe glob. Din punct de vedere al infrastructurii aeriene în ţară sunt 42 de aeroporturi şi un heliport. Cel mai mare aeroport al Belgiei este Brussels National Airport. Râurile Belgiei sunt legate între ele printr-un important sistem de canale. Lungimea agregată a acestor canale şi râuri navigabile este de 1.520 km. Din cele 9 porturi ale Belgiei, Antwerp reprezintă unul din cele mai aglomerate porturi ale lumii. Ramurile militare cuprind: Armata, Forţa aeriană, Marina, Jandarmeria naţională. Cheltuielile cu armata ating suma de 3.9 mil.$, reprezentând 1,3% ca procent din PIB. Infrastructura financiară a ţării este foarte dezvoltată, existând peste 70 de bănci. Bursa de valori este reprezentată de Euronext N.V., grup care oferă şi servicii de cliring şi informaţii.

Gradul de favorabilitate ridicat al reliefului şi nu numai au influenţat pozitiv realizarea unui cadru de comunicare şi transport de excepţie.Atât căile ferate şi rutiere cât şi cele de navigaţie concură spre 2 noduri mari de comunicaţie şi anume:Bruxelles şi Anvers.

Cel de-al treilea sistem de comunicaţie şi de transport,cel fluvial pentru care,sub raportul densităţii Belgia deţine unul din primele locuri în lume,se desfaşoară pe cateva direcţii majore şi anume:

- pe canalul van Willebroek

- a doua cale fluvială importantă uneşte Sambre cu Meuse

- a treia cale o formează fluviul Schelde care face legătura direct cu Marea Nordului adunând inainte de Anvers şi alte râuri sau canale

- a patra cale o constituie canalele care unesc pe de-o parte orasele Anvers şi Liege(canalul Albert construit intre 1930-1940 cu o lungime de 130 Km), iar pe de altă Anvers cu Gand.

Lungimea cailor ferate depăşesc 4000 de Km,iar a celor rutiere circa 100.000 de Km din care peste 1000 de Km de autostrăzi.

10

Belgia

2.4 Gastronomie

Restaurantele din regat ofera bucate gustoase in portii mari, maniera nepretentioasa de servire adaugand farmec acestor mese copioase. Bucataria locala este un amestec ingenios intre cea franceza si cea germana, principalele ingrediente folosite fiind carnea si fructele de mare. Belgienii adora cartofii prajiti, pe care jura cu mana pe inima ca ei i-au inventat. De altfel, acestia se pot cumpara de la nenumarate chioscuri numite friture ( frituur in flamanda, fritkot in dialectul bruxellez), amplasate temporar in principalele piete ale oraselor.

Specialitatile belgiene sunt deosebit de savuroase, fiind recomandate in special persoanelor cu papile gustative indraznete.

Printre preparatele traditionale se numara lapin la kriek (iepure gatit in bere cu aroma de cirese), anguilles au vert (anghila in sos de verdeata), waterzooi (o tocana suculenta de pui sau peste) sau moules aux frites (midii fierte in abur, servite cu cartofi prajiti).

Localnicii se mai dau in vant dupa chicons (andive belgiene), sparanghel alb de Mechelen (ideal in luna aprilie) si crevete dulci, pescuite din Marea Nordului. Gustarile cele mai populare sunt croque monsieur (un sandvis cald cu sunca si branza), jambon d'Ardennes (sunca afumata din regiunea Ardenilor) si tartine au fromage blanc (un sandvis dintr-o felie de paine neagra, acoperita cu branza alba tartinabila, care se serveste cu ridichi feliate si ceapa verde tocata).

Ambrozie din hamei si nectar de malt

Pentru belgieni berea este la fel de sfanta ca vinul pentru francezi. Licoarea din hamei si malt este atat de respectata, incat fiecare din cele peste 300 de sortimente existente pe piata este servit in paharul sau, destinat sa-i sporeasca gustul, aroma si culoarea. Astfel, berea blonda se toarna in recipiente cu picior (pentru a nu se incalzi prea repede), iar cea bruna - in pahare rotunde. Media consumului anual de bere este in Belgia de circa 150 litri de persoana, explicabil daca ne gandim ca aici sunt fabricate marci de prestigiu precum Stella Artois, Hoegaarden, Leffe sau Belle-Vue.

Turistii care intra in braseriile belgiene trebuie sa stie ce comanda. Berea se clasifica, dupa tipul de preparare, in pilsen (cu fermentare simpla), trappistes (cu fermentare indelungata), foudres (cu fermentare in aer liber), gueuze (refermentata) sau lager (tinuta cateva luni la rece, dupa fermentare). Una din specialitatile locale, kriek , contine fructe macerate (de regula cirese), care ii dau o aroma deosebita si o tenta rosiatica.

Capitolul III: Marile orase

Anvers : orasul madonelor

Cel de-al doilea port al Europei ca marime, Anvers (Antwerpen in olandeza) impresioneaza in primul rand prin arhitectura sa

11

Belgia

eleganta, fiind o ingenioasa imbinare de cladiri in stil Art Nouveau cu imobile neo-renascentiste si castele medievale.

