DIALOG CU CE ENIIBILUNAR DE GIROC I DE CHI ODA

Editat de Consiliul Local i Prim ria Giroc anul X Num rul 8 (141) 26 septembrie 2008 GRATUIT

Ionu Pascot – un viitor campionmondial

Cum spunea extrem de frumos prietenul nostru DanielIlie, Ionu Pascot este cel de-al doilea român devenitcampion european la motociclism-vitez . Cel de-aldoilea, pentru c primul a fost tot el, îns anul trecut.Ceea ce, cu alte cuvinte, înseamn c , giroceanulnostru i-a f cut abonament à la long (înc de la 14 ani,când a debutat) i c la proba respectiv a începutepoca Pascot , care va s dureze oare ce ani.Cine nu-l cunoa te, poate pretinde c titlurile sale auap rut întâmpl tor. Îl va contrazice, îns , CV-ul sportival lui Ionu . Te ia cu fiori când î i dai seama c , în cazul

u, absolut toate parc au fost dinainte programate.Cu riscul de ne repeta, v propunem ca aide-memoireaceste date. În 1996, la 17 ani, devine campion na ionalla 50 cmc. Din ‘99, concureaz la clasa super-sport 600cmc i dup trei ani, în 2002, la 20, ajunge campionna ional la aceea i clas . Tot atunci devine campionna ional la clasa 1000 cmc (super-bike) i vice-campion balcanic la 600 cmc. Între 2003-2006 câ tigînc apte titluri de campion na ional, dou de vice-campion balcanic i trei de campion balcanic. În 2007devine campion european la moto-vitez i în 2008repet figura la clasa super-sport de 600 cmc.Un bilan senza ional! În 13 ani a adunat 18 titluri: zecede campion na ional, trei de vice-campion balcanic, treide campion balcanic i dou de campion european.Categoric, Ionu Pascot este un mare campion. Pentru

are stof de mare campion, genetic vorbind, pentru munce te foarte mult ca s ajung un mare campion

i, desigur, pentru c , acolo sus, cineva îl iube te.Dac toate îi sunt programate, îndr znim s spunemDivin, cu siguran programarea merge i mai departepentru c are doar 29 de ani. Este foarte tân r, adic , i,dup lumina de pân acum a CV-ului s u, în urm toriitrei-patru ani va fi abonat constant la titlul de campioneuropean, dar va deveni i campion mondial. Îns ca

devin campion mondial, Ionu Pascot trebuie maiîntâi s alerge în Campionatul Mondial. Iar asta se pare

nu depinde de el, depinde de club, de bani i maiales de un for de specialitate c ruia nu-i divulg mnumele, dar despre care credem c este sau poate fiprogramat.

SumarFirme de top: Rogera p.2Contractul de între inere p.2A sunat din nou clopo elul p.3Toamna se num bobocii p.4Inaugurarea bisericii „Betel“ p.5Lada cu zestre p.6Bricheta de Petru Chira p.7Ionu Pascot p.8Mama Iu i p.8

Doriana Talpe sauMiss Kitchiner 2008Între 29-31 august, Doriana Talpe , tân ra italentata noastr solist de muzic popular , aparticipat, al turi de Ansamblul „Timi ul”, cucare colaboreaz de peste patru ani, la Festivalul

enilor din Kitchiner (Canada).Pe lâng presta ia artistic deosebit (costumul ipiesele interpretate), cu care a rupt în patru inimilebolnave de dorul de p mânt b an, Doriana aparticipat i la Concursul „Miss Banatul”, orga-nizat la cea de-a XL-a edi ie a acestui Festival.Frumuse ea recunoscut a girocencei noastre aprodus, înc înainte de concurs, victime.Mai mul i feciori de bani gata au cerut-o în

torie. Dar – i mai tare – câteva dintre tinerelece inten ionau s intre în Concurs au abandonat,aflând c particip i frumoasa noastr . Din acestmotiv, Doriana s-a trezit al turi doar de doucontracandidate.Una originar dinAlba-Iulia, dar sta-bilit la New York,iar cealalt o co-leg dansatoare,de la „Timi ul”.Concursul de fru-muse e de laKitchiner esteoarecum neobi -nuit pentru c nuare probele cucare suntem atâtde obi nui i.Practic, s-a defi-lat doar cu ro-chia de sear ,dup care fiecareconcurent trebuia s r spund la dou întreb ri,cât mai elegant i conving tor cu putin , încât simpresioneze juriul.Întrebat ce ar face ca s schimbe lumea înbine, Doriana a r spuns c i-ar dori ca oamenii

fie mai credincio i, pentru c de la credinpleac principiile noastre, modul de via i, cusiguran , astfel am fi mai buni. Interesant este icum se vede frumoasa noastr peste zece ani.

i-ar dori s fie o mam i o so ie iubit , s poaturca pe scen i în continuare s duc maideparte frumuse ea cântecului b ean din pusti de fiecare dat când va avea ocazia s poarte

cu fal costumul popular.Cum v-a i putut imagina, cu frumuse ea nobil pecare o are i cu aceste r spunsuri, Doriananoastr a ob inut Premiul I i Titlul MissBanatul Kitchiner 2008.Felicit ri!

George LÂN

Începerea anului colar este un etern prilejde a ne emo iona al turi de elevi, p rin i iprofesori. Pentru boboceii din clasa întâi,emo iile sunt cele mai mari. Ei p escsfio i i îngândura i în sala de clas , undelocul juc riilor este luat de manuale,alfabetar, plan e i, la vreme, de c ilebibliotecii. Cei mai mari se reîntorc,ref cu i i odihni i, din vacan , gata s setureze într-un an colar ce num , iaauzi i, 34 sau 35 de s pt mâni, func ie deciclul în care evolueaz .

O întrebare pentru Pri-Marelecomunei

– i devenit, de curând, vicepre edinte PSD pejude . În ce m sur aceast func ie o impieteaz pecea de primar?– A existat o propunere pentru promovarea a apteprimari în func ia de vicepre edinte pe jude i s-au avutîn vedere: permisivitatea statutului, rezultatele bune dincampania pentru alegerile locale, dar i preg tirea

politic i implicarea în via apartidului.Propunerea a fost f cut înedin a Organiza iei Jude ene a

PSD din 5 septembrie a.c. i,cum se tie, tân r i de pers-pectiv fiind, am fost promovatcorespunz tor.Aceast promovare m oblig lao munc asidu , mai ales în ce

prive te alegerile parlamentare. Dac este s consideraceast promovare ca o apreciere din partea organiza ieijude ene, a vrea s adaug c vine în urma implic rii totmai active în via a acesteia, a promov rii unor idei pentrucre terea în imagine a partidului i se leag de atingereaobiectivelor propuse pentru toamna acestui an.Aceast idee este una de lider cu înalt responsabilitatei îi apar ine senatorului Ilie Sârbu, pre edintele PSD

Timi .Procedând astfel, domnia sa a reu it s ob in o garan ieîn plus pentru reu ita ac iunilor din colegiile electorale,cât i în celelalte zone de responsabilitate pe linie departid. Sunt convins c aceast idee va fi preluat i dealte organiza ii jude ene, pentru c ea reflect democra iadin partid, fiind în acela i timp un r spuns la capacitateade organizare, de mobilizare i de ac iune a primarilor dinorganiza ia jude ean ,Ce se câ tig , la modul concret, prin avansarea mea înplan politic? R spunsul este mai mult decât simplu.Câ tig m o reprezentare, la nivel jude ean, în cel maimare partid din ar i nu pe orice func ie, ci pe una devicepre edinte, prin care se garanteaz , înc o dat ,realizarea obiectivelor noastre la nivel de comun .Consider c prin aceast avansare obliga iile mele fade cet enii pe care îi reprezint au crescut, atât ca res-ponsabilitate, cât i în îndeplinirea promisiunilor elec-torale. Iar rela ia noastr cu parteneri, cu osebire dinadministra ie i politic , se poate face acum de la nivelulde vicepre edinte PSD Timi .Cât prive te întrebarea de început, v pot spune cactivitatea mea ca primar nu va avea de suferit din pricinanoilor atribu ii pe linie de partid, în nici un fel. Cunoscfoarte bine problemele comunei, îmi sunt clare obiec-tivele la care m-am angajat cât i c ile de realizarea alor. În aceste condi ii, timpul afectat manageriatuluiadministrativ i cel pentru rezolvarea problemelor curenteale cet enilor nu va fi sacrificat în favoarea noilor sarcini.Sunt ra ional, responsabil i am suficiente resurseideatice i de energie încât s pot ob ine rezultate foartebune, în administra ie i în politica mai la vârf.

