BILANT DE MEDIU PENTRU CARIERA DE AMFIBOLITE DIN …apmtl-old.anpm.ro/files/APM Tulcea/autorizari/BILANTMEDIUGARVAN-07.02... · NNV – SSE si lăţimea de cca 280 m; acesta acoperă

Bilant de mediu pentru Cariera de amfibolite din dealul Nisiparie-Garvan, jud. Tulcea

1

BILANT DE MEDIU PENTRU CARIERA DE AMFIBOLITE DIN DEALUL NISIPARIE-GARVAN, JUD. TULCEA

BENEFICIAR: S.C. AMRO INC S.R.L. DIRECTOR

DANIEL IONESCU

EXECUTANT: S.C. TELARMED S.R.L. ING. GEOLOG DANIEL JUVERDEANU


2

LISTA DE SEMNATURI : Elaborare documentatie : Ing. geolog Daniel Juverdeanu


3

CUPRINS

1. ELEMENTE DE COORDONARE 4

2. DOMENII DE ANALIZA 5

2.1. UTILIZAREA TERENULUI IN ZONA AMPLASAMENTULUI

OBIECTIVULUI SI IN VECINATATEA ACESTUIA 5

2.1.1. Introducere 5

2.1.2. Asezare geografica si limite 7

2.1.3. Evolutia paleogeografica 8

2.1.4. Clima 10

2.1.5. Hidrografia 11

2.1.6. Solurile 11

2.1.7. Vegetatia 11

2.1.8. Fauna 12

2.1.9. Impactul activitatii desfasurate asupra vegetatiei si faunei 13

2.2. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE 21

2.2.1. Istoricul amplasamentului 21

2.2.2. Dezvoltari viitoare 22

3. POSIBILITATEA POLUARII SOLULUI 22

3.1. Prezentarea activitatilor desfasurate in cadrul obiectivului 22

3.2. Surse potentiale de poluare a solului 35

4. DEPOZITAREA DESEURILOR 37

5. CONDENSATORI/TRANSFORMATORI ELECTRICI 40

6. SECURITATEA ZONEI 40

7. MASURI DE PAZA IMPOTRIVA INCENDIILOR 40

8. PROTECTIA MUNCII SI IGIENA LOCULUI DE MUNCA 42

9. EVACUAREA APELOR UZATE 43

10. EMISII ATMOSFERICE 45

11. IMPACTUL ZGOMOTULUI 50

12. MASURI DE REFACERE A MEDIULUI 54

12.1. Lucrarile propuse pentru refacerea mediului 54

12.2. Programul de monitorizare a factorilor de mediu postinchidere 56

CONCLUZII SI RECOMANDARI 56

ANEXE TEXT

- Rapoarte de incercari

ANEXE GRAFICE

- Plan de incadrare in zona, sc.1:100000

- Planul cu amplasarea perimetrului in raport cu ariile protejate,

- Sc. 1:100000

- Planul de situatie al perimetrului, sc. 1:2.000


4

1. ELEMENTE DE COORDONARE

Prezenta lucrare prezinta Bilantul de mediu pentru activitatea desfasurata de

S.C. AMRO INC S.R.L. la cariera de amfibolite “Dealul Nisiparie-Garvan”, judetul

Tulcea”.

Lucrarea a fost executata in baza contractului incheiat intre S. C. AMRO INC

S.R.L., in calitate de beneficiar si S.C. TELARMED S.R.L, in calitate de executant.

S.C. TELARMED S.R.L. Bucuresti, inregistrata la Registrul Comertului

Bucuresti sub nr. J40/10932/91, CUI: RO455169, cu sediul in Bucuresti,str.

Cornului nr. 33, Sector nr. 6, Tel.: 0745225570, Fax.: 0212200309, e-mail:

[email protected] (documentatia de reatestare ca evaluator de mediu a

fost depusa la Ministerului Mediului si Padurilor si se regaseste la pozitia nr. 78 a

listei de asteptare pentru atestarea persoanelor fizice si juridice).

Bilantul de mediu a fost realizat in conformitate cu prevederile cuprinse in:

- Ordonanta de Urgenta, nr. 195 din 22.12.2005, privind protectia mediului,

aprobata si modificata prin LEGEA nr 265 /2006;

- Decretul nr. 887 din 28 iunie 2006 privind promulgarea Legii pentru

aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului, nr. 195/2005 privind protectia

mediului;

- Ordinul nr. 184/1997 - Ordin al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei

Mediului pentru Proceduri de realizare a bilanturilor de mediu;

- Ordinul nr. 1.798/19.11.2007 al Ministrului Mediului si Dezvoltarii

Durabile pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu ;

- Ordinul nr. 462/1993 al M.A.P.P.M prin care se aproba “Conditiile tehnice

privind protectia atmosferei”, precum si “Normele metodologice privind

determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare”;

- Ordinul MAPM nr. 592/2002 privind aprobarea Normativului privind

stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare

a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor în suspensie

(PM10 si PMP,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului în

aerul înconjurator;

- Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea reglementarii privind

evaluarea poluarii mediului;

- Hotararea Guvernului nr. 352 din 21.04.2005 privind modificarea si

completarea H. G. nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile

de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate;

- Ordinul nr. 135/76/84/1284 din 10 februarie 2010, privind aprobarea

Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte

publice şi private;

- Hotararea nr. 445 din o8.04.2009, privind evaluarea impactului anumitor

proiecte publice şi private asupra mediului;


5

- Ordonanta de urgenta nr. 3 din 5 februarie 2010 pentru modificarea si

completarea Legii apelor nr. 107/1996

Lucrarea abordeaza, in principal, urmatoarele aspecte:

- date privind functionarea obiectivului;

- caracterizarea amplasamentului;

- identificarea surselor de poluare si a zonelor potential contaminate;

-stabilirea cauzelor care au generat sau vor genera un anumit nivel al

emisiilor de poluanti evacuati in mediu, sau alte efecte cu impact negativ asupra

factorilor de mediu, pentru activitatea analizata;

-stabilirea modalitatilor de actiune si a posibilitatilor de realizare a masurilor,

care sa asigure respectarea normelor si a standardelor in vigoare pentru protectia

mediului.

Analiza activitatilor desfasurate de S. C. AMRO INC S.R.L., la cariera de

amfibolite “Dealul Nisiparie_Garvan”, judetul Tulcea, a condus la identificarea si

evaluarea efectelor pe care le-au produs aceste activitati asupra mediului, iar pe

baza acestora se vor stabili masurile de prevenire si combatere a poluarii factorilor

de mediu.

La baza realizarii lucrarii, au stat:

- Autorizatia de Mediu nr.7091/08.02.2006 eliberata de A.P.M. Tulcea pentru

cariera de diabaze “Dealul lui Tefic”, jud. Tulcea

- Documentatie tehnica privind «PLANUL DE REFACERE A MEDIULUI» in

vederea obtinerii Permisulului de exploatare, in perioada 2009 – 2010 –

zacamantul de amfibolite “Dealul Nisiparie-Garvan”, jud. Tulcea;

- Documentatie tehnica privind «PROIECTUL TEHNIC DE REFACERE A

MEDIULUI» in vederea obtinerii Permisulului de exploatare, in perioada 2009 –

2010 – zacamantul de amfibolite “Dealul Nisiparie-Garvan”, jud. Tulcea;

- Date furnizate de personalul de specialitate al S. C. AMRO INC S.R.L.;

- Documente emise de institutii abilitate;

- Plan de incadrare in zona;

- Planuri de situatie;

- Literatura de specialitate.

Datele principale de proiectare (amplasamente, planuri de situatie cu

dispunerea obiectivelor, detaliile privind solutiile tehnice adoptate etc.) au fost

furnizate de S. C. AMRO INC S.R.L. 2. DOMENII DE ANALIZA 2.1.UTILIZAREA TERENULUI IN ZONA AMPLASAMENTULUI

OBIECTIVULUI SI IN VECINATATEA ACESTUIA 2.1.1. Introducere

In conformitate cu Autorizatia de Mediu nr. 7091/08.02.2006 eliberata de

catre A.P.M. Tulcea pentru extractia si prelucrarea amfibolitelor din cariera

“Dealul Nisiparie-Garvan“, S.C.AMRO INC S.R.L. desfasoara activitatea de

extractie/prelucrare si valorificare a rocilor pentru constructii in cadrul unui

perimetru cu suprafata de 8,5 ha.

Perimetrul solicitat pentru emiterea unei noi autorizatii de mediu, are

aproximativ forma unui patrulater cu lungimea de cca 350 m, orientata pe direcţia

NNV – SSE si lăţimea de cca 280 m; acesta acoperă cariera existenta (cca 3 ha) +o

suprafaţa de cca 1 ha cu care urmeaza sa se extinda cariera (suprafata totala


6

destinata sectorului de exploatare = 4 ha) precum si modulele destinate

Organizarii de santier (cca 1 ha, inclusiv platforma haldei de sol vegetal), Statiei de

concasare-sortare + depozitele pentru sorturile de agregate de cariera (cca 2,5 ha),

Statiei de betoane (cca 1,5 ha) si spatiilor de legatura intre diversele

compartimente (cca 1 ha).

Obiectul prezentei documentatii il costituie analizarea impactului produs

aspra mediului de lucrarile de exploatare si prelucrare a rocii utile din perimetrul

“Dealul Nisiparie-Garvan”, jud. Tulcea, pentru determinarea intensitatii acestuia,

in scopul pozitionarii activitatii desfasurate pe un palier care sa permita, din

punctul de vedere al factorilor de mediu, continuarea activitatii. Totodata se

doreste si extinderea spre sud a perimetrului existent, cu o suprafata de 1,5 ha, in

care sa functioneze o mica statie de betoane; suprafata totala a perimetrului

solicitat pentru emiterea unei noi autirizatii de mediu este de 10 ha.

Distributia diverselor compartimente din cadrul perimetrului de dezvoltare-

exploatare este redata in tabelul de mai jos.

Detaliu Suprafaţa ocupata

(ha)

Total suprafata perimetru solicitat

10

din care:

Total perimetru de exploatare propriu-zisa

4

Total suprafete aferente celorlalte module

6

din care: Staţia de concasare + depozite de produse finite

2,5

Organizarea de santier 0,85 Halda de sol vegetal 0,1 Cabina cantar+pod bascula 0,03 Platforma garare utilaje 0,02 Drumuri de acces si bretele

de legatura 1,0

Statie de betoane 1,5

TOTAL TEREN NECESAR INVESTITIEI 10

Perimetrul de exploatare “Dealul Nisiparie-Garvan” este situat pe teritoriul

satului Garvan, comuna Jijila, judetul Tulcea, la cca 3 km NV de acesta, fiind

amplasat pe culmea si în versantii NV-tic si S-ic ai dealului Nisiparie.

Accesul în perimetru se face pe DJ 251 Garvan-I.C.Bratianu, din care, la

cca.3 km nord-vest de satul Garvan, se parcurge spre vest, pe un drum de

exploatare pietruit, o distanţă de cca. 750 m, iar apoi se mai parcurg spre NV, pe

un drum de exploatare care trece pe la baza dealului Nisiparie, cca 250 m până la

perimetrul “Dealul Nisipărie-Garvăn”. In interiorul perimetrului de dezvoltare-

exploatare legatura dintre diversele compartimente se face pe drumuri tehnologice

Din punct de vedere administrativ, perimetrul aparţine de Primăria localităţii

Jijila, iar terenul pe care se află intră la categoria păşune si i-a fost cocesionat

societatii pe o perioada de 49 ani.


7

Titularul investitiei este S.C. AMRO INC S.R.L. , o societate cu capital privat

cu sediul în oraşul Măcin pe str. Plevnei, nr.17, judeţulTulcea. Societatea este

inregistrata la Registrul Comerţului cu nr. J36/17/2007 si are CUI RO 14901450.

Telefoanele societatii sunt urmatoarele: 0743176494, 0740198182, iar adresa

de e-mail este [email protected].

Roca utila din cariera « Dealul Nisiparie » este reprezentata prin amfibolite.

Acestea apartin fundamentului cristalin care aici apare la suprafata si este

strabatut pe directia NNV-SSE de un dyke de dolerite cu grosimea de 15-20 m.

Rezerva geologica estimata pentru zacamantul din perimetrul “Dealul

Nisiparie-Garvan” pana la cota de + 10 m este de cca 810.000 tone

Conturul perimetrului pentru care exista Autorizatia de mediu este marcat in

teren, pe toate directiile, cu borne; in prezent conturul noului perimetru

urmareste traseul imprejmuirii.

Coordonatele perimetrului extins (cu 1,5 ha), in sistem STEREO 70 sunt

urmatoarele :

Nr. crt X (m) Y (m)

1 434391,980 745702,800

2 434485,584 745635,514

3 434642,720 745572,070

4 434574,023 745439,718

5 434456,442 745335,454

6 434451,810 745328,020

7 434435,140 745291,654

8 434394,152 745311,005

9 434341,716 745335,532

10 434264,508 745369,978

11 434221,011 745398,184

12 434153,660 745446,160

13 434101,630 745481,450

14 434217,970 745545,160

15 434320,480 745652,830

16 434353,430 745696,500

1.2. Asezare geografica si limite

Dealul Nisipărie face parte din unitatea geomorfologică a Promontoriului

Bugeac care, se înscrie în morfologia caracteristică Dobrogei (culmi joase,

peneplenizate, separate de văi largi, colmatate). În acest sector al Promontoriului

văile sunt scurte si curg spre Dunăre sau spre lacul Jijila, prezenţa apelor

înregistrându-se sporadic, doar în rarele perioade cu precipitaţii abundente.

Vegetaţia este specifica zonei de silvostepa, iar habitatul este de pajiste

antropizata; la vest, est si nord, perimetrul se invecineaza cu suprafete acoperite

de culturi agricole.

Din zonarea seismică a teritoriului României (STAS 11100/91 revizuit),

rezultă că întreaga suprafaţă a Dobrogei este cuprinsă în zona cu intensitate Z1,

care indică gradul 7 pe scara MSK, cu o perioadă medie de revenire (1) de 50 ani.


8

În cadrul zonelor seismice identificate pe teritoriul ţării, zona Isaccea–

Constanţa se caracterizează prin cutremure normale (crustale).

Pe baza datelor din timpul cutremului cu epicentru în zona Vrancea, din anul

1986, zona Constanţa se caracterizează prin valori ale acceleraţiei maxime

cuprinse între 50 – 100 cm/s2, care corespund gradaţiei VII pe scara MSK şi

gradaţiei VI – VII pe scara Mercalli modificată.

Microzonarea seismică, care ia în considerare elementele geologice locale

(prezenţa apei subterane, proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor, etc.), indică

faptul că acestea nu conduc la creşterea gradului de seismicitate. În aceste

condiţii se poate aprecia că riscul seismic al carierei este moderat.

Localităţile cele mai apropiate sunt satul Garvan, aflat la cca. 3 km spre SE

şi comuna Jijila, situata la cca. 6 km spre SSE. 2.1.3. Evolutia paleogeografica

Din punct de vedere geologic, perimetrul solicitat este parte componentă a

Orogenului Nord-Dobrogean. După consolidarea Dobrogei Centrale, în urma

ciclului Baikalian, între cele două domenii consolidate (Platforma Moesică şi

Platforma Est Europeană), în timpul Paleozoicului, a evoluat o arie labilă, cu

funcţia de geosinclinal intracratonic. Mişcările orogenice paleochimerice, care s-au

încheiat la sfârşitul Liasicului, au dus în final la ridicarea fostei zone marginale a

ariei hercinice, ansamblul devenind catenă intracratonică şi alcătuind Orogenul

Nord-Dobrogean. Acesta este reprezentat de un sistem cutat şi este delimitat, la

sud, de falia Peceneaga-Camena, iar la nord, de falia Sf. Gheorghe.

În cuprinsul Orogenului Nord-Dobrogean se remarcă două unităţi

structurale majore şi anume: Unitatea de Măcin şi Unitatea de Tulcea.

Unitatea de Măcin este poziţionată între falia Peceneaga - Camena şi falia

Luncaviţa – Consul, fiind alcătuită predominant din formaţiuni prechimerice.

Unitatea de Tulcea este poziţionată între falia Luncaviţa-Consul şi falia Sf.

Gheorghe şi are în componenţa ei depozite triasice şi jurasice şi subordonat

formaţiuni hercinice. În cadrul ei apar atât formaţiuni de bazin cât şi de platformă,

de tip carbonatic.

Perimetrul „Dealul Nisiparie-Garvan” se caracterizeaza, din punct de vedere

geologic, prin prezenta unor formatiuni geologice prechimerice ce apartine Unitatii

de Macin

În cadrul zăcământului din “Dealul Nisipărie-Garvăn” substanţa utilă o

constituie atât amfibolitele seriei de Megina cât şi dyke-ul de dolerite (Triasic) care

străpunge această formaţiune.

Seria de Megina (Precambrian superior)

Este reprezentată, în cadrul perimetrului, prin formaţiunea amfibolitelor şi,

cu totul subordonat, prin gnaise cuarţo-felspatice aparţinând de formaţiunea

vulcanogen acidă.

Formaţiunea amfibolitelor

Aceasta aflorează în zona centrală a dealului sip pe versantii sudic si nordic,

ocupând peste 80% din suprafaţa perimetrului “Dealul Nisipărie-Garvăn” şi este

constituită din amfibolite şi gnaise cu amfiboli şi biotit. Foliaţia este orientată,

aproximativ, pe direcţia est-vest şi poate fi, de la puţin dezvoltată, până la foarte


9

pronunţată. Amfibolii pot fi, de la mărunt cristalizaţi, până la larg cristalizaţi (în

special în gnaisele amfibolice care, uneori, sunt uşor rubanate).

Formaţiunea amfibolitelor este străbătută pe o lungime de cca. 450 m,

dintr-un capăt în celălalt a dealului (pe direcţia NNV-SSE), de un dyke de dolerite

de vârstă triasică, cu o grosime de 30 - 40 m. Doleritele au culoarea verzuie-

negricioasă şi sunt, în general, mărunt cristalizate, masive şi foarte dure.

Aflorimentele din perimetrul “Dealul Nisipărie-Garvăn” apar, în special, în zona de

creastă şi pe versanţii sudic şi nordic, sub formă unor stânci care nu depăşesc

înălţimea de 1 m. Cea mai mare densitate de aflorimente se întâlneşte pe

versantul nordic. Zona cu roci alterate a zăcământului este de cca 3 – 5 m grosime

(mai mică în zona de creastă). În general, fenomenul de alterare supergenă este

mai accentuat în cazul amfibolitelor, care devin friabile, desfăcându-se în plăci

subţiri după suprafeţele de şistuozitate.

Formaţiunea cuarţitelor de Priopcea (Cambrian)

Cuarţitele aparţinând acestei formaţiuni bordează, spre nord-est „miezul”

format din formaţiunea amfibolitelor şi gnaiselor amfibolice.

Sunt reprezentate prin cuarţite masive cenuşii şi prin cuarţite sericitoase

cenuşii-gălbui. Ponderea lor este de până la 15 % din volumul zăcământului.

Depozite cuaternare

Masivul de roci amfibolitice este înconjurat de depozite loessoide prăfoase şi

de argile prăfoase nisipoase cu fragmente de roci coerente de vârstă cuaternară.

Ele îmbracă relieful preexistent şi au grosimi mici în zona de creastă (0,2 – 0,5 m)

şi, din ce în ce mai mari, către baza versanţilor, unde pot depăşi grosimea de 5 – 7

m; acest lucru se obsearva în ravenele din versantul sud-vestic al dealului. Aici, la

o diferenţă de nivel de cca. 30 m faţă de vârf şi la o distanţă de cca. 75-100 m faţă

de malul fostului lac (asecat), în versantul dealului apare o formă de relief negativă

asemănătoare unui „amfiteatru”, de forma unei elipse orientată NNV-SSE, având

lungimea de cca. 250 m şi adâncimea de 50 m şi deschiderea spre fostul lac.

Morfologia actuală a acestui „amfiteatru” se datorează activităţii de exploatare de

către localnici a nisipurilor siltice din depozitele loessoide.

Pe acest teren de la baza dealului a fost amplasată organizarea de şantier

precum şi staţia de concasare-sortare.

Depozitele loessoide au culori variabile (de la galben deschis până la maron –

roşcat), porozitate variabilă şi pot prezenta stratificaţie evidentă.

În alcătuirea lor intră cuarţ (60 – 70 %), feldspaţi, mice, carbonaţi şi minerale

argiloase. Din punct de vedere granulometric, în cadrul depozitelor loessoide

întâlnim de la nisip grosier, la argilă, în general, cu conţinut mai mare de silt şi

mai scăzut în argilă.

2.1.4. Clima

Clima regiunii este continental excesivă, cu diferenţe mari de temperatură de

la vară la iarnă, cu precipitaţii reduse şi vânturi puternice. Media anuală a

temperaturii variază în jurul valorii de 11o C, iar media anuală a cantităţilor de

precipitaţii este situată între 500 şi 600 mm/mp/an. Numărul de zile dintr-un an

cu strat de zăpadă variază între 60 şi 80 zile

Radiaţia solară globală are valori de 125 kcal/cm2- an.


10

Circulatia generală a atmosferei se caracterizează, în semestrul cald, prin

predominarea advecţiilor lente de aer temperat oceanic din vest, care ajunge

încălzit şi relativ uscat, iar în semestrul rece, prin advecţia din nord-est a maselor

de aer cu caracteristici termice de aer arctic-continental şi prin advecţia din sud-

vest a aerului mediteranean, cald şi umed.

Temperatura aerului - media anuală a temperaturii aerului oscilează în jurul

valorii de 11o C. Temperatura aerului în luna iulie prezintă o medie de 22,9oC.

Media lunii ianuarie coboară până la – 1,5oC. Maxima absolută în zonă a fost de

39o C, iar minima absolută de – 26,8oC.

Precipitaţiile atmosferice au o distributie calendaristică diferentiată: cantităţile

medii anuale înregistrază valori de 439 mm; cantităţile medii lunare cele mai mari

cad în iulie (52,5 mm), iar cantitatile medii cele mai mici se înregistrează în luna

martie (27,2 mm). Majoritatea precipitaţiilor cad în semestrul cald, aversele fiind

frecvente.