Orasul vechi este ridicat in jurul celei mai impresionante catedrale gotice din Belgia. Aceasta a fost construita intre secolele al XIV-lea si al XVI-lea, avand o suprafata de circa un hectar, o clopotnita de 123 de metri inaltime si nu mai putin de 48 de coloane de sustinere. De aici pornesc nenumarate alei pietruite, care duc spre minunate piatete cu denumiri bilingve. La aproape fiecare colt de strada se gaseste cate o statuie a Madonei cu pruncul, asezata cu grija intr-o firida inalta. De altfel, orasul Anvers, in ciuda faptului ca se afla intr-o provincie flamanda, este predominant romano-catolic.

Pe vremuri, in imprimeriile sale erau tiparite carti de rugaciune ce erau apoi raspandite in cele mai indepartate colturi ale lumii crestine.

Prezenta lui Peter Paul Rubens se simte absolut peste tot in Anvers. Aici se afla casa in care pictorul a locuit din 1610 pana la moartea sa, in 1640. Reconstruita pe baza schitelor originale, aceasta pastreaza cateva dintre obiectele artistului, precum si unele dintre operele sale. Tot in Anvers se gasesc biserica unde se ruga Rubens, locuintele prietenilor si lucrarile discipolilor sai. Omniprezenta este si sotia artistului, care i-a fost adeseori model pentru portretele Fecioarei Maria. Coborarea de pe cruce, una din capodoperele acestui reprezentant al curentului baroc, este expusa in interiorul catedralei gotice, pe care Rubens obisnuia sa o frecventeze.

Obiceiuri pretioase

Orasul Anvers a inceput sa prospere in secolul al XV-lea, dupa ce mestesugarii locali au descoperit o tehnica avansata de taiere a diamantelor. De atunci, nimeni nu a mai reusit sa ii intreaca in acesta activitate, comertul cu diamante aducand in prezent Belgiei un profit anual de peste 20 de miliarde de dolari. Flamanzii nu s-au multumit insa doar cu acest statut. Orasul este astazi un centru cultural infloritor, precum si o capitala a modei internationale. Numerosi designeri vestimentari si artisti de avangarda s-au adunat aici, motiv pentru care podiumurile si expozitiile locale au mereu ceva nou si frumos de prezentat.

Indicatoarele rutiere din Belgia sunt scrise in limba majoritarilor din fiecare regiune, astfel incat e bine sa stiti ca olandezul Antwerpen este Anvers in franceza, tot asa cum Brugge este Bruges, Brussel - Bruxelles, Gent - Gand, Luik - Liege, Leuven - Louvain, iar Namen - Namur. +i mai deruntante sunt perechile Bergen - Mons si Doornik - Tournai. Pe drumul de la Bruxelles la Liege denumirile se schimba foarte des, pe masura ce se traverseaza alternativ zonele valone si flamande.

Repercusiuni artistice de valoare

Vechilor artisti belgieni li se recunoaste meritul de a fi descoperit vopselele din ulei vegetal, ceea ce explica valul de pictori de valoare care au trait si au creat capodopere nemuritoare pe teritoriul acestei tari. Primul dintre acestia a fost Jan van Eyck, in secolul al XV-lea. A urmat Pieter Brueghel cel Batran, care a imortalizat fara egal viata taranilor flamanzi din secolul al XVI-lea. Pieter

12

Belgia

Paul Rubens a dominat viata artistica din Anvers in primele decenii ale secolului al XVII-lea, fiind promotorul si cel mai de seama reprezentant local al stilului baroc.

Mariaj cu conotatii pacifiste

Desi Belgia este o monarhie constitutionala, in care rolul familiei regale este extrem de discret, aceasta ramane un simbol al unitatii statului si al natiunii. Belgienii din ambele tabere lingvistice s-au bucurat prin urmare in decembrie 1999, cand printul Philippe, mostenitorul tronului, s-a casatorit cu Mathilde, o tanara cu dubla ascendenta flamanda si valona, de profesie medic logoped.

Gand

Situat la 60 km sud-vest de Anvers, orasul Gand (Gent in flamanda), este locul nasterii lui Carol Quintul. Aceasta legatura nu i-a impiedicat insa nici pe flamanzi sa se revolte impotriva stapanirii spaniole, nici pe imparat sa-i pedepseasca exemplar pe fostii sai concetateni. In secolul al XIV-lea, orasul era cel mai mare producator de tesaturi din Europa, pentru ca, peste veacuri, sa imbratiseze cu caldura revolutia industriala. Capitala a provinciei Oost-Vlaanderen, localitatea este primul centru universitar din Belgia cu predare in limba flamanda. Cea mai frumoasa zona din Gand este cea de langa Sint-Michielsbrug (Podul Sfantului Mihail), unde se afla cele trei turnuri medievale ale orasului. Primul apartine bisericii Sint-Niklaaskerk, dedicata sfatului Nicolae si construita dupa regulile goticului timpuriu. In spatele acesteia se afla al cel de-al doilea turn, Belfort (Clopotnita), ridicat in 1314 si impodobit cu un dragon de cupru aurit, ce semnifica avantul breslelor locale. Ceva mai departe se zareste turnul de un galben palid al bisericii Sint-Baafskathedraal (Catedrala Sf. Bavo), de asemenea cladita in stil gotic. Aici, in sala de botezuri, este expusa pictura lui Jan Van Eyck, intitulata Adorarea mielului mistic, o ilustrare alegorica a mortii lui Iisus, impodobind 20 de panouri ale altarului.