George LÂN

George LÂN

Ionu Pascot– dublu

campioneuropean lamoto-vitez

FIRME DE TOP

Începuturile.Programul Sapard

Sucevean n scut la erb i,în 4 octombrie 1963, GeluAnheliuc s-a logodit definitivcu Banatul. Termin sec iaveterinar la Liceul Agricoldin Ciacova, dar se întoarceacas i se angajeaz , catehnician veterinar, la Com-plexul Agrozootehnic deÎngr area Taurinelor din Su-ceava. Dup ase ani devia dur , se întoarce în ca-pitala Banatului i se anga-jeaz la UJECOOP, unde seocup de deratizare, dezin-sec ie i dezinfec ie.Cu experien bogat înDDD, în 1996 se privatizeazi activitatea de baz pe care

o desf oar este, bine-în eles, pe acela i domeniu.În 2003 înfiin eaz „Rogera”SRL, unde de ine 90% dincapital, dublat de propria sadoamn . Cum roti a afaceriidemarate în ‘96 s-a învârtitcu folos, în 2003 achizi io-neaz Ferma de taurine de laChi oda, dup ce aceasta fu-sese cump rat de la IASTimi oara.Devenit apropitar, a gânditrapid modernizarea ei ischimbarea profilului dintaurine în ovine la îngr at.Dup procedura deja cunos-cut , în mai 2004, pe baz deproiect, ob ine o finan arenerambursabil , prin douPrograme Sapard.Construie te sediul adminis-trativ de 600 mp, un filtru sa-nitar i modernizeaz 5000mp de ad posturi (acoperi-uri, instala ii electrice i

pentru ap ) i se doteaz cubazin stocare ap pentru in-cendiu, instala ie paratr s-net, dezinfector i ramp deînc rcare a animalelor. În pa-ralel, achizi ioneaz camioa-ne pentru transportul ani-malelor, tractoare, ma ini iutilaje agricole. În fapt, Ro-gera deruleaz dou pro-iecte. Unul pentru construc iii al doilea pentru dot rile

tehnice.Profilat pe îngr area ovi-nelor, ferma are o capacitatede cazare de 5400 cape-te/serie, g zduie te i în-gra trei serii de ovine/an,care sunt apoi livrate la ex-port pentru sacrificare.

Ferma i alte activit i

Dar domnul Gelu Anheliuc imeseria ii din ferma Rogera

exploateaz spa iul i într-altfel. Colecteaz i carantini-zeaz ovinele în mai multeserii, în func ie de comenzi ide pia i le livreaz la ex-port, de data aceasta pentruîngr are. Cum se tie, ovi-nele din orice ferm au ne-voie de hran i nici celecare trec pe la Chi oda nu sehr nesc cu aer. Din chiaracest motiv, activitatea înaceast ferm este de ne-conceput f o baz fura-jer . Cum Rogera nu de ineîn proprietate decât o su-prafa de 5,27 hectare (cur-tea fermei, practic) a arendato suprafa de 310 hectare,în vecin tate, pe baz decontract, prin care se asi-gur proprietarilor de teren15% din produc ia realizat ,de preferin în grâu. Castructur , ponderea cea mai

mare o de in cerealele: 67hectare cu orz, 120 cu grâu

i 100 cu porumb, diferen ade 23 hectare fiind cultivatcu lucern .Ferma este deservit de 10angaja i (speciali ti, tehni-cieni, mecanizatori i îngriji-tori) i în 2006 i 2007 a livratpentru Spania, Italia, Portu-galia, Fran a i Austria20.000 capete pentru sacrifi-care.

Dar pe lâng activitatea deîngr are, colectare, caranti-nizare i livrare la export aovinelor, gâtuit suficient deo legisla ie greoaie i de opia capricioas , Rugeramai deruleaz i alte acti-vita i, care, prin aportul lor,compenseaz pierderile dinferm .Activit ilor DDD li s-auad ugat, în timp, activit i dedefri are a vegeta iei pecalea ferat i sub liniileelectrice aeriene, de salubri-zare a sta iilor CFR, care sedesf oar în Timi , Arge ,Bac u i Gala i.

Salarii, cifr de afaceri,profit

Firma are în total 82 angaja i,din care, cum spuneam, 10lucreaz în ferm , cinci sunt

TESA, iar restul de 67 suntangrena i în celelalte acti-vit i. Salariile difer de la undomeniu la altul. În ferm secâ tig , în medie, pu in pes-te 1000 lei, în salubrizare,conform legisla iei în vigoa-re, salariul minim pe econo-mie, în deratizare se ajungela 1200 lei, iar în adminis-tra ie între 1000-3000 lei.În 2007 Rogera a înregistrato cifr de afaceri de 30 mi-liarde lei i un profit net de 3miliarde i patronul Gelu An-heliuc se poate f li c firmasa este una de top. Sigur cla o asemenea performannu se ajunge f un efortsus inut, f sacrificii chiar.Dar tehnician veterinar fiind,la baz , este obi nuit cu pro-gramul aspru din zootehnie(cu acea zi lumin care, lavreme, ne-a mutilat do-rin ele) astfel c , deocam-dat , nu simte nici consumulnervos i nici deplas rilelungi în ar . Dup 7,30 stdou ore la birou i î i punela punct hârtiu ele, iar apoi,pân seara, la 18, 19 sau câteste nevoie, verific punc-tele de lucru, are diversecontacte de afaceri, participla diverse întruniri, aleargdup bani i dup contracte.

Schi de portret

i, cu toat zbaterea ialerg tura, dom’ Gelu a g sittimp ca s î i completezestudiile. Anul acesta a absol-vit Facultatea de Zootehniedin Timi oara i acum faceun masterat în managementagricol. Frumos exemplupentru R zvan, Linus i An-drei, cei trei feciori ai s i,care, negre it, nu au s -i

mân mai prejos. Cu o di-plom de inginer la purt tor,altfel poate sta de vorb cuacei pentru care lumea se re-zum la asemenea ab ibilde.Studiile, îns , nu aduc ele-mente spectaculoase în con-cep ia unui patron chiardac sunt de specialitate.

Domnul Anheliuc are multbun sim i a înv at dinpractic lucruri s toase,pe care mai apoi le-a ridicatla rang de principiu. A înv at

seriozitatea este totul i î i respecte cuvântul dat,

care, pentru domnia sa, con-teaz mai mult decât oricecontract. Prestând serviciipentru diver i bugetari(prim rii, Consilii Jude ene,SNCFR etc) tie c lucr riletrebuie s fie de calitate pen-tru c , la presiunile i concu-ren a care exist , ace tia î ialeg rapid alt partener.În ciuda dobânzilor cu multmai mari decât în rile Uniu-nii Europene, domnul Anhe-liuc a realizat c este obliga-toriu s lucreze cu b ncile.

i nici nu s-ar putea altfel,cât vreme are de achitatcredite pe termen de cinciani. În primii trei ani trebuieachitate creditele i dobân-zile la partea de investi ii, lacare se adaug restituirilepentru linia de credit la acti-vit ile curente.Cum, de regul , toate se în-tâmpl contra cronometru,deciziile trebuie luate rapid.Nu este timp de pierdut iatunci este hot râtor s tepo i bizui pe meseria ii dinfirm , iar consultan ii perma-nen i, bine pl ti i, s i fieaproape.Am vizitat ferma, am tras cuochiul la elegan a birourilori îmi permit câteva conclu-

zii. Bun gospodar, cu multbun gust, atent cu ceilal i,Gelu Anheliuc, aparent un tiprece, tie exact cine este.Dar nu î i d aere de marepatron, a a cum fac unii din-tre cei care s-au ajuns. Î iiube te b eanca din Ictar-Budin ce l-a blagoslovit cucei trei feciori, i a promovat-oca asistent manager.Altfel zis, caz tipic de balanmoldovineasc .

George LÂN

SC “ROGERA” SRL din Chi oda30 miliarde lei cifra de afaceri i 3 miliarde profit net în 2007

„COSMETICA ADRIANA”

Strada „Nicolae Firu” din Chi oda g zduie tede la 1 iunie, la num rul 29, Cabinetul deCosmetic „COSMETICA ADRIANA”.Aici pute i beneficia de tratamentecosmetice adecvate tipului de ten cuproduse cosmetice elve iene „Floritene”,epilare cu cear de unic folosin , vopsitgene & sprâncene, masaje faciale etc.Orarul cabinetului: mar i, miercuri, joi ivineri între 10-13 i 15-20, iar sâmb ta întreorele 9-16.