Vânturile sunt puternic influenţate de relief atât în privinţa direcţiei, cât şi a

vitezei. Frecvenţele medii anuale înregistrate în sectorul “Dealul Nisiparie” pun în

evidenţă predominarea vânturilor din NV (17%), urmate de cele din V (14 %) şi NE

(12-14 %). Frecvenţa medie anuală a calmului este de 42,4 %.

Calitatea aerului în zonă

Cel mai apropiat punct de urmărire a calităţii aerului se află în municipiul

Tulcea, la cca. 70 km est de amplasamentul obiectivului.

In zonă nu sunt semnalate surse de poluare a aerului.

2.1.5. Hidrografia

Reţeaua hidrografică se caracterizează prin văi largi, colmatate, care curg

către Dunăre sau catre fostul lac Jijila. Prezenţa apei pe aceste cursuri se

înregistrează sporadic sub formă de torente, după topirea zăpezilor sau în

perioadele cu precipitaţii abundente.

Din punct de vedere hidrogeologic, nu se poate vorbi de existenta unor rezerve

de apa subterana in zona de exploatare, amfibolitele, fiind practic impermeabile

nu cantoneaza rezerve de apa .

In urma lucrărilor de asecare intreprinse în perioada 2004-2006, pentru

redarea acestui teren agriculturii, practic, acest lac a dispărut. Prin lucrările de

asecare nivelul hidrostatic a coborât cu, cel puţin 2-3 m faţă de cota iniţială.

Prin dispariţia luciului de apă, practic nu se mai pune problema riscului de

poluare pentru apele de suprafaţă.

Riscul poluării locale a acviferelor din zonă cu fluide combustibile scurse

accidental de la utilajele în funcţiune este foarte redus, deoarece vatra carierei şi

staţia de concasare sunt amplasate la o cotă cu cel puţin 20,0 m şi respectiv 10,0

m deasupra acestora.

Pentru a se evita acumularea apelor de şiroire, care pot apărea accidental, în

perioadele cu precipitaţii mai abundente, au fost realizate pante şi drenuri de

scurgere naturală a apelor meteorice de pe vatra carierei şi de pe platformele

staţiei de concasare şi a hălzilor de steril şi sol vegetal.

]


11

2.1.6. Solurile

În perimetrul “Dealul Nisiparie” predomină solurile cenuşii închise şi

cernoziomurile argiloiluviale, care trec local la cernoziomuri cambice. La acestea se

adaugă, pe areale restrânse, soluri brune şi redzine.

Procesele geomorfologice actuale şi degradarea terenurilor sunt restrânse. Se

remarcă: eroziunea lentă biochimica şi dezagregari restrânse pe unele iviri de

strate dure şi pe locuri dezgolite. Pe suprafeţele în pantă există o activitate

importantă de şiroire şi torenţialitate, în timpul ploilor din lunile de vară, mai ales

acolo unde pătura de alterări este mai groasă.

2.1.7. Vegetatia

În regimul cadastral suprafaţa perimetrului de exploatare “Dealul Nisiparie–

Garvan” este încadrata în categoria păşune. Tipul de habitat reprezentativ pentru

zona analizata este de stepă antropizată constituită din suprafeţe de pajiste

degradată, cu Artemisia austriaca, Bromus squarrosus, B. tectorum, Cerastium

brachypetalum, Crepis tectorum ş. a.

Aspecte ale vegetatiei din zona perimetrului Dealul Nisipariei – Garvan

Principala cauză a degradării habitatelor de pajişte stepică naturală îl

constituie păşunatul. Habitarea umană şi drumurile care străbat zona analizata

constituie elemente cu impact negativ. Astfel, vegetatia din zona a fost supusa

unui impact antropic pronuntat, in prezent fiind reprezentata de diferite specii de

plante cu valoare ecologica/conservativa redusa, unele specii considerate

alohtone, invazive sau ruderale reprezentate prin Amaranthus blitoides, A.

emarginatus, A. retroflexus, Veronica persica, Xanthium italicum, X. spinosum

prezente în urma activităţilor umane. Comunităţi antropice cu Onopordon

acanthium, Carduus nutans şi Centaurea calcitrapa apar in zona nordica, estica si

sudica a perimetrului de exploatare. Vegetatia din aceasta zona este puternic

influentata si de prezenta drumurilor ce fac legatura cu cariera ce isi desfasoara

activitatea in prezent.

In partea sudica, vestica si nordica perimetrul se invecineaza cu suprafete

acoperite de culturi agricole.


12

2.1.8. Fauna

In zona amplasamentului se desfasoara aria de protectie avi-faunistica

RO SPA 0073, dar nu exista obiective protejate, zone rezidentiale, vegetatie si

fauna cu specii rare, ocrotite sau pe cale de disparitie, care sa fie afectate de

functionarea acestuia.

In ceea ce priveste fauna, dintre nevertebrate cel mai numeros grup este cel

al insectelor, adaptate la diverse conditii de viata. Acestea sunt bine reprezentate

prin specii caracteristice si efective relativ numeroase: Himenoptere (viespi, albine)

- specii de apidae – Apis mellifica, bombinae – Bombus agrorum, Bombus hortorum,

halictide – Halictus sp., vespoidee – Polystes sp., Scolia hirta s.a.; Coleoptere

(carabusi) – Anisoplia austriaca, Anisoplia segetum, Anoxia villosa, Malachius

bipustulatus, Trichodes apiarius; Orthoptere – Decticus verrucivorus, Platycleis sp.,

Poecilimon sp., Chorthippus brunneus, Chorthippus albomarginatus; Ord.

Heteroptera. Heteroptere (ploşniţe) - Eurygaster maura, Eurygaster austriaca,

Eurygaster integriceps; Odonate (libelule) - Anax imperator şi Aeschna sp.; Diptere -

Bombylus sp., Anthrax sp., Asilus sp.; Lepidoptere (fluturi). Din speciile prezente în

zonă, amintim de specii rezistente la impactul antropic – Pararge megera,

Polyommatus icarus, Aricia agestis, Pieris rapae, Pontia daplidice, Colias croceus,

Carcharodus alceae s.a. Dintre gasteropode (melci) s-au observat: Helix pomatia,

Chondrula tridens, Cernuella virgata.

Speciile de vertebrate sunt reprezentate prin reptile, pasari si mamifere.

Herpetofauna (amfibieni, reptile), include specii comune identificate in zona:

soparla de camp (Podarcis taurica), guşterul (Lacerta viridis), sarpele de casa (Natrix

natrix).

Avifauna. Pasarile identificate pe amplasament sunt, in majoritate, specii

comune caracteristice zonelor stepice/agroecosisteme si antropice: Galerida

cristata – ciocarlan, Perdix perdix – potarniche, Miliaria calandra – presura sura,

Merops apiaster – prigorie, Upupa epops – pupaza, Alauda arvensis – ciocarlie de

camp, Passer montanus – vrabie de camp, Carduelis carduelis – sticlete, Pica pica –

cotofana, Corvus frugilegus – cioara de semanatura, Corvus corone cornix – cioara

griva, Sturnis vulgaris – graur, Streptopelia decaocto – gugustiuc, Hirundo rustica –

randunica, Motacilla alba – codobatura alba, Corvus monedula – stancuta, Passer

domesticus – vrabie de casa s.a.

In general zona amplasamentului este tranzitata si survolata de pasari in

perioadele de migratie, dar si in cautare de hrana. Majoritatea exemplarelor

identificate aveau legatura cu terenurile agricole limitrofe sau localitatile

invecinate (Garvan).

La fel si pentru pasarile răpitoare de zi (Accipiter nisus - uliul pasarar, Falco

tinnunculus – vanturel rosu, Falco subbuteo – soimul randunelelor), zona reprezinta

un teren prielnic de vanatoare. Hrana constituită din insecte, soparle, soareci, mici

paseriforme, reprezinta surse importante de hrana pentru acest grup de păsări.

Mamifere. Specificam ca in zona amplasamentului s-au identificat specii

comune de mamifere, dintre care amintim de: Erinaceus concolor – arici, Talpa

europaea – cartita, Sorex araneus – chitcan comun, Microtus arvalis – soarece de

camp, Lepus europaeus – iepure de camp, Vulpes vulpes – vulpe; s.a.


13

2.1.9. Impactul activitatii desfasurate asupra vegetatiei si faunei 2.1.9.1. Descrierea amplasamentului in raport cu ariile naturale de

interes comunitar, protejate

Cariera de amfibolite „Dealul Nisiparie-Garvan”, judetul Tulcea, este situata

pe culmea si in versantii NV-ic si S-ic al dealului Nisiparie.

In zona amplasamentului se desfasoara aria de protectie avi-faunistica

RO SPA 0073. Aceasta arie a fost instituita in 2007, la trei ani dupa

realizarea investitiei de baza, constand in deschiderea zacamantului, montarea

statiei de prelucrare, racordarea la reteaua electrica

2.1.9.2. Date privind ariile naturale de interes comunitar, protejate

Situl de protecţie specială avifaunistica ROSPA 0073 Măcin – Niculiţel se

întinde pe o suprafaţă de 67,371.1 ha în cadrul regiunii biogeografice stepice, cu o

altitudine medie de 154 m (variind între 0 şi 466 m).

a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 56;

b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra

speciilor migratoare (Bonn): 123;

c) număr de specii periclitate la nivel global: 10.

Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor

următoare:

Falco cherrug

Coracias garrulus

Ciconia ciconia

Accipiter brevipes

Burhinus oedicnemus

Oenanţe pleschanka

Circaetus gallicus

Buteo rufinus

Emberiza hortulana

Caprimulgus europaeus

Hieraaetus pennatus

Lullula arborea

Situl este de asemenea important în perioada de migraţie pentru

următoarele specii:

Ciconia ciconia

Accipiter brevipes

Circaetus gallicus

Buteo rufinus

Hieraaetus pennatus

Lanius collurio

Gyps fulvus

Ficedula parva

Galerida cristata

Lullula arborea

Falco vespertinus


14

Neophron percnopterus

Pandion haliaetus

Nycticorax nycticorax

Ciconia nigra

Himantopus himantopus

Haliaeetus albicilla

Recurvirostra avosetta

Tringa glareola

Pelecanus onocrotalus

Pelecanus crispus

Ardea purpurea

Plegadis falcinellus

Platalea leucorodia

Chlidonias hybridus

Pernis apivorus

Anţus campestris

Aquila pomarina

Aquila heliaca

Aquila chrysaetos

Aquila clanga

Circus macrourus

Circus aeruginosus

Falco peregrinus

Milvus migrans

Phalacrocorax pygmaeus

Egretta alba

Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a activitatii desfasurate

În urma investigaţiilor în teren, pe suprafaţa aferenta autorizatiei de mediu ,

respectiv 10 ha , în care se regăseşte suprafaţa de 1,5 ha extindere, nu au fost

identificate habitate de interes conservativ. Din activitatea de monitorizare

desfasurata pe amplasamentul autorizat al carierei a rezultat ca nici una dintre

speciile de flora cu protectie stricta nu a fost identificata.

Tipuri de habitate caracteristice perimetrului carierei:

Habitatul de pajiste, care poate fi completat ca denumire din cauza

particularitatilor de evolutie, conform datelor din Manualul habitatelor din

Romania cu specificatia pajiste stepica xerofila.

Stabilirea tipului de habitat s-a facut prin determinarea exemplarelor de

plante recoltate pentru stabilirea speciilor prezente in perimetru pe baza

caracteristicilor morfologice si fiziologice in corespondenta cu factorii climatici

specifici zonei, a tipului de sol ca suport nutritiv, a grosimii stratului de sol.


15

limita NE-ica a perimetrului Zona de pajiste

Vegetatie ruderala in vecinatatea carierei

În regimul cadastral suprafaţa perimetrului solicitat este încadrata în

categoria păşune, deşi o mare parte a acesteia, cu precădere pe coama dealului,

este stâncoasă, iar în rest are aspect de păşune degradată.

Tipul de habitat reprezentativ pentru suprafata in care urmeaza sa se

dezvolte exploatarea este acela de stepă antropizată constituită din suprafeţe de

păşune degradată. In zona propusa strict pentru exploatarea in cariera,

exemplarele de plante sunt reduse ca numar si specii, dominand speciile de

plante ierboase adaptate la terenul stancos.

Habitatul existent poate fi asociat cu habitatul R3415 Pajişti ponto-

balcanice de Botriochloa ischaemum şi Festuca valesiaca .Acest tip de

habitat nu are cod correspondent Natura 2000. Valoarea conservativă a acestui habitat este considerată redusă.


16

La cca 200 m de limita sudica a perimetrului, intr-o zona care nu face

obiectul prezentei solicitari, apare liziera unei paduri de salcami.

Principala cauză a degradării habitatelor de pajişte stepică naturală sau

seminaturală îl constituie suprapăşunatul. Habitarea umană şi drumurile care

străbat situl constituie elemente cu impact moderat negativ.

Speciile de plante din zona vor fi afectate in mica masura de lucrarile de

exploatare a zacamantului (esalonat in timp, pe o durata mare). Speciile existente,

chiar daca vor pierde prin descopertarea zacamantului un numar de indivizi,

datorita puterii deosebite de regenerare, vor putea fi mentinute in arealul

exploatarii, pana in faza finala, cand se va aplica programul de ecologizare.

Implementarea proiectului a avut un un impact relativ redus asupra

habitatului natural existent.

Putinele specii din fauna locala au capacitatea de a evita zona afectata odata

cu inceperea lucrarilor si de a se refugia in zonele invecinate, ce ofera aceleasi

conditii de viata. Pentru reducerea impactului asupra biodiversitatii, in timpul

dezvoltarii proiectului nu vor fi ocupate integral suprafetele de teren din cadrul

terenului concesionat.

In perimetrul de exploatare sau in vecinatate nu exista ecosisteme acvatice

care ar putea fi perturbate de activitatea miniera. Extinderea perimetrului se va face pe o suprafata de 1,5 ha, careia ii este

caracteristic un habitat de pajiste xerofila, constituita din suprafeţe de păşune degradată.

2.1.9.3. Specii de interes comunitar pe amplasament

Pasari :

In zona sunt prezente specii de pasari mici a caror prezenta relativ redusa

este in stransa corelatie cu cantitatile mici si nediversificate de hrana din

habitatul de pajiste xerofila in care predomina specia de graminee Festuca

valesiaca. Culturile agricole de pe terenurile din jur nu ofera de asemenea o

diversitate mai mare de hrana, astfel incat speciile de pasari identificate ca urmare

a observatiilor efectuate sunt urmatoarele: Sturnus vulgaris, Passer domesticus,

Pica pica, Corvus frugilegus, Ciconia ciconia , Buteo buteo.

Migratia pasarilor :

Datorită suprafeţei mici a amplasamentului s-a ales un singur punct fix din

care s-a efectuat monitorizarea migraţiei, acest punct asigurând o bună acoperire

atât a zonei amplasamentului cât şi a zonelor adiacente.

Speciile de păsări de pasaj identificate ca urmare a monitorizării sunt:

Upupa epops

Pica pica

Corvus monedula

Hirundo rustica

Galerida cristata

Sturnus vulgaris

Passer domesticus

Corvus cornix

Miliaria calandra


17

La cca 150 m de limita SE-ica a perimetrului , in, zona care nu face obiectul

prezentei solicitari, apare liziera unei paduri tinere de salcami.

2.1.9.4. Starea actuala a habitatelor din perimetru

La ora actuala, se poate spune despre influenta exercitata asupra vegetatiei si

faunei de lucrarile de exploatare si prelucrare a rocii utile din cadrul perimetrului

„Dealul Nisiparie-Garvan”, ca activitatea produce un impact care a ajuns la limita

superioara si ca acesta se incadreaza in parametrii admisibili.

Legat de vegetatie s-a constatat ca aceasta are capacitatea de a se regenera,

iar fauna a migrat in zonele invecinate in care a fost regasit acelasi tip de habitat

Factori cu impact negativ identificaţi în zonă:

- păşunatul de mică amploare (se desfăşoară mai ales în zonele de la baza

dealului, precum şi pe dealurile învecinate);

- turismul de weekend (observat în interiorul pădurii atât pe coaste cât şi la

poalele versanţilor);

- ruderalizarea zonelor ce înconjoară dealul Nisiparie

2.1.9.5. Masuri de reducere a impactului negativ asupra ariilor naturale

de interes comunitar, protejate

Suprafetele afectate prin exploatarea amfibolitelor din perimetrul “ Dealul

Nisiparie” sunt incadrate la categoria i pasune. Pentru desfasurarea activitatii de

exploatare a rocii utile nu sunt necesare defrisari sau scoateri din fondul forestier.

Pe amplasament nu sunt identificate zone umede , izvoare , ape subterane,

care sa fie afectate de aceasta investitie .

Prin masurile care vor fi luate la finalul exploatarii se vor reconstitui

habitatele, in functie de planul de masuri care se va stabili printr-un bilant de

mediu care va fi supus aprobarii APM Tulcea si /sau institutiile abilitate.

Ca urmare a lucrărilor de desolificare vor fi afectate populatiile reduse de

plante apartinand, predominant, speciilor ierboase precum Taraxacum officinale,

Stipa spp, Festuca spp, Lamium amplexicaule, Achillea millefolium (Asteraceae),

Cirsium acaule, Erodium cicutarium, Lithospermum arvense, Sedum album, care

apar în cadrul perimetrului minier. Va fi modificata, gradual, o parte din

populatiile intalnite in zona carierei, fara a duce la disparitia speciilor respective.

Prin complexul de măsuri ce vor fi luate, operaţiunile de exploatare vor fi realizate

cu un impact redus asupra mediului.

Nici o specie din flora si fauna existenta pe amplasament nu este in pericol de

disparitie prin continuarea exploatarii.

Se vor modifica populatii de plante fara valoare stiintifica deosebita. Fauna

are posibilitatea de migratie in zone invecinate, cu acelasi tip de habitat.

Presiunile si amenintarile asupra faunei si florei sunt temporare. La finalul

lucrarilor de exploatare se vor executa lucrari de ecologizare si de refacere a

habitatelor initiale.

În urma lucrărilor de refacere a mediului, populaţiile de plante caracteristice

zonei vor fi reabilitate, prin extinderea acestora pe suprafeţele reamenajate şi

resolificate, din cadrul fostei cariere.

Refacerea biotopurilor se va putea face fie prin regenerare naturala, toate

speciile idetificate pe amplasament fiind caracterizate printr-o putere mare de


18

regenerare, fie prin interventia omului, conform unor masuri stabilite de catre

specialisti.

Pe suprafaţa propusă pentru exploatarea zăcămantului nu au fost

identificate locuri de cuibărit pentru speciile de păsări. Locurile de cuibărire

sunt situate la SE, în interiorul pădurii, la distanţe de cel puţin 500 m de limita

perimetrului sau in zonele umede din lunca Dunarii.

Fauna de talie mare utilizeaza zona perimetrului de exploatare instituit doar

pentru deplasari ocazionale.

Fauna de talie mica are posibilitatea de a se deplasa in zone invecinate .

Prin continuarea activitatii din perimetrul „Dealul Nisiparie-Garvan” nu vor fi

amenintate plante sau animale cuprinse in Cartea Rosie, care, de altfel, nici nu au

fost identificate pe amplasament.

Habitatele vor fi supuse unor presiuni in limite admisibile. La scara intregii

zone, habitatele vor fi afectate intr-o proportie medie spre minimala, astfel incat, la

incetarea activitatii de extractie a rocii si in urma resolificarii si refacerii ecologice,

intregul areal sa revina la starea initiala, intr-o perioada relativ scurta de timp.

O serie de impacturi asupra factorilor de mediu deja s-a produs, in special

asupra solului, vegetatiei, faunei si peisajului.

Fauna s-a retras in vecinatatea perimetrului, nefiind inregistrate pierderi

fizice a vreunor exemplare.

Apropierea acestui amplasament de liziera padurii permite refugierea

eventualelor animale care au mai ramas, din zona Dealului Nisiparie.

Impactul prognozat va fi cel mediu spre minimal, ţinând cont că speciile

de animale sălbatice din zona s-au adaptat deja la un tip de stess, precum cel

generat de activităţile antropice de păşunat si de explotare minieră.

Derularea proiectului nu va afecta sau distruge rutele de migrare ale

păsărilor, ci cel mult, va indeparta, temporar, unele specii de pasari de prada de

pe amplasament.

In zona isi desfasoara activitatea, de foarte multa vreme, un numar insemnat

de cariere. Nu s-au observat modificari ale rutelor de migratie ale pasarilor.

Specificul acestei activitati este ciclul de productie care incepe cu puscarea;

aceasta are o frecventa redusa ( 2-3 ori pe trimestru), iar efectul ei se desfasoara

pe o perioada foarte scurta de timp. Neavand un caracter permanent, aceasta nu

are cum sa influenteze migratia pasarilor.

Măsuri de diminuare a impactului

Impactul asupra vegetaţiei se rezumă la suprafeţele descopertate, care vor fi

resolificate in cadrul lucrarilor de refacere a mediului).

Vegetaţia din zonele adiacente va suferi un impact, redus şi limitat ca arie,

datorat noxelor şi depunerilor de pulberi sedimentabile generate pe parcursul

derulării procesului tehnologic de extracţie, transport şi prelucrare a rocii utile.

Prin respectarea procesului tehnologic acestea nu vor depăşi concentraţiile admise

de OMM 462/93.

Practic este vorba despre extinderea unor lucrari de extractie. Lucrarile de

extractie din cariera situata in dealul Nisiparie si-au produs si isi produc efectele

asupra mediului. Unii factori de mediu sunt deja monitorizati (noxe, zgomote,

vibratii ) si se inscriu, conform buletinelor de analiza, in limite legale. Prin

avansarea fronturilor carierei nu se schimba situatia existenta. Se folosesc


19

aceleasi tehnologii de extractie, aceleasi utilaje, aceleasi cai de transport, aceleasi

utilitati.

