DIALOG CU CE ENIIBILUNAR DE GIROC I DE CHI ODA

Editat de Consiliul Local i Prim ria Giroc anul XI Num rul 2 (145) 3 martie 2009 GRATUIT

Neîndoielnic, am fi cu mult mai urâ i i cudes vâr ire mai singuri dac Dumnezeu, îngenerozitatea sau, poate, în mila Sa, nu ar fi

mislit-o pe Eva i, prin dumneaei, lan ulviu de fiice, nepoate i str nepoate, pân laOrdinul nou .Grija, niciodat explicit m rturisit , de aperpetua în vecii vecilor lumea i o dum-nezeiasc , dar acut , nevoie de echilibru(compromis, bini or, la na terea lui Adam!)i de frumuse e, au fost repuse, câte idou ,

în drepturi de doar câteva macromoleculedin coasta str mo ului deja invocat.Indiferent ce ra iuni au stat la baza Ra iuniiSupreme, indiferent de scenariul urmat idac acesta s-a impus sau nu ca necesi-tate, apari ia Evei (femeia noastr generic )are, paradoxal, semnifica ia echivalentunui act civilizator al Universului. Ca en-tit i subsumate, ca b rba i de pe lumeaasta, adic , suntem beneficiarii, pe direct,ai acestuia.Neîndoielnic, în absen a femeii am fi cumult mai urâ i i cu des vâr ire singuri.Sunt acestea, iat , dou motive pentru carenu contenim s le mul umim dragelor noas-tre: str bunice, bunicu e, mame, so ii cred-incioase, amante & fiice i s le amenin mcu iubirea noastr .Iar c s încuraj m specula iile pe margineaacestui material (Femeia lui Dumnezeu), vîndemn s re-gândi i i dumneavoastraceste dou propozi ii:1. Dumnezeu este motorul l untric al artei.2. Iar femeia, cel mai adesea, calea mântuiriiartistice.

George LÂN

SumarUn florar chi ozean de elit p.2

suri în caz de inunda ii p.2Consiliul Local în ac iune p.3Înc lzire ecologic p.4În aten ia agricultorilor p.4Pascot alearg pentru austrieci p.5Mitul re-întoarcerii la femeie p.6Divertisment p.7Desanca Lalici p.8

– Ce gânde te b rbatul Toma, în martie, despre femeie?– Întrebarea nu poate decât s m bucure. În sfâr it, pot s m ex-prim liber, într-un ziar de mare audien , cu privire la aceast fiinminunat , creat de Dumnezeu i menit s ne bucure via a de zicu zi. De-a lungul secolelor, b rba ii s-au aplecat asupra acestuisubiect, îns trebuie s recunoa tem c femeia a r mas i con-

tinu s r mân un mister. Cu or-goliul r nit, încerc m s ne conso-

m c nici femeia nu îl în elege pedeplin pe b rbat. i ca s nu

mân dou fiin e neîn elese, b r-batul i femeia s-au apropiat atâtde mult încât distan a fizic a în-ceput s dispar i doar timpul lu-creaz la descifrarea tainei de caresunt înconjura i împreun .Subiectul pe care îl abord m esteunul într-adev r dificil. inând contde profunzimea i complexitatea

lui, îmi este greu s g sesc formul ri limpezi, de i cânt rescfiecare cuvânt atunci când vorbesc despre frumuse ea i atractiv-itatea femeii, despre gustul pentru frumos i mai ales despredragostea sa.Femeia poate fi o floare, un diamant, femeia poate fi un înger. Dari simplu gând sau mângâiere, când ne st al turi i uneori preia

chiar mai mult de jum tate din durerea i triste ea ce ne înv luieîn ceasuri de cump .Eu cred c i în lumea noastr , în care totul se transform în ritmame itor, ca, de altfel, i în celelalte epoci, femeia i-a definit binerolul i continu , prin frumuse e, luciditate i în elepciune s î iconsolideze mitul.Dep ind cu tenacitate vechile mentalit i, a reu it o incredibilemancipare, f , îns , a i se altera acea poezie a sufletului cecontinu s ne ademeneasc , s ne fascineze i chiar s ne în-robeasc .Intrând în t râmul pragmatic, trebuie s accept m c , statuând