ANGAJ RIBEGA ELECTROMOTOR SA Timi oara (Bul.Republicii, nr.21), produc tor de motoareelectrice asincrone trifazate i monofazate deuz general i cu destina ie special ,angajeaz tineri sau persoane serioasepentru sec ia de turnare sub presiune aliajede aluminiu.Se asigur calificarea intern, printr-unprogram propriu de colarizare, pe durata

ruia se pl te te un salariu motivant itichete de mas . Informa ii la telefoanele:0256/492004 i 492005.Email: emt@electromotor.ro iwww.electromotor.ro

CONTRACTUL DE ÎNTRE INEREJURIDICMulte persoane în vârst sausingure se gândesc s i asi-gure o via decent printr-oîntre inere prestat de c tre oalt persoan i atunci g -sesc solu ia unui contract deîntre inere.Acest contract este un actprin care una dintre p i, nu-mit între inut, se oblig s în-str ineze un bun sau s pl -teasc o sum de bani înschimbul obliga iei pe care i-o asum cealalt parte, nu-mit între in tor, de a-i asi-gura între inerea în natur petot timpul vie ii, iar dupmoarte s o înmormânteze.De cele mai multe ori, înschimbul între inerii, se oferun imobil.Odat cu scurgerea timpului, îns , p ile pot fi nemul umitede modul de executare al obliga iilor stabilite în contract,ajungându-se a se intenta proces pentru anularea contrac-tului.În limbaj juridic, o asemenea opera iune se nume te re-zolu iunea contractului pentru neexecutarea la termen aobliga iei de între inere. Aceast rezolu iune poate avea loc

doar dac una dintre p i nu-i îndepline te în mod voit

obliga iile sale.Un am nunt interesant este i

ac iunea în rezolu iuneacontractului are caracter patri-monial i, ca atare, ea se poa-te exercita i de mo tenitoriiîntre inutului, dac nu a fostexercitat de beneficiar în tim-pul vie ii i dac nu s-a împlinittermenul de prescrip ie.Rezolu iunea are ca efect fap-tul c între inutul va redobândidreptul de proprietate asuprabunului transmis, îns nu vatrebui sa restituie valoarea în-tre inerii.Pentru a purta îns un aseme-nea proces în instan estenevoie de probe, în special

martori care s ateste c între inerea la care partea s-aobligat nu a fost prestat .De multe ori aceste cauze dureaz foarte mult ca timp, însse merit , întrucât nu este cinstit ca o persoan s ob inun câ tig f s fi prestat obliga ia asumat .

Claudia CÂNDEA

În ceperea anului colar esteun etern prilej de a ne emo-iona al turi de elevi, p rin i i

profesori. Pentru boboceii dinclasa întâi, emo iile sunt celemai mari. Ei p esc sfio i iîngândura i în sala de clas ,unde locul juc riilor este luatde manuale, alfabetar, plan ei, la vreme, de c ile biblio-

tecii. Cei mai mari se reîntorc,ref cu i i odihni i, din vacan-

, gata s se tureze într-un ancolar ce num , ia auzi i, 34

sau 35 de s pt mâni, func iede ciclul în care evolueaz .

coala din Giroc

Eforturile financiare ale Prim rieiGiroc pentru asigurarea unuiclimat corespunz tor în coaladin Giroc au fost substan iale icu ajutorul lor s-a reu it schim-barea parchetului vechi cuparchet laminat în opt s li declas , îmbun irea dot rii gru-purilor sanitare, cump rarea demobilier pentru extinderea cabi-netului de informatic , igieniza-rea holurilor, introducerea aeruluicondi ionat în cabinetul de istoriei amenajarea cur ii i a terenului

de handbal.La aceste sume se adaug20.000 lei veni i pe filiera Inspec-toratului colar Timi , din care s-au achizi ionat por i de handbal,plase, saltele, mingi de handal,lad pentru gimnastic , mas detenis, microscoape, video pro-iector, fotocopiator, fax i ecrande proiec ie, c i i materialdidactic pentru înv mântulprimar. De asemenea, coala

din Giroc a fost inclus înprogramul de dotare a labo-ratorului de informatic prin carebeneficiaz de 15 calculatoare.Cea mai important lucrare,îns , ce se va finaliza în zileleurm toare, este sala de sport,investi ie ce ajunge la 18 milioa-ne lei.

Bilan pe anul trecut

La ciclul primar, din 88 de eleviau promovat 84, diferen a depatru fiind declara i repeten i,ceea ce asigur uin procent depromovabilitate de 95,45%. La

ciclul secundar, la cei 95 deelevi, procentul de promova-bilitate este de sut la sut , ceeace înseamn c , pe coal , pro-movabilitatea este 97,81 pro-cente.În anul trecut elevii giroceni auparticipat la mai multe concur-suri colare. La Olimpiada M r-

orului, organizat la S laz,al turi de alte 15 coli, giroceniiau ob inut primele trei locuri latoate disciplinele de concurs înclasamentul general pe clase.Au avut o comportare excelentelevii: Casian Perescu,Alexandra Venter, Andreea

Fedor, Andreea Laurent,lina Surdu, Florina Burt

i Andrei Nicoar . Aceea iechip a reu it rezultate foartebune i pe fiecare disciplin deconcurs: biologie, geografie,istorie, mate, fizic , limbaromân i chimie, motiv pentrucare au fost premia i de ConsiliulLocal.Încheiem acest capitol precizând

rezultatul cel mai bun la con-cursurile colare a fost ob inutde Andreea Fedor, dintr-aaptea, care a ocupat locul III la

faza jude ean a Olimpiadei debiologie.

Un pas important în devenireacolerilor îl reprezint , neîndo-

ielnic, admiterea în liceu, ce s-acut pe baza mediei aritmetice

dintre media claselor V – VIII imediile la tezele unice din clasaa VIII-a. Într-un top dup acestemedii, primele locuri au fostocupate, în ordine, de: FlorinaBurt - 9,79, Andrei Nicoar –9,54, Alexandra Benciu – 9,46,Daniela Jurj – 9,41, Bianca

andru – 9,09 i EsfiraBlid ran – 9,07.Mai subliniem c , din cei 20 deabsolven i ai clasei a VIII-a, 16au fost admi i în licee: unul la W.Shakespeare, doi la C.D. Loga,unul la Colegiul B ean, doila Po i Telecomunica ii, treila Colegiul Tehnic de Vest, doila Colegiul Henri Coand , unulla Electrotimi , unul la Peda-gogic (profil teologie), unul laLiceul Sportiv Banatul i patrula SAM.Rezultate foarte bune, dupaprecierea noastr , pentru carese cuvine s le mul umimdasc lilor giroceni, dar i cole-rilor, despre care ne imagin m

ne vor reprezenta cu cinste încolile pomenite. Cât prive te

urm toarea i urm toarele gene-ra ii de absolven i, nu avemîndoieli c nu vor fi la fel de per-formante ca i aceasta. Bazmaterial exist , poten ial bio-logic – idem, cadre didacticeperformante – la fel. A a c doar

tatea i dorin a de a înv a nu lipseasc .

ÎNV MÂNT

Cu importante fonduri de laprim rie, în coala din Chi odas-au realizat lucr ri de repara ii& igieniz ri, amenajarea uneibiblioteci i a laboratorului de in-formatic , s-a achizi ionat mo-bilier i alte mijloace necesare înprocesul de înv mânt. Dar ceamai mare i mai spectaculoasinvesti ie o reprezint sala desport, aflat aproape de fi-nalizare i pentru care se vorcheltui 18 milioane lei.Pe lâng banii din Bugetul local,prin Inspectoratul colar Timi ,dinspre minister, au intrat 11.970lei, utiliza i pentru dotarea labo-ratoarelor, a cabinetelor, a bib-liotecii i pentru achizi ionareade aparate i echipamente spor-tive (opt microscoape, saltele,mingi, por i de handbal i, evi-dent, c i).

