Bilant de Mediu

S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”

comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI

===========================================================

=============================================================

Denumirea lucrării: RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUIDenumire proiect:

„INSTALAȚIE BIOGAZ PENTRU 1 MWel”Amplasament: Comuna Slobozia Ciorăști, T 94, P523, județul Vrancea

Beneficiar: S.C. CERT PRODEX S.R.L.Evaluator: S.C. Divori Prest S.R.L.Certificat de atestare:

Registrul național al elaboratorilorde studii pentru protecția mediului

www.mmediu.ro

Colectiv de elaborare:ing. Paul Giurcăing. Volodea Fecheteing. Iuliana Fechete

Responsabil lucrare: ing. Paul Giurcă

Director General,ing. Volodea Fechete

Martie 2010

1




===========================================================CUPRINS1. Informatii generale.................................................................................................7

1.1. Descrierea proiectului și descrierea etapelor acestuia…………………………..7

1.1. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia (construcţie, funcţionare, demontare / dezafectare / inchidere / post-inchidere) ............................................................. 7

1.1.1. Date specifice investiţiei, cu etapele acesteia ........................................................... 7 1.1.2. Informaţii privind proiectul ..................................................................................... 12

Informaţii despre activitatea propusă, materiile prime, substanţele sau preparatele chimice ............................................................................................................................................... 25 1.3. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă ................................................................................................................. 28

1.3.1. Surse şi protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor ............................................. 28 1.3.2. Surse şi protecţia împotriva radiaţiilor ................................................................... 29 1.3.3. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică .............................................................. 29

1.4. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele. ....................................................................................... 30 BILANT TERITORIAL CONFORM DESTINATIEI TERENURILOR ............................ 33

ZONE FUNCTIONALE ................................................................................................ 33

ZONE FUNCTIONALE ................................................................................................ 33

Elementele componente ale instalaţiei .............................................................................. 34 2. Procese tehnologice ................................................................................................ 42

2.1. Date generale ....................................................................................................... 42

2.1.1. Informaţii de bază ................................................................................................. 42 2.1.2. Amplasare ............................................................................................................... 44 2.1.3. Elementele componente ale instalaţiei .................................................................... 44 2.1.4. Descrierea procesului tehnologic ........................................................................... 44

2.1.4.1. Fluxul de substanţă al substratului .............................................................................................................. 44

2.1.4.1.1. Depozitarea , pregătirea şi aducerea substratului ........................ 44 Fluxul de substanţă al substratului ........................................................................................................................... 45

Depozitarea , pregătirea şi aducerea substratului ........................................ 46 2.1.4.2. Fluxul de substanţă biogaz .......................................................................................................................... 49

2.1.4.2.1. Producţia de gaz ........................................................................... 49

2.1.4.2.2. Stocarea gazului ........................................................................... 49

Siguranţa sistemului de producere a biogazului, in momentul când procesul

tehnologic de producere a biogazului se dezvoltă peste capacitatea de

stocare/ardere a instalaţiilor de cogenerare, este asigurată cu un turn –

făclie de siguranta, C15, realizat din oţel, cu inălţimea de 10 m, in care se

arde excesul de gaze .................................................................................... 51

2.1.4.2.4.Valorificarea gazului ...................................................................... 53

=============================================================2




===========================================================2.1.4.2.5. Aport energetic suplimentar .......................................................... 58

2.1.4.3.2.Conducerea instalaţiei .................................................................. 59

2.1.4.3.3.Compresorul .................................................................................. 59 2.1.4.5. Necesarul de forţă de muncă ...................................................................................................................... 60

2.1.4.5.1. Faza de construcţie ...................................................................... 60

2.1.4.5.2. Exploatarea ................................................................................... 65

2.1.5. Date tehnice ............................................................................................................. 68 2.1.5.1. Materii prime .............................................................................................................................................. 68 2.1.5.2. Capacităţi de stocare ................................................................................................................................... 69 2.1.5.3. Producerea de energie ................................................................................................................................ 69

2.1.6. Date de mediu ......................................................................................................... 70 2.1.6.1. Emisii ........................................................................................................................................................... 70 2.1.6.2. Măsuri de protecţie contra zgomotului ....................................................................................................... 73 2.1.6.3. Deşeuri ........................................................................................................................................................ 74

2.1.7. Necesarul de energie .............................................................................................. 74 2.1.8. Elemente de securitate a instalaţiei ....................................................................... 75

2.1.8.1. Tipul şi cauza deranjamentelor posibile ...................................................................................................... 75 2.1.8.2. Prevenirea deranjamentelor posibile .......................................................................................................... 76

2.1.9. Tehnica securităţii şi a măsurării ............................................................................ 77 2.1.9.1. Componente de siguranţă relevante ale instalaţiei ..................................................................................... 77 2.1.9.2. Tehnica de conducere a procesului ............................................................................................................. 79

2.1.10. Protecţia muncii .................................................................................................... 80 2.1.10.1. Pregătiri de protecţie constructive ............................................................................................................ 80 2.1.10.2. Preparative tehnice de protectie ............................................................................................................... 80 2.1.10.3. Pregătiri organizatorice de protecţie ......................................................................................................... 81

2.1.11. Protecţia impotriva exploziilor ............................................................................ 84 2.1.11.1. Descrierea substanţelor ............................................................................................................................ 84 2.1.11.2. Pericole de aprindere .............................................................................................................................. 85 2.1.11.3. Impărţirea pe zone .................................................................................................................................... 85 2.1.11.4. Inscripţionarea .......................................................................................................................................... 87 2.1.11.5. Măsuri de protecţie Ex .............................................................................................................................. 87

2.1.12. Măsuri de protecţie la incendii .......................................................................... 88 2.1.12.1. Principii generale ....................................................................................................................................... 88 2.1.12.2. Paza contra incendiilor .............................................................................................................................. 88 2.1.12.3. Stingerea incendiilor ................................................................................................................................. 89

2.2. Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune tehnici disponibile ............................................................................................................................ 89

2.2.1. Tehnici specifice de manipulare şi depozitare pentru procesele biologice ............. 90 2.2.2. Tehnici generale pentru fermentarea anaerobă ....................................................... 91

2.2.2.1. Creşterea timpului de retenţie în procesul de fermentare anaerobă .......................................................... 93 2.2.2.2. Tehnici pentru reducerea emisiilor la utilizarea biogazului ca şi combustibil .............................................. 93 2.2.2.3. Creşterea eficienţei energetice la generatoarele de electricitate şi la sistemele de fermentare anaerobă . 95

2.2.3. Comparaţie între cele mai bune tehnici disponibile (BAT), documentele de referinţă(BREF) şi activitatea din instalaţia analizată ....................................................... 95

2.3. Activităţi de dezafectare ................................................................................................. 99 3. Managementul deşeurilor ...................................................................................... 102

3.1. Managementul deşeurilor în perioada de construcţie ................................................. 102 3.2. Managementul deşeurilor în perioada de funcţionare .................................................. 105

=============================================================3




===========================================================3.3.1 Managementul substanţelor toxice şi periculoase in perioada de construcţie .......... 105 3.3.2 Managementul substanţelor toxice şi periculoase in perioada de funcţionare .......... 106

4. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere ale

acestora ..................................................................................................................... 109

4A. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere ale

acestora în perioada de realizare a investiţiei ........................................................... 109

4B. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi masuri de reducere ale

acestora în perioada de funcţionare a investiţiei ...................................................... 116

4.1. Apa ............................................................................................................................... 116 4.1.1. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului .................................................... 116 4.1.2. Alimentarea cu apă a obiectivului ......................................................................... 116 4.1.3. Managementul apelor uzate .................................................................................. 122 4.1.4. Prognozarea impactului ......................................................................................... 123 4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului ........................................................................ 124

4.2. Emisii în atmosferă ...................................................................................................... 125 4.2.1. Date generale ......................................................................................................... 125 4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi ...................................................................................... 126 4.2.2.A. Documente de referinţă ..................................................................................... 126 4.2.2.B. Emisii în aer din activitatea instalaţiei analizate ............................................... 130

4.2.2.1. Surse de emisii ........................................................................................................................................... 130 4.2.2.2. Instalaţii de colectare, reţinere şi disperşie în atmosferă .......................................................................... 133 4.2.2.3. Concentraţii şi debite maşice de poluanţi estimaţi a fi evacuaţi în mediu faţă de normele în vigoare ...... 134 4.2.2.4. Prognozarea poluării aerului ..................................................................................................................... 142

Caracterizarea surselor de emisie punctiforme şi a receptorilor - Surse . . . 142 4.2.2.5. Măsuri de diminuare a impactului ............................................................................................................. 146 4.2.2.6. Evaluarea riscului pentru sănătatea populaţiei ......................................................................................... 146

4.3. Solul ............................................................................................................................ 146 4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante în zonă ......................................................... 146 4.3.2. Modul de folosire a terenurilor ............................................................................. 149 4.3.3. Surse de poluare a solurilor ................................................................................... 149 4.3.4. Controlul emisiilor pe sol ...................................................................................... 150 4.3.5. Prognozarea impactului ........................................................................................ 151 4.3.6. Măsuri de diminuare a impactului ........................................................................ 153

4.4. Subsolul ........................................................................................................................ 153 4.5. Biodiversitatea ............................................................................................................. 153 4.6. Peisajul ......................................................................................................................... 154 4.7. Mediul social economic, condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural ................. 155

5. Analiza alternativelor ............................................................................................. 155

5.1. Generalităţi privind fermentarea anaerobă ................................................................... 157 5.1.1. Obiective, beneficii şi limitări ale fermentării anaerobe ....................................... 159

5.1.1.1. Obiective şi limitări .................................................................................................................................... 159 5.1.1.2. Avantaje şi dezavantaje ale FA .................................................................................................................. 161

5.1.2. Mecanismul fermentării anaerobe ......................................................................... 162 5.1.2.1. Hidroliză / lichefiere .................................................................................................................................. 163

=============================================================4




===========================================================5.1.2.2. Formarea acizilor (acidogeneza) ................................................................................................................ 164 5.1.2.3. Formarea metanului (metanogeneza) ....................................................................................................... 164

5.1.3. Factorii care influenţează fermentaţia anaerobă ................................................... 169 5.2. Analiza mărimii impactului ........................................................................................ 173

5.2.1. Impactul asupra factorului de mediu APĂ ............................................................ 176 5.2.2. Impactul produs asupra factorului de mediu AER ................................................ 176 5.2.3. Impactul asupra vegetaţiei şi faunei terestre ......................................................... 177 5.2.4. Impactul asupra solului şi subsolului .................................................................... 177 5.2.5. Impactul produs asupra aşezărilor umane şi a altor obiective .............................. 178

5.3. Metoda analitică de tip cantitativ de evaluare a impactului ........................................ 180 6. Monitorizarea ......................................................................................................... 181

7. Situaţii de risc. Riscuri naturale ............................................................................. 182

8. Descrierea dificultăţilor .......................................................................................... 183

9. Rezumat fără caracter tehnic ................................................................................ 183

10. Anexe .................................................................................................................. 190

=============================================================5




===========================================================

1. Informaţii generale

Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru investiția

propusă de titular, s-a elaborat de către DIVORI PREST S.R.L. la comanda

beneficiarului, în baza contractului de prestări servicii nr. 79 din 30.10.2009.

Informații despre titularul proiectului:

Titularul proiectului este S.C. CERT PRODEX S.R.L., cu sediul social in

Focşani, str.Mureş nr.5, jud.Vrancea;

telefon/ax : 0237/ 226006; e-mail: [email protected]

CUI 6517716; J/39/1041/28.11.1994

administrator: Ing. Tomulescu Costel

Informatii despre autorul atestat al raportului la studiul de evaluare a

impactului asupra mediului:

Autorul atestat al raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

este S.C. DIVORI PREST S.R.L. cu sediul în strada Cărăbuş, nr. 19, municipiul

Focșani, județul Vrancea.

Numele, telefonul şi faxul persoanei de contact : drd. ing. Paul Giurcă; Tel.: 0337.103.508; Mobil: 0733.948.045; fax: 0237.230.271

S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI este înscrisă în Registrul Național al elaboratorilor de studii pentru protecția mediului la poziția 68, având competența

de elaborare a următoarelor tipuri de lucrări: RM (raport de mediu), RIM (raport

privind impactul asupra mediului), BM (bilanț de mediu), RA (raport de

amplasament), RS (raport de securitate) și EA (evaluare adecvată).

Denumirea proiectului:

“Instalaţie biogaz pentru 1 MWel”, comuna Slobozia Ciorăşti, judeţul Vrancea”

Prezentul Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost

realizat conform:

=============================================================6

mailto:[email protected]




=========================================================== anexei nr. 4 la HG 445/2009 privind Stabilirea procedurii cadru de evaluare a

impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private şi cu prevederilor

art. 12, alin. (1) din cadrul aceleiaşi normativ;

anexei nr. 2, Partea a II-a la Ord. 863/26.09.2002 al MAPM de aprobare a

“Ghidurilor metodologice aplicabile procedurii - cadru de evaluare a impactului

asupra mediului”;

indrumarului ARPM Galaţi, transmis titularului investiţiei

Scopul prezentei documentaţii este acela de a stabili, prin metode specifice,

impactul potenţial asupra factorilor de mediu din zona de amplasare a obiectivului de

investiţie: ” Instalaţie biogaz pentru 1 MWel”, comuna Slobozia Ciorăşti, judeţul

Vrancea”, biogaz obţinut prin fermentarea deşeurilor organice de origine animală

(dejecţii de porci) şi vegetală precum şi măsurile de prevenire şi diminuare a

impactului prognozat.

Întrucât investitia presupune parcurgerea obligatorie a cel puţin următoarelor

etape principale, respectiv:

etapa de demolare a construcţiilor existente pe amplasament

etapa de construire a obiectivului;

etapa de funcţionare/exploatare a obiectivului;

etapa de demontare/dezafectare/demolare/închidere/postînchidere,

prezenta documentaţie face referire la toate aceste etape.

1.1. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia (construcţie,

funcţionare, demontare / dezafectare / inchidere / post-inchidere)

1.1.1. Date specifice investiţiei, cu etapele acesteia

Proiectul este o investiţie nouă, ce se va realiza pe un teren amplasat in judeţul

Vrancea, comuna Slobozia Ciorăşti, T94, P523, extravilan. Această locaţie este

proprietatea beneficiarului, conform contract de donaţie imobiliară nr. 644/29.04.2009 şi

contractului de comodat nr. 2808/19.05.2009, pe parcela identificată, T94, P 523, nr.

cadastral 368N – poziţionată într-o zonă de unităţi agricole.

=============================================================7




===========================================================In cadrul "Planului Urbanistic General al comunei Slobozia Ciorăşti", destinaţia

iniţială a acestui teren este "unităţi agricole". Suprafaţa totală a terenului este de

38.381 mp, din care o zonă este destinată drumului public cu amenajările sale

existente (1.530 mp), spaţii verzi (680 mp), zonă unităţi agricole (33.393 mp) iar restul

terenului este agricol (1898 mp).

Zona şi amplasamentul Terenul pe care se va face investiţia este situat în extravilanul comunei

Slobozia Ciorăşti, T94, P523, județul Vrancea, într-o zonă cu destinaţie unităţi

agricole conform P.U.G. al comunei Slobozia Ciorăşti,.

Menţionăm că obiectivul propus nu se află in zona sau in vecinătatea ariilor

naturale protejate sau ariilor speciale de conservare declarate şi definite conform

"O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei salbatice" cu modificările și completările ulterioare sau prin

"Legea nr. 259/2006 privind protejarea monumentelor istorice".

Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat Terenul este proprietatea beneficiarului, conform contractului de donaţie

imobiliară, nr 644/29.04.2009 şi contractului de comodat nr. 2808/19.05.2009

Situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentând terenuri din intravilan/extravilan; Suprafaţa terenului este de 38.381 mp . În prezent terenul figurează ca zonă

unităţi agricole.

Din punct de vedere funcţional, zona cea mai importantă este constituită din

clădiri pentru unităţi industriale de producere a biogazului şi convertirea acestuia in

energie electrică. Aceasta zonă ocupă o suprafaţă de 10.859 mp, adică 28.29 % din

suprafaţa totală. O altă zonă importantă este cea destinată aleilor şi platformelor

carosabile :4365 mp.

=============================================================8




===========================================================Evaluarea potenţialului resursei regenerabile (a disponibilităţii resursei

respective) Romania dispune de un potential deosebit in ceea ce priveşte cantitatea de

biomasă. Conform evaluarilor Ministerului Mediului şi Pădurilor, biomasa are cel mai

mare potential de valorificare dintre toate sursele regenerabile de energie aşa cum

se arată in diagrama de mai jos unde sunt reprezentate procentual :

Biomasa

Energie eoliana

Energia solară

Hidrocentrale

Energia termală

Potentialul de productie de energie verde

66%

17%

12%

4%

1%

12345

Ponderea terenurilor agricole este de 0,7 ha /locuitor fată de 0,4 ha/locuitor in

UE-25 astfel incat rezultă o cantitate insemnată de deşeuri fermentabile.Bogata

disponibilitate a deşeurilor organice in Romania se datorează , in parte şi lipsei de

bune practici şi tehnologii moderne de tratare a acestui tip de deşeuri.Mai mult,

fracţia organică din deşeurile menajere este mai mare decat media europeană,

variind intre 50 şi 60%.

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice.

Biomasa înmagazinează energie solară, prin procesele de fotosinteză ale plantelor

din care provine. Descompunerea biomasei de origine vegetală sau animală se

=============================================================9




===========================================================realizează în natură prin organisme unicelulare (microorganisme), fără a fi necesar

niciun aport energetic. Biogazul obţinut prin descompunerea pe cale anaerobă a

deşeurilor conţine 50-90 % gaz metan (CH4), 10-40 % CO2 şi 0-0,1% H2,

compoziţie asemănătoare cu a gazului metan brut. În urma cercetărilor făcute între

anii 1942 şi sfârşitul celui de-al doilea război mondial de chimistul Ducelier şi

inginerul agronom Marcel Isman, metoda şi-a făcut apariţia şi în Europa, mii de ferme

fiind echipate cu astfel de instalaţii. Tehnologiile biologice de producere a gazelor

combustibile folosite în prezent în multe ţări de pe glob tind să dezvolte acţiunea unor

microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă în metan.

Mecanismul de reacţie Prin fermentaţie (un proces anaerob care se produce în absenţa oxigenului din

aer) se descompune substanţa organică într-un recipient închis (reactor/fermentator).

Ca produse de descompunere se obţin gazul metan CH4 şi dioxidul de carbon CO2.

Pentru asigurarea materiei prime de bază în cadrul tehnologiei utilizate

(substratul de fermentare) format în principal din siloz porumb şi deşeuri organice de

origine animală (dejecţii de la fermele de animale), S.C. CERT PRODEX SRL va

încheia precontract cu furnizori existenţi în zonă.

Zilnic, in cuvele de amestec este pregătit substratul de fermentare, in cantitate

de 112,6 to/zi, in funcţie de resturile organice colectate.

Ideal, pentru susţinerea procesului tehnologic (conform schemei fluxului

tehnologic anexat), in procesul de fermentare trebuie sa acceadă următoarea reţetă:

siloz porumb sau similar: 65 to/zi;

dejecţii lichide porcine sau provenite de la alte animale, 10 to/zi;

apa de proces, pentru hidratarea substratului, obţinută din:

foraj propriu, 21,8 to/zi;

din sedimentarea şi îngroşarea nămolului fermentat, în rezervoarele de stocare, 15,8

to/zi.

Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum

=============================================================10




=========================================================== Din punct de vedere al utilităţilor, investiţia va fi autonomă faţă de reţelele

comunei Slobozia Ciorăşti.

Necesarul de apă potabilă şi tehnologică va fi asigurat dintr-un puţ de

adâncime, cu ajutorul unei pompe, a cărui realizare face parte din proiect.

Necesarul de energie electrică va fi asigurat din producţia proprie.

Durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei (cu detalierea calendarului activităţilor) Investiţia va fi realizată în 9 luni de la începerea lucrărilor. Lucrările de

demolare a construcţiilor existente pe amplasament şi cele de construcţie a instalaţiei

sunt estimate la 6 luni, iar pentru începerea producţiei mai sunt necesare 3 luni.

Costurile estimative ale investiţiei; valoarea proiectului;Valoarea estimată a lucrărilor este de 3,05 milioane euro.

Sursele de finanţare a investiţiei Sursele de finanţare a investiţiilor se constituie în conformitate cu legislaţia în

vigoare şi constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de

stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe

nerambursabile şi alte surse legal constituite.

Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţieiNumăr de locuri de muncă create în faza de execuţie:

Pentru un timp de construcţie a instalaţiei de biogaz de aproximativ 6 luni, sunt

necesare următoarele forţe umane:

aproximativ 8 zidari – pentru lucrările de zidărie şi de turnare a betonului;

aproximativ 8 lăcătuşi mecanici – pentru lucrările de montaj ale conductelor şi pentru

lucrările la instalaţie.

circa 10 ajutoare pentru lucrările de tinichigerie, de izolaţii şi pentru lucrările efectuate

la sol.

circa 4 electricieni, pentru lucrările cu specific electric.

=============================================================11




===========================================================Titularul investiţiei va realiza contractarea lucrărilor de construcţii-montaj cu

furnizorul echipamentelor, dacă acest lucru va fi posibil.

Număr de locuri de muncă create în faza de operare

După timpul afectat construcţiei urmează o perioadă de 2-3 luni pentru

punerea in funcţiune. Din acest moment sunt necesare aproximativ 14-17 persoane

ocupate in activitatea instalaţiei de biogaz.

După finalizare, în faza de operare, obiectivul va utiliza ca personal: lăcătuşi

mecanici, electricieni, operatori, şef de instalaţie, laboranţi chimişti, secretar,

economist, inginer agronom, paznic de noapte și manager general.

1.1.2. Informaţii privind proiectul

Situaţia existentăAmplasamentul propus este situat în extravilanul com.Slobozia Ciorăşti, cu

folosinţă unităţi agricole. Vecinătăţile amplasamentului sunt:

- în partea de est, fosta Fermă nr. 20 pentru creștere vaci de lapte,

actualmente proprietatea S.C. EUROLACT S.R.L., aflată in conservare.

- în partea de nord, drum comunal DC 149 Focșani – Slobozia Ciorăști și

=============================================================12




===========================================================Ferma de porci S.C. CONSINTERFIN S.R.L. la peste 100m;

- în partea de sud, terenuri agricole proprietate privată locuitori Slobozia

Ciorăşti;

=============================================================13




===========================================================- în partea de vest, drum de exploatare şi zona de protectie CFR, magistrala

500. Distanţa faţă de axul căii ferate este de minim 20 m

Analiza geotehnică

Conform Normativului P100-1/2006, construcţiile se află pe harta de

macrozonare seismică a ţării, in zona cu hazard seismic cu ag= 0,32, perioada de colt

1,0 sec.

Teritoriul comunei este situat la circa 20 km sud de municipiul Focşani, in zona

de câmpie.

Acviferul de adâncime este influenţat direct de apele de suprafaţă, având

direcţia de curgere NV - SE, cu panta de 0,8 - 1 %.

Comuna se caracterizează printr-un climat continental de câmpie cu ierni reci

şi veri călduroase şi uscate.

Vânturile dominante sunt din sectorul N – E.

Din punct de vedere geologic conform hărţii sc. 1 : 200.000 (fragment foaie

Focşani) rezultă că in zona celor două localităţi apar la zi sedimente de vârstă

cuaternară (pleistocen superior şi holocen).

Din studiile intocmite rezultă următoarea litologie specifică in zonă.

=============================================================14




===========================================================• 0,00 - 0,80 m - sol vegetal argilos

• 0,80 - 4,00 ( 6,00)m - praf argilos galben ( lut. loessoid senşibil la

umezire atinge valori de 4 - 6 %, sub incarcarea de 3 daN/cmp;

• 4,00 (6,00) m - 8 m - pietriş cu nisip

Căile de comunicatie

Singura cale de comunicaţie existentă in zonă este drumul comunal Dc 149,

dar merită menţionat că pe latura vestică a amplasamentului mai există şi un drum

de pământ.

Profilul transversal al drumului comunal existent la această dată este constituit

din platforma de rulare de 7 m lăţime, spaţii verzi de cca 1,50 m pe fiecare parte.

Starea carosabilului este destul de precară, drumul nefiind reabilitat in ultimii 20 ani.

Analiza fondului construit existent

La aceasta dată, terenul este ocupat cu platforme betonate şi câteva clădiri in stare

avansată de degradare in care se depozitau pesticidele şi ingrăşamintele chimice ce

se foloseau in agricultură inainte de 1990. Aceste clădiri urmează să se demoleze,

cu excepţia fostei clădiri administrative care va fi reabilitată şi refuncţionalizată

conform noilor cerinţe.

Eliminarea deşeurilor rezultate din demolarea lor se va face astfel:

- deşeurile reciclabile (metal, hartie, PVC) se vor preda la REMAT Vrancea;

- materialele inerte - in cantitate de 3 - 5 m3 se vor evacua in locul indicat de

Primaria Sl. Ciorăşti

- deşeurile periculoase conţinând azbest, vor fi preluate de o firmă atestată in

acest scop.

Se vor demola:

- C1 – locuinţă Sc = 143,44 mp

- C2 –şopron Sc = 440,00 mp

- C3 – cabina basculăSc = 14,00 mp

- C4 – cântar basculă Sc = 37,80 mp

- C6 – rampă Sc = 47,50 mp

- C7 – magazie Sc = 1199,00 mp

- C8 – magazie Sc = 180,00 mp

=============================================================15




===========================================================- C9 – depozit carburanţi Sc = 54,00 mp

Pentru demolarea clădirilor s-au stabilit urmatoarele etape:

dezafectarea instalaţiilor tehnologice de la basculă şi evacuarea

acestora

evacuarea confecţiilor metalice

evacuarea tâmplăriilor din faţada clădirilor

desfacerea invelitorilor din azbociment

demontarea elementelor acoperişului (ferme metalice sau din lemn)

demolarea elementelor de inchidere din zidărie

demolarea elementelor verticale ale structurii de rezistenţă

demolarea plăcilor de la cota +/-0.00 din beton

demolarea fundaţiilor şi a elementelor de infrastructură

transportul materialelor in afara incintei

Descrierea etapelor de demolareOperatiuni pregatitoare:

Fazele tehnologice de demolare vor fi precedate de următoarele operaţiuni:

imprejmuirea incintei de lucru şi protejarea clădirilor invecinate

montarea unor panouri indicatoare de avertizare

stabilirea unui responsabil cu protecţia muncii şi supravegherea lucrărilor de

mare periculozitate

decuplarea instalaţiei electrice

demontarea instalaţiilor electrice, sanitare

demontarea confecţiilor metalice sau a tâmplăriei din interiorul construcţiei

demontarea elementelor de inchidere vitrate şi opace

desfacerea invelitorilor

Etapa de demolare

Se demolează cu ajutorul excavatorului echipat cu foarfecă demolatoare,

prevăzută cu fălci de tăiere a oţelului beton.

Ordinea de demolare se va constitui ca principiu de sus in jos cu respectarea

elementelor de sprijin in timpul spargerii, respectiv tăierii.

=============================================================16




===========================================================Operaţiunile de demolare intodeauna vor fi combinate cu ajutorul tăierilor

oxigaz executate de operatori specializaţi in acest sens. Astfel, după ce corpul de

clădire a fost demolat, bucăţile de material inert care prezintă capete de fier beton,

vor fi tăiate cu flacăra oxigaz de către sudor.

Traseu tehnologic:

Ordinea demolării. Conform dispoziţiei de sus in jos, fragmentarea, respectiv

ruperea, trebuie să respecte dispoziţia de rezistenţă a structurii până la eliberarea

completă a sarcinii.

Materialul rezultat. Molozul, deşeul inert poate fi depus după ce a fost tăiat, in

imediata apropiere (spaţiu stocare temporară în vederea eliminării ) sau poate fi

incărcat direct in mijloacele auto de către incărcătoarele frontale.

Spargerea platformelor şi fundaţiilor şi evacuarea acestora. Aceasta etapă va

fi realizată cu ajutorul ciocanelor hidraulice, excavatoarelor cu cupă. Molozul rezultat

va fi incărcat şi evacuat.

Aceste etape vor continua până la eliberarea completă a suprastructurii,

respectându-se procedurile de depozitare, incărcare şi evacuare analizate anterior.

Dezafectarea şi demontarea constructiilor metalice

În etapa postutilizare a construcţiilor metalice, lucrările mecanice necesare a fi

efectuate sunt:

verificarea atentă, vizuală şi prin măsurători simple, directe, a stării tehnice

(fizice);

analiza posibilităţilor de dezafectare;

analiza posibilităţilor de acces pentru următoarele tipuri de utilaje (agregate de

sudură, macarale, basculante, autocamioane);

stabilirea tehnologiei de demontare şi transport de pe locaţii .

dezafectarea confecţiilor metalice demontabile şi a invelitorilor din azbociment

Succesiunea operaţiilor de demontare este similară, dar in secvenţă cronologică

inversă montajului.

=============================================================17




===========================================================

Desfiintarea fundatiilor din beton

Caracteristica acestor lucrări este aceea că betonul se prezintă sub formă de

masive (blocuri sau elemente liniare ) ingropate in pământ. Dezafectarea se face prin

demolare cu mijloace mecanice. Pentru a fi spart, betonul trebuie degajat prin

săpătura pământului din jurul betonului in cazul blocurilor, de cel puţin pe o latură la

fundaţiile liniare, până la cota tălpilor fundaţiilor. Spargerea acesteia se va realiza cu

ajutorul excavatorului cu picon. Materialul rezultat va fi incărcat cu excavatorul şi

evacuat. Pentru fundaţiile de dimensiuni mici se poate aplica metoda de dislocare cu

buldozerul.

Se va dezafecta reteaua electrică.

Desfiintarea constructiilor subterane

Desfiinţarea construcţiilor subterane din beton simplu/ armat tip bazine, cuve,

canale,cămine se realizează prin demolarea / spargerea betoanelor cu mijloace

mecanice . Demolarea se execută de la nivelul solului pentru construcţiile cu până la

1,50 m adâncime.

Inainte de executarea propriu zisă a demolării se vor desface toate accesoriile

metalice fixate pe beton (elemente ale cântarului-basculă , corniere pentru bordare

muchii, etc).

Desfacerea accesoriilor metalice se face prin dislocare şi manipulare manuală

sau mecanică (cu macara) pentru accesoriile fără fixare. Pentru accesoriile inglobate

in beton ( suporţi, corniere de bordaj) desfacerea se face prin dislocare din beton cu

spargerea locală a betonului in zonele cu inglobare sau dacă nu se refolosesc, prin

tăiere la faţa betonului.

Accesoriile metalice se sortează pentru valorificare ca fier vechi.

Pentru construcţiile de dimensiuni şi adâncimi mici (canale, cămine)

dezafectarea se poate face şi prin dislocare in ansamblu sau pe tronsoane prin

săpare şi impingere cu lama buldozerului sau excavatorului, după care blocurile de

beton se mărunţesc prin spargere la dimensiuni convenabile transportului.

=============================================================18




===========================================================

Regimul şi tratarea materialelor rezultate din dezafectarea construcţiilor Materialele recuperabile se conservă, se transportă in depozitul pus la

dispoziţie de beneficiar, pentru utilizare la alte lucrări sau se comercializează.

Confecţiile metalice nerefolosibile se sortează pe tipurile de metal, se

tranşează la dimensiuni gabaritice şi se valorifică la fier vechi.

Deşeurile inerte (moloz, sfărâmături din beton ) se vor depozita in gropi,

funcţie de cerinţele autorităţilor locale.

Deşeurile periculoase sau toxice vor fi predate pe bază de contract unei

societăţi agreate pentru neutralizarea sau distrugerea acestora.

Materialele ca azbocimentul trebuie colecţionate separat şi preluate de firme

specializate în vederea eliminării.

Deşeurile de plăci de azbociment vor fi depozitate temporar pe platformă

betonată şi vor fi acoperite cu folie PVC pănă la evacuarea de pe amplasament.

Zona de stocare temporară va fi semnalizată corespunzător, cu indicatoare montate

in locuri cu vizibilitate.

Cantitati estimate pentru diferite tipuri de deşeuri- moloz construcţii de cărămidă: cca 380 t

- moloz construcţii de beton: cca 230 t

- deşeuri plăci azbociment (cod 17 06 05): cca 37 t

- deşeuri metal: cca 22 t

- deşeuri material lemnos: cca 20 t

Deşeurile generate în perioada de demontare/demolare vor fi gestionate

conform tabelului:

SursaDenumire

deşeu / cod deşeu

Mod de gestionare

Valorificare Eliminare Stocare

Demolări Moloz17.01.07

- Depozitare în locuri amenajate,

cu acceptul Primăriei locale

Temporară, pe platformă special

amenajată, pe amplasament

=============================================================19




===========================================================

Cărămizi 17.01.02 -

Depozitare în locuri amenajate,




Beton17.01.01 -

Depozitare în locuri amenajate,




Lemn17.02.01

Valorificarea ca lemn de foc

catre proprii angajati



Deşeu metalic feros

17.04.05

Prin operatori autorizati -



Deşeuri de sticla

17.02.02



amenajată pe amplasament

Pământ17.05.03* - Prin societăţi

autorizateTemporară, pe amplasament

Azbociment17.06.01* - Prin societăţi

autorizateTemporară, pe amplasament

Deşeuri din materiale plastice 17.02.03

Prin operatori autorizati - Temporară, in

cadrul secţiilor

Materiale absorbante15.02.02*

- Prin firme autorizate

Se stochează în recipienti metalici pe amplasament

Activităţi gospodăreşti

Deşeuri menajere.20.03.01

- Prin societăţi autorizate

Temporară, pe amplasament, în

containere metalice speciale

tip municipal

Deşeuri PET15.01.02


Temporară, pe amplasament, in

containere special

amenajate

=============================================================20




===========================================================Activităţi de curăţenie în interiorul şi exteriorul societăţii

Deşeuri biodegradabile – spatii verzi

20.02.01

- Prin societăţi autorizate

Temporară, pe amplasament, în

containere metalice speciale

tip municipal

Măsuri privind protecţia mediului în perioada de demolare/demontare Lucrările de demolare/ demontare a instalaţiilor vor fi efectuate cu respectarea

următoarelor măsuri:

organizarea de şantier se va realiza în perimetrul pe care va fi realizată

investiţia, aspect care va contribui la reducerea poluării.

necesarul de personal şi utilaje presupune ca dotări de organizare de şantier -

barăci de tip container.

pe durata executării lucrărilor, constructorul va urmări în permanenţă

respectarea normelor şi procedurilor de execuţie specifice fiecărui tip de lucrare

în parte şi va asigura respectarea normelor de tehnica securităţii muncii, PŞI şi

de protecţie a mediului pentru tot personalul de execuţie.

in vederea reducerii nivelului de zgomot şi vibraţii beneficiarul investiţiei va trebui

să impună constructorului să nu folosească utilaje cu grad avansat de uzură

care pot emite pe lângă zgomote la niveluri mai înalte şi alte noxe (fum, gaze

nearse, monoxid de carbon, etc.)

constructorul va lua măsurile de umectare a căilor de acces astfel încât impactul

asupra mediului datorat antrenării pulberilor sedimentabile de pe sol să fie cât

mai redus.

depozitarea provizorie a deşeurilor rezultate din activitatea de

demontare/demolare se va face integral pe amplasament, cu respectarea

prevederilor legislaţiei de mediu în vigoare

regimul gospodăririi deşeurilor produse în timpul execuţiei lucrărilor va face

obiectul organizării de şantier, în conformitate cu reglementările în vigoare,

aceste deşeuri vor fi colectate pe tipuri şi eliminate corespunzător.

Deşeurile menajere şi cele asimilabile acestora vor fi colectate în interiorul

organizării de şantier în puncte de colectare prevăzute cu containere tip pubele.

Aceste deşeuri, periodic, vor fi predate către societăţi autorizate.

=============================================================21




===========================================================Echiparea tehnico - edilitară

Pe amplasament, nu există reţele de apă, canalizare sau gaze naturale.

In apropierea fostei clădiri administrative, există un bazin vidanjabil, cu volumul

de 4 mc, colmatat. Acesta se va igieniza şi dezafecta.

Perimetral amplasamentului, există un canal dalat, de colectare a apelor

pluviale, cu descărcare in rigola dalată, amplasată pe DC 149. Acesta se va

refuncţionaliza şi se va utiliza in continuare.

Situaţia propusă Pentru stimularea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial

şi ca urmare a semnării Protocolului de la Kyoto, semnatarii acestui acord au

introdus sistemul de recompesare a producătorilor de energie electrică din surse

regenerabile cu aşa numitele « Certificate Verzi ». Intrucât fabrica de biogaz

contribuie la reducerea emisiei de gaze cu efect de seră, in acelaşi timp producând

energie electrică din biomasă, beneficiază de acest sistem de recompensare.

Biogazul este un amestec gazos format din metan (max 80%) şi dioxid de

carbon (minimum 20%) alături de care se găsesc in cantităţi mici hidrogen (H2)m

hidrogen sulfurat (H2S), mercaptani, vapori de apă, urme de amoniac (NH3)m azot

(N2).

In mod natural, biogazul rezultă din descompunerea anaerobă, in prezenţa

bacteriilor specifice, metanogene, a deşeurilor organice. Acest proces are loc in mod

natural in lacuri, bazine de stocare a dejecţiilor sau spaţii de stocare a dejecţiilor

solide care intrunesc condiţiile minime necesare pentru fermentarea anaerobă. La

sfârşitul procesului se obţine un reziduu de proces compus in principal din apă,

substanţe organice nereductibile (in general bogate in celuloză sau de provenienţă

lemnoasă) şi substanţe anorganice, săruri minerale, nisip etc. Nu trebuie uitat insă că

procesul de fermentare trebuie sa aibă loc intr-un mediu umed cu un conţinut de apă

de minim 50%.

Fabrica de biogaz, având ca proces tehnologic, tehnologia Eisele, combină

două sisteme de fermetare: mezofil şi termofil. Această tehnologie de producere a

biogazului dezvoltată de firma Franz Eisele & Sohne Gmbh şi perfecţionată in

=============================================================22




===========================================================cooperare cu Universitatea din Hochenheim – Germania presupune fermentarea

substratului in cascadă şi trecerea acestuia, in funcţie de provenienţa materiilor

prime, succesiv printr-un proces de fermentare mezofil şi termofil sau numai printr-un

proces de fermentare termofil.

La ieşirea substratului din fermentator, acesta este epuizat din punct de

vedere al capacităţii de producere a biogazului, este sterilizat, ca urmare a trecerii

prin procesul de fermentare termofil, cantitatea de metan maximă este extrasă din

biomasă, substratul este mineralizat pana la nivel de 90-95%.

Proiectul prevede cerinţe de spaţii pentru următoarele obiective:

celule depozitare materie primă ( siloz şi dejecţii animaliere) ;

bazine fermentatoare din oţel inoxidabil ;

bazine pentru stocarea temporară a nămolului, ca produs secundar al procesului

de producţie ;

asigurarea de utilităţi necesare realizării obiectivelor productive nepoluante ;

spaţii de parcare care să deservească funcţiunile de pe amplasament

Se intenţionează realizarea unei staţii de biogaz care să utilizeze ca materie

primă în special silozul de porumb şi în secundar dejecţii animaliere. Biogazul produs

va fi utilizat pentru producerea de energie termică şi electrică (cogenerare) în bateria

de cogeneratoare, care este formată din 4 cogeneratoare, instalaţii compacte,

containerizate, C6. Iniţierea arderii in cogeneratoare (pornirea acestora) se

realizează cu gaz petrolier lichefiat, stocat intr-un rezervor de gaz, C16, exterior, in

montaj aerian, cu volumul de 2000 l.

In urma procesului de cogenerare se obţine energie electrică, din care

aproximativ 2%, este folosită pentru menţinerea procesului şi energie termică din

care aproximativ 10%, este folosită pentru menţinerea procesului.

Din activitate rezultă energie electrică (22.330 kw el/zi) şi termică (25765

kw/zi), utilizate pentru asigurarea independenţei energetice a staţiei şi comercializare.

Nămolul de fermentare rezultat, aproximativ 90 to/zi, este stocat în cele doua bazine

stocatoare nămol fermentat.

=============================================================23




===========================================================

Nămolul fermentat, puternic mineralizat şi inert, din punct de vedere chimic,

urmează a fi folosit în fertilizarea terenurilor agricole, în perioadele de fertilizare a

acestora (înainte de începerea lucrărilor agricole)

In urma procesului de producere a biogazului, va rezulta, anual, un volum

mediu de nămol de 35.345 mc/an, ce va asigura fertilizarea, anuală, a circa 706 ha,

teren agricol, pentru o cantitate maximă, recomandată, de 50 mc/ha.