Efectul cumulat al activitatilor din zona (al carierelor active) este cuantificat

prin masuratorile mentionate. Prin continuarea activitatii carierei nu apar factori

noi de impact asupra mediului. Presiunea nou creata este, in special, asupra

vegetatiei, prin efectele desolificarii unei suprafete suplimentare (0,1 ha). Singura

activitate care va duce la descopertarea unor suprafete suplimentare de teren este

cea legata de exploatare. Ca atare implicarea suprafetelor in lucrarile de

deschidere a zacamantului se va face gradual astfel incat sa nu fie afectata decat o

suprafata minim necesara. Suprafata care va mai fi descopertata pana la

inchiderea activitatii (cca 10 ani) nu va depasii 1,5 ha intrucat, incepand din

aceasta etapa (2010-2011), dezvoltarea exploatarii se va face in adancime

În timpul exploatarii rocii in cariera, impactul asupra vegetatiei va fi

reprezentat in special de particulele in suspensie, rezultate în urma procesului de

extractie si transport a rocii utile, astfel încât se impun unele măsuri în scopul

reţinerii prafului, precum:

- utilizarea unor ecrane protectoare la nivelul concasorului si a benzilor

transportoare;

- folosirea pulverizatoarelor de apa pentru umezirea rocii exploatate pe

parcursul încărcării şi transportului acesteia;

- stropirea fronturilor de lucru şi a drumurilor din cariera la intervale de

timp, în funcţie de vânt şi temperatură.

Se vor lua măsuri pentru reducerea distanţei de aruncare a fragmentelor de

rocă şi pentru diminuarea cantităţii de praf prin:

- folosirea împuşcării cu microîntârziere;

- folosirea de scheme de împuşcare cu orientare diagonală, urmărind ca

sensul de aruncare sa nu corespunda cu sensul spre obiectivele de protejat;

- realizarea de împuşcări cu scheme de amplasare cu unul sau mai mulţi

sâmburi;

- îmbunătăţirea cantitativă şi calitativă a burajului.

Este obligatorie utilizarea acelor materiale explozive care limiteaza emisiile de

noxe şi respectarea măsurilor aplicate în cadrul procesului tehnologic, în acest

scop.

Se recomandă monitorizarea permanentă a calităţii factorilor de mediu aer şi

sol prin verificarea concentraţiilor principalelor substanţe chimice poluante pentru

a se evita afectarea intregului lant trofic, prin hrana transferată între nivelurile

succesive.

Un alt factor cu impact potential este reprezentat de zgomotul, provenit de la

lucrările de exploatare, care poate deranja populaţiile de animale din zona.

Zgomotul este produs de:

- exploziile produse pentru derocarea rocilor din masiv;

- spargerea blocurilor supragabaritice la dimeniunile necesare pentru a putea

fi transportate;

- utilajele si maşinile folosite la transportul materialului derocat şi pentru

diverse activitati conexe;

In comparatie cu emisiile de praf, impactul zgomotului se manifestă

concentric pe o suprafaţă mai restrânsă, diminuindu-se treptat, odată cu

depărtarea de sursa producătoare. Imprastierea prafului este influenţata si de


20

direcţia şi intensitatea vântului. Se poate aprecia că zona sensibil afectată de

zgomot nu depăşeste cu mult suprafaţa de teren destinata carierei.

- pentru diminuarea considerabilă a impactului produs de zgomotul rezultat

în urma activităţii desfăşurate, în cadrul perimetrului de dezvoltare-exploatare se

folosesc o serie de tehnici de exploatare eficiente şi materiale foarte performante.

- limitarea nivelului de zgomot pe cât posibil şi încadrarea acestuia în

standardele legislative permise.

- respectarea metodologiei de lucru şi monitorizarea permanentă a calităţii

tuturor factorilor de mediu.

Impactul asupra biodiversităţii în timpul implementarii proiectului se

manifestă în special prin decopertarea perimetrul. Pe parcursul şi după

terminarea lucrărilor, amplasamentul se va elibera de utilaje şi resturi de

materiale si se vor urma procedurile de refacere a mediului, conform proiectelor si

programelor de masuri ce vor fi avizate.

Dupa încetarea activităţii de exploatare propriu-zisă a zăcământului de

diabaze se impune demararea unor proceduri de redresare ecologică.

Impactul activitatii actuale de exploatare si prelucrare a rocii utile din cariera

“ Dealul Nisiparie-Garvan” asupra mediului se incadreaza in limitele admisibile si

va trebui monitorizat permanent, pentru a se putea interveni prompt, in cazul

unor abateri semnificative de la proiectele de executie.

2.1.9.6. Proiectul programului de conformare privind implementarea

masurilor de reducere a impactului

In cadrul programului de conformare privind implementarea masurilor de

reducere a impactului activitatii desfasurate in cariera “ Dealul Nisiparie Garvan”

asupra ariilor naturale de interes comunitar, protejate se prevad, pe perioada de

derulare a activitatii urmatoarele lucrari:

1) Incheierea unui contract cu privire la monitorizarea, pe o

perioada de un an de zile, a aspectelor fenologice din cadrul perimetrului-

termen de finalizare = 15 martie

2) continuarea programului de monitorizare periodica a factorilor

de mediu-rapoarte trimestriale

3) Verificarea prin masuratori topografice periodice a stabilitatii

lucrarilor de exploatare si a haldei de sol vegetal-rapoarte trimestriale

4) Supravegherea calitatii factorilor de mediu prin efectuarea de

analize si masuratori pentru controlul emisiilor de poluanti- rapoarte

semestriale

2.1.9.7. Programul de monitorizare a speciilor si habitatelor prezente in

zona de activitate

S.C.AMRO INC S.R.L. a prevazut in bugetul planificat pentru anul 2011 si

incheierea unui contract pentru monitorizarea biodiversitatii din perimetrul

„Dealul Nisiparie-Garvan”, jud. Tulcea

Managementul exploatarii: Activitatea de exploatare este coordonata de

Directorul Departamentului Cariere din cadrul societatii si de catre Sef

Compartiment Cariera. Din punct de vedere al protectiei factorilor de mediu,


21

activitatea desfasurata in cariera este controlata saptamanal de un cadru de

specialitate din Departamentul Managementul Calitatii si a Mediului.

Programul de monitorizare de mediu va fi mentinut si actualizat pe toata

durata exploatarii si cuprinde trei etape:

- monitorizarea in faza de preoperationala

- monitorizarea in faza operationala

- monitorizarea in faza de inchidere si post-inchidere.

Programul fazei operationale include si monitorizarea monitorizarea

biologica (calitatea apelor, habitatelor si vegetatiei, etc).

Monitorizarea cresterii plantelor de pe suprafetele revegetate va consta in

urmariri vizuale si masuratori specifice privind densitatea vegetatiei, analizarea

starii vegetatiei, numarul de exemplare viabile, dimensiunile acestora. Vor fi

identificate zonele in care nu s-a reusit revegetarea si cele cu deficit de vegetatie,

pentru a se efectua lucrari de fertilizare si reinsamantari de plante specifice

biotopului initial.

Monitorizarea solului se refera atat la determinarea in timp a calitatii

acestuia, pe amplasamentele care au fost resolificate. Probele de sol prelevate vor

fi analizate (anual pana se incadreaza in limitele ordinului 756/1997) pentru:

- continutul de metale grele

- pH

Datele obtinute din activitatile specifice de monitorizare vor fi introduse intr-o

baza de date care va fi utilizata ca instrument de management in sprijinul

planificarii si efectuarii la timp a activitatilor de monitorizare solicitate si a

identificarii din timp a oricaror tendinte negative, in scopul anihilarii sau atenuarii

acestora. 2.2. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE 2.2.1. Istoricul amplasamentului

S.C. AMRO INC S.R.L., cu sediul in localitatea Macin, a fost infiintata in

anul 2003, cu scopul de a asigura baza de materii prime, in principal, pentru

lucrarile de constructii de drumuri aflate in derulare precum si pentru alte

investitii care folosesc in procesul de productie preoduse de cariera.

Pe amplasamentul actual al carierei de amfibolite “Dealul Nisiparie_Garvan”,

in conditiile derularii lucrarilor pe baza de permis temporar de exploatare, se

desfasoara activitatile de exploatare, prelucrare si valorificare ale produselor de

cariera.

Cariera este dotata cu utilaje performante si personal specializat pentru

exploatarea si prelucrarea rocii utile.

Toate utilitatile carierei sunt situate in afara conturului de rezerve calculate

pentru aceasta etapa.

Pe parcursul a 7 ani de activitate (2004 – 2010), in baza permiselor temporare

de exploatare, societatea a realizat un program de lucrari specifice pentru

deschiderea, pregatirea, exploatarea si prelucrarea rocii utile.

In aceasta perioada, unitatea a exploatat o cantitate de cca 430.000 t

Terenul pe care este situata cariera a avut folosinta de teren neproductiv, si

pasune,


22

La data intocmirii bilantului de mediu, nu exista indicii ale unei eventuale

poluari anterioare.

Administrativ, S. C. AMRO INC S.R.L. are organizata activitatea de protectie a

mediului si de supraveghere a impactului activitatilor proprii asupra acestuia.

In zona obiectivului studiat, nu exista, zone rezidentiale, vegetatie si fauna cu

specii rare, ocrotite sau pe cale de disparitie, care sa fie afectate de functionarea

acestuia. 2.2.2. Dezvoltari viitoare

In cadrul perimetrului „Dealul Nisiparie-Garvan” se doreste continuarea

activitatii de extractie si prelucrare a rocii utile si punerea in functiune a unei mici

statii pentru fabricarea betoanelor, prin extinderea perimetrului de exploatare de

la 8,5 ha la 10 ha si continuarea lucrarilor de refacere a mediului in zona

organizarii de santier si pe limita estica a perimetrului de dedezvoltare-exploatare

3. POSIBILITATEA POLUARII SOLULUI 3.1.PREZENTAREA ACTIVITATILOR DESFASURATE IN CADRUL

OBIECTIVULUI

In cadrul perimetrului Cariera “Dealul Nisiparie-Garvan” s-au desfasurat si se

afla in derulare lucrari specifice activitatii de extractie (lucrari de deschidere,

pregatire si exploatare) si de prelucrare (concasare-sortare) a rocii utile, depozitare

temporara si valorificare. In etapa actuala, suprafata ocupata de diversele module

din cadrul perimetrului de dezvoltare-exploatare este de cca 70.000 m2.

Scoaterea din circuitul agricol a suprafeţelor s-a facut pentru intrg perimetrul

de 10 ha, dar implicarea in lucrarile de exploatare se va face in continuare

etapizat, pe măsura dezvoltării lucrărilor de deschidere, pregătire şi exploatare. 3.1.1. Caracterizarea calitativa a resurselor minerale

Roca utilă din zăcămantul dealul Nisiparie este reprezentată de amfibolite si

dolerite.

Amfibolitele

Studiile efectuate pe amfibolitele din Seria de Megina au arătat că acestea

sunt roci şistoase formate, în principal, din hornblendă comună şi plagioclaz.

Uneori mai conţin biotit, granat (almandin), diopsid, precum şi o serie de alte

minerale accesorii: epidot, calcit, cuarţ,etc.

Caracteristica pentru amfibolite este structura nematoblastică imprimată de

orientarea prismelor de hornblendă. Datorită acestui fapt, în majoritatea cazurilor

amfibolitele prezintă o liniaţie minerală evidentă. Uneori hornblenda se separă de

plagioclazi sub forma unor fâşii subţiri sau strătuleţe subţiri conducând la

amfibolite rubanate.

Doleritele

Sunt, în general, roci cu granulaţie medie, în care este bine exprimată

structura ofitică sau subofitică. Doleritele sunt alcătuite din albit sau oligoclaz, în

asociaţie cu clorit, calcit sau epidot precum şi ilmenit sau leucoxen. Adesea se

remarcă relicte de augit titanifer şi pseudomorfoze de clorit sau actinot după

piroxenul primar. Uralitul este format pe seama alterării piroxenului.

Roca este fisurată intens fiind brazdata de o reţea de fisuri fine de 0,1 – 0,5

mm umplute cu epidot, clorit şi calcit.


23

Caracteristicile chimice

Amfibolitele

Analizele efectuate pe probe de amfibolite au indicat următoarele

conţinuturi: SiO2 = 45 – 60%, alcalii = 2,5 %, oxizi de Fe, Mg, Ca = 6 – 15%, Al2O3

= 12 – 20%

Doleritele

Analizele efectuate pe probe de amfibolite au indicat următoarele

conţinuturi: SiO2 = 40-50%, Al2O3 = 12-26%; Fe2O3 = 8-15%.

Caracteristicile fizico-mecanice

Amfibolitele

- densitate = 2,65 – 2,75 g/cm3;

- compactitate = 96,29%;

- porozitatea = 2,90%;

- rezistenţa la compresiune în stare uscată = 95 N/mm2;

- rezistenţa la compresiune în stare saturată = 75 N/mm2;

- rezistenţa la compresiune după 25 cicluri de îngheţ–dezgheţ = 57

N/mm2;

- rezistenţa la uzură prin frecare pe cale uscată = 0,38;

Doleritele

- densitate = 3,10 g/cm3;

- densitatea aparentă = 3,01 g/cm3;

- compactitate = 96,5 %;

- porozitatea = 0,90 %;

- absorbţia de apă = 0,18 %;

- rezistenţa la compresiune în stare uscată = 155 N/mm2;

- rezistenţa la compresiune în stare saturată = 135 N/mm2;

- rezistenţa la compresiune după 25 cicluri de îngheţ–dezgheţ = 120

N/mm2;

- coeficientul de înmuiere după saturare cu apă = 35,85 %;

- rezistenţa la uzură prin frecare pe cale uscată = 0,38;

- uzura cu maşina tip Los Angeles în stare uscată , sort 25 – 40 = 14,50.

Imagine din frontul carierei


24

Zăcământul de dolerite şi amfibolite din perimetrul “Dealul Nisipărie-

Garvăn” apare sub forma unei mici culmi alungită pe direcţia NNV-SSE, cu

lungimea de cca. 450 m şi lăţimea de cca. 350 m. Spre NNE, culmea coboară

domol, diferenţa de nivel fiind de 5 – 7 m faţă de baza versantului, acesta

continuându-se cu un platou pe care se află terenurile agricole (la o distanţă de

cca. 175 m faţă de creastă). Spre VSV, culmea coboară mult mai accentuat, în

trepte, către malul fostului lac (asecat în perioada 2005-2006), faţă de care există

o diferenţă de cca. 35 m. Între creastă şi ultimile aflorimente din acest versant este

o diferenţă de nivel de 10 - 15 m şi o distanţă de cca. 175 m.

La cca. 15 m mai jos faţă de ultimele aflorimente se află excavaţia

(„amfiteatru”) rezultată ca urmare a exploatării nisipurilor siltice, mărginita de

ravene de loess, în interiorul căruia, după amenajarea suprafeţei, configurarea şi

stabilizarea taluzurilor au fost amplasate, organizarea de şantier şi staţia de

concasare – sortare.

În baza factorilor naturali şi a caracteristicilor calitative, zăcământul de

amfibolite şi dolerite din “Dealul Nisipărie - Garvăn Sud” a fost încadrat la clasa a

II – a de complexitate

3.1.2. Descrierea principalelor faze ale exploatarii

Lucrări executate

Pe parcursul unui an de activitate (2010 –2011), în baza Permisului de

exploatare temporară solicitat pentru perimetrul “Dealul Nisipărie-Garvăn”, S.C.

AMRO INC S.R.L. va continua activitatea de exploatare a zăcământului de roci

utile (dolerite şi amfibolite) din dealul Nisipărie, satul Garvăn, judeţul Tulcea.

În perioada de valabilitatea a permiselor de exploatare anterioare (2004-2007)

au fost realizate:

- drumul de acces între şosea (DJ 251) şi baza dealului, a fost

amenajat (lărgit şi pietruit) pe o distanţă de cca 750 m;

- a fost amenajat drumul de exploatare (cca 350 m) dintre vatra

carierei şi platforma de alimentare a concasorului primar, amplasat în

versantul SSv-ic al dealului; ulterior fiind prelungit până la baza dealului

în zona platformei organizării de şantier;

- a fost realizată organizarea de şantier (baracă tip – cu destinaţia

birou, magazia de materiale, grupul social – WC, pichet PSI şi celelalte

utilităţi necesare desfăşurări activităţii de producţie.

- au fost realizate lucrările de construcţii montaj ale staţiei de

concasare-sortare; organizarea de şantier, staţia de concasare-sortare şi

depozitele de sorturi de agregate de carieră au fost amplasate într-un

sector de la baza sud-estică a dealului Nisipăriei, în excavaţia unei vechi

cariere de nisip (amenajată, prin nivelare şi reconfigurarea taluzelor).

Pentru separarea sorturilor de agregate au fost instalate panouri din

beton.

- pentru alimentarea cu enegie electrică a fost realizată legătura

cu linia electrică de lângă DJ251 (prin montarea a 7 stâlpi, pe o distanţă

de 350 m şi a unui post TRAFO).


25

- în scopul realizării alimentării cu apă tehnologică a fost

executat un foraj, cu adâncimea de 10 m, în zona organizării de şantier.

La ora actual alimentarea din putul forat reprezinta o alternativa de

rezerva intrucat alimentarea cu apa se face de la reteaua localitatii

garvan. Apa captată este folosită atât ca apă tehnologică, la umectarea

materialului supus prelucrării în staţia de concasare-sortare şi la

perforarea găurilor de mină, la stropirea periodică a fronturilor de carieră

şi a căilor de acces şi transport pentru împiedicarea ridicării prafului în

atmosferă), cât şi pentru grupul social.

a fost realizata imprejmuirea incintei perimetrului de

dezvoltare-exploatare

Pana in prezent a fost extrasă o cantitate de cca 430.000 t, rocă utilă, din

care cca 300.000 tone de la nivelul treptei a I-a (cu berma inferioara la cota de +

30 m) si de cca 100.000 tone de la nivelul treptei a II-a (cu berma la cota + 20 m.

În prezent, exploatarea rocii utile se face in doua trepte de exploatare, cu

fronturi lungi (cca 85 m lungime, fiecare) si a avansat în zăcământ (pe direcţia

NNV – SSE) pe o adâncime de cca 180 m. Treapta de exploatareT1 are o inălţime

cuprinsă între 7 – 12,5 m si berma inferioara lunga de cca 100 m, iar treapta T2

are inaltimea de cca 8 m si .berma inferioara lunga de cca 80 m.

Lucrările de exploatare ce se vor executa în perioada 2010– 2011

Perimetrul solicitat, având forma unui patrulater cu lungimea de cca 270 m,

lăţimea medie de cca 110 m, orientat pe direcţia NNV – SSE, acoperă perimetrul

carierei existente, precum şi o suprafaţa de cca 1000 m2, aflată în extinderea SSE

a frontului actual.

În cadrul noului Permis de exploatare solicitat, pentru perioada 2010 - 2011,

cantitatea de rezerve preliminată a fi exploatată este de 130.000 tone rocă utilă.

Extinderea spre SSE a exploatării este limitată de traseul aerian al liniei de

curent ce alimentează staţia de concasare şi pentru a cărei protecţie a fost instituit

un pilier de siguranţă cu lăţimea de cca 25 m.

Lucrările ce urmează a fi efectuate vor consta, din următoarele categorii: - Lucrări de deschidere

- Lucrări miniere de pregătire:

- Lucrări de exploatare;

- Lucrări de protecţie a zăcământului şi a lucrărilor de

suprafaţă.

Lucrările de deschidere

În cadrul Permisului temporar de exploatare solicitat (2010 – 2011) lucrările

de deschidere ce urmează a fi executate vor consta în:

- lucrări de descopertare, transportul şi haldarea solului vegetal şi sterilului de

pe suprafaţa ce urmează a fi exploatată.

Suprafaţa ce urmează a fi descopertată pentru deschiderea rezervelor de rocă

utilă de la nivelul treptei T1 este de cca 1.000 m2.

Prin lucrările de descopertare, la o grosime a solului de cca 0,05 m va rezulta

un volum de cca 50 m3 de sol vegetal.


26

Pătura de sol vegetal va fi înlăturată, pe cale manuală (cu lopeţi şi hârleţe), în

zonele cu relief accidentat şi pe cale mecanizată (prin răzuire cu lama

buldozerului).

Volumul de sol vegetal dislocat, va fi adunat în grămezi, va fi încărcat cu

încărcătorul frontal de tip Wolla şi va fi haldat separat, in lungul limitei NNV-SSE-

ică a perimetrului instituit, în interiorul acestuia; aici se va costrui un val de

pamant (sol vegetal) cu lungimea de cca 150 m, latimea de cca 5 m, inaltimea de

maxim 2 m si un unghi de taluz de cca 250, care se va inierba si eventual planta

cu puieti de salcami (la baza taluzului).

Solul vegetal urmează a fi folosit la lucrările de refacere ecologică a carierei, la

încheierea lucrărilor de exploatare.

În cadrul permiselor de exploatare precedente, volumele de sol vegetal,

provenite din descopertarea suprafeţei aferente rezervelor exploatate au fost

îndepărtate cu ajutorul buldozerului şi împinse spre limita NNV-SSE-ică a

perimetrului unde formează o haldă temporară, cu o înălţime de cca 1 – 1,5 m,

lungă de cca 50 m şi cu lăţimea de cca 5 m.

Volumele de steril, reprezentate prin depozite de loess şi fragmente de

dolerite şi amfibolite alterate din partea superficială a zăcământului (cca 100 m3)

vor fi îndepărtate pe cale mecanizată cu ajutorul buldozerului.

Evacuarea materilului steril se va face cu utilaje adecvate (încărcător frontal

tip Wolla), iar transportul sterilului se va face cu basculante de 24 t.

Pe perioada de valabilitate a permisului de exploatare solicitat (2010 –

20011), întregul volum de steril rezultat din lucrările de descopertare a fost

utilizat, la întreţinerea drumurilor de acces din perimetru precum şi la amenajarea

unor drumuri secundare şi la rambleerea unor excavaţii, gropi de pe teritoriul

satului Garvăn. Halda de sol vegetal

Platforma destinata haldei de sol vegetal are o formă dreptunghiulara cu L =

50 m, l = 30 m. Inaltimea haldei va fi hmax = 2 m, iar unghiul de taluz va fi de

maxim 300; in prezent solul vegetal a fost depozitat in lungul conturului nordic al

perimetrului, sub forma unui val de pamant ce urmeaza sa fie amenajat (stabilizat

si inierbat).