La trasul liniei

Cum se tie, anul colar prece-dent s-a încheiat în urma exa-menelor de corigen . La nivelde coal , procentul de promo-

vabilitate este de 98,5 %. Lasfâr itul anului au r mas 141elevi, din care trei s-au trans-ferat la „Ion Vidu”, dar în coalau venit nou elevi.La repartizarea computerizat ,dup media aritmetic dintremedia claselor V-VIII i mediilela tezele unice din ultimul an, 13elevi au fost admi i la licee iase la coli de meserii i apti-

tudini.Subliniem, de asemenea, com-portarea meritorie a colerilorchi ozeni la concursuri i olim-piade.La Concursul „Eurojunior”,pentru elevii din ciclul primar,Alexandra Tcaciuc, dintr-apatra, a ob inut o men iune. La„Micul matematician”, etapana ional desf urat la Timi-oara, Adrian Galuska, din

aceea i clas , a fost premiat. Întimp ce la Olimpiada m i-orului cei nou participan i

(Anamaria Jeflea, ClaudiuPop, Daniela Ple a – clasa a V-a, Oana Rus, Claudia Tomu ,Teodora R dulescu – clasa

aVII-a, Alexandru Galuska,Andrei Cutur, Adela Magda)au ob inut apte Premii I, optPremii II i patru Premii III,spre cinstea lor i a dasc lilor cei-au preg tit.Dar elevii din Chi oda s-au an-

grenat i în alte competi ii încare au demonstrat c sunt binepreg ti i. La Concursul organizatde Subcentrul Antidrog de la„Ion Vidu”, Larisa Pascariu dintr-a opta a ob inut Premiul I.La Colinde i datini de Cr ciun

un grup de elevi a ob inut Pre-miul III cu piesa „Preg tire deCr ciun”. Fluiera ii profesoruluiDorin Cuibaru au intrat în pose-sia Premiului I la etapa pe judea Festivalului de folclor „Vetrestr bune”, edi ia a III-a, festivalla care Daniela Ple a s-a alescu men iune la recitare în grai

ean.Pentru rezultatele bune eleviiînving tori la Olimpiada m i-orului au fost recompensa i cu

bani de c tre Consiliul Local, înfunc ie de num rul de premiiob inute.Generozitatea consilierilor s-amai concretizat în c ile pentrupremierea elevilor frunta i i îndou excursii la Moneasa pen-tru toat coala. Iar premian ii,al turi de cei de la Giroc, au vizi-tat din nou Viena, pe cheltuialaprimarului Toma.

... i la cea din Chi oda

La coala din Giroc...

Pagin realizat deDaniel Ilie

i Ioana Vrânceanu

SOCIAL

Serviciul Social de Informarei Consiliere Giroc a reu it s

devin partener al uneia dintrecele mai mari i importante ins-titu ii pe domeniul social: Direc-ia de Asisten Social i

Protec ia Copilului Timi .Acest lucru s-a realizat dup ofoarte bun rela ionare i cunoa-tere dintre cei doi parteneri,

încât la începutul lunii septem-brie a fost pus baza unei con-ven ii de colaborare.Serviciul Social Giroc a dorit smarcheze acest parteneriat prin-tr-un eveniment deosebit , iar deaici începe povestea cu„Toamna se num bobocii!”Din dorin a de a ajuta, Serviciulgirocean a f cut îndr znea apropunere ca în septembrie, labalta Paradisul Verde dinGiroc, copiii din Centrele dePlasament din Timi oara sparticiple la o ie ire, unde s

se poat juca în voie, s alerge, pescuiasc . În foarte scurt

timp s-a transformat în una dincele mai mari ac iuni pe careServiciul le-a desf urat pân înprezent.

Num rul de participan i a fostmare, cu mult mai mare decâtne-am fi a teptat, de la mameledin centrele de primire în regimde urgen , la copii f p rin idin Centrele de Plasament, lapersonalul care îi avea în grij ipân la directorii de serviciu dincadrul Direc iei. Al turi de bucu-ria copiilor au fost i reprezen-tan i ai comunit ii locale dinGiroc, în frunte cu vicelePopazie, consilierii Gheorghe

ap, Lenu a Terteci, IonelMoise, managerul DacianMarinescu, directorul Gr -dini ei Chi oda, Adelina Stoia,i multe alte persoane c rora le

mul umim pentru c au fost

aproape de cei mici i au gustatdin bucuria cu care s-a tr it fru-mosul eveniment.Mul i dintre noi am uitat c via anu este roz sau senin pentruto i, c exist copii i mame pen-tru care cuvântul acas nuînseamn un loc cald i primitor,un loc în care s î i g seasclini tea dup o zi de munc sauunde s se trezeasc lini ti i înzi de duminic , al turi de ceidragi. Pentru majoritatea celorcare au participat la aceastie ire în aer liber, acasînseamn , de cele mai multe ori,o camer cu dou , trei sau chiarpatru paturi, mic , cu mobilierde minim necesitate, cu undulap pe care trebuie s îl îm-part cu al ii. Cu o baie comun ,cu o buc rie inexistent (înmajoritatea centrelor nu existposibilitatea ca beneficiarii s

teasc ceea ce m nânc ), cuun televizor la care nu vor putea

urm reasc în lini te filmulsau emisiunea favorit deoa-rece fiecare dore te altceva. Einu cunosc la fel ca dumnea-voastr sentimentul c apar inunui loc, unei familii, unei comu-nit i.Dar acele mame i acei copiisunt în responsabilitateanoastr sunt ai no tri pentru

acei care ar fi trebuit s îiaib aproape, au refuzat. Noitrebuie s îi facem s în eleag

pot fi ca noi, liberi, lini ti i, cpot al turi de noi s înve e azâmbi, c nu exist prejudec ii limite în ceea ce îi prive te.

Nu poate fi povestit în cuvintebucuria pe care au tr it-o cei

prezen i, mici sau mari, efi sausubalterni, cu p rin i sau f .Au jucat, au recitat, au cântat,au pescuit, au alergat, au luatpremii sau nu, dar s-au sim itbine. Nu a contat c unii suntrromi sau c mamele acum câ-teva zile au fost crunt b tute iscoase în strad , cu copiii su-gari în bra e. Au uitat tot i au

cut ca ziua de 4 septembrie sconteze mai mult decât am spe-rat.În încheiere, o plec ciune în fa acelor care au fost al turi de noiîn aceast ac iune.Mul umiri, deci, pentru:• Direc ia General de AsistenSocial i Protec ia Copilului

Timi si tuturor celor care ausprijinit ac iunea din cadrul ace-stei institutii;• Doamnei doctor ManuelaBorlea, un model în asisten asocial ;

• Domnul primar Toma, domnulviceprimar Popazie i ConsiliulLocal Giroc;• S.C: GIROCEANA S.R.L. idomnul Dacian Marinescu,manager;• S.C. DOLE FLONTA S.R.L. ifamiliei Flonta, trup i sufletal turi de copiii participan i;• S.C. FEMADAR S.R.L. idomnul Florin Fedor;• Domnul Ionu Pascot , prietenal Serviciului Social Giroc;• Domnul Petre Cojeia, drag ibun prieten al copiilor;• Doamna Adelina Stoia de laGr dini a Chi oda i buc -resei.

Oana ZANFIRGeorge LÂN

„Toamna se num bobocii!”Prima ac iune a Serviciului Social al Prim riei

ac iune reu it la balta Paradisul Verde

În fiecare diminea ne trezim ipornim ziua cu gândul de arealiza ceva, de a g si un modde a da sens existen ei. Putemrealiza i crea orice, dar toatesunt neînsufle ite. Exist , îns , osingur cale prin care omul dsens, iar crea ia lui are via ,atunci când este ziditor de via ,când din via a lui z misle tevia , atunci când face un copil.Abia atunci toat truda istr dania sa au un sens, atuncilucrarea lui este minunat .

tiu c zilnic ai griji peste griji,probleme de rezolvat, î i ba icapul cu ce ai s îi dai mâine demâncare copilului i poate c totce î i spun acum pare lipsit desens, dar te rog s te opre tipentru câteva minute i, cusiguran , vei g si ceva util înceea ce vei citi.Vreau s î i vorbesc, distinsecititorule, în numele puiului t u,care nu are destule cuvinte s î ipoat spune ce simte, ce vrea,ce îl sup sau c el nu vrea si fac probleme atunci când se

trânte te pe jos i plânge conti-nuu sau când se ine strâns de

pantalonul t u diminea a, cândte preg te ti s pleci la servici.El vrea doar s î i transmitceva, ceva ce poate nu în elegi,poate vrea s î i vin în ajutoratunci când strânge toate lucru-rile de pe raftul din magazin i lepune în co ul t u. Poate catunci când vrei s pleci la ser-vici i el se ine cu toat putereade piciorul t u, o face pentru c îieste fric s nu îl p se ti, esteînsp imântat de gândul c arputea s te piard . Aceastspaim îl sufoc , îi paralizeazgândurile i nimic din ceea ce vaface nu va fi jenant, singurul luigând va fi s te împiedice s îl

se ti.