Bruges (Brugge)

Bruges este unul dintre cele mai bine conservate orase medievale din Europa si cu siguranta cel mai vizitat din Belgia. Cladirile sale, cele mai multe construite in secolul al XIII-lea, par

13

Belgia

neatinse de trecerea timpului, inaltandu-si acoperisurile vesele peste apa tulbure a canalelor. Bruges este, de asemenea, foarte bogat in muzee si colectii de arta, avand, de altfel, nu unul, ci doua centre medievale, reunite in jurul pietelor Markt si Burg. Prima dintre acestea este marginita de casele in stil flamand ce au indeplinit pe vremuri rolul de sedii ale breslelor, in mijlocul ei inaltandu-se statuile lui Pieter de Coninck si Jean Breydel, eroii revoltei din 1302. Cea de-a doua este locul unde se afla Stadhuis (Primaria), o bijuterie arhitecturala in stil gotic, construita din gresie in secolul al XIV-lea, a carei fatada este impodobita cu nenumarate statui. Cele mai importante muzee din Bruges sunt Kantmuseum (cel al dantelei), Memling (dedicat pictorului local cu acelasi nume) si Groeninge (unde se afla o superba colectie de picturi apartinand primilor artisti flamanzi ai genului).

Oglinda spiritului flamand

Flamanzii au si ei un erou popular, pe nume Ulenspiegel, ceea ce s-ar traduce aproximativ prin Thylbuh Oglinda. Nascut pe teritoriul actualei Belgii, hatrul personaj (un fel de Pacala local) traieste bune si rele sub stapanirea lui Carol Quintul, apoi a fiului acestuia, Philip al II-lea. Exilat din motive religioase, Ulenspiegel strabate intreaga Flandra, facand o multime de strengarii, dar observand, in acelasi timp, nedreptatile infaptuite de reprezentantii imperiului. Atunci cand familia sa cade victima freneziei pro-catolice declansate de Inchizitie, eroul se alatura miscarii de eliberare a |arilor de Jos, imbratisand religia protestanta.

Neutralitate in vant

Dupa adoptarea Constitutiei din 1831, elaborata dupa modelul celei americane, Belgia a devenit monarhie constitutionala, puterile europene asigurandu-i un statut de neutralitate garantata. Insa nici aceasta garantie, nici declaratiile pacifiste ale diplomatilor nu au salvat aceasta tara de invazia germana atat in primul, cat si in cel de-al doilea Razboi Mondial. Parerea belgienilor despre fortele de ocupatie (in aceste situatii, ca si in cele precedente) este exprimata cel mai bine, dupa propriile lor declaratii, de atitudinea micutului Manneken Pis.

In anii '90, intreaga Belgie a fost zguduita de dezvaluirile publice privind incompetenta dovedita de fortele de ordine in investigarea unui grav caz de pedofilie. Afacerea Marc Dutroux a ajuns de notorietate pe plan international, aruncand o pata pe imaginea acestui stat altminteri foarte civilizat. Belgienii insisi au fost extrem de duri cu autoritatile locale, 300.000 dintre ei manifestand pe strazile din Bruxelles, in 1996, impotriva proastei functionari a politiei si a sistemului judiciar.

Liege (Luik)

Situat in estul Belgiei, pe fluviul Meuse, Liege este un important centru cultural si comercial, precum si un nod strategic de comunicatii. Principala atractie a orasului este Palatul Justitiei, ridicat initial in jurul anului 1000 si reconstruit in secolul al XVI-lea, ale carui 69 de coloane au capiteluri bogat impodobite.

14

Belgia

Pe langa o primarie din secolul al XVIII-lea, orasul se mai poate lauda cu doua frumoase lacasuri de cult: biserica St. Jacques, inaltata intre secolele al XI-lea si al XVI-lea, respectiv catedrala St. Paul, inceputa in secolul al X-lea. Tot aici se afla un observator astronomic, precum si un muzeu al vietii valone, gazduit intr-o veche manastire in stil renascentist. Acesta expune obiecte evocand arta si credintele populare ale valonilor, incluzand, printre altele, o sala a vrajitoarelor si un muzeu al cadranelor solare si al marionetelor.

Namur (Namen)

Unul din principalele orase valone, Namur se afla la confluenta raului Meuse cu Sambre, fiind un important nod de comunicatii. Amplasarea sa la o mare rascruce de drumuri i-a conferit in trecut un rol strategic deosebit, motiv pentru care a fost inaltata, pe colina Champeau, o citadela cu ziduri groase si multe bastioane, sub care se afla o retea bogata de coridoare subterane. Pentru a se facilita accesul in aceasta zona, intre oras si citadela circula un teleferic. In fiecare an, in luna septembrie, aici se organizeaza Sarbatoarea Valoniei, la care participa numeroase grupuri folclorice. In oras se poate vizita biserica St. Loup, construita in secolul al XVII-lea, in stil baroc.