Ţinând cont de faptul că pentru pentru materialul ce formează coperta de sol

vegetal, însumând un volum de cca 50 m3, coeficientul de afânare este de cca 1,3,

rezultă că prin haldarea acestuia va rezulta un volum de cca 65 m3.

Pe măsura dezvoltării carierei prin atacarea şi a altor sectoare cu rezerve,

dimensiunile haldei de sol vor fi adaptate la volumul descopertat.

Pentru asigurarea unei stabilităţi mai bune a haldei de sol vegetal se prevăd:

- asigurarea unei mai bune înfrăţiri a haldei cu terenul de bază prin

brăzdarea cu buldozerul a păturii superficiale de sol vegetal;

- materialul haldat va fi nivelat cu buldozerul, iar unghiul de taluz al

haldei va fi de 250 maxim 300;

- înălţimea haldei de sol vegetal, în perioda 2010 – 2011, in cazul in

care va trebui haldat un volum mai mare decat cel necesar construirii

valului de pamant din lungul limitei nordice a perimetrului, va fi h = 1,0 m ;

- asigurarea unei pante naturale de scurgere a apelor de şiroire;

- înierbarea temporară sau plantarea de lăstăriş pe haldă.


27

Halda de steril

În perioada de activitate precedentă a carierei, volumul de roci sterile

reprezentat prin: rocile sterile rezultate din descopertarea zăcământului, sterilul

rezultat din exploatare şi cel rezultat din activitatea de prelucrare a rocii utile, a

fost folosit, în întregime, la pietruirea drumurilor de acces, amenajarea şi

pietruirea platformelor din incintă şi la rambleerea unor gropi zona satului

Garvăn.

Prin continuarea lucrărilor de exploatare, în baza unor noi Permise de

exploatare, cantitatea de roci sterile rezultate va creşte. Volumele de steril care nu

îşi vor găsi utilizarea vor fi depuse pe platforma special amenajată pentru halda de

steril (1000 m2), amplasată pe o suprafaţă de teren aflată la cca 100 m NNV de

limita incintei staţiei de concasare – sortare

Amenajarea haldei de steril se va face conform prescripţiilor tehnice C 39 din

NSPM pentru exploatarea substanţelor minerale din carieră, prin derocare cu

exploziv 93 - 1999 – IV, prevederi incluse la cap. 16, art. 16.5.

Halda de steril se va proiecta la un unghi de taluz de 300 şi o înălţime de

maxim 5 m pentru ca aceasta să fie stabilă. Dimensiunile haldei de steril vor fi de

20 x 50 m.

Ca măsuri suplimentare, pentru stabilitatea taluzului haldei de steril, se vor

intreprinde următoarele lucrări:

- se va scarifica ampriza (stratul vegetal dintre haldă şi sol);

- se vor executa trepte de 20 – 30 cm (trepte de înfrăţire) pe suprafaţa

destinată haldei prin îndepărtarea solului vegetal;

- se va realiza un canal deversor la piciorul haldei pentru preluarea apei de

şiroire de pe taluzul haldei, în cazul precipitaţiilor abundente;

- haldarea materialului de descopertă se va realiza descendent, astfel încât să

se asigure compactarea lui prin circulaţia utilajelor de nivelare şi a mijloacelor de

transport;

- se vor realiza lucrări de biodrenare prin plantarea unor arbuşti repede

crescători, care să corespundă cerinţelor de evapotranspiraţie (ex. salcâmul).

Lucrări miniere de pregătire

Scopul săpării lucrărilor de pregătire este crearea platformelor de lucru

pentru instalaţiile de foraj, fără a fi nevoie de măsuri speciale de ancorare a

acestora, respectiv crearea unor spaţii de lucru, de manevră şi de circulaţie pentru

utilajele de încărcat şi mijloacele de transport, asigurând în acelaşi timp

stabilitatea taluzurilor de lucru la şocurile mecanice produse de aceste utilaje.

Având în vedere, metoda de exploatare adoptată până în prezent ( cu trepte

drepte descendente şi front lung), configuraţia dealului- caracterizată de un unghi

mic al pantei, precum şi cantitatea de resursă minieră ce urmează a fi extrasă,

zăcământul va fi exploatat la nivelul a trei trepte cu înălţimea de 10,0 m fiecare.

In actuala faza de dezvoltare a exploatarii zacamantul este deschis in doua

trepte de exploatare, iar rezerva de roca utila pregatita poate asigura toata

productia preliminata. Pe durata noului permis de exploatare se va deschide si

cea de-a treia treapta T3 de exploatare avand berma inferioara la +10m.

Lucrări de exploatare

Acestea vor consta, în principal, din:


28

a) lucrări din faza de exploatare propriu-zisă a zăcământului

b) încărcarea rocii extrase cu excavatorul/încărcătorul frontal în mijloacele

de transport auto şi transportul acesteia la staţia de concasare- sortare

Pentru obţinerea unei capacităţi de producţie de 100.000 tone/an metoda de

exploatare va fi cea cu trepte descendente drepte şi front lung, explozivul fiind

amplasat în găurile de sondă.

Prin adoptarea metodei de exploatare cu front lung în cariera “Dealul

Nisipărie – Garvăn”, sunt asigurate următoarele cerinţe principale: securitatea deplină a muncii; înaltă eficienţă economică; pierderi de rezerve minime; nivel tehnic ridicat; protecţia zăcământului şi a obiectivelor de la suprafaţă, precum şi protecţia mediului înconjurător.

În funcţie de natura rocilor dislocate, de morfologia terenului, de tehnica de

lucru avută la dispoziţie, precum şi de elementele geometrice ale fronturilor de

lucru, derocarea cu ajutorul explozivilor se va realiza printr-una din următoarele

variante tehnologice de extracţie :

- varianta de extragere cu explozivi amplasaţi în găuri de mină;

- varianta de extragere cu explozivi amplasaţi în găuri de sondă;

Varianta tehnologică de împuşcare cu găuri de mină se va aplica numai la

executarea lucrărilor de pregătire, unde vor fi utilizate trepte mici. În faza de

exploatare propriu-zisă a zăcământului, împuşcarea găurilor de mină va fi aplicată

numai la operaţiile de corectare a bermelor şi fronturilor de lucru, respectiv la

spargerea blocurilor supragabaritice.

a) Lucrări din faza de exploatare propriu-zisă a ăcământului

Extragerea cu ajutorul explozivilor comportă următoarele operaţii:

- forarea găurilor de sondă/mină, în care se vor amplasa încărcăturile de

explozivi;

- încărcarea găurilor de sondă/mină cu materialul exploziv necesar, burarea

lor şi explodarea acestor încărcături;

- spargerea la dimensiunile necesare a blocurilor mari rezultate din explozie,

pentru a putea fi încărcate şi transportate fără dificultăţi;

- încărcarea materialului derocat şi transportul acestuia la staţia de

concasare – sortare, în vederea degajării frontului de lucru;

- lichidarea prin împuşcare a eventualilor pinteni şi praguri de dimensiuni

majore apărute pe bermele de lucru, în vederea menţinerii orizontalităţii acestora ;

-copturirea taluzului de blocurile rămase suspendate în urma împuşcării şi

îndepărtarea de pe bermă a rămăşiţelor de material împuşcat rămase în urma

împuşcărilor secundare şi copturirii, în scopul începerii unui nou ciclu de operaţii.

Exploatarea zăcământului, se va face la nivelul a trei trepte de lucru cu

înăţimea de 10,0 m fiecare. Direcţia generală de atac va fi spre SSE.

După îndepărtarea copertei de roci sterile şi nivelarea terenului, vor fi create

condiţiile pentru realizarea unei platforme de lucru orizontale pentru utilaje, la

cota de + 40 m, deasupra actualului front de exploatare, de la nivelul căreia va fi

atacată, descendent, treapta de exploatare T1 (având berma inferioară stabilită la

cota de + 30 m).

Concomitent cu realizarea lucrărilor de abatare de la nivelul treptei T1, se va

trece la efectuarea lucrărilor de exploatare a treptei a doua (T2) de exploatare,

cuprinsă între cotele de + 20 m şi + 30 m (anexa 3).Tot in cadrul acestui permis (in


29

trimestrul II-2011) va fi deschisa si cea de-a treia trapta de exploatare care va

avnsa spre SSV pe o adancime de cca 50 m. Rezerva geologica totala extrasa va fi

de cca 130.000 t.

Lucrări de foraj

Pentru operaţiunile de forare se va folosi o foreza hidropneumatica cu sapă,

prevăzută cu un captator de praf şi un compresor cu motor termic (consum de

30l/h) = foreză tip Tamrock DHA 600S adânc. 30 m/ Ø89. Berma de lucru în cazul executării lucrărilor de forare B 9m

Productivitatea înregistrată a forezei este de cca 60 m/schimb (10 m pe oră).

Abaterea rocii utile se va face cu explozivi introduşi în găuri de foreză,

executate pe 2 rânduri, paralele cu taluzul frontului, adâncimea găurilor fiind de

maxim de 12,0m (inclusiv subadâncirea) în cazul treptei cu hmax = 10 m.

Pentru o puşcare eficientă şi economică găurile vor fi amplasate în reţea

(şah), cu sâmbure central mic. Cantitatea de exploziv pentru o gaură de sondă, pe

trepte şi totală se va determina prin calcul şi va fi menţionată în monografia de

puşcare pentru fiecare derocare.

Parametrii găurilor de sondă

Ţinându-se cont de faptul că înălţimea a treptei de exploatare este de

hmax = 10m şi că distanţa relativă dintre găuri va fi pentru situaţia

împuşcării în roci greu de dislocat (dolerite) - m = 0,8, au fost stabiliţi următorii

parametrii de amplasare a găurilor de sondă:

- Lungimea găurii de sondă lg = ht / sin α + lsub

- Diametrul = diametrul coroanei instalaţiei = d = 100 mm = 0,100 m

- Lungimea de subadâncire: lsub < (12-15) d; se consideră lsub = 1,5 m

Rezultă pentru treapta de exploatare cu ht = 10 m

lg = 10 m / 0,96593 + 1,6 = 11,86 m, se adoptă lg = 12 m

- Unghiul de înclinare al găurii de sondă = unghiul de înclinare al taluzului

treptei:

= 75º

- Lungimea minimă de burare:

lb > ( 20 –24 ) d < W;

lb > 24 x 0,10 m = 2,4 m < 3 m

se adoptă lb = 2,5 m

- Lungimea coloanei de exploziv linc = lg - lb

pentru ht = 10 m,

linc = 12 -2,5 = 9,5 m, se adoptă linc = 9 m

- pentru treapta cu hmax = 10 m distanţa între găurile de pe acelaşi

rând - a = (0,8 ... 0,9) × W [m]= 3,0 m;

- distanţa dintre rândurile de găuri (b) = de cca. 2,5 m;

- numărul necesar de găuri de forat pentru un ciclu de derocare

ng = 35;

- numărul necesar de găuri de sondă din primul rând ng1= 18;

- numărul necesar de găuri de sondă din rândul al doilea

- ng2 = 17;

- lungimea maximă a frontului de lucru, ce se va împuşca în

carieră la un ciclu, va fi Lfc = 55 m;


30

Elementele treptei de exploatare sunt:

- înălţimea maximă a treptei de exploatare ht = 10 m.

- înălţimea minimă a semitreptei de explotare hmin = 5 m;

- unghiul de înclinare al taluzului treptei în exploatare - = 750;

- anticipanta - (W) = minim 3,0 m (reprezentată de cea mai scurtă distanţă de

la muchia frontului la gaura de puşcare);

- lungimea treptei - L = 80 - 100 m (lungimea finală a treptei va fi egală

cu lăţimea perimetrului de exploatare);

- lăţimea treptei (semitreptei) - l = minim 20 m;

- lungimea uzuală a frontului va fi Lf = 45,0 – 55,0 m.

- lăţimea platformei de lucru:

pentru primul rând de găuri (A1) = 6,0 m;

pentru al doilea rând de găuri (A2) = 9,65 m;

- lăţimea bermei de siguranţa pentru transport pe platforma de lucru

(S) = 6,30 m;

- lăţimea bermei de lucru – vatra carierei (pe care se efectuează toate

operaţiile de abataj, încărcare şi transport) va fi de minim 20,0 m.

- unghiul de taluz al marginii în exploatare a carierei va fi de 22°30`.

Frontul va avansa pe direcţia NNV-SSE spre SSE, iar direcţia de aruncare a

pietrei va fi spre NNV. Încărcarea găurilor cu explozivi

- explozivul de bază va fi AM1 = azotat de amoniu + motorină (la

100 kg azotat de amoniu poros, minim 34,5 % N, se vor adăuga 6 l de

motorină);

- exploziv de iniţiere – ca explozivi de iniţiere, vor fi utilizaţi

încărcăturile unitare (boostere) tip FAREX, TH 400, respectiv TP 400

- capse NONEL – U 500 mls;

- element de întârziere – SL 25 mls.

Explozivul Dinamita DII va fi utilizat, de regulă, numai la împuşcarea găurilor

de mină perforate la lucrările de pregătire, la împuşcarea supragabariţilor,

respectiv la eliminarea pintenilor şi pragurilor.

- mijloace de iniţiere - ca mijloace de iniţiere vor fi utilizate, fie capse

pirotehnice şi fitil Bickford (când transmiterea detonaţiei de la capsă la

încărcătura explozivă se va realiza printr-o reţea exterioară de fitil detonant P 12

sau P 20), fie capse electrice cu microîntârziere de mare intensitate (când iniţierea

se va face individual, pentru fiecare gaură de sondă sau grup de găuri). Se are în

vedere, de asemenea, utilizarea pe scară largă a sistemului NONEL de iniţiere a

încărcăturilor explozive, ca fiind cel mai sigur mijloc de iniţiere în privinţa

prevenirii exploziilor intempestive.

Între găurile de pe acelaşi rând se vor folosi întârzieri de 17 - 25 mls (se vor

lega câte 2 - 3 găuri pe aceaşi treaptă de întârziere), iar între rânduri întârzierea va

fi de 25 mls, dar nu va depăşi 50 mls.

Cantitatea de exploziv pentru o gaură de sondă, pe trepte şi totală se va

determina prin calcul şi va fi menţionată în monografia de puşcare pentru fiecare

derocare.


31

Schema de amplasare a încărcăturilor explozive

- de la fundul găurilor de foreză se porneşte cu 2,0 ml încărcătură de AM-1

(pentru găurile cu = 100 mm, 1 ml = 5,0 kg încărcătură de bază);

- se introduce încărcătura de iniţiere (1 booster de 200 g) cu ajutorul capsei

NONEL U-500 (18 ml) care intră în orificiul din centrul booster-ului; în mod

obişnuit, în cazul găurilor cu adâncimi mai mari (peste 10 m) se vor utiliza pentru

iniţiere două boostere, unul plasat la partea inferioră a coloanei de exploziv şi al

doilea la mijlocul acesteia;

- se adaugă încărcătura de bază AM -1, până la 3,0 ml de la partea

superioară a găurii;

- pentru a reduce de 2-10 ori ponderea blocurilor supragabaritice şi cu 10-

30% consumul specific de exploziv şi implicit efectul seismic al exploziilor, se vor

practica încărcături cu intervale de aer.

- se burează gaura cu material mărunt rezultat de la perforare;

- după încărcarea şi burarea tuturor găurilor (pentru buraj se va folosi

detritusul de la forare sau bile de lut bătute cu buratorul), se trece la legarea

elementelor de întârziere între găuri şi rânduri.

Sistemul NONEL permite realizarea de trepte de întârziere prin

interconectarea elementelor de legătură şi întârziere tip SL astfel, încât, numărul

maxim de găuri ce pot avea aceeaşi întârziere, pe acelaşi rând, să nu fie mai mare

de 4.

Schema de amplasare a găurilor cât şi sistemul NONEL va duce la o

împuşcare cu trepidaţii foarte reduse, sfărâmare foarte bună şi împrăştiere foarte

mică a rocii. Prin folosirea sistemului NONEL în locul fitilului detonant se

diminuează foarte mult zgomotul şi unda detonantă (ce afectau, de regulă,

vecinătăţile unei cariere).

Supragabariţii, vor fi sparţi cu ajutorul explozivilor, cu încărcături fixate

deasupra blocului sau cu explozivi încartuşaţi plasaţi în găuri de mină realizate cu

perforatorul P 90.

Pentru realizarea unor sorturi solicitate de material împuşcat, concomitent cu

necesitatea protejării mediului (în general) şi a resursei (în particular) cu un

impact cât mai redus posibil, se vor adapta scheme de împuşcare optimizate, la

care toţi parametrii de plasare ai găurilor şi a încărcăturilor cu exploziv vor fi

determinaţi după scheme de calcul riguroase.

Schemele de împuşcare aplicate

Scopul elaborării schemelor de împuşcare aplicabile la extracţia rocilor utile

din masivul situat în perimetrul de exploatare “Dealul Nisipărie-Garvăn”, este

asigurarea protecţiei antiseismice a obiectivelor civile situate în zona apropiată a

carierei (satul Garvăn situat la cca 3 km sud-est), în condiţiile menţinerii efectului

de derocare la un nivel, cel puţin satisfăcător, încât procesul de producţie să nu fie

încetinit.

În acest sens, cea mai importantă metodă aplicată în carieră va fi cea, care

utilizează gruparea de explozii cu microîntârziere. Această metodă măreşte

randamentul împuşcărilor, acţionând în sensul reducerii efectului seismic şi al

creşterii efectului de derocare.

Cea mai indicată schemă de împuşcare pentru cariera “Dealul Nisipărie-

Garvăn”, în condiţiile detonării încărcăturilor explozive amplasate pe 2 rânduri de


32

găuri, este schema de împuşcare cu sâmbure central mic, ce oferă o serie de

avantaje privind efectele derocării, dintre care se pot menţiona: trepidaţii reduse,

respectiv o sfărâmare foarte bună şi împrăştiere foarte mică a rocii.

În funcţie de condiţiile concrete apărute în timpul exploatării rezervelor de

rocă utilă, se aplică şi schema de amplasare şi împuşcare a găurilor de mină

pentru corectarea taluzurilor şi bermelor.

În procesul de împuşcare, vor fi respectate: Legea 126/1995 şi toate “Normele

specifice de protecţie a muncii pentru depozitarea, transportul şi folosirea materiilor

explozive”, elaborate de M.M.P.S. prin Ordinul nr. 838/14.11.1997(revizuit).

b) Activitatea de încărcare şi transport

În frontul carierei, înainte de încărcare, se va face o presortare a materialului

împuşcat după dimensiune blocurilor şi calitate. Încărcarea pietrei derocate se va

face cu excavatorul tip S 1202 în autobasculante de 24 t care vor transporta, la

staţia de concasare – prelucrare, piatra ce urmează a fi concasată. O parte din

cantităţile de rocă extrasă vor fi transportate de către beneficiari, cu mijloacele

auto proprii, direct de la carieră.

Tehnologia de prelucrare – fluxul tehnologic

Fluxul tehnologic este reprezentat prin:

- Buncăr de alimentare

- Bandă de alimentare .

- un concasor cu fălci, C 12090 - tip Brăila, capacitate 140 t/h

- benzi transportoare din cauciuc armat, montate pe estacade

metalice fixe, pentru transportul şi depozitarea finală a agregatelor.

- ciur presortare de 8 mp

- siloz tampon

- granulator tip HAZEMAG

- un ciur vibrator, cu trei site pentru sortarea agregatelor, de

12 mp

- depozite/platformă de produse finite.

- instalaţie de alimentare şi distribuţie a energiei electrice, cu

post propriu de transformare.

Piatra derocată prin explozie din treapta de exploatare este încărcată cu

ajutorul unui încărcător frontal tip Wolla cu capacitatea cupei de 3,4 mc sau a

excavatorului de tip S-1202, în autobasculante de 24 tone, care o transportă la

platforma de basculare – alimentare a concasorului primar, dotat cu buncăr de

alimentare şi separator de steril. Piatra concasată ajunge prin intermediul unei

benzi transportoare de 600 mm în depozitul tampon deschis nr.1, de unde prin

intermediul altei benzi ajunge la a doua treapta de prelucrare, respectiv în

granulator. Urmează prima treaptă de sortare după care, sortul mai mare de 25

mm este reciclat în primul depozit tampon.

Trecerea prin sita de 4 mm este colectată de o bandă transportoare şi

depozitată pe platforma de produs finit. După sortare, materialul granulat nesortat

este transportat în depozitul deschis, de unde este introdus în cea de-a treia

treaptă de prelucrare dotată cu un granulator, iar de aici transportat şi apoi sortat

cu ciurul vibrator cu site de 4; 8; 16 şi 25 mm.


33

Granulele mai mari de 25 mm sunt recirculate în treapta a treia de

prelucrare.

Sorturile sus menţionate sunt depozitate în depozite deschise, transportul

lor fiind făcut cu ajutorul benzilor transportoare. De aici sunt încărcate pentru

livrare în auto cu ajutorul unui încărcător frontal.

Sterilul se foloseşte la întreţinerea drumurilor de acces, a platformelor din

incinta carierei, sau se va depozita în halda de steril în vederea utilizării ulterioare.

Pierderile la prelucrare au fost determinate de specialişti şi se ridică la circa

10%.

Suprafaţa totală ocupată de staţia de concasare-sortare, este, prin extensie

(platforme, căi interioare de acces) de cca 25000 m2. Lucrările de protecţie a zăcământului şi a lucrărilor de suprafaţă Măsuri pentru protecţia zăcământului

Pentru protejarea masivului din zona adiacentă perimetrului de exploatare se

vor lua măsuri de evitare a activării şi dezvoltării fisurilor naturale preexistente,

precum şi pentru eliminarea posibilităţii de apariţie de noi fisuri artificiale. În

acest sens se vor intreprinde următoarele:

- se va evita supraîncărcarea artificială a bermei superioare;

- se vor elimina şocurile seismice date de explozivi, controlând derocările prin

adaptarea împuşcărilor cu microîntârzieri şi prin ecranarea masivului adiacent cu

un mediu cu ingredienta acustică mai mică decât cea a mediului în care se

propagă undele seismice. În acest scop se va putea utiliza împuşcarea de

prefisurare;

- se vor limita vibraţiile produse de funcţionarea utilajelor din carieră la un

nivel nepericulos pentru stabilitatea taluzurilor;

- se va menţine în permanenţă panta taluzurilor în limite normale de

siguranţă; se va asigura unui unghi de taluz al frontului de carieră în mişcare de

maxim 750 (pentru evitarea surpărilor).