Din proces rezultă biogaz şi nămol fermentat. Biogazul produs va fi utilizat

pentru producerea de energie termică şi electrică, iar nămolul fermentat s-a dovedit a

fi un foarte bun îngrăşământ natural pentru soluri.

Capacităţi nominale de producţie proiectate:

Nr. crt.

Denumirea activităţii /instalaţiei UM Capacitate nominală

1. Instalaţia de biogaz ♦ Cantitate de materii prime t/zi

t/an

75

17.250♦ Producţia de biogaz m3/h

m3/zi

m3/an

410,5

9852

2 265 960 ♦ Cantitatea de nămol fermentat t/an 20 700

2. Instalaţia de cogenerare Puterea nominală a instalaţiei de

cogenerare

kW 1000

Producţia de energie electrică kWel/zi

kWel/an

22.330

5.135.900 Producţia de energie termică kWt/zi

kWt/an

25765

5.925.950

Regimul de lucru

=============================================================24




===========================================================S-au considerat următoarele durate de funcţionare pentru instalaţiile noi

prevăzute în cadrul obiectivului de investiţie:

Instalaţia de biogaz: 24 ore/zi

230 zile/an

Instalaţia de cogenerare: 24 ore/zi

230zile/an

Informaţii despre activitatea propusă, materiile prime, substanţele sau

preparatele chimice

Activităţi propuse:1) Depozitarea temporară a materiei prime în cele două celule de siloz C7 şi

C8 şi rezervorul pentru dejecţii C18

2) Colectarea şi tratarea deşeurilor de animale nepericuloase (categ. 2 şi 3)

având o capacitate de tratare ce depășește 10 t/zi în cadrul instalaţiei de biogaz –

Activitate IPPC.

Capacitatea nominală a instalaţiei de biogaz: 75 t/zi – materie primă, activitate

încadrată conform prevederilor:

OUG 152/2005 – Anexa nr. 1: poz. 6.5. – Instalaţie pentru eliminarea sau

valorificarea carcaselor de animale şi deşeurilor de animale având o capacitate de

tratare ce depășește 10 t/ zi.

Ord. 337/2007 Cod CAEN – 3811 – Colectarea deşeurilor nepericuloase

Cod CAEN – 3821 – Tratarea şi diminuarea deşeurilor nepericuloase

Regulament CE 1774/2002, cu modificările şi completările ulterioare

Instalaţie intermediară – art. 10

Condiţii de aprobare DeşeuriCateg. 1 şi 2 Categ. 3

=============================================================25




===========================================================a) să fie conforme cu cerinţele din Anexa III, cap.I Anexa III, cap.Ib) să manipuleze şi să depoziteze materiile de categ. 1 şi 2 în conformitate cu

Anexa III, cap.II, partea B

Anexa III, cap.II, partea A

c) să efectueze verificările proprii prevăzute la art. 25

Art. 25 Art. 25

d) să fie verificate de autorităţile competente conf. art. 26

Art. 26 Art. 26

Instalaţie de prelucrare – igienizare

Condiţii de aprobareDeşeuri

Categ. 1 şi 2Art. 13

Categ. 3Art. 17

a) să fie conforme cu cerinţele din Anexa V, cap.I Anexa V, cap.I şi Anexa VII, cap. I

b) să manipuleze, să prelucreze şi să depoziteze

Anexa V, cap.II şi Anexa VI, cap. I

Anexa V, cap.II şi Anexa VI, cap. I

c) să fie validate de autoritatea competentă în conf. cu

Anexa V, cap.V Anexa V, cap.V

d) să efectueze verificările proprii, conf.

Art. 25 Art. 25

e) să fie verificate de autoritatea competentă conf.

Art. 26 Art. 26

f) să se asigure că, după prelucrare, prod. respectă cerinţele din

Anexa VI, cap.I Anexa VII, cap.I

Instalaţie de biogaz – art. 15

Condiţii Art.a) Să fie conforme cu cerinţele din Anexa VI, cap. II, partea A

b) Să manipuleze şi să transforme subprodusele de origine animală în conformitate cu

Anexa VI, cap. II, parţile B şi C

c) Să fie verificate de autoritatea competentă în Art. 26

=============================================================26




===========================================================conformitate cu

d) Să elaboreze şi să pună în aplicare metode de monitorizare şi de verificare a punctelor de control decisiv

-

e) să se asigure că reziduurile de fermentaţie respectă standardele microbiologice prevăzute de

Anexa VI, cap. II, partea D

Instalaţie de depozitare nămol fermentat – art.11

Condiţii de aprobare DeşeuriCateg. 1 şi 2 Categ. 3

a) să fie conforme cu cerinţele din Anexa III, cap.III Anexa III, cap.IIIb) să fie verificate de autorităţile competente conf.

Art. 26 Art. 26

Document de referinţă : Best Available Techniques in the Slaughterhouses and

Animal By-products Industries

3) Producerea de energie electrică din surse regenerabile prin cogenerare de înaltă eficienţă – activitate încadrată conform:

Ord. 337/2007:

Cod CAEN: 3511 – Producţia de energie electrică şi

3514 – Comercializarea energiei electrice

Activitatea de producere biogaz are loc printr-un proces de fermentare

anaerobă. În acest proces sunt necesare materiile prime din tabelul 1.2.1 pentru

producerea energiei brute: 22 330 Kw/zi energie electrică + 25765 kw/zi energie

termică.

Tabel 1.2.1. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele

chimice

=============================================================27




===========================================================Denumirea

materiei prime, a substanţei

sau preparatului

chimic

Cantitatea anuală /

existentă în stoc

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau preparatelor chimice

Categorie Periculozitate**

Fraze de risc*

Substanţe organice

biodegradabile

17 250 tone /an N - -

Biogaz (metan) 2673,8 tone/an2 265 960 mc/an

P

Nămol fermentat 20 700 t/an N - -

* Conform Ordonantei de Urgentă a Guvernului nr.200/2000 privind claşificarea,

etichetarea şi ambalarea substantelor şi preparatelor chimice periculoase aprobată

prin Legea nr.451/2001 şi HG nr.490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice

de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.200/2000 privind claşificarea,

etichetarea şi ambalarea substantelor şi preparatelor chimice periculoase.

** Conform Art. 7 din OUG nr.200/2000 privind claşificarea, etichetarea şi ambalarea

substantelor şi preparatelor chimice periculoase aprobată prin Legea nr.451/2001

1.3. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi

de activitatea propusă

1.3.1. Surse şi protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Sursele de zgomot şi vibraţii pot fi:

• organe de maşini în mişcare;

• motoarele electrice din dotare;

• mijloacele de transport

Pentru sursele enumerate mai sus, se consideră zgomotul mediu de 70 dB(A)

Nivelul zgomotului exterior :

La cel mai apropiat receptor protejat, la o distanţă r2 = 10 m de sursă , considerand

ca:

=============================================================28




=========================================================== intensitatea sunetului descreşte invers proporţional cu pătratul distanţei faţă

de sursă ;

apreciind valorile nivelului maxim de zgomot exterior şi neglijând efectul

absorbţiei în aer ,

se poate calcula nivelul maxim de zgomot la limita incintei pe baza relaţiei :

r1

L2 = L1 + 20 log —— ; [ dB (A) ]

r2

unde :

L1 – nivelul de zgomot la distanţa r1 faţă de sursă

L1 = 70 dB (A)

r1 = 1 m

r2 – distanţa de la sursă până la limita staţiei

r2 = 10 m

L2 = 70 dB (A) - 20 = 50 dB (A)Nivelul zgomotului se încadrează în limitele admise de STAS 10009 – 88.

Staţia nu va crea disconfort în zonă datorită zgomotului produs.

1.3.2. Surse şi protecţia împotriva radiaţiilor

Activitatea de producere energie din biogaz nu va genera surse de radiaţii.

Câmpurile electromagnetice aferente liniilor de transport energie sunt de

intensitate redusă şi nu afectează semnificativ mediul.

1.3.3. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică

Datorită managementului apelor uzate, a deşeurilor şi a materiilor prime, nu

vor fi alterate calitatea solului şi a apelor freatice din zona de amplasare a staţiei.

Beneficiarul va realiza planul de management al deşeurilor organice o dată la

patru ani cu aprobarea tuturor factorilor abilitaţi.

=============================================================29




===========================================================

1.4. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi

indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele.

Analiza alternativelor comportă 2 direcţii de abordare:

alternative tehnologice

alternative de amplasament

Alternativele tehnologice se referă la alte modalităţi de obţinere a energiei

electrice din surse neconvenţionale şi, de asemenea, la alte metode de tratare a

deşeurilor organice. În tabelul 1.2.5. sunt prezentate sumar principalele alternative cu

avantaje şi dezavantaje specifice.

Tabel 1.2.5. Alternative tehnologice

Tehnologie Materie primă

Produse principale

Produse secundare

Implicaţii de mediu

Observaţii

Fermentarea anaerobă

Siloz de porumb, deşeuri organice (dejecţii)

Energie electrică şi termică

Nămol fermentat – îngrăşământ natural pentru sol

Se pot folosi o gamă largă de deşeuri organice. Se produce energie electrică şi termică din surse regenerabile

Alternativa propusă de beneficiar. Obiectivul principal al proiectului este obţinerea de energie

Compostarea aerobă

Deşeuri organice (dejecţii animaliere, resturi vegetale)

Compost îngrăşământ natural pentru sol

- Există restricţii în ceea ce priveşte materiile prime

Prin compostare nu se poate capta energie

Turbine eoliene

Vânt Energie electrică

- Pot avea impact semnificativ asupra mediului

Suprafaţă mare de teren

=============================================================30




===========================================================Este preferată fermentarea anaerobă din mai multe motive:

disponibilitatea materiei prime;

eficienţa energetică mare şi avantaje financiare producerea energiei verzi,

obtinerea de certificate verzi etc.

posibilitatea de comercializare a produselor secundare (nămol fermentat);

disponibilitatea terenului şi implicarea comunităţilor locale.

Amplasamentul ales este potrivit pentru o astfel de investiţie din următoarele

motive:

terenul este cu folosinţă agricolă şi este amplasat într-o zonă lipsită de vecini

sensibili, la o distanţă de 20 km de limita mun. Focşani;

in apropiere nu se găsesc elemente naturale importante: zone protejate, cursuri

de apă, relief valoros, specii de plante sau animale protejate;

disponibilitatea materiei prime în zonă este asigurată;

existenţa terenurilor agricole în suprafeţe mari pentru a putea valorifica nămolul

fermentat rezultat;

nivelul de dezvoltare al zonei este scăzut, astfel încât o investiţie de asemenea

anvergură va crea un impact socio-economic pregnant;

disponibilitatea autorităţilor locale de a colabora în rezolvarea problemelor

administrativ – teritoriale;

Localizare geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru

alternativele la proiect

În cadrul "Planului Urbanistic General al com. Slobozia Ciorăşti", destinaţia

initială a acestui teren este "unităţi agricole". Suprafaţa totală a terenului este de

38.381 mp, din care o zonă este destinată drumului public cu amenajările sale

existente (1530 mp), spaţii verzi (680 mp), zona unităţi agricole (33393 mp) iar

restul terenului este agricol (1898 mp).

Pe amplasament nu există reţele electrice, de apă, canalizare sau gaze

naturale.

In apropierea fostei clădiri administrative, există un bazin vidanjabil, cu

volumul de 4 mc, colmatat. Acesta se va igieniza şi dezafecta.

=============================================================31




===========================================================Perimetral zonei studiate, există un canal dalat, de colectare a apelor

pluviale, cu descărcare în rigola dalată, amplasată pe DC 149. Acesta se va

refuncţionaliza şi se va utiliza in continuare.

Accesul in zonă este posibil numai din drumul comunal DC149, din direcţia

DN2 spre staţia CF Coteşti, sau din zona localităţii Slobozia Ciorăşti, pe acelaşi

drum comunal.

Conform Normativului P100-1/2006, construcţiile se află pe harta de

macrozonare seismică a ţării, in zona cu hazard seismic cu ag= 0,32, perioada de

colt, 1,0 sec.

Teritoriul comunei este situat la circa 20 km sud de municipiul Focşani, in

zona de câmpie.

Acviferul de adâncime, (acviferul freatic se întâlneşte la 6 m adâncime) este

influenţat direct de apele de suprafaţă, având direcţia de curgere NV - SE, cu

panta de 0,8 - 1 %.

Zona se caracterizează printr-un climat continental de câmpie cu ierni reci şi

veri calduroase şi uscate.

Vânturile dominante sunt din sectorul N – E.

Din punct de vedere geologic conform hărţii sc. 1 : 200.000 (fragment foaie

Focşani) rezultă că în zona celor două localităţi apar la zi sedimente de vârstă

cuaternară (pleistocen superior şi holocen).

Din studiile intocmite rezultă urmatoarea litologie specifică in zonă:

• 0,00 - 0,80 m - sol vegetal argilos

• 0,80 - 4,00 ( 6,00)m - praf argilos galben (lut. loessoid senşibil la umezire

• atinge valori de 4 - 6 %, sub incărcarea de 3 daN/cmp;

• 4,00 (6,00) m - 8 m - pietriş cu nisip.

În momentul de faţă, terenul este ocupat cu platforme betonate şi câteva

clădiri in stare avansată de degradare in care se depozitau pesticidele şi

ingrăşămintele chimice ce se foloseau in agricultură inainte de 1990. Aceste clădiri

urmează să se demoleze, cu excepţia fostei clădiri administrative care va fi

reabilitată şi refuncţionalizată conform noilor cerinţe.

=============================================================32




===========================================================În zona amplasamentului terenul este in general plan cu o uşoară pantă pe

direcţia S spre N. Măsurile şi lucrările propuse vor trebui să asigure:

• scurgerea apelor de suprafaţă;

• un ansamblu coerent de alei carosabile, trotuare, alei pietonale, parcaje, etc.

rezolvate in condiţii de eficienţă estetică şi economică.

Din punct de vedere funcţional, zona cea mai importantă este constituită din

clădiri pentru unităţi industriale de producere a biogazului şi convertirea acestuia in

energie electrică. Această zonă ocupă o suprafaţă de 10.859 mp, adică 28.29 %

din suprafaţa totală.

O alta zonă importantă este cea destinată aleilor şi platformelor carosabile

(4365 mp). Ansamblul prezentat in lucrare cuprinde şi alte zone funcţionale: zona

spaţii verzi, zona terenuri agricole, zona unităţi agricole precum şi zona circulaţie

majoră. Toate aceste zone, ocupă în totalitate teritoriul studiat. Bilanţul teritorial al

situaţiei existente şi a situaţiei propuse din punct de vedere al ocupării teritoriului

este prezentat in continuare

BILANT TERITORIAL CONFORM DESTINATIEI TERENURILOR

ZONE FUNCTIONALEEXISTENT PROPUS

mp. % mp %Constructii industriale 0 0 10859 28.29Zona unităti agricole 33393 87.00 9592 24.99Zona spatii verzi, 680 1.77 9257 24.12Zona drum public 1530 3.99 1530 3.99Zona alei carosabile, parcaje, 0 0 4365 11.37canale 880 2.29 880 2.29Teren agricol 1898 4.95 1898 4.95Total Zona Studiată 38381 100.00 38381 100.00

BILANTUL TERITORIULUI PROPUS PENTRU REALIZAREA ACESTUI OBIECTIV DE INVESTITII

ZONE FUNCTIONALEEXISTENT PROPUS

mp. % mp %Construcţii industriale 0 0 10.859 44.98

=============================================================33




===========================================================Zona unitaţi agricole 23.992 98.96 0 0Zona spatii verzi, 0 0 8.668 35.90Zona alei carosabile, parcaje, 0 0 4.365 18.08canale 251 1.04 251 1.04Total Zona Studiată 24243 100.00 24143 100.00

Menţionăm că suprafeţele propuse pentru amenajarea spaţiilor verzi au fost

prevăzute conform indicilor de suprafaţă normaţi.

Drumuri şi sistematizare verticală Intreaga suprafaţă de teren, de 24.243 mp, va fi imprejmuită cu un gard din

plasă de sârmă de oţel, zincată, pe rame metalice, fixate pe stâlpi metalici. Lungimea

intregii imprejmuiri este de 773 ml.

Accesul in incintă, se va fi unic, din DC149, prevăzut cu porţi de acces, metalice.

Suprafeţele carosabile, din incintă, in suprafaţă de 4.365 mp, vor fi realizate dintr-

un covor de beton, cu grosimea de 25 cm, montat pe un strat de balast compactat, cu

pante spre canalele dalate, de incintă, existente.

Suprafaţa totală a spaţiilor verzi, ce urmează a fi amenajată, este de 8.668 mp, ce

va fi realizată prin plantare cu gazon.

Adiacent pavilionului de exploatare, se vor amenaja 5 locuri de parcare.

Preluarea debitelor de ape pluviale, de pe suprafeţele betonate, se va realiza prin

lucrările de sistematizare verticală, cu descărcare in canalele dalate. Debitele de ape

pluviale, colectate in canale, pe măsura acumulării acestora, vor fi introduse, cu

electropompe, in procesul tehnologic de producere a biogazului.

Elementele componente ale instalaţiei

In cadrul construcţiei instalaţiei de biogaz se vor realiza şi amplasa următoarele

obiective ale instalaţiei:

trei fermentatoare C1,C2,C3 ( fiecare de cca. 3.040 m3 ); fiecare cu capacitatea

maximă de stocare de 1246 Nmc, echivalentul a 1507,66 Kg biogaz. Rezultă ca

=============================================================34




===========================================================pe amplasament cantitatea maxima de biogaz ce va fi stocată este V = 1246 x 3

= 3738 Nmc, echivalentul a 4522,98 Kg biogaz, adică 4,522 t

două bazine de stocare nămol de fermentaţie C4,C5 ( fiecare de cca. 4.955 m3);

patru grupuri de cogenerare in container -C6;

două celule siloz pentru materiale solide C7,C8 ( Sc=3750m2/buc, cca. 53 m3 );

gospodăria de apă - C10; (puţ forat; rezervor de înmagazinare)

cuve de alimentare - C11,C12; (60 mc ; 24 mc)

un post transformare 2x630KVA - C13 .

bazin vidanjabil 5mc - C14;

o făclie de gaz - C15

rezervor GPL 2000l - C16; 2 mc GPL, adică 1110 kg. De aici rezultă o cantitate

totală de combustibil gazos care va exista pe amplasament de 5633 kg, adica

5,63 to.

bazin colectare condens gaz 5mc – C17;

un modul tehnic in sistem constructiv in container (pentru stocarea dejecţiilor

animaliere) sub care se află bazinul de colectare substrat lichid - C18 ( cca. 200

m3 );

Aceste obiective se regăsesc în planul de situaţie anexat.

Pavilion exploatare

Pavilionul de exploatare, este o construcţie existentă, realizată din zidărie de

cărămidă eficientă, cu dimensiunile, in plan, de 18,0 x 9,40 ml şi acoperiş tip terasă.

Această construcţie a avut destinaţia iniţială de pavilion exploatare, secţia

chimizare, având, in general, aceleaşi funcţiuni interioare, ca şi noua destinaţie.

Această construcţie va fi reabilitată, recompartimentată, potrivit noilor

destinaţii

Refuncţionalizarea acestei clădiri, presupune crearea următoarelor spaţii :

holuri acces, grupuri sanitare cu duşuri, vestiare, cameră odihnă muncitori, birouri,

laborator analize, camere instalaţii electrice.

Laboratorul de analize va avea in componenţă următoarele instrumente şi kituri :

=============================================================35




===========================================================- spectrofotometru Corona Mobil, DR 2800 sau similar – 1 buc.

- termostat LT 2000, pentru analiza CCOCr, Ntotal, Ptotal, sau similar – 1 bucata

- cuveta sticlă patrată, 10 ml, 2/pachet, ajustate pentru DR - 1 buc

- test cuveta CCO, domeniu măsurare 15 – 150 mg/l, 25 buc.

- test cuveta CCO, domeniu măsurare 100 – 2000 mg/l – 1 buc.

- test cuveta LATON TN, domeniu măsurare 5 – 40 mg/l – 25 buc.

- test cuveta fosfor (orto/total), domeniu măsurare 0,05 – 1,5 mg/l – 25 buc.

- test cuveta amoniu, domeniu măsurare 2,0 – 47 mg/l NH4 – N – 25 buc.

- test cuveta nitrat, domeniu măsurare 0,23 – 13,5 mg/l NO3 – N – 25 buc.

- test cuveta detergenti/sulfactati anionici, domeniu măsurare 0,02 – 2 mg/l (mbas) –

25 buc.

- test cuveta sulfat, domeniu măsurare 50 – 150 mg/l – 25 buc.

- test cuveta fenol, domeniu măsurare 0,05 – 5,0 mg/l – 25 buc.

- test cuveta nitrit, domeniu măsurare 0,6 – 6,0 mg/l NO2 – N – 25 buc.

- termostat LT 20 pentru CBO5 – 1 buc.

- set T5 – preparare apa diluţie pentru CBO5 – 1 buc;

- test cuveta CBO5, domeniu măsurare 4-1650 mg/l – 40 fiole;

- multiparametru optic pentru Ph şi oxigen dizolvat, tip HQ40d Multi, sau similar,

portabil, Ph/O2/conductivitate cu 2 canale (doua sonde şimultan, dotat cu:

- electrod de oxigen dizolvat optic, Intercall LDO, INOX, cablu 5 m.

- electrod de Ph, Intercall gel, INOX ( de exterior), cablu 5 m, incluşiv cutie transport,

etaloane Ph, set baterii, husa aparat, adaptor USB şi alimentare 220V.

Descriere proces tehnologic:

Folosirea dejecţiilor animale ca materie primă in fabricile de biogaz este foarte

benefică din punct de vedere al microflorei metanogene pe care dejecţiiile animale o

conţin. Este insă adevarat ca această microfloră metanogenă este influenţată de

specia de animal, tipul de furajare şi modul de tratare a dejecţiilor inainte de a fi

introduse in fermentator.

=============================================================36




===========================================================O scurtă trecere in revistă a conţinutului de bacterii conţinute in dejecţii arată

astfel:

Provenienţa şi starea dejecţiilor

Nr. Microorganisme (mii/ g. SU)Microflore insoţitoare

Microflora metanogena

Ciuperci şi drojdii

Dejecţii porc proaspete

2.000.000 240 39

Dejecţii porc invechite

110.000 180 17

Dejecţii taurine proaspete

410.000 1140 31

Dejecţii taurine invechite

80.000 720 18

Dejecţii păsări proaspete

100.000 810 103

Trebuie avut in vedere că dejecţiile provin in special din furajul administrat

animalelor care este parţial sărăcit in carbohidraţi şi proteine in cursul procesului de

fermentaţie.

Pentru creşterea cantităţii de gaz produsă pe unitatea de volum şi implicit

pentru creşterea rentabilităţii instalaţiei s-a recurs la adăugarea in substrat alături de

dejecţii şi a altor materii organice, de preferat uşor biodegradabile in aşa numitul

concept de cofermentare.

Aceste materii biodegradabile pot proveni din aşa numitele culturi energetice,

de porumb, iarbă, sfeclă de zahar sau pot fi deşeuri organice ale altor industrii cum

ar fi : grăsimi separate din staţiile de epurare, deşeuri de abatorizare nedestinate

consumului uman, deşeuri de la procesarea cărnii sau a laptelui, deşeuri de cereale,

deşeuri şi subproduse de la producerea uleiului sau a biodiselului, fabrici de

conserve etc.

Procesul de degradare anaerobă in acest tip de instalaţii necesită o deosebită

atenţie deoarece poate deveni cu uşurinţă instabil necesitând apoi oprirea procesului,

golirea fermentatoarelor şi repornirea procesului toate acestea generand costuri şi

pierderi investitorului.

Se recomandă folosirea unei cantităţi minime de dejecţii in alcătuirea

substratului cu care este alimentat periodic fermentatorul, datorită efectului pe care

=============================================================37




===========================================================acestea le au in desfasurarea procesului prin aportul regulat de bacterii metanogene

noi şi viabile pe care acestea il aduc.

Răspunzătoare de producerea biogazului sunt aşa numitele substanţe

organice volatile conţinute in materia organică. Este deci normal ca producţia de

biogaz să fie in directă legatură cu cantitatea substanţelor organice din substrat.

Acest lucru nu se poate face insă la intâmplare ci trebuie avut in vedere şi raportul

C :N (carbon:azot) care este important pentru desfăşurarea proceselor biologice şi

pentru a carui echilibrare este utilă folosirea dejecţiei.

In general materiile organice cu potenţial mare de producere a biogazului cum

ar fi zaharurile şi grăsimile au un conţinut redus de azot care poate fi foarte uşor

compensat prin folosirea dejecţiilor animale.

La producerea biogazului este necesar, obligatoriu, să se folosească minim:

10 tone de dejecţii de porc sau

10 tone de dejecţii de bovine.

In completare se pot folosi :

* dejectii solide de pasare 0 - 30 to/zi;

* materii biodegradabile vegetale:

• siloz de porumb 30 - 70 to/zi

• siloz de iarbă 30 - 70 to/zi

• siloz de triticale(amestec orz, grau) 30 - 70 to/zi

• siloz sorg 30 - 70 to/zi

• paie ( grâu, rapiţă) 0 - 50 to/zi

• coceni de porumb 0 - 50 to/zi

• boabe tocate de porumb 0 - 25 to/zi.

Toate aceste materii se folosesc in diferite combinaţii, astfel incât cantitatea

de biogaz obţinută să fie circa 10.000 mc/zi echivalent energetic pentru 22 330 kw el.

Materia primă care se intenţionează a fi introdusă in proces este primită şi

depozitată in depozitele de transfer (depozitele de siloz, C7; C8, din beton armat; depozit

dejecţii animaliere C18, din oţel inoxidabil). După stocare, materiile prime sunt dozate cu

ajutorul unui incărcător frontal, in cuvele de amestec, C11;C12, din oţel inoxidabil,

prefabricate. Cuvele de amestec sunt prevăzute cu un capac oscilant care se inchide

=============================================================38




===========================================================automat după descărcarea cupei incărcătorului, astfel impiedicând ieşirea amestecului

de gaze. In cuvele de amestec se face mărunţirea materiilor vegetale, cu ajutorul unei

pompe tocătoare şi omogenizarea reţetei folosind un agitator prevăzut pe palele elicei cu

muchii tăietoare. După mărunţire şi omogenizare substratul este trimis prim pompare

către fermentatoare (C1,C2,C3) printr-un sistem de conducte de distribuţie.

Zilnic, in cuvele de amestec, este pregătit substratul de fermentare, in cantitate de 112,6

to/zi, in funcţie de resturile organice colectate.

Ideal, pentru susţinerea procesului tehnologic (conform schemei fluxului tehnologic) in procesul de fermentare, trebuie să intre următoarea reţetă:

siloz porumb sau similar: 65 to/zi; dejecţii lichide porcine, 10 to/zi; apă de proces, pentru hidratarea substratului, obţinută din:

foraj propriu, 21,8 to/zi;

din sedimentarea şi ingroşarea nămolului fermentat, in rezervoarele de stocare, 15,8 to/zi.

Fermentatoarele, bazine din oţel inoxidabil, sunt izolate termic la exterior şi

dotate cu sistem de incălzire şi tehnică de omogenizare (agitatoare) la interior. In

interiorul fermentatoarelor este instalat sistemul de incălzire al substratului care este in

contact direct cu masa supusă procesului de fermentare. Tot aici, sunt montate şi

mixerele cu acţionare electrică, care asigură omogenitatea substratului şi transferul optim

de caldură.

Gazul produs in procesul de fermentare anaerobă este captat in fiecare

fermentator in «Sacul de Gaz», in care acesta va fi stocat (membrana dubla, amplasată

in zona superioară a rezervoarelor)

Inainte de a fi transmis către grupul de cogenerare, biogazul este trecut printr-o

instalaţie de comprimare şi răcire.

In urma “uscării” gazelor, rezultă condens, ce este stocat intr-un rezervor de

condens, C17, suprateran, din oţel inoxidabil, cu volumul de 5 mc. Condensul este utilizat

in procesul tehnologic, ca agent de hidratare.

Siguranţa sistemului de producere a biogazului, in momentul cind procesul

tehnologic de producere a biogazului se dezvoltă peste capacitatea de stocare/ardere a

=============================================================39




===========================================================instalaţiilor de cogenerare, este asigurată cu un turn – făclie de siguranţă, C15, realizat

din oţel, cu inălţimea de 10 m, in care se arde excesul de gaze.

Bateria de cogeneratoare este formată din 4 cogeneratoare, instalaţii compacte,

containerizate, C6. Unităţile de cogenerare sunt dotate cu motoare termice cu aprindere

prin scânteie, care nu au nevoie de combustibil fosil sau biodiesel pentru pornire sau

funcţionare. Acestea sunt montate in containere şi echipate cu tot ce este nevoie pentru

buna funcţionare. Motoarele electrice acţionează generatoare de energie electrică care la

rândul lor produc energie electrică. Iniţierea arderii in cogeneratoare (pornirea acestora)

se realizează cu gaz petrolier lichefiat, stocat intr-un rezervor de gaz, C16, exterior, in

montaj aerian, cu volumul de 2000 l.


aproximativ 2%, este folosită pentru menţinerea procesului şi energie termică din care

aproximativ 10%, este folosită pentru menţinerea procesului.

Dupa evacuarea din fermentatoarele termofile, substratul fermentat este colectat

in două depozite finale de beton, construcţiile C4, C5. In fiecare bazin, depozit final de

nămol de fermentare, se vor monta agitatoare dimensionate astfel incât omogenizarea

conţinutului să fie făcută in aproximativ 30 min. Agitatoarele se vor monta pe pasarele de

acces, confecţionate din oţel. Pentru alimentarea cisternelor de transport şi administrare,

bazinele vor fi prevăzute cu dispozitive de golire de tip “gât de lebădă” prevăzute cu

robineţi cu sertar şi sistem de cuplare rapidă la furtunul de alimentare al cisternei.

Nămolul de fermentare, aproximativ 90 to/zi, este stocat in cele două bazine

stocatoare de nămol fermentat.

Nămolul fermentat, puternic mineralizat şi inert din punct de vedere chimic,

urmează a fi folosit in fertilizarea terenurilor agricole, in perioadele de fertilizare a

acestora (inainte de inceperea lucrărilor agricole).

In urma procesului de producere a biogazului, va rezulta, anual, un volum mediu

de 35.345 mc/an. Această cantitate de nămol, va asigura fertilizarea anuală, a circa 706

ha, teren agricol, pentru o catitate maximă, recomandată, de 50 mc/ha.

Pe aceste terenuri agricole, se vor cultiva, in general, cereale. Nu este

recomandată cultivarea plantelor rădăcinoase sau cu conţinut ridicat de apă in fruct,

datorită gradului ridicat de mineralizare a nămolului fermentat. Pentru cultivarea plantelor

=============================================================40




===========================================================rădăcinoase, cu conţinut ridicat de apă, cantitatea recomandată de fertilizant este de

circa 20 mc/ha, in funcţie şi de natura (structura) terenului.

Terenurile pe care se vor administra nămolurile de fermentare, inerte chimic şi

bacteriologic, aparţin S.C.Euroagriservice s.r.l. In acest scop s-a incheiat contractul

209/24.08.2009.

Ingrăşamintele organice fluide - dejecţii fluide mixte, diluate sau nu, fracţia

lichidă de la separarea dejecţiilor mixte semifluide, substratul fermentat provenit din

fabrica de biogaz, apele reziduale de la spălarea dejecţiilor - pot fi folosite, in anumite

condiţii, pentru fertilizare. In vederea administrării dejecţiilor, ca şi fertilizant, sunt avute in

vedere toate actele normative care transpun in practică prevederile Directivei

91/676/EEC referitoare la reducerea poluării apelor freatice şi de suprafaţă cu nitraţi

proveniţi din surse agricole.

Namolul rezultat din fermentarea anaeroba (fracţiunea solidă) se

administrează de regulă toamna, la lucrarea de bază a solului (prin arătura cu

intoarcerea brazdei), in condiţii meteorologice favorabile, in special pe timp noros şi cu

vânt slab. Pe masură ce namolul se imprăştie, terenul este arat cu plugul, care amestecă

şi incorporează bine namolul. Incorporarea se face mai adânc, pana la 30 cm, pe

terenurile uşoare (nisipoase) şi in zonele secetoase şi mai puţin adânc, până la 18- 25

cm pe terenurile grele, reci şi in regiuni umede. In zonele mai umede se poate administra

şi primăvara.

O parte din energia electrică (21.436 kw el/zi) şi termică (20612 kw/zi)

obţinută, va fi utilizată pe amplasament, cea mai mare parte urmând a fi

comercializată.

Infrastructura existentăAmplasamentul nu dispune de reţele apă/canal, gaze, energie electrică.

Accesul in zonă este posibil numai din drumul comunal DC149, din directia

DN2 spre staţia CF Coteşti, sau din zona localităţii Slobozia Ciorăşti, pe acelaşi drum

comunal.

Riscurile naturale şi antropice

=============================================================41




===========================================================Zona nu este expusă inundaţiilor. Stabilitatea terenului este asigurată, zona

nu este expusă alunecărilor de teren.

Monumente ale naturii şi istorice, valori ale patrimoniului cultural, istoric şi natural, arii protejate, zone de protecţie sanitară

Nu se constată existenţa de monumente ale naturii şi nici nu sunt declarate

strict pe amplasament şi nici în zonă.

Valori ale patrimnoniului cultural şi istoric – Până în prezent nu s-a semnalat

prezenţa unor bunuri de patrimoniu sau rezervaţii naturale care să oblige la luarea

unor măsuri speciale de protecţie.

2. Procese tehnologice

2.1. Date generale

2.1.1. Informaţii de bază

Formarea biogazului este rezultatul descompunerii substanţelor organice intr-

un proces anaerob şi in absenţa luminii. Prin “organic” se inteleg substanţele care

sunt alcătuite exclusiv din hidraţi de carbon, proteine şi grăsimi. De descompunere,

=============================================================42




===========================================================sunt raspunzătoare microorganismele care introduc schimbul de substanţă la valori

favorabile ale temperaturii şi pH-ului.

Procesul de descompunere decurge in mai multe trepte, incepând cu

descompunerea moleculelor complexe (polimeri) in unităţi mai mici (monomeri),

urmată de fermentare şi in final, de formarea amestecului gazos alcătuit din metan

(CH4), dioxid de carbon (CO2), şi anumite urme de gaze: azot, hidrogen sulfurat,

amoniac. Astfel biogazul tehnic, analog celui foşil, este combustibil şi utilizabil energetic.

Instalaţii de biogaz se intâlnesc preponderent in agricultură, dar şi in

economia prelucrării deşeurilor. In consecinţă, printre materiile prime utilizate se

numără alături de ingrăşămintele economice (de exemplu: must de balegar, gunoi) şi

materii prime care au crescut in urma culturilor (de exemplu: porumb de siloz),

deşeuri din agricultură (resturi din recoltare), precum şi deşeuri organice (de

exemplu: resturi de mâncare, deşeuri rezultate la prepararea alimentelor, grăsimi).

Chiar dacă ingrăşămintele au o acţiune stabilizatoare, se utilizează şi

monofermentaţii (de exemplu: porumb de fermentaţie lactică). Pentru asigurarea unei

producţii durabile de biogaz şi a unei exploatări lipsite de intreruperi, instalaţia de

biogaz trebuie să fie alimentată in mod constant cu substanţe de pornire, pentru a

“hrăni” indestulător bacteriile şi a le ţine in viaţă.

Componentele principale ale instalaţiei de biogaz sunt: rezervoare mari de

oţel, denumite fermentatoare, blocul de cogeneratoare (BC), cât şi instalaţiile

auxiliare mecanice şi electrice.

Fermentatoarele dotate cu tehnică de agitare şi incălzire sunt incărcate in mod

egal cu substrat. Dupa un anumit timp de retenţie, intre 70 - 90% dintre

componentele organice se descompun in biogaz.

Biogazul, alcătuit in proporţie de 50 – 70 % din gaz metan (CH4), este

valorificat la faţa locului intr-o baterie de cogeneratoare, formată din 4 cogeneratoare,

instalaţii compacte, containerizate (C6) şi prin aceasta, are loc producerea de

energie secundară regenerabilă sub formă de energie electrică şi de energie termică.

O parte din energia electrică şi termică produsă se utilizează pentru

asigurarea procesului tehnologic, cealaltă parte se va comercializa.

=============================================================43




===========================================================2.1.2. Amplasare

Proiectul de biogaz se prevede a fi realizat in jud. Vrancea extravilan com.

Slobozia Ciorăşti

2.1.3. Elementele componente ale instalaţiei

In cursul construcţiei instalaţiei de biogaz se vor realiza şi amplasa

următoarele obiective ale instalaţiei :

trei fermentatoare C1,C2,C3 ( fiecare de cca. 3.040 m3 ); fiecare cu capacitatea

maximă de stocare de 1246 Nmc, echivalentul a 1507,66 Kg biogaz. Rezultă ca

pe amplasament cantitatea maxima de biogaz ce va fi stocată este V = 1246 x 3

= 3738 Nmc, echivalentul a 4522,98 Kg biogaz

două bazine de stocare nămol de fermentaţie C4,C5 ( fiecare de cca. 4.955 m3);

patru grupuri de cogenerare in container -C6;

doua celule siloz pentru materiale solide C7,C8 ( Sc=3750m2/buc, cca. 53 m3 );

gospodaria de apa - C10;

cuve de alimentare - C11,C12; (60 mc; 24 mc)

un post transformare 2x630KVA - C13 .

bazin vidanjabil 5mc - C14;

o faclie de gaz - C15

rezervor GPL 2000l - C16; 2 mc GPL, adică 1110 kg. De aici rezultă o cantitate

totală de combustibil gazos care va exista pe amplasament de 5633 kg, adica

5,63 to.

bazin colectare condens gaz 5mc – C17;

un modul tehnic in sistem constructiv in container – C 18, (cca 200 mc) pentru

dejecţii animaliere, sub care se află bazinul de colectare substrat lichid;

2.1.4. Descrierea procesului tehnologic

2.1.4.1. Fluxul de substanţă al substratului

2.1.4.1.1. Depozitarea , pregătirea şi aducerea substratului

=============================================================44




===========================================================Fluxul de substanţă al substratului

Reţeta pentru substratul care urmează să fie alimentat in fermentator, se

stabileşte zilnic de către persoana desemnată şi instruită in acest scop in funcţie de

materiile prime existente in stoc sau a celor care vor fi disponibile in perioada

următoare şi a rezultatelor analizelor din laboratorul propriu, având mare grijă să se

respecte raportul Carbon/Azot, incărcarea organică a fermentatoarelor precum şi

raporturile recomandate de amestecare a diferitelor materii organice astfel incât să

se asigure funcţionarea continuă fără incidente şi astfel să se prevină problemele

care pot conduce până la oprirea instalaţiei.

Transferul substratului preparat in cuvele de amestec către fermentatoare se

face in mai multe reprize repartizate pe parcursul unei zile pentru a nu afecta

omogenitatea substratului şi a nu produce variaţii mari ale temperaturii in

fermentator.

Un program zilnic de alimentare cu materie primă se va realiza la un interval

orar de şase ore, cu cantitati egale de substrat.

Zilnic, in cuvele de amestec, este pregătit substratul de fermentare, in

cantitate de 112,6 to/zi, in funcţie de resturile organice colectate.

Ideal, pentru susţinerea procesului tehnologic (comform schemei fluxului

tehnologic anexat) in procesul de fermentare, trebuie sa se realizeze urmatoarea

reţetă:

siloz porumb sau similar: 65 to/zi;

dejectii lichide porcine, 10 to/zi;

apa de proces, pentru hidratarea substratului, obtinuta din:

• foraj propriu, 21,8 to/zi;

• din sedimentarea şi ingroşarea nămolului fermentat, in rezervoarele de

stocare, 15,8 to/zi.

Livrarea substratului către fermentatoare este de asemenea corelată cu

funcţionarea mixerelor montate in fiecare fermentator. Se urmăreşte astfel

antrenarea şi evacuarea depunerilor de pe fundul fermentatorului către etapa

următoare, asigurarea omogenităţii materialului din fermentator, evitarea formării

=============================================================45




===========================================================cojocului plutitor la suprafaţa lichidului, dar şi să se asigure „liniştea necesară acţiunii

bacteriilor„.

Depozitarea , pregătirea şi aducerea substratului

1. Bazinul de preluare substrat lichid

Bazinul de preluare C18 serveşte depozitării intermediare a stocului tampon

de dejecţii de porc (must de bălegar). Gradul de umplere este supravegheat

redundant, prin intermediul presiunii hidrostatice ca nivel de umplere existent şi pe de

altă parte, prin conductibilitate, ca nivel limită.

Preluarea materialului se face cu ajutorul unei pompe centrale.