Tournai (Doornik)

Situat pe valea raului Escaut, intr-o regiune predominant agricola, Tournai este, alaturi de Tongeren, cel mai vechi oras din Belgia. Aici s-a nascut, in anul 465, Clovis (Chlodovech), intemeietorul regatului franc si primul rege al acestuia. Important centru artistic in epoca medievala, Tournai se poate lauda cu o frumoasa catedrala impodobita cu fresce din secolul al XII-lea si cu vitralii datand din secolul al XV-lea. Clopotnita orasului este cea mai veche din Belgia, adapostind nu mai putin de 43 de clopote.

Arena din Ardeni

Amatorii de sport din Belgia se simt cel mai bine in Ardeni, unde se poate schia pe timp de iarna, iar vara se pot practica ciclismul sau coborarea torentilor cu caiacul. Versantii sunt minunati pentru

15

Belgia

ascensiuni montane si exercitii de orientare turistica. Daca tot sunteti in zona, nu ratati spectaculoasele grote de langa localitatile Han-sur-Lesse, Rochefort si Dinant, ideale pentru excursii in subteran.

Bruxelles este capitala Belgiei, sediul guvernului şi parlamentului federal, precum şi a mai multor entităţi federale: Regiunea Capitalei Bruxelles, Regiunea Flandra şi comunităţile franceză şi flamandă. De asemenea Bruxelles este una din cele trei capitale ale Uniunii Europene (împreună cu Luxemburg şi Strasbourg), sediul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (OTAN), a Uniunii Europei Occidentale şi a organizaţiei EUROCONTROL.

Termenul Bruxelles este utilizat pentru a desemna comuna propriu zisă Bruxelles (franceză Ville de Bruxelles, neerlandeză Stad Brussel) formată din centrul oraşului din interiorul teritoriului pentagonal delimitat de mica centură a oraşului, cartierele Laeken, Cartierul European, Bulevardul Louise şi Bois, şi conţine în jur de 150.000 locuitori.

De foarte multe ori termenul "Bruxelles" se referă la Regiunea Capitalei Bruxelles, o regiune formată din 19 comune din aglomerate în jurul comunei Bruxelles, zona urbanizată dens depăşind cu mult teritoriul comunei Bruxelles. Regiunea ocupă 162 km² şi are peste un milion de locuitori, fiind una dintre cele trei regiuni ale statului federal Belgia.

Prin extensie, termenul Bruxelles poate de asemenea să denumească prin metonimie instituţiile Uniunii Europene, de cele mai multe ori Comisia Europeană.

Bruxelles este oficial bilingv, limba franceză şi limba neerlandeză fiind cele două limbi oficiale. Numele oficial al oraşului este Bruxelles în franceză şi Brussel în neerlandeză.

Franceza este limba majorităţii populaţiei precum şi cea mai utilizată limbă. Din punct de vedere istoric, limba vorbită în bruxelles era un dialect local al dialectului brabantian al neerlandezei. Până în perioada ocupaţiei franceze din timpul perioadei napoleoniene dialectele flamande erau cele mai utilizate limbi, atât de către administraţie cât şi de către majoritatea populaţiei, cu toate că franceza era limba aristocraţiei locale îmcă din perioada dominaţiei burgunde[2].

În secolul al XIX-lea odată cu formarea statului Belgian şi cu facilitarea accesului la educaţie, numeroşi vorbitori de dialecte locale au adoptat franceza în detrimentul neerandezei ca limbă principală. Printre principalele motive se numără prestigiul mai important al francezei la momentul respectiv - marea majoritate a aristocraţiei flamande era vorbitoare de franceză iar flamanda era considerată limba claselor inferioare şi a mediului rural. Pe lângă aceasta în acea perioadă în Flandra

16

Belgia

nu se stabilise statutul limbii standard, nefiind clar dacă aceasta ar trebui să fie limba neerlandeză standard utilizată în Olanda sau un nou standard de codificare pentru limba flamandă. Această incertitudine a reprezentat un factor suplimentar pentru favorizarea francezei.

Actualmente, Regiunea Capitalei Bruxelles este oficial bilingvă franco-neerlandeză. De la abolirea recensămintelor lingvistice în a doua jumătate a secolului XX nu există statistici oficiale cu privire la prima limbă a populaţiei. Estimările actuale situează populaţia francofonă la aproximativ 50%, cea neerlandofonă la aproximativ 8%, cea bilingvă la aproximativ 10% iar aproximativ 9% reprezintă populaţia ce devine bilingvă în timpul vieţii.

Datorită valurilor de emigraţie de după cel de-al doilea război mondial şi a numărului mare de instituţii internaţionale situate la Bruxelles, se estimează ca aproximativ 20% din populaţie are o altă limbă ca limbă maternă.