- se vor evita total infiltraţiile de apă, prin execuţia unor drenuri pe berme şi

vatra carierei pentru eliminarea apelor în cazul unor precipitaţii abundente; va fi

realizată, cu ajutorul buldozerului o pantă de cca. 10o/oo a vetrei carierei pentru

asigurarea scurgerii naturale a apei din precipitaţii. Apa va fi preluată de un canal

drenor, situat pe conturul vetrei carierei.

Protecţia taluzurilor şi a bermelor de carieră

La taluzurile treptei în mişcare (în exploatare) se vor lua următoarele măsuri:

- se vor respecta elementele geometrice ale treptei determinate prin proiect şi

anume: unghiul şi înălţimea taluzului, lăţimile minime ale bermelor de lucru,

transport şi siguranţă;

- se vor verifica vizual şi prin măsurători topografice stabilitatea taluzurilor

(acest lucru se va face periodic şi ori de câte ori este necesar);

- se vor preciza contururile taluzelor definitive la marginea în exploatare a

carierei în funcţie de proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor din masiv şi durata de

serviciu programată pentru taluzurile respective;

- în cazul constatării unor fenomene de instabilitate a taluzurilor, se vor lua

măsuri de stabilizare cu ancore sau cabluri pretensionate.


34

Deoarece se prevede ca lucrările de exploatare să continue prin reînnoirea

Permisului de exploatare, până la epuizarea întregii rezerve de rocă utilă, calculată

până la cota de +10m, taluzele marginale, de la limita NNE-ică a perimetrului (la

limita perimetrului concesionat) şi de la limita SSE-ică (la limita cu pilierul de

siguranţă al liniei de curent electric) vor fi amenajate ca taluze definitive (cu un

unghi de 650 al taluzului, de lungă durată). Rezervele ce vor rămâne imobilizate în

taluzurile finale, după extragerea rezervelor calculate în limitele perimetrului

solicitat, sunt estimate la cca 91.300 t (până la cota de +20m).

Pentru protecţia depozitelor de produse de carieră rezultate din procesul de

concasare-sortare, de eventualele contaminări cu material provenit din taluzurile

vechii cariere de nisip, au fost realizate silozuri protejate faţă de versanţii incintei

cu pereţi din beton prefabricat.

De asemenea, pentru stabilizarea versanţilor incintei de la baza dealului, în

care se află amplasată staţia de concasare au fost construite si gabioane (anul

2007-2009).

Protecţia stabilităţii haldei constituită din sol fertil (vegetal)

Pentru prevenirea pierderii stabilităţii şi alunecării haldei de sol, se impune

adoptarea unor măsuri de ordin constructiv şi de întreţinere a acestui depozit de

sol fertil, pe toată durata activităţilor de exploatare:

- pentru asigurarea unei mai bune înfrăţiri cu terenul de bază al haldei, se va

brăzda cu buldozerul partea superficială de sol vegetal;

- materialul haldat va fi cât mai uniform repartizat pe suprafaţa de

depozitare;

- se va asigura o panta naturala a bermei haldei pentru scurgerea apelor de

siroire;

- se vor respecta cu stricteţe: înălţimea haldei, unghiul de taluz şi celelalte

elemente constructive, stabilite prin proiect după metodele de calcul ale mecanicii

rocilor şi în baza parametrilor fizico-mecanici determinaţi (în situ) sau în laborator;

- halda se va compacta şi nivela cu utilaje de haldare adecvate;

- pentru o mai mare stabilitate halda de sol va fi înierbată şi eventual

plantată cu arboret cu creştere rapidă.

- prin lucrări specifice se vor intercepta, dirija şi îndepărta apele superficiale

din depresiuni, gropi sau alte acumulări de ape ce pot apărea, după precipitaţii

abundente, în cadrul haldei.

După cum s-a menţionat, în această etapă de dezvoltare a exploatării, nu se

va forma haldă de steril, întrucât întregul volum de steril rezultat din activitatea

de descopertare, exploatare şi preparare a rocii extrase va fi utilizat la amenajarea

şi întreţinerea drumurilor de acces şi a platformelor precum şi la amenajarea

drumurilor secundare şi la umplerea unor excavaţii (gropi) din zona satului

Garvăn. 3.1.3. Utilajele folosite la exploatarea rocilor utile

Utilajele si mijloacele de transport folosite la extractia diabazelor din cariera

“Dealul lui Tefic” sunt:


35

consum carburant

total

Nr.

Utilaje Consum l/h

buldozer 1 25

excavator 1 22

incarcator 1 10

foreza 1 40

auto basculanta 2 15

Total 112

3.1.4. Bilantul materialelor

Consumurile de materii prime si materiale in activitatile desfasurate de catre

S. C. AMRO INC S.R.L. in cadrul carierei de amfibolite din dealul Nisiparie sunt

urmatoarele:

- carburanti (motorina) = 7,0 t/luna x 10 luni = 70,0 t/an;

- motorina utilizata la un ciclu de impuscare (1000 kg echiv. TNT) =

= 60 litri x20 cicluri impuscare pe an= 1200 l;

- ulei mineral = 0,5 t/luna = 6,0 t/an;

- extras geologic (diabaz) =100.000 tone/an.

3.1.5. Capacitatea de productie

Din activitatea desfasurata in Cariera „Dealul Nisiparie-Garvan”, judetul

Tulcea, rezulta urmatoarele produse finite, in functie de comenzile primite:

- roca utila bruta = 90.000 t/an - (10% pierderi extractie);

- roca utila prelucrata = 85.500 t/an - (5 %pierderi preparare);

Pierderile legate de procesul de exploatare - incarcare - transport al

materialului derocat sunt estimate la 10 % din volumul brut de rezerva excavata,

iar pierderile de prelucrare sunt de 5 %, gradul de valorificare a resursei minerale

fiind de 85,5 %.

Sorturile de agregate de cariera obtinute in urma procesului de exploatare si

prelucrare sunt livrate beneficiarilor fara a se folosi ambalaje, transportul

realizandu-se cu autovehiculele de transport ale acestora.

3.1.6. Programul de lucru

Programul de lucru pentru cariera este de 8 – 10 ore/zi, 5 zile/saptamana,

maxim 250 zile pe an, 10 luni/an.

3.1.7. Forta de munca

Unitatea are un numar mediu anual de 14 angajati (sef cariera, sef statie

prelucrare, administrator, mecanici utilaje, soferi, muncitori). Lucrarile de

impuscare sunt realizate de catre o societate autorizata, pe baza de contract.

3.2. SURSE POTENTIALE DE POLUARE A SOLULUI

In faza de amenajare a drumului de acces si in cea de dupa demararea

lucrarilor de exploatare, solul si subsolul au fost afectate prin:

- degradarea solului prin indepartarea paturii superficiale a terenului

(desolificare), din cauza lucrarilor de descopertare (pe perioada de valabilitate a


36

permiselor de exploatare), sursa principala de degradare a solului a constituit-o

activitatea de razuire si indepartare a stratului de sol vegetal de pe o suprafata

totala de cca 25.000 m2, in vederea realizarii lucrarilor miniere de deschidere,

pregatire si exploatare a zacamântului).

Alte surse posibile de degradare ale solului sunt reprezentate de:

- pulberi sedimentabile generate, in principal, in procesul de extractie si care

ar putea contamina anumite suprafete din apropiere; insa cantitatea de pulberi

sedimentabile rezultate din procesul tehnologic de extractie a rocii utile este

scazuta, iar aria de raspândire a acestora acopera exclusiv incinta carierei.

- poluarea accidentala a solului cu uleiuri, combustibili si alte fluide,

provenite de la instalatiile si utilajele in functiune din zona carierei sau la

alimentarea cu carburanti a utilajelor.

Deseurile menajere reprezinta o alta sursa de poluare a solului si subsolului,

daca nu vor fi colectate in recipienti adecvati si depozitate in locurile special

amenajate. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului.

Pentru reducerea sau diminuarea impactului produs asupra solului si

subsolului, prin demararea activitatii de exploatare, vor fi prevazute urmatoarele

masuri:

- in cazul lucrarilor de descopertare necesare carierei, patura superficiala de

sol va fi extrasa si depozitata separat (in halda de sol vegetal), urmând ca la

refacerea ecologica a carierei (dupa epuizarea intregii rezerve de roca uitla) sa fie

repusa pe bermele treptelor. Operatiile de conservare (facute in scopul prevenirii

fenomenelor de depreciere, impurificare, imprastiere si alterare a solului vegetal),

vor consta intr-o serie de amenajari cum ar fi: compactarea si nivelarea

materialului descopertat depus, urmata imediat de crearea de pante de scurgere si

drenuri. Pentru o mai mare stabilitate, halda de sol va fi inierbata si plantata,

temporar, cu lastaris.

- drumurile care vor fi amenajate vor fi prevazute cu santuri de scurgere, ale

caror taluzuri vor fi inierbate impotriva eroziunii.

- depozitul de carburanti a fost amplasat suprateran, pe suport metalic, pe o

platforma betonata prevazuta cu cuva de retentie, pentru prevenirea eventualelor

scurgeri de combustibil in cazul unor poluari accidentale.

- solul impregnat accidental cu hidrocarburi va fi recuperat, depozitat in

conteinere metalice si va fi transportat la halda de gunoi a localitatii Jijila

Pentru protejarea masivului din zona adiacenta perimetrului de exploatare se

vor lua masuri de evitare a activarii si dezvoltarii fisurilor naturale preexistente. In

acest sens :

- se va evita supraincarcarea artificiala a bermelor superioare;

- se vor elimina socurile seismice date de exploziv, controlând derocarile prin

adaptarea impuscarilor si prin ecranarea masivului adiacent cu un mediu cu

ingredienta acustica mai mica decât cea a mediului in care se propaga undele

seismice. In acest scop se va utiliza impuscarea de prefisurare;

- se vor limita vibratiile produse de functionarea utilajelor din cariera la un

nivel nepericulos pentru stabilitatea taluzurilor;

- se va mentine in permanenta panta taluzurilor in limite normale de

siguranta.


37

In cadrul organizarii de santier, conteinerele cu deseuri reciclabile si

nereciclabile vor fi amplasate pe o platforma betonata. Resturile menajere sau

reziduurile de orice natura, care nu pot fi recuperate si valorificate (prin

REMAT),se vor transporta, pe masura acumularii lor, in containere, la groapa de

gunoi a localitatii Isaccea.

Dimensiunile altor lucrari de amenajare ale organizarii de santier, etc vor fi

limitate la strictul necesar atingerii obiectivului.

4. DEPOZITAREA DESEURILOR

In urma activitatii desfasurate de S. C. AMRO INC S.R.L., in cadrul carierei

din dealul Nisiparie, judetul Tulcea, deseurile rezultate sunt reprezentate prin:

- deseuri menajere;

- deseuri din activitatea productiva (exploatare – prelucrare);

-deseuri din activitati conexe (social - administrative, aprovizionare,

intretinere – reparatii etc.).

In conformitate cu H.G.R. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor

si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase,

avem:

- deseuri menajere:

– cod 20.03.01 – deseuri amestecate;

- deseuri tehnologice:

- cod 01.03.01 - sol vegetal ca steril;

- deseuri rezultate din activitati conexe:

- cod 13.02.00 – uleiuri uzate de motor, de transmisie si de degresare;

- cod 16.01.03 – anvelope uzate;

- cod 16.06.00 – acumulatori auto.

Deseurile menajere vor fi colectate si depozitate intr-o pubela, cu capacitatea

de o,5 mc, urmand sa fie preluate si transportate in vederea depozitarii finale.

Eliminarea deseurilor de pe amplasament se face saptamanal sau ori de cate

ori este necesar, conform contractului de prestari servicii.

Volumul deseurilor menajere se poate stabili luand in considerare numarul

de angajati (18) si cantitatea de deseuri produsa de un om/zi, cca. 0,5 Kg;

14 angajati x 0,5 Kg/zi x 250 zile = zile = 1750,0 Kg/an 2 t/an.

Deseurile menajere, precum si deseurile din ambalaje, se recomanda a se

colecta selectiv (carton - hartie, plastic etc.), depozitandu-se temporar, cu

respectarea normelor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului inconjurator,

in vederea predarii catre agentii economici specializati, autorizati pentru

valorificarea acestora.


38

Depozitarea selectiva a deseurilor

Deseurile care nu se pot valorifica se depoziteaza in containere, de unde sunt

transportate la depozitul de deseuri al comunei Jijila.

Deseuri tehnologice - rezultate din activitatea productiva - sunt reprezentate

prin solul vegetal, grohotisul de panta si rocile alterate rezultate din indepartarea

copertei si care apar pe toata suprafata zacamantului de amfibolite.

Acestea vor fi folosite la amenajarea si intretinerea drumurilor de acces in

cariera, precum si la acoperirea bermelor si reabilitarea ecologica a zonei

exploatate.

Deseuri rezultate din activitati conexe, pe amplasamentul carierei pot sa apara

numai accidental si in cantitati nesemnificative.

Uleiul uzat, rezultat de la functionarea utilajelor si mijloacelor de transport, in

cantitate de 0,5 t/an, este colectat in butoaie metalice de 220 l si depozitat intr-un

spatiu amenajat corespunzator, pana la valorificare.

Schimbul de ulei si toate reparatiile mijloacelor de transport se pot executa

numai dupa ce au fost luate toate masurile privind poluarile accidentale cu astfel

de substante.

Anvelopele uzate, in cantitate de 4 bucati/an, vor fi depozitate in incinta

magaziei de materiale.

Bateriile uzate (cca. 4 buc./an) vor fi depozitate in incinta magaziei de

materiale, pana la valorificarea lor (la schimb) prin unitatile de profil din zona.


39

Tipurile de deseuri, cantitatile medii anuale, modul de colectare si depozitare si

modul de valorificare :

1. Deseuri nepericuloase nr.

crt

Cod

deseu, conf.

H.G. 856/2002

Denumire

deseuri

Instalatia/

sectia

Cantit. Starea

fizica

Depozitare

1 20 03 01 Deseuri

menajere

Intregul

obiectiv

2,2 t/an solida Container

metalic

2 16 01.03 Anvelope

uzate

Incinta

carierei

4 buc/an solida Spatiu

amenajat

3 01.03.01

sol vegetal, Perim.

exploatare

50 mc/an solida Halda steril

2. Deseuri periculoase

N

nr.

crt.

Cod deseu,

conf. H.G.

856/2002

Denumire

deseuri

Instalatia/

sectia

Cantit. Starea

fizica

Depozitare

1 13 02 04 Ulei uzat Incinta carierei 0,5 t/an lichida Butoaie metalice –

spatiu amenajat

2 16 06 01 Acumulatori

auto

Incinta carierei 4 buc/an solida Magazie materiale

spatiu amenajat

3. Deseuri comercializate (tipuri, cantitati, destinatia)

N

nr.

crt

Cod

deseu, conf. H.G.

856/2002

Denumire

deseuri

Instalatia

sectia

Cantit. Starea

fizica

Destinatia

2 16 01 03 Anvelope

uzate

Incinta

carierei

4 buc/an solida Eliminate printr-o

firma autorizata

3 13 02 04 Ulei uzat Incinta

carierei

0,5 t/an lichida Eliminate printr-o

firma autorizata

4 16 06 01 Acumulat

ori auto

Incinta

carierei

4buc/an solida Eliminate printr-o

firma autorizata

4. Depozitarea definitiva a deseurilor

N

r.

crt

Cod deseu,

conf. H.G.

856/2002

Denumi

re deseuri

Instalatia/

sectia

Cantit. Starea

fizica

Destinatia

1 20 03.01 Deseuri

menajere

Intregul

obiectiv

2,2 t/an solida Depozitul

final Jijila

2 01.03.01

Sol vegetal

Perimetrul de

exploatare

50 mc/an solida Refacerea

ecologica a

terenului

In afara acestor cantitati mici de deseuri (menajere si cele rezultate din

activitatea productiva), pe suprafata obiectivului analizat nu se produc si nici nu

se vor depozita alte tipuri de deseuri.

Evidenta gestiunii deseurilor se va realiza in conformitate cu cerintele

Hotararii de Guvern nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru

aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

Vor fi tinute evidente cu cantitatile valorificate in conformitate cu prevederile:

- H.G. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;


40

- HG nr. 1057/2001 anvelope uzate - colectate in spatii special amenajate si

predate unitatilor specializate si valorificare prin reciclare;

- HG nr. 1132/2008, hotarare privind regimul bateriilor si acumulatorilor si

al deseurilor de baterii si acumulatori.

Pentru prevenirea si reducerea cantitatilor de deseuri inerte, toxice si

periculoase in perioada de exploatare a amfibolitelor din cariera „Dealul Nisiparie-

Garvan” vor fi luate o serie de masuri, precum:

- intretinerea utilajelor si mijloacelor de transport in stare buna de

functionare, avand reviziile tehnice si schimburile de ulei efectuate in ateliere

specializate;

- colectarea selectiva a deseurilor menajere si a deseurilor de ambalaje, in

vederea valorificarii (carton, hartie, plastic, metal);

- reducerea aportului de poluanti in sol, proveniti din depozitarea direct pe

sol a unor deseuri;

- valorificarea tuturor tipurilor de deseuri;

- amenajarea zonelor de depozitare a tuturor deseurilor rezultate din

activitatea de productie (menajere si industriale).

5. CONDESATORI/TRANSFORMATORI ELECTRICI

Alimentarea cu energie electrica a carierei de amfibolite din dealul Nisiparie,

judetul Tulcea se realizeaza de la reteaua electrica din apropiere.

6. SECURITATEA ZONEI

Cariera de amfibolite din dealul Nisiparie, este asigurata corespunzator, prin

serviciul de paza, impotriva actelor de efractie si vandalism, care ar putea genera

poluari accidentale.

Cariera este supravegheata permanent, pentru a nu patrunde nici o persoana

fizica, evitandu-se astfel producerea unor accidente.

Pe laturile vestica si sudica perimetrul este delimitat printr-un gard de

sarma, iar cariera estr bordata pe latura NNE-ica de un val de pamant care

activeaza si ca halda de sol vegetal.

Nu au fost semnalate, in general, aspecte care ar putea periclita siguranta in

exploatare a obiectivului si/sau sanatatea angajatilor, in conditiile respectarii NTS

si a instructiunilor tehnice legate de functionarea utilajelor.

gardul care delimiteaza perimetrul pe latura vestica


41

7. MASURI DE PAZA IMPOTRIVA INCENDIILOR

Activitatea de prevenire si stingere a incendiilor in cadrul carierei „Dealu

Nisiparie-Garvan”, judetul Tulcea, care apartine S.C. AMRO INC S.R.L., este

organizata in conformitate cu Legea nr. 212/1997 si Ordinul nr.138/2001 – Ordin

al Ministerului de Interne pentru aprobarea Dispozitiilor Generale privind

organizarea activitatii de aparare impotriva incendiilor.

Activitatea de prevenire si stingere a incendiilor va fi organizata pe principiul

autoapararii. In acest scop, se presupune valorificarea eficienta a potentialului

uman, tehnic si material, in asa fel incat fiecare angajat trebuie sa cunoasca

materialele de stingere a incendiilor de la locul de munca si modul de utilizare a

acestora.

Tinand cont de tehnologia de lucru si de dotarile punctului de lucru, se

prevede posibilitatea producerii unor incendii datorate:

- nerespectarii normelor de aparare contra incendiilor (recipienti sparti,

scurgeri de combustibili lichizi);

- nerespectarii indicatiilor cu privire la utilizarea flacarii deschise;

- provocarii intentionate a incendiilor;

- altor cauze: scurt circuite, depozitare si manevrare necorespunzatoare ale

combustibililor lichizi.

Principalele cerinte ce trebuie asigurate prin proiectare, executie si exploatare

sunt urmatoarele:

- protectia persoanelor, autovehiculelor si a echipelor de interventie, in caz de

incendiu, limitand pierderile de vieti omenesti si bunuri materiale;

- impiedicarea extinderii incendiilor la obiectivele invecinate;

- prevenirea avariilor la constructiile invecinate, datorate incendiilor sau

exploziilor.

La cariera de amfibolite din dealul NIsiparie, judetul Tulcea, pentru

prevenirea aparitei sau extinderii unor incendii, se prevad urmatoarele masuri:

- remedierea scurgerilor de carburanti de la utilajele care functioneaza pe

baza combustibililor lichizi;

- depozitarea combustibililor lichizi in recipienti metalici, manipularea cu

atentie a acestora si interzicerea folosirii flacarii deschise si a fumatului in timpul

executarii acestor operatiuni;

- dotarea utilajelor cu stingatoare manuale cu praf si spuma carbonica;

- verificarea periodica a instalatiilor electrice;

- intreg personalul, odata cu instruirea pe linie de protectie a muncii, va fi

instruit si cu privire la prevenirea si stingerea incendiilor.

Unitatea este dotata cu pichet P.S.I. echipat cu toate dotarile specifice: lopeti,

cazmale, galeti, lada de nisip si stingatoare cu spuma carbonica.

Autovehiculelor si utilajelor care nu poseda materiale P.S.I. nu li se va

permite accesul pe amplasament.

In caz de incendiu, sunt stabilite caile de evacuare a personalului si a

materialelor, precum si modul de interventie rapida cu mijloacele din dotare.

Instructiunile de prevenire a incendiilor vor fi afisate, la loc vizibil, la intrarea

in punctul de lucu (perimetrul de exploatare, statia de sortare) si la locurile de

munca.


42

8. PROTECTIA MUNCII SI IGIENA LOCULUI DE MUNCA

Activitatea desfasurata de S.C. AMRO INC S.R.L. este reglementata si din

punct de vedere al protectiei muncii.