Materia primă este preluată de la terţi, pe baza de contract, fiind transportată

in cisterne ermetice.

2. Dozatorul de substanţă solidă

Dozatoarele de substanţe solide C11, C12 (cuvele de alimentare) servesc

introducerii in instalaţia de biogaz a materiilor prime greu vehiculabile cu pompa.

Dozatoarele de substanţa solidă se folosesc pentru: silozul de porumb sau

materialele biodegradabile vegetale folosite in completare .

Materia primă pentru silozul de porumb este producţie proprie sau de la terţi

pe bază de contract, transportată in remorci acoperite.

In dozatorul de substanţă solidă (cuva de alimentare) se face mărunţirea

materiilor vegetale cu ajutorul unei pompe tocătoare şi omogenizarea reţetei folosind

un agitator prevăzut pe palele elicei cu muchii tăietoare.

După mărunţire şi omogenizare substratul este trimis prim pompare către

fermentatoare printr-un sistem de conducte de distribuţie către bazinele de

fermentare.

Bazinele de fermentare, sunt de formă cilindrică, in număr de 2 pentru

fermentarea in regim termofil şi 1 pentru fermentarea in regim mezofil .

Omogenizarea se realizează in cele două amestecătoare verticale.

Două alimentatoare melcate transportă, preiau materialul solid din rezervor şi

le duc la un transportor melcat vertical.

=============================================================46




===========================================================Două transportoare melcate servesc in final alimentării ambelor fermentatoare

cu materiale solide.

O instalaţie de cântărire cu afişaj arată şi inregistrează cantitatea de material

de alimentare.

3. Pompa centrală

Cu excepţia materialelor solide, intreaga cantitate de substrat este vehiculată

cu o singură pompă.

Senzorul de debit inregistrează cantităţile vehiculate.

Pompa este protejată de intemperii intr-un modul tehnic C18. Ca dispozitiv de

protecţie impotriva suprapresiunii şi a presiunii scăzute, este instalat un comutator

de presiune.

Pompa centrală este prevăzută cu un robinet de golire impreună cu un jgheab

de scurgere, care este legat la un puţ colector. Nivelul maxim al acestuia este

supravegheat, iar surplusul poate fi golit, datorită unei legături suplimentare, tot cu

ajutorul pompei centrale.

2.1.4.1.2. Fermentaţia Procesul biologic al procedeului tehnic are loc in trei fermentatoare C1,C2,C3

legate in paralel. La un timp de staţionare mediu de 48 – 50 de zile, se produce, pas

cu pas, o descompunere aproape completă a substanţelor organice.

Premisele decisive pentru aceasta sunt:

o temperatură stabilă;

condiţii de lucru strict anaerobe.

Fermentatoarele lucrează in condiţii de temperatură constantă. Stabilitatea

procesului este asigurată prin continuitatea introducerii zilnice de cantitate de adaos,

de compoziţia substratului, cât şi de menţinerea constantă a temperaturii.

Rezervoarele de fermentaţie sunt alimentate cu materie primă proaspată.

Materiile prime lichide sunt introduse direct in rezervor cu ajutorul pompei centrale.

=============================================================47




===========================================================Materiile prime solide ajung direct in proces prin cuvele de alimentare. Completarea

cantităţii se face de mai multe ori pe zi in cantităţi mici.

Golirea se face cu ajutorul pompei centrale, condusă de către regulatorul de

nivel. Nivelul de plin este supravegheat redundant, pe de o parte cu ajutorul presiunii

hidrostatice şi pe de altă parte, prin intermediul conductivităţii, pentru limita de

umplere a recipientului.

Pentru evitarea defecţiunilor cauzate de suprapresiune sau de vid,

fermentatoarele sunt prevăzute cu o protecţie corespunzătoare pentru presiune.

Incălzirea fermentatoarelor se face direct prin incălzirea pereţilor acestora,

folosindu-se energia termică de la blocul de cogenerare a instalaţiei. Temperatura de

exploatare se află in domeniul mezofil la 35 grade Celsius iar in regim termofil la 55

grade Celsius. Un distribuitor al circuitului de incălzire leagă circuitele de incălzire in

parte. Numărul circuitelor de incălzire este dat de către cantitatea de căldură

necesară.

Distribuitorul circuitului de incălzire este alimentat cu o pompă de recirculare şi

un amestecător cu apă din distribuitorul de căldură. Temperatura de circulaţie este

măsurată cu un senzor. Acesta dirijează printr-un motor de comandă de poziţie, un

amestecător cu trei căi, astfel incât, la nevoie este adăugată o cantitate de apă rece

din retur reglându-se astfel temperatura circuitului.

Temperatura din fermentatoare este măsurată cu ajutorul a doi senzori şi este

transmisă pentru dirijarea procesului. Automatizarea reglează apoi temperatura la o

valoare ce trebuie prestabilită.

Pentru evitarea de straturi plutitoare şi de straturi scufundate, sunt prevăzute:

un agitator de mică turaţie cu motor exterior şi un agitator cu motor imersat.

Turaţia se poate regla in timpul procesului manual şi in mod continuu cu

ajutorul unui dispozitiv de programare cu memorie (SPS).

2.1.4.1.3. Depozitarea resturilor de fermentaţiePentru depozitarea substratului complet fermentat (reziduul de

fermentaţie/nămolul fermentat), se folosesc două bazine (rezervoare) pentru stocare

C4, C5, având un volum brut de cca. 4.955 m3 fiecare.

=============================================================48




===========================================================In condiţii normale de exploatare, resturile de fermentaţie impreună cu

substratul fermentat se evacuează cu ajutorul pompei centrale. La depăşirea unui

nivel de umplere prescris, substratul fermentat este evacuat automat din fermentator

prin pompare in rezervorul de resturi de fermentaţie.

Preluarea substratului complet fermentat se face la placa de preluare.

In fiecare bazin, depozit final de nămol de fermentare, se vor monta agitatoare

dimensionate astfel incât omogenizarea conţinutului să fie făcută in aproximativ 30

min. Agitatoarele se vor monta pe pasarele de acces, confecţionate din oţel. Pentru

alimentarea cisternelor de transport şi administrare bazinele vor fi prevăzute cu

dispozitive de golire de tip “gât de lebădă” prevăzute cu robineţi cu sertar şi sistem

de cuplare rapidă la furtunul de alimentare al cisternei.

Nămolul de fermentare, aproximativ 90 to/zi, este stocat in cele două bazine

de stocare.

Nămolul fermentat, puternic mineralizat şi inert, din punct de vedere chimic,

urmează a fi folosit la fertilizarea terenurilor agricole, in perioadele de fertilizare a

acestora (inainte de inceperea lucrărilor agricole).

In urma procesului de producere a biogazului, va rezulta, anual, un volum

mediu de nămol de fermentare de 35.345 mc/an. Această cantitate de nămol, va

asigura fertilizarea anuală a circa 706 ha, teren agricol, pentru o cantitate maximă,

recomandată, de 50 mc/ha.

2.1.4.2. Fluxul de substanţă biogaz

2.1.4.2.1. Producţia de gaz

Producţia de gaz are loc in cele trei fermentatoare C1,C2,C3. Conţinutul

acestora trebuie incălzit şi agitat sistematic. In acest mediu, substanţele organice cu

care se lucrează sunt descompuse biologic cu ajutorul microorganismelor

(metanobacterii).

Produsul acestui proces este un amestec de gaze numit şi biogaz, care

conţine metan.

2.1.4.2.2. Stocarea gazului

=============================================================49




=========================================================== Stocarea biogazului se face cu ajutorul unor colectoare integrate suspendate.

Dimensiunile acestora sunt dependente de diametrele rezervoarelor, dar tipul

constructiv este identic pentru toate dimensiunile.

Traseele de gaz dintre fermentatoare sunt realizate din oţel inoxidabil,

respectiv din material sintetic PE – HD, legăturile fiind sudate etanş. Fiecare traseu

poate fi izolat şi separat cu clapete de gaz. In acest mod este posibilă efectuarea de

lucrări de reparaţii sau de intreţinere, de exemplu la agitatoare, fără a fi nevoie de a

intrerupe alimentarea cu gaze a grupului de cogenerare.

După formarea sa in rezervoarele de fermentaţie, biogazul se acumulează in

capacele in formă de dom ale rezervoarelor, realizate etanş. Capacul este fixat pe un

suport construit cu sprijin pe mijloc şi este realizat in formă de emisferă, construit

dintr-o folie pentru colectare, acoperită la rândul ei, de o altă folie pentru protecţie la

intemperii.

Aceasta este ţinută intinsă cu aerul furnizat de către o suflantă. Folia

colectoare de gaz se poate mişca nestingherită in sus şi in jos. In ceea ce priveşte

rezistenţa la rupere, permisivitatea la penetrarea de către gaz şi rezistenţa la

temperatură sunt respectate conform cerinţele “Regulilor de siguranţă pentru

instalaţii de biogaz agricole”. Inălţimea acoperişului este funcţie de diametrul

rezervorului de fermentaţie şi se află la 4 – 6 m deasupra cantului superior al

rezervorului.

Presiunea in colectorul de gaz este supravegheată cu ajutorul unui senzor şi,

in funcţionare normală, se găseşte in jurul valorii presiunii exterioare. Este vorba deci

despre colectoare care nu lucrează sub presiune.

Prelata acoperişului este fixată de coroana rezervorului printr-un inel de oţel

inoxidabil cu ajutorul unor cleme filetate. Gradul de umplere cu gaz este comunicat

de către un senzor.

Ca dispozitiv de siguranţă in vederea evitării presiunilor neadmise in

rezervoare, respectiv in colectoarele de gaz, toate fermentatoarele sunt prevăzute cu

o siguranţă de suprapresiune/vacuum cu armătura fixată prin flanşă. Siguranţele de

suprapresiune/ vacuum lucrează in domeniul +5,5 mbar suprapresiune şi -1 mbar

vid.

=============================================================50




===========================================================Rezervorul de gaz al fermentatorului C1 constituie locul de intâlnire dintre

colectare/stocare gaz şi purificarea acestuia.

Siguranţa sistemului de producere a biogazului, in momentul când

procesul tehnologic de producere a biogazului se dezvoltă peste capacitatea

de stocare/ardere a instalaţiilor de cogenerare, este asigurată cu un turn –

făclie de siguranta, C15, realizat din oţel, cu inălţimea de 10 m, in care se arde

excesul de gaze

2.1.4.2.3. Purificarea gazului Pentru a realiza valorificarea biogazului, acesta trebuie purificat, uscat şi

comprimat.

1. Desulfurarea

Necesitatea unei desulfurări este determinată de proprietăţile compuşilor cu

sulf conţinuţi de către biogazul brut ( inainte de toate de către hidrogenul sulfurat şi

mercaptani). Aceştia se transformă prin ardere in dioxid de sulf, care impreună cu

apa formeaza acid sulfuros, ba chiar acid sulfuric (daca este oxidat la trioxid).

Ambii acizi produc atât corodarea motoarelor şi armăturilor, cât şi o creştere rapidă a

acidităţii uleiului de motor. De asemenea acţiunea catalizatorilor la evacuarea

gazelor de ardere este influenţată negativ de către compuşii cu sulf. Hidrogenul

sulfurat şi combinaţiile organice ale sulfului au un prag de percepţie olfactivă extrem

de scăzut, constituindu-se in parametri de evaluare ai mirosurilor.

Desulfurarea biogazului are loc direct şi biocatalitic printr-un adaos controlat

de oxigen din aer in toate aparatele de stocaj de gaz. Biogazului i se adaugă oxigen

din aer cu ajutorul unei suflante de desulfurare.

Cantitatea de aer adăugată de catre suflantă poate fi reglată in funcţie de

cantitatea de biogaz produsă.

Un senzor de debit măsoară cantitatea de gaz produsă. Acesta este instalat

după compresorul de gaz. Procentul de oxigen este limitat la circa 5%. Prin aceasta

=============================================================51




===========================================================este evitată limita inferioară a amestecului de explozie, care este de aproximativ

15%.

In prezenţa oxigenului, microorganismele (sulfobakter oxydans) se plasează in

spaţiul dintre lichid şi folia de colectare.

Construcţia de susţinere a colectorului de gaz serveşte şi ca locaş suplimentar

de implantare.

Prin acest proces de oxidare microbiană, hidrogenul sulfurat ( H2S ) conţinut

de către biogaz este transformat atât in sulf elementar, cât şi in acid sulfuric şi apă.

Sulful se depune ca un precipitat gălbui in substrat respectiv pe partea inferioară a

construcţiei.

2. Separatorul de condens

Separatorul de condens se găseşte pe conducta de gaz intre fermentatorul C1 şi

cogeneratoare, având drept scop reducerea umidităţii biogazului. In cazul unei

fermentaţii mezofile (35 – 42 grade Celsius), este de aşteptat o cantitate maximă de

condensat de cca. 40 ml/m3 de biogaz. Pornind de la o producţie de biogaz de 440 –

470 m3/oră, rezultă o cantitate de condensat de 17,5 – 18,5 l/ora.

In urma “uscării” gazelor, rezultă condens, ce este stocat intr-un rezervor de

condens, C17, suprateran, din oţel inoxidabil, cu volumul de 5 mc. Condensul este

utilizat in procesul tehnologic, ca agent de hidratare.

Conducta de gaz este adusă cu o piesă T sub nivelul apei. Funcţia de

separator de condens este realizată prin condensarea apei din biogazul răcit pe

pereţii conductei, şi care curge in separator pe o pantă usoară.

Intrucât condensatul din biogaz conţine urme de sulf elementar şi de amoniu

dizolvat (fertilizant al solului), poate fi utilizat ca ingrăşământ. In acest scop,

condensatul este transportat din puţul de condensat in depozitul de resturi de

fermentaţie şi reintrodus in proces.

3. Analizarea gazului

=============================================================52




=========================================================== In conducta de gaz este plasat un analizor de gaze. Valoarea hidrogenului

sulfurat exprimă in fapt eficacitatea desulfurării. Din cantitatea de metan se pot trage

concluzii privind, de exemplu, alimentarea fermentatoarelor.

Pentru controlul funcţionării corecte a suflantei de desulfurare şi pentru

evitarea formării unui amestec exploziv, este analizat online şi conţinutul de oxigen al

biogazului.

Conţinutul de CO2 este important pentru antidetonanţă şi influenţeaza

conţinutul in metan al biogazului.

4. Uscarea / comprimarea

Prepararea finală a biogazului are loc intr-o staţie compactă. Aceasta se

compune dintr-un uscător de gaz şi dintr-un compresor. Uscătorul de gaz are funcţia

de răcire şi de curăţire. In acest scop condensatul este răcit prin intermediul unui

agregat de răcire şi este stripat intr-un reactor. In acelaşi timp biogazul trece in

contracurent prin ceaţa produsă. In acest mod sunt spălate particulele de murdărie

şi gazul este răcit.

Această scădere a temperaturii duce la o separare mai eficientă a apei de

condens. Condensul care nu este utilizat pentru spălarea gazului este pompat in

puţul de condens. Temperatura gazului este reglată după procesul de uscare.

Compresorul de gaz serveşte atingerii unei presiuni preliminare de exploatare a

biogazului de Δp = 80 – 120 mbar.

2.1.4.2.4.Valorificarea gazului

1. Blocul de cogenerare

Bateria de cogeneratoare este formata din 4 cogeneratoare, instalatii

compacte, containerizate, C6. Unitaţile de cogenerare sunt dotate cu motoare

termice cu aprindere prin scanteie.

Cogeneratoarele sunt montate in containere şi echipate cu tot ce este nevoie

pentru buna funcţionare. Motoarele termice acţioneaza generatoare de energie

electrica, care, la randul lor, produc energie electrica.

=============================================================53




=========================================================== Iniţierea arderii in cogeneratoare (pornirea acestora) se realizează cu gaz

petrolier lichefiat, stocat intr-un rezervor de gaz, C16, exterior, in montaj aerian, cu

volumul de 2000l.

Cogeneratoarele, 4 bucaţi, formează unitatea tehnologică de valorificare a

biogazului prin producerea energiei electrice şi termice. Se instalează în apropierea

fermentatoarelor pentru a avea trasee de conducte de agent termic cât mai scurte.

Cogeneratorul produce totodată energia electrică necesară utilajelor componente cât

şi energia termica necesară schimbătorului de căldură utilizat la încălzirea

substraturilor din fermentatoare.

Blocul de cogenerare se compune dintr-un motor cu ardere internă care

foloseşte drept combustibil biogazul, care angrenează un generator electric, un

schimbător de căldură din circuitul de răcire al motorului şi un schimbător de căldură

pe gazele de eşapare. Cogeneratorul este conceput special pentru arderea

biogazului. Randamentul electric este de cca. 2,2 kW-el / m3 de biogaz (diferă în

funcţie de conţinutul de metan din biogaz). Puterea debitată de motor este reglabilă,

de la 50 la 100 %, ceea ce garantează o adaptare optimă atât la cantităţile de biogaz,

disponibile, cât şi la necesarul de consum.

Energia electrică produsă, este pe joasă tensiune, sincronizată cu reţeaua

natională atât ca tensiune cât şi ca frecvenţă. În cazul dispariţiei tensiunii pe reţeaua

naţională, cogeneratorul este decuplat de aceasta, motorul funcţionând fără sarcină.

Printr-un modul suplimentar, este posibil ca generatorul să se decupleze de reţea,

dar să livreze în continuare energie în instalatia proprie. Recuplarea la reţea, în acest

caz, nu se mai face automat.

Punctul de predare a energiei electrice sunt bornele trifazice din panoul

electric al cogeneratorului. Transformatorul şi sistemul de contorizare se vor livra de

către Electrica S.A. De asemenea, racordarea acestora va fi realizata de o societate

zonală autorizată.

=============================================================54




=========================================================== Punctul de predare a energiei termice sunt flanşele de racordare de pe

laterala containerului fiecărui cogenerator. Temperatura agentului termic pe tur este

de cca. +80 °C.

Date tehnice:

• Motor cu gaz + generator electric

• Capacitate cilindree 14,62 l/V 8

• Randament electric 40,60 %

• Randament termic 44,0 %

• Capacitate electrică 250 kW /h

• Capacitate termică 271 kW / h

• Tensiune 400 V

• Consum biogaz la 55% CH4 111m3/h

• Noxe în gazele de eşapare

• Nox < 500 mg/m3

• CO < 600 mg/m3

• Praf / funingine < 10 mg/Nm3

Conform Carţii Tehnice a utilajului, valorile noxelor, din gazele de eşapare,

sunt sub normele prescrise de UE.

Containerul cogeneratorului este construit conform normelor ISO- 668, 6346,

1161 şi 1496/1 (containere maritime). Pereţii laterali şi tavanul sunt dubli, în exterior

fiind din tablă de oţel, ranforsata, pe rame de oţel, cu profil dublu. În interior tablă de

oţel inoxidabil V4A, cu grosimea de 1 mm, sudată. Între pereţi este injectată masă

poliuretanică, de 50 mm grosime. Podeaua este din profile de aluminiu, pe o placă de

28 mm de preşpan, totul sprijinit pe traverse din oţel. Culoarea exterioară - Standard

80 Mic. – verde

Containerul este echipat cu două yale cu cilindru, iluminat în container, sistem

antifonic şi aerisire controlată, admisie şi refulare, cu amortizor de zgomot,

=============================================================55




===========================================================eşapament antifonic a motorului. Pe container este amplasat sistemul de răcire

forţată, care intră în funcţiune, pentru a proteja motorul dacă energia termică nu este

utilizată.

Coşul de fum, este din teavă de otel, inoxidabil, Dn 200 mm, H = 8 m.

Automatizări

Toate operaţiunile de supraveghere, comandă şi control, sunt preluate de un

calculator programabil (PLC). Prin aceasta se minimează potenţialul de greşeală

umană.

Următorii parametrii ai CHP-ului sunt controlaţi, de asemenea, permanent:

• frecvenţa;

• asimetria;

• lipsa unei faze;

• tensiunea;

• turaţia;

• temperaturi;

• presiune şi nivel de ulei.

Calculatorul este dotat cu un modul online care, în caz de avarie, trimite SMS

în cascade la personalul de deservire, iar dacă acesta nu confirmă, la şeful de secţie,

ş.a.m.d., până la furnizor. Dacă, după un anumit timp, nu s-a intervenit, instalaţia

începe procesul de oprire controlată. În acest proces se opreşte alimentarea cu

substrat a fermentatoarelor, se reduce capacitatea cogeneratoarelor, până se

consumă gazul existent, după care se opresc cogeneratoarele. Acest mod nu este

dorit, datorită faptului că o repornire la parametri poate dura câteva săptămâni.

La conducta de gaze ce alimenteaza grupurile de cogenerare, se racordeaza

o faclie de gaze. Aceasta este montata ca şi consumator de avarie a instalaţiei de

biogaz (supapa de sigurantă) pentru a impiedica emisia biogazului nears, in cazul

unei opriri a centralei termice sau la dezvoltarea necontrolată a reactiei de producere

a biogazului in fermentatoare. O asemenea facla este construită din oţel inoxidabil şi

este complet automatizată. Ea dispune de un arzator cu injector cu aprindere prin

=============================================================56




===========================================================electrozi. Temperatura de ardere atinge valoarea de aproximativ 900 grade Celsius.

Conectarea la gaz este facuta printr-o conducta DN80 / PN10.

In măsurile de securitate se include şi un traseu de reglaj pentru gaz, alcatuit

din siguranţa de deflagraţie, supreveghetor de presiune şi dintr-un dispozitiv de

impămantare pentru protecţie la fulgere.

Facla este concepută pentru un debit de gaz de 500 m3/ora.

Biogazul parcurge inainte de intrarea in blocul de cogenerare un traseu de

reglare conform DIN – DVGW.

Acesta este alcătuit dintr-un şibăr (robinet) acţionat manual, dintr-un filtru de

gaz, un dispozitiv de protecţie antideflagraţie şi dintr-un regulator de presiune.

Bateria de cogeneratoare este formată din 4 cogeneratoare, instalaţii

compacte, containerizate, C6. Unităţile de cogenerare sunt dotate cu motoare

termice cu aprindere prin scanteie, care nu au nevoie de combustibil fosil sau

biodiesel pentru pornire sau funcţionare. Acestea sunt montate in containere şi

echipate cu tot ce este nevoie pentru buna funcţionare. Motoarele electrice

acţionează generatoare de energie electrică care la rândul lor produc energie

electrică. Iniţierea arderii in cogeneratoare (pornirea acestora) se realizează cu gaz

petrolier lichefiat, stocat intr-un rezervor de gaz, C16, exterior, in montaj aerian, cu

volumul de 2000 l.

Curentul electric este produs cu ajutorul unui generator sincron in domeniul de

joasă tensiune, adus prin intermediul unui transformator in domeniul de tensiune

medie şi este livrat in reţeaua de curent in punctul de conexiune alocat.

Energia electrică (22 330 kw el/zi) şi termică (25 765 kw/zi) obţinută va fi

comercializată în cea mai mare parte.

Cu ocazia exploatării blocului de cogenerare rezultă şi energie termică care

este utilizată pentru aducerea temperaturii returului de la 60 de grade Celsius,

utilizând mai multe trepte, la valoarea de 80 de grade Celsius. Circuitul primar de 80

=============================================================57




===========================================================grade Celsius este introdus in distribuitorul de incălzire. Schimbătoarele de căldură

ale sistemului realizează transferul termic.


aproximativ 2%, este folosită pentru menţinerea procesului şi energie termică din

care aproximativ 10%, este folosită pentru menţinerea procesului.

2. Făclia de siguranţă

La conducta de gaze care duce la centrala termică, se leagă o faclie de

siguranţă C15 de gaze. Aceasta este montată ca şi consumator de necesitate a

instalaţiei de biogaz pentru a impiedica emisia biogazului nears in cazul unei opriri a

centralei termice. O asemenea făclie este construită din oţel inoxidabil şi este

complet automatizată. Ea dispune de un arzător cu injector cu aprindere prin

electrozi. Temperatura de ardere atinge valoarea de aproximativ 900 grade Celsius.

Conectarea la gaz este făcută printr-o conductă DN80 / PN10.

In măsurile de securitate se include şi un traseu de reglaj pentru gaz, alcătuit

din siguranţa de deflagraţie, supreveghetor de presiune şi dintr-un dispozitiv de

impamântare pentru protecţie la fulgere.

Făclia este concepută pentru un debit de gaz de 500 m3/ora.

2.1.4.2.5. Aport energetic suplimentar

In funcţie de temperatura exterioară, procesul biologic şi implicit producerea

de biogaz pot fi incetinite sau se pot chiar opri. Pentru a accelera intrarea in regim a

unei instalaţii de biogaz, este prevazută utilizarea unui aport suplimentar de energie.

Aceasta serveşte atingerii temperaturii necesare procesului biologic şi prin aceasta

producerii de biogaz.

Traseu de reglare pentru gazul petrolier lichefiat (GPL)

=============================================================58




===========================================================Blocul termic este alimentat printr-un al doilea traseu cu bucla de reglare

pentru gaz, echipată pentru GPL, stocat intr-un rezervor din oţel cu capacitatea de

2000l. Periferia cuprinde o unitate de vaporizare şi dotarea de securitate

corespunzatoare. Legarea la distribuitorul de incălzire al instalaţiei de biogaz se face

prin tubulatura blocului de cogeneratoare.

2.1.4.3. Alte componente ale instalaţiei2.1.4.3.1. Distribuţia incălzirii

De la blocul energetic este preluată căldura prin intermediul unui schimbător

de căldură cu plăci, respectiv prin cuplarea unui schimbător de căldură pe gaze de

ardere, fiind astfel utilizată aceasta energie. Distribuţia căldurii se face prin

intermediul unui distribuitor intern cât şi a unui distribuitor extern.

Distribuitorul de căldură extern serveşte cuplării la utilizatorii externi. Distribuitorul

intern deserveşte in primul rând incălzirea pereţilor fermentatoarelor. Sistemul de

incălzire este prevăzut cu măsurile de siguranţă uzuale cum sunt: aerisire rapidă,

clapeţi de trecere in sens unic, supape de suprapresiune şi vas de expansiune.

Traseele de incălzire sunt realizate pentru o temperatura de până la 95 grade

Celsius şi o presiune de până la 8 bar. Pe toate traseele se găsesc, in scopul reglării

temperaturii, amestecătoare cu trei căi cu tehnica de măsurare corespunzătoare.

Temperatura de bază se poate modifica cu ajutorul conducerii centrale. Aceste

informaţii se transmit direct către amestecătoarele cu trei căi. Dacă nu există

suficiente schimbătoare de căldură pentru a prelua energia termică, acest excedent

va putea fi preluat şi eliminat in atmosferă cu ajutorul unui schimbător de avarie.

2.1.4.3.2.Conducerea instalaţiei

Conducerea programabilă instalată (SPS) serveşte vizualizării modului in care

decurge procesul, conducerii automate a acestuia, cuprinderii parametrilor de lucru

cât şi recunoaşterii şi comunicării deranjamentelor.

2.1.4.3.3.Compresorul

=============================================================59




=========================================================== Un compresor serveşte furnizării aerului comprimat necesar manevrării

clapeţilor pneumatici. El este instalat intr-un modul tehnic stabil la intemperii şi este

utilat cu un regulator de presiune.

2.1.4.4.Supravegherea procesului biologic In vederea exploatării cu maximă eficienţă a instalaţiei de biogaz, a identificării

timpurii a problemelor posibile in procesul de fermentaţie şi a luării măsurilor active

pentru inlăturarea acestora, se află instalat in arealul instalaţiei de biogaz un

laborator.

In vederea asigurării unei exploatări stabile şi eficiente a instalaţiei, procesul

de fermentaţie este supravegheat şi sunt prelevate sistematic probe. Prin aceasta se

pot stabili proprietăţile materiilor utilizate, procentul de substanţe hrănitoare şi

potentialul de gaz al resturilor de fermentaţie. Prin managementul continuu al

instalaţiei de biogaz se poate creşte producţia de gaz şi se poate imbunătăţi calitatea

acestuia.

2.1.4.5. Necesarul de forţă de muncă

2.1.4.5.1. Faza de construcţie

Pentru un timp de construcţie a instalaţiei de biogaz de aproximativ 6 luni, sunt

necesare următoarele forţe umane:

aproximativ 8 zidari – pentru lucrările de zidărie şi de turnare a betonului;

aproximativ 8 lăcătuşi mecanici – pentru lucrările de montaj ale conductelor şi

pentru lucrările la instalaţie.

circa 10 ajutoare pentru lucrările de tinichigerie, de izolaţii şi pentru lucrările

efectuate la sol.

circa 4 electricieni, pentru lucrările cu specific electric.

Titularul de proiect va realiza contractarea lucrărilor de construcţii-montaj cu

furnizorul echipamentelor, dacă acest lucru va fi posibil.

Principalele faze de execuţie a lucrărilor noii investiţii, conform graficului de

eşalonare pe etape şi obiecte constau în:

=============================================================60




=========================================================== lucrări de amenajare a terenului pe amplasamentul noului obiectiv;

lucrări de terasamente, în vederea realizării fundaţiilor, etc.;

lucrări de sistematizare pe verticală a terenului;

lucrări de betonare (cofraje, armături, turnare) în vederea realizării

infrastructurii şi suprastructurii clădirilor şi construcţiilor;

lucrări de finisaje interioare şi exterioare specifice;

realizarea instalaţiilor aferente clădirii operaţionale:

• electrice;

• termice;

• apă-canal şi sanitare.

montarea utilajelor şi echipamentelor tehnologice şi de automatizare;

montajul de conducte în cadrul obiectelor investiţiei, între obiectele investiţiei

şi instalaţiile existente;

probe, teste şi punerea în funcţiune.

Pentru organizarea execuţiei, constructorul va amplasa un container tip, cu

birou şi vestiar, o cabină ecologică şi un spaţiu (şopron) acoperit pentru depozitarea

şi paza materialelor.

Având în vedere specificul amplasamentului (la distanţă mare faţă de zonele

locuite) şi vecinătăţile noului obiectiv, se apreciază că impactul realizării şi

funcţionării acestuia asupra aşezărilor umane va fi relativ redus.

Volumele de pământ excavat, de natura prafului argilos sau nisipos, necesare

umpluturilor se vor stoca într-un depozit de şantier.

Volumele de pământ excavat excedentar sau impropriu pentru umpluturi se vor

îndepărta şi depozita conform unei convenţii încheiate cu autorităţile locale.

Apa necesară va fi asigurată din sursă subterană şi energia electrică se va

asigura prin racord la sistemul centralizat de distribuţie.

Constructorul va analiza dacă drumul de acces existent la staţie poate fi

utilizat, sau dacă necesită lucrări de pietruire şi alte costuri care să fie acoperite din

fondul de organizare de şantier.

=============================================================61




=========================================================== Pe timpul realizării lucrărilor de construcţii se va produce un impact local şi pe termen scurt asupra factorilor de mediu în amplasament, considerat relativ redus

pentru mediul exterior. În această perioadă, nu se vor realiza activităţi care să pună

în pericol factorii de mediu (sol, apă, aer), lucrările care se efectuează fiind lucrări

normale, care nu necesită măsuri speciale de protecţie a mediului şi care se vor

realiza cu respectarea tuturor normativelor specifice în vigoare.

Etapa de execuţie a obiectivului poate genera un impact asupra factorilor de mediu

prin :

• emisiile de noxe în atmosferă : gaze de ardere provenite de la mijloacele de

transport şi debitarea cu plasmă sau autogenă;

• emisii de pulberi în suspensie şi sedimentabile la efectuarea săpăturilor şi

montarea izolaţiilor;

• zgomot şi vibraţii datorate mijloacelor de transport şi diverselor utilaje folosite

în execuţia lucrărilor;

• deşeuri provenite de la lucrările de construcţie-montaj, ambalaje şi alte

materiale utilizate.

Surse de poluare pentru aer în perioada de construcţie Şantierele de construcţii pot reprezenta o sursă de poluare a atmosferei cu:

gaze de ardere provenite de la mijloacele de transport mobile şi unele utilaje de

construcţii fixe;

pulberi sedimentabile şi în suspensie, mai ales pe timp uscat.

Concentraţiile de pulberi sunt variabile, în funcţie de starea vremii, anotimp, vânt,

disciplina de lucru. Din aceste considerente, se recomandă luarea unor măsuri de

protecţie, mai ales pe timp uscat, astfel:

• montarea unor plase, realizarea unor împrejmuiri pentru protecţia incintei

şantierului;

• stropirea căilor de acces la şantier,

dar şi alte măsuri care conduc la reducerea nivelului de emisii de gaze de ardere,

respectiv:

=============================================================62




===========================================================• limitarea traficului de şantier şi funcţionarea utilajelor la traseele şi programul de

lucru specificat;

• întreţinerea corespunzătoare a drumurilor, a mijloacelor de transport şi a

utilajelor;

• reducerea vitezei de deplasare a utilajelor de construcţii;

• verificarea tehnică a utilajelor;

• optimizarea manevrelor tuturor utilajelor de construcţii şi transport.

Surse de poluare pentru sol în perioada de construcţie Din activitatatea de construcţii vor rezulta o serie de deşeuri solide (pămînt,

piatră), deşeuri de la ambalajele utilajelor, echipamentelor şi aparaturii de măsură şi

control.

Vor rezulta ,de asemenea, deşeuri metalice de la lucrările de montaj şi de la lucrările

de sudură (brocuri de sudură, resturi de electrozi). Toate aceste deşeuri se vor

colecta selectiv şi se vor depozita temporar în locuri special amenajate şi autorizate

şi se va căuta valorificarea lor, iar cele care nu se pot valorifica vor intra în circuitul

de eliminare specific fiecărui tip de deşeu.

În urma lucrărilor de săpătură şi execuţie a taluzurilor aferente bazinelor,

rezultă următoarele materiale:

• excedent de pământ vegetal care, poate fi utilizat la acoperirea spaţiilor libere

• loess, care se utilizează integral la realizarea taluzurilor

Volumele de pământ excavat, necesare umpluturilor se vor stoca într-un depozit de

şantier .Volumele de pământ excavat excedentar sau impropriu pentru umpluturi se

vor îndepărta şi depozita temporar conform unei convenţii încheiate cu autorităţile

locale, până la refolosirea lor, conform celor menţionate mai sus.

Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de construire Execuţia lucrărilor proiectate implică folosirea unor mijloace de transport şi a unor

utilaje cu funcţii specifice, ce reprezintă surse importante de zgomot şi vibraţii.

Principale utilaje folosite şi puterile acustice asociate sunt următoarele:

=============================================================63




===========================================================• buldozere LW ≈ 115 dB (A);

• încărcătoare Wolla LW ≈ 112 dB (A);

• excavatoare LW ≈ 117 dB (A);

• compactoare LW ≈ 105 dB (A);

• finisoare LW ≈ 115 dB (A);

• basculante LW ≈ 107 dB (A).

Principalele măsuri pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor în

perioada de construcţie sunt următoarele :

• limitarea traseelor străbătute de către utilajele aparţinând şantierului şi, mai ales,

de către autobasculantele ce deservesc şantierul;

• întreţinerea permanentă a drumurilor;

• folosirea utilajelor de lucru conform volumului şi caracteristicilor activităţilor

desfăşurate;

• buna funcţionare a utilajelor folosite.

Măsuri de protecţie a florei şi faunei în perioada de construcţie

• realizarea lucrărilor de amenajare a terenului şi a construcţiilor, cu afectarea

unei suprafeţe cât mai restrânse;

• amenajarea şi întreţinerea căilor de acces, inclusiv stropirea căilor de acces pe

timp uscat, astfel încât să se reducă la minim cantitatea de emisii de pulberi în

atmosferă;

• utilizarea de echipamente, utilaje şi mijloace de transport performante, care să

nu producă un impact semnificativ de mediu prin noxele emise în atmosferă şi

nivelul de zgomot realizat;

• evitarea realizării lucrărilor de reparaţii şi întreţinere pe amplasament, cu

excepţia unor necesităţi minore;

• păstrarea curăţeniei şi ordinii pe amplasament;

• se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor,

respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile

competente pentru protecţia mediului;

=============================================================64




===========================================================• reducerea vitezei de deplasare a utilajelor de construcţii;

• verificarea tehnică a utilajelor;

• refacerea ecologică şi revegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea

de şantier, unde va fi cazul.

2.1.4.5.2. Exploatarea

Obiectivele specifice preconizate la nivelul societăţii, al regiunii şi la nivel naţional

ca urmare a implementării proiectului sunt:

producerea de energie electrică şi termică din surse regenerabile, respectiv din

biogazul obţinut prin fermentarea anaerobă a deşeurilor de origine animală şi

vegetală ;

conservarea şi protejarea ecosistemelor;

îmbunătăţirea condiţiilor de mediu ca urmare a utilizarii tehologiilor curate;

creşterea eficienţei industriale, profitabilităţii şi competitivităţii societăţii;

dezvoltarea economică a comunei Slobozia Ciorăşti.

După timpul afectat construcţiei urmează o perioadă de 2-3 luni pentru

punerea in funcţiune. Din acest moment sunt necesare aproximativ 14-17 persoane

ocupate in instalaţia de biogaz.

Pentru lucrările de reparaţii mecanice şi electrice care apar şi pentru

supravegherea sistematică a mijlolacelor de producţie, trebuie angajaţi câte doi

lăcătuşi mecanici de exploatare şi trei electricieni de exploatare.

Pentru lucrările zilnice ale instalaţiei de biogaz, cum ar fi alimentarea cu

materiale solide (de exemplu porumb de fermentaţie lactică ) şi pentru curăţirea

suprafeţelor exterioare, vor lucra in schimburi circa 4 operatori ai instalaţiei.

=============================================================65




=========================================================== Deservirea şi supravegherea instalaţiei şi coordonarea proceselor productive

se fac de către şeful instalaţiei. Instalaţia de biogaz dispune in acest scop de o

programare cu stocare (SPS), care va face informarea privind anunţul erorilor şi

alarmare inclusiv pe telefonul mobil al responsabililor.

Centrala de conducere cu loc de munca cu PC a procesului se găseşte in

clădirea de birouri.

Pentru conducerea administrativă a instalaţiei – cum sunt de exemplu

evidenţa contabilă, calculaţiile, relaţia cu autorităţile, va fi angajat/ă un/o secretar/ă.

In laboratorul instalaţiei de biogaz vor lucra doi chimişti/biochimişti. Aceştia

sunt răspunzători pentru prelevarea sistematică a probelor, supravegherea

procesului de fermentaţie şi pentru analiza tuturor parametrilor importanţi ai

procesului.

Pe termen lung, instalaţia de biogaz va contribui la preluarea deşeurilor

agricole, va asigura venituri agriculturii locale şi le va dezvolta.

Etapa de demontare/dezafectare/inchidere Conform prevederilor Ord. MAPAM nr. 36/2003 pentru aprobarea Ghidului

Tehnic General pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de

mediu, cap. 18, titularul trebuie să dispună de un Plan de închidere a instalaţiei, care să demonstreze că societatea este capabilă să-şi înceteze activitatea în condiţii

de siguranţă pentru personal şi factorii de mediu şi să readucă zona la o stare

satisfăcătoare.

Acest Plan de închidere a instalaţiei IPPC va trebui să cuprindă cel puţin

următoarele aspecte:

planurile conductelor şi rezervoarelor subterane;

măsuri pentru siguranţa instalaţiei IPPC;

măsuri specifice pentru prevenirea poluării apei de suprafaţă, aerului, solului şi

apei subterane şi în general, de evitare a oricărui risc de poluare a mediului;

masuri pentru oprirea alimentării cu energie electrică şi apă;

masuri pentru scurgerea, spălarea şi golirea completă a conductelor, canalelor,

căminelor, utilajelor, bazinelor de stocare de orice conţinut potenţial periculos;

=============================================================66




=========================================================== masuri pentru dezafectarea tuturor depozitelor de materii prime, materiale

auxiliare, carburanţi, produse finite şi deşeuri;

modalitati valorificarea/ eliminarea a tuturor deşeurilor nepericuloase şi

periculoase;

masuri pentru dezafectarea/ demolarea instalaţiilor;

stabilirea destinaţiei finale a folosinţei terenului;

măsuri de remediere a componentelor de mediu afectate;

măsuri de igienizare şi reconstrucţie ecologică a amplasamentului, în funcţie de

rezultatele evaluării de mediu pe întreg amplasamentul;

precizarea resurselor necesare – materiale, umane şi financiare - şi a

responsabilităţilor pentru punerea în aplicare a Planului de închidere.

Planul trebuie păstrat şi actualizat, ca urmare a schimbărilor survenite. Dacă la

închidere, titularul doreşte să urmeze o direcţie diferită de acţiune, Planul de

închidere va trebui să fie completat, cu acceptul autorităţii competente pentru

protecţia mediului.