toria pe principii de egalitate, a dat familiei un alt sens, f afi dispus , îns , s î i cedeze jum tate din îndatoririle de mam .Asemenea b rbatului, femeia zilelor noastre este inteligent , de-scurc rea , ambi ioas , interesat în egal m sur de tot ce seîntâmpl (inclusiv de politic ) i curajoas . Dar, în plus, fa deacesta este st pâna unui întreg arsenal de farmece i cochet rii.Acestor atuuri i se mai adaug înc dou , realmente spectacu-loase. Renun ând la a se l sa condus de sentimente i valori-ficând cu succes propriile puteri cerebrale, femeia sedemonstreaz un competitor redutabil al b rbatului, în toatedomeniile.Femeia este str lucitoare ca o stea, are candoarea unei flori iprospe imea unui izvor nesecat de bun tate. Mereu tân , esteîntotdeauna preg tit pentru orice surpriz pe care existen a i-opoate oferi. Nu accept iubirea b rbatului ca pe o datorie, simteacest lucru i, chiar dac î i dore te via a ca un poem, esteoricând gata de sacrificii.Ca un b rbat trecut prin via i experimentat, cred c am în elesceea ce î i dore te femeia: comunicare, cunoa tere reciproc i,mai ales, stabilitate.Cu ocazia m orului i a zilei de 8 Martie, îmi îndrept cele mairespectuoase i alese gânduri c tre femeile din comunitateanoastr i le înso esc cu ur ri de s tate i de împliniri pe toateplanurile.

O întrebare pentruPri-Marele comunei

Dragobetele – n valnicul tardiv

Preluat aproape imediat dup ’90 i adoptatrapid i firesc de tinerimea din România, ZiuaÎndr gosti ilor, patronat de Sfântul Valentini celebrat în 14 februarie, a fost perceput ca

un fel de înfrângere în propria cas . Vigilen iineamului, impregna i, cum altfel, de româ-nism, s-au dezmeticit la oare ce vreme, îns ,se vede, vorba bancului, calul era departe i

ravul gata deprins. În aceast situa ie, ne-am adus aminte c i noi, româna ii, aveam,la vreme, o zi a iubirii: Dragobetele. Pe carene-am gr bit s îl dezrobim de la naftalin .Personaj local magic, precre tin adic , i dinaceea i stirpe cu Eros sau Cupidon,Dragobetele nostru, cu origine dacic ,probabil, avea firea i chipul unui b rbat chi-pe , neastâmp rat i n valnic, g tit s pe easci s n easc p rile, animalele i, de la un

moment dat, predilect, oamenii. Devenit pro-tector al iubirii în Oltenia, Muntenia i Moldova,Dragobetele era s rb torit, în 24 februarie, cumult veselie i cu credin a c oficia istatornicea logodna tinerilor ce se pl ceau,pentru un an sau chiar mai mult. Dar cei ce sebucurau i participau efectiv la aceast s rb -toare mai credeau c vor fi feri i de bolile depeste an (mai ales de febr ) i c vor avea unan de bel ug. Ge eftul cel mai important,concret i rapid pentru comunitate era, îns , cîn acea zi afla, pe direct, ce nun i se maipreg teau pentru toamn .Dragobetele s rut fetele, dar i cei mai învârst aveau menirea lor. Ei trebuiau sgrijeasc de or niile din ograd , dar i depaserile cerului i nu le sacrificau niciodat ca

nu strice rostul împerecherilor. Ca s fiedr stoase tot anul, muierile trebuiau sating un b rbat dintr-un alt sat, iar fecioarelestrângeau r ele de z pad (z padazânelor). Apa rezultat f cea obrajii frumo i totanul, dar era folosit i pentru descântece ifarmece de dragoste.Tradi ia mai spune c , dup ce a reu it s -iîncurce c rile Sfintei Duminici, Dragobetele afost transformat într-o buruian , cunoscut ,dup zon , ca N valnic sau Homan. i cumnimic nu este întâmpl tor, pentru a- i visaperechea, fetele tinere î i sp lau p rul cu