Masurile de securitate si sanatate in munca la cariera de amfibolite din dealul

Nisiparie au fost stabilite avand la baza:

- Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 a securitatii si sanatatii in munca;

- Normele metodologice de aplicare a legii 319, aprobate prin H.G. nr. 1425

/2006;

- HG 493/2006 privind cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la

expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot;

- HG 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate

şi/sau sănătate la locul de muncă;

- HG 1048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru

utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de

muncă;


locul de muncă;


asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi

chimici în muncă;


utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;

- HG 1876/2005 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare

la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de vibraţii;

- HG nr. 580/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 99 / 2000 privind masurile

ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia

persoanelor incadrate in munca;

- Instructiuni de lucru din cartile tehnice ale utilajelor care se vor folosi in

procesul de productie;

- Alte acte normative in domeniul securitatii si sanatatii in munca.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 319 din 14 iulie 2006 a securitatii si

sanatatii in munca, unitatea a stabilit programul de prevenire si protectie,

incluzand masurile tehnice, organizatorice, igienico-sanitare si de alta natura

pentru controlul riscurilor de accidentare si imbolnaviri profesionale, precum:

- elaborarea instructiunilor de securitate si sanatate in munca pentru fiecare

activitate desfasurata;

- elaborarea procedurilor specifice de lucru;

- asigurarea supravegherii medicale a personalului muncitor;

- prevenirea accidentelor de munca;

- asigurarea de materiale igienico-sanitare, echipamente de protectie si de

lucru.

Pentru eliminarea sau reducerea la minimum posibil a riscurilor de

accidentare si imbolnavire profesionala, prin activitatea de asigurare a securitatii

si sanatatii in munca s-au stabilit factorii de risc ce pot sa apara in procesul de

munca, precum si principalele masuri de combatere a acestora.


43

De asemenea, s-a stabilit instruirea personalului muncitor implicat in

activitatea de demontare si dezmembrare a utilajelor si instalatiilor din incinta

unitatii, cu privire la Normele generale de securitate si sanatate in munca si

normele specifice de securitate pentru lucru la inaltime, lucru cu substante

periculoase (explozive, toxice, inflamabile), lucru cu sarcini, lucru cu mijloace de

transport etc.

Personalul muncitor este dotat cu echipament individual de lucru si protectie

specific locului de munca, fiind asigurate si materialele igienico - sanitare comune

si individuale.

Pentru echipare si dezechipare, unitatea are in dotare vestiare si grupuri

sanitare care deservesc toate halele de productie.

In concluzie, unitatea asigura conditiile de securitate si sanatate in munca,

astfel incat desfasurarea activitatilor nu determina afectarea starii de sanatate a

personalului angajat.

9. EVACUAREA APELOR UZATE

Prin activitatea pe care o desfasoara S.C. AMRO INC S.R.L. in cadrul carierei

de amfibolite din dealul Nisiparie, judetul Tulcea, nu este afectata calitatea apei

din zona (subterana si de suprafata).

Sursele de poluare a apelor in faza de executie sunt reprezentate de:

- scurgeri accidentale de carburanti si lubrifianti de la utilajele si mijloacele

de transport;

- abandonarea deseurilor menajere, ambalaje de plastic, anvelope uzate;

- defectiuni tehnice ale utilajelor sau mijloacelor de transport.

- apele pluviale care spala platformele din incinta carierei si a statiei de

prelucrare, care pot fi impurificate cu posibili poluanti reprezentati prin materii in

suspensie si produse petroliere.

Pentru apele subterane, sursele potentiale de poluare sunt reprezentate de

eventualele scurgeri de carburanti de la utilajele din frontul carierei, de la

mijloacele de transport, precum si de la utilajele din incinta statiei de concasare,

care ar putea influenta, la randul lor, calitatea apelor freatice.

Poluarea datorata organizarii de santier se refera la evacuarea apelor

menajere si a deseurilor, la scurgerile-scaparile accidentale de combustibili si

uleiuri.

Dupa realizarea fosei ecologice,canalizarea apelor menajere se va face prin

ţevi P.V.C. spre un decantor, apoi spre o fosa ecologica. Volumul fosei ecologice va

fi de aproximativ 15,0 m3.

Tehnologiile de executie propriu - zise

Miscarile de terasamente prevazute in etapa de derocare a rocilor utile au in

vedere excavarea si depozitarea unor cantitati de steril si util. Aceste depozite pot

fi antrenate de apa meteorica.

Ca urmare a precipitatiilor, taluzele sunt spalate de scurgerile de suprafata,

care antreneaza mase de roci utile si de steril.

Principalii poluanti care afecteaza calitatea apei pot proveni de la activitatea

de exploatare a zacamantului, prin eventualele pierderi de carburanti si lubrifianti

de la utilajele de exploatare si de la cele de transport, sau in timpul operatiunilor

de intretinere a utilajelor si mijloacelor auto.


44

Utilajele de excavare si de transport

Modul de lucru, vechimea utilajelor si starea lor tehnica sunt elemente care

pot provoca, in timpul executiei, poluari ale apelor. Principalii poluanti sunt

motorina si uleiurile arse.

Acestea pot ajunge sa afecteze calitatea apei, prin:

- descarcarea si spalarea utilajelor sau a autovehiculelor pe suprafete

neamenajate, direct pe sol;

- repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei in spatii neamenajate;

- remobilizarea unor surse subterane, antropogene, de poluare a apei, prin

lucrarile de excavatii;

- stocarea motorinei sau a uleiurilor arse in depozite sau recipienti

necorespunzatori, fara rezistenta la socuri mecanice si termice.

Activitatea umana

Activitatea salariatilor din santier este, la randul ei, generatoare de poluanti

cu impact asupra apelor, prin:

- producerea de deseuri menajere care, depozitate in locuri

necorespunzatoare, pot fi antrenate de ape sau pot produce levigat care sa afecteze

apa subterana;

- evacuarile fecaloid – menajere, aferente organizarilor de santier, pot afecta

calitatea apelor, daca grupurile sanitare sunt improvizate.

Poluarea datorata organizarii de santier se refera la evacuarea apelor

menajere si a deseurilor, la scurgerile-scaparile accidentale de combustibili si

uleiuri.

1. Alimentarea cu apa potabila

Cariera de amfibolite din dealul Nisiparie, judetul Tulcea nu este dotata cu

retea de alimentare cu apa potabila.

Pentru personalul din exploatare, necesarul de apă potabilă este asigurat

prin apă minerală îmbuteliată.

Alimentarea cu apa in scop igienic - sanitar se realizeaza prin intermediul

unui rezervor metalic, cu capacitatea de 3,0 mc, montat pe container, termoizolat.

Necesarul de apa pentru uz igienico – sanitar, pentru cele 14 persoane

angajate pentru desfasurarea activitatii (consum specific de 15 l/om.zi -

250 zile/an functionare), este de 52,5 mc/an.

2. Alimentarea cu apa industriala

Alimentarea cu apa industriala a carierei se realizeaza de la reteaua localitatii

Garvan

Apa va fi folosita in scopuri tehnologice, in cantitati mici, in procesul de

concasare – sortare, pentru reducerea emisiilor de praf.

3. Evacuarea apelor uzate menajere

In prima etapa de activitate a carierei, pentru cei 14 angajati permanenti, a

fost realizat un WC cu fosa septica, urmand ca pe masura dezvoltarii exploatarii,

sa se construiasca un grup social cu fosa septica, ecologica.

In aceasta etapa, evacuarea apelor menajere se va face prin tevi din P.V.C.

spre o fosa, amplasata la cca. 10,0 m fata de cladirea administativa.


45

4. Evacuarea apelor uzate tehnologice

Apa uzata, rezultata dupa umectarea rocii (inainte si in timpul proceselor de

concasare-sortare), este sub forma de slam, ce contine atat particule de roca, cu

dimensiuni milimetrice, cat si particule fine in suspensie.

Pentru a impiedica infiltrarea acestor ape si eventualul impact negativ asupra

apelor freatice sau de suprafata, apa uzata va fi captata intr-un canal drenor,

realizat in jurul platformelor pe care este depus materialul sortat.

Acesta va debusa intr-un bazin decantor, unde va avea loc decantarea

detritusului antrenat.

Apa din decantor va fi folosita la stropirea drumurilor si bermelor de lucru,

pentru impiedicarea ridicarii prafului in urma circulatiei utilajelor de transport

(mai ales pe timpul verii).

In acest caz, nu se justifica realizarea de statii si instalatii de epurare sau

preepurare a apelor uzate, deoarece in procesul tehnologic nu rezulta volume mari

de ape uzate care sa fie evacuate in emisar.

5. Evacuarea apelor pluviale

In faza de deschidere si exploatare a rocii utile, calitatea apelor de suprafata

si subterane poate fi influentata in mica masura si se refera la antrenarea

materialului fin dislocat si scurgerea pe panta a acestuia, in rigolele de scurgere

amplasate de-a lungul drumurilor si de aici in emisar.

Scurgerea apelor provenite din precipitatii va fi asigurata prin intermediul

santurilor trapezoidale, cu sectiunea de 0,48 mp (1,20 m x 1,0 m x 0,40 m).

Masurile care se impun pentru protectia calitatii apelor costau in

urmatoarele:

- resturile menajere sau reziduurile de orice natura se vor transporta, pe masura

acumularii lor, in containere, la rampa de gunoi a localitatii, evitandu-se contactul cu

nivelul freatic sau cu apele de suprafata;

- in cadrul amplasamentului punctului de lucru, a fost amenajat, cu caracter

provizoriu, un spatiu corespunzator pentru colectarea diferitelor tipuri de deseuri,

departe de sursele de apa;

- pentru a se evita baltirea si apoi infiltrarea apelor din precipitatii in subsol, ape

posibil poluate cu diferite substante, sunt prevazute a se executa drenuri la baza

pilierilor de siguranta si/sau haldelor de sol vegetal si de steril si in lungul

drumurilor de acces, pentru colectarea acestora si evitarea oricarei poluari;

- se va urmari in permanenta pastrarea calitatii apelor de suprafata si a celor

subterane, evitandu-se contaminarea acestora cu carburantii si lubrifiantii proveniti

in mod accidental de la utilajele si mijloacele de transport existente pe

amplasamentul punctului de lucru.

10. EMISII ATMOSFERICE

Activitatile desfasurate in cadrul carierei de amfibolite din dealul Nisiparie,

judetul Tulcea, care se constituie in surse de impurificare a atmosferei, sunt:

- functionarea utilajelor si mijloacelor de transport : poluantii emisi sunt cei

specifici gazelor de esapament de la motoarele Diesel;

- extragerea propriu-zisa a diabazelor: emisii de particule si pulberi in

suspensie;


46

- detonarea incarcaturilor explozive;

- functionarea statiei de concasare – sortare: emisii de particule si pulberi in

suspensie;

- manevrarea carburantilor (motorina) in cadrul depozitului de carburanti:

emisii de compusi organici volatili (COV).

Sursele de emisie sunt surse deschise situate la sol (drumul din perimetrul

de exploatare) sau in apropierea solului.

1. Functionarea utilajelor si mijloacelor de transport

Emisiile provenite de la traficul intern sunt cele datorate manevrelor de oprire

si pornire, precum si deplasarii mijloacelor de transport in incinta

amplasamentului.

Emisiile in atmosfera, provenite din traficul intern, au urmatoarele

caracteristici:

- sunt surse nedirijate;

- ansamblul surselor liniare formeaza o sursa de suprafata.

Datorita faptului ca aceste surse nu sunt dirijate, valorile estimate ale

emisiilor de poluanti nu pot fi evaluate in raport cu limitele maxime admise de

Ord. 462/1993.

Activitatea de functionare a diferitelor utilaje necesare aprovizionarii cu

agregate minerale a statiei de concasare – sortare mobila si cu alte materiale

auxiliare necasare, poate modifica pe un areal restrans calitatea aerului, prin

emisia de gaze si praf rezultate.

In procesele de extractie, incarcare - manipulare si transportul produselor

sortate, sunt utilizate urmatoarele utilaje si mijloace de transport:

1 incarcator frontal, 1 excavator, instalatia de foraj, 2 autobasculante de 24 t

Analiza gazelor de ardere, rezultate in urma exploatarii normale a

autovehiculelor si utilajelor, releva prezenta urmatoarelor noxe si concentratii,

raportate la cantitatea de combustibil utilizata:

- CO = 2,1 %;

- NOx (NO2) = 2,7 %;

- SOx (SO2) = 0,78 %;

- Hidrocarburi nearse = 1,3 %;

- Aldehide = 0,08 %.

Cantitatea de motorina necesara procesului de productie este estimata la

7t/luna, respectiv 70,0 t/an (10 luni lucratoare)

Cantitatile de noxe raspandite in atmosfera, in acest caz, vor fi:

- CO 105,0 Kg/luna 1050,0 Kg/an;

- NOx 135,0 Kg/luna 1350,0 Kg/an;

- SOx 39,0 Kg/luna 390,0 Kg/an;

- Hidrocarburi nearse 65,0 Kg/luna 650,0 Kg/an:

- Aldehide 4,0 Kg/luna 40,0 Kg/an.

Cantitatile rezultate nu sunt importante, iar in zonele unde apar acestea

(incinta carierei si drumul de exploatare), nu se pot atinge concentratii mari,

nocive pentru factorii de mediu.


47

Deoarece sursele sunt nedirijate, acestea nu pot fi evaluate in raport cu

prevederile Ordinului 462/1993, care se refera la surse dirijate.

Debitele masice de poluanti prezentate mai sus se emit in incinta

amplasamentului si pe drumurile publice.

Volumul de emisii NOx si CO fiind cel mentionat, numai in zona de lucru se

poate vorbi de o afectare a calitatii aerului, dar aceasta este cea obisnuita unei

activitati de productie.

Activitatea desfasurandu-se la distanta mare, aproximativ 3 km, fata de cele

mai apropiate locuinte din zona (sat Garvan), gazele evacuate nu afecteaza starea

de sanatate a populatiei.

Pe langa poluantii rezultati din arderea motorinei, deplasarea utilajelor in

perimetrul de exploatare si transportul materialului derocat pana la statia de

prelucrare, conduc la ridicarea prafului, in special in perioada de vara.

Transportul auto al produselor de cariera catre beneficiari, prin circulatia pe

caile de acces publice, conduce la emisii de particule, prin antrenarea lor de pe

drumurile neintretinute.

Luand in considerare urmatoarele elemente:

- drumul de pamant amenajat prin balastare

- distanta parcursa = 1 km;

- factorul de emisie (in conformitate cu metodologia AP – 42) = 4,500 kg/km;

- cantitatea totala de emisii anuale = 450,0 kg, rezulta ca emisiile de praf in

atmosfera sunt neglijabile din punct de vedere cantitativ. Ele nu contin compusi

toxici.

Pentru reducerea acestor emisii, se recomanda stropirea periodica cu apa a

drumurilor de acces in interiorul perimetrului de exploatare, precum si a celor de

transport a produselor de cariera la beneficiari, in perioadele secetoase.

2. Activitatea productiva propriu-zisa de extragere si sortare a amfibolitelor

Pulberile in suspensie, generate pe parcursul derularii lucrarilor de

exploatare a zacamantului de amfibolite, sunt raspandite atat in incinta carierei,

cat si in zonele adiacente.

Principalele procese tehnologice, in care pot aparea emisiile de pulberi, sunt

urmatoarele :

- perforarea si forarea gaurilor pentru impuscarea in frontul carierei;

- impuscarea frontului de lucru (atunci cand se recurge la acest lucru);

- copturirea fronturilor de exploatare (a taluzurilor treptelor);

- incarcarea materialului derocat in mijloacele de transport;

- transportul si descarcarea materialului derocat la statia de prelucrare.

Pierderile rezultate in urma procesului de exploatare sunt estimate la cca

10000 mc/an, o mica parte fiind reprezentata de pulberile fine care sunt antrenate

de vant si depuse in zona adiacenta carierei.

Pulberile rezultate in urma perforarii gaurilor pentru impuscare si

manipularii materialului derocat (incarcare - descarcare) au o mobilitate mai

mare, insa cantitativ sunt mai reduse.

Aceste pulberi sunt emisii necontrolate care se produc direct in atmosfera,

strict local si pot fi reduse, prin utilizarea dispozitivelor pentru aspiratia


48

pulberilor. O cantitate mica din aceste pulberi poate fi retinuta de vegetatia din

zona carierei.

Perforarea si derocarea rocilor

Pulberile rezultate in urma perforarii gaurilor pentru impuscare si

manipularii materialului derocat (incarcare - descarcare) au o mobilitate mai

mare, insa cantitativ sunt mai reduse.

Dupa executarea operatiunilor de impuscare, precum si in timpul celor de

incarcare a materialului derocat in mijloacele de transport, se impune stropirea cu

apa a fronturilor de lucru din cariera.

In ceea ce priveste emisiile rezultate in urma derocarilor cu explozibili plasati

in gauri de foreza, acestea vor prezenta cresteri numai in momentele cand se vor

executa detonarile, adica de doua ori pe luna.

Se recomanda stropirea cu apa a fronturilor de lucru din cariera, in special

dupa operatiunile de impuscare, precum si in timpul celor de copturire si

incarcare in mijloacele de transport.

Activitatea desfasurandu-se la distanta mare, aproximativ 2 Km, fata de

locuintele din zona, gazele evacuate nu afecteaza starea de sanatate a populatiei.

Asigurarea functionarii motoarelor vehiculelor la parametri normali,

exploatarea rationala a acestora (evitarea exceselor de viteza si incarcatura) si

respectarea metodologiei de exploatare, vor conduce la mentinerea nivelului

gazelor de esapament sub limitele admise.

Statia de sortare – concasare, privita ca instalatie separata, situata in

sectorul nordic al Organizarii de santier, se constituie in principala sursa de

poluare a atmosferei cu pulberi.

La statia de sortare – concasare, emisiile de poluati (pulberi) evacuate in

atmosfera se regasesc in toate operatiile fluxului de sortare (descarcarea

materialului, alimentarea buncarului, concasarea materialului, sortarea propriu-

zisa, depozitarea sorturilor rezultate).

Sursa de emisie a pulberilor in suspensie poate fi considerata sursa fixa, cu o

cantitate de 2,25 kg pulberi la 1 tona de produs finit rezultat (250 t/h x 2,25 kg/h

= 562,5 kg/h = 156,23 g/s).

La emisiile de poluanti sub forma de pulberi, cantitatea de poluant nu trebuie

sa depaseasca 50 mg/mc, pentru debite masice mai mari de 0,5 kg/h, conform

Ordinului MAPPM nr. 462/1993.

Instalatiile statiei de sortare – concasare in sistem uscat vor fi prevazute cu

mijloace ecologice de retinere a prafului. Ciururile si benzile transportoare vor fi

dotate cu ecrane protectoare si cu pulverizatoare de apa, pentru umezirea rocilor

sortate. De asemenea, se vor lua masuri de imprejmuire cu panouri a sectoarelor

de depozitare a sorturilor, inaintea expeditiei, in vederea reducerii dispersiei

prafului in atmosfera, prin antrenarea lui de catre curentii de aer.

3. Manevrarea carburantilor (motorina) in cadrul depozitului de carburanti

Pentru alimentarea utilajelor si mijloacelor de transport din dotare, s-a

amenajat un spatiu de depozitare carburanti, care este amplasat in zona

organizarii de santier.


49

Depozitul de carburanti este format din un rezervor de motorină (capacitate

20.000 litri) suprateran, amplasat pe suport metalic prevăzut cu cuvă de retenţie

(platformă de 25 m2);

Alimentarea cu combustibil a utilajelor se face pe platforma de alimentare.

Aprovizionarea cu motorina si uleiuri se va face periodic, intr-o cantitate suficienta

pentru ca activitatea sa se poata desfasura la parametrii Poluantii caracteristici

acestor surse sunt compusii volatili (COV) si anume hidrocarburile.

Avand in vedere ca sursele aferente Depozitului de motorina sunt surse

necontrolate, adica aerul impurificat nu este prelucrat si evacuat printr-un sistem

de exhaustare, in cazul acestora nu se pot aplica prevederile Ordinului 462/1993,

referitor la limitarea preventiva a emisiilor de poluanti in atmosfera.

4. Detonarea incarcaturilor explozive

In ceea ce priveste emisiile rezultate in urma derocarilor cu explozibili plasati

in gauri de foreza, acestea vor prezenta cresteri numai in momentele cand se vor

executa detonarile, adica de doua ori pe luna.

Cantitatea de explozibili utilizata la detonare este de 1.000 Kg echivalent TNT,

din care: 110 Kg astralita si 1210 Kg nitramoniu.

Factorii de emisie pentru detonarea incarcaturilor explozive (amestec de

astralita si nitramoniu) sunt furnizate de AP - 42 si sunt urmatorii:

-astralita

- oxid de carbon (CO ) = 102 g/Kg;

- oxizi de azot (NOx ) = 54 g/Kg;

- COV = 0,4 g/Kg;

- H2S = 2,5 g/Kg.

-nitramoniu

- oxid de carbon (CO) = 32 g/Kg;

- oxizi de azot (NOx) = 24 g/Kg;

- COV = 0,7 g/Kg;

- H2S = 16 g/Kg.

Avand in vedere cantitatile de explozibili folosite, emisiile de noxe, sunt:

POLUANT CANTITATE

(Kg/ detonare)

FRECVENTA

DETONARILOR

CO NOx COV H2S Particule in

suspensie

50,13 35,12 0,89 19,73 261,76

2-3/trimestru

Emisia de particule in suspensie apare ca efect al detonarii, pe cand celelalte

noxe sunt produse de ardere ale componentelor explozibililor.

5. Incalzirea spatiilor functionale

Organizarea de santier din cariera „Dealul Nisiparie-Garvan”, judetul Tulcea,

nu dispune de centrala termica.


50

Pentru incalzirea spatiilor administrative, in anotimpul rece, se vor utiliza

calorifere electrice cu termostat.

Din datele prezentate mai sus, rezulta ca nu au loc depasiri ale

concentratiilor maxime admisibile ale poluantilor in emisii, iar contributia

activitatii unitatii la poluarea atmosferei, in zona de impact, este nesemnificativa.

In toate procesele tehnologice, desfasurate atat in cadrul suprafetei

obiectivului studiat, cat si in afara sa, se vor respecta reglementarile privind

protectia atmosferei, adoptandu-se masuri tehnologice adecvate de retinere si

monitorizare, daca este cazul, a posibililor poluanti emisi.

Eventualele instalatii tehnologice poluante vor fi dotate cu sisteme de

masura, asigurandu-se corecta functionare a acestora.