Clipa de sinceritate

i ca s te limpeze tii s î i sporeasc

responsabilitatea,am s te rog si r spunzi sincer

la câteva între-ri:

Cum ai ajuns sfii p rinte? i-ai

dorit s ai un copil sau a fost ofericit întâmplare? Ce estepentru tine copilul t u? Unprieten bun pe care-l cuno ti cape buzunarele tale? Un omuledespre care nu tii foarte multe?Este el tot ce i-ai dorit, bucuriavie ii tale sau, din p cate, odezam gire? O datorie împli-nit ? O mare realizare? Ogre eal din tinere e? Tot ce nuai putut tu s fi? Rezultatul uneirela ii pasagere? Oricare ar fi

spunsuri letale, copilulnu are nici

spundere,nici vin .El nu a

venit pe aceast lume s iîmplineasc ie visurile, nici s ifac via a insuportabil . Nici

i fie confesor, nici s poartepe umerii lui responsabilitateaunei averi pe care n-a creat-o ide care nici nu are, poate, nevo-ie ca s fie fericit. Nici n-a venit

i in ie de urât, s stea lipitde tine toat via a. Ca viitoradult, va avea i el via a lui idreptul s o tr iasc a a cum vaconsidera el c este cel maibine.Bucuria cea mai mare a copilului

u este s îi dai aten ie. Nici nuai idee în câte moduri în elege el

îi acorzi aten ie. Indiferent decum o faci, pentru el se traduceîntr-un singur fel: aten ie = iubire.

Încearc s î iprive ti co-pilul cua t e n i e ,chiar cuo c h i u lomului dinafar : câtde s -tos este,cât i cum

se joac , cât de des zâmbe te,cât de mul umit este de ceea ceare, cât de sigur este pe el, câtde des plânge, face mofturi, estenelini tit, de ce se teme. Nu facecompara ie între el i al i copii,nu-l compara nici m car cuceilal i fra i ai lui. Fiecare copileste unic i tu po i s fii un

rinte minunat pentru un fiu iexecrabil pentru altul! Nu tegândi ca ai „investit” în el, lanop ile albe de la c tâiul lui, lalucrurile de care are parte, lucrurila care tu doar visai, nu te gândide loc la tine.Am scris aceste rânduri cudorin a de a v ajuta s v privi icopiii din alt perspectiv , s îiîn elege i mai bine. În ajutorulvostru, al p rin ilor care doresc

se perfec ioneze sau poatedoar s înve e din tainele mese-riei de p rinte, v pot recomandao carte deosebit . Ea v poatedeschide noi orizonturi în arta dea fi p rin i, este semnat de IrinaPetrea (Supernanny) i are untitlu incitant: „ i tu po i fiSupernanny!”

i tu po i fi Supernanny!Sau despre cum s î i cre ti copilul bine

Oana ZANFIR

Personalitate luminoas , încununat de aureola sfin eniei, Mitropolitul Timi oarei ia toat ara Banatului, este pr znuit an de an în 15 septembrie. Din via a i faptelesale cunoa tem prea pu in, dar suficient pentru ca s ne d m seama de c lug rulneprih nit care i-a dat toat via a lui Hristos i Bisericii.Acest ierarh sfânt i purt tor de Dumnezeu, Iosif cel Nou de la Parto , s-a n scut pela anul 1568, în ora ul Raguza Dalma iei, dintr-o familie de cre tini valahi. Din botezse numea Iacob. R mânând orfan de mic, mama sa i-a dat o cre tere aleas , iar lavârsta de 12 ani a fost trimis la Ohrida s înve e carte.Când avea 15 ani, tân rul Iacob este chemat de Hristos la sfânta nevoin

lug reasc , în Mân stirea Maicii Domnului din localitate. Dup cinci ani se duce laMuntele Athos i intr în ob tea Mân stirii Pantocrator. Aici, dup aspre osteneli du-hovnice ti, îmbrac schima marelui i îngerescului chip cu numele de Iosif.La Pantocrator, Cuviosul schimonah Iosif „Valahul” s-a nevoit mul i ani de zileîmpreun cu numero i al i monahi greci, români i macedoneni. Acolo a deprinsme te ugul luptei duhovnice ti, postul des vâr it, privegherea de toat noaptea,ascultarea i smerenia.. Pentru sfin enia vie ii sale avea înc i darul facerii de minuni,vindecând multe boli, îndeosebi pe cei ologi. Pentru aceasta era chemat în multemân stiri atonite i vindeca pe c lug ri de grele suferin e trupe ti.

zându-l umbrit de harul Duhului Sfânt, p rin ii au chemat în ob te pe Cuviosul IosifValahul i, f cându-l preot, l-au rânduit duhovnic al c lug rilor din Muntele Athos. iera atât de iscusit pov uitor de suflete, încât ajunsese vestit pân la patriarhul de laConstantinopol. Pentru aceea a fost rânduit egumen la M stirea Sfântul tefandin Adrianopol, pe care o conduce cu mult în elepciune ase ani. Apoi este numitegumen în M stirea Cutlumu din Athos, renumit ctitorie a domnilor riiRomâne ti, unde se nevoiau mul i c lug ri români i macedoneni.Dup ce formeaz numero i fii duhovnice ti, se retrage la lini te în preajma M stiriiVatopedu. Dar, r posând mitropolitul Timi oarei, românii din Banat, c uzi i de DuhulSfânt, au ales p stor în locul lui pe Cuviosul Iosif Valahul, de i avea 80 de ani, fiindvestit în toate rile balcanice i cinstit ca sfânt înc din via .În anul 1650 este hirotonit arhiereu i a ezat în scaunul de mitropolit al Timi oarei.Aici, bunul p stor s-a dovedit mare ap tor al Ortodoxiei, mângâind i pov uind

tre Hristos timp de trei ani de zile Biserica Banatului. C ci era tare în credin ,în elept la cuvânt, blând la inim i neadormit în rug ciune. A f cut i unele minuni,spre lauda lui Dumnezeu i alinarea suferin elor unor credincio i, punând mâinile pecapul lor i rugându-se pentru ei. De asemenea, a stins cu rug ciunea sa focul cecuprinsese partea de apus a Timi oarei. C ci, ie ind din biseric cu Sfintele Taine înmâinile sale i rugându-se cu lacrimi, îndat a trimis Dumnezeu o ploaie puternic is-a stins focul..În anul 1653, Sfântul Ierarh Iosif cel Nou se retrage la M stirea Parto . Aici, maitr ind înc trei ani, în toamna anului 1656 î i d sufletul în mâinile Marelui ArhiereuIisus Hristos, fiind în vârst de peste 85 de ani. Biserica Ortodox Român l-a cano-nizat la 7 octombrie 1956, i se face pomenirea lui la 15 septembrie.

Mircea STURZA

RELIGIESfântul Ierarh Iosif cel Nou dela Parto , ocrotitorul Banatului

Comunitatea penticostalgirocean

Inaugurarea Bisericii „Betel”Revolu ia din 1989 a creat i pentru comunitatea penticostal din Giroc posibilitateade a ob ine autoriza ie de func ionare a unui l ca destinat serviciilor religioase.Pân la aceast dat , înc din 1960, familiile din Giroc care apar ineau acesteiconfesiuni erau nevoite s se deplaseze în cea mai mare parte, mergând pe jos,în localitatea învecinat , Chi oda, unde, de trei ori pe s pt mân , participau laserviciile religioase oficiate de pastorul Constantin Iano .De la începutul anului 1990, în Giroc, pe strada Bicaz nr. 10, în locuin a familieiIosif Oros, se amenaja un spa iu care s îndeplineasc cerin ele necesare pentruoficierea slujbelor religioase. În ianuarie ’90, num rul familiilor care formaucomunitatea penticostal din Giroc era de 16. În urm torii 18 ani se vor desf uraactele de cult oficiate de c tre Iosif Codi .

Viziune asupra unei noi loca ii

Aceast viziune s-a n scut din dorin a de a avea un spa iu cu posibilitatea de a seconstrui o biseric pe o suprafa mai mare. În 2005, Biserica Penticostal ob ineao suprafa de 600 mp, pe strada Dun rea nr.81, din dona ia f cut de familiaDr gu . Lucr rile de construc ie au fost finalizate la data de 18 mai a.c.. Finan areaacestei lucr ri a fost suportat în mare parte de c tre familia Magda & ViorelLuca i din fondurile alocate de Prim ria comunei Giroc.

Inaugurarea Bisericii „Betel”

La aceast s rb toare au participat slujitori ai bisericii neoprotestante, prezbiterulBisericii Penticostale Chi oda, Iosif Codi , pastorul Bisericii Baptiste dinGiroc i Chi oda, Viorel , pastorii Bisericii Penticostale Giroc, VictorPopan i Constantin Leontiuc, pastorul Moise Ardelean, care este ipre edintele Comunit ii Penticostale Arad-Timi . Al turi de ace tia, din parteaPrim riei i colii Giroc, au fost prezen i domnul primar Iosif Ionel Toma, domnuldirector Octavian Grui , precum i consilierii locali.Festivitatea a fost deschis de c tre pastorul Constantin Leontiuc, care a adresatun salut tuturor cre tinilor aduna i din Giroc, Chi oda i alte localit i într-un num rde peste 300. Dup momentul t ierii panglicii, biserica a fost declararat oficialdeschis . La aceast s rb toare au intonat, spre lauda lui Dumnezeu, imnuri,Orchestra Bisericii Penticostale Chi oda i Corul Bisericii Philadelphia dinTimi oara.Dup desf urarea serviciului divin, primarul Toma i-a manifestat bucuria de aparticipa la cea de-a patra inaugurare a unei biserici neoprotestante din comunaGiroc. În finalul slujbei religioase s-a oficiat rug ciunea prin care s-a cerut caBinecuvântarea Lui Dumnezeu s pogoare peste aceast biseric i enoria ii ei.