cina acestei plante în ajun de Dragobete.Vrem nu vrem, pentru b eni i ardeleniDragobetele are cam aceea i semnifica ie cai pentru americani ori chinezi. i lucrurile nu

stau altfel dac ne gândim la to i tinerii dinaceast ar i mai ales la cei din ora e. Dinacest motiv, oricât de mult ne-am iubi tradi iapopular i indiferent de eforturi, o credin , odatin sau un obicei, str vechi i aproapeuitate, au anse minime s re-învie. Mai alescând ne trece prin cap s le schimb m arealul(geografic i mental), în care s-au z mislit.Dragobetele nu mai „prinde” la români. Este ocredin arhaic-rural , pe care reflexele imintea noastr de or eni nu o accept .

George LÂN

Negura de pe ochiPlec m de la premiza c nu ne pricepem la ele. La Eve, vreau s zic. Freud le-a studiat o via i nu a ajuns lanici o concluzie. Pe partea cealalt , romanticii spun c totul se datoreaz jum ii noastre frumoase, cea care neînso te peste tot. i c , f ea, nimic nu ar fi posibil. Numai c nici ei (romanticii) nu vin cu argumente palpabile.Fluturii din stomac i negura de pe ochi, se pare, sunt numai reac ii chimice i nicidecum magie. Pe misogini nicinu-i introducem în ecua ie.

gândeam cum ar fi ar tat lumea f femei. Fotbal la greu, bere f restric ii, trafic f stress i, poate, unloc de parcare f b i de cap. Or mai fi i altele, dar acum astea mi-au venit în gând.

i, totu i, câ i dintre noi ar renun a la femeie pentru un meci, o bere sau un loc de parcare?i dac ne gândim c , pentru copilul nostru, cel mai bun lucru pe care-l putem face este s îi iubim mama, ce-ar

mai fi de zis?Daniel ILIE

Femeia lui Dumnezeu

Ioana VÂLCEANU

Începuturile. Ucenicia

De ani buni, chi ozeanul MarinSere i-a câ tigat un binemeri-tat renume în lumea florarilor ia iubitorilor de flori timi oreni.Harnic, serios i pragmatic, darsensibil la frumos, Marinic ,

a cum este cunoscut pestetot, se apropie de flori, decisiv,în 1986.În vremea cu pricina robotea,ca meseria , la „6 Martie“, darinea aproape de Trifon

Ple ca, florarul. i musai c asim it me terul Trifon c gâr-tul u era „ mânt bun deflori“, pentru c altfel nu i-ar fi

cit gura i nu ar fi strecuratmân a tainic a profesiei în

ghiveciul Marinicului. Efortulnu i-a fost zadarnic, pentru cea a încol it uluitor de rapid. Debun credin , omul l-a preve-nit c dac se ocup de flori n-o s mai aib s rb tori i niciprieteni, dar, ambi ios i foartetenace, ucenicul a mers maideparte.A început s citeasc bro uri i

i despre flori i a „atacat“,din start, 1000 mp, în gr dinade acas , cu garofi e de gr -din i apoi a trecut pe gladiolei trandafiri. Florile aveau mareutare înainte de '89 (aduceau

bucurie în sufletele oamenilor icontrabalansau urâtul din jur),vânzarea, de care se ocupamama sa, mergea bine i se f -ceau bani frumo i. Tân rulnostru se îmbr ca în oalele deflorar i dup ce venea de la fa-bric intra în gr din . Marinicse c torise în urm cu zeceani i avea pe atunci un fecio-ra de opt ani i al doilea ceurma s apar în '88. Avea ofamilie i un salariu de 2400-2500 lei, normal pentru acelevremuri, dar, crescut al turi decei doi fra i mai mici, de mam ,i-a dorit s ofere condi ii mai

bune copiilor s i.Pentru asta, îns , trebuia s

munceasc i s alerge în plus.În vreme ce pe marea majori-tate a b rba ilor de vârsta sa îitr gea a a spre distrac ie,Marinic a ales flor ritul, cutoate priva iunile i satisfac iile.