În situaţia în care s-ar produce încetarea activităţii, precum şi la modificarea

semnificativă a activităţii, este obligatorie efectuarea Bilanţului de mediu de către

titularul activităţii, în scopul stabilirii obligaţiilor de mediu şi a costurilor pentru

refacerea calităţii mediului în zona de impact a activităţilor desfăşurate pe

amplasament.

Dezafectarea echipamentelor şi a instalaţiilor va fi efectuată de o firmă

specializată şi atestată în acest tip de lucrări şi trebuie să asigure :

• condiţii sigure de lucru (măsuri de prevenire a incendiilor, măsuri de prevenire a

unor accidente tehnice şi/sau umane etc.);

• valorificarea/eliminarea substanţelor periculoase rămase după oprirea procesului

de producţie;

• decizii operative referitoare la destinaţia ulterioară a părţilor şi materialelor

rezultate, care nu fac obiectul contractului de valorificare;

=============================================================67




===========================================================• monitorizarea activităţii şi după caz, intervenţia pentru corectarea acestuia sub

aspectul respectării cerinţelor de mediu, PŞI şi TSM.

Lucrările de dezafectare a instalaţiilor şi echipamentelor trebuie realizate în

condiţii controlate, astfel încât să nu se producă poluări ale aerului, solului şi apei.

Tratarea şi gestiunea deşeurilor rezultate din dezafectări se vor realiza în

conformitate cu prevederile legale în vigoare.

După dezafectarea instalaţiilor, funcţie de starea clădirilor şi a construcţiilor,

acestea pot fi utilizate în alte scopuri, sau în situaţia în care sunt foarte deteriorate şi

nu prezintă siguranţă, trebuie demolate.

Pentru lucrările de demolare este necesară obţinerea avizelor şi acordurilor de

mediu pe baza documentaţiilor tehnice specifice.

2.1.5. Date tehnice

2.1.5.1. Materii prime

În procesul de fermentaţie anaerobă, materia primă principală este silozul de

porumb. Pe lângă acesta, se adaugă în cantităţi mai mici dejecţii animaliere.

Tabel 2.1. Materii prime

MaterialCantitate ( t/zi) Cantitate (t/an)

Siloz de porumb sau

similarcca. 65 23 725

Dejecţii de porci sau alte

animale 10 3650

Apa de proces

-sursa subterană

- din sedimentarea şi

îngroşarea nămolului

fermentat, în rezervoarele

de stocare

21,8

15,87957

5767

Total intrari cca.112,6 27 375

=============================================================68




===========================================================

2.1.5.2. Capacităţi de stocare

Dimensiuni ale celor mai importante rezervoare sunt prezentate în tabelul 2.2.

Tabelul 2.2. Capacităţi de stocare

Rezervorul Volum brut (m3)

Depozite de siloz şi dejecţii (de transfer)

C7;C8;C18

53 ; 53; 200

Cuve de amestec C11;C12 60 ; 24Fermentator C1 3040 Fermentator C2 3040Fermentator C3 3040Element de stocare a gazului pe fermentatorul C1. 1246 NmcElement de stocare a gazului pe fermentatorul C2 1246 NmcElement de stocare a gazului pe fermentatorul C3 1246 NmcRezervor stocare nămol fermentat C4 4955Rezervor stocare nămol fermentat C5 4955

2.1.5.3. Producerea de energie

Capacitaţile de producere a energiei sunt urmatoarele :

producţia de biogaz : 2 265 960 mc/an

producţia de energie electrică : 5.135.900 kw el/an

producţia de energie termică: 5.925.950 kw t/an

Bateria de cogeneratoare - date tehnice:

• Motor cu gaz + generator electric

• Capacitate cilindri 14,62 l/V 8

• Randament electric 40,60 %




=============================================================69




===========================================================• Tensiune 400 V

• Consum biogaz la 55% CH4 111 mc/h


• Nox < 500 mg/m3

• CO < 600 mg/m3


Conform cărţii tehnice a utilajului, valorile noxelor din gazele de eşapare, sunt sub

normele prescrise de UE.

2.1.6. Date de mediu

2.1.6.1. Emisii

1. Mirosuri / Gaze de ardere Formarea gazului metan in instalaţia de biogaz se desfăşoară in condiţii de mediu

anaerob. Astfel instalaţia este realizată etanş.

In acest mod rămân in procesul exploatării ca surse potenţiale de mirosuri ale

instalaţiei de biogaz numai părţile de aprovizionare, stocare şi cea de alimentare cu

materii prime, valorificarea gazului şi evacuarea restului de fermentaţie. In cele ce

urmează vor fi descrise in detaliu aceste aspecte.

2. Livrarea materiilor prime Apele reziduale, mustul de balegar de porc sunt livrate cu ajutorul capacitaţilor

mobile. Materialele solide, cum sunt silozul de porumb sau similar se livrează cu

=============================================================70




===========================================================vehicule direct in depozitul de transfer (celule de siloz şi rezervor pentru dejecţii). In

timpul primirii materiilor prime se pot produce emisii pe termen scurt.

3. Depozitarea materiilor prime Materiile prime se depozitează intr-un depozit de transfer, format din 3 rezervoare

C7, C8, C18, ce constituie o sursă de miros. Mirosul este specific şi obişnuit in

agricultură.

4. Introducerea materiilor prime Alimentarea instalaţiei de biogaz cu materiile prime se face cu ajutorul unui

încărcător frontal în cuve de alimentare. Această sursă este comparabilă cu depozitul

de transfer din punct de vedere al mirosurilor, iar mirosul este unul tipic pentru

activităţile din agricultură.

5. Depozitarea substratului fermentat Depozitul final pentru stocarea substratului de fermentaţie este format din 2

rezervoare de stocare C4, C5. In exploatarea normală a instalaţiei de biogaz, cu un

proces de degradare biologică complet, are loc o degradare a compuşilor aromatici

intens mirositori. Datorită acestui fapt, substratul fermentat este aproape complet

lipsit de miros, apropiindu-se de mirosul compostului.

Prin comparaţie cu depozitarea in mediu deschis a mustului de bălegar, in instalaţia

de biogaz se obţine o situaţie mult mai bună a mirosurilor. Mirosurile datorate golirii

se pot neglija.

6. Eliminarea resturilor de fermentaţie

=============================================================71




=========================================================== Mirosurile mai puţin intense a resturilor de fermentaţie din instalaţia de biogaz, se

repercutează pozitiv la evcuarea acestora pe suprafeţele agricole. Cei ce locuiesc in

vecinătate sunt mai puţin deranjaţi in cazul mustului de bălegar procesat.

7. Gazele de ardere in Blocul de cogeneratoare Bateria de cogeneratoare este formată din 4 cogeneratoare, instalaţii compacte,

containerizate, C6. Unităţile de cogenerare sunt dotate cu motoare termice cu aprindere

prin scânteie.

Cogeneratoarele sunt montate in containere şi echipate cu tot ce este nevoie pentru buna

funcţionare. Motoarele termice acţionează generatoare de energie electrică, care, la rândul

lor, produc energie electrică.

Iniţierea arderii in cogeneratoare (pornirea acestora) se realizează cu gaz petrolier lichefiat,

stocat intr-un rezervor de gaz, C16, exterior, in montaj aerian, cu volumul de 2000l.

Cogeneratoarele, 4 bucăţi, formează unitatea tehnologică de valorificare a biogazului prin

producerea energiei electrice şi termice. Se instalează, în apropierea fermentatoarelor

pentru a avea trasee de conducte de agent termic cât mai scurte. Cogeneratorul produce

totodată energia electrică necesară utilajelor componente cât şi energia termică necesară

schimbătorului de căldură utilizat la încălzirea substraturilor din fermentatoare.

Blocul de cogenerare se compune dintr-un motor cu ardere internă care foloseşte drept

combustibil biogazul, care angrenează un generator electric, un schimbător de căldură din

circuitul de răcire al motorului şi un schimbător de căldură pe gazele de eşapare.

Cogeneratorul este conceput special pentru arderea biogazului. Randamentul electric este

de cca. 2,2 kW-el / m3 de biogaz (diferă în funcţie de conţinutul de metan din biogaz).

Puterea debitată de motor este reglabilă, de la 50 la 100 %, ceea ce garantează o adaptare

optimă atât la cantităţile de biogaz, disponibile, cât şi la necesarul de consum.

Coşul de fum, este din ţeava de oţel, inoxidabil, Dn 200 mm, H = 8 m

Date tehnice:

• Motor cu gaz + generator electric 4 buc

• Capacitate cilindri 14,62 l/V 8

=============================================================72




===========================================================• Randament electric 40,60 %




• Tensiune 400 V

• Consum biogaz la 55% CH4 111m3/h


• Nox < 500 mg/m3

• CO < 600 mg/m3


Conform cărţii tehnice a utilajului, valorile noxelor din gazele de eşapare sunt sub normele

prescrise de UE.

2.1.6.2. Măsuri de protecţie contra zgomotului

Diminuarea emisiilor de zgomot se obţine printr-o diversitate de măsuri:

componentele instalaţiei sunt selectate având în vedere inclusiv nivelul de

zgomot al acestora:

poziţionarea favorabilă a maşinilor şi agregatelor in aşa fel incât sursele cele mai

mari de zgomot să fie prevăzute cu ecranări (de exemplu clădiri, parapeţi de

pamânt), către părţile cu vecini.

protecţia fonică constructivă a maşinilor şi agregatelor, de exemplu : amortizor

de zgomot la aerisirea spaţiilor, amortizor de zgomot la evacuarea gazelor de

ardere la horn sau pentru agitatoare.

plantaţii de copaci.

activităţi generatoare intensive de zgomot: alimentarea buncărului de preluare

cu tractor sau cu incărcător pe roţi, se desfăşoară exclusiv pe timpul zilei, adică

intre orele 6:00 şi 22:00.

=============================================================73




===========================================================2.1.6.3. Deşeuri

In funcţionarea unei instalaţii de biogaz apar două categorii de deşeuri: pe de

o parte materiale utilizate in funcţionarea instalatiei şi pe de altă parte, deşeuri

menajere.

Intre materialele utilizate se numără lubrifianţii şi filtrele de ulei ale blocului centralei

termice. Acestea apar in timpul lucrărilor de intreţinere şi reparaţie şi sunt predate

conform prescripţiilor unui comerciant local de uleiuri.

Evacuarea deşeurilor menajere se face de catre serviciile comunale de salubritate.

Evitarea deşeurilor este posibilă numai intr-o mică măsură. Mai intâi pentru că

potenţialul de evitare este redus şi apoi fiindcă materialele de exploatare necesare

motorului sunt prescrise funcţie de timpii de utilizare. Desulfurarea biogazului are in

orice caz o influenţă pozitivă asupra calităţii uleiului de motor. Prin păstrarea

moleculelor cu catene mari cât şi prin diminuarea vitezei de acidifiere, se păstrează

un timp indelungat proprietăţile de lubrifiere ale uleiului.

In consecinţă, se măresc intervalele de schimb şi scad cantităţile de ulei vechi care

reprezintă deşeurile.

Din instalaţia de biogaz vor rezulta următoarele tipuri de deşeuri

tehnologice:

Nămol de fermentare, cod 19 06 06 – Faza fermentată/ solidă, de la tratarea

anaerobă a deşeurilor animale şi vegetale.

Nămolul de fermentare va fi stocat într-unul din rezervoarele de stocare nămol

fermentat, până la împrăştierea ca fertilizant natural pe terenurile agricole .

2.1.7. Necesarul de energie

Necesarul de energie electrică pentru o parte a producţiei este consumat in

exploatare de către pompe, agitatoare, compresoare, cât şi de către tehnica de

măsurare şi de reglare.

=============================================================74




===========================================================Partea mult mai mare de energie este transportată in apropiere la o staţie compactă

(trafo-/staţie de livrare). Aceasta serveşte pe de o parte transformării curentului de

joasa tensiune ( 400 V ) in curent de medie tensiune (10 –20 kV), cât şi , pe de altă

parte, la separarea sarcinilor.

Necesarul intern de energie termică este alcătuit in prima linie de necesarul de

incălzire a fermentatoarelor. In cazul utilizării procedeului mezofil, temperatura

procesului este reglată in intervalul 35 – 42 grade Celsius. Blocul BC este dotat cu un

sistem de răcire de urgenţă, care poate indepărta in ambient căldura care nu mai

este necesară.

2.1.8. Elemente de securitate a instalaţiei

Instalaţia de biogaz este realizată in conformitate cu stadiul tehnicii şi cu

reglementările din “Regulile de sigurantă pentru instalaţiile de biogaz agricole”

stabilite de catre asociaţia profesională din agricultură. Intrucât la o instalaţie de

biogaz este vorba de un complex cu multe piese in mişcare, apariţia de

deranjamente nu este complet exclusă. Din acest motiv este necesar ca incă din faza

de planificare să fie conştientizate deranjamente posibile şi să fie prevenite.

In cele ce urmează se vor trata abateri posibile de la o exploatare conformă

prevederilor insoţite alăturat de măsurile de preventie .

2.1.8.1. Tipul şi cauza deranjamentelor posibile

La intreruperea exploatării unei instalaţii de biogaz se deosebesc două cazuri :

Intreruperea producţiei de gaz.

Intreruperea utilizării gazului.

Aceste două deranjamente se află cauzal foarte aproape. Dacă instalaţia nu

produce gaz, blocul de cogeneratoare nu are ce valorifica. Din celalat sens, o oprire

lungă a blocului de cogeneratoare impreună cu intreruperea furnizării de căldură,

=============================================================75




===========================================================poate duce la moartea biologică in rezervoarele de fermentaţie şi cu aceasta la

intreruperea producţiei de gaz.

Oprirea accidentală a producţiei de gaz poate fi prevenită printr-o exploatare

responsabilă a procesului. Determinante sunt alimentarea sistematică conformă cu

tipul şi cantităţile, cât şi identificarea timpurie a deranjamentelor de “fermentare” in

instalaţie. In acest scop va fi instruit conducătorul instalaţiei şi va fi sprijinit de către

tehnica de conducere a procesului (PLT).

2.1.8.2. Prevenirea deranjamentelor posibile

1. Distanţe

O protejare a vecinătăţilor de poluarea fonică se face in primul rând printr-o

distanţă corespunzatoare, printr-un aranjament adecvat cât şi prin ecranare.

O masură de bază pentru o protecţie generală este păstrarea unor distanţe de

protecţie. La o instalaţie de biogaz respectarea unei distanţe corespunzatoare este

necesară din motive de protecţie la incendii şi la explozie. O distanţă

corespunzatoare faţă de construcţiile din vecinătate permite evitarea, in cazul unui

incendiu, a raspândirii flăcărilor, iar in caz de explozie a acţiunii undei de şoc care,

ambele, ar putea provoca pagube insemnate.

Din principiu, pentru instalaţiile de biogaz trebuie respectate următoarele distanţe

extrase din “Regulile de siguranţă pentru instalaţiile agricole de biogaz”:

Intre rezervoarele de stocaj pentru gaz ( mai multe vase fiind tratate ca

o unitate) şi instalaţiile vecine, construcţii şi drumuri publice.15 m

Intre siguranţele de suprapresiune şi cele de vacuum şi instalaţiile

vecine, construcţii şi drumuri publice.5 m

Intre facla de gaz şi instalaţiile vecine, construcţii şi drumuri publice. 5 mIntre stocarea gazului, blocul CT şi trafo. 6 m.Intre stocarea gazului şi dulapurile de conexiuni 3 m.Intre spatiul propriu al fiecarui rezervor de propan ( numai in timpul de 4 m.

=============================================================76




===========================================================amorsare al procesului ) .

2. Imprejmuiri

Terenul instalaţiei de biogaz va fi imprejmuit complet. Persoanelor neautorizate le

va fi interzis accesul in incintă prin plăcuţe de atenţionare corespunzătoare.

3. Inscripţionarea

Pentru interdicţii permanente, avertizări, ordine şi pentru alte indicaţii relevante

pentru securitate, se utilizează inscripţionarea standardizată conform BGV, DIN şi

StVO, montată in locurile corespunzătoare, (adică la maşini, rezervoare, alimentări ).

Poziţionarea exactă va fi stabilită de comun acord de către constructorul instalaţiei

impreună cu furnizorul la sfârşitul etapei de construcţie, luând in considerare

partcularităţile locale.

2.1.9. Tehnica securităţii şi a măsurării

2.1.9.1. Componente de siguranţă relevante ale instalaţiei

1. Instalaţia de avertizare pentru gaz.

Spaţiul de instalare al BC (bloc de cogeneratoare) este dotat cu un dispozitiv de

avertizare pentru gaz. Acesta posedă detectori, care reacţionează la metan, care

este cea mai importantă componenta a biogazului. Dispozitivul de avertizare pentru

gaz informează permanent asupra concentraţiei de gaz măsurate şi asupra depăşirii

valorilor limită.

Valoarea limită este reglată la 40% din limita inferioară de explozie ( 40% –UEG ) .

=============================================================77




===========================================================

Pentru metan, principalul component al biogazului, această valoare se situează la

4,4% volume in aer. Raportat la biogaz, care are un conţinut de gaz metan de 53%,

valoarea corespunde la 8,3% volume in aer. In cazul depăşirii valorilor limită,

dispozitivul dă alarma imediat prin relee şi conectează indicaţia prin LED-uri.

Semnalul analog emis este prelucrat in sistemul de conducere. Acesta

deconectează toate dispozitivele care nu sunt realizate cu protecţie anti-ex. Se

conectează o alarmă optică dată de o lumină rotativă cât şi un SMS către unul sau

mai multe telefoane mobile. Dispozitivul de alarmare pentru gaz este realizat cu

protecţia necesară in mediul cu pericol de explozie conform ATEX- 100ª.

Aerisirea spaţiului in care se află montat BC se face prin circulaţie forţată a aerului,

având şi un amortizor de zgomot in culise.

2. Caneaua de inchidere a gazului

Pe peretele exterior al BC se găseşte un ventil de inchidere a gazului semnalizat

corespunzător. Acesta este realizat ca o armătură cu inchidere rapidă. Dupa

incetarea alimentării cu gaz se opreşte motorul.

3. Siguranţa de suprapresiune şi de vacuum

Toate vasele de fermentaţie sunt dotate cu siguranţe de suprapresiune/vacuum ca

armături flanşate, pentru a se evita presiuni ale gazului neadmise in fermentatoare şi

in vasele de stocare a gazului. Siguranţele de suprapresiune/vacuum lucrează intre

+5,5 mbar şi -1 mbar. Reglajul se face in paşi de 0,5 mbar. Siguranţa de presiune

este montată in aşa fel, incât să poată fi permanent controlată, accesul la ea să fie

facil, iar intreţinerea să se facă fără probleme. Ea se montează rigid cu capacul in

sus. Pentru a impiedica infundarea, siguranţa se montează deasupra nivelului de plin

al rezervorului. Personalul instalaţiei va fi instruit să controleze zilnic dacă siguranţa

nu e plină. La aceasta servesc nişte tuburi de control montate lateral. Pentru ca

=============================================================78




===========================================================siguranţa de presiune să funcţioneze şi la ger, se utilizează in perioada rece un

mijloc de protecţie la ger cu protecţie la ingheţ până la minus 30 grade Celsius.

4. Instalaţii de comandă automatizate in caz de urgenţe

Instalaţia de biogaz dispune de mai multe instalaţii de comandă in caz de urgenţe.

Acestea sunt realizate in culoarea roşie şi sunt inscripţionate corespunzător. Fiecare

dintre aceste comutatoare are un lanţ specific de comenzi in caz de urgenţă.

La acţionare, agregatele relevante ( motoare, agitatoare pompe ) sunt deconectate

de la curentul electric.

5. Alimentarea cu curent independentă.( USV )

Puterea USV este corespunzătoare capacităţii bateriilor cu care este dotat BC (9-12

V / 140Ah ). Alimentarea independentă cu curent se bazează pe un redresor cu

acumulatorii corespunzători care alimentează senzorii şi calculatorul de proces.

2.1.9.2. Tehnica de conducere a procesului

Instalaţia de biogaz este dotată cu o tehnică de proces ( PLT ) in forma unei

conduceri cu program de stocare a datelor programabil ( SPS ) dotat cu un software

cu vizualizare. Acestea permit conducătorului procesului de la faţa locului cât şi

producătorului de la distanţă, o supraveghere prin vizualizare şi conducerea

instalaţiei de biogaz.

Toate semnalele dispozitivelor de măsurare din instalaţie sunt prelucrate de catre

PLT, iar avertizările şi deranjamentele care apar sunt anunţate optic şi acustic. In

acelaşi timp PLT ia măsurile necesare prin conectări, pentru a acţiona contra

acutizării acestor deranjamente (de exmplu deconectarea pompelor, inchiderea

ventilelor ). Funcţie de tipul deranjamentului sunt necesare in completare şi acţiuni

manuale pentru indepărtarea acestor cauze şi pentru a indepărta surse eventuale de

pericol.

=============================================================79




===========================================================2.1.10. Protecţia muncii

Instalaţia de biogaz este exploatată in conformitate cu prescripţiile in vigoare ale

legii protecţiei muncii, ale ordonanţei corespunzătoare, a ordonanţei securităţii

intreprinderilor cât şi normelor de prevenire a accidentelor.

2.1.10.1. Pregătiri de protecţie constructive

1. Buncăre, gropi şi puţuri

Construcţiile de pe amplasament sunt proiectate şi realizate având in vedere

normativele de protecţie impotriva accidentelor; deschiderile pentru umplere sunt

protejate impotriva căderii inăuntru a persoanelor prin grătare şi altele. Vehiculele de

alimentare care merg in marşarier pentru a umple aceste buncare sunt protejate

impotriva căderii de către un soclu.

2. Rezervoare

Podeţele de lucru de la rezervoare şi indeosebi platformele de lucru de la

fermentatoare sunt asigurate prin balustrade la nivelul pieptului, genunchiului şi al

piciorului. Accesul către platformele de lucru care depaşeşte lungimea de 5m, este

asigurat de la inălţimea de 3m impotriva căderii printr-o protecţie a spatelui, iar la

trecerile de la 10 m lungime totală, se introduce un podeţ intermediar. Deschiderile

de intrare pentru lucrări de intreţinere şi curăţire vor avea dimensiunile minime de

800 x 600 mm, conform DIN 800.

2.1.10.2. Preparative tehnice de protectie

1. Sistemul de alarmă

Instalaţia de biogaz dispune de o conducere cu programare ( SPS ) in vederea

automatizării şi supravegherii proceselor . Este conectat un sistem de vizualizare

pentru a putea urmări procesele programate in SPS şi semnalele ce sunt prelucrate

pe un PC pentru vizualizare, arhivare, iar cu ajutorul unui server extern de SMS,

sunt introduse in reţeaua publică de telecomunicaţii, către telefoanele mobile

pregătite pentru aceste comunicări.

=============================================================80




===========================================================

In cazul unui deranjament relevant pentru securitate, colaboratorul aflat in

aşteptare, se va deplasa neintârziat la instalaţia de biogaz pentru a incepe

inlăturarea defecţiunii. In cazul unei pene de curent pe intreaga instalaţie de biogaz

se poate primi comunicarea, intrucât in SPS există posibilitatea unei vizualizări şi a

unei comunicări interne prin alimentarea de curent independentă .

2.1.10.3. Pregătiri organizatorice de protecţie

1. Documentaţia instalaţiei

După construirea şi punerea in funcţiune cu succes a instalaţiei de biogaz,

constructorul instalaţiei pune la dispoziţie o documentaţie detaliată compusă intre

altele de examinările de etanşare, probele de funcţionare, certificatele materialelor,

declaraţiile de conformitate şi instrucţiunile de deservire .

In afară de aceasta se face o inscripţionare a instalaţiei de biogaz după toate regulile

recunoscute ale tehnicii.

2. Instruirea personalului

Pe parcursul fazei de punere in funcţiune a instalaţiei de biogaz, angajaţii care vor

fi raspunzători de conducerea tehnică a acesteia, vor fi instruiţi şi supravegheaţi de

către constructor pe o perioadă de aproximativ două luni. Cu această ocazie se

pune accent intre altele şi pe problema pericolelor la o asemenea instalaţie. Acestea

vizează in primul rând pericolele căderilor şi acelea datorate substanţelor care ies din

sistem.

3. Igiena personalului şi a instalaţiei

Intr-o instalaţie de biogaz trebuie luată in consideraţie o incărcare bacteriană.

Pentru a asigura sănătatea personalului, starea generală bună, trebuie asigurată

indeplinirea măsurilor generale şi cerinţelor veterinare, cât şi respectarea diverselor

cerinţe prestabilite.

Cerin ţe generale

=============================================================81




===========================================================

=============================================================

Partea instalaţiei Modul de realizare

Gradul pericolului de aprindere

Dozatorul de solide (încărcătorul frontal)

Datorită modului de realizare deschis, el lucrează in mediu aerob iar formarea metanului nu e posibilă nici unul

Desulfurarea

Desulfurarea biogazului se face direct şi biocatalitic printr-o introducere controlată a aerului in toate vasele de stocare ale gazului.Aerul se adaugă biogazului cu ajutorul unei suflante. Dozarea se face in funcţie de cantitatea de biogaz produsă şi e supravegheată prin analiza conţinutului de oxigen in biogaz. Formarea unui amestec exploziv in interiorul rezervorului ar putea apărea ca urmare a funcţionării defectuoase a suflantei. Ieşirea gazului din sistem s-ar putea datora neetanşeităţilor.

redus

Conducta de gaz.

Conducta de gaz este realizată din oţel inox respectiv HD-PE. Asemenea combinaţii sunt considerate etanşe tehnic pe termen lung. Pentru desulfurare se insuflă oxigen. Cu toate că se află mult sub limita de explozie, nu este complet exclusă formarea unui amestec exploziv, mai ales la pornirea şi oprirea procesului.

redus.

CT/ Facla de gaz

Utilizatorii se găsesc intr-un sistem inchis, care nu e in contact cu oxigenul. Un risc rezidual există datorită scurgerilor din conductele “tehnic etanşe pe termen lung”, respectiv al flanşelor de legătură. Facla de gaz se află in aer liber şi este expusă diluărilor datorită curenţilor de aer care pot transporta gaz. Agregatul BC se află intr-un spaţiu supravegheat cu senzori pentru metan de catre PLC.

redus pana la mediu.

Condensat.

Puţul de condensat se găseşte de regulă in punctul cu nivelul cel mai scăzut de pe traseul de gaz. Evacuarea condensatului se face printr-o ţeavă montată intre traseul de gaz şi puţ. In funcţionare normală aceasta este in permanenţă plină cu condensat, respectiv imersată in condensat. In consecinţă, evacuarea de biogaz in puţ şi formarea unui amestec exploziv gaz – aer nu este posibilă. Intrucât supravegherea in practică este nesigură şi uscarea ţevii de condensat spre puţ ar duce la evacuarea de biogaz neingradită, puţul de condensat este definit ca zona EX.

redus până la mediu.

Prepararea gazului inclusivcompresorul.

La pregătirea gazului şi in mod special a compresorului este de vorba de o piesă de rotaţie. Pentru a exclude formarea de scântei, compresorul este realizat in execuţie antiex. Probabilitatea formării unui amestec care să se aprindă in conducta de gaz nu este totuşi ridicată.

mediu.

Fermentator C1 si zona de colectare biogaz

In condiţii de fermentaţie normale şi la un timp de retenţie lung, se petrece acolo un proces de degradare a materialului proaspăt in condiţii anaerobe. Biogazul se formează in cantităţi mari.Pierderi de gaz se pot produce datorită neetanşeităţilor acoperişului rezervorului respectiv când se deteriorează, etanşări tehnic considerate bune ( ruperi de conducte, vizoare ).La siguranţele de suprapresiune şi la cele de vid este vorba de părţi ale instalaţiei care servesc echilibrării

mediu până la ridicat82




===========================================================Personalul instalaţiei de biogaz cât şi angajaţi ai altor firme care prestează o

activitate in această instalaţie, vor fi instruiţi la inceperea lucrărilor privitor la condiţiile

igienice. Personalului i se va cere respectarea unei igiene personale stricte, pentru a

minimiza periclitarea sănătăţii prin germeni patogeni şi purtarea mai departe a

acestora. Persoanele care sunt angajate de durată in această instalaţie, sunt

solicitate să-şi facă preventiv vaccinul antitetanic şi contra hepatitei A/B. Păstrarea

indelungată a mancărurilor şi băuturilor in instalaţie trebuie evitată. Consumul de

alimente este admis numai in spaţiul de staţionare şi doar după o spălare şi o

dezinfecţie temeinică a mâinilor.

Hainele

La inceperea lucrului in instalaţia de biogaz se va schimba imbrăcămintea cu

echipamentul de lucru. Pentru păstrarea separată a hainelor de stradă şi a

echipamentului de lucru, angajaţii au la dispoziţie compartimente de dulap diferite.

Se va avea grijă ca echipamentul de lucru să fie curăţat sistematic. Imbrăcămintea

murdărită cu substrat se va schimba neintârziat. In acest scop, in instalaţie va exista

la dispoziţie un al doilea rând de echipament de lucru . Echipamentul de protecţie va

fi purtat la toate activităţile din instalaţie.

Igiena corpor ală

După producerea unui contact piele – substrat, părţile in cauză ale corpului se vor

curăţa temeinic şi se vor dezinfecta.

Inainte de părăsirea instalaţiei de biogaz şi de schimbarea echipamentului de lucru,

se va face, după posibilităţi , o curaţire a corpului.

R ăniri

In cazul rănirii pielii se va face neintârziat o dezinfectare a rănii, iar rana deschisă va

fi bandajată cu un bandaj impermeabil. Se interzice continuarea lucrărilor fără o

protecţie corespunzătoare a rănii. Trusa medicală se află in clădirea tehnică.

Dacă in instalaţie nu se poate acorda un ajutor medical suficient, lucrările vor fi

imediat oprite şi se va consulta un medic.

=============================================================83




===========================================================

4. Echipamentul de protecţie

Pentru evitarea ranirilor la lucrările manufacturiere la instalaţia de biogaz, se vor

purta manuşi de protecţie. De asemenea se va purta incălţăminte cu feţele intărite cu

ca protecţie impotriva obiectelor ce cad. Inainte de intrarea in spaţiul BC, in cazul că

maşinile funcţionează, se vor pune căşti de protecţie fonică.

5. Trasee de refugiu şi de salvare

Drumurile de refugiu, salvare şi ieşirile de necesitate din clădire cât şi din spaţiul

liber vor fi inscripţionate corespunzător şi păstrate permanent libere de obstacole.

Ordonarea şi dimensiunile lor se ghidează dupa BGV (regulile asociatiilor

profesionale).

Uşile de pe traseele de evacuare şi ieşirile de urgenţă nu se vor incuia in timpul

programului de lucru şi trebuie menţinute libere in direcţia de evacuare. Persoanele

care se găsesc des in arealul instalaţiei de biogaz, vor fi instruite privitor la traseul de

evacuare al drumurilor destinate acestui scop.

2.1.11. Protecţia impotriva exploziilor

2.1.11.1. Descrierea substanţelor

Substanţele de intrare cât şi acelea de ieşire nu sunt inflamabile din cauza

conţinutului lor ridicat de apă. Pericolele de aprindere apar acolo unde apare

biogazul. Biogazul se compune in proporţie de 53% din gaz metan, ceea ce

caracterizează capacitatea de ardere a biogazului.

=============================================================84




=========================================================== Astfel sunt comparabile şi limita şi temperatura de aprindere; densitatea este

comparabilăa cu cea a aerului inconjurător. Conţinutul ridicat de dioxid de carbon al

gazului (cca. 45%), contribuie la viteze scăzute de aprindere a biogazului. Hidrogenul

sulfurat se găseşte in mică proporţie in biogaz (in domeniul ppm), având o influenţă

nesemnificativă asupra comportamentului la aprindere.

2.1.11.2. Pericole de aprindere

Intr-o instalaţie de biogaz poate apare o atmosferă explozivă in domenii diferite, in

primul rând in interiorul componentelor de colectare ale instalaţiei cât şi in domeniul

exterior acestor părţi de instalaţie.

In general biogazul este manipulat in instalaţie exclusiv in părţi de instalaţie

inchise. Un aspect important al securităţii instalaţiei este etanşeitatea rezervoarelor,

in mod special a ieşirii gazelor şi a intrării oxigenului atmosferic.

2.1.11.3. Impărţirea pe zone

Pentru a se evita posibilitătile de aprindere prin luarea de măsuri eficace este

necesară stabilirea de aşa numite zone EX. Aceste zone EX sunt semnalate printr-o

inscriptionare corespunzatoare.

Zonele EX sunt spaţii in care pe baza condiţiilor locale şi de exploatare există un

pericol de explozie. Desemnarea ca zonă EX depinde de probabilitatea apariţiei unei

atmosfere capabile de a exploda. Următorul tabel prezintă impărţirea in zone Ex a

instalaţiei de biogaz.

1. Zone Ex interioare

Partea de instalaţie Categoria Observatii Măsuri de evitare a

surselor de aprindere.Fermentator C1 si zona de colectare biogaz

Zona 1 Zona Ex este intregul interior al rezervoarelor; numai la pornire şi la oprire!

Instalaţiile electrice din interior sunt in realizare anti-Ex., respectiv deconectate inainte de

=============================================================85




===========================================================umplere/golire


Zona 1.Zona Ex este intregul interior al rezervoarelor; numai la pornire şi la oprire!

Instalaţiile electrice din interior sunt in realizare anti-Ex., respectiv deconectate inainte de umplere/golire


Zona 1.Zona Ex este intregul interior al rezervoarelor; numai la pornire şi la oprire!


Conductele de gaz Zona 1

Zona Ex este intregul interior al rezervoarelor; numai la pornire şi la oprire!


2. Zone Ex exterioare

Forma zonelor Ex din afara spaţiilor construite este sferică. Ele sunt prezentate

schematic in cele ce urmează. Când zonele din aceeaşi categorie se intersectează,

conturul este considerat ca limită a zonei.

Fermentator C1.

Colector de gaz Zona 2 Raza de 3m.

Utilizarea de mijloace de exploatare care au autorizaţie pentru zona corespunzatoare.

Siguranţa de suprapresiunesau vid

Zona 1

Zona 2

Raza de 1m.

Raza de 3m

Utilizarea de mijloace de exploatare care au autorizaţie pentru zona corespunzătoare.

Fermentator C2.




Zona 1

Zona 2

Raza de 1m.

Raza de 3m


=============================================================

Partea de instalaţie Categoria Observaţii Măsuri de evitare a

surselor de aprindere.

86




===========================================================Fermentator C3.


Utilizarea de mijloace de exploatare care au autorizatie pentru zona corespunzătoare.


Zona 1

Zona 2

Raza de 1m.

Raza de 3m


2.1.11.4. Inscripţionarea

Domeniile expuse pericolului de explozie sunt semnalizate la intrarea in spaţiile

respective cu plăcuţe avertizoare conform Anexei III a Directivei 1999/92/EG ( a

Uniunii Europene – n.t. ).

2.1.11.5. Măsuri de protecţie Ex

Pentru evitarea unei atmosfere explozive şi respectiv pentru atenţionarea privind

existenţa ei, sunt luate diverse măsuri:

supravegherea aerului din spaţiile şi din locurile unde poate apărea gaz (de

exemplu in containerul BC).

realizarea in formă constructivă de protecţie Ex a tuturor acţionarilor şi

aparatelor de măsură din domeniile desemnate ca zone Ex.

montarea de inchideri antideflagraţie in faţa locurilor in care biogazul se

amestecă cu aerul, ca de exemplu in BC, la facla de gaz, la desulfurare, la

compresorul de gaz.

in cazul unei explozii, inchiderile antideflagraţie blochează traseul de intoarcere

al flăcării in sistemul de gaz.

deconectarea de la curent a intregii părţi de instalaţie la deranjamente, ca de

exemplu la atingerea a 40% din concentraţia de explozie limita inferioara (UEG)

in spaţiul interior unde este montat BC.

=============================================================87




===========================================================2.1.12. Măsuri de protecţie la incendii

2.1.12.1. Principii generale

Toate persoanele care lucrează la instalaţia de biogaz vor fi instruite de către

responsabilul PSI in următoarele direcţii:

importanţa inscripţionării de siguranţă.

traseele căilor de refugiu şi de salvare.

modul de folosire al dispozitivelor de stins incendii.

paza contra incendiilor.

comportamentul in cazul incendiilor.

In continuare se va elabora un Regulament pentru protecţia contra incendiilor

(conform DIN 14096 ) care va fi afişat şi va acceşibil tuturor salariaţilor.

După construirea instalaţiei de biogaz, se va discuta cu pompierii din zonă modul

de acţiune in caz de incendiu şi vor conveni măsurile de luptă impotriva incendiilor.

Ca exemplu orientativ pentru forţele de intervenţie se va stabili un plan al pompierilor

(conform DIN 14095). Acesta va fi actualizat in permanenţă. Pentru protecţia

impotriva influenţelor externe, planul pompierilor va fi realizat intr-o formă

corespunzătoare.

2.1.12.2. Paza contra incendiilor

Potenţialul de pericol la exploatarea unei instalaţii de biogaz este strâns legat de

manipularea şi de valorificarea biogazului. Fumatul şi focul deschis sunt strict

interzise pe intreg teritoriul instalaţiei de biogaz. Dispozitivele şi sculele acţionate

electric corespund normativelor VDE. Pentru evitarea incendiilor de scurtcircuit,

uneltele electrice cu defecte vor fi imediat scoase din uz şi inlocuite prin scule intacte.

Operaţiuni care pot produce incendii, cum ar fi : suduri, tăierea cu flacără , separare

cu flexul, nu se vor efectua in mediile Ex. In alte domenii se vor respecta prescripţiile

corespunzătoare.

Pericolul ridicat de aprindere in spaţiul BC, va fi contrabalansat de măsuri profilactice

cum sunt: măsurarea temperaturii şi a prezenţei gazului.

=============================================================88




===========================================================Colectorul de gaz va fi protejat de incălzire in cazul unui incendiu conform directivelor

“ Reguli de securitate la instalaţiile de biogaz agricole”. In acest scop se va respecta

o distanţă de minimum 6m intre colectoarele de gaz şi spaţiile in care se află

motoarele de ardere a acestuia ( containerul BC).

Limitările incălzirilor la rezervoarele de fermentaţie, containere şi clădiri se vor realiza

conform Ordonantei de protectie PŞI, sectiune “normal inflamabil’ din DIN 4102 B2.

In domeniul de 1m din jurul deschiderilor in care apare gazul din motive tehnologice,

se va aplica aceeaşi Ordonanţă dar pentru condiţiile de lucru “condiţii deosebite de

inflamabilitate“ ( B1 a DIN 4102 ).

2.1.12.3. Stingerea incendiilor

Pentru lupta impotriva incendiilor şi a fumului, fiecare loc din instalaţie cu pericol

potenţial de incendiu este dotat cu extinctoare manuale ( de exemplu cu 12 kg de

pulbere stingătoare de incendiu ). Aici se incadrează in primul rând containerul BC.

Aparatele de stins incendii vor fi făcute uşor de identificat şi inscripţionate durabil.

Personalul care exploatează instalaţia de biogaz va fi instruit in utilizarea acestor

mijloace de stigere a incendiilor. In caz de necesitate, se va apela la pompierii locali.

2.2. Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune

tehnici disponibile

Cele mai bune tehnici disponibile sunt transpuse în documentul de referinţă WT_BREEF_0806 - Integrated Pollution Prevention and Control; Best Available

Techniques in the Slaughterhouses and Animal By-products Industries

Reference Document on Best Available Techniques for the Waste Treatments

Industries, August 2006 şi în Regulamentul CE 1774/2002, cu modificările şi

completările ulterioare

Referirile stricte la procesul de fermentare anaerobă sunt prezentate în continuare.

=============================================================89




===========================================================2.2.1. Tehnici specifice de manipulare şi depozitare pentru procesele biologice

BAT se referă la:

existenţa vaselor de recepţie şi a bazinelor de egalizare;

spaţiile de producţie închise (hale, magazii, zona de acceptare, buncăre) sunt

dotate cu echipamente specifice: sistem de colectare şi exhaustare a aerului (cu

conţinut de praf, COT, amoniac, miros şi germeni) şi, acolo unde este posibil,

instalaţie de filtrare. Se practică în general schimbarea aerului de 3-4 ori/oră.

purificarea aerului exhaustat sau reutilizarea acestuia (de ex. ca alimentare a

sistemelor aerobe de degradare a deşeurilor);

menţinerea poluanţilor din aerul exhaustat la un nivel scăzut prin:

• devierea rutelor de trafic în afara zonei de livrare;

• utilizarea suprafeţelor şi echipamentelor de lucru uşor de curăţat;

• minimizarea timpului de depozitare al deşeurilor în zona de livrare;

• curăţarea pardoselilor cu regularitate utilizând aspiratoare cu vacuum;

• curăţarea benzilor tranportoare şi a celorlalte echipamente cel puţin odată

pe săptămână;

utilizarea unui sistem automat şi rapid de acţionare a uşilor şi dotarea acestora

cu cortine de aer; minimizarea timpului de deschidere a uşilor. Aceste dotări sunt

menite să minimizeze schimbul de aer în timpul descărcării sau încărcării.

buncărul de alimentare va fi dotat cu un sistem special pentru reducerea

contactului dintre deşeuri şi aerul exterior. În buncărele deschise, se practică

aspirarea gazelor rezultate din deşeuri şi exhaustarea acestora într-o instalaţie

de tratare.