Bruxelles-ul a devenit un centru important a numeroase instituţii internaţionale, cele mai importante fiind cele ale Uniunii Europene. Regiunea conţine de asemenea sediul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord şi a altor 1000 organizaţii internaţionale şi 2000 corporaţii internaţionale. Bruxelles este al treilea oraş ca număr de conferinţe internaţionale organizate devenind astfel unul dintre cele mai mari centre de reuniuni din lume . Prezenţa UE şi a altor instituţii internaţionale face ca aici să se afle cei mai mulţi ambasadori şi jurnalişti din oricare capitală, devansând Washington D.C.. Numeroase şcoli internaţionale au fost înfiinţate aici pentru a deservii această prezenţă.

Bruxelles este considerat ca fiind capitala de facto a Uniunii Europene datorită numărului important de instituţii ale Uniunii ce îşi desfăşoară activitatea aici, cu toate că UE nu a declarat nici o capitală oficială.

În Bruxelles se află sediile Comisiei Europene (în clădirea Berlaymont) şi a Consiliului Uniunii Europene (în clădirea Justus Lipsius situată în faţa clădirii Berlyamont). De asemenea, trei sferturi din afacerile Parlamentului European se desfăşoară la Bruxelles în zona Espace Léopold (sediul oficial al parlamentului este la Strasbourg).

Bruxelles-ul a început să găzduiască instituţii în 1957, odată cu înfiinţarea Comunităţii Economice Europene şi a Euratom, a căror sedii erau partajate cu Luxemburg. Din motive practice acestea au continuat să îşi desfăşoare activitatea doar la Bruxelles.

În 1965 Bruxelles a obţinut găzduirea permanentă a Comisiei şi Consiliului iar în anii următori Parlamentul şi-a crescut prezenţa aici, cu toate că prin tratate era obligat să îşi menţină sediul din in Strasbourg. Între 2002 şi 2004, Consiliul European şi-a fixat sediul în Bruxelles. Actualmente prezenţa instituţiilor a crescut de factură semnificativă, doar Comisia ocupând peste 865.000m² de birouri în Cartierul European din estul oraşului.

17

Belgia

Capitolul IV Economia

Belgia are o economie dezvoltată cu o industrie diversificată,o agricultură intensivă, un sistem

bancar important şi o infrastructură dintre cele mai moderne.

Pe lângă ramurile industriale tradiţionale (siderurgie,industrie uşoară,chimie,industrie

extractivă),în ultimii ani au cunoscut o puternică dezvoltare electrotehnică şi informatică.În industrie

lucrează peste o treime din populaţia activă. Belgia produce în medie circa 10 milioane de tone de

oţel, 5,5 milioane tone de cărbune, 58 de miliarde de Kwh de energie electrică. Anual se asamblează

circa 1 milion de vehicule(auto).

Produsul national brut(PNB) pe locuitor este de circa 20.270 $.Structura de formare a PNB este

următoarea :comerţ şi servicii 67,6 %;industrie 24,8 %;construcţii 5,2 %;agricultură,

silvicultura şi pescuitul 2,4 %.

Resursele autohtone alături de cele importate,în principal cele de subsol,au creat ramuri

industriale de importanţă naţională,dar şi transfrontalieră.

O ramura industrială necesară menţinerii unei economii moderne este siderurgia.

Industria chimică,cu un loc important în resortul industrial,cu o varietate mare de

produse(îngrasaminte,mase plastice, produse farmaceutice)este prezentă deopotrivă în Flandra şi în

Valonia.

Industria textilă,ramura traditională este concentrată în Flandra.Întâlnim industria

lânei,bumbacului,matăsii,inului şi cânepei.

Extrem de diversificată se prezintă industria alimentară având la îndemână o gamă variată de

materii prime şi un procent mare din produse destinate exportului.Cuprinde industria cărnii,a

lactatelor,a peştelui,a conservelor de legume.

Suprafaţa agricolă cultivatabilă este de 1,4 milioane de hectare;56 % din acestea sunt acoperite cu

faneţe şi plante furajere.În agricultura lucrează circa 2,7 % din populaţia activă.Producţia medie de

18

Belgia

cereale este de 1,8-2 milioane de tone,cea de sfecla de zahar de 7,7 milioane de tone. Randamentul

înalt al agriculturii se bazează pe gradul ridicat al mecanizării (circa 13 Ha/tractor) şi o largă utilizare a

îngrăşămintelor chimice(circa 306 Kg /hectar). Sunt foarte răspândite cultura legumelor şi floricultura

îndeosebi în zonele periurbane unde se asociază cu creşterea păsărilor şi a porcilor.

Ponderea Belgiei în comerţul mondial este de circa 3,3 %(locul 9 în lume atât la import cât şi la

export), volumul total al schimburilor comerciale fiind de 249 miliarde de dolari(123 miliarde de

dolari-export şi 126 miliarde de dolari-import).

În ceea ce priveşte importurile, principalii parteneri ai Belgiei sunt ţările UE:

Germania,Olanda,Franţa,Marea Britanie şi Italia. Exporturile au şi ele ca destinaţie principală ţările

UE,Germania,Franţa şi Olanda absorbind 56% din exporturile Belgiei.