Pentru protectia calitatii aerului, se propun urmatoarele masuri:

- alegerea de trasee care sa fie optime din punct de vedere al protectiei mediului

pentru vehiculele care transporta agregatele minerale sortate ce pot elibera in

atmosfera particule fine; transportul acestor materiale se va realiza prin acoperirea

vehiculelor cu prelate, pe drumuri care vor fi umezite periodic;

- utilizarea de mijloace de transport si utilaje de exploatare performante si

realizarea de inspectii tehnice periodice a mijloacelor de transport;

- utilajele tehnologice vor respecta prevederile H.G. nr. 332/2007 privind

stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe

masini mobile nerutiere si a motoarelor destinate vehiculelor pentru transportul rutier

de persoane sau marfa si stabilirea masurilor de limitare a emisiilor gazoase si de

particule poluante, in scopul protectiei atmosferei;

- alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport doar pe amplasamentul

special amenajat, din organizarea de santier, iar pentru utilajele din afara

santierului, alimentarea utilajelor se poate face prin intermediul depozitelor de

carburanti;

- in cadrul obiectivului, se vor adopta masuri tehnico – organizatorice pentru

reducerea la maxim a poluarii atmosferei, prin intretinerea adecvata a utilajelor,

verificarea lor periodica si inlocuirea celor cu deficiente majore;

- asigurarea functionarii motoarelor vehiculelor la parametri normali, exploatarea

rationala a acestora (evitarea exceselor de viteza si incarcatura) si respectarea

metodologiei de exploatare, vor conduce la mentinerea nivelului gazelor de

esapament produse, sub limitele admise;

- in toate procesele tehnologice, desfasurate atat in cadrul suprafetei obiectivului

studiat, cat si in afara sa, se vor respecta reglementarile privind protectia atmosferei,

adoptandu-se masuri tehnologice adecvate de retinere si monitorizare, daca este

cazul, a posibililor poluanti emisi;

- in perioadele secetoase, se recomanda stropirea zilnica a drumurilor, care

constituie potentiale surse de praf;

- realizarea de inspectii periodice a autovehiculelor.

11. IMPACTUL ZGOMOTULUI

Pentru prezentarea corecta a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de

activitatea din cadrul carierei de amfibolite din dealul Nisiparie, judetul Tulcea,

problema trebuie abordata la trei niveluri de observare:

- zgomot la sursa;


51

- zgomot in camp apropiat;

- zgomot in camp indepartat, deoarece fiecaruia din cele trei niveluri de

observare ii corespund caracteristici proprii.

In cazul zgomotului la sursa, se analizeaza separat fiecare utilaj sau

echipament plasat in camp liber.

Pentru zgomotul in camp apropiat, se tine seama ca fiecare utilaj sau

echipament este amplasat intr-o ambianta ce-i poate schimba caracteristicile

acustice. In acest sens, intereseaza nivelul acustic obtinut la distante cuprinse

intre cativa metri si cativa zeci de metri.

Zgomotul in camp indepartat, la cateva sute de metri de sursa, depinde in

mare masura de factori externi suplimentari, cum ar fi:

- fenomene meteorice (viteza si directia vantului, gradientul de temperatura);

- absorbtia mai mult sau mai putin intensa a undelor acustice de catre sol

(fenomen denumit “efect de sol” );

- topografia terenului;

- vegetatia.

Activitatea obiectivului se constituie in sursa de zgomote si vibratii prin

urmatoarele utilaje si operatii de lucru:

-utilajele folosite in procesul tehnologic de perforare si incarcare a

amfibolitelor (foreza rotopercutanta, motocompresor, incarcator frontal, excavator);

-operatiile de transport sau de manevra ale autovehiculelor in incinta carierei

(autobasculante);

- operatiile de dislocare a materialui prin impuscare;

- prelucrarea amfibolitelor in statia de concasare – sortare.

In cariera din dealul Nisiparie, zgomotul este produs de surse generatoare

diferite, fixe si mobile, care constituie un ansamblu de emisii. Ele apartin atat

utilajelor din cariera si detonatiilor care disloca materialul, cat si vehiculelor care

il transporta.

Vibratiile au ca sursa exploziile din frontul de lucru si circulatia

autobasculantelor pe drumurile dintre cariera si statia de prelucrare si/sau pe

drumurile publice dintre cariera si beneficiari, unde sunt transportate diabazele

extrase sau produsele sortate.

Calea de trafic in vecinatatea careia se afla cariera „ Dealul Nisiparie-Garvan”,

judetul Tulcea, este DJ 251 Garvan-I.C.Bratianu, situata la distanta de cca 250 m

spre est.

Traficul este reprezentat de autoturisme, autovehicule de transport marfa,

autovehicule de transport calatori, pe tot parcursul zilei.

Daca in camp deschis acest zgomot nu creeaza probleme, in interiorul

localitatilor, poluarea sonora produsa de mijloacele auto de transport poate deveni

semnificativa, daca traficul are valori mari.

Surse de zgomot

In incinta carierei de amfibolite din dealul Nisiparie, judetul Tulcea au fost

identificate urmatoarele surse de zgomot potentiale:


52

- incarcatorul frontal, intr-un ciclu de incarcare a unei autobasculante,

emisie sonora la 30 m = 61 dB (A);

- excavatorul, intr-un ciclu de incarcare a unei autobasculante, emisie sonora

la 30 m = 85 dB (A);

- autobasculanta incarcata, emisie sonora la viteza de 12 Km/ora, la 30 m =

65 dB (A);

- compresor, putere acustica = 100 dB (A);

- foreza rotopercutanta, putere acustica = 90 dB (A);

- statia de concasare - sortare, = 115 - 120 dB (A);

- banda transportoare, emisie sonora la 1 m = 84 dB (A);

- in cazul exploziilor, se estimeaza puteri acustice de = 165 - 170 dB (A).

Exploziile se vor produce in gauri realizate cu foreza rotopercutanta si se vor

efectua, de regula, de doua ori pe luna.

Din cauza modificarii pozitiilor utilajelor (autobasculante, autoincarcator,

excavator), este dificila o analiza acustica.

Nivelul de zgomot la cel mai apropiat receptor, conform STAS 10009-88, este

de 50 dB (A).

In apropierea locuintelor, nivelul echivalent continuu (Leq), masurat la 3 m

distanta fata de peretele exterior al locuintei si la 1,5 m inaltime fata de sol, nu

trebuie sa depaseasca 50 dB (A) si curba de zgomot de 45.

In timpul noptii (orele 22,00-06,00), nivelul acustic echivalent continuu

trebuie sa fie redus cu 10 dB (A) fata de valorile din timpul zilei.

Pentru a fi respectate valorile admisibile mentionate anterior, este necesar ca

organizarea de santier si traficul mijloacelor de lucru din si inspre santier sa fie

executate la distante de 200 - 300 m fata de zonele locuibile. In cazul de fata

locuintele se afla la o distanta de cel putin 3 km fata de cariera.

Operatiile de transport sau de manevra ale autovehiculelor pe drumurile

publice au un caracter de desfasurare intermitent, iar zgomotul generat de acestea

in regim de functionare se asociaza fondului general de poluare sonora a cailor

rutiere.

Traficul auto este reprezentat de utilajele din dotare si mijloacele de transport

materiale si muncitori la perimetrul de exploatare si nu are valori semnificative.

Efectele surselor de zgomot si vibratii de mai sus se suprapun peste zgomotul

existent.

Sursele de vibratii

Sursele de vibratii din cariera sunt traficul rutier si exploziile de derocare.

Este evident ca dintre cele doua surse, vibratiile provocate de exploziile de

derocare prezinta un grad de periculozitate mult mai ridicat, atat pentru mediul

ambiant, cat si pentru viata si sanatatea oamenilor.

Exploziile de derocare genereaza doua tipuri de efecte si anume:

- vibratiile la sol, de tip seismic, care se pot solda cu deteriorarea

constructiilor din zona de influenta;

- suprapresiuni din frontul undei de soc, care se pot solda cu efecte

distructive (deteriorari, spargerea geamurilor etc.) sau cu inconfort pentru

persoanele din zona.


53

Problema vibratiei solului generata de explozie va fi diminuata prin tehnologia

de initiere (microintarziere). Vibratia la sol in zona asezarilor umane este foarte

redusa, datorita amplasamentului carierei fata de acestea.

Oscilatiile seismice, generate de explozie la distante mari fata de focarul

acestora, genereaza, in masivul de roci, numai deformatii elastice, amortizandu-se

rapid in adancime.

Undele de suprafata, care iau nastere prin suprapunerea oscilatiilor

neomogene, longitudinale si transversale, se propaga la suprafata solului pe

distante mai mari, intensitatea acestora scazand brusc cu adancimea.

Zgomotele si vibratiile produse ca urmare a derocarii cu explozibili nu

afecteaza localitatile limitrofe zonei de puscare; prin respectarea stricta a

prevederilor si instructiunilor tehnice de executie a derocarii cu explozibili, efectul

acesteia este local - in cariera.

Schema de amplasare a gaurilor cat si sistemul NONEL vor duce la o

impuscare cu trepidatii foarte reduse, sfaramare foarte buna si imprastiere foarte

mica a rocii.

Prin folosirea sistemului NONEL in locul fitilului detonant, se diminueaza

foarte mult zgomotul si unda detonanta (ce afecteaza, de regula, vecinatatile

carierei).

Pentru realizarea unor sorturi solicitate de material derocat, concomitent cu

necesitatea protejarii mediului (in general) si a resursei (in particular), cu un

impact cat mai redus posibil, se vor adopta scheme de impuscare optimizate, in

care toti parametrii de amplasare a gaurilor si a incarcaturilor cu exploziv vor fi

determinati dupa scheme de calcul riguroase.

Tinand cont ca amplasamentul carierei se afla la cca. 3 km (spre nord) de

localitatea Garvan, zgomotul produs de activitatea de exploatare a zacamantului

de amfibolite nu afecteaza starea de sanatate a locuitorilor, producand disconfort

numai angajatilor proprii.

Avand in vedere faptul ca amplasamentul carierei este situat in afara

localitatilor, in extravilan, zgomotul produs de functionarea utilajelor nu se

inregistreaza decat in zona amplasamentului, impactul asupra mediului avand o

influenta redusa.

Masuri de protectie impotriva zgomotului in perioada de exploatare

Pentru a se diminua zgomotul generat de sursele mentionate anterior si

pentru a fi respectate nivelele de zgomot, conform legislatiei in vigoare, sunt

recomandate masuri de protectie impotriva zgomotului si anume:

- alegerea unor utilaje de muncă adecvate, care să emită, ţinând seama de

natura activităţii desfăşurate, cel mai scazut nivel de zgomot posibil, inclusiv

posibilitatea de a pune la dispoziţia lucrătorilor echipamente care sa respecte

cerinţele legale al căror obiectiv sau efect este de a limita expunerea la zgomot;

- intretinerea si functionarea la parametri normali a mijloacelor de transport,

utilajelor de extractie, precum si verificarea periodica a starii de functionare a

acestora, astfel incat sa fie atenuat impactul sonor;

- utilajele si masinile existente vor fi echipate cu dispozitive de esapare a gazelor

(tobe) in stare buna de functionare, care sa conduca la diminuarea zgomotului in

timpul functionarii motorului;


54

- pentru reducerea disconfortului sonor datorat functionarii utilajelor, in perioada

de executie a lucrarilor de exploatare, se recomanda ca programul de lucru sa nu se

desfasoare in timpul noptii, ci doar in perioada de zi, intre orele 06.00 – 22.00;

- programe adecvate de întreţinere a echipamentelor de muncă, a locului de

muncă şi a sistemelor de la locul de muncă;

- organizarea muncii astfel încât să se reducă zgomotul prin limitarea duratei şi

intensităţii expunerii şi stabilirea unor pauze suficiente de odihnă în timpul

programului de lucru.

12. MASURI DE REFACERE A MEDIULUI

Cariera de amfibolite din dealul Nisiparie, judetul Tulcea este situata in partea

de nord a judetului la distanta de 3,0 km nord-vest de localitatea Garvan si la cca

250 m de DJ51 Garvan-I.C.Bratianu.

Metoda de exploatare utilizata este cea in trepte descendente cu inaltimea

mica, cu fronturi lungi si cu utilizarea explozivilor.

Avansarea lucrarilor de exploatare se va face conditionat de masura in care

beneficiarul va reusi sa asigure dotarea tehnico-materiala necesara realizarii unei

productivitati cat mai ridicate si de posibilitatea valorificarii produselor miniere

obtinute.

12.1. Lucrarile propuse pentru refacerea mediului

Planul de refacere a mediului reprezinta masurile de reconstructie a mediului

,in perimetrul de exploatare, in conformitate cu Ordonanta de Urgenta, nr. 195 din

22.12.2005, privind protectia mediului, aprobata si modificata prin LEGEA nr.

265 /2006 si Ordinul nr. 17 din 09.03.2005 pentru aprobarea Instructiunilor

tehnice privind continutul - cadru pentru elaborarea Planului de refacere a

mediului si a Proiectului tehnic de refacere a mediului.

Lucrarile de exploatare din cariera „Dealul Nisiparie-Garvan” în perioada

2010 - 2011, se vor rezuma la extractia amfibolitelor din carieră, urmata de

concasarea acestora în cadrul unei unităti de concasare – sortare.

Concasarea materialului extras este impusa, pe de o parte, de gradul mare de

fisuratie si alterare existent la nivelul primelor trepte de exploatare, iar pe de alta

de programul propriu al beneficiarului.

În acest context rezultă că amenajarea suprafetei de productie necesită a fi

realizată în strînsă corelatie cu capacitătile de productie preliminate.

In perioada 2004 - 2009 au fost executate urmatoarele lucrari de deschidere

si pregatire:

- amenajarea drumului de acces existent, prin operatiuni de balastare (cu

sort de diabaze) si tasarea materialului;

- executarea de santuri de drenare a apelor din precipitatii in lungul

drumului de exploatare;

- amenajarea drumului de acces in cariera pentru deschiderea treptei I si

atacarea transeei de deschidere de la nivelul treptei a treia;

Pentru protectia- drumurile tehnologice, inclusiv propriul drum de acces in

cariera se mentin pilieri de siguranta.

Avand în vedere lucrarile de exploatare care urmeaza a fi executate în

perioada 2010 – 2011 si intentia beneficiarului de a solicita în continuare un nou


55

« permis de exploatare », lucrarile de refacere a mediului se vor rezuma doar la cele

posibil de executat dupa prima etapa si vor consta din :

- Lucrari de întretinere a drumurilor tehnologice si de acces in zona de

exploatare, prin operatiuni de balastare (cu sort de diabaz) si tasarea materialului;

- Executarea santurilor de garda si a drenurilor pentru captarea si drenarea

apelor de siroire din incinta carierei.

- asigurarea unei geometrii corespunzatoare pilierilor drumurilor de exploatare si

platformelor din cadrul Organizarii de s

Principalele lucrari care se pot realiza sunt nivelarea zonei de executie a

lucrarilor miniere (bermelor de siguranta finale), a platformelor de lucru si a vetrei

carierei si acoperirea lor cu materialul alterat rezultat din lucrarile de descopertare

si solul vegetal.

Se recomanda continuarea refacerii functionale si ecologice a zonelor utilizate

in prezent, atat prin sistematizarea folosintelor, cat si prin reorganizarea

procesului productiv.

Dupa finalizarea lucrarilor de exploatare se vor executa urmatoarele lucrari

de refacere a mediului:

- refacerea unghiurilor de taluz al zonelor afectate de exploatare, in trepte cu

latimea si inaltimea de 6,0 m x 15,0 m, astfel incat panta medie si generala a

taluzului sa fie de 650, pentru mentinerea echilibrului versantilor;

- nivelarea terenului (vatra carierei);

- amenajarea de scurgeri ale apelor pluviale la baza taluzelor de exploatare si a

colectorului acestora;

- nivelarea depunerilor de steril si a depunerii de sol fertil (folosit cu precadere

pentru arbusti la gropile de plantare) pe trepte si taluzele definitive din cariera;

- lucrari de inierbare si plantare arbusti specifici zonei pe treptele carierei si pe

pilierii de protectie a vecinatatilor perimetrului de exploatare;

- introducerea terenului amenajat in circuitul agricol.

La cariera de amfibolite din dealul Nisiparie, nu putem vorbi de o rambleere

totala a excavatiilor.

La terminarea activitatilor de exploatare si prelucrare din cadrul perimetrului

de exploatare, se impune executarea urmatoarelor lucrari:

- retragerea tuturor utilajelor si instalatiilor de pe amplasament;

- depozitarea deseurilor industriale si de alta natura in locuri special

amenajate, autorizate;

- decontaminarea zonelor care au fost poluate accidental cu hidrocarburi sau

alte substante periculoase;

amenajarea terenului afectat de constructii;

- completarea pilierilor de protectie a vecinatatilor;

- lucrari de inierbare si plantare arbusti specifici zonei, pe terenul afectat de

constructii;

- redarea suprafetelor in circuitul natural


56

12.2. Programul de monitorizare a factorilor de mediu post-inchidere

Activitatile de monitorizare in faza post – inchidere vor fi necesare pentru a

confirma faptul ca masurile de refacere a mediului au fost implementate

corespunzator si eficace.

Personalul insarcinat cu efectuarea intretinerii si monitorizarii va fi

familiarizat cu procedurile si protocoalele de securitate, precum si cu cerintele de

raportare.

Programul de urmarire a lucrarilor realizate pentru protectia si refacerea

factorilor de mediu va incepe sa se deruleze dupa finalizarea lucrarilor de

exploatare si se refera la:

- monitorizarea stabilitatii fizice a lucrarilor realizate (taluzuri definitive,

tasari, drumuri de acces in zona etc.);

- monitorizarea biologica (calitatea vegetatiei).

Monitorizarea stabilitatii fizice a lucrarilor realizate (tasari, alunecari, ravene

etc.) consta in :

- urmarirea dinamicii suprafetelor de teren afectate de lucrarile de exploatare

si refacere a solului;

- stabilitatea zonelor inconjuratoare amplasamentului (taluze definitive,

treptele de exploatare, drumurile de exploatare).

In cazul constatarii unor fenomene de instabilitate a taluzurilor, se vor lua

masuri de stabilizare a acestora.

Monitorizarea cresterii plantelor de pe suprafetele replntate va consta in

urmariri vizuale si masuratori specifice privind densitatea vegetatiei, analizarea

starii vegetatiei, observarea numarului de exemplare de puieti de arbori viabili, a

inaltimii si dimensiunilor coronamentului acestora.

Vor fi identificate zonele in care nu s-a efectuat revegetarea si cele cu deficit

de vegetatie, pentru a se efectua lucrari de fertilizare si reinsamantari de ierburi

perene si plantare de puiet arboricol.

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Perimetrul de exploatare “Dealul Nisiparie-Garvan” este situat pe teritoriul

satului Garvan, judetul Tulcea, la cca 3 km NV de aceasta, fiind amplasat pe

culmea si în versantii V-tic si S-ic ai dealului Nisiparie.

Din punct de vedere administrativ, perimetrul aparţine de Primăria localităţii

Jijila, iar terenul pe care se află intră la categoria păşune .

Titularul investitiei este S.C. AMRO INC S.R.L. , o societate cu capital privat

cu sediul în oraşul Măcin pe str. Plevnei, nr.17, judeţulTulcea. Societatea este

inregistrata la Registrul Comerţului cu nr. J36/17/2007 si are CUI RO 14901450.

Telefoanele societatii sunt urmatoarele: 0743176494, 0740198182, iar adresa

de e-mail este [email protected].

Roca utila din cariera « Dealul Nisiparie » este reprezentata prin amfibolite.

Acestea apartin fundamentului cristalin care aici apare la suprafata si este

strabatut pe directia NNV-SSE de un dyke de dolerite cu grosimea de 15-20 m.


57

Rezerva geologica estimata pentru zacamantul din perimetrul “Dealul

Nisiparie-Garvan” pana la cota de + 10 m este de cca 810.000 tone

In conformitate cu Autorizatia de Mediu nr. 7091/08.02.2006 eliberata de

catre A.P.M. Tulcea pentru extractia si prelucrarea amfibolitelor din cariera

“Dealul Nisiparie-Garvan“, S.C.AMRO INC S.R.L. desfasoara activitatea de

extractie/prelucrare si valorificare a rocilor pentru constructii in cadrul unui

perimetru cu suprafata de 8,5 ha.

Perimetrul solicitat pentru emiterea unei noi autorizatii de mediu, are

aproximativ forma unui patrulater cu lungimea de cca 333 m, orientata pe direcţia

NNV – SSE si lăţimea de cca 300 m; acesta acoperă cariera existenta (cca 3 ha) +o

suprafaţa de cca 1 ha cu care urmeaza sa se extinda cariera (suprafata totala

destinata sectorului de exploatare = 4 ha) precum si modulele destinate

Organizarii de santier (cca 1 ha, inclusiv platforma haldei de sol vegetal), Statiei de

concasare-sortare + depozitele pentru sorturile de agregate de cariera (cca 2,5 ha),

Statiei de betoane (cca 1,5 ha) si spatiilor de legatura intre diversele

compartimente (cca 1 ha).

Ulterior realizarii investitiei de baza, perimetrul concesionat a fost introdus,

prin programul Natura 2000, in cadrul ariei pretejate ROSPA 0073 “Macin-

Niculitel” .

Metoda de exploatare utilizata in cadrul carierei „Dealul Nisiparie-Garvan”

este aceea cu front lung si trepte drepte descendente, explozibilul fiind amplasat in

gauri de sonda, iar haldarea sterilului se va face, la inceput, in halde exterioare si

apoi in halde interioare.

La stabilirea incarcaturilor explozive, se tine seama ca este obligatoriu sa se

asigure seismoprotectia obiectivelor atat din cadrul incintei carierei, cat si din

afara amplasamentului acesteia.

Prelucrarea rocilor derocate se face intr-o statie de concasare – sortare, de tip

fix cu o capacitate estimata la 250,0 t/ora, iar din procesul de concasare – sortare

rezulta sorturile: 0 – 4 mm, 4 – 8 mm , 8– 16 mm, 16 – 25 mm, 25 – 40 mm si

40-63 mm

Valorificarea produselor concasate obtinute se face in industria materialelor

de constructii (reabilitari si constructii de drumuri), ca agregate pentru obtinerea

betoanelor speciale si a mixturilor asfaltice

Lucrarile de refacere a zonelor afectate de exploatarea diabazelor vor incepe in

momentul in care avansarea lucrarilor de exploatare va permite aceasta.