„Lada cu zestre”Etapa zonal de Giroc

Pe o vreme total lipsit decaracter, la Giroc s-a desf urat,între 20-21 septembrie, Etapazonal a Festivalului Jude ean„Lada cu zestre”.Au participat 300 arti ti timi enidin localit ile: SânmihaiulRomân, Ghiroda, Tomnatic,Chevere u Mare, Or oara,Ni chidorf, Peciu Nou, Ma loc,Mo ni a Nou , S laz, Uivar,

rpini , Checea, Sînandrei,Topolov u Mare, Giarmata iPi chia, înscri i la multele sec-iuni ale Festivalului.Girocul a fost reprezentataproape la toate cu grup dedansatori, dansatori soli ti,dansuri b rb te ti, taraf popu-lar, Grupul de fluiera i dinChi oda, Mircea Ardelean jr –ambal i Marius Sperneac –

fluier, Doriana Talpe & FlorinCom ni – soli ti vocali,Petre Chira i Petric Moise –

poezie în grai b an, Coralarb teasc a Bisericii din

Giroc.Acestora li se mai adaugVasilica Popescu – pictur iart floral , Petric Avr mu –broderii, Cristina chiop –sculptur , Baiko Attila –iconografie, Lenu a Terteci &Nicoleta ipo – art culinar ,Forma ia Gy-rock i elevii

Maia Kindlein, vioar i EricKindlein, pian (muzic cla-sic ).Cu o galerie sub iric din pricinafrigului, dar cu dorin a de a fi ceimai buni, ai no tri au avut ocomportare normal , adicfoarte bun .Am nunte despre performan elelor în num rul viitor.

Ioana Vâlceanu

Ghiceii giroceni nu rateaz niciun moment pentru a- i demon-stra clasa. Extrem de solicita i înaceast var i toamn ,ansamblul nostru r spundeprezent la toate invita iile.În 9 septembrie a onorat Rugaig neasc de la Liebling cu

dansuri b ene i binecu-noscutul dans ig nesc. Ladou zile, în 11 ale lunii, a

participat la o recep ie de mareinut , la Cramele Reca , cu

oaspe i din Italia, pentru cares-a jucat ca-n Banat, dar i altezone folclorice. S-au odihnitdansatorii no tri cu totul camtrei zile i iar i au ridicatancora. De aceast dat au luatdrumul Jdioarei, unde, în 14

septembrie, de Ziua Crucii, sedef ura cea de-a treia Edi iea Zilelor cet ii daciceJdioara. Gazde de inut ,jdiorenii i-au surprins pe ghioceicu un tratament nemaiîntâlnit înultima vreme pe nic ieri. i încontrapartid , ai no tri i-au datsufletul la dansurile de pust .

s minimaliz m nici unuldin aceste momente, le putem

socoti repeti ii de anvergurpentru Faza zonal a con-cursului „Lada cu zestre”,desf urat în 20 – 21septembrie, aici, în Giroc.

Ioana VÂLCEANU

„Ghiocelul” –tur în for

Stare civil

Anonim i greaaceast secund cât roata

putreze te i vertebreaz t cerea din jurnuferii din oglind

i viteza cu care trec dintr-o stareîntr-alta

ia forme concretei spaima c moartea

este femeia ce îmi pulseazcu aceea i frecven

de o mie de ani pe sub pielecre te centrifugal i concentric

în inima meaîn biochimia mea complicat i fin

îmbog indu-i periodic structurasubstan a.

Diminea f alibi

Acest cordon fosforescentde spini înflori i la început de aprilie

ca o necesitate vital i crudîn calea dobitoacelor i a z pezii

prin fixitatea sa centenardevenit anacronicpiere tragic acum

sub artileria grea a topoarelortârn coapelor i sapelor de tot felul

i frumosul din aretîmi coaguleaz în pleoape

i ac iunea prin importan a în sineaduce argumente în favoarea triste ii

tulbur pacea ecosistemuluizguduie forul meu interior

prevestind parc dispari ia fratelui t uîn cel lalt cap t de ar

în acea diminea p roas i hâd alibi.

Medita ie

Ce pr pasite sufletul meuce durat

te împarte la doite târ te prin pie e

de nici fotoni i nici undenu îmi flutur pa ii

nici t cere care s -nghe ecând în iarb cânt cosa iii în cer cineva le r spunde.

Ce pr pastie sufletul meui cu care dublur

din doui macini r bdarea la moara de vânt

undeva peste puterile melemirosind a ulei i criblur

i a scândur noupe jum tate înfipt -n p mânt.

Cucuv i

Nu pot s dormnu mai pot dormi de câteva s pt mâni

în locul privighetorii din Raiul vecincânt suveran câteva cucuv i

le alung cu pietre i bozicâinii url a moarte

la dou zile pleac definitivuina Leana din col

sunt tot mai însp imântatse usc cire ul

i doi corcodu i în gr dinmoare Laly înainte s fi al ptat

singurul odor f tat viuse pr de te i puiul

hr nit zi i noapte cu biberonulmi-e team pentru tine Celesta

în curte se ve teje tesingura coard de vi

cu struguri albi.

Ochii mei

Pururi îndr gostitochii mei r ma i dinadins în afar

ni te inflorescen e lucioasei negre de boz

în care f voie v oglindi i urm resc

i nep mânteni v cerceteaz .

Trei poeme de Daniel Ilie***

penele de pe spate le am dela aripi

într-o via anterioaram fost înger

sau gâscvân torii de inele trec printre

noi s aibe habar

de cel ce a lefuit piatra

dac aveai ochiiîntr-adev r

alba triai fi v zut cum

întorc gr bitde la casa cu fluturi

acumtoate lucrurile par la locul lor(poate c sunt doar un pic

pr fuite)

în piepto pas re cânt

Pink Floyd.

***în vremea aceea erai

foarte laconici ai plecat

în Câmpia Pannonic c re ti

cai verzi pe pere i

când s-a terminat balulMatei

i-a rupt Evangheliai i-a împu cat

calul

***stai al turi de o mireas con-

ven ionalspui „da”

i pe urm te miri de ce-i transparent

i se vede prin eaorizontul

ai putea s -l tai cu lamasau s -l respiri

numai c el nu sângereazprin plag se scurg amintiri

a c te apuci s scriipoeme

pe fa a ascuns a luniide ru ine c uniiar putea crede

ca nu po i s descurci i eleacestui r zboi monoton

spun toate asteapentru c -s trist

i nu pentru c nu mai pot încap

în creionCinci poeme de George Lân

BANCURI, BANCURI...

CULTURBricheta

(cronic rimat inspiratdintr-un caz unic)

Prometeu furat-a focul, ca s -l dea apoi la lume

i jucându-se cu dânsul, i-acut prin vremuri nume,

De l-au pedepsit mai marii,prin i în patima furiei,

i l-au pus în v zul lumii chiarla stâlpul infamiei.Corbii i-au mâncat ficatul

i-apoi vulturii, pl mânii, a a p esc i al ii ce- i ig-

nor azi st pânii;Îns focul de atuncea a r masdrept dobândit,La-ncepue pornit din cremeni,azi prin b ul de chibrit,Arc voltaic peste vremuri, focolimpic, foc bengal,Câteodat bun tovar , alt -dat criminal.Domolit, te înc lze te, darsc pat de sub controlE primejdie suprem : scrum,cenu i pârjol.Marte-a inventat r zboiul, Al-fred Nobel, dinamita,Ca prin foc s ard lumea, totprin el s coac pita;Focul dragostei i-al urii -când domol, când echivoc -,Ca poe ilor de patimi, mintea

le stea în foc!Foc e-n universul nostru i-alte multe paralele;Foc e i în super-nave, în v z-duh, în sori i stele;În vulcani ce fierb în clocot, înadâncuri abisale,Peste tot doar foc i par , înfurtuni catastrofale;Ca s inem focu-n frâie i ca

p zim planeta,Un de tept, cu gânduri bune,a descoperit bricheta;Ori cu gaz, ori cu benzin i

efectu-l tie natul:i aprinzi cu ea igara sau

câ tigi campionatul;De cumva de prin tribun searunc spre arbitri,Bomba e incendiar , de o miekilolitri.Nu produce-o leziune, masa eiabia se simte,Îns are o menire: o s-ajungila pre edinteCe- i d premiul de virtute ite face i erou.Tu, ce în întreaga via , n-aifost bun s ii un ou,Cum inea Columb, odat ,îns el n-a „fluierat”Când c deau atâtea valuripeste cap i omoplat.Dar i Newton când, deodat ,i-a c zut un m r în cap,N-a r mas ca i arbitrii cuvreun fel de handicap;