În plus, în timpul operaţiilor de depozitare şi manipulare, următoarele măsuri sunt

aplicabile pentru minimizarea emisiilor de praf:

• acoperirea benzilor transportoare;

• curăţarea cu regularitate a spaţiilor aferente agregatelor, pardoselilor şi rutelor

de trafic;

=============================================================90




===========================================================• spălarea cauciucurilor camioanelor pentru prevenirea dispersiei deşeurilor

preluate pe roţi în afara amplasamentului;

• micşorarea distanţei de cădere între benzi transportoare

• instalaţie de desprăfuire aferentă sistemului de exhaustare a aerului din hale;

Descompunerea aerobă a deşeurilor sau materiilor prime organice depozitate trebuie

evitată pe cât posibil.

2.2.2. Tehnici generale pentru fermentarea anaerobă

BAT se referă la:

1. Integrarea managementului apei şi a deşeurilor;

2. Reciclarea în reactor a unui procent cât mai mare de apă uzată pentru a facilita

conversia în biogaz a materiei organice dizolvate;

3. Operarea sistemului în condiţii termofile pentru a mări distrucţia patogenilor, rata

de producere a biogazului (cu recuperare mai mare de energie) şi pentru a mări

timpul de retenţie;

4. Măsurarea concentraţiilor în COT, CBO, N, P şi Cl în fluxurile de alimentare şi

de evacuare, astfel încât să se poate optimiza reţeta de alimentare pentru

producţie maximă de metan;

5. Controlul parametrilor relevanţi în apa de fermentaţie, reziduul de fermentaţie şi

în apa uzată la intervale regulate pentru a asigura buna funcţionare şi operare a

instalaţiei;

6. Buncărele de alimentare trebuie să fie închise şi să dispună de o fantă specială

pentru încărcare / descărcare camioane. Buncărele deschise vor fi prevăzute cu

un sistem de preluare a aerului şi exhaustare în atmosferă prin intermediul unei

instalaţii de filtrare;

7. Deţinerea unui spaţiu de depozitare adecvat, proiectat pentru capacităţi lunare

de materii prime;

8. Proiectare, construcţie şi operare astfel incât să se asigure protecţia solului;

9. Reutilizarea apei condensate din instalaţiile de ventilaţie.

=============================================================91




=========================================================== Sistemele de fermentare anaerobă în general, sunt adaptate pentru producţii cât

mai mari de metan, însă ele pot opera şi în sensul reducerii la maxim a CCO din

efluent. Astfel, efluentul din sistemele anaerobe tinde să fie mai concentrat decât cel

rezultat din sistemele aerobe. Este indicat ca efluentul instalaţiilor de biogaz să fie

tratat prin metode anaerobe înainte de a fi eliminat.

Aceste măsuri aduc următoarele beneficii mediului:

cresc eficienţa fermentării anaerobe şi permit o mai bună utilizare a produselor.

Minimizarea cantităţii materialelor potenţial toxice este de asemenea un factor

important pentru calitatea produselor finite. Sistemele anaerobe sunt eficiente în

descompunerea inelelor aromatice (de ex. fenol) şi generează metan care poate

fi utilizat ca şi combustibil. Totuşi există compuşi aromatici care nu sunt

mineralizaţi prin procedee anaerobe (de ex. xenobiotica). În aceste condiţii se

impune o etapă de mineralizare aerobă pentru a se realiza mineralizarea totală a

materiei organice.

emisiile de miros de 500-1000 GE/mc rezultate din sistemele anaerobe pot fi

atinse utlizându-se o combinaţie între biofiltre şi scrubere dacă conţinutul în

NH3 este mai mare de 30 mg/mcN.

Utilizarea nămolului provenit de la staţiile de epurare în instalaţiile de fermentare

anaerobă trebuie decisă de la caz la caz datorită conţinutului diferit în metale grele

ale acestuia. Metalele grele inhibă drastic procesul de fermentare anaerobă.

Flexibilitatea este unul dintre cele mai mari avantaje ale fermentării anaerobe. Se pot

trata foarte multe categorii de deşeuri organice umede sau uscate.

Sistemele anaerobe sunt sensibile la compuşi clorinaţi şi sulfuraţi, pH şi la fluctuaţiile

de temperatură. În general se recomandă o etapă de pre-acidifiere.

=============================================================92




===========================================================

2.2.2.1. Creşterea timpului de retenţie în procesul de fermentare anaerobă

Implică creşterea timpului de staţionare a nămolului fermentat în condiţii de

degradare (în reactor/fermentator). Un timp de retenţie mai mare duce la o calitate

mai bună a nămolului şi la o cantitate mai mare de biogaz. Creşterea temperaturii şi

a timpului de retenţie asigură că nămolul este maturat şi nu conţine bacterii patogene

sau seminţe şi, de asemenea. mirosurile sunt diminuate.

2.2.2.2. Tehnici pentru reducerea emisiilor la utilizarea biogazului ca şi combustibil

Biogazul rezultat din fermentatoare este dezumidificat, desprăfuit (înlăturarea

particulelor solide) şi este utilizat ca şi combustibil pentru utilizatori externi sau

interni. Biogazul poate fi utilizat şi în motoare pe gaz (ex. unităţi bloc de încălzire,

boilere pe gaz, vehicule sau ca şi combustibil în procedeele de reducere a COV-

urilor prin metode termice). Din aceste procese pot rezulta 2 categorii de emisii:

emisii rezultate la curatarea biogazului inainte de utilizare

emisii rezultate după combustia biogazului

Măsuri pentru reducerea emisiilor sunt:

reducerea hidrogenului sulfurat prin scrubarea biogazului în soluţii cu ioni de fier

sau adăugarea sărurilor de fier direct în fermentator.

utilizarea reducerii catalitice selective (SCR) pentru reducerea NOx

utilizarea unităţilor de oxidare termică pentru a reduce CO şi hidrocarburile;

utilizarea filtrării cu cărbune activat;

echiparea staţiilor de biogaz cu rezervoare de stocare şi cu arzătoare cu flacără

deschisă de urgenţă.

Arderea de urgenţă a biogazului se va produce la o temperatură de min. 900˚C.

Concentraţia maximă a hidrogenului sulfurat în biogaz este de 50ppm sau eficienţa

de epurare de 98%.

=============================================================93




===========================================================

Valori la emisie când se utilizează motoare optime şi tehnici de reducere a emisiilor:

Parametru Biogaz Gaze exhaustate (de ardere)

AOX( adsorbable organically bound halogens)

<150

CO 100 – 650*Praf <10 – 50NOx 100 – 500**H2S <5HCl <10 – 30HF <2 – 5Hidrocarburi <50 – 150SO2 <50 – 500Datele sunt în mg/Nmc la 5%O2

*) când se utilizează motoare cu aprindere prin scânteie de capacitate mică (<3MWth), valoarea de 650 poate fi dificil de obţinut. În aceste cazuri, valoarea de 1000 poate fi mai realistă**) când se utilizează motoare cu injecţie de capacitate mică (<3MW), valoarea de 500 poate fi dificil de obţinut. În aceste cazuri, valoarea de 1000 poate fi mai realistă

Curăţarea biogazului (cu excepţia deshidratării şi a desprăfuirii) înainte de intrarea în

motorul pe gaz pentru generarea energiei / căldurii şi tratarea gazelor de ardere

rezultate din motor nu sunt întotdeauna necesare. Conform informaţiilor disponibile,

pentru a atinge valorile limită din tabelul de mai sus, este suficient un management

eficient al arderii (reglarea motorului). Necesitatea epurării gazelor apare la utilizarea

dejecţiilor de porcine care conţin concentraţii mari în sulf.

Epurarea fluxurilor gazoase rezultate din arderea biogazului nu se justifică economic

şi nici din punct de vedere al protecţiei mediului. Instalaţiile mai mici de 3MWth nu

necesită instalaţii de epurare a fluxurilor gazoase (nici a biogazului şi nici a gazelor

de ardere -de ex. în Germania, pentru aceste tipuri de staţii s-au impus limite la

emisie mai mari).

=============================================================94




===========================================================

2.2.2.3. Creşterea eficienţei energetice la generatoarele de electricitate şi la sistemele de fermentare anaerobă

1. Pentru o eficienţă energetică bună, este de preferat un biogaz cu un conţinut de

energie cuprins între 20 şi 25 MJ/Nmc;

2. Eficienţa conversiei energiei poate varia în funcţie de tipul instalaţiei de ardere.

Experienţa practică cu motoare de dimensiuni mici (<200kW) indică o eficienţă

de conversie energetică în jur de 36%. Dacă se utilizează cogenerarea energiei

termice (schimbătoare de căldură pe traseul de exhaustare a gazelor de ardere),

atunci eficienţa creşte la 65-85%.

3. Pentru ca o instalaţie de biogaz să fie eficientă, randamentul de conversie al

energiei trebuie să fie cel puţin 30%.

Electricitate şi căldură generate prin fermentare anaerobă:

Parametru Valoare mică (kWh/t deşeu)

Valoare mare (kWh/t deşeu)

Producţia de biogaz 70 Nmc/t

deşeu

140 Nmc/t

deşeuProcentul de metan 55% 60%Valoarea calorifică a metanului 385 840Electricitate generată (eficienţă de 30%) 116 252Electricitate exportată (70% din total generat) 81 176Căldura recuperată pentru CHP (Combined heat

and power (CHP), cunoscută ca şi cogenerare) –

70%

189 412

Căldură exportată pentru CHP (80% din căldura

totală recuperată)

151 329

2.2.3. Comparaţie între cele mai bune tehnici disponibile (BAT), documentele de referinţă(BREF) şi activitatea din instalaţia analizată

Prevederi BAT Practica curentă în instalaţie

Integrarea managementului apei şi Se utilizează procedeul “uscat” de fermentare

=============================================================95

http://www.epa.gov/chp/basic/index.html

http://www.epa.gov/chp/basic/index.html




===========================================================Prevederi BAT Practica curentă în instalaţie

a deşeurilor;anaerobă, în care este necesar aport de apă din exterior. In aceste condiţii, consumul de apă tehnologică pentru procesul biologic este mic.

Reciclarea în reactor a unui procent cât mai mare de apă uzată pentru a facilita converşia în biogaz a materiei organice dizolvate;

Ape uzate tehnologice provenite de la instalaţia de deshidratare a biogazului (separatorul de condens) – această apă poate conţine sulf şi fosfor. Este introdusă în bazinele de stocare unde se amestecă cu materia primă.

Operarea sistemului în condiţii termofile pentru a mări distrucţia patogenilor, rata de producere a biogazului (cu recuperare mai mare de energie) şi pentru a mări timpul de retenţie;

Procesul biologic al procedeului tehnic are loc in fermentatoare legate in paralel. La un timp de staţionare mediu de 45 – 70 de zile, se produce, pas cu pas, o descompunere aproape completă a substanţelor organice.Incălzirea fermentatoarelor se face direct prin incălzirea pereţilor acestora, folosindu-se energia termică de la blocul de cogeneratoare a instalaţiei. Temperatura de exploatare se află in domeniul mezofil intre 35 şi 42 grade Celsius. Un distribuitor al circuitului de incălzire leagă circuitele de incălzire in parte. Numărul circuitelor de incălzire este dat de către cantitatea de căldură necesară. Temperatura din fermentatoare este măsurată cu ajutorul a doi senzori şi este transmisă pentru dirijarea procesului. Automatizarea reglează apoi temperatura la o valoare ce trebuie prestabilită.

Măsurarea concentraţiilor în COT, CBO, N, P şi Cl în fluxurile de alimentare şi de evacuare, astfel încât să se poata optimiza reţeta de alimentare pentru producţie maximă de metan;

Se utilizează materie primă cu compoziţie constantă, astfel încâ se poate aplica reţeta fără a fi necesară analiza concentraţiei în COT, CBO etc.

Aceste date sunt valorile medii din analize(KTBL,1998-99).15% din azotul amoniacal se transforma la fermentare in NH4-N.

Controlul parametrilor relevanţi în apa introdusă, nămolul de fermentare şi în apa uzată la intervale regulate pentru a asigura buna funcţionare şi operare a instalaţiei;

Procesul biologic anaerob este controlat automat prin senzori chimici şi fizici. Nămolul fermentat rezultat este de asemenea analizat chimic, fizic şi biologic pentru verificarea calităţii acestuia

Buncărele de alimentare trebuie să Buncărele de alimentare sunt închise,

=============================================================96




===========================================================Prevederi BAT Practica curentă în instalaţie

fie închise şi să dispună de o fantă specială pentru încărcare / descărcare camioane. Buncărele deschise vor fi prevăzute cu un sistem de preluare a aerului şi exhaustare în atmosferă prin intermediul unei instalaţii de filtrare;

proiectate astfel incât emisiile de mirosuri să fie minime la operaţiile de descărcare şi transfer.

Deţinerea unui spaţiu de depozitare adecvat, proiectat pentru capacităţi lunare de materii prime;

Trei depozite: de siloz şi dejecţii ( 53 mc;53 mc; 200mc );

Trei fermentatoare ( fiecare de cate 3040 mc);

Doua depozite de resturi de fermentaţie ( fiecare de 4955 m3 ) – asigură stocarea pe o perioadă de 6 luni

Proiectare, construcţie şi operare astfel incât să se asigure protecţia solului;

Incărcările şi descărcările de material au loc in zone desemnate, protejate impotriva pierderilor prin scurgeri

Toate autovehiculele sunt etanşate corespunzător, pentru a preveni contaminarea solului prin scurgeri

Titularul de activitate are in dotare o cantitate corespunzătoare de substanţe de absorbţie adecvate pentru ţinerea sub control şi absorbţia oricărei pierderi prin scurgere

Utilizarea namolului în agricultură se face funcţie de caracteristicile rezultate din studiul periodic chimic, biologic şi bacteriologic, de capacitatea de preluare a solului şi de valorificarea potenţialului nutritiv la producţia de culturi de câmp. Se vor respecta prevederile DIRECTIVEI NITRAŢILOR 91/676/ECE privind administrarea sub nivelul maxim admis de 170 kg N/Ha/an. Supravegherea administrării se va face prin organisme de specialitate, respectiv OSPA Focşani (Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice)

Reutilizarea apei condensate din instalaţiile de ventilaţie.

Ape uzate tehnologice provenite de la instalaţia de deshidratare a biogazului (C 17- separatorul de condens) Sunt introduse în proces.

=============================================================97




===========================================================

Conform datelor din tabelul de mai sus, staţia de biogaz este proiectată şi va fi construită în acord cu Cele mai bune tehnici disponibile din domeniu.

In tabelul de mai jos sunt prezentate caracteristicile chimice specifice ale diferitelor

tipuri de substrat:

Tabelul 2.5. VALORILE LIMITĂ ale parametrilor relevanţi (consum de apă şi

energie, poluanţi în aer şi apă, generarea deşeurilor) atinşi prin tehnicile propuse şi

prin cele mai bune tehnici disponibile*)

Specificaţie Unitate de măsură Staţie de biogaz Conform BREFApă mc/tonă materie

prima0,02 0,078

Materiale auxiliare- anionic polymeric flocculants (polyacrylamide powder)

g/tonă materie primă

- 60 grams per tonne waste

iron chloride solution (40 w/w-%)

Kg/tonă materie primă

- 3 kilograms per tonne waste

anti-foaming products (polyalkylene glycol solution in

g/tonă materie primă

- 50 grams per tonne waste.

=============================================================

INTRARI C/N = 4/1MASAUSCATA[t SU/an]

SUBSTRATCARACTERISTICI SPECIFICE TOTALUL

NUTRIMENTELORN tot

[% v. SU]

NH4-N[% v. SU]

P2O5

[% v. SU]

K2O[% v. SU]

N tot

[kg/an]

NH4-N[kg/an]

P2O5

[kg/an]

K2O[kg/an]

98,58 Dejectii porcine

9,30 4,00 5,20 4,90 9.168 3.943 5.126 4.830

175,20 Dejectii bovine

4,80 1,80 1,90 6,40 8.410 3.154 3.329 11.213

584,00 Dejectii pasari

8,00 0,80 4,30 2,50 46.7204.672 25.112 14.600

98




===========================================================water)Energie electrică kWhe/tonă materie

primă54,32(5 805 800 kWh EE/an6 698 900 kWh ET/an)

50 - 55

Consum de biogaz pentru producerea energiei (eficienţă 35%)

Nmc /tonă materie primă // kg/tonă materie primă

10,05 // 13,4 29,1//37

Consumurile instalaţiei proiectate se încadrează în specificaţiile BAT.

2.3. Activităţi de dezafectare

Pentru realizarea staţiei de biogaz sunt necesare activităţi de dezafectare.

Terenul nu are o pantă naturală mare. Pământul excavat va fi utilizat în cadrul

com.Slobozia Ciorăşti, cu acordul Primăriei, pentru amenajare drumuri.

După încetarea activităţii staţiei, terenul va fi redat mediului la aceeaşi calitate ca şi

cea existentă în prezent. Se vor realiza analize asupra calităţii solului. Dacă se va

constata o poluare semnificativă a acestuia, se vor propune măsuri de ecologizare

adecvate.

Lucrarile de refacere a mediului, propuse a se executa la sfârşitul perioadei de

funcţionare, vor ţine cont de prevederile legale privind protecţia şi refacerea mediului,

astfel incât, la finalul lucrărilor terenurile afectate să poată fi redate circuitului

economic iniţial (regim agricol) sau pentru o folosinţă ulterior stabilită.

La încetarea activităţii urmează a se parcurge următoarele etape principale:

oprirea alimentării cu utilităţi: apă, energie electrică şi combustibil a instalaţiilor;

demontarea instalaţiilor şi transportul materialelor rezultate, spre destinaţiile anterior

stabilite;

dezafectarea depozitelor;

determinarea gradului de afectare a solului;

=============================================================99




=========================================================== ecologizarea platformei;

în funcţie de destinaţia ulterioară a terenului, se va reabilita suprafaţa ocupată de

instalaţie.

deşeurile rezultate din dezafectare sunt deşeuri preponderent valorificabile.

deşeurile nevalorificabile nu prezintă impact potenţial asupra solului – subsolului şi a

apelor fiind preponderent în componenţa instalaţiilor.

la inchiderea societăţii sau la inchiderea unor sectoare de activitate vor fi

realizate studii pentru dezafectarea in condiţii de siguranţă pentru mediul

inconjurător.

Măsurile propuse la încetarea activităţii din staţia de biogaz sunt:

• monitorizarea permanentă cantitativă şi calitativă a deşeurilor rezultate.

• gestionarea corespunzătoare a deşeurilor rezultate.

• valorificarea deşeurilor prin firme specializate in colectare.

• solicitarea acordului de mediu pentru încetarea activităţii.

• evacuarea întregii cantităţi de materii prime, produse din spaţiile de depozitare

• spălarea şi dezinfectarea instalaţiilor de canalizare şi a instalaţiilor ce au deservit

activitatea;

• evacuarea prin vidanjare a apelor uzate rezultate din spălarea instalaţiei de

canalizare;

• testarea solului şi a apei subterane pentru a constata gradul de poluare cauzat

de activitate şi necesitatea oricărei remedieri în vederea redării zonei aşa cum

este definită în prezent.

Pentru protecţia factorilor de mediu, se prevede:

• interzicerea depozitării direct pe sol a oricăror produse ori materiale care ar

putea afecta calitatea acestuia;

• desemnarea unui personal în vederea monitorizării deşeurilor rezultate, stocate,

manipulate, valorificate, gestionate;

• valorificarea cât mai eficientă a deşeurilor rezultate la firme specializate;

=============================================================100




===========================================================• valorificarea motoarelor, ventilatoarelor şi a instalaţiilor pe cât posibil integral

fără a fi dezmembrate pe amplasament;

• verificarea instalaţiilor la extragere să nu prezinte scurgeri de produse petroliere,

emulsii de ungere sau alte impurităţi;

• uleiul de transformator se va vinde odată cu tansformatorul, iar dacă acesta

râmîne pe amplasament se vor verifica tehnic starea cuvelor de ulei pentru a

evita scurgerea de ulei şi se va verifica şi conţinutul de PCB în uleiul de

transformator;

• toate deşeurile cu conţinut de substanţe periculoase se vor elimina de pe

amplasament prin firme specializate în colectare şi neutralizare;

• in caz de poluare accidentală se procedează la limitarea propagării şi se anunţă

Agenţia pentru Protecţia Mediului pentru stabilirea soluţiilor optime de depoluare.

• la lucrările de dezafectare se vor respecta toate normele de protecţia muncii,

sanitare şi PSI, pentru prevenirea accidentelor.

Toate lucrările de dezafectare a amplasamentului staţiei vor trebui avizate de către

autoritatea de mediu.

=============================================================101




===========================================================

3. Managementul deşeurilor

3.1. Managementul deşeurilor în perioada de construcţie

Conform Hotărârii Guvernului nr. 856 din martie 2002 privind evidenţa gestiunii

deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, incluviv cele periculoase,

executantul lucrărilor, ca generator de deşeuri, are obligaţia sa tina evidenţa lunară a

gestiunii acestora, in conformitate cu prevederile Anexei nr. 1 a acestei HG, pentru

fiecare tip de deşeu. Executantul lucrărilor va incheia un contract cu o firmă

specializată care va asigura transportul şi tratarea deşeurilor in instalaţii autorizate

sau depozitarea deşeurilor in depozite ecologice. Deşeurile din construcţii şi demolări

sunt clasificate conform "Listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase"

prezentate in Anexa nr. 2 a HG nr. 856/2002 cu codul 17. Cantităţile de deşeuri pot fi

apreciate, global, după listele cantităţilor de lucrări, care vor fi finalizate ulterior.

Surse de deşeuri

In afara deşeurilor rezultate din procesele tehnologice aplicate pentru construcţia

staţiei, se vor acumula uleiuri de motor de la întreţinerea utilajelor, piese metalice

(piese de schimb de la reparaţiile utilajelor), cauciucuri, resturi de betoane şi asfalt

etc. Perioada de execuţie relativ scurtă, precum şi numărul redus de utilaje ce vor

lucra pe amplasament, conduc la concluzia că volumul deşeurilor de tipul celor de

mai sus va fi mic.

De la organizarea de şantier vor rezulta deşeuri menajere, cantităţile de deşeuri

menajere fiind mult inferioare celor rezultate din activitatea de construcţie. Deşeurile

menajere trebuie colectate in pubele tipizate şi preluate periodic de serviciile de

salubritate din zonă.

Reciclarea deşeurilor

Tendinţa actuală este de reducere a consumului de materiale, in paralel cu acţiuni de

recuperare, reciclare şi refolosire a deşeurilor. O parte din deşeurile rezultate din

=============================================================102




===========================================================lucrările de construcţie pot fi refolosite. Utilizarea deşeurilor are impact pozitiv asupra

mediului prin:

- reducerea necesarului de materiale extrase din cariere;

- micşorarea producţiei fabricilor de materiale de construcţii şi, implicit,

scăderea poluării cauzate de tehnologiile folosite de acestea;

- reducerea consumului de energie pentru producerea materialelor de

construcţie;

- scăderea volumului depozitelor de deşeuri, care ocupă suprafeţe importante

de teren şi constituie surse de poluare chimică a aerului, solului, apei,

contribuind de asemenea la degradarea peisajului.

Tabelul 3.1 Modul de gestionare a deşeurilor

Sursa deşeurilor

Tipuri de deşeuri Mod de colectare / evacuare

Observaţii

Organizarea de şantier

Deşeuri menajere sau asimilate

In pubele din plastic (110 l), introduse în sistemul de gestiune a deşeurilor din comună

Se vor păstra evidente cu privire la cantităţile predate

Deşeuri metalice Depozitate temporar pe platforme impermeabile, special amenajate, valorificate prin unităţi specializate.

Se vor păstra evidente cu privire la cantităţile valorificate (conformare cu O.U.G. nr. 16/2001 privind gestionareadeşeurilor industriale reciclate, aprobata prin Legea nr. 456/2001 şi cu modificările ulterioare).

Deşeuri materiale de construcţii

Pe platforme speciale, nu ridică probleme din punct de vedere al protecţiei mediului

Se pot valorifica la infrastructura drumurilor locale sau la alte amenajări edilitare

Şlamuri petroliere / uleiuri uzate

În recipienţi metalici închişi, predaţi la unităţi specializate pentru valorificare sau eliminare

Se vor păstra evidenţe stricte cu privire la cantităţile predate (conformare cu prevederile HG nr.235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate)

=============================================================103




===========================================================Deşeuri lemn Colectate selectiv, se pot

valorifica funcţie de calitate şi dimensiuni

Acumulatori uzaţi Deşeuri periculoase, stocate în spaţii închise şi predate numai la unităţi specializare

Se vor păstra evidenţe stricte cu privire la cantităţile valorificate (conformare cu HG 1057/01 cu modificările ulterioare)

Ambalaje Se colectează separat şi se valorifică prin terţi

Se vor păstra evidenţe cu privire la cantităţile valorificate (conformare cu HG 621/05 modificată şi completată prin HG1812/06)

Conform Listei cuprinzând deşeurile, incluşiv deşeurile periculoase din H.G. nr.

856/2002, principalele deşeuri rezultate din activităţile de construcţie, exceptând

materialele contaminate cu substanţe periculoase, nu se incadrează in categoria

deşeurilor periculoase.

Deşeurile periculoase, precum şi ambalajele substanţelor toxice şi periculoase, vor fi

depozitate in siguranţă şi predate unităţilor specializate pentru depozitare definitivă,

reciclare sau incinerare.

Cu privire la gestiunea deşeurilor în perioada de construcţie, se fac următoarele

precizări:

obiectele staţiei sunt de tip modular. Ele nu necesită fundaţii adânci;

pământul excavat pentru sistematizarea terenului este utilizat în comună

pentru amenajări;

construcţia nu necesită cantităţi mari de materiale specifice (cărămizi,

betoane, ciment etc) deoarece obiectele sunt prefabricate, fiind transportate

pe amplasament cu mijloace auto.

=============================================================104




===========================================================

3.2. Managementul deşeurilor în perioada de funcţionare

În perioada de funcţionare se produc următoarele categorii de deşeuri:

• deşeuri menajere de la personalul de deservire – sunt colectate separat în

containere speciale şi preluate periodic de agentul de salubritate din zonă;

• deşeuri din mentenanţă: metalice, plastice, hârtie, textile, ambalaje –

asimilabile celor menajere – sunt colectate separat şi preluate de agentul de

salubritate din zonă;

• echipamente electrice şi electronice uzate – provenite din întreţinerea

instalaţiilor – sunt colectate separat, depozitate controlat şi preluate de un

valorificator autorizat, in bază de contract.

Tabelul 3.2. Managementul deşeurilor în perioada de funcţionare

Denumire deşeu

Cantitatea prevăzută a fi generată (t/an)

Starea fizică

Cod deşeu

Managementul deşeurilor

Valorificată Eliminată Rămasă în stoc

Deşeu menajer şi deşeuri asimilabile celor menajere

4 solid 20.03.01 X

Deşeu ambalaje (hârtie, palstic)

5 Solid 15.01.06 X

Deşeuri EEE Necuantificabil Solid X

3.3.1 Managementul substanţelor toxice şi periculoase in perioada de

construcţie

Execuţia lucrărilor pentru construcţia staţiei va necesita utilizarea unor materiale care

prin compoziţie sau prin efectele potenţiale asupra sănătăţii angajaţilor sunt

încadrate in categoria substanţelor toxice şi periculoase. Aceste substanţe şi

materiale sunt:

=============================================================105




===========================================================• motorina - utilizata pentru funcţionarea echipamentelor şi a unor mijloace de

transport;

• lubrifianti (uleiuri, vaseline);

• vopsele, cerneluri, adezivi şi raşini, solvenţi, tuburi fluorescente.

Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase se va face cu respectarea

prevederilor legale in vigoare.

Ambalajele provenite de la aceste materiale vor fi gestionate in conformitate cu

prevederile legale in vigoare, in funcţie de gradul de contaminare a acestora.

Executantului lucării îi revine sarcina depozitării şi folosirii in condiţii de siguranţă a

acestor substanţe. De asemenea, va trebui să ţină o evidenţă strictă a acestor

materiale.

3.3.2 Managementul substanţelor toxice şi periculoase in perioada de

funcţionare

In perioada de operare, substanţele toxice şi periculoase pot apărea accidental. Sunt

prevăzute proceduri de acţiune în aceste situaţii.

Tabelul 3.3. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice

Denumirea materiei prime,

a substantei

Cantitatea anuală

/existentă

Claşificarea şi etichetarea substanţelor sau a preparatelor chimice

sau preparatului

chimic

în stoc CategoriePericuloase/Nepericuloas

eP/N

Periculo-zitate

Fraze de risc

1 2 3 4 5

A. Materii prime1. Dejecţii porci 3650

t/anNepericuloase

Conţinut s.u. : 22 %N -

=============================================================106




===========================================================Conţinut s.o. : 16,1 %

2. siloz de porumb sau similar (resturi vegetale)

23 725t/an

NepericuloaseConţinut s.u. : 75%Conţinut s.o. : 73 %

N -

B. Combustibili1. 1.GPL-

Gaz petrolier lichefiat

2760 l/anCap.

Stocare:2 mc

- Compoziţia: C3 – max. 12%(saturate şi nesaturate) C4 – min. 87% C5 – max. 1% - Densitate: lichid :0,565g/cmc gaz : 2,55g/l- Puterea calorică inf.: min. 27.000 kcal/mc/112860kj/mc- Continut de sulf: max. 500mg/mc

P F+, R12

C. Produse obţinute1. Biogaz 2 265 960

mc/an9852mc/ziCap.stoc.: (1246x3 Nmc)/

PericulosConţinut de CH4 : 57%

P F+, R12

3. Nămol fermentat

20 700t/an

NepericuloaseConţinut s.u. : 50%

Conţinut s.o. 42,5 %

N -

Substanţe şi preparate chimice periculoase Conform HG 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor

periculoase, precum şi conform Legii 360/2003 privind regimul substanţelor şi

preparatelor chimice periculoase, modificată şi completată de Legea 263/2005,

frazele de risc pentru substanţele care rezultă din fermentarea anaerobă a

deşeurilor, sunt:

=============================================================107




===========================================================Nr. crt.

Denumire U.M. Cantitate/ zi Mod de depozitare

Fraze de risc

Periculozitate pentru mediuPericuloase/

nepericuloase(N/P)

1. Biogaz mc 10 000ce contine

57 % metan

In cele 3 fermentatoare F+, R12 P

2. GPL l 3 l/zi Rezervor2 mc

F+, R12 P

Stocarea biogazului se face în „saci de gaz” din fermentatoare, prevăzute cu:

acoperiş format dintr-o structură de rezistenţă din lemn, membrană dublă 100 %

etanşă, pentru stocarea biogazului, cu o capacitate utilă de 1243 Nmc la o

presiune max. de 10 mBar, prevăzut cu:

• indicator de nivel pentru biogaz;

• sistem de protecţie pentru suprapresiune/vacuum;

• compresor pentru asigurarea etanşării;

• compresor pentru menţinerea constantă a presiunii;

vizoare luminate;

conexiuni pentru injectarea aerului în scopul desulfurărării biologice a biogazului.

Pentru situaţii neprevăzute s-a prevăzut o faclă deschisă pentru un debit max. de

500m3/h şi o presiune de 30 – 100 mBar şi o temperatură a gazelor arse de 9000C

Menţionăm că GPL-ul şi biogazul, conform HG 804/2007 privind controlul asupra

pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, se

încadrează în categoria de substanţe şi preparate periculoase la:

Anexa 1 - Partea 1 – Substanţe periculoase nominalizate, la gaze

lichefiate extrem de inflamabile (inclusiv GPL-gaz petrolier lichefiat) şi gaz

natural, cu cantităţile relevante de 50 t, pentru coloana 2 şi 200 t pentru

coloana 3.

=============================================================108




===========================================================Funcţie de cantitatea maximă depozitată - maxim 3 738 Nmc biogaz (cca. 4,522

tone), respectiv 2 m3 GPL (cca. 1,11 t), s-a stabilit că societatea nu intră sub

incidenţa lui HG 804/2007, nici la limita inferioară şi nici la limita superioară.

Pentru situaţia de faţă, se aplică aliniatul 1 - articolul 7, din HG 804/2007, respectiv:

„ Operatorul are datoria de a transmite SRAPM (Secretariatul pentru Risc al APM) o

Notificare după cum urmează:

a) pentru amplasamente noi, anterior începerii construcţiei acestora, cu

respectarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, potrivit

prevederilor legislatiei specifice“,

prin care să se demonstreze că societatea nu intră sub incidenţa lui HG 804/2007

4. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere ale acestora

4A. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere ale acestora în perioada de realizare a investiţiei

În perioada de construcţie, se identifică următoarele căi posibile de afectare a calităţii

factorilor de mediu:

• scoaterea din circuitul natural al unor suprafeţe de teren aferente şantierelor.

• eroziunea solurilor decopertate şi transportul pulberilor în mediu;

• emisii de pulberi şi gaze de eşapament de la utilaje;

• deşeuri de construcţii şi menajere.

În general, impactul asupra mediului în perioada de execuţie este redus, având în

vedere amploarea lucrărilor şi specificul acestora.

=============================================================109




===========================================================Un impact pozitiv este crearea a 20 locuri de muncă temporare (pe durata realizării

proiectului – 9 luni). În contextul unei rate a şomajului mare, la nivelul zonei, crearea

locurilor de muncă va induce un impact pozitiv major.

Impactul asupra mediului este redus având în vedere amploarea lucrărilor şi

specificul acestora. Astfel:

realizarea investiţiei va avea un impact nesemnificativ asupra factorului de

mediu apă – nu este afectată hidrodinamica apelor subterane, apele de

suprafaţă nu sunt influenţate,

efectul emisiilor de poluanţi în perioada de execuţie a lucrărilor este redus şi

se manifestă temporar. Receptorii sunt în număr redus iar posibilitatea ca

aceştia să fie afectaţi de emisii este mică;

in vederea limitării posibilului impact asupra solului şi subsolului datorat

scurgerilor accidentale de produse petroliere, scoaterii din circuitul natural a

suprafeţelor pentru construcţii şi ocupării temporare a terenului cu materiale

de construcţii şi materiale excavate, se vor adopta măsuri de întreţinere

corespunzătoare a parcului auto, alimentarea acestuia se va face în spaţii

special amenajate, iar deşeurile de construcţii şi menajere vor fi colectate în

europubele care vor fi periodic transportate la cel mai apropiat depozit de

deşeuri. De asemenea, pământul în surplus rezultat din săpături va fi utilizat

pentru reamenajarea teritoriului.

biodiversitatea – nu este cazul;

peisajul – poate fi afectat de prezenţa utilajelor;

mediul social şi economic este afectat pozitiv prin crearea a 20 de locuri de

muncă temporare; crearea acestor locuri de muncă va induce un impact major

în contextul unei rate mari a şomajului la nivelul zonei.

In concluzie, activităţile desfăşurate în perioada de realizare a investiţiei vor

avea un impact negativ nesemnificativ asupra calităţii factorilor de mediu; în

schimb, ele vor avea un efect pozitiv prin crearea de noi locuri de muncă şi

asigurarea protecţiei sănătăţii populaţiei.

=============================================================110




===========================================================

Apa În perioada de execuţie, alimentarea cu apă pentru scopuri menajere va fi

asigurată din sursă proprie – puţ forat pe amplasament.

Foraj de explorare – exploatare propus, cu adâncimea de 120 ml, tubat cu o coloana

definitivă din PVC R8, Dn 200 mm. Forajul va fi echipat cu o electropompă

submersibilă, multietajată, complet echipată, cu următorii parametri : Q = 4,0 mc/h, H

= 80 mca.

Debitele de ape meteorice, vor fi vehiculate, prin lucrări de sistematizare verticală, la

rigolele dalate existente. Rigolele dalate, perimetrale, sunt de secţiune trapezoidală, cu

baza mare de 1,50 m, baza mică, de 0,50 m, adâncimea de 1,0 m şi lungimea totală, de

632 ml.

In zona fermentatoarelor, există o cameră colectoare, de intersecţie, din beton armat,

turnat monolit, in care va fi montată o electropompă submersibilă, tocătoare, Q = 4,5

l/s, H = 12 mca, ce va debita, prin intermediul unui racord flexibil (furtun) direct in

cuvele de alimentare, C12.

Nu vor fi ape uzate decât în cazuri accidentale. Aceste ape pot conţine suspensii

solide, hidrocarburi petroliere (scurgeri de produse petroliere de la utilaje). Debitul şi

natura acestora nu presupun atenţie deosebită din punct de vedere al protecţiei

mediului.

Aerul Execuţia lucrărilor de construcţie constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de

praf, cauzată de circulaţia vehiculelor grele, iar pe de alta parte sursa de emisie a

poluanţilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate) atât in

motoarele utilajelor, cat şi a mijloacelor de transport folosite.

A) Surse liniare

Emisiile de substanţe poluante evacuate in atmosferă sunt rezultatul traficului

desfăşurat pentru transportul de materii prime, materiale, prefabricate, personal etc.

=============================================================111




===========================================================Circulaţia mijloacelor de transport reprezintă o sursa importantă de poluare a

mediului pe şantierele de construcţii.

Apreciem ca poluarea aerului in cadrul activităţilor de alimentare cu carburant,

întreţinere şi reparaţii ale mijloacelor de transport este redusă şi poate fi neglijată.

Traficul de şantier este determinat de circulaţia vehiculelor grele de la sursele de

materii prime la locul de descărcare a acestora.

B) Surse de suprafaţă

Emisiile de substanţe poluante evacuate in atmosferă sunt generate de funcţionarea

utilajelor in şantier.

Activitatea utilajelor cuprinde, in principal:

• decopertarea solului, săpături.

• manipularea materialelor şi a deşeurilor

Cantităţile de poluanţi emise in atmosferă de utilaje depind, in principal, de următorii

factori: nivelul tehnologic al motorului, puterea motorului, consumul de carburant pe

unitatea de putere, capacitatea utilajului, vârsta motorului/utilajului, dotarea cu

dispozitive de reducere a poluării.

Emisiile de particule in suspensie variază de la o zi la alta, depinzând de specificul

operaţiilor efectuate, cât şi de condiţiile meteorologice.

Conform metodologiei AP - 42 emisiile de suspensii rezultate din activitatea utilajelor

de construcţii pe durata lucrărilor pot fi apreciate la 2,69 t/ha/lună.Cantitatea de particule in suspensie este proporţională cu aria terenului pe care se

desfăşoară lucrările.

Impactul emisiilor de particule in suspensie asupra factorilor de mediu este maxim in

condiţii meteorologice defavorabile (vânt cu viteza egală sau mai mică de 1 m/s).

Emisiile de poluanţi în atmosferă din arderea motorinei în motoare DIESEL sunt

prezentate în tabelul 4.0 Factorii de emisie sunt conform CORINAIR 95.

Pentru realizarea investiţiei se consumă 10 000 l motorină.

=============================================================112




===========================================================

Tabelul 4.0 Emisii de poluanţi în atmosferă (kg/lucrare)

Poluant

factor de emisie (g/kg motorina)

Emisii totale (kg/an)

Nox 42,7 427CH4 0,25 2,5VOC 8,16 81,6CO 34,2 342N2O 0,12 1,2CO2 3138 31380PM 2,1 21SO2 0,002 0,02Cd 0,01 0,1Cu 1,7 17Cr 0,05 0,5Ni 0,07 0,7Se 0,01 0,1Zn 1 10TOTAL 32283,72

Pentru realizarea investiţiei, se emit în atmosferă cca. 32283,72 kg poluanţi, din care

31380 kg reprezintă dioxidul de carbon.