Principala lucrare care se poate realiza in prezent, in conditiile in care se

doreste continuarea exploatarii in scopul valorificarii rationale a resursei minerale,

se refera la protectia zacamantului prin asigurarea unor parametrii minieri

corespunzatori

Evaluarea amplasamentului carierei de amfibolite din dealul Nisiparie, judetul

Tulcea si a activitatilor desfasurate, din punct de vedere al conformarii cu

reglementarile privind protectia mediului, a condus la urmatoarele concluzii:

• din punct de vedere al calitatii apelor:

» activitatile desfasurate in incinta carierei de amfibolite din dealul Nisiparie

nu se constituie in surse de impact major asupra apelor subterane si de

suprafata;


58

» in fazele de deschidere si exploatare a rocii utile, calitatea apelor de

suprafata si subterane este influentata in mica masura; numai in perioadele cu

precipitatii abundente materialulul fin dislocat poate fi antrenat pe pantele

dealului, iar de aici in rigolele de scurgere ale drumurilor de acces si eventual in

emisar;

» in procesul tehnologic de concasare – sortare se utilizeaza apa industriala,

pentru reducerea emisiilor de praf

» pentru personalul angajat, s-a amenaja un grup sanitar ecologic si se va

construi si o fosa septica ecologica;

» se va urmari in permanenta pastrarea calitatii apei, evitandu-se

contaminarea acesteia cu carburanti si lubrifianti proveniti, in mod accidental, de

la utilajele si mijloacele de transport din incinta perimetrului de exploatare.

• din punct de vedere al protectiei calitatii aerului:

» sursele cele mai importante de emisii sunt reprezentate de sursele mobile

(utilajele si mijloacele de transport) si statia de concasare – sortare a calcarelor;

» punctual si intr-o mica masura, de doua ori pe trimestru, vor fi emisii de

pulberi rezultate in urma detonarii rocilor; concentratiile masurate se situeaza sub

limitele cerintelor reglementarilor in vigoare privind calitatea aerului.

» se apreciaza ca nivelul de poluare a atmosferei, determinat de activitatile

desfasurate in cadrul incintei obiectivului, se incadreaza in prevederile Ordinului

462/93 si ale STAS 12574/87, in ceea ce priveste concentratiile la emisie,

respectiv imisiile pentru poluantii analizati (vezi buletinele de analize anexate).

» emisiile din zona perimetrului „Dealul Nisiparie-Garvan”, judetul Tulcea vor

influenta foarte putin cresterea concentratiilor de fond din zona; concentratiile se

vor situa sub limitele cerintelor reglementarilor in vigoare privind calitatea aerului.

• din punct de vedere al protectiei calitatii solului:

» sterilul (din descoperta si de concasaj) haldat va fi folosit la amenajarea si

intretinerea drumurilor de acces in cariera, precum si la acoperirea bermelor si

reabilitarea ecologica a zonei exploatate (solul vegetal);

» deseurile menajere, in cantitate relativ redusa, nu prezinta pericol pentru

mediu si sanatatea oamenilor; ele pot constitui doar o sursa de degradare a

peisajului;

» in ceea ce priveste activitatile desfasurate in cadrul perimetrului „Dealul

Nisiparie-Garvan”, au fost luate urmatoarele masuri privind protectia solului si

subsolului si anume:

- amenajarea unei platforme pentru stationarea utilajelor si mijloacelor de

transport;

- colectarea deseurilor de tip menajer si a deseurilor metalice, uleiurilor uzate

rezultate din activitatile de intretinere a utilajelor din dotare in recipiente si

butoaie corespunzatoare , special pregatite ;

- realizarea unui grup sanitar ecologic.

• gestiunea deseurilor:

» Cariera de amfibolite din dealul NIsiparie a fost dotata cu recipienti adecvati

pentru colectarea deseurilor menajere, iar eliminarea acestora se face la rampa de

gunoi;


59

» deseurile valorificabile (uleiurile uzate, anvelopele, deseurile feroase) vor fi

colectate si predate la unitati specializate;

» se recomanda pastrarea evidentei tuturor materialelor valorificabile si a

deseurilor rezultate si eliminarea acestora de pe amplasamente.

• din punct de vedere al protectiei vegetatiei si faunei

Tipul de habitat reprezentativ pentru zona in care urmeaza sa se dezvolte

exploatarea este acela de stepă antropizată constituită din suprafeţe de pajiste

degradată .

Principala cauză a degradării habitatelor de pajişte stepică naturală sau

seminaturală îl constituie păşunatul. Habitarea umană şi drumurile care străbat

situl constituie elemente cu impact negativ.

In zona propusa strict pentru exploatarea in cariera, exemplarele de plante

sunt reduse ca numar si specii, dominand speciile de plante ierboase adaptate la

terenul stancos.

Speciile de plante din zona vor fi afectate in mica masura de lucrarile de

exploatare a zacamantului (esalonat in timp, pe o durata mare). Speciile existente,

chiar daca vor pierde prin descopertarea zacamantului un numar de indivizi,

datorita capacitatii de regenerare, vor putea fi mentinute in arealul exploatarii,

pana in faza finala cand se va aplica programul de ecologizare.

Implementarea proiectului are un impact relativ redus asupra habitatului

natural existent.

Pentru reducerea impactului asupra biodiversitatii, in timpul dezvoltarii

proiectului nu vor fi ocupate integral suprafetele de teren din cadrul perimetrului

concesionat.

In perimetrul de exploatare sau in vecinatate nu exista ecosisteme acvatice

care ar putea fi perturbate de activitatea miniera.

In ceea ce priveste fauna, dintre nevertebrate cel mai numeros grup este

cel al insectelor pterigote, adaptate la o multitudine de habitate. Acestea sunt

bine reprezentate prin specii caracteristice si efective relativ numeroase:

Speciile din fauna locala au capacitatea de a evita zona afectata o data cu

inceperea lucrarilor si de a se refugia in zonele invecinate, ce ofera aceleasi

conditii de habitat.

Lucrările care se vor executa la obiectivul analizat nu vor afecta sau

deturna rutele de migrare ale pasarilor deoarece singurul factor care ar putea

avea influenta, detonarile de exploziv, se efectueaza la intervale mari de timp.

Masuri pentru reducerea impactului asupra biodiversitatii

- Se interzice capturarea, distrugerea sau uciderea prin orice mijloace a

animalelor sălbatice care ar putea ajunge pe amplasamentul destinat exploatarii.

- Se interzice distrugerea formaţiunilor ierboase de pe restul suprafaţei

concesionate, care nu face obiectul direct al exploatarii sau din vecinătatea acesteia.

Este interzisă arderea vegetaţiei.

- Organizarea de santier (cu caracter nepermanent) a fost amplasată astfel

incat sa nu produca perturbarea in plus a ecosistemelor.


60

- Este recomandabil să se stabilească un sistem de lucru in timpul zilei

pentru limitarea zgomotului produs datorită utilajelor, fapt ce ar putea perturba atat

vieţuitoarele de pe amplasament.

-

• din punct de vedere al protectiei asezarilor umane:

» obiectivul studiat nu exercita o presiune semnificativa asupra factorilor de

mediu, in general, si asupra asezarilor umane, in particular;

» in conditiile desfasurarii normale a proceselor de productie, unitatea fiind

situata la distante mari fata de locuintele populatiei, nu produce un impact

asupra asezarilor umane;

» traficul auto datorat activitatii de transport al materialelor si produselor nu

este atat de important, incat sa produca efecte semnificative;

» emisiile de noxe ca NO si CO, produse de utilajele si mijloacele de transport

in zona perimetrului de exploatare si statia de concasare – sortare, pot avea unele

efecte asupra personalului muncitor, dar aceste efecte se manifesta doar la locul

de munca si sunt curente pentru o activitate ca aceasta;

» poluarea fonica, in zona perimetrului de exploatare, este redusa, datorita

utilajelor si tehnologiei de lucru folosite; in interiorul localitatilor, poluarea fonica

produsa de mijloacele auto de transport poate deveni semnificativa, daca traficul

are valori mari. In vederea desfasurarii activitatii in conditiile diminuarii impactului

asupra mediului si eliminarea riscurilor de poluare accidentala, se fac urmatoarele recomandari:

• extractia rocilor utile se va realiza conform prevederilor permisului de

exploatare;

• respectarea limitelor avizate pentru perimetrul de exploatare;

• respectarea marimii suprafetelor alocate anual pentru exploatare;

• zonarea perimetrului pe categorii de folosinta: extractie, drumuri de acces,

halda etc;

• interdictia imisiilor de material sub forma de fragmente in afara

perimetrului carierei;

• reducerea noxelor rezultate de la utilaje si mijloacele de transport, prin

folosirea catalizatorilor si verificarea tehnica periodica a motoarelor cu combustie

interna; utilajele si autobasculantele de transport vor fi dotate cu motoare EURO

4, care se incadreaza in normele internationale privind emanatiile de noxe in

atmosfera in timpul functionarii;

• reducerea emisiilor de pulberi prin stropirea cu apa, in perioadele secetoase,

a cailor de acces in cariera si in frontul carierei;

• combaterea scurgerilor de produse petroliere sau lubrifianti provenite de la

utilajele si mijloacele de transport din incinta perimetrului de exploatare;

• limitarea cantitatilor de exploziv la detonarea rocilor, la 1.000 Kg TNT si

folosirea unor explozivi cu actiune brizanta redusa, pentru diminuarea vibratiilor;

• mentinerea in permanenta a pantei taluzurilor in limite normale de

siguranta;

• prevenirea alunecarilor la treptele de lucru (in exploatare);

• combaterea alunecarilor in zona taluzurilor finale, definitive la marginea

carierei (construita dupa dimensiunile prevazute in proiect);


61

• Mentinerea in stare de functionare, la parametrii optimi si.dotarea statiei de

concasare - sortare, cu instalatii de umectare in vederea reducerii emisiilor de praf

(pulverizatoare) si ecranarea concasorului, granulatoarelor si benzilor transportoare

cu panouri pentru diminuarea emisiilor de praf si a zgomotului;

• reducerea vitezei de circulatie si a capacitatii de transport pe drumurile

publice;

• • amenajarea unei platforme pentru stationarea utilajelor si mijloacelor de

transport;

• colectarea deseurilor metalice, uleiurilor uzate rezultate din activitatile de

intretinere a utilajelor in recipienti adecvati;

• realizarea unui grup sanitar cu fosa septica ecologica

• colectarea corespunzatoare a deseurilor menajere in recipienti adecvati si

eliminarea acestora la groapa de gunoi;

• amenajarea si intretinerea drumurilor de circulatie si a santurilor de scurgere a

apelor pluviale;

• inventarierea tuturor materialelor valorificabile si a deseurilor rezultate din

activitatea productiva si eliminarea acestora de pe amplasament;

• refacerea zonelor afectate de lucrarile de exploatare prin folosirea sterilului

depozitat in afara perimetrului de exploatare si reabilitarea ecologica a zonei

exploatate;

• realizarea de canale de scurgere si colectare a apelor pluviale in zona carierei

si a depozitelor de sorturi;

• instruirea personalului de lucru asupra modului de intretinere a instalatiilor si

de actionare in cazuri de defectiuni accidentale, precum si asupra modului de

interventie in cazul poluarilor accidentale, astfel incat sa se poata lua, cat mai

operativ, toate masurile pentru diminuarea si/sau eliminarea oricaror situatii

neprevazute care ar putea apare pe parcursul exploatarii.

Avand in vedere caracterul temporar al perimetrului de exploatare, trebuie avute

in vedere si masurile de reconstructie ecologica ce se vor lua la incetarea activitatii.

Pentru diminuarea impactului asupra imaginii peisagistice si asupra

vegetatiei din zona se impune realizarea unei perdele de arbori si arbusti specifici

zonei.

Principalele lucrari pentru refacerea mediului la terminarea activitatii vor fi

cele legate de refacerea unghiurilor de taluz al zonelor afectate de exploatare,

amenajarea de scurgeri ale apelor pluviale la baza taluzelor de exploatare si lucrari

de inierbare si plantare arbusti specifici zonei pe treptele carierei si pe pilierii de

protectie a vecinatatilor perimetrului de exploatare.

Activitatea desfasurata de S.C.AMRO INC S.R.L. in cadrul carierei de

amfibolite din dealul Nisiparie, judetul Tulcea este apreciata a se incadra in

limitele admisibile, din punct de vedere al protectiei mediului inconjurator. Se

recomanda revizuirea Autorizatiei de Mediu fara program de conformare si

continuarea monitorizarii factorilor de mediu, inclusiv a biodiversitatii.


62

Propunere plan de monitorizare a biodiversitatii avand in vedere ca activitatea se va desfasura in cadrul ariilor protejate de interes comunitar

Schiţa planului de monitorizare a biodiversităţii în vecinatatea

perimetrului de exploatare Elemente

monitorizate-Specii ţintă

Parametri măsuraţi Praguri

Artemisia austriaca, Abundenţă/dominanţă

Sociabilitatea

Distribuţia

Optim:parametri menţinuţi la nivelul anului 2009, respectiv prezenţa speciei în compoziţia pajiştilor stepice

Minim: indicele abundenţă /dominanţă să nu scadă cu mai mult de două trepte pe scara Braun-Blanquet în piaţa permanentă de monitorizare.

Păiuş (Festuca

valesiaca )

Abundenţă/dominanţă

Sociabilitatea

Distribuţia

Optim:parametri menţinuţi la nivelul anului 2009, respectiv prezenţa speciei în compoziţia pajiştilor stepice

Minim: indicele abundenţă /dominanţă să nu scadă cu mai mult de două trepte pe scara Braun-Blanquet în piaţa permanentă de monitorizare.

Numărul şi distribuţia punctelor de probă, a transectelor şi a calendarului

exact de colectare a datelor va fi stabilit ulterior.Totodată în cazul în care, în

timpul colectării datelor din teren se constată afectarea semnificativă a

biodiversităţii, specialistul constatator va întocmi un raport care va conţine :

descrierea situaţiei speciei sau habitatului respectiv, cauza care a dus la

degradarea acesteia şi măsurile ce se impun a fi luate imediat.

Monitorizarea plantelor superioare şi a habitatelor

Se va folosi metoda transectelor liniare pentru a evidenţia limitele dintre

fitocenozele marcate de scăderea sau creşterea numărului de exemplare din cadrul

unei populaţii din două relevee apropiate. Astfel se vor număra exemplarele

populaţiei luate în studiu, de-a lungul unei linii, materializată în teren printr-o

sfoară colorată întinsă pe sol. Numărarea şi înregistrarea datelor se efectuează pe

porţiuni de 100 cm pentru a putea calcula densitatea liniară (numărul de

exemplare la un metru liniar).

Perioada favorabilă pentru efectuarea observaţiilor ,în cazul nostru, fiind

vorba de pajişti stepizate , zonă de deal şi teren arabil, va fi martie - iulie, când


63

tipul de vegetaţie studiat înregistrează cel mai mare număr de specii complet

dezvoltate.

Pentru derularea corespunzătoare a monitorizării este nevoie de:

- Fişă de observaţii

- G.P.S.

- Pungi de plastic pentru eşantionare

- Presă plante

- Lupă 3X – 20X

Numărul de relevee este ales în aşa fel încât să cuprindă toate tipurile de

asociaţii vegetale caracteristice zonei studiate. În cazul habitatelor, se va

monitoriza dimensiunea respectivului habitat şi eventualele efecte pe care le are

mamagementul zonei asupra acestuia.

Monitorizarea avifaunei

Programul de monitorizare trebuie să se desfăşoare astfel încât să poată

releva date referitore la toate categoriile posibil a fi prezente în cadrulm

perimetrului şi anume: reptile, păsări cuibăritoare sau oaspeţi de vară, păsări

sedentare, păsări oaspeţi de iarnă şi păsări migratoare, care pot migra pe deasupra

amplasamentului, lilieci care ar putea migra prin zonă, mamifere. Ţinând cont de

aceste considerente, se vor utiliza două metode distince de colectare a datelor şi

evaluare a tabloului avifaunistic, şi anume: metoda transectelor în puncte pentru

speciile cuibăritoare, sedentare şi care iernează, şi metoda punctelor fixe pentru

speciile migratoare. Perioadele în care se vor efectua monitorizările avifaunei se vor

face ţinând cont de perioadele favorabile pentru colectarea fiecărui set de date, aşa

cum este relevat în tabelul următor:

Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizarii

ian. feb. mart. aprilie mai iunie iulie aug. sept. oct nov dec

Pasari cuibaritoare

Pasari sedentare

Pasari de pasaj

Pasari care ierneaza

amfibieni

reptile

Mamifere

Legenda :

Perioada favorabila

Perioada optima

Pentru speciile de păsări, deşi se cunosc perioadele favorabile evaluării

fiecărei categorii (cuibăritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine să nu se

stabilească date stricte de colectare a datelor pe terne deoarece factorii climatici

sau alţi factori externi pot influenţa dinamica păsărilor, iar aceste date stricte

pot influenţa negativ calitatea datelor obţinute. În acest sens, este


64

recomandabil ca în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare să fie alocat un

număr suficient de zile de colectare a datelor care să cuprindă toate etapele

unui stagiu, după cum urmează:

1. păsări cuibăritoare: un număr de 4 deplasări care să acopere atât

perioada de cuibărit cât şi cea de creştere a puilor;

2. păsări de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasări pentru

fiecare perioadă de migraţie (de primăvară sau de toamnă) care să cuprindă

începutul, vârful şi sfârşitul perioadei de migraţie;

3. păsări oaspeţi de iarnă: un număr de 5 deplasări care să cuprindă

venirea păsărilor în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi

plecarea lor către locurile de cuibărit;

4. păsări sedentare: se vor monitoriza în cadrul deplasărilor pentru

păsările cuibăritoare şi cele care iernează.

Planul de monitorizare al faunei va conţine mai multe particularităţi

funcşie de gruparea taxonomică, aşa cum sunt relevate în tabelul următor,

fiecare obiectiv stabilit fiind măsurabil prin intermediul indicatorilor specifici:

PLAN MONITORIZARE FAUNĂ

GRUPARE TAXONOMICĂ

OBIECTIVE INDICATORI

Reptile

1. Monitorizarea populaţiilor de reptile prezente în cadrul amplasamentului;

2. Minimizarea impactului pe durata activităţilor de amplasare a turbinelor prin organizarea durabilă a planului de construcţie şi stabilirea de măsuri clare în cadrul acestuia;

1. Identificarea tuturor speciilor de reptile;

2. Derularea lucrărilor doar în perioadele recomandate

Păsări cuibăritoare

1. Continuarea monitorizării răspândirii speciilor cuibăritoare în cadrul amplasamentului;

2. Monitorizarea etologiei speciilor de păsări cuibăritoare in perioada operational;

3. Planificarea etapelor de derulare a lucrarilor astfel încât să nu interfere cu perioada efectivă a cuibăritului acestor specii;

1. Completarea datelor actuale cu cele obţinute din programul de monitorizare

2. Evidenţierea comportamentului păsărilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul iniţial

3. Respectarea perioadelor recomandate

Păsări de pasaj

1. Monitorizarea dinamicii migraţiei în perimetrul studiat;

2. Monitorizarea comportamentului speciilor de pasaj pe durata activitatiio, în vederea asigurării unor condiţii optime de pasaj.


2. Evidenţierea comportamentului păsărilor pe respectivele perioade


65

comparativ cu comportamentul iniţial

Păsări oaspeţi de iarnă

1. Monitorizarea deplasărilor sezoniere ale populaţiilor de gâşte în sectorul lor de iernare;


Mamifere

1. Monitorizarea speciilor de mamifere rezidente precum şi a celor care pot tranzita amplasamentul în căutarea hranei;

2. Monitorizarea dinamicii migraţiei speciilor de chiroptere în cadrul amplasamentului;



Suprafaţa cuprinsă în planul de monitorizare este reprezentată de

suprafaţa amplasamentului carierei la care se adaugă zonele învecinate si in

special cele care fac obiectul licentei de exploatare. Aceste zone învecinate

reprezintă de fapt zonele martor care sunt un punct de referinţă între

situaţia iniţială din cadrul amplasamentului şi cea finală, reprezentată de

exploatarea in cariera. În funcţie de datele colectate din zona

amplasamentului şi zonele martor, eventualele diferenţele dintre datele

analizate vor evidenţia evoluţia biodiversităţii .

În cazul în care se observă o scădere a efectivelor păsărilor identificate

în zona de studiu cu mai mult de 15% se va decide sistarea activităţilor şi

evaluarea impactului astfel încât să se asigure încadrarea în această valoare

de maxim 15% scădere a efectivului păsărilor, valoare care va fi considerată

valoare prag. Datele colectate în cadrul programului de monitorizare se vor

analiza şi se vor raporta către autorităţile competente la sfârşitul fiecărui

stagiu din programul de monitorizare, şi anume: un raport pentru migraţia

de primăvară, un raport pentru migraţia de toamnă, un raport pentru

păsările cuibăritoare şi unul pentru păsările oaspeţi de iarnă.

De asemenea in urma programului de monitorizare a florei spontane şi a

habitatelor, se va întocmi un raport către beneficiari (firma contractantă şi

agenţia de protecţia mediului) care va conţine rezultatele evoluţiei florei şi

habitatelor din vecinatarea perimetrului carierei, si se vor face eventuale

recomandări privind refacerea unor zone naturale afectate.

Activitatea desfasurata de S.C. AMRO INC S.R.L. in cadrul carierei de

amfibolite din dealul Nisiparie, judetul Tulcea este apreciata a se incadra in

limitele admisibile, din punct de vedere al protectiei mediului inconjurator. Se

recomanda emiterea Autorizatiei de Mediu fara program de conformare si

continuarea monitorizarii factorilor de mediu, inclusiv a biodiversitatii.


66

Documents

BILANT DE MEDIU PENTRU CARIERA DE AMFIBOLITE DIN …apmtl-old.anpm.ro/files/APM Tulcea/autorizari/BILANTMEDIUGARVAN-07.02... · NNV – SSE si lăţimea de cca 280 m; acesta acoperă