Legea dur -a gravit ii asim it-o f r’ s vrea,

r’ ca cei de la comisii svoteze pentru ea.Lumea noastr , româneasc ,este plin de bufoni;Domnilor, vota i bricheta, c

face campioni!Cu arbitri ca i IANUS, care

tiu s te dezmierde,Chiar de-o s câ tigi Parna-sul, o s -l pierzi la „masaverde”.Dac te iubesc arbitrii, feder-

ia exult ;Po i s joci ca i o cizm , daccineva te-ascult ,Te ridic -n sl vi de cea , chit

tu nu e ti decâtO iluzie bolnav , vis demonic

i urât.Cinstea nu mai este cinste, iaronoarea-i un „bau-bau”

Ce se d ca titlu gratis... laaceia ce n-o au!Doamne Sfinte, d o ploaie –nu cu stropi, ci cu brichete _

loveasc to i bolânzii cefac astfel de scenete;Iar din mila Ta Cereasc , nulovi nevinova ii,Ci cu tr snet de brichete, slove ti în federa ii!... Iac -nchei, c n-am niciharul, nici presta ia concret

i semnez cu foc continuu,

Emanatul Mo Brichet

Ultima speran

Chiar dac dau în handicap,De-a fi novice sau un geniu,Admit i o brichet -n cap,

poate, poate iau un pre-miu...!

Toamna

Se aude iar i fo netul defrunzeCe cad încet, sub mângâieride vânt,

i parc plâng în leag nul demuze,Îmbr ate-n umedul p mânt.

Iar ramurile ast zi s citeDe vântul care cânt ades dinnai,

i cheam iar, cu glasuriobosite,Pe cânt re ii ne’ntrecu i dinmai.

Dar ei s-au dus spre ri maicalde,

i cânte vara plin de suav,Când brume reci au început

scaldeCovorul toamnei, palid ibolnav.

Iar ploaia cade în caden linPe satul care-i cotropit defum,Doar frunzele, în ve nic odi-hn ,Se-mbr eaz -n margine dedrum.

Din m re ia zileleor de varA mai r mas doar timpu-ncre-menit,Istovitor, în orele de sear ,Când soarele apune maigr bit.

Iar umbrele se-ascund înîntuneric,Din ce în ce mai palide ilungi,Când cea a- i cerne v lul eivremelnicPeste decorul colorat îndungi.

Când peste tot s-a a ternutrugina,Se-aude cântul umbrelor dinlut,Iar orele ce cad ca ghilotina,Despart subit prezentul detrecut.

Tot încercând ca timpul sastupeAcela i gol, ce-n veci ne vaurma,Simt tot mai des ceasorniculcum rupeCrâmpeie lungi din îns ivia a mea.

ci toamnele în straie dearamSosesc i pleac , cum e rân-duit,Iar noi, atuncea cân ie im dintoamn ,Intr m în iarna f de sfâr it.

Ba, al meu e mai frumos!

Ricardo, 5 ani i 11 luni,Chi oda

Petru Chira – 1/2 pagin

În timpul vizitei la spitalul psihiatric, reporterul îl intreab pe director ce criterii servesc sprea decide dac un pacient trebuie internat sau nu.– Ei bine, simplu. Umplem cu ap o cad de baie, apoi îi oferim pacientului o linguri , ocea i o g leat i îi cerem s-o goleasc .– Aha, în eleg! Orice persoan normal va folosi g leata, fiindc este mai mare decâtcea ca sau linguri a.– Nicidecum. O persoan normal va scoate dopul. Dori i un pat lâng geam sau lâng

?

Dup ce a f cut pe Adam i Eva, Dumnezeu î i contempl crea ia. Întâi, privirea îi cadeasupra b rbatului:– Ce minun ie, ce fiin perfect , cât vigoare i frumuse e!Apoi se uit i la femeie, clatin din cap i spune p rinte te:– Deh, tu va trebui s te machiezi pu in...

Concursul ini iat anul trecut de redac-ia noastr continu !

Pentru participare, trimite i/depune ila redac ia Ziarului „Dialog cu cet -enii”, din Sediul Prim riei, camera 2,

sau la cutiile po tale „DCC” din Giroci Chi oda, o fotografie a copilului

dumneavoastr (portret 9x13), înso itde nume, prenume, data i locul na -terii, adresa p rin ilor. Pentru a puteafi contacta i, obligatoriu se va precizaun num r de telefon.Vârsta maxim pentru participareeste de apte ani.

Redac ia

interceptate de Daniel Ilie

Într-o zi, Tache se hot te s -i fac ovizit prietenului s u, Mache. Ajungând lacasa acestuia, vede o plac mare lapoart : „Câine r u! Intra i pe propria

spundere! Mai ave i timp s vzgândi i!“ U or intimidat, intr în curte.

De câine, nici urm . La u a casei vedealta plac : „CÂINE R U! Dac ine i lavia , întoarce i-v acum!“ Speriat de-abinelea, deschide u or u a i p te înhol, unde îl întâmpin amicul Mache. Într-un col , un câine apatic.– Salut, Mache! Dar ce-i cu toate avertis-mentele astea, v d c dul ul t u zace câtse poate de pasiv. Parc ziceai c -i r u?!– E r u, foarte r u, r spunde Mache, darse consum în el…

O p ric i un p roi în c lduri st teaupe o creang . P roiul op ie doi pa ispre p ric ; p rica op ie doi pa i înspate. P roiul op ie trei pa i spre

ric ; p rica op ie trei pa i înspate… dup care cade în ap .MORALA: cu cât preludiul e mai lung, cuatât p rica e mai ud .

Se întâlnesc, dup prima lun de cursuri,doi studen i: unul bine hr nit, iar cel laltuscat i nemâncat de cîteva zile.– Cum reu ti s te ii a a de bine? Eunu-mi pot permite decât cornuri cu iaurt,

întreab cel uscat.– P i foarte simplu: mi-am f cut rost de oblan de goril , ma îmbrac cu ea i mpun în fa la gr dina zoologic . Ziua îmidau de mâncare, iar seara m prefacmort, tia m arunc afar , iar eu m dis-trez, chefuri, etc., i de diminea m în-torc la gr dina zoologic ...Impresionat de aceast strategie, cel sub-nutrit îl convinge pe prietenul s u s -i îm-prumute blana pentru câteva zile. Mergesistemul câteva zile, ziua mâncare, searase preface mort, chefuri, diminea a se în-toarce la gr dina zoologic . Într-o sear ,cei de la gr dina zoologic v zând goriladin nou moart , se hot sc s-o arunceleului de mâncare – c oricum vine alta dediminea . Studentul în blan de goril ,crispat de fric , ajunge în cu ca leului...Leul îi d târcoale, îl miroase i deodatspune:– B i fraiere, n-ai o igar ?

O goril intr într-un bar i cere o bererece. Barmanul îi d o bere aburind i îicere 200.000 de lei. Gorila pl te te. Dupceva timp, barmanul caut s intre în dis-cu ie cu gorila:– tii, pe la noi prin bar nu a fost niciodato goril ...– Nici nu m mir, la pre urile astea…

Semnalul de „ALARM AERIAN ” are15 sunete a 4 secunde fiecare, cupauz de 4 secunde între ele. Pentrusirenele cu aer comprimat, semnalulse compune din 15 sunete a 2 se-cunde fiecare, cu pauz de 2 secundeîntre ele.

Semnalul de „ALARM LA DEZAS-TRE” const în 5 sunete a 16 secundefiecare, cu pauz de 10 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat,semnalul se compune din 5 sunete a8 secunde fiecare, cu pauz de 5 se-cunde între ele.

„PREALARM AERIAN ” are 3sunete a 32 de secunde fiecare, cupauz de 12 secunde între ele. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 3 sunete a 16secunde fiecare, cu pauz de 6 se-cunde între ele.

„ÎNCETAREA ALARMEI” are sunetcontinuu, de aceea i intensitate, cudurata de 2 minute. Pentru sirenele cuaer comprimat, semnalul se compunedintr-un sunet continuu, de aceea i in-tensitate, cu durata de 1 minut.