Acţiunea poluanţilor atmosferici asupra sănătăţii umane se manifestă când aceştia

depăşesc un nivel maxim al concentraţiilor, numit prag nociv. Nocivitatea poluanţilor

depinde de concentraţia lor, dar şi de durata expunerii. Efectele lor asupra sănătăţii

umane pot fi următoarele:

- monoxidul de carbon (CO): prin inhalarea acestuia se pot produce intoxicaţii,

care au ca efect tulburări de vedere, dureri de cap, ameţeală, oboseală, palpitaţii

şi chiar moartea, atunci când 66% din hemoglobina prezentă in sânge se

transformă in carboxihemoglobină;

- oxizii de azot (NOx): la anumite concentraţii provoacă intoxicaţii grave (maladii

respiratorii cronice şi leziuni inflamatorii);

- hidrocarburile (Hc): îndeosebi cele aromatice monociclice (benzenul) şi

policiclice (benzopirenul) sunt hemato şi neurotoxice, având efecte cancerigene;

=============================================================113




===========================================================- particule de funingine (fum): fumul poate conţine particule de plumb şi

hidrocarburi aromatice policiclice determinând apariţia unor tulburări respiratorii

şi efecte cancerigene la nivelul laringelor, bronhiilor, plămânului;

- plumbul şi compuşii de plumb: poate pătrunde in organism prin plămâni, aparatul

digestiv şi prin piele, acţiunea toxică a acestuia este urmarea perturbării

biosintezei hemoglobinei, a sistemului nervos central şi pot apărea anemii sau

poate avea efect negativ asupra capacităţii intelectuale;

- oxizii de sulf (SOx): au acţiune iritantă asupra sistemului respirator.

Simularea dispersiei poluanţilor rezultaţi din activităţile de şantier este foarte dificilă

având în vedere că sursele de emisie nu sunt punctiforme.

Având în vedere următoarele considerente:

• numărul utilajelor care funcţionează simultan pe un amplasament este redus (max. 4

utilaje);

• condiţiile bune de dispersie înregistrate în zona amaplasamentului

• condiţiile tehnice ale utilajelor

• particulele sedimentabile (praf) rezultate în urma activităţilor de excavare şi

manipulare a materialelor se produc într-o concentraţie scăzută deoarece:

o căile de acces ale utilajelor vor fi stropite cu apă în scopul reducerii

prafului;

o utilajele de transport sunt dotate cu copertine care împiedică emisia de

pulberi în atmosferă,

Se apreciază că efectul emisiilor de poluanţi în perioada de execuţie a lucrărilor este redus şi se manifestă temporar. Receptorii sunt în număr redus iar probabilitatea ca aceştia să fie afectaţi de emisii este mică.

Zgomot şi vibraţii

=============================================================114




===========================================================o sursele de zgomot şi vibraţii în perioada execuţiei provin de la utilajele de

execuţie şi de la traficul auto. Aceste surse sunt inevitabile.

o nivelul total de zgomot este prevăzut să nu depăşească 70 dBA la limita

perimetrului construit şi 50 dBA la cel mai apropiat receptor protejat.

o vibraţiile care se produc nu ajung sub nivelul de 20 Hz, nivel sub care este

afectat organismul uman.

o staţia de biogaz este amplasată în afara zonei locuite; distanţele faţă de primele

locuinţe fiind mari nu implică disconfortul locuitorilor.

Protecţia împotriva radiaţiilor - Nu e cazul.

Solul şi subsolulCa surse de poluare pentru sol şi subsol se precizează:

• scurgerile accidentale de produse petroliere din utilaje şi manipularea

defectuoasă a substanţelor şi preparatelor chimice utilizate la realizarea

lucrărilor

• scoaterea din circuitul natural a unor suprafeţe de sol

• ocuparea temporară a solului cu materiale de construcţie şi materiale excavate;

• fenomene de eroziune a solului decopertat

În vederea limitării posibilului impact datorat surselor mai sus menţionate, se vor

adopta măsuri de întreţinere corespunzătoare a parcului auto, iar alimentarea

acestuia se va face în spaţii special amenajate. Deşeurile menajere vor fi colectate

în europubele şi vor fi periodic transportate la cel mai apropiat depozit de deşeuri.

Pământul rezultat din săpături va fi utilizat pentru reamenajarea teritoriului.

Protecţia ecosistemelor acvatice şi terestreÎn perioada de realizare, proiectul nu va avea influenţă asupra ecosistemelor

acvatice şi terestre, amplasamentul acestuia fiind în afara ariilor protejate.

=============================================================115




===========================================================

4B. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi masuri de reducere ale acestora în perioada de funcţionare a investiţiei

4.1. Apa

4.1.1. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului

Proiectul propus nu are incidenţă cu apele de suprafaţă.

4.1.2. Alimentarea cu apă a obiectivului

În cadrul staţiei apa va fi utilizată în următoarele direcţii:

• consum menajer pentru personalul ce deserveşte staţia;

• adaos în proces

• apă de spălare a spaţiilor de producţie

Necesarul de apă potabilă va fi asigurat dintr-un puţ de adâncime, cu ajutorul unei

pompe, Q=4 mc/h , a cărui realizare face parte din proiect. Apa va fi stocată într-un

rezervor cu volumul de 100 mc, suprateran; rezerva intangibilă pentru incendii 54 mc.

De aici, este direcţionată prin conducte din PVC spre utilizare: grup sanitar, duşuri,

CHP.

1.Breviar de calcul1.1. Determinarea cantităţilor de apă de alimentare s-a facut conform

prevederilor "Ghidului de proiectare, execuţie şi exploatare a lucrărilor de alimentare

cu apă şi canalizare in mediul rural”, indicativ GP 106/2004, coroborat cu prevederile

SR 1343/1 - 95, precum şi normelor de consum tehnologic, după cum urmează:

2. Necesarul de apă

=============================================================116




===========================================================2.1. Stuctura necesarului de apă

Necesarul de apă cuprinde apa pentru:

- nevoi igienico - sanitare ale personalului angajat : Igiena

sanitară a acestora, Ngl;

- debit de apă tehnologic – acest debit se va trata separat : Nt ;

- debit de apă pentru intervenţia la incendiu, Ninc;

- debit de apă pentru nevoile proprii ale sistemului de alimentare

cu apă, Np;

- debit de apă pentru acoperirea pierderilor de apă tehnic

admisibile in sistem, Nta.

Lucrările de alimentare cu apă şi canalizare in cazul acestui obiectiv de

investiţii, se incadrează, după STAS 4273, in categoria 4 şi clasa de importanţă IV,

lucrări de importanţă " deosebită", conform HGR 766/1997.

Evacuarea apelor uzate meteorice, de pe platformele betonate, din cadrul

incintei, se realizează prin lucrări de sistematizare verticală, in canalele dalate,

perimetrale incintei, existente, fiind apoi utilizate, in proces, ca debite de apă

tehnologică. Aceste debite de apă tehnologică sunt considerate suplimentare, nefiind

luate in calculul procesului tehnologic.

Necesarul de apă, pentru nevoi igienico-sanitare ale personalului angajat, se

consideră de 80 l/om şi zi.

2.2.Determinarea necesarului de ap ă

2.2.1. Necesarul de alimentare cu apă, de uz general :

Necesarul de apă, total, N, se determină cu relaţia:

Ntot = Ng + Nt + Ninc + Np + Nta = Ngen + Nt + Ninc

Necesarul de apă, de uz general, Ngen, se determină cu relaţia :

Ngen = Ng + Np + Nta

Necesarul de apă, pentru nevoi igienico – sanitare, ale personalului

angajat :

=============================================================117




=========================================================== Ng = 10 persoane x 80 l/om x zi = 800 l/zi = 0,80 mc/zi

Necesarul de apă, tehnologic :

Conform tehnologiei de producţie, necesarul de apă, pentru acoperirea

nevoilor tehnologice, este Nt = 21,8 mc/zi.

Necesarul de apă, pentru intervenţia la incendiu:

Conform scenariului de securitate la incendiu, pentru intreaga incintă,

se consideră ca probabilă, apariţia unui singur incendiu, la care, se va interveni, cu

apă, din exterior, cu hidranţi de intervenţie la incendiu, supraterani, Dn 80, cu un

debit de intervenţie de 5 l/s, un singur jet, pentru o perioadă de timp de 3 ore.

Rezerva intangibilă, de intervenţie la incendiu, de 54 mc, va fi cantonată intr-un

rezervor suprateran, radial, din beton armat, turnat monolit, cu volumul de 100 mc.

Ninc = 5,0 l/s.

Necesarul de apă, pentru nevoi proprii ale sistemului de alimentare cu

apă, Np, din procese similare, se consideră a fi de 1,5% din necesarul total de apă.

Necesarul de apă pentru acoperirea pierderilor de apă tehnic admisibile

in sistem, Nta, se consideră a fi de 2%, din necesarul total de apă.

Ngen = Ng + Np + Nta = 1,035 x Ng = 1,035 x 800 = 828 l/zi = 0,828

mc/zi = 0,103 mc/h = 0,028 l/s

Ngen = 828 l/zi = 0,828 mc/zi = 0,103 mc/h = 0,028 l/s, pentru o zi

conventionala, de calcul, de 8 ore

2.2.2. Necesarul de alimentare cu apă, de uz tehnologic:

Necesarul de apă, tehnologic :

Conform tehnologiei de producţie, necesarul de apă, pentru acoperirea

nevoilor tehnologice, este Nt = 21,8 mc/zi.

=============================================================118




===========================================================Incărcarea procesului, se va realiza in cele 8 ore, aferente zilei

convenţionale de calcul.

Necesarul total de alimentare cu apă :

Necesarul de apă, total, N, se determină cu relaţia:

Ntot = Ng + Nt + Ninc + Np + Nta = Ngen + Nt + Ninc

Volumul de apă, necesar intervenţiei la incendiu, de 54 mc, este

considerată cantitate constantă, ce nu va fi supusă coeficienţilor de aproximare.

Ntot = Ng + Nt + Np + Nta = Ngen + Nt = 0,828 + 21,80 = 22,628 mc/zi

= 2,828 mc/h = 0,785 l/s

Ntot = 22,628 mc/zi = 2,828 mc/h = 0,785 l/s

2.3. Cerin ţa de apă

2.3.1 Cerinţa de apă, de uz general

La structurarea cerinţei de apă s-a ţinut seama de:

- necesarul de apă conform pct. 2.2.1.

2.3.1.1. Determinarea cerin ţei de apă, de uz general :

Qgs = Ngen [ mc/zi]

Qgs zi med = 0,828 mc/zi = 0,103 mc/h = 0,028 l/s, pentru o zi

conventionala, de calcul, de 8 ore.

Qs zi max = Kzi * Qgs zi med

Kzi - coeficient supraunitar ce tine seama de neuniformitatea

consumului orar raportat la perioada unei zile

Kzi = 4,0

Qgs zi max = Kzi x Qgs zi med = 0,828 x 4 = 3,312 mc/zi = 0,414 mc/h

= 0,115 l/s.

Qgs orar max = Korar * Qgs zi max

Korar - coeficient ce ţine seama de neuniformitatea consumului orar in

ziua de maxim consum.

=============================================================119




===========================================================Korar = 6

Qgs orar max = Korar x Qgs zi max = 6 x 0,414 = 2,484 mc/h = 0,69 l/s

2.3.1.1. Determinarea cerin ţei de apă, de uz tehnologic :

Qts = Nt [ mc/zi]

Qts zi med = 21,8 mc/zi = 2,725 mc/h = 0,756 l/s, pentru o zi

convenţională, de calcul, de 8 ore.

Qts zi max = Kzi * Qts zi med

Kzi - coeficient supraunitar ce ţine seama de neuniformitatea

consumului orar raportat la perioada unei zile

Kzi = 1,5

Qts zi max=Kzi x Qts zi med = 21,8 x 1,5 = 32,70 mc/zi = 4,087 mc/h =

1,135 l/s.

Qts orar max = Korar * Qts zi max

Korar - coeficient ce ţine seama de neuniformitatea consumului orar in

ziua de maxim consum.

Korar = 6,0

Qts orar max = Korar x Qts zi max = 6 x 4,087 = 24,52 mc/h = 6,81 l/s

Cerinţa de apă, totală:

Qs = Qgs + Qts

Qs = Qs zi med = 22,628 mc/h = 2,828 mc/zi = 0,785 l/s.

Qs zi med = 22,628 mc/h = 2,828 mc/zi = 0,785 l/s.

Qszi max = 36,012 mc/zi = 4,50 mc/zi = 1,25 l/s.

Qsorar max = 27,004 mc/ora = 7,50 l/s

2.3.3. Debitele de alimentare a obiectelor sistemului de alimentare cu

apă

=============================================================120




===========================================================2.3.3.1. Sursa se dimensionează pentru debitul cerinţei de apă, zilnic

mediu, total, Qts zi med = 22,628 mc/zi = 2,828 mc/h = 0,785 l/s.

2.3.3.2. Secţiunile de control dintre sursa şi rezervorul de inmagazinare

se dimensionează pentru debitul cerinţei totale de apă maxim zilnice,

Qts zi max = 36,012 mc/zi = 4,50 mc/zi = 1,25 l/s.

2.3.3.3. Secţiunile de control ale reţelei de distribuţie se dimensionează

pentru debitul cerinţei de apă, totale, maxim orare: Qts orar max = 27,004 mc/ora =

7,50 l/s, peste care se suprapune intervenţia la incendiu, cu un debit de 5 l/s, deci

13,50 l/s.

Pentru asigurarea sursei de apă se propune realizarea unui foraj de

explorare - exploatare, care să asigure debitul total de alimentare cu apă, zilnic

mediu, de 0,785 l/s.

3. Rezervorul de acumulareRezervorul de acumulare trebuie să asigure următoarele volume:

- volumul de compensare orară;

- volumul maxim dintre volumul intangibil de incendiu şi volumul de

compensare orară.

3.1. Determinarea volumului de compensare orar ă

Vcomp = 0,22 Qts zi max = 0,22 x 1,25 = 0,275 l/s = 0,99 mc/h

= 23,76 mc/zi

Vavarie = 0,2 * Qts zi max = 0,2 x 1,25 = 0,25 l/s = 0,9 mc/h = 21,60

mc/zi

VA = 0,99 mc/h + 0,9 mc/h = 1,89 mc/h = 45,36 mc/zi pentru o zi de 24

ore de refacere.

3.2. Volumul rezervei intangibile de interven ţie la incendiu

Rezerva intangibilă, de intervenţie la incendiu, va fi de 54 mc.

=============================================================121




===========================================================Se va utiliza un rezervor radial, suprateran, din beton armat turnat

monolit, cuplat cu o statie de pompare, propus, cu volumul de 100 mc, ce urmează a

fi executat, in care vor fi cantonate ambele rezerve.

4. Staţia de tratare

Pentru debitul de alimentare cu apă, de uz tehnologic, nu este necesară

tratarea debitului de apă.

Debitele de alimentare cu apă, de uz igienico-sanitar, vor fi utilizate

doar pentru igiena corporală a personalului.

Apa de băut, va fi asigurată cu dispozitive transportabile, de tip ‘’La

Fântâna’’.

Pentru dezinfectia intregului debit de alimentare cu apa, se va utiliza

solutia dezinfecţiei debitului de apă, cu ultraviolete, utilizând un sistem de dezinfecţie,

de tip AQUADA 2, ce asigură dezinfecţia unui debit de apă, de 2,9 mc/h.

5. Debite de ape uzate :Debitele de ape uzate, de natură fecaloidă, produse in cadrul

pavilionului de exploatare, de la grupurile sanitare, vor fi colectate la un bazin

vidanjabil, adiacent clădirii, realizat din beton armat, cu volumul de 5 mc. Periodic,

apele uzate colectate, vor fi vidanjate, iar vidanjul introdus in procesul tehnologic.

4.1.3. Managementul apelor uzate

Se vor produce următoarele categorii de ape uzate:

• ape uzate menajere (0,69 l/s; 0,8 mc/zi) – deversare în bazin vidanjabil de 5 mc;

• ape uzate tehnologice provenite de la instalaţia de deshidratare a biogazului

(separatorul de condens) – rezultă 18,5 l/h apă (160 mc/an) această apă poate

conţine sulf şi fosfor. Este introdusă în bazinele de stocare unde se amestecă cu

materia primă.

=============================================================122




===========================================================• ape pluviale – sunt deversate în mediu prin intermediul unor rigole

Ape uzate menajere în debit de 0,8 mc/zi ) sunt canalizate şi deversate într-un

bazin vidanjabil cu volumul de 5 mc, amplasat îngropat. Apele uzate sunt vidanjate

periodic şi introduse în proces.

Apele pluviale colectate de pe suprafaţa amplasamentului sunt deversate liber la

teren. Aceste ape sunt considerate convenţional curate.

Regimul generării apelor uzate :

• apele uzate menajere au regim permanent.

• apele uzate tehnologice au un regim neuniform

Evacuarea apelor pluviale Platforma va fi sistematizată pe verticală şi orizontală astfel încât apele pluviale vor

fi colectate prin sistemul de rigole şi evacuate pe terenurile limitrofe.

Instalaţii de preepurare şi/sau epurare.

Instalaţii de preepurare şi epurare nu sunt prevăzute a se realiza.

Pentru urmărirea calităţii apelor freatice, sunt prevăzute, perimetral proprietăţii, 4 foraje de

observaţie, Dn 160 mm, H = 40 ml.

4.1.4. Prognozarea impactului

Calitatea apei receptorului după descărcarea apelor uzate, comparativ cu

condiţiile prevăzute de legislaţia de mediu in vigoare :

Nu sunt evacuate ape uzate de pe amplasament

=============================================================123




===========================================================

Impactul produs :Factorul de mediu apă nu este afectat .

Impactul produs de prelevarea apei asupra condiţiilor hidrologice şi

hidrogeologice ale amplasamentului proiectului :

Debitul de apă prelevat din subteran este de 4 mc/h. În aceste condiţii nu există

impact secundar asupra componentelor mediului cauzat de schimbari previzibile ale

condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului. Obiectivul nu va

modifica regimul de curgere al apelor subterane sau debitul acestora.

Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apă şi asupra zonelor de

coastă provocat de apele uzate generate şi evacuate :

Platforma va fi sistematizată pe verticală şi orizontală astfel încât apele pluviale vor fi

colectate prin rigole exterioare betonate din jurul obiectelor şi vor fi evacuate in

mediu pe terenurile limitrofe. Funcţionarea obiectivului propus nu va afecta

ecosistemele acvatice.

Folosinte de apă (zone de recreere, prize de apă, zone protejate, alţi utilizatori)

în zona de impact potenţial provocat de evacuarea apelor uzate.

Nu se vor evacua ape uzate de pe amplasament.

Impactul transfrontieră :

Având în vedere locaţia , modul de realizare a obiectivului propus şi anvergura

activităţii desfăşurate în cadrul acestuia se consideră că nu există impact potenţial

transfrontieră.

4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului

Se vor respecta următoarele măsuri de diminuare a impactului :

sistem de colectare şi evacuare controlată a apelor uzate menajere;

=============================================================124




=========================================================== fertilizarea terenurilor agricole cu namol de fermentare prin respectarea celor

mai bune practici agricole;

de pe amplasament nu se evacuează ape uzate în receptori naturali.

4.2. Emisii în atmosferă

4.2.1. Date generale

Scurtă caracterizare a surselor de poluare staţionare şi mobile existente în zonă, surse de poluare dirijate şi nedirijate.

Sursele de poluare a atmosferei din zonă (comuna Slobozia Ciorăşti) fac parte din

categoria surselor tipice zonelor rurale şi anume:

încălzirea rezidenţială proprie şi prepararea domestică a hranei

încălzirea spaţiilor instituţionale şi comerciale cu mijloace clasice proprii;

activităţi de mică industrie;

mici activităţi private (reparaţii auto şi utilajelor agricole, morărit şi panificaţie)

activităţi agricole:

o culturi vegetale (grădini, vii, pomi fructiferi)

o creşterea animalelor

o depozitarea deşeurilor

Sursele de poluare mobile a aerului sunt reprezentate de traficul auto din zona.

Staţia de biogaz va fi amplasată în apropierea drumului comunal DC 149 Focșani –

Slobozia Ciorăști şi a drumului de exploatare limitrof căii ferate.

Se estimează ca singurele surse de emisie mobile vor fi mijloacele auto care vor

transporta materia primă şi produsele la staţie.

Calitatea aerului în zonă se consideră a fi bună.

=============================================================125




===========================================================4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi

4.2.2.A. Documente de referinţă

Tehnologia adoptată prevede tratarea deşeurilor provenite din activităţile

desfăşurate la ferme conform Regulamentului 1774/2002 astfel:

a) Prin fermentarea anaerobă în instalaţia de biogaz a următoarelor deşeuri organice de origine animală:

Dejecţiile de la complexele de porci , respectiv nămolul primar , deşeu categoria 2

În completarea deşeurilor organice de natură animală s-au prevăzut 65 t/zi resturi vegetale uscate (paie de păioase şi coceni de porumb sau similar) cu un conţinut de

75%s.u.

Producerea simultană a energiei electrice şi termice, este o soluţie BAT pentru toate

domeniile în care se foloseşte, deoarece emisiile de CO2 pentru generarea simultană

a energiei termice şi electrice, sunt mult mai reduse decât pentru generarea separată

a energiei termice şi a energiei electrice. De asemenea, în acest caz, se utilizează

drept combustibil biogazul, un biocombustibil care chiar dacă emite CO2 prin ardere,

aceste emisii sunt considerate neutre pentru mediu.

Instalaţia de cogenerare (BC) propriu-zisă, este alcătuită din motorul cu ardere

internă de tip diesel, adaptat la utilizarea drept combustibil a biogazului, cuplat la un

generator electric şi la filtrul de aer de combustie, toate montate pe o placă de bază.

Pentru a asigura buna funcţionare a instalaţiei, la modulul BC se adaugă

următoarele utilaje şi echipamente:

sistem de alimentare cu combustibil;

sistem de alimentare cu ulei de ungere;

=============================================================126




=========================================================== sistemul de răcire a gazelor de ardere de la motorul diesel ;

sistemul de răcire cu apă a motorului şi a uleiului de ungere a motorului;

atenuator de zgomot pentru gazele de ardere ;

sistem de purificare a gazelor de ardere;

sistemul de monitorizare a funcţionării modulului BC.

Toate aceste utilaje şi echipamente, care alcătuiesc un modul BC se montează într-

un container izolat fonic, la care se adaugă instalaţiile de alimentare, ventilare şi

exhaustare aer.

Containerul cu instalaţia BC mai conţine un tablou de supraveghere şi automatizare,

care permite integrarea instalaţiei BC la locul de montaj, cu instalaţia de fermentare

anaerobă (unde se generează biogazul şi unde se trimite la consum apă fierbinte – la

80 °C) şi cu SEN, unde se trimite energia electrică produsă.

1. CORINAIR Conform EMEP/CORINAIR Emisşion Inventory Guidebook – 2007, emisiile

rezultate din producerea biogazului (SNAP COD 091006, 091008, NOSE CODE:

109.07.23, 109.07.31, NFR CODE: 6D), contribuie la emisiile totale naţionale într-o

măsură insignifiantă – mai puţin de 1% raportat la toţi poluanţii evacuaţi.

Încă nu s-a elaborat o metodologie specifică pentru aceste activităţi tocmai din

motivul că emisiile rezultate sunt neglijabile (la nivel naţional).

Aceste activităţi nu sunt surse semnificative de PM2,5.

2. WT_BREEF_0806Integrated Pollution Prevention and Control; Reference Document on Best

Available Techniques for the Waste Treatments Industries, August 2006.

Best Available Techniques in the Slaughterhouses and Animal By-products

Industries

=============================================================127




===========================================================

Procesul de fermentare anaerobă se desfăşoară în condiţii anaerobe – recipienţi

etanşi – şi nu presupune emisii în atmosferă decât în timpul transferului în şi din

fermentatoare. Sistemele anaerobe generează mai puţine emisii decât sistemele

aerobe raportat la kilogram de deşeuri, deoarece emisiile gazoase (metanul) sunt

produşi utili (metanul este utilizat pentru producerea energiei). În orice caz, în cazul

distribuţiei deşeurilor şi a tratamentului mecanic pot rezulta emisii de mirosuri şi praf.

O altă sursă de emisii o reprezintă etapa aerobă a procesului , când se pot produce

emisii de miros, în special dacă fermentarea anaerobă nu se produce la parametrii

optimi.

Emisiile cauzate de combustia biogazului sunt în mod normal mai mari decât emisiile

generate în timpul procesului de producere a biogazului.

Sunt posibile emisii fugitive de biogaz rezultate din valvele de urgenţă şi din

neetanşeităţi ale traseelor tehnologice. Acestea implică o serie de riscuri, inclusiv

riscul de explozie sau incendiu, alături de toxicitatea gazelor (H2S, mercaptani – care

generează mirosuri).

Emisiile de pulberi sunt puţin probabile deoarece procesul anaerob se desfăşoară în

spaţii etanşe.

În situaţia analizată, deşeurile nu necesită procesare mecanică, astfel incât emisiile de particule sunt minime.

Tabel 4.2.1. Emisii gazoase din staţiile de biogaz (per staţie)

Component Concentraţia la emisie

Unitate de măsură

Emisii specifice (g/tonă deşeuri)

Emisii specifice (g/MJ metan)

Gaz produs 11000 Nmc/tMetan Fugitive Vol.% 0 – 411 0,1CO2 31 – 35,2 Vol.% 181000 –

520000

85

=============================================================128




===========================================================CO 72,3 0,25NOx 10 – 72,3NH3 Fugitive N2O 0 0,2SOx 2,5 – 30 0,15H2S 284 – 289 mg/Nmc 0,033TOC (VOC) 0,0023PM

(bioaerosol)Miros 626 GE/NmcCloroform 2 μg/NmcBenzen 50 – 70 μg/NmcToluen 220 – 250 μg/NmcEtilbenzen 610 – 630 μg/Nmcm+p+o xilen 290 – 360 μg/NmcHidrocarburi

halogenate şi

PCB-uri

0,00073

Dioxine şi

furani (TEQ)

(0,4 – 4)•10-8

Clor total 1,5 μg/NmcHCl 0,011HF 0,0021Cd 9,4•10-7

Cr 1,1•10-7

Hg 6,9•10-7

Pb 8,5•10-7

Zn 1,3•10-7

Fugitive înseamnă că emisiile fugitive ale acestor compuşi se produc dar nu există

date după care să se poată cuantifica. Sursa: WT_BREEF_0806



de epurare de 98%.

Emisiile rezultate din procesul de combustie a biogazului sunt prezentate în tabelul

4.2.2.

Tabel 4.2.2. Concentraţia gazelor de ardere la BC

=============================================================129




===========================================================Parametru Biogaz Gaze exhaustate (de

ardere)AOX( adsorbable organically

bound halogens)

<150

CO 100 – 650*Praf <10 – 50NOx 100 – 500**H2S <5HCl <10 – 30HF <2 – 5Hidrocarburi <50 – 150SO2 <50 – 500Datele sunt în mg/Nmc la 5%O2*) când se utilizează motoare cu aprindere prin scânteie de capacitate

mică (<3MWth), valoarea de 650 poate fi dificil de obţinut. Instalaţia

atinge performanţa de 600 mg/Nmc la emisii pentru acest poluant.

**) când se utilizează motoare cu injecţie de capacitate mică (<3MW),

valoarea de 500 poate fi dificil de obţinut. Instalaţia atinge

performanţa de 500 mg/Nmc la emisii pentru acest poluant

4.2.2.B. Emisii în aer din activitatea instalaţiei analizate

4.2.2.1. Surse de emisii

Activitatea de producere a energiei termice şi electrice din biogaz duce la emisii în

atmosferă provenite din următoarele surse:

1. Manipularea deşeurilor organice introduse ca şi co-substrat în bioreactor. Se utilizează, pe lângă materia primă principală – silozul de

porumb – alte materiale: dejecţii bovine, porcine, dejecţii păsări. Cantităţile din

aceste materiale introduse în reactor sunt relativ scăzute în comparaţie cu

materia primă principală:

=============================================================130




===========================================================Tabel 4.2.3. Materii prime pentru staţia de biogaz

Substrat Intrări TOTAL[t/an]

TOTAL[t/zi]

dejectii porcine 3650 10

siloz de porumb 23 725 65apa de proces 11 315 37,6

TOTAL 38 690 112,6

Astfel, zilnic se pot introduce maxim 10 t deşeuri organice (co-substrat). Aceste

deşeuri sunt livrate direct în autocamioane de la producători. Nu este necesară

depozitarea intermediară. Descărcarea autocisternelor se face în concordanţă cu

sugestiile BAT şi dispoziţiilor Regulamentului CE 1774/2004, pentru minimizarea

emisiilor fugitive, respectiv:

menţinerea poluanţilor din aerul exhaustat la un nivel scăzut prin:

o devierea rutelor de trafic în afara zonei de livrare;

o utilizarea suprafeţelor şi echipamentelor de lucru uşor de curăţat;

o minimizarea timpului de depozitare al deşeurilor în zona de livrare;

o curăţarea pardoselilor cu regularitate utilizând aspiratoare cu vacuum;

o curăţarea benzilor transportoare şi a celorlalte echipamente cel puţin o

dată pe săptămână;

utilizarea unui sistem automat şi rapid de acţionare a uşilor şi dotarea acestora

cu cortine de aer; minimizarea timpului de deschidere a uşilor. Aceste dotări sunt

menite să minimizeze schimbul de aer în timpul descărcării sau încărcării.

buncărul de alimentare va fi dotat cu un sistem special pentru reducerea

contactului dintre deşeuri şi aerul exterior. În buncărele deschise, se practică

=============================================================131




===========================================================aspirarea gazelor rezultate din deşeuri şi exhaustarea acestora într-o instalaţie

de tratare.

in plus, în timpul operaţiilor de depozitare şi manipulare, următoarele măsuri

sunt aplicabile pentru minimizarea emisiilor de praf:

o acoperirea benzilor transportoare;

o curăţarea cu regularitate a spaţiilor aferente agregatelor, pardoselilor şi

rutelor de trafic;

o spălarea cauciucurilor camioanelor pentru prevenirea disperşiei

deşeurilor preluate pe roţi în afara amplasamentului;

o micşorarea distanţei de cădere între benzi transportoare

o instalaţie de desprăfuire aferentă sistemului de exhaustare a aerului din

hale

descompunerea aeroba a deşeurilor sau materiilor prime organice depozitate

trebuie evitată pe cât posibil.

În aceste condiţii, emisiile în atmosferă rezultate din manipularea deşeurilor organice sunt minime şi nesemnificative.

2. Emisii fugitive de metan pot rezulta din neetanşeităţi, scurgeri accidentale şi

gestionare incorectă a traseelor tehnologice pentru biogaz (nedirijate). Biogazul produs din fermentaţie se colectează la partea superioară a

fermentatoarelor în rezervoare tip „pungă” (baloane din folie de plastic insertizată cu

fibre textile). De aici, biogazul este transportat către bateria de cogenerare.

3. Emisii punctuale rezultate din combustia biogazului în scopul producerii energiei termice şi electrice (dirijate)

Conform documentelor de referinţă, aceste emisii nu sunt de natură să afecteze

semnificativ mediul, date fiind debitele şi concentraţiile în poluanţi la emisie.

=============================================================132




=========================================================== Se emit gaze specifice de ardere: CO, NOx, SOx, pulberi, precum şi concentraţii

foarte mici de alţi poluanţi: HCl, HF, COV, metale grele etc. Aceste emisii vor fi

detaliate într-un capitol următor.

4. Emisii punctuale rezultate de la arderea de siguranţă a biogazului şi de la generator (dirijate)

Staţia este dotată şi cu un arzător de urgenţă a biogazului (flacără deschisă).

Acesta este utilizat în următoarele cazuri:

• bateria de cogenerare este nefuncţională (avarie)

• fermentatoarele produc mai mult biogaz decât poate utiliza bateria de cogenerare

• aceste situaţii se întâlnesc destul de rar deoarece:

• fermentatoarele şi bateria de cogenerare sunt proiectate în interdependenţă;

• capacitatea de stocare a rezervoarelor „pungă” este foarte mare.



de epurare de 98%.

5. Emisii nedirijate, mobileSunt reprezentate de mijloacele de transport auto, echipate cu motoare Diesel cu

următoarele caracteristici ale surselor:

o surse nedirijate

o evacuări intermitente de gaze carburaţie

o surse la nivelul solului

4.2.2.2. Instalaţii de colectare, reţinere şi disperşie în atmosferă

Conform BAT, epurarea fluxurilor gazoase rezultate din arderea biogazului nu se

justifică economic şi nici din punct de vedere al protecţiei mediului. Instalaţiile mai

mici de 3MWth nu necesită instalaţii de epurare a fluxurilor gazoase (nici a biogazului

=============================================================133




===========================================================şi nici a gazelor de ardere) deoarece debitele şi concentraţiile în poluanţi la emisie

sunt mici (comparativ cu alte instalaţii de ardere).

În tabelul 4.2.4. sunt enumerate şi descrise echipamentele de evacuare în atmosferă

a gazelor de ardere.

Tabel 4.2.4. Instalaţii de reţinere şi dispersie în atmosferă

Instalaţie Caracteristici instalaţie

Debit evacuare

Temperatura de evacuare

Caracteristici sursă de evacuare

Viteza gazelor la evacuare

BC (4

cogeneratoare)

combined Heat

and Power

Unit tip

TEDOM

Quanto –

Deutz, 521 kW

– funcţionare

pe biogaz

2325

Nmc/h

150 – 180˚C 4 Coşuri de

disperşie

H = 8m

Dint. = 200

mm

9,14 m/s

Flacără de

siguranţă

Flacără

deschisă –

ardere biogaz

Max. 500

mc/h*

900˚C H = 10m

Dint = 200mm

1,71 m/s

*) Volumul gazelor de ardere s-a calculat din ecuaţia stoechiometrică de oxidare a

metanului:

CH4 + 2O2 = CO2 + 2H2O

4.2.2.3. Concentraţii şi debite maşice de poluanţi estimaţi a fi evacuaţi în mediu faţă de normele în vigoare

=============================================================134




===========================================================1. Mijloacele de transport

Toate mijloacele de transport utilizate sunt echipate cu motoare Diesel.

Timpul de funcţionare a mijloacelor de transport susmenţionate în incinta staţiei este

mic, de ordinul a maxim o oră pe parcursul unei zile, iar regimul de funcţionare a

motoarelor este apropiat de regimul de mers în gol.

Având în vedere timpii scurţi de funcţionare a motoarelor Diesel în incinta

analizată, regimul lejer de funcţionare a motoarelor, precum şi faptul că toate

mijloacele de transport utilizate sunt autorizate de Registrul Auto Român pentru

circulaţia pe drumurile publice (în cadrul testelor de autorizare fiind incluse şi

măsurători privitoare la emisiile de noxe în atmosferă prin gazele de eşapament),

considerăm că noxele emise în atmosferă prin gazele de eşapament rezultate din

funcţionarea motoarelor Diesel nu sunt în măsură să afecteze semnificativ calitatea

aerului din zonă.

Estimarea emisiilor din surse mobile (mijloace de transport)Pe amplasament vor activa următoarele mijloace de transport:

• incărcător frontal – max. 2 ore/zi (medie); consum mediu: 20 l motorină/h 40 l

motorină/zi

• autocamioane – recepţie materie primă şi evacuare produse finite (namol de

fermentare). În fermentatoare se introduc tipuri de co-substrat în cantităţi de până la

10 tone/zi. Se consideră că amplasamentul este tranzitat de 4 autocamioane pentru

livrare materie primă şi 1 camion/zi pentru evacuare namol. În total, aceste utilaje

funcţionează pe amplasament 1 h, consumând 15 l motorină.

Totalul de motorină consumat zilnic pe amplasament este de 55 l.Conform “Ioan Anghelache – Noi combustibili pentru automobile, Ed. Tehnică,

Bucureşti, 1993”, cantităţile de substanţe poluante rezultate prin arderea unui

kilogram de combustibil în motor (valori medii) sunt::

=============================================================135




=========================================================== Tabel 4.2.5. Emisii specifice de poluanţi în atmosferă la arderea motorinei în

motoare DIESEL

Natura poluantului Cantitate Concentraţieg/kg motorină mg/mc

Monoxid de carbon (CO) 21 1,19Oxizi de azot (NOx) 27 1,53Hidrocarburi nearse 13 0,7Dioxid de sulf 7,8 0,44Aldehide 0,8 0,045

Cantităţile de poluanţi ce vor rezulta din arderea carburanţilor în motoarele cu ardere

internă sunt prezentate în tabelul următor :

Tabel 4.2.6. Emisii estimate de poluanţi din surse mobile

Natura poluantuluiCantitate maximăg/zi

Monoxid de carbon (CO) 1155Oxizi de azot (NOx) 1485Hidrocarburi nearse 715Dioxid de sulf 429Aldehide 44

2. Bateria de cogeneratoare

Caracteristicile bateriei de cogeneratoare:

Date tehnice:

- Motor cu gaz + generator electric

- Capacitate cilindree 14,62 l/V 8

- Randament electric 40,60 %

- Randament termic 44,0 %

- Capacitate electrică 250 kW /h

- Capacitate termică 271 kW / h

- Tensiune 400 V

- Consum biogaz la 55% CH4 111m3/h

- Noxe în gazele de eşapare

=============================================================136




===========================================================- Nox < 500 mg/m3

- CO < 600 mg/m3

- Praf / funingine < 10 mg/Nm3

Coşul de fum, este din ţeava de oţel, inoxidabil, Dn 200 mm, H = 8 m

Bateria de cogeneratoare este formată din 4 cogeneratoare, instalaţii compacte,

containerizate, C6. Unităţile de cogenerare sunt dotate cu motoare termice cu

aprindere prin scânteie.

Cogeneratoarele sunt montate in containere şi echipate cu tot ce este nevoie

pentru buna funcţionare. Motoarele termice acţionează generatoare de energie

electrică, care, la rândul lor, produc energie electrică.

Iniţierea arderii in cogeneratoare (pornirea acestora) se realizează cu gaz petrolier

lichefiat, stocat intr-un rezervor de gaz, C16, exterior, in montaj aerian, cu volumul de

2000 l.

Cogeneratoarele, 4 bucăţi, formează unitatea tehnologică de valorificare a

biogazului prin producerea energiei electrice şi termice. Se instalează, în apropierea

fermentatoarelor pentru a avea trasee de conducte de agent termic căt mai scurte.

Cogeneratorul produce totodată energia electrică necesară utilajelor componente cât

şi energia termica necesară schimbătorului de căldură utilizat la încălzirea

substraturilor din fermentatoare.

Blocul de cogenerare se compune dintr-un motor cu ardere internă care foloseşte

drept combustibil biogazul, care angrenează un generator electric, un schimbător de

căldură din circuitul de răcire al motorului şi un schimbător de căldură pe gazele de

eşapare. Cogeneratorul este conceput special pentru arderea biogazului.

Randamentul electric este de cca. 2,2 kW-el / m3 de biogaz (diferă în funcţie de

conţinutul de metan din biogaz). Puterea debitată de motor este reglabilă, de la 50 la

100 %, ceea ce garantează o adaptare optimă atât la cantităţile de biogaz,

disponibile, cât şi la necesarul de consum.

Energia electrică produsă, este pe joasă tensiune, sincronizată cu reţeaua

natională atât ca tensiune cât şi ca frecvenţă. În cazul dispariţiei tensiunii pe reţeaua

naţională, cogeneratorul este decuplat de aceasta, motorul funcţionând fără sarcină.

=============================================================137




===========================================================Printr-un modul suplimentar, este posibil ca generatorul să se decupleze de reţea,

dar să livreze în continuare energie în instalatia internă.

Recuplarea la reţea, în acest caz, nu se mai face automat.

Punctul de predare a energiei electrice sunt bornele trifazice din panoul electric al

cogeneratorului

Transformatorul şi sistemul de contorizare se vor livra de către Electrica. De

asemenea, racordarea acestora va fi realizată de o societate zonală autorizată.

Punctul de predare a energiei termice, sunt flanşele de racordare de pe laterala

containerului fiecărui cogenerator. Temperatura agentului termic pe tur este de

cca. +80 °C.

Date tehnice de bază:

Energie electrică produsă (maxim)

930 kW

Energie termică produsă (maxim)

1073 kW

Eficienţă electrică 42,0 %Eficienţă termică 48 %

Eficienţă totală (utilizare combustbil)

86,3 %

Consum de gaz la 100% capacitate

401,5 mc/h

CombustibilBiogazul utilizat ca şi combustibil trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici:

Conţinutul de metan (vol.) 65 %Conţinutul minim de metan

(vol.)

>50 %

Capacitate calorică 23,4 MJ/NmcClor <2,7 mg/MJFluor <1,4 mg/MJClor şi fluor <2,7 mg/MJSulf total <20 mg/MJ

=============================================================138




===========================================================Particule solide

(dimensiune maximă)

<10(<10microm) mg/Nmc

Ulei (nu în formă lichidă) <400 mg/NmcSilicon <0,10 mg/NmcUmiditatea relativă <90 %Temperatura gazelor 10 – 50 ˚CPresiunea gazului 2 – 10 kPaTraseele tehnologice de admisie a biogazului sunt realizate conform normativelor în

vigoare. BC este prevăzută cu o instalaţie de curăţare a gazului (spălare) şi cu o

instalaţie de protecţie (electrovalve independente şi vas de expansiune) în cazul

opririi BC. Pe traseul de alimentare se prevede un regulator de presiune.