Pasul decisiv. Contactulcu Ungaria

La fabric a renun at în vara lui'90. Avea deja o bun experie-

în materie de floricultur itia c dedicându-se florilor o

va duce bine financiar. A înce-put s circule în Ungaria i strag cu ochiul la tot ce era so-cotit ultimul r cnet în domeniu:tipuri de solarii, material biolo-gic, pesticide, erbicide, în-gr minte, materiale & ma inii tehnologii specifice. i a

în eles c îi poate ajunge i de-i pe florarii unguri mer-

gându-le pe urme, adicfolosind materialul biologic, teh-nologia, materialele & produ-sele i ma inile lor. În acestecondi ii, s-a orientat i însprecultura în solar. Cump evide ase metri, ca fier vechi, dela CET, care, sudate i îndoite,au devenit arce pentru 300 mp

de solar, apoi folie i începe cugaroafe de ser i trandafiri, cubuta i cump ra i, evident, dinUngaria, iar în câmp, în paralel,merge pe garofi e i gladiole.În 1995, cump 2,5 hectareteren, aproape de cantonulCFR de lâng CET, undemama sa era cantonier i undea copil rit. Tot în acel an ex-tinde solarul la 1000 mp, cultivgaroafe, crini, gerbera i tran-dafiri, iar în câmp planteaz30.000 tufe de trandafiri.Afacerea cu flori a lui MarinicSere a fost i a r mas una defamilie. Înainte de '89, lucra cuso ia sa în solar i gr din , iarmama se ocupa de vânzare.Mai pe urm , li s-a ad ugat

iatul cel mare, apoi cel mic iso ia primului, ultimii intra i înring ocupându-se mai ales devânzare.

Strategie i orientare

Pe lâng florile produse i vân-dute de florarii timi oreni, în„Josefin“ i „700“ se mai vindeun impresionant num r de floriadus din import. i prietenulnostru vinde flori ungure ti

(trandafiri i crini), atunci cândîi lipsesc din propria ograd iîn zilele de mare c utare (1martie, 8 martie etc). În anii tre-cu i la aceste s rb tori era pre-

tit cu lalele i zambile laghiveci, îns , în ultima vreme,a renun at din motive de renta-bilitate.Floricultura, se tie, necesitmult for de munc , tot maiscump i mai greu de g sit.De aceea florarul chi ozeanaplic erbicidele, lucreaz tere-nul mecanic i face manualdoar acele lucr ri care nu pot firealizate altfel. Cu toate aces-tea, peste var , sunt momenteîn care trebuie s pl teasc oa-meni din afar . Ca s i facvia a mai u oar i-a cump ratun motocultor cu utilajele deprelucrat mecanic solul i oscul pentru stropit. Din acela imotiv folose te, de multvreme, instala ii de udare prinpicurare peste tot în solarii i latrandafirii din câmp.În momentul de fa , Marinicgrije te de gerbera din solar, îiface foc, trece pe acolo de treiori pe noapte s vad cum sttemperatura i se a teapt so scoat pe pia la sfâr itul luimartie. În câmp, în schimb, lu-crurile merg de la sine. Are10.000 de puie i de brad orna-mental (Picea punges glauca)planta i, în 2007, pe un hectari înc 5000 buc i, la distan e

mai mici, pu i ulterior, c rora lemerge foarte bine. Cum bradulcre te greu i abia dup 7-9 anipoate atinge 1,2 m, cele 5000buc i plantate la distan e maimici vor fi valorificate la ghiveci.Un alt am nunt strategic ce îiaduce beneficii se leag destructura speciilor pe care lecultiv . Ca s aib flori tot anuls-a orientat pe gerbera, cale itrandafiri, care, spre deosebirede gladiole, emit, în timp, maimulte tije florale.Cât prive te concuren a nu î i

face probleme. Sunt patru pro-duc tori ce vând în „700” iase în Josefin i este loc pen-

tru to i. Marea majoritate, îns ,sunt comercian i ce aduc ivând flori din Ungaria.

i satisfac iile...