Pe piaţa Belgiei activează peste 100 de agenţii de publicitate şi de cercetare a pieţei. Numărul de

posturi de radio este foarte ridicat (peste 45 de posturi). De asemenea, există un număr mare de

posturi de televiziune naţionale (Francofone: AB 3, Bel RTL, Canal Plus Belgique, Club RTL, RTBF, RTL

TVI; Flamande: VRT (TV1), Ketnet, Canvas, VT4, Kanaal 2, Kanaalz, TMF, WTV). Publicitatea prin

televiziune are o pondere semnificativă, de peste 50% din totalul investiţiilor, în raport cu

publicitatea realizată prin celelalte medii. În principalele oraşe ale Belgiei, au loc importante

manifestări expoziţionale.

Gradul de pătrundere a reţelei Internet, a telefoniei fixe şi mobile este ridicat. În anul 2000,

existau peste 60 de furnizori de servicii Internet, iar în 2002 numărul utilizatorilor a ajuns la

aproximativ 4 milioane. Sistemul de telefonie este puternic dezvoltat, beneficiind de o tehnologie

avansată. La nivel internaţional, Belgia deţine 5 cabluri submarine, precum şi staţii satelit (2 Intelsat şi

1 Eutelsat).

Economia foarte dezvoltată; ramuri tradiţionale: ind. textilă, sticlărie, ceramică, şlefuirea

diamantelor. Industria metalurgică feroasă şi neferoasă (cupru, zinc, plumb, aluminiu), industria

constructoare de maşini; maşini agricole, autovehicule, maşini unelte, material feroviar, vase fluviale

şi maritime, farmaceutică; aparatură pentru telecomunicaţii. Industria de extracţie a huilei; industria

de prelucrare şi chimizare a petrolului pe care îl importă alături de o serie de materii prime de care

duce lipsă. Agricultura antrenează 3% din populatie activă; preponderentă creşterea animalelor:

porcine şi bovine. Se cultivă cereale (grâu, orz, secară), plante ind.; sfeclă de zahăr, legume. Cca. 70%

din energia electrică este obţinută prin energie nucleară. Serviciile sunt foarte diversificate.

Economia Belgiei şi infrastructura sunt puternic integrate cu

cele a Europei de Vest. Belgia este situată în centrul unei regiuni

19

Belgia

puternic industrializate, ceea ce îi rezervă un loc printre primele zece ţări în clasamentul comerţului

internaţional. Economia este caracterizată de o forţă de muncă foarte productivă, un PIB ridicat şi

exporturi importante. Principalele produse de import sunt: alimente, echipamente industriale,

produse petroliere şi chimice, diamante brute, îmbrăcăminte şi accesorii şi textile. Principalele

produse de export sunt automobilele, produse alimentare, oţel, produse petroliere, mase plastice,

textile, diamante finisate.

Economia este puternic orientată spre sectorul serviciilor, dar prezintă diferenţe regionale

importante între Flandra, regiunea mai dinamică, şi Valonia, regiune aflată într-o perioadă

postindustrială afectată de dezafectarea industriilor tradiţionale. Ca unul dintre membrii fondatori ai

Uniunii Europene, Belgia sprijină integrarea economică europeană şi politica de economie deschisă.

În 1999, Belgia a adoptat moneda EURO care a înlocuit francul belgian definitiv în 2002. Din 1922

Belgia şi Luxemburgul formează o zonă economică comună, iar din 1944 aceste ţări fac parte din zona

economică Benelux.

Guvernul Belgiei nu impune investitorilor străini limitări sau controale restrictive, rezultând un

climat investiţional liberal. Se solicită totuşi anumite aprobări a unor comisii care reglementează

modalitatea de realizare a serviciilor în industrie, bănci, asigurări, leasing etc., respectarea anumitor

reguli de protecţie a consumatorilor, obţinerea unor autorizaţii de construcţii, demolări etc. din

partea administraţiilor locale, asigurarea condiţiilor de protejare a muncitorilor în sensul de a nu

lucra în conditii periculoase, sau de poluare etc.

Companiile străine se bucură în Belgia de tratamentul naţional, fiind asimilate celor indigene. Nu

există restricţii de repatriere a capitalului şi profitului şi nici cerinţe în ceea ce priveşte participarea

belgiană la constituirea unei firme cu capital străin. Cu toate acestea companiile străine se pot

confrunta cu probleme comerciale sau de investiţii, care adesea sunt rezultatul neclarităţilor în ce

priveşte împărţirea responsabilităţilor între autorităţile locale, regionale sau federale şi care poate fi

interpretată ca o inconsistenţă a legislaţiei şi a aplicării ei.

Din punct de vedere al regimului vizelor, Belgia face parte din grupul ţărilor care au semnat

Acordul Schenghen, cetăţenii din RM având nevoie de viza pentru şedere pe teritoriul belgian.

Conform legilor belgiene, cetăţenii de alte naţionalităţi (cu excepţia celor din spaţiul U.E.) nu pot

solicita un loc de muncă în Belgia, daca n-au obţinut în prealabil, prin intermediul ambasadelor

belgiene acreditate în tările solicitanţilor, un permis de munca din partea Ministerului Federal al

Muncii. Oricum, belgienii nu pot solicita angajarea forţei de muncă străine fără acordul prealabil al

departamentului regional al muncii. Persoanele extra - calificate pot obţine mai usor aceste permise,

în comparaţie cu muncitorii sau personalul mediu. Dupa eliberarea permiselor de muncă, acestea

sunt trimise primăriilor din municipalitatea unde domiciliază angajatorul belgian.