Combustie şi aer de răcire:Căldura neutilizată (căldura radiantă din părţile fierbinţi ale BC) este dispersată în

interiorul clădirii BC. Pentru răcire este prevăzut un sistem de ventilaţie, cu

următoarele caracteristici:

Căldură neutilizată, eliminată cu aerul de răcire

50 kW

Volumul de aer de combustie

2135 Nmc/h

Cantitatea minimă de aer de răcire

10500 Nmc/h

Temperatura aerului de răcire la intrare, min/max.

10/35 ˚C

Temperatura aerului la ieşire, max.

50 ˚C

Evacuarea produşilor de combustie şi a condensatuluiGazele de combustie sunt eliminate din BC prin tubulatura de exhaustare în

atmosferă, prin intermediul a 4 coşuri cu înălţimea de 10 m şi diametrul de 200 mm.

Volumul gazelor de combustie

2325 Nmc/h

Temperatura gazelor de combustie înainte de răcire

530 ˚C

Temperatura gazelor de combustie, nominal/maxim

150/180 ˚C

=============================================================139




===========================================================Dimensiuni coş: H/diam . int.

10/0,2 m

Viteza gazelor la ieşirea din coş

9,14 m/s

Zgomot

Zgomot la 1 m de BC, cu unitate de reducere a zgomotului

78 dB(A)

Zgomot la 1 m de BC, fără unitate de reducere a zgomotului

80 dB(A)

3. Flacăra de siguranţă Staţia este dotată şi cu un arzător de urgenţă a biogazului (flacără deschisă).



de epurare de 98%.

Arderea se realizează la înălţimea de 10 m de la sol, la capătul unui coş cu diametrul

interior de 200 mm.

Emisiile totale din surse staţionare, dirijate sunt centralizate în tabelul 4.2.7.

Informaţiile sunt preluate şi prelucrate din documentele de referinţă prezentate în

capitolul 4.2.2.A. Compararea concentraţiei la emisie s-a făcut cu CMA-urile impuse

de Ord. 462/1993, avându-se în vedere pragurile de alertă şi de intervenţie introduse

de Ord. 756/1997.

Tabelul 4.2.7. Estimarea emisiilor din surse staţionare, dirijate

Poluant Emisii specifice (cf. WT_BREE

Concentraţia la emisie (cf. WT_BREEF 0806)

Debite maxime de poluanţi[kg/an]

CMA* [mg/mc]Prag de alertă (70% din CMA)

Prag de intervenţie (100% din

=============================================================140




===========================================================F 0806)[g/t deşeu]

[mg/Nmc] CMA)

CO 103,6 100 – 650 2603 - -Praf 7,96 <10 – 50 200 35 50NOx 79,75 100 – 500 2002,5 350 500H2S 0,796 <5 20 3,5 5HCl 4,78 <10 – 30 120 21 30HF 0,796 <2 – 5 20 3,5 5SO2 79,75 <50 – 500 2002,6 350 500CO2 181000 –

520000

- 13056160 - -

N2O 0,2 1,25 5,02 - -TOC (VOC) 0,0023 0,0144 0,0577 - -Cloroform 0,0003 0,002 0,008 - -Benzen 0,0111 0,050 – 0,070 0,28 3,5 5Toluen 0,0398 0,220 – 0,250 1,001 70 100Etilbenzen 0,1005 0,610 – 0,630 2,52 70 100m+p+o xilen 0,057 0,290 – 0,360 1,442 70 100Hidrocarburi halogenate şi PCB-uri

0,0024 <0,050 –

0,150

0,6008 - -

Dioxine şi furani (TEQ)

(0,4 – 4)•10-

8

2,5•10-7 1,004•10-6 - -

Clor total 0,00024 0,0015 0,006 - -Cd 9,4•10-7 58,93•10-7 236•10-7 0,14 0,2Cr 1,1•10-7 6,89•10-7 27,61•10-7 3,5 5Hg 6,9•10-7 43,25•10-7 173,2•10-7 0,14 0,2Pb 8,5•10-7 53,28•10-7 213,4•10-7 3,5 5Zn 1,3•10-7 8,15•10-7 32,64•10-7 - -*) Cf. Ord. 462/1993 Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei, Anexa 1 – Norme

de limitare preventivă generală a emisiilor de poluanţi în atmosferă,

Emisiile totale din surse staţionare nedirijate sunt constituite în principal din metan,

amoniac şi miros rezultate din activităţile de manipulare a deşeurilor şi a materiilor

prime. Debitele şi concentraţiile acestor poluanţi sunt nesemnificative, comparativ cu

procesele aerobe de descompunere a materiei organice (v. tabel 4.2.8.).

=============================================================141




===========================================================În general, aceste emisii sunt diminuate prin respectarea cu stricteţe a condiţiilor

optime de operare (prevăzute prin BAT).

4.2.2.4. Prognozarea poluării aerului

Emisiile provenite de la cele 4 coşuri ale bateriei de cogeneratoare se încadrează în

valorile prevăzute de BAT/BREF.

Caracterizarea surselor de emisie punctiforme şi a receptorilor - Surse

Sursele punctiforme de emisie sunt cele 4 cogeneratoare şi flacăra deschisă de

siguranţă. S-au analizat:

• surse simultane de emisie punctiforme : coşurile celor 4 cogeneratoare;

• flacăra deschisă funcţionează doar când BC este închisă.

• poluanţii evacuaţi în atmosferă sunt în concentraţiile din tabelul 4.2.7. Un posibil risc

de poluare a aerului înconjurător este dat de poluanţii CO, NOx, SOx. Ceilalţi

poluanţi sunt în concentraţii mult sub limita maximă admisă.

Caracterizarea surselor se face în tabelul 4.2.8.

Tabelul 4.2.8. Caracterizarea surselor

Instalaţie Debit evacuare

Temperatura de evacuare

Caracteristici sursă de evacuare

Viteza gazelor la evacuare

Poluanţi evacuaţi

Concentraţia la emisie (maximă)(mg/Nmc)

BC 2325 Nmc/h

150 – 180˚C 4 Coşuri de disperşieH = 8mDint. =200 mm

9,14 m/s CONOxpraf

60050010

Receptori

Amplasamentul propus este situat la cel puţin 2km faţă de cea mai apropiată clădire

din com Slobozia Ciorăşti.Terenul din vecinătate este agricol (arabil şi unităţi

agricole). Practic, nu există receptori în imediata vecinătate care să fie afectaţi de

emisiile BC.

=============================================================142




=========================================================== Nox < 500 mg/m3

CO < 600 mg/m3

Praf / funingine < 10 mg/Nm3

=============================================================143




===========================================================Tabel 4.2.9. (partea 1) Surse staţionare de poluare a aerului, poluanţi generaţi şi emişi - Centralizare

Denumirea activităţii, sectorului, procesului tehnologic, codul activităţii

Surse generatoare de poluanţi atmosferici Caracteristici fizice ale surselor

Parametrii gazelor evacuate

Denumire

Consum/producţie

Timp de lucru anual, ore

Poluanţi generaţi

Poluanţi, coduri, după caz

Concentratiemg/Nmc

Denumire

Înălţime (m)

Dia

met

rul l

a in

terio

r la

vârf

al

coşu

lui

Viteza (m/s)

Temperatura (ºC)

Deb

it vo

lum

ic/d

ebit

maş

ic m

3 /sg/

s

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

=============================================================144




===========================================================Producere energie electrică şi termică din BiogazSNAP COD 091006, 091008, NOSE CODE: 109.07.23, 109.07.31, NFR CODE: 6D

Baterie de 4 cogeneratoare – funcţionare pe biogaz, putere 250 x 4 w

Consum:111 mc biogaz/h

Producţie:Energie termica produsa(bruta): 25 765 Kw h/zi (5 925 950kwh/anEnergie electrica produsa (bruta): 22 330 kwh/zi (5 135 900 kwh/an

5 520 ore/an (funcţionare la capacitate 100%)

COPraf NOx

- 60010500

4 Coş disp.identice

8 0,2 9,14 150 - 180

0,6458 mc/s

=============================================================145




===========================================================

4.2.2.5. Măsuri de diminuare a impactului

Tabel 4.2.11. Instalaţii pentru controlul emisiilor (epurarea gazelor evacuate), măsuri

de prevenire a poluării aerului

Conform calculelor concentratiile poluantilor in emisie se incadreaza in normele

reglementate, astfel incat aceste instalatii nu sunt necesare.

4.2.2.6. Evaluarea riscului pentru sănătatea populaţiei

Având în vedere următoarele elemente :

distanţa semnificativă faţă de zona de locuinţe peste 2 km ;

cantităţile relativ reduse de poluanţi rezultaţi ;

se consideră că riscul potenţial pentru sănătatea populaţiei este nesemnificativ

4.3. Solul

4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante în zonă

Zona amplasamentului aparţine în mod exclusiv cuaternarului. Din studiile intocmite rezultă urmatoarea litologie specifică in zona:

0,00 - 0,80 m - sol vegetal argilos

0,80 - 4,00 ( 6,00)m - praf argilos galben (lut loessoid sensibil la umezire

atinge valori de 4 - 6 %, sub incărcarea de 3 daN/cmp);

4,00 (6,00) m - 8 m - pietriş cu nisip.

Gradul de poluare Pentru stabilirea gradului de poluare a solului au fost prelevate şi analizate

patru probe de sol, din două zone, indicate pe planul de situaţie anexat (anexa 3), de

la adancimi de 5 şi 30 cm.

Probele au fost prelevate in data de 19.03.2010 de către echipa DIVORI PREST s.r.l.

Acestea au fost transmise prin curierat pentru a fi analizate in laboratoarele de

=============================================================146




===========================================================incercări din cadrul ROMPETROL QUALITY CONTROL s.r.l., acreditate RENAR-

certificat de acreditare nr. LI 333-/04.02.2008.

Rapoartele de incercare nr.1580,1581,1578, 1579 emise de către

ROMPETROL QUALITY CONTROL s.r.l. se regăsesc in anexa 4.

Amplasarea punctelor de prelevare a probelor s-a făcut ţinând seama de natura

surselor potenţiale de poluare şi a poluanţilor. Acestea au fost marcate, in prealabil,

pe planul de situaţie al zonei.

Probele de sol au fost prelevate de la două adâncimi diferite (reprezentând

adâncimile situate la 5 cm şi, respectiv, 30 cm de suprafaţa solului), în conformitate

cu prevederile Ordinului MAPPM nr. 184/2007 – Anexa A.3, punctul 2.1.2., in cantităţi

suficiente pentru efectuarea analizelor şi au fost transferate in pungi de plastic

pregătite prin marcare 1-5;2-30;3-5;4-30.

Rezultatele analizelor şi compararea acestora cu valorile admise Rezultatele valorilor determinate au fost comparate cu valorile de referinţă pentru

urme de elemente chimice în sol – Tabelul nr. 1 din Ordinul M.A.P.P.M nr. 756/1997

pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului.

În actul normativ menţionat, indicatorii de apreciere a calităţii solului sunt

raportaţi la valorile normale, pragurile de alertă şi pragurile de intervenţie, atât pentru

folosinţa sensibilă cât şi pentru folosinţa mai putin sensibilă a terenurilor.

Astfel:

pragurile de alertă avertizează asupra existenţei, într-o anumită situaţie, a

unei poluări potenţiale în sol.

pragurile de interven ţ ie sunt pragurile de poluare care impun reducerea

poluării, astfel încât concentraţiile de poluanţi să scadă la valorile prevăzute

de reglementările în vigoare.

Reglementările privind poluarea solurilor se referă atât la folosinţa sensibilă,

cat şi la cea mai puţin sensibilă a terenurilor, identificate după cum urmează:

a) folosinţa sensibilă a terenurilor este reprezentată de utilizarea acestora pentru

zone rezidenţiale şi de agrement, în scopuri agricole, ca arii protejate sau zone

=============================================================147




===========================================================sanitare cu regim de restricţii, precum şi suprafeţele de terenuri prevăzute pentru

astfel de utilizări în viitor;

b) folosinţă mai puţin sensibilă a terenurilor include toate utilizările industriale şi

comerciale existente, precum şi suprafeţele de terenuri prevăzute pentru astfel de

utilizări în viitor.

Amplasamentul analizat se raportează la folosinţa mai putin sensibilă a terenurilor

atat pentru utilizarea anterioară cat şi pentru cea viitoare.

Pentru probele de sol prelevate s-au analizat următorii indicatori: total produs

petrolier, total pesticide, crom, cadmiu, nichel, plumb.

Rezultatele analizelor, comparativ cu valorile de prag şi de interventie, pentru

folosinţe mai puţin sensibile, sunt evidenţiate în tabelul de mai jos:

Interpretarea rezultatelor Rezultatele analizelor probelor de sol la indicatorii analizaţi (crom, cadmiu,

nichel, plumb, total hidrocarburi din petrol, total pesticide) nu ating pragurile de alertă

stabilite în Ordinul M.A.P.P.M nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind

=============================================================

Metale grele Total hidrocarburi

din petrolTotal

pesticideCr Cd Ni PbValori

normale(mg/kg s.u.)

30 1 20 20 < 100 < 0,2

Prag de alerta

(mg/kg s.u.)300 5 200 250 1.000 2

Prag de Intervenţie(mg/kg s.u.)

600 10 500 1000 2.000 5

1- 5 21,6 1,23 22,3 88,6 63,8

2- 30 14,5 1,04 17,9 71,9 693- 5 9,26 1,26 16 10,9 0,002

4- 30 11,9 0,95 17,5 9,52 0,02

148




===========================================================evaluarea poluării mediului şi reflectă lipsa poluarii solului, avand in vedere şi

caracteristicile de utilizare şi amplasare:

• zona amplasamentului este cu folosinţă agricolă (teren arabil şi ferme de animale).

Solul a fost cultivat în regim gospodăresc de către localnici.

• activităţile agricole sau zootehnice în regim intensiv s-au desfăşurat cu respectarea

normelor legale privind protecţia mediului. De-a lungul timpului s-au utilizat în special

îngrăşăminte naturale (dejecţii zootehnice fermentate).

• traficul auto din zonă este redus, astfel incât se elimină acidifierea solului datorată

emisiilor de gaze toxice;

4.3.2. Modul de folosire a terenurilor

Suprafaţa totală ocupată de obiectiv este de 24 143 mp din care:

Folosinţă teren Suprafaţa (mp)

Total construcţii 10 859Alei betonate 4365Spaţiu verde 8668Canale pluviale deschise 251TOTAL 24 143

Perimetrul vizat are stabilitatea generală asigurată.

Nu s-au semnalat fenomene geologice active sau fosile.

Terenul satisface cerinţele de sol mai puţin sensibil pentru activităţi industriale.

4.3.3. Surse de poluare a solurilor

Cea mai importantă sursă de poluare a solurilor o reprezintă utilizarea

necorespunzătoare a namolului rezultat în urma fermentaţiei anaerobe, ca

îngrăşământ pentru sol. Alte surse de poluare a solului, cu mai puţină importanţă

sunt:

• materii organice depozitate necorespunzator

=============================================================149




===========================================================• deşeuri depozitate necorespunzator

• pierderi accidentale de ulei de la autovehicule şi utilaje

• pulberi şi alte emisii de la centralele electro-termice

Pentru reducerea emisiilor in sol , subsol şi apa subterană in cadrul instalatiei

analizate, se vor adopta următoarele măsuri cu caracter general:

se vor respecta timpii de staţionare în fermentarea materiei organice, astfel

incât cantitatea de azot şi fosfor din namol să fie în limite admişibile;

pardoselile din hale vor fi impermeabile şi uşor de curăţat. Zonele active ale

suprafeţei de teren vor fi de asemenea impermeabilizate şi uşor de curăţat

nămolul fermentat, după stocare în cele 2 bazine, va fi transportat pentru

fertilizarea solului in baza contractelor incheiate cu proprietarii terenurilor.

Pentru solurile care se fertilizează se va face studiul pedologic şi agrochimic

deşeurile reciclabile colectate selectiv vor fi depozitate in locurile special

amenajate

apele pluviale vor fi colectate prin rigole şi evacuate in mediu fără conţinut de

uleiuri sau alte produse toxice sau periculoase

4.3.4. Controlul emisiilor pe sol

incărcările şi descărcările de material trebuie să aibă loc in zone desemnate,

protejate impotriva pierderilor prin scurgeri

toate autovehiculele trebuie etanşate corespunzator, pentru a preveni

contaminarea solului prin scurgeri

titularul de activitate trebuie să aibă in dotare o cantitate corespunzătoare de

substanţe de absorbţie adecvate pentru ţinerea sub control şi absorbţia

oricărei pierderi prin scurgere

utilizarea nămolului fermentat în agricultură se va face funcţie de caracteristicile rezultate din studiul periodic chimic, biologic şi bacteriologic, de capacitatea de preluare a solului şi de valorificarea

=============================================================150




===========================================================potenţialului nutritiv la producţia de culturi de câmp. Se vor respecta prevederile DIRECTIVEI NITRAŢILOR 91/676/ECE privind administrarea

sub nivelul maxim admis de 170 kg N/Ha/an. Supravegherea administrării se va face prin organisme de specialitate, respectiv OSPA Focşani (Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice)

4.3.5. Prognozarea impactului

În vederea prognozei impactului la împrăştierea pe sol a nămolului, s-a făcut

calculul necesarului de teren agricol pentru a fi respectate prevederile Directivei

Nitraţilor (v. tabelul 4.3.1. şi 4.3.2.). La punerea în funcţiune a staţiei, beneficiarul va trebui să facă dovada disponibilităţii suprafeţei de teren necesare. Pentru acest scop a fost deja incheiat un contract (209/24.08.2009) cu S.C. Euroagriservice s.r.l. pentru fertilizarea a 702 ha teren agricol.

Tabelul 4.3.1. Cantităţi de nutrienţi în materia primă

Aceste date sunt valorile medii din analize(KTBL,1998-99).

15% din azotul amoniacal se transformă la fermentare in NH4-N.

Tabelul 4.3.2. Cantităţi de nutrienţi în nămolul fermentat şi necesar teren

IEŞIRI NUTRIMENTE/ RESTURI ORGANICE IN SUBSTRATUL REZIDUAL

=============================================================

INTRARI C/N = 4/1 TOTAL [t/an]

MASA USCATA[t SU/an]

SUBSTRAT CARACTERISTICI SPECIFICE

TOTALUL NUTRIMENTELOR

N tot

[% v. SU]

NH4-N

[% v. SU]

P2O5

[% v. SU]

K2O

[% v. SU]

N tot

[kg/an]

NH4-N

[kg/an]

P2O5

[kg/an]

K2O

[kg/an]

1.643 98,58 Dejectii porcine 9,30 4,00 5,20 4,90 9.168 3.943 5.126 4.8302.190 175,20 Dejectii bovine 4,80 1,80 1,90 6,40 8.410 3.154 3.329 11.2131.825 584,00 Dejectii pasari 8,00 0,80 4,30 2,50 46.720 4.672 25.11214.60015.800 5214,00Siloz de porumb 1,30 0,20 0,354 1,13 67.782 10.42818.24958.91825.108 6801,78 2,26%0,45% 0.89% 153.98030.40960.485

151




===========================================================BIOGAZ[t/an]

MASAUSCATA[t SU/an]

SUBSTRAT REZIDUAL[t/an]

N tot

[% v. SU]

NH4-N

[% v. SU]

P2O5

[% v. SU]

K2O

[% v. SU]

SUO

[% v. SU]

N tot

[Kg/mNH4-N[Kg/m3]

P2O5

[Kg/m3

K2O[Kg/m3

SUO[Kg/m3]

4915 2076 20193 7,4 % 2,4 % 2,9 % 67,0 %7,6 2,4 3,0 69

SU-TOTAL: 10,3% SUPRAFATA NECESARĂ(max.: 170 Kg N/ ha/an): 905,762 haSUPRAFATA NECESARĂ(max.: 70 Kg P2O5/ ha/an): 864,067 ha

Lucrările de amenajare a obiectivului pot aduce modificări asupra terenului din punct

de vedere fizic (compactare, tasare, amestecare straturi) asupra solului faţă de

situaţia existentă. Având în vedere amploarea relativ mică a proiectului, precum şi

caracteristicile acestuia, modificările fizice asupra solului sunt nesemnificative. Se

apreciază că nu vor fi afectate semnificativ dinamica apelor subterane, deoarece

acestea sunt la adâncimi de 6m.

Ţinând cont de utilizarea trecută precum şi de modul de amenajare a terenului în

zona de amplasare a obiectivului propus, se consideră că realizarea obiectivului

propus nu aduce modificări semnificative în activitatea biologică a solurilor, a calităţii,

vulnerabilităţii şi rezistenţei acestora.

Obiectivul propus este prevăzut prin proiect cu mijloace corespunzătoare de protecţie

a factorului de mediu sol.

Se consideră că in incinta staţiei nu vor fi emisii semnificative pe sol.

Planificarea şi efectuarea lucrarilor de verificare-intretinere-reparare a tuturor

instalatiilor şi echipamentelor din staţie precum şi planificarea riguroasa a tuturor

operatiilor care se desfasoara, vor preveni aparitia unor emisii pe sol, in subsol şi in

apa subterană.

=============================================================152




===========================================================Emisii in apa de suprafată: nu vor fi emisii de apă uzată in apa de suprafată.

Prin realizarea lucrarilor propuse in proiect, platforme betonate, instalatii de

alimentare cu apa şi canalizare bine izolate, depozite de materii organice conform

normelor, poluarea solului va fi evitată.

4.3.6. Măsuri de diminuare a impactului

Nu sunt necesare măsuri suplimentare pentru diminuarea impactului asupra solului,

faţă de cele amintite pe parcursul lucrării.

4.4. Subsolul

Poluarea existentăNu există informaţii privind încărcarea cu poluanţi a subsolului pe amplasamentul

studiat.

Surse de poluare a subsoluluiAvând în vedere măsurile prevăzute pentru prevenirea poluării solului, subsolul nu va

fi afectat de poluare.

Impactul prognozatNu se produc schimbări în mediul geologic care pot induce efecte asupra condiţiilor

hidrogeologice, reţelei hidrologice, etc.

Măsuri de diminuare a impactului :Sunt cele prezentate la Cap.4.3.3.

4.5. Biodiversitatea

Informaţii privind vegetaţia şi fauna zonală Din punct de vedere al biodiversităţii, amplasamentul nu este situat in arie protejată

sau vecinătate. Vegetaţia reprezintă rezultatul interferenţei ariilor de influenţă Est

Europeană, al elementelor endemice şi al activităţilor antropice.

=============================================================153




===========================================================În imediata apropiere a amplasamentului se aflã terenuri arabile şi unităţi zootehnice.

Impactul prognozat La alegerea amplasamentului s-a ţinut cont de condiţiile de mediu – climă, relief,

reţea hidrografică, caracteristicile solului. S-au evitat depresiuni, văi închise şi zone

cu frecvente inversiuni termice, precum şi terenuri expuse vânturilor dominante pe

direcţia teritoriilor locuite. Sunt evitate grupări de obiective, care elimină în atmosferă

poluanţii ce-şi potenţează prin combinare sau amestec, acţiune succesivă, efectul

nociv asupra organismului uman, plante, animale.

Pentru evitarea propagării epizotiilor, pe drumul de acces în staţie se prevăd preşuri

de dezinfectare.

Nu se produc modificări de suprafeţe acoperite de păduri, mlaştini, corpuri de apă, nu se alterează habitate, nu se produc influenţe asupra speciilor de plante sau animale incluse în Cartea Roşie sau cu importanţă economică.

4.6. Peisajul

Principalele zone funcţionale ale amplasamentului sunt:

-zona de alimentare cu materii prime

-zona de fermentaţie anaerobă

-zona de producere a energiei electrice şi termice

-zona de depozitare a nămolului fermentat

Se adaugă: reţele de apă, canalizare, electrice, drumuri, împrejmuiri. Construcţiile

sunt sistematizate în planul general astfel încât să asigure: izolarea în spaţiu, un flux

tehnologic optim, specific activitatii, respectarea distanţelor dintre construcţii pentru

realizarea cerinţelor igienice şi paza contra incendiilor, orientarea corectă şi

adaptarea în teren, eficienţă tehnico-economică.

Distanţele minime impuse de norme:

-20 m faţă de drum judeţean – se respectă

-300 m faţă de casele de locuit- se respectă

S-au respectat indicii privind gradul de ocupare a terenului, după cum urmează:

=============================================================154




===========================================================- spaţii construite < 90%

- spaţii de protecţie cultivate > 5%

- gradul de ocupare a terenului < 95%

Impactul prognozat

Lucrările de amenajare-reablitare proiectate, prin realizarea lor aduc o îmbunătăţire

al aspectului general al amplasamentului.

Impactul produs de proiect asupra peisajului nu este semnificativ deoarece:

amplasamentul este situat la distanţe mari faţă de zonele locuite şi de drumurile

judeţene;

construcţiile nu vor fi vizibile din drumul judeţean sau din oraş;

amplasarea obiectelor proiectului s-a făcut cu respectarea normelor de design

industrial. Centrala electrică/ termică, transformatorul, modului tehnic sunt

înglobate în construcţii modulare;

rezervoarele de reacţie, de stocare sunt vopsite în verde pentru a nu contrasta

puternic cu peisajul învecinat

4.7. Mediul social economic, condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

Obiectivul propus determină un impact potenţial pozitiv din punct de vedere al :

pieţii de muncă ;

investiţiilor locale şi dinamicii acestora;

activităţilor agro-zootehnice.

Obiectivul propus nu produce impact potenţial asupra condiţiilor etnice şi culturale

sau asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic şi monumentelor istorice.

5. Analiza alternativelor

Analiza alternativelor comportă 2 direcţii de abordare:

- alternative tehnologice

=============================================================155




===========================================================- alternative de amplasament

Alternativele tehnologice se referă la alte modalităti de obţinere a energiei electrice

din surse neconvenţionale şi, de asemnea, la alte metode de tratare a deşeurilor

organice. În tabelul 5.1. sunt prezentate sumar principalele alternative cu avantaje şi

dezavantaje specifice.

Tabel 5.1. Alternative tehnologice

Tehnologie Materie primă

Produse principale

Produse secundare

Implicaţii de mediu

Observaţii

Fermentarea anaerobă

Siloz de porumb, deşeuri organice (dejecţii)

Energie electrică şi termică

Nămol fermentat – îngrăşământ natural pentru sol

Se pot folosi o gamă largă de deşeuri organice. Se produce energie electrică şi termică din surse regenerabile

Alternativa propusă de beneficiar. Obiectivul principal al proiectului este obţinerea de energie

Compostarea aerobă

Deşeuri organice (dejecţii animaliere, resturi vegetale)

Compost îngrăşământ natural pentru sol

- Există restricţii în ceaa ce priveşte materiile prime

Prin compostare nu se poate capta energie

Turbine eoliene

Vânt Energie electrică

- Pot avea impacte semnificative asupra mediului

Suprafaţă mare de teren

Este preferată fermentarea anaerobă din mai multe motive:


eficienţă energetică mare şi avantaje financiare producerea energiei verzi,

certificate verzi etc.

posibilitatea de comercializare a produselor secundare .


Se va face în continuare o scurtă descriere teoretică a fermentării anaerobe.

=============================================================156




===========================================================

5.1. Generalităţi privind fermentarea anaerobă

Fermentarea anaerobă este un proces natural de descompunere a materiei

organice în substanţe organice cu moleculă simplă şi un amestec de gaze ce conţine

CH4, CO2, H2, N2, H2S. Procesul se desfăşoară în absenţa oxigenului sub influenţa

metabolică a bacteriilor anaerobe. Amestecul de gaze rezultat se numeşte biogaz şi

este considerat o sursă neconvenţională (alternativă) de energie.

Fermentarea anaerobă este folosită de aproximativ 100 de ani pentru stabilizarea

nămolurilor rezultate din epurarea apelor uzate municipale, precum şi tratarea unei

mari varietăţi de deşeuri industriale.

În urma fermentării anaerobe a deşeurilor rezultă două produse principale: biogazul şi nămolul. Biogazul poate fi folosit ca sursă alternativă de energie iar nămolul, în

funcţie de conţinutul în solide, poate fi folosit ca amendament pentru sol sau

fertilizator. La prima vedere, fermentarea anaerobă este soluţia ideală pentru tratarea

deşeurilor de natură organică, deoarece toate produsele finale pot fi valorificate (v.

fig. 5.1). În realitate această tehnologie este foarte dificil de aplicat deoarece, ca

orice proces biologic, fermentarea anaerobă este influenţată de un număr mare de

parametri care sunt greu de controlat. Cel mai mare impediment este însă realizarea

condiţiilor anaerobe şi a temperaturilor necesare procesului.

=============================================================157




===========================================================

Excremente animale Resturi vegetale

Generator de biogaz(digestor)

Namol

Energie

Mecanica

Termica

Electrica

Fertilizator pentru sol(continut mare de N si alti nutrienti)Imbunatateste structura solului si crestecontinutul in substante organice

Biogaz

Fig. 5.1. Posibilităţi de valorificare a produşilor finali rezultaţi în urma FA (NAS,

1977)

Deşeurile care pot fi tratate prin fermentarea anaerobă sunt cele cu un mare conţinut

în substanţe organice, cum ar fi: deşeuri menajere, nămoluri organice, resturi

vegetale, gunoi de grajd, deşeuri de la abatoare, deşeuri din zootehnii, etc. Pentru ca

bacteriile anaerobe să poată să se dezvolte, este necesar un anumit raport C/N,

precum şi suficienţi nutrienţi şi vitamine. Acestea se obţin prin combinarea diferitelor

substanţe cu deşeul organic iniţial.

Biogazul are o compoziţie care variază în funcţie de mulţi factori, cum ar fi:

compoziţia materiei prime, încărcarea organică a reactorului, timpul de retenţie,

temperatura. În general, compoziţia biogazului este:

- CH4 – 55-65%;

- CO2 – 35-45%;

- N2 – 0-3%;

- H2 – 0-1%;

- H2S – 0-1%.

=============================================================158




===========================================================Din aceste gaze, cel mai important este CH4 deoarece are cea mai mare putere

calorică (9000 kcal/m3). Puterea calorică aproximativă a biogazului este de 4500 –

6300 kcal/m3, aceasta depinzând de concentraţia metanului (Lusk P, 2001).

5.1.1. Obiective, beneficii şi limitări ale fermentării anaerobe

5.1.1.1. Obiective şi limitări

Principalele scopuri ale folosirii fermentării anaerobă în tratarea deşeurilor sunt:

1. Producerea biogazului în urma fermentării anaerobe a deşeurilor organice este

cel mai mare beneficiu. În acest fel se recuperează mare parte din energia potenţială

a materiei organice. Biogazul poate fi folosit în unităţi gospodăreşti pentru gătit,

încălzit, iluminat, dar şi în instituţii mai mari pentru încălzit sau generare de energie

electrică. Acest lucru contribuie la conservarea resurselor energetice locale

epuizabile (cărbuni, petrol, gaze naturale, etc).

În mediul rural, această tehnologie se poate aplica cu succes pentru că majoritatea

deşeurilor din aceste zone sunt organice şi folosirea biogazului ca sursă de energie

ar duce la independenţa energetică a gospodăriei sau fermei.

2. Stabilizarea deşeurilorReacţiile biochimice ce se produc în timpul FA reduc conţinutul de compuşi organici

din deşeuri cu 30 până la 60% şi se produce un nămol stabilizat care poate fi folosit

ca fertilizator pentru sol.

3. Formarea de nutrienţiNutrienţii (compuşii cu N, P şi K) prezenţi în deşeurile organice se găsesc, de obicei

legaţi în structuri organice complexe, fiind greu asimilabili de către plante în această

formă. După realizarea FA, cel puţin 50% din N prezent este transformat în ioni

amoniu, acesta putând fi transformat în continuare în nitriţi şi nitraţi care sunt uşor

asimilaţi de către plante.

NH4+ + 3/2O2 NO2

- + 2H+ + H2O

=============================================================

Nitrosomonas

159




===========================================================

NO2- + 1/2O2

NO3-

Conţinutul de fosfaţi şi de potasiu nu scade şi procentul de 50-80% asimilabil de

către plante nu se va modifica. FA nu distruge şi nu inhibă nici unul dintre nutrienţii

prezenţi în deşeurile organice din zootehnie, mai mult. le face mai accesibile pentru

plante. În plus, dacă nămolul rezultat din fermentatoare este împrăştiat pe sol, el

acţionează ca fertilizator şi ca amendament pentru sol, îmbunătăţind proprietăţile

fizice şi chimice ale acestuia.

4. Inactivarea microorganismelor patogeneÎn timpul procesului anaerob, deşeurile sunt menţinute în lipsă de oxigen timp

îndelungat (15-30 zile) la temperaturi de ~35ºC. Aceste condiţii sunt suficiente pentru

a inactiva o mare parte din bacteriile patogene, virusuri, protozoare, etc.

Comparativ cu alte metode biologice de tratare a deşeurilor (compostarea), în FA,

singurul avantaj major este producţia de biogaz. Celelalte beneficii (stabilizarea

deşeurilor, inactivarea microorganismelor patogene) sunt mult mai bune în cazul

compostării. Alte limitări ale FA sunt costuri de operare mari, variaţii sezonale în

producţia de biogaz, probleme de operare şi întreţinere. Deoarece inactivarea

bacteriilor patogene este incompletă şi nămolul rezultat este în formă lichidă, trebuie

luate măsuri speciale în manipularea şi utilizarea acestui nămol.

În tabelul 5.1 sunt prezentate comparativ cele două metode biologice de tratare: FA

şi compostarea.

Tabelul 5.1. Comparaţie între fermentarea anaerobă şi compostare (Tam şi Thanh,

1982)

Condiţiile de operare Compostare Fermentare anaerobă Materiale adăugate deşeurilor organice pentru

Materii vegetale Apă + materii vegetale

=============================================================

Nitrobacter

160




===========================================================corecţia raportului C/N şi a umidităţiiTemperatura de operare 50-70ºC Ambientală Timpul de operare 6 – 8 săptămâni (incluşiv

maturarea compostului)4 – 8 săptămâni

Pierderea de azot De la puţin până la mult De la puţin până la mediuSpaţiu necesar Relativ mic Relativ micMod de operare De la tradiţional la

complicatComplicat

Miros Probleme pentru sistemele deschise

Nu există astfel de probleme pentru că fermentatoarele sunt închise

Produsul final Compost Biogaz şi nămolGreutate Mică prin eliminarea apei Mare datorită producerii de

biomasă şi a diluării cu apăConţinutul de apă 40-50% 88-92%Conţinutul în humus abundent Mai puţin ca la compostareInactivarea bacteriilor patogene

Bună Moderată

Transport şi manipulare Uşor (formă solidă) Dificil (formă lichidă)Depozitare Uşor cu pierderi scăzute

de azotDificil cu pierderi de azot

5.1.1.2. Avantaje şi dezavantaje ale FA

Tehnologia tratării deşeurilor organice prin FA are următoarele avantaje majore:

1. Produce o mare cantitate de biogaz. Acesta poate fi depozitat la temperatura mediului şi utilizat ca sursă alternativă de energie.

2. Produce un nămol aproape fără miros (sau cel puţin mirosul nu este dezagreabil).

3. Nămolul este un bun fertilizator pentru sol. Poate fi folosit şi ca amendament pentru sol, în vederea îmbunătăţirii proprietăţilor fizice ale solului.

4. Reduce conţinutul în materii organice ale deşeurilor cu până la 30-50% şi produce un nămol stabil care poate fi depozitat;

5. Inactivează total sau parţial bacteriile patogene;

=============================================================161




===========================================================6. Muştele şi rozătoarele nu atacă nămolul rezultat; accesul animalelor este limitat

deoarece nămolul este lichid şi este depozitat în bazine;

7. Oferă o posibilitate ecologică şi igienică de depozitare şi tratare a deşeurilor animaliere şi umane;

8. Ajută la conservarea resurselor energetice locale (lemn, cărbune, petrol, etc).

Principalele dezavantaje ale acestei metode sunt (Jack L, 2001):

1. Risc de explozie;

2. Costuri ridicate de construcţie, operare şi întreţinere (dacă procesul este bine optimizat, aceste costuri se amortizează;

3. Volumul produsului finit (nămolului) este mai mare decât cel al deşeurilor intrate în fermentator (în cazul in care se adaugă apă pentru diluţie);

4. Nămolul lichid prezintă un potenţial risc dacă este manipulat şi folosit incorect;

5. Sunt necesare monitorizarea şi automatizarea procesului tehnologic;

6. Metoda este limitată numai la deşeurile organice. Alte substanţe chimice pot inhiba procesul biologic. Deci necesită o sortare riguroasă a deşeurilor ce intră în fermentator;

7. Producţia de biogaz scade drastic în perioadele reci ale anului.

8. Trebuie făcut un compromis între cantitatea de biogaz şi calitatea nămolului rezultate;

9. Pentru a creşte eficienţa energetică a biogazului, acesta trebuie purificat.

5.1.2. Mecanismul fermentării anaerobe

Fermentareaa anaerobă a materiei organice este foarte complicată din punct de

vedere biochimic, antrenând sute de posibili compuşi intermediari şi reacţii, fiecare

reacţie realizându-se sub influenţa unor enzime specifice sau a catalizatorilor

specifici. Reacţia chimică generală, şimplificată este următoarea:

=============================================================162




===========================================================

Materie organică CH4 + CO2 + H2 + NH3 + H2S

În general, fermentatia anaerobă se realizează în următoarele trei etape:

1. Hidroliza/lichefierea;

2. Formarea acizilor;

3. Formarea metanului.

Figura 5.2 arată principalii compuşi intermediari formaţi în timpul descompunerii

anaerobe a proteinelor, carbohidraţilor şi a lipidelor, precum şi descrierea reacţiilor

care au loc în fiecare din cele trei etape.

PROTEINE AMINOACIZI CELULE BACTERIENE (generatoare de acizi si de metan)

AMONIAC

ACIZI GRASI VOLATILI

CARBOHIDRATI ZAHARURI SIMPLE ACETATI

DIOXID DE CARBON

METAN

HIDROGEN

DIOXID DE CARBONACIZI GRASI CU CATENA MARE

GRASIMI SI ULEIURI

lichefiere formarea de acizi formarea metanului

Substante organice

Fig. 5.2. Fermentarea anaerobă a compuşilor organici

5.1.2.1. Hidroliză / lichefiere

Deşeurile de natură organică sunt alcătuite din substanţe complexe ca proteine,

lipide, carbohidraţi, celuloză, lignină. Multe din aceste substanţe sun insolubile în

apă. În această etapă, legăturile polimerilor organici sunt rupte de enzimele

extracelulare produse de bacteriile hidrolitice, formându-se compuşi organici simpli,

solubili în apă. Aceşti compuşi simpli (monomeri) sunt disponibili oricărei bacterii

=============================================================

Fermentaţie

anaerobă

163




===========================================================acidogene. Este dificil să deosebim această etapă de a doua (formarea acizilor),

deoarece multe molecule sunt adsorbite fără o hidroliză prealabilă, degradarea

producându-se intern.

Aşa cum reiese din figura 5.2, reacţiile de hidroliză din această etapă transformă

proteinele în acizi graşi, glucidele în zaharuri simple şi grăsimile în acizi graşi. Acizii

nucleici sunt hidrolizaţi la compuşi pirimici şi pirimidinici. Lichefierea celulozei şi a

altor compuşi complecşi poate fi un factor limitativ în fermentarea anaerobă. Eficienţa

hidrolizei depinde de tipul substratului, numărul şi tipul bacteriilor şi de factorii de

mediu (temperatură, pH).

5.1.2.2. Formarea acizilor (acidogeneza)

În a doua etapă, bacteriile acetogene, cunoscute şi sub numele de bacterii

generatoare de acizi, convertesc produşii de degradare rezultaţi din prima etapă în

acizi organici simpli, dioxid de carbon şi hidrogen. Principalii acizi produşi sunt: acidul

acetic, acidul propionic, acidul butiric şi acidul lactic. Se mai produce etanol, metanol,

dioxid de carbon, hidrogen. Fiecare acid se formează sub acţiunea metabolică a unei

bacterii specifice. De exemplu, acidul propionic este produs de syntrophobacter

wolinii, acidul butiric de syntrophobacter wolfei. Alte bacterii care acţionează în

această etapă sunt: clostridium spp., peptococcus anerobus, lactobacillus,

actinomyces. Un exemplu de reacţie generatoare de acid este:

C6H12O6 2C2H5OH + 2CO2

5.1.2.3. Formarea metanului (metanogeneza)

Produşii din etapa a doua sunt transformaţi în final în metan şi alţi compuşi finali,

de un grup de bacterii numite metanogene. Acestea sunt strict anaerobe iar ritmul de

creştere al lor este mai scăzut decât al bacteriilor din primele două etape.