Marinic Sere iube te florile iface aceast meserie cu marepl cere. Munce te mult, câte12 ore pe zi, vara, dar i satis-fac ia este pe m sur . Florilesunt foarte preten ioase, sesimt bine numai atunci când flo-rarul st între ele. El tie acestlucru, se bucur i le face toatehatârurile, pentru c , dincolo defrumuse ea i de prospe imeape care o aduc în sufletul s u,reprezint singura surs debani a familiei.Înainte de ‘89, florile îi aduceau,lunar, în jur de dou salarii înplus i î i aminte te c atunci a

gat banii pentru primama in . Acum lucreaz ca per-soan fizic autorizat , are cer-tificat de produc tor, î i pl -te te, la zi, toate d rile c trestat i toat familia are carte demunc . În plus fa de salarii, lasfâr it de an r mâne un profitnet de 200-250 milioane lei i,uneori, chiar mai mult, în fun-

ie de iscusin a cu carereu te s î i organizezemunca.Pentru cei mai tineri, MarinSere poate fi oricând un exem-plu de h rnicie, seriozitate, te-nacitate, pragmatism, în e-leapt orientare, dar i de ar-monie familial .Policalificatul la „6 Martie“, ca

tu mecanic, strungar isculer-matri er, a ales, mai multdecât inspirat, flor ritul. iprintr-un efort ce merit aplau-dat i s-a dedicat cu mintea,inima i toat familia.

George LÂN

„COSMETICA ADRIANA”

Strada „Nicolae Firu” din Chi oda g zduie tede la 1 iunie, la num rul 29, Cabinetul deCosmetic „COSMETICA ADRIANA”.Aici pute i beneficia de tratamente cosmeticeadecvate tipului de ten cu produse cosmeticeelve iene „Floritene”, epilare cu cear deunic folosin , vopsit gene & sprâncene,masaje faciale etc.Orarul cabinetului: mar i, miercuri, joi ivineri între 10-13 i 15-20, iar sâmb ta întreorele 9-16.

ANGAJ RI

BEGA ELECTROMOTOR SA Timi oara (Bul.Republicii, nr.21), produc tor de motoareelectrice asincrone trifazate i monofazate, deuz general i cu destina ie special , angajeaztineri sau persoane serioase pentru sec ia deturnare sub presiune aliaje de aluminiu.Se asigur calificarea intern, printr-un programpropriu de colarizare, pe durata c ruia sepl te te un salariu motivant i tichete de mas .Informa ii la telefoanele: 0256/492004 i492005. Email: emt@electromotor.ro iwww.electromotor.ro

Cum s te protejezi i s intervii în caz de inunda ii• În cazul când inunda ia (semnalul „calamitatea natural “) v-a sur-prins acas , dac ave i timp lua i urm toarele m suri:- aduce i în cas unele lucruri sau pune i-le culcate la p mântîntr-un loc sigur (mobil de curte, unelte de gr -din sau alteobiecte care se pot muta i care pot fi suflate de vânt sau luatede ap );- bloca i ferestrele astfel încât s nu fie sparte de vânturi puter-nice, de ap , de obiecte care plutesc sau de aluviuni;- evacua i animalele i bunurile de valoare în locuri de refugiu, di-nainte cunoscute;- încuia i u ile i ferestrele dup ce închide i apa, gazul i insta-la iile electrice;- nu stoca i saci de nisip pe partea din afara pere ilor, mai binepermite i apei de inunda ie s curg liber prin funda ie sau dacsunte i sigur c ve i fi inunda i proceda i singur la inunda ia fun-da iei.• Dac inunda ia este iminent proceda i astfel:- muta i obiectele care se pot mi ca în partea cea mai de sus acasei, deconecta i aparatele electrice i împreun cu întreagafamilie p si i locuin a i deplasa i-v spre locul de refugiu (etajesuperioare, acoperi uri, în imi sau alte locuri dominante) carenu pot fi acoperite de nivelul cotelor maxime ale apelor;- în cazul în care sunte i suprins în afara locuin ei (pe str zi, coli,parcuri, s li de spectacole, autog ri etc.) este necesar s respec-ta i cu stricte e comunic rile primite i s v îndrepta i spre locurilede refugiu cele mai apropiate.În cazul în care se trece la evacuare:• Respecta i ordinea de evacuare stabilit : copii, b trâni, bolnavii în primul rând, zonele cele mai periculoase;