20

Belgia

Majoritatea produselor manufacturate în Belgia sunt exportate. Principalele produse la exportul

Belgian sunt maşinile şi echipamentele de transport, produsele chimice, produsele metalurgice,

pietrele preţioase, bijuteriile, produsele industriei alimentare etc.

Regimul comerţului exterior belgian trebuie înteles în contextul apartenenţei acestei ţări la U.E.

înca din 1957, când a obţinut o piaţă de peste 370 milioane consumatori. Benelux-ul - acordul tarifar

stabilit între Belgia, Olanda si Luxemburg - a fost predecesorul U.E.

Schimburile comerciale se desfaşoară, de regula, pe baze libere, fără intervenţia statului, guvernul

belgian fiind recunoscut, istoric, pentru politica sa comercială nerestrictivă. Astfel, majoritatea

produselor pot fi importate folosind o simplă declaraţie de import, dar pentru anumite cazuri

trebuiesc obţinute licenţe de import sau de export de la Serviciul Public Federal pentru Economie,

Întreprinderile Mici şi Mijlocii, Clasa Mijlocie şi Energie. În conformitate cu regulile de funcţionare a

UE pot fi practicate anumite restricţii, cum ar fi: contingentele tarifare sau restricţii cantitative, taxele

compensatorii, suprataxele la produsele agricole, măsurile antidumping etc.

Banca a estimat că în 2009 Produsul Intern Brut s-a contractat cu 3%, mai puţin decât prognoza

anterioară, de 3,1%. Conform estimărilor Comisiei Europene, economia zonei euro a înregistrat anul

trecut un declin de 4%.

Banca Centrală a Belgiei a majorat previziunile privind creşterea economiei în acest an, la 1%,

datorită redresării economiei mondiale. În 2009 exporturile Belgiei au înregistrat un declin de 11%.

Cheltuieli cu cercetarea si dezvoltarea(% din PIB)

Anul de referinta

2005 2006 2007 2008 2000 2010

Media 6.00 6.11 6.05 5.99 5.95 6.00

21

Belgia

Capitolul V: Indicatori economici

5.1. Investitiile

Volumul investițiilor directe belgiene în România la 31.12.2008 a fost de 246,5 milioane

Euro realizate de 2228 societăți belgiene – locul 16, cu o pondere de 1,4% din total.

Sectoarele unde au fost efectuate investițiile belgiene: industrie (50,7%), servicii (27,8%),

comerț en gros (6,4%), transporturi (6,2%), comerț cu amănuntul (5,3%), turism (1,4%),

construcții (1,3%), agricultură (0,9%).

Principalele investiții: telecomunicații (Wirefree Services Belgium), agroalimentar

(INBev, Puratos, Martens), textile (Uco Textile, Drapantex), construcții metalice și profile

(Coilprofil, Joris Ide Group), angrenaje mecanice de transmisie (BMT), spume poliuretanice

(Recticel Eurofoam), mașini unelte pentru prelucrarea metalului (LVD), componente din

material plastic (Solvay), distribuție (Delhaize), imobiliare (SIG Invest, Centrimo).

22

Belgia

La 31.11.2009, investiţiile directe belgiene în țara noastră erau de 197,2 milioane euro (locul

18) prin intermediul a 2296 societăţi comerciale mixte, reprezentând o pondere de 0,79% din

totalul capitalului străin subscris.

5.2.Inflatia

Inflaţia este un dezechilibru major prezent în economia oricărei ţări, reprezentat de o

creştere generalizată a preţurilor şi de scăderea simultană a puterii de cumpărare a monedei

naţionale.

Inflaţia este un indicator final, care arată la sfârsit de an fiscal dacă politicile

guvernamentale monetare, fiscale, legislative, etc., alături de politicile Băncii centrale, se

coordonează şi conduc la o stabilitate a prețurilor de comsum.

Principalele cauze ale inflaţiei sunt emisiunea excesivă de monedă peste oferta reală de bunuri

şi servicii; excedentul de cerere agregată peste oferta agregată; creşterea costurilor de

producţie, independent de cererea agregată.

Rata inflaţiei în Belgia a fost 1.80 la sută în aprilie 2010. Rata inflaţiei se referă la o

creştere generală a preţurilor măsurată faţă de un nivel standard al puterii de cumpărare.