Semnale de alarm

Nu pierde i niciun num r al ziarului nostru. Citi i-l constant pentru a fi corect informa i! A fi corect informat înseamn a fi puternic.Colectivul de redac ie

Iosif Ionel TOMA – director fondatorGeorge LÂN – redactor- ef

Traian ABRUDA – grafician & redactor; Daniel ILIE – redactor- ef adjunct; Claudia CÂNDEA,Valentina BERARIU – juridic, administra ie; Ileana SZABO – cultur , Oana ZANFIR, Vesna RADIN

– social, Ioana VÂLCEANU – economic, Laura DUMBRAV – tineret, divertismentDaniel Ciurel – tehnoredactare computerizat

Adresa: Giroc, str. Semenic, nr. 54, TimiTel. 0256-395.798, 0744-543.371; e-mail primariagiroc@yahoo.com

Tipar executat la:

ISS

N 1

584-

3068 Timi oara, str. Brându ei, nr. 17

0256.422.247; 0722.328.672

Ionu Pascot a devenit celde-al doilea român campioneuropean la motociclismvitez . Primul a fost tot el,numai c anul trecut. Nepermitem s zâmbim, pentru c„succesurile”, cum zice o tânsperan a politichiei române ti,ne fac ferici i. Girocenii au acumun dublu campion european!Debutând în competi iile demotociclism vitez , clasa 50cmc, la vârsta de 14 ani, IonuPascot a parcurs etapeledevenirii sale la fel cum mergecu motorul.În 1996 câ tig primul titlu decampion na ional, tot la 50cmc. În ’99 începe s concurezeîn Campionatul Na ional, la

clasa super-sport (600 cmc),iar în 2002 culege primiilauri de campion na ionalla aceast clas . Tot atuncicâ tig i titlul de campionna ional la clasa 1000 cmc(super-bike) i pe cel device-campion balcanic la600 cmc, super-sport.Între anii 2003 i 2006,giroceanul nostru î i îmbo-

te palmaresul cu încapte titluri de campion

na ional, dou de vice-campion balcanic i trei decampion balcanic. În 2004 ise decerneaz titlul deMaestru al Sportului.Din 2005 Ionu alearg subculorile clubului re ean

U.C.M., club care îi ofer toatecondi iile pentru a realiza mareaperforman . Aceasta a venitanul trecut, când, la Campio-natul European de moto-ciclism vitez „Alpe-Adria”,dup opt etape, giroceanulacumula 131 de puncte idevenea primul român cam-pion european la moto –vitez . Concurând concomitenti în campionatul Austriei,

„IOEM”, Ionu intra i înposesia medaliei de auraustriac, dup ce „le-a dat fum”celorlal i participan i la traficul depe-acolo.

i de parc în iruirea titlurilor ipremiilor de mai sus nu ne-ar fiame it la fel de tare ca o tur pe

motorul giroceanului, anulacesta, în urma cursei des-

urate pe circuitul de laPoznan, Polonia, la clasasuper-sport, 600 cmc, IonuPascot devine din noucampion european. Pe locurileurm toare s-au situat croatulLoris Baljan i italianul MatiaRoncoroni. Dar asta neintereseaz mai pu in...

tept m cu ner bdare finalulcampionatului european de anulviitor. M gândeam c , la vitezacu care merge Ionu , o fi ajunsdeja acolo...

Felicit ri!

Daniel ILIE

Iuliana Mercea, sau Iu i, cum i sespune pe strad , este vecina mea laChi oda. A împlinit 50 de ani i între1995 i 2001 a lucrat, ca infirmier , laLeag nul de copii din Timi oara.

Are dou fete i doi b ie i, pe care îiiube te ca pe ochii din cap. Dar b ie iiau plecat s i fac un rost înstr in tate i mamei i-a r mas un golîn suflet.În iulie 2001 a hot rât s o rup cuLeag nul i a luat în plasament un

ie el de aproape trei ani. Despremeseria de asistent maternal tiadestule, reflexele de mam i servi-ciul în Leag n i-au înt rit încrederea

se va descurca onorabil. Iar peFlavius, c a a se nume te pruncul, îltia de când avea o lun i a fost adus

din maternitate. Îi era drag de el, eramânc cios i nu refuza nimic.Întotdeauna trebuia s pape primul,

altfel f cea urât. În rest, nu puneaprobleme. Se juca, era cuminte ilini tit i nu plângea.

Vecini fiind, l-am remarcat i eu pechi toc. Îl ducea de mânu doamnaIu i la gr di i ne intersectam dimi-nea a, aproape zilnic. Era cur el,frumos îmbr cat de fiecare dat ispunea, strâns de mânu sau nu,politicos, s ru-mâna. Ochii lui p trun-

tori, mari i negri, afi au o siguran io maturitate ce m puneau pe gânduri.„Pân s mearg la coal tia csuntem p rin ii lui, dar a aflat de lacopii i m-a întrebat. I-am spus totadev rul, a în eles i pentru el suntemîn continuare mama i tata, a a cumpentru noi el este fiul nostru”.Flavius a crescut, este coler ipremiant din clasa-ntâi.A r mas, îns ,acela i copil lini tit, ordonat i ascult tor,gata s ajute la orice, chiar i labuc rie. Înva foarte bine i se v drezultatele muncii de-acas , cu mama.Acum viseaz ma ini i sper ca atunci

când va fi mare s aibe autobuzul lui.

În 2003, mama Iu i prinde de veste c înLeag n a fost adus, de la o mammaternal , Ricardo, fratele mai mic,dup mam , al lui Flavius. Avea aseluni i a insistat ca fra ii s fie împreun .

i, pân la urm , a reu it. Spredeosebire de delfinu , Ricardo este maivorb re , mai prietenos i chiar maiascu it. La ase ani f o lun tie sciteasc i s scrie de tipar, are talent lamuzic i recit ri. Diferen a dintre ei, ine,probabil, de faptul c l mic a stat cu multmai pu in timp în leag n. i tot el este celmai r sf at din familie. De mai multvreme i-a luat-o în cap i nu mai suport

i se repete ceva. Dar mama Iu i nueste îngrijorat , îi respect personalitateai îl iube te. Flavius i Ricardo se

în eleg bine i au grij unul de altul. Unuli face lec iile, cel lalt deseneaz sau

scrie, apoi se joac împreun . i vecinamea nu- i mai încape în pene c suntfrumo i, de tep i, cumin i, respectuo i isalut pe toat lumea. Drept pentru carele face toate hatârurile, chiar dac pentrurole, trotinet , biciclet , calculator & neti h inu e cheltuie din proprii s i bani.

Ricardo i Flavius n-au avut noroc lana tere. Dar au avut ansa s fie lua iînspre cre tere i educa ie de oameniadev ra i i cu mare dragoste de copii.Împreun , cu to ii, alc tuiesc o familie.Copiii mai mari consider c pu taniisunt fra ii lor. i i mici la fel. i pentru clipsea o bunic , acest rol îl joac , f picde efort, mama doamnei Iu i.Dumnezeu s -i alduiasc pe to i, c suntadev ra i i frumo i.

George LÂN

Ionu Pascot la al doilea titlu de campion european la moto-vitez !„Fum în nas” la „europeni”!

Vesna, psih-ologulechipei, s-a m ritat!

Zilele trecute, colega i psih-ologul echipeinoastre, Vesna Radin, i-a unit destinul cuEmanuel, cel ce i-a devenit so în fa a luiDumnezeu, în Biserica Ortodox din Elisabetin.Evenimentul, pe care din nefericire nu am reu it

îl onor m, a fost s rb torit la binecunoscutulrestaurant girocean „Daf Junior”.

Redac ia „Dialog cu cet enii”, împreun cucolegii din Prim rie, ureaz echipajului proasp tbinecuvântat „cas de piatr ”, mult s tate ifericire. Cât despre mo tenitori, când le-o venirândul. Redac ia

ANIF avertizeazAdministra ia Na ional a Îmbun irilor Funciare aducela cuno tin a cet enilor de pe raza comunei Giroc c , înbaze legale, constituie contraven ii: executarea deconstruc ii, extinderea i exploatarea acestora sau ainstala iilor ori înfiin area de planta ii în zona de protec iedin cadrul amenaj rilor de îmbun iri funciare, facordul prealabil ANIF, dislocarea, deteriorarea imanevrarea de c tre persoane neautorizate ast vilarelor, gr tarelor, vanelor, bazinelor i a altorconstruc ii i instala ii de îmbun iri funciareCet enii trebuie s se respecte zona de protec ie de pemarginea canalelor, de 2 – 2,5 m...

Mama Iu iSOCIAL

Flavius