• Înainte de p sirea locuin ei întrerupe i instala iile de alimentare cu

ap , gaze, energie electric i închide i ferestrele;• Scoate i animalele din gospod rie i dirija i-le c tre locurile careofer protec ie;• La p sirea locuin ei lua i documentele personale i o rezervde alimente, ap , trus sanitar , un mijloc de iluminat, un aparatde radio, iar pe timp friguros i îmbr minte mai groas ;• Dup sosirea la locul de refugiu, comporta i-v cu calm, ocupa ilocurile stabilite, proteja i i supraveghea i copiii, respecta i m -surile stabilite.La reîntoarcerea acas respecta i urm toarele:• Nu intra i în locuin daca aceasta a fost avariat sau a devenitinsalubr ;• Nu atinge i firele electrice;• Nu consuma i apa direct de la surs , ci numai dup ce a fost fi-art ;• Consuma i alimente numai dup ce au fost cur ate, fierte i,dup caz, controlate de organele sanitare;• Nu folosi i instala iile de alimentare cu ap , gaze, electricitatedecât dup aprobarea organelor de specialitate,• Acorda i ajutor victimelor surprinse de inunda ii;• Executa i lucr ri de înl turare a urm rilor inunda iei, degajareamâlului, cur irea locuin ei i mobilierului, dezinfectarea înc per-ilor, repararea avariilor;• Sprijini i moral i material oamenii afecta i de inunda ii prin g z-duire, donare de bunuri materiale, alimente, medicamente.

Re ine i! Acest tip de calamitate este precedat, de obicei, deintervale mari de prevenire (mai pu in în cazul ruperii bara-jelor hidrotehnice, pentru localit ile situate imediat în aval)

ADMINISTRA IE Consiliul Local în ac iuneTaxa pentru ser-vicii de vidanjare

În prima edin pe 2009 a Con-siliului Local Giroc s-a stabilittaxa pentru serviciile de vidan-jare executate de S.C. „Giro-ceana” S.R.L.Astfel, pentru prestarea servici-ilor cu vidanja, atât pentru per-soanele fizice, cât i pentru celejuridice, s-a fixat un tarif de 300lei pentru un transport, indiferentde cantitatea înc rcat . Darcum o interven ie poate sînsemne mai multe transporturi,rezult c plata total va fi mul-tiplu de 300 lei.

Tarifele pentruperierea i

sp larea oselelorNe f lim i acum c avem toatestr zile asfaltate în Giroc iChi oda, pentru c ele repre-zint , într-adev r, prima carte devizit a comunei. Din tocmaiacest motiv, este important caele s fie între inute corespun-

tor, pe toat durata anului,prin perieri i sp ri periodice.Cum aceste servicii sunt pres-tate de S.C. „Giroceana” S.R.L.,Consiliul Local a aprobat operiere a marginilor oselelor,ce însumeaz 66 km, i osp lare pe s pt mân (33km).Tariful perceput este de 10 lei / km,iar decontarea acestor serviciise va face pe baz de factur ,din sume provenite de la Buge-

tul local.

Tarife pentru alteprest ri servicii• Cur irea chesoanelor,a c minelor mari dinintersec ii i a re elelorde colectare a apelormenajere (33km