23

Belgia

5.3.Datoria externă

O datoriei externe a ţării este definit ca o parte din datoriile totale ale unei ţări faţă de

creditorii externi.. Aceste creditorii pot include alte banci, guverne, corporaţii, şi persoane

particulare. În cazul Belgiei:

Datora externă (% din PIB): 320.2%

Datoria externă pe cap de locuitor: 119.681 dolari

Datoria externă brută: 1246 miliarde dolari (2009 Q1)

2008, PIB (EST): 389 miliarde dolari

24

Belgia

5.4.Deficitul bugetar

 Deşi Belgia este o ţară bogată, cheltuielile publice au depășit cu mult pe venit pentru

mulţi ani, şi impozitele nu au fost urmărite cu sârguinţă.Guvernul belgian a reacţionat cu

politicile macroeconomice slabe din 1973 şi 1979, creşterile preţurilor petrolului prin

angajarea de forţă de muncă concediaţi în sectorul public şi subvenţionarea industrii cum ar fi

cărbune, oţel, produse textile, sticlă, şi al construcţiilor navale, care au pierdut marginea

concurenţial internaţional.Ca urmare, datoria publică cumulată a ajuns la 121% din PIB până

la sfârşitul anilor 1980. Cu toate acestea, guvernul belgian a finanţat deficitul din economii, în

principal pe piaţa internă, minimizand efectele nocive asupra economiei globale.În momentul

semnării tratatului de la Maastricht(1992),care a stabilit condițiile Uniunii Economice și

Monetare,Belgia avea un deficit bugetar de 7.1%.Una din cerințele tratatului de la Maastricht

a fost ca deficitul bugetar al Belgiei până în 1997 să fie de cel mult 3%;Belgia a îndeplinit

acest criteriu,urmând ca în 2001,chiar inainte de adoptarea monedei unice euro,deficitul

bugetar să se ridice la 0.2% din PIB.

25

Belgia

5.5.Rata șomajului

Un total de 4.99 milioane de oameni alcătuiesc forţa de muncă Belgia. Majoritatea

acestor persoane (73%) lucrează în sectorul serviciilor. Industria belgiana susţine 25% din

forţa de muncă şi agricultură numai 2%.

26

Belgia

Productivitatea muncii pe angajat in Belgia(%)

Anul de referinta

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Media 136.7 133.6 136.3 134.6 131.8 129.8 128.5 126.8 125.5 125.0

5.6.Nivelul de educatie

Educatia in Belgia se desfasoara la un nivel destul de inalt, sistemul educational de aici

clasandu-se pe locul al 19-lea in lume. Exista institutii de invatamant atat cu predare in limba

olandeza, cat si cu predare in franceza. In cadrul invatamantului superior, predarea se face atat

in universitati , cat si in colegii.

27

Belgia

5.7. PIB-ul

PIB-ul Belgiei este însă în continuare cu 3,5 la sută mai mic anul acesta, comparativ cu

anul trecut. Economia ţării a început să se contracte acum un an, cam în aceeaşi perioadă. Ca

şi Belgia, cele mai multe ţări din zona euro ar trebui să iasă din recesiune. Au reuşit deja acest

lucru Franţa şi Germania, ţările care formează motorul Uniunii Europene.

Belgia, Spania, Italia si Austria ar putea fi urmatoarele state europene care sa se confrunte cu

problemele ce au dus la criza de incredere din Grecia, Irlanda si Portugalia, estimeaza analistii

din cadrul UBS, citati de cotidianul belgian L'Echo.

Spania, Italia, Belgia si Austria vor fi urmatorul grup de state ce vor starni ingrijorarea

investitorilor, si o crestere a aversiunii fata de risc.

28

Belgia

Potrivit UBS, cele patru state au probleme bugetare curente, precum si alte probleme

specifice. Analistii mai vorbesc si despre "probleme de politica interna", ce ingreuneaza

evaluarea financiara a statului.

În conformitate cu estimările actualizate ale Eurostat, în zona euro produsul intern brut a

scăzut cu 0,2% în al doilea trimestru al anului 2009, în comparaţie cu primul trimestru, în

timp ce la nivelul UE-27 – cu 0,3%. În primul trimestru al anului 2009 ratele de contracţie au

fost -2,5% în zona euro şi -2,4% în UE- 27. În comparaţie cu acelaşi trimestru al anului trecut,

PIB-ul ajustat sezonier a scăzut în al doilea trimestru al anului 2009 cu 4,6% în zona euro şi

cu 4,9% în UE- 27, după scăderi de -4,9%, respectiv -4,8% în trimestrul anterior.

Produsul intern brut (PIB) al Belgiei a scazut, in 2009, cu 3%, se arata in raportul anual

al Bancii Nationale Belgiene (BNB), care considera recesiunea de anul trecut ca fiind cea mai

grava de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.

In 2008, Belgia a inregistrat o crestere de 0,8%, desi criza financiara mondiala afectase

serios indicii economici la sfarsitul aceluiasi an. De aceea, puterile publice belgiene au fost

nevoite sa sprijine mai multe institutii financiare, precum KBC, Dexia sau Fortis.

Belgia a iesit din recesiune in cel de-al treilea trimestru al anului trecut, cand PIB-ul sau a

inregistrat o crestere de 0,5%. In cel de-al patrulea trimestru insa, aceasta evolutie s-a

incetinit, cresterea fiind de numai 3%.

29

Belgia

Bibliografie:

www.indexmundi.com

www.tradingeconomics.com

30

Belgia

www.traveldocs.com

www.wikipedia.com

www.roportal.ro

www.scritube.com

www.eurostat.ec.europa.eu

31