Bacteriile metanogene folosesc acid acetic, metanol sau dioxid de carbon şi hidrogen

pentru a produce metan. Acidul acetic sau acetaţii sunt cel mai important substrat

pentru formarea metanului. 70% din cantitatea de metan produsă în această etapă

=============================================================164




===========================================================provine din acid acetic. Restul de 30% provine din folosirea ca substrat a dioxidului

de carbon şi a hidrogenului. Mai pot fi folosite şi alte substraturi cum ar fi acidul

formic, dar acesta nu prezintă importanţă. Dezvoltarea bacteriilor metanogene

depinde de tipul şi de natura nutrienţilor existenţi în mediu, nutrienţi care sunt

rezultatul metabolismului bacteriilor din primele două etape. De exemplu, compuşii

organici cu azot trebuie să fie reduşi la amoniac pentru ca bacteriile metanogene să

acţioneze la capacitate optimă.

Reacţia de formare a metanului din etapa 3 este foarte importantă în fermentarea

anaerobă. Pe lângă producerea metanului, bacteriile metanogene reglează şi

neutralizează pH-ul nămolului din fermentator, prin transformarea acizilor graşi

volatili în metan şi alte gaze. Conversia hidrogenului în metan, ajută la reducerea

presiunii parţiale a hidrogenului din nămolul aflat în fermentator, ceea ce este benefic

pentru bacteriile acetogene. Dacă bacteriile metanogene nu se dezvoltă, compuşii de

hidroliză (acizii graşi) nu vor fi transformaţi în metan şi, deci, stabilizarea deşeurilor

nu se realizează, iar descărcarea lor într-un emisar sau pe pământ va duce la

poluare. Bacteriile metanogene sunt strict anaerobe, aşa încât orice urmă de oxigen

va duce la inhibarea acestora. Este deci obligatoriu ca în fermentator să fie

menţinute condiţiile anaerobe pentru a facilita creşterea metanogenelor.

Procesul de biometanizare a deşeurilor organice este prezentat schematic în figura

5.3. Există patru mari grupe de bacterii implicate în acest proces:

1. Bacterii generatoare de acid (hidrolitice şi fermentative);

2. Bacterii acetogene (producătoare de acetaţi şi H2);

3. Bacterii acetoclastice (producătoare de metan din acetaţi);

4. Bacterii producătoare de metan din hidrogen.

Bacteriile hidrolitice şi fermentative şi cele acetogene (1 şi 2) sunt denumite colectiv

non-metanogene (vezi tabelul 5.2). Bacteriile din categoriile 3 şi 4 sunt denumite

colectiv bacterii metanogene (vezi tabelul.5.3).

Bacteriile hidrolitice şi fermentative sunt implicate în procese de hidroliză şi

distrugere a compuşilor organici complecşi cu formare de compuşi simpli cum ar fi

CO2, H2 şi acizi graşi volatili, prin două moduri principale:

=============================================================165




===========================================================Substrat → CO2 + H2 + acid acetic

Substrat → Acid propionic + acid butiric + etanol

Produşii rezultaţi în ecuaţia (2.3) pot fi direct utilizaţi de bacteriile acetoclastice şi de

bacteriile metanogene utilizatoare de hidrogen

CH3COO- + H2O CH4 + HCO3- + energie

4H2 + HCO3- + H+ CH4 + 3H2O + energie

Tabelul 5.2. Bacteriile non-metanogene

Bacteria Substrat Produşil.Celulozo-reducătoareAcetivibrio celluloliticusBacteroiaes fibrisolvensB. succinogenesClostridium cellulovoransCI. dissolvensCI. omelianskiiCI. papyrosolvensCI. populetiCI. thermocellumNeocallimastics frontalisRuminococcus flavefaciens

Celuloză Compuşi mai mici, cu masă moleculară mai mică, ex. acetat, succinat, lactat, H2, CO2, etanol

2. Semireducătoare de celulozăBacteroides fibrisolvens B. ruminicola

Semiceluloză Xiloză, arabinoză, galactoză, manoză, format, butirat, lactat, H2, CO2, propionat, acetat, succinat

3.Reducătoare de amidonBacterium buryllicumBacteroides spp.

Amidon Acetobutanol, butirat, acetat, H2,glucoza, maltoză, oligosaharide

4.Reducătoare de proteineBacteroides amylophilusB. ruminicolaClostridium spp.

Proteine Aminoacizi, acizi graşi, NH3, H2S

5.Reducătoare de lipideAlcaligenes spp.Bacillus spp.Pseudomonas spp. Streptomyces spp.

Grăsimi şi uleiuri Acizi graşi cu lanţ catenar lung

=============================================================166




===========================================================6. AcetogeniceSpeciile:EnterbacteriacaeBacilaccae families

Ex. alcool, acid butiric, aciziaromatici, acizigraşi cu lanţuri lungi

Acetat, H2, CO2

DESEURI ORGANICE(carbohidrati, proteine, grasimi)

1. Bacterii generatoare de acizi (fermentative si hidrolitice)

HIDROLIZAFERMENTATIE

Acizi organici, alcooli si alti compusi neutri

Dehidrogenare acetogenica

2. Bacterii acetogene

Hidrogenare acetogenica

Hidrogen +Dioxid de carbon

Acid acetic

Decarboxilarea acidului acetic

3. Bacterii acetoclastice 4. Bacterii producatoare de metan din hidrogen

Formarea metanului prin reducere

Metan +Dioxid de carbon

Metan +Dioxid de carbon

Fig. 5.3. Biometanizarea deşeurilor organice (Brown şi Tata, 1985)

=============================================================167




===========================================================

Tabelul 5.3. Bacteriile metanogene

Bacteria SubstratMethanobacterium alcaliphilum H2-CO2Methanobacterium bryantii H2-CO2Methanobacterium formicicum H2-CO2 formatMethanobacterium H2-CO2thermoautotrophicum H2-CO2Methanobacterium uliginosum H2-CO2Methanobacterium wolfei H2-CO2Methanobacterium arboriphilicus H2-CO2, formatMethanobrevibacter ruminantium H2-CO2, formatMethanobacterium smithii Metanol, trimetilaminăMethanococoides methylutens Metanol, trimetilaminăMethanoccocus halophillus H2-CO2Methanococus janaschiii H2CO2, formatMethanococcus maripaludis H2-CO2, formatMethanococus thermolitotrophicus H2CO2, formatMetanococus vanielli H2-CO2, formatMethanococus voltae H2-CO2, formatMethanogenium aggregans H2CO2, formatMethanogenium borgense H2-CO2, formatMethanogenium cariace H2-CO2, formatMethanogenium marisnigri H2-CO2, formatMethanogenium thermophilicum Metanol, trimetilaminăMethanolobus tindarius H2CO2, formatMethanomicrobium mibile H2-CO2Methanomicrobium paynteri H2CO2, formatMethanoplanus limicola H2-CO2, metanol, trimetilamină,acetatMethanosarcina acetivorans H2-CO2, metanol, trimetilamină,acetatMethanosarcina barkeri H2-CO2, metanol, trimetilamină,acetatMethanosarcina mazei Metanol, trimetilamină, acetatMethanosarcina thermophilla Metanol, trimetilamină, acetatMethanosphaera stadmanae Metanol plus H2Methanospirillum hungatei H2CO2, format

=============================================================168




===========================================================Methanothermus fervidus H2-CO2Methanothrix concillii AcetatMethanothrix soehngenii Acetat

5.1.3. Factorii care influenţează fermentaţia anaerobă

1. Temperatura Temperatura cu variaţiile ei zilnice şi sezoniere, are un efect pronunţat asupra

fermentaţiei anaerobe, respectiv asupra producţiei de biogaz. În general sunt două

intervale de temperatură în care are loc producerea biogazului: unul mezofilic (25-

40°C) şi unul termofilic (50-65°C). Cantitatea de biogaz produsă creşte odată cu

temperatura, dar există puncte critice, cum ar fi 45°C care nu favorizează nici

bacteriile mezofile, nici pe cele termofile (fig. 5.4). Nu se poate stabili o

corespondenţă certă între temperatură şi cantitatea de biogaz rezultată. Sub 10°C,

producerea biogazului se opreşte aproape complet. De aceea, în perioadele mai reci

ale anului, fermentatoarele trebuie încălzite. Pentru o temperatură mai mare de 30-

35°C, este necesar un aport substanţial de căldură din exterior. Aceasta face ca

fermentatorul să fie nerentabil din punct de vedere economic. Din aceste

considerente intervalul de temperatură optim este cel mezofil, cu toate că

inactivarea agenţilor patogeni în această situaţie este mai scăzută decât în cazul

intervalului termofil.

În timpul perioadei de iarnă, este necesară încălzirea fermentatoarelor, pentru ca

bacteriile anaerobe, în special cele metanogene să se poată dezvolta. Creşterea

temperaturii în fermentator se face prin încălzirea fluxului de materiale intrate sau cu

ajutorul unor ţevi dispuse în spirală în interiorul fermentatorului, prin care circulă apă

fierbinte. Ca sursă de energie termică se foloseşte o parte din biogazul produs. Alte

metode prin care se asigură temperatura optimă în fermentator sunt:

adăpostirea fermentatorului într-o incintă realizată din folie de polietilenă subţire,

transparentă. Temperatura în interiorul incintei poate creşte cu 5 până la 10°C

faţă de cea din exterior.

=============================================================169




=========================================================== proiectarea fermentatorului în aşa fel încât apa să poată fi ţinută la partea

superioară a lui pentru a putea fi încălzită de radiaţiile solare

căptuşirea fermentatorului cu materiale cu conductivitate termică scăzută, care

să realizeze o izolaţie termică bună.

Fig. 5.4. Efectul temperaturii asupra producţiei de biogaz (Pierce şi Cheremisinoff,

1981)

2. Nivelul pH-ului Intervalul de pH la care se poate desfăşura FA este de 6,6 şi 7,6, cu un optim de 7-

7,2. Bacteriile acidogene pot tolera un pH mai mic de 5,5, însă în aceste condiţii

bacteriile metanogene nu se pot dezvolta. Când pH-ul într-un fermentator scade sub

6,6, înseamnă că există o acumulare excesivă de acizi graşi volatili, ceea ce

corespunde unei încărcări organice mari sau a prezenţei în reactor a unor substanţe

toxice care inhibă dezvoltarea bacteriilor metanogene.

PH-ul din reactor este refăcut cu ajutorul substanţelor cu caracter bazic, netoxice

pentru bacteriile metanogene.

3. Concentraţia nutrienţilor Pentru o dezvoltare optimă a bacteriilor metanogene, trebuie menţinut în reactor un

anumit nivel al raportului C/N. Raportul optim este de 25-35 (bacteriile folosesc de

25-30 ori mai mult carbon decât azot). Alţi componenţi, cum ar fi P, Na, K Ca sunt de

asemenea importanţi în FA.

=============================================================170




===========================================================

4. Timpul de retenţie hidraulic (TRH) Timpul de retenţie hidraulic reprezintă timpul (zile) care este petrecut de materie

organică în interiorul digestorului. Este egal cu volumul fermentatorului raportat la

fluxul zilnic de materie organică (TRH = V/Q). Acest parametru este important

deoarece stabileşte timpul disponibil pentru creşterea bacteriană. Există o relaţie

directă în TRH şi solidele volatile convertibile în biogaz.

5. Timpul de retenţie al solidelor (TRS) TRS este cel mai important factor care controlează converşia solidelor în biogaz,

precum şi în menţinerea stabilităţii reactiei. Se exprimă ca fiind cantitatea de solide

totale din fermentator raportată la cantitatea de solide metabolizate zilnic.

WW

dRS CQ

VCT = , unde:

V – volumul fermentatorului;

Cd – concentraţia solidelor în digestor la timpul t = t;

QW – volumul de solide metabolizate zilnic;

CW – concentraţia în solide în digestor la t=t0

În cazurile ideale, TRH este egal cu TRS, dar în realitate, TRH este mai mic decât

TRS. Converşia solidelor volatile în biogaz este în funcţie de TRS mai mult decât de

TRH. La un TRS mic, nu există suficient timp pentru dezvoltarea bacteriilor într-un

ritm suficient pentru a înlocui bacteriile pierdute în efluent. Dacă numărul bacteriilor

pierdute este mai mare decât numărul bacteriilor noi formate în reactor, apare

„spălarea” (solidele volatile sunt eliminate fără a fi descompuse). Când apare

fenomenul de „spălare”, avem de-a face cu un TRS critic.

Raportul dintre TRS şi TRH este un indicator important. Odată cu creşterea acestui

raport, volumul reactorului scade, la aceeaşi productivitate. Scopul cercetărilor

actuale în domeniu este de a mări acest raport. În mod obişnuit, TRS/TRH = 1. La o

valoare a acestui raport de 3, volumul reactorului va scădea de 3 ori.

6. Încărcarea fermentatorului (kg/m3/zi)

=============================================================171




=========================================================== Încărcarea fermentatorului reprezintă kg de deşeu influent pe metru cub de

fermentator pe zi. Poate fi exprimat şi în funcţie de TRH:

Id CTRH

1I

= , în care:

CI = concentraţia în deşeuri organice a influentului.

Crescând Id volumul fermentatorului se va reduce dar se va micşora şi cantitatea de

deşeuri convertită în gaz.

7. Raportul hrană/microorganisme (F/M) Este factorul cheie în controlarea FA. La o temperatură dată, bacteriile pot

consuma o cantitate limitată de „mâncare” zilnic. Pentru ca toată cantitatea de

deşeuri organice influentă în reactor să fie consumată de microorganisme, acestea

trebuie să fie în număr suficient. Astfel apare acest indicator care dă informaţii de

spre numărul de microorganisme necesar pentru a metaboliza o cantitate cunoscută

de deşeuri organice. Acest raport trebuie să fie cât mai apropiat de 1, pentru ca

procesul de fermentaţie să se desfăşoare în condiţii optime.

8. Prezenţa compuşilor toxici Ca inhibitori ai procesului de fermentaţie sunt acizii graşi volatili, hidrogenul (care

se produc în timpul mecanismului de FA), oxigenul.

Alte substanţe, cum ar fi NH3, S2-, Ca2+, magneziu, potasiu, sodiu, cupru, fier, crom,

nichel, etc pot avea influenţe inhibatoare dacă sunt în concentraţii prea mari. Pentru

a le reduce sau elimina caracterul toxic, influentul se diluează cu apă până când

concentraţia în aceste substanţe este admisibilă. În tabelul 5.4 sunt prezentaţi

principalii inhibitori ai fermentării anaerobe.

Tabelul 5.4. Inhibitori ai fermentaţiei anaerobe (U.S. EPA, 1979)

ParametruConcentraţia de inhibare (mg/l)

Acizi volatili > 2000 (ca acid acetic)aAzot amoniacal 1500 – 3000 (la pH >7,6)Sulf (solubil)b >200

=============================================================172




===========================================================>3000 toxic

Calciu 2500 – 4500

Magneziu1000 – 1500

3000 – puternic inhibitor

Potasiu2500 – 4500

12000 – puternic inhibitor

Sodiu3500 – 5500

8000 – puternic inhibitorCupru 0,5 (metal solubil)Cadmiu 150cFier 1710cCrom (+6) 3Crom (+3) 500Nichel 2

a Într-un interval de pH de 6,6-7,5 şi cu o capacitate mare de tamponare,

concentraţii ale acizilor volatili de 6000 – 8000 mg/l pot fi tolerateb 6% sulf în afara sulfului din gazul format, este toxicc milimol de metal pe kg solide uscated Nichelul este un promotor al formării metanului la concentraţii mici. Nichelul

este strict necesar în fermentarea anaerobă.

9. Gradul de agitare Agitarea nămolului în fermentator este foarte importantă pentru menţinerea unui

bun contact între bacteriile anaerobe şi substratul organic, precum şi pentru că

împiedică depunerea solidelor pe fundul reactorului (crearea de zone staţionare).

Agitarea se poate face manual pentru fermentatoarele mici, sau mecanic pentru cele

de mare capacitate.

5.2. Analiza mărimii impactului

Modul de integrare în mediul înconjurător a activităţii instalatiei de producere

biogaz, se evaluează prin aprecieri sintetice , bazate pe indicatori de calitate posibili

să reflecte starea de “sănătate” a factorilor de mediu analizaţi.

=============================================================173




=========================================================== Calitatea factorilor de mediu caracterizaţi prin indicatori fizico-chimici, determinaţi

prin calcule, se încadrează în raport cu limitele admise (STAS sau Normative de

reglementare) obţinând indici de poluare exprimate în procente.

Ccalculat

Ip = ————— x 100 [ % ]

Cadmis

Indicii obţinuti reprezintă gradul de conformare a calităţii factorilor de mediu în limitele

reglementate, conform O.M. 756 : “Reglementările privind evaluarea poluării

mediului”.

Astfel, se defineşte : - prag de alertă 70 % din CMA - prag de intervenţie 100 % din CMA

Pentru evaluarea cantitativă a impactului creat de activitatea unităţii asupra mediului

înconjurător s-a folosit metoda Rojanschi publicată în „Revista Mediului

Înconjurător”,prin care se încadrează indicile de poluare maxime (Ipmax ) într-o scară

de bonitate cu acordarea unor note care să exprime apropierea,respectiv depărtarea

de starea ideală.

Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10.Nota 10 reprezintă starea

naturală neafectată de activitate umană, iar nota 1, reprezintă o situatie ireversibilă şi

deosebit de gravă deteriorare a factorului de mediu analizat.

Nota de bonitate

Valoarea Ip /100

Efectele asupra omului şi mediului înconjurător

10 0 Mediul neafectat de activitatea umanăStarea mediului : naturală

9 (0,0 - 0,2 ] Mediul afectat de activitatea umanăFără efecte cuantificabile

8 (0,2 - 0,7 ] Mediul este afectat în limite admise - nivel 1Prag de alertă : cu efecte potenţiale

7 (0,7 - 1,0 ] Mediul este afectat în limite admise - nivel 2Prag de intervenţie : cu efecte semnificative

=============================================================174




===========================================================6 (1,1 - 2,0 ] Mediul este afectat peste limita admisă-nivel

1 Efectele sunt accentuate

5 (2,0 - 4,0 ] Mediul este afectat peste limita admisă-nivel 2Efectele sunt nocive

4 (4,0 - 8,0 ] Mediul este afectat peste limitele adm.- nivel 3Efectele nocive sunt accentuate

3 (8,0 - 12,0] Mediul degradat - nivel 1Efectele sunt letale la durate medii de expunere

2 (12,0 - 20,0] Mediul degradat - nivel 2Efectele sunt letale la durate scurte de expunere

1 > 20,0 Mediul este impropriu formelor de viaţă

Pentru simularea efectului sinergic a poluanţilor, cu notele de bonitate obtinute se

construieşte o diagramă.

Starea ideală este reprezentată grafic printr-o formă geometrică regulată cu razele

egale între ele şi având valoarea a 10 unităti de bonitate.

Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor exprimând starea reală,se

obtine o figură geometrică neregulată cu o suprafată mai mică înscrisă în figura

geometrică regulată a stării ideale.

Indicele stării de poluare global a unui ecosistem (IPG) rezultă din raportul între

suprafată reprezentând starea ideală (Şi) şi suprafata reprezentând starea reală (Sr).

Si IPG = Sr

S-a stabilit o scară de evaluare pentru valorile IPG din care rezultă impactul asupra

mediului, respectiv efectul activitătii atropice asupra factorilor de mediu.

=============================================================175




===========================================================

Scara privind calitatea mediului

IPG Efectul sinergic

< 1 - mediul natural neafectat de activitatea umană

1 ÷ 2 - mediul supus efectului activitătii umane în limite admisibile

2 ÷ 3 - mediul supus efectului activităţii umane provocând stare de disconfort formelor de viată

3 ÷ 4 - mediul afectat de activitatea umană,provocând tulburări formelor de viată

4 ÷ 6 - mediul grav afectat de activitatea umană, periculos formelor de viată

> 6 - mediul degradat,impropriu formelor de viată

5.2.1. Impactul asupra factorului de mediu APĂ

Construcţiile şi măsurile de protecţie limitează aria de extindere a poluanţilor şi nu

afectează calitatea apelor subterane şi de suprafaţă

5.2.2. Impactul produs asupra factorului de mediu AER

a. Valoarea concentraţiilor maxime

Valorile limită de emisie la cele 4 surse de emisie de la BC respectă BAT/BREF

b. Indicele de poluare pentru AER

Se apreciază : Nb = 9 Factorul de mediu AER este afectat de activitatea umană fără efecte cuantificabile.

=============================================================

Apele uzate ce rezultă din activitatea proiectată sunt corect gestionate şi nu prezintă impact potenţial semnificativ asupra receptorului, respectiv asupra mediului înconjurător.

176




===========================================================

5.2.3. Impactul asupra vegetaţiei şi faunei terestre

Emisia de poluanţi prin valoarea concentraţiilor maxime (Cmax.) respectă

BAT/BREF; nu afectează vegetaţia şi fauna spontană din zonă.

5.2.4. Impactul asupra solului şi subsolului

Poluanţii ce pot afecta solul şi subsolul pot proveni din :

• depozitarea necontrolată a deşeurilor şi a materiilor prime

• evacuarea apelor uzate - prin scurgeri şi infiltraţii

Deşeurile şi materiile prime

Deşeurile rezultate din activitatea staţiei sunt corect gestionate. Manipularea

materiilor prime se face conform specificaţiilor tehnice.

Staţia deţine un parc propriu de mijloace de transport, lucrările de

întreţinere/reparare a acestor mijloace de transport se efectuează la unităţi

specializate, astfel încât în staţie nu se generează deşeuri specifice activităţilor de

transport sau activităţilor de întreţinere/reparare a mijloacelor de transport.

Apele uzate rezultate pe platformă

Obiectivul propus este prevăzut cu sistem de colectare şi evacuare controlată a

apelor uzate menajere.

Namolul fermentat va fi utilizat pentru fertilizarea terenurilor agricole prin respectarea

celor mai bune practici agricole.

=============================================================

Calitatea efluenţilor gazoşi în emisie rezultate din sursele de poluare nu prezintă impact potenţial semnificativ asupra aerului ambiental, respectiv asupra mediului înconjurător.

177




===========================================================

5.2.5. Impactul produs asupra aşezărilor umane şi a altor obiective

Amplasamentul propus se află la circa 2,5 km de Goleşti, 4km de com.Slobozia

Ciorăşti şi 20 km de mun.Focşani.

Poluanţii ce pot afecta zona aşezărilor umane sunt :

nivelul zgomotului şi vibraţiilor

calitatea aerului

deşeurile

Nivelul zgomotului şi vibraţiilorNivelul de zgomt calculat la limita incintei staţiei este de max. 50 dB(A) şi se

se încadrează în limitele admise de STAS 10009 – 88.

Se acordă notele de bonitate conform scării din tabelul următor :

Nb Lech - limita incintei dB(A)

Lech - limita zonei de locuit dB(A)

Efecte asupra organismului

10 < 50 < 35 0 - 30 dB(A)9 50 - 55 35 - 40 zonã linistitã8 55 - 60 40 - 45 30 - 60 dB(A)7 60 - 65 45 - 50 zona efectelor6 65 - 70 50 - 55 pşihice5 70 - 75 55 - 60 60 - 90 dB(A)4 75 - 80 60 - 65 zona efectelor 3 80 - 90 65 - 75 fiziologice2 90 - 100 75 - 90 90 - 120 dB(A)1 > 100 > 90 zona efectelor

patologice

Calitatea aerului

=============================================================178




=========================================================== Pentru evaluarea efectelor imisiilor de poluanti gazoşi asupra aşezărilor umane se

încadrează nota de bonitate acordată pentru factor de mediu aer,în scara de bonitate

pentru asezări umane din tabelul următor.

Nr. Tip de aer Efecte asupra populatiei

Efecte asupra vegetatiei, vizibilitătii şi

materialelor10. Aer având calitatea

naturalăStarea de sănătate naturală a populatiei

Stare naturală de echilibru

9. Aer curat - Nivel 1 Fără efecte Fără efecte8. Aer curat - Nivel 2 Fără efecte

decelabile cauzişiticFără efecte decelabile cauzişitic

7. Aer afectat - Nivel 1 Cresterea mortalitătii prin bronşită şi cancer pulmonar şi crest.bolilor respiratorii la copii

Afectarea plantelor, căderea partială a frunzelor

6. Aer afectat - Nivel 2 Frecventă crescută a şimptomelor respiratorii şi boli pulmonare cu internări în spital

Afectarea cronică pentru plante moderat până la sever prin actiune sinergică cu O3 sau NOx

5. Aer poluat - Nivel 1 Mortalitate crescută cu accentuarea simptomelor la cei cu boli pulmonare

Vizibilitate redusă până la 6 - 8 km

4. Aer poluat - Nivel 2 Cresterea ratei zilnice de mortalitate

Coroziunea otelului

3. Aer degradat - Nivel 1 Cresterea ratei zilnice de mortalitate

Efecte nocive asupra vegetatiei

2. Aer degradat - Nivel 2 Efecte letale la durate medii de expunere

Efecte nocive asupra plantelor şi ierburilor

1. Aer irespirabil Efecte letale la durate scurte de expunere

Instalare peisaj selenar

=============================================================

Tip aer : Aer curat : nivel 1Efecte asupra populaţiei : fără efecte Efecte asupra vegetaţiei,vizibilităţii şi materialelor : fără efecte

179




===========================================================Calitatea apelor evacuate Nu rezultă ape uzate evacuate de pe amplasament.

DeşeurileSunt colectate, valorificate şi evacuate integral.

5.3. Metoda analitică de tip cantitativ de evaluare a impactului

Are la bază exprimarea cantitativă a stării de sănătate sau de poluare a mediului pe

baza unui indicator I.P.G.- rezultat dintr-un raport între starea ideală şi valoarea la un

moment dat a unor indicatori de calitate (Ip) care exprimă starea factorilor de mediu

care sunt încadraţi într-o scară de bonitate.

Nb. APĂ Nb. APĂ = 9,00

Nb. AERNOx Ip = 0,12 Nb = 9,00SOx Ip = 0,068 Nb = 9,00

Nb. AER = 9,00

Nb. AŞEZĂRI UMANE nivelul zgomotului Nb = 9,00calitatea aerului Nb = 9,00calitatea apelor evacuate Nb = 9,00 Nb. AŞEZĂRI UMANE = 9,00

Relatia grafică , între Nb.calculat pentru 3 elemente ale mediului este o figură

geometrică formată cu valorile :

Nb.AER = 9,00Nb.APA = 9,00Nb.AŞ.UM. = 9,00

=============================================================180




===========================================================Având suprafaţa : Sr = 4644 mm2

Rezultă :

Si 6180 mm2

I.P.G. = —— = —————— = 1,33 Sr 4644 mm2

Pe scara de calitate, valoarea indicelui de poluare globală de 1,33 se încadrează in

limitele 1 ÷ 2 ceea ce indică :

Mediul supus activităţii umane în limitele admisibile

Figura 5.1. Diagrama indicelui de poluare globală

Diagrama IPG

0123456789

10

IdealReal

6. Monitorizarea

Se vor efectua următoarele acţiuni de monitorizare a factorilor de mediu:

=============================================================181




===========================================================1. Deşeurile – se va întocmi un plan de management al deşeurilor care să

includă cantităţi, termene, mod de depozitare intermediară, metode de

valorificare.

2. Ape uzate – apele colectate în bazinul vidanjabil vor fi introduse în

proces.

3. Calitatea aerului atmosferic – se vor face analize periodice (anuale) cu

privire la calitatea aerului la limita incintei unităţii (STAS 12 574/88). Se

vor analiza în principal indicatorii: CH4, NH3, H2S. De asemenea, la

punerea în funcţiune a centralei, se vor face analize la emisie. Acestea se

vor încadra în limitele impuse prin acordul de mediu.

7. Situaţii de risc. Riscuri naturale

Cutremur: Construcţiile şi instalaţiile tehnologice au fost concepute să facă faţă

solicitărilor apărute în caz de cutremur.

Inundaţii: Având în vedere aşezarea obiectivului, riscul de inundaţii pe

amplasamentul studiat este minim.

Secetă: Riscuri potenţiale datorate situaţiilor de secetă pot fi:

- reducerea disponibilităţii materiei prime pentru staţia de biogaz. Acest aspect nu va

avea influenţă asupra calităţii mediului, în schimb va influenţa condiţiile economico-

financiare ale investiţiei. Beneficiarul a întocmit strategii de dezvoltare, plan de

afaceri şi alte documente în care sunt prezentate soluţii alternative cu privire la

această situaţie.

Alunecări de teren: Nu s-au evidenţiat astfel de efecte în zona

amplasamentului.

Accidente potenţiale, măsuri de prevenire a accidentelor Prin proiect sunt respectate toate prevederile legale privind distanţele faţă de

obiectivele învecinate, măsurile de protecţie din punct de vedere sanitar, PSI.

=============================================================182




===========================================================Biogazul are în componenţă metan în procent de 50 – 60%. În amestec cu

oxigenul din aer, biogazul poate creea amestecuri explozive. Aceste aspecte,

zonarea EX, măsuri de prevenţie şi măsuri de intervenţie au fost pe larg prezentate

în capitolul 2.1.

Impactul transfrontieră datorat riscului de accidente Anvergura obiectivului proiectat precum şi amplasamentul acestuia nu este de

natură să creeze impact transfrontieră.

8. Descrierea dificultăţilor Nu au fost identificate dificultăţi majore în întocmirea studiului de impact.

9. Rezumat fără caracter tehnic Se intenţionează realizarea unei staţii de biogaz în com.Slobozia Ciorăşti,

jud.Vrancea, care să utilizeze ca materie primă în special silozul de porumb şi în

secundar , dejecţii animaliere şi alte deşeuri organice biodegradabile. Biogazul

produs va fi utilizat pentru producerea de energie termică şi electrică (cogenerare) în

4 generatoare. Energia rezultată este utilizată pentru asigurarea independentei

energetice a staţiei. Surplusul este comercializat astfel:

- energia electrică este introdusă în SEN;

- energia termică poate fi utilizată pentru încălzirea spaţiilor operatorilor

economici ori instituţiilor publice din comună.

Procesul de obţinere a biogazului este fermentarea anaerobă a materiei organice

(fermentare în lispa oxigenului, in fermentatoare speciale). Din proces rezultă biogaz

şi nămol fermentat care este depozitat în bazine de stocare dimensionate pentru o

capacitate de 6 luni. Nămolul fermentat s-a dovedit a fi un foarte bun îngrăşământ

natural pentru soluri.

=============================================================183




===========================================================

În vederea identificării şi cuantificării impactului pe care această investiţie il va

produce asupra mediului s-a comandat un studiu de evaluare a impactului asupra

mediului, concretizat prin prezentul raport.

Analiza alternativelorS-au analizat alternativele tehnologice şi de amplasament.

Din punct de vedere tehnologic, este preferată fermentaţia anaerobă din mai multe

motive:


eficienţă energetică mare şi avantaje financiare producerea energiei verzi,

certificate verzi etc.

posibilitatea de comercializare a produselor secundare (compost);


Amplasamentul ales este potrivit pentru o astfel de investiţie din următoarele

motive:

terenul este cu folosinţă agricolă şi este amplasat într-o zonă lipsită de vecini

sensibili, la o distanţă de 20 km de limita mun.Focşani, 2,5 km de Goleşti şi cca

4,5 km de Slobozia Ciorăşti;

in apropiere nu se găsesc elemente naturale importante: zone protejate, cursuri

de apă, relief valoros, specii de plante sau animale protejate;

disponibilitatea materiei prime în zonă este asigurată;

existenţa terenurilor agricole în suprafeţe mari pentru a putea valorifica nămolul

fermentat rezultat;

nivelul de dezvoltare al zonei este scăzut, astfel incât o investiţie de asemenea

anvergură va creea un impact socio-economic pregnant;

disponibilitatea autorităţilor locale de a colabora în rezolvarea problemelor

administrativ – teritoriale;

Analiza impactului asupra mediului

=============================================================184




===========================================================Impactul asupra apelor

În procesul tehnologic se utilizează surplus de apă în afara apei conţinute în

materia primă şi a apei rezultate din deshidratarea biogazului (condensat). Se

utilizează apă în scopuri menajere . Sursa de apă o constituie un puţ săpat pe

amplasament, prevăzut cu instalaţii de pompare şi distribuţie.

Apele uzate menajere sunt colectate într-un bazin vidanjabil şi introduse în proces.

Apa condensată din biogaz este reintrodusă în procesul de fermentaţie. Apele

pluviale sunt evacuate în mediu prin sistematizarea orizontală şi verticală a terenului.

Acestea sunt considerate convenţional curate, având în vedere că nu sunt surse

notabile de impurificare a lor.

În imediata vecinătate a amplasamentului nu se găsesc ape de suprafaţă. Apele

subterane sunt cantonate la adâncimi de min. 6 m. Specificul activităţii şi al lucrărilor

de construcţie (fundaţii, materiale etc.) nu implică un impact asupra dinamicii sau

calităţii apelor subterane. Nămolul fermentat rezultat din proces îndeplineşte cerinţele

de calitate impuse de legislaţia în vigoare. Distribuirea acestuia pe terenuri agricole

se va face cu respectarea „bunelor practici agricole” şi a normelor legislative care

reglementează conţinutul de azot din soluri.

Impactul asupra factorului de mediu apă este NESEMNIFICATIV

Impactul asupra aerului

MetodologieEstimările emisiilor s-au făcut în baza documentelor de referinţă EMEP/CORINAIR

Emission Inventory Guidebook – 2007 şi WT_BREEF_0806 - Integrated Pollution

Prevention and Control; Reference Document on Best Available Techniques for the

Waste Treatments Industries, August 2006.

Pentru cuantificarea impactului asupra aerului, s-a folosit metoda indicelui de poluare

parţială, dezvoltată de Rojanschi.

Ca surse de poluare a aerului s-au identificat:

=============================================================185




=========================================================== manipularea deşeurilor organice introduse ca şi co-substrat în bioreactor.

Se utilizează, pe lângă materia primă principală – silozul de porumb – alte

materiale: dejecţii porcine

emisii fugitive de metan rezultate din neetanşeităţi, scurgeri accidentale şi

gestionare incorectă a traseelor tehnologice pentru biogaz (nedirijate).

emisii punctuale rezultate din combustia biogazului în scopul producerii

energiei termice şi electrice (dirijate). Conform documentelor de referinţă, aceste

emisii nu sunt de natură să afecteze semnificativ mediul, date fiind debitele şi

concentraţiile în poluanţi la emisie. Se emit gaze specifice de ardere: CO, NOx,

SOx, pulberi, precum şi concentraţii foarte mici de alţi poluanţi: HCl, HF, COV,

metale grele etc.

emisii punctuale rezultate de la arderea de siguranţă a biogazului şi de la

generator (dirijate)

emisii nedirijate, mobile - mijloacele de transport auto

Estimarea impactului Emisiile rezultate din cadrul staţiei se încadrează în limitele prevăzute de

BAT/BREF.

Calitatea efluenţilor gazoşi în emisie rezultate din sursele de poluare nu prezintă

impact potenţial semnificativ asupra aerului ambiental, respectiv asupra mediului

înconjurător.

Conform notei de bonitate acordate, mediul este afectat în limite admise – fără efecte cuantificabile. Impactul asupra factorului de mediu AER este NESEMNIFICATIV

Impactul asupra solului

. Perimetrul vizat are stabilitatea generală asigurată. Nu s-au semnalat fenomene

geologice active sau fosile. Terenul satisface cerinţele de sol mai puţin sensibil

pentru activităţi industriale.

=============================================================186




===========================================================Cea mai importantă sursă de poluare a solurilor o reprezintă utilizarea

necorespunzătoare a nămolului fermentat rezultat în urma fermentaţiei anaerobe, ca

îngrăşământ pentru sol. Alte surse de poluare a solului, cu mai puţină importanţă

sunt:

materii organice depozitate necorespunzător

deşeuri depozitate necorespunzator

pierderi accidentale de ulei de la autovehicule şi utilaje

pulberi şi alte emisii de la bateria de cogeneratoare

Utilizarea nămolului în agricultură se va face funcţie de caracteristicile rezultate din studiul periodic chimic, biologic şi bacteriologic, de capacitatea de preluare a solului şi de valorificarea potenţialului nutritiv la producţia de culturi de câmp. Se vor respecta prevederile DIRECTIVEI NITRAŢILOR

91/676/ECE privind administrarea sub nivelul maxim admis de 170 kg N/Ha/an. Supravegherea administrării se va face prin organisme de specialitate, respectiv OSPA Focşani (Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice) Lucrările de amenajare a obiectivului pot aduce modificări asupra terenului din

punct de vedere fizic (compactare, tasare, amestecare straturi) asupra solului faţă de

situaţia existentă. Având în vedere amploarea relativ mică a proiectului, precum şi

caracteristicile acestuia, modificările fizice asupra solului sunt nesemnificative. Se

apreciază că nu vor fi afectate semnificativ dinamica apelor subterane, deoarece

acestea sunt la adâncimi de cca 6 m).

Ţinând cont de utilizarea trecută precum şi de modul de amenajare a terenului în

zona de amplasare a obiectivului propus, se consideră că realizarea obiectivului

propus nu aduce modificări semnificative în activitatea biologică a solurilor, a calităţii,

vulnerabilităţii şi rezistenţei acestora.

Obiectivul propus este prevăzut prin proiect cu mijloace corespunzătoare de protecţie

a factorului de mediu sol.

Se consideră că in incinta staţiei nu vor fi emisii semnificative pe sol.

=============================================================187




===========================================================Planificarea şi efectuarea lucrărilor de verificare-intreţinere-reparare a tuturor

instalaţiilor şi echipamentelor din staţie precum şi planificarea riguroasă a tuturor

operaţiilor care se desfăşoară, vor preveni apariţia unor emisii pe sol, in subsol şi in

apa subterană.

Prin realizarea lucrărilor propuse in proiect, platforme betonate, instalaţii de

alimentare cu apă şi canalizare bine izolate, depozite de materii organice conform

normelor, poluarea solului va fi evitată.

Impactul asupra factorului de mediu sol este NESEMNIFICATIV

Impactul asupra biodiversităţii

Nu se produc modificări de suprafeţe acoperite de păduri, mlaştini, corpuri de apă, nu se alterează habitate, nu se produc influenţe asupra speciilor de plante sau animale incluse în Cartea Roşie sau cu importanţă economică.

Impactul asupra factorului de mediu BIODIVERŞITATE este NESEMNIFICATIV

Peisaj

Impactul produs de proiect asupra peisajului nu este semnificativ deoarece:

amplasamentul este situat la distanţe mari faţă de zonele locuite şi de drumurile

judeţene;

construcţiile nu vor fi vizibile din drumul judeţean sau din oraş;

amplasarea obiectelor proiectului s-a făcut cu respectarea normelor de design

industrial. Bateria de cogeneratoare, transformatorul, modulul tehnic sunt

înglobate în construcţii modulare;

rezervoarele de reacţie (fermentatoare), de stocare sunt vopsite în verde pentru

a nu contrasta puternic cu peisajul învecinat

Mediul social economic, condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

Obiectivul propus determină un impact potenţial pozitiv din punct de vedere al :

pieţii de muncă ;

=============================================================188




=========================================================== investiţiilor locale şi dinamicii acestora;

activităţilor agro-zootehnice.

Realizarea investiţiei se preconizează că va avea un impact social pozitiv din

următoarele considerente:

energia termică poate fi utilizată pentru încălzirea spaţiilor operatorilor

economici ori instituţiilor publice din comună.

necesarul de personal va fi preluat din zonă (personalul de întreţinere). La

nivelul comunei, rata de şomaj este mare, astfel incât recrutarea de personal

va avea un impact social major;

va aduce beneficii financiare prin impozite şi taxe plătite la primărie;

Obiectivul propus nu produce impact potenţial asupra condiţiilor etnice şi culturale sau asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic şi monumentelor istorice.

Se identifică un impact pozitiv semnificativ asupra mediului social şi economic al zonei

Indicele de poluare global

Indicele de poluare global indică că „mediul este supus activităţii umane în limite admisibile”

PROIECTUL „STAŢIE DE BIOGAZ 1MWH ÎN Slobozia Ciorăşti JUD. Vrancea” VA INFLUENŢA MEDIUL ASTFEL:

- Impact negativ nesemnificativ asupra factorilor de mediu- Impact pozitiv semnificativ asupra mediului social şi economic din

zonă

=============================================================189




===========================================================10. Anexe

1. Plan de situaţie existenta

2. Plan instalatie la finalizarea investitiei

3. Localizarea punctelor de prelevare sol pentru analize

4. Buletine de analiza pentru sol

5. Contract pentru fertilizarea terenurilor agricole

Anexa 1

=============================================================190




===========================================================

Anexa 2

=============================================================191




===========================================================

Anexa 3

=============================================================192




===========================================================

Punct prelevare probe 3-5 Punct prelevare probe 1-5si 4-30 langa depozit pesticide si 2-5 langa depozit carburanti

=============================================================193

Documents

Bilant de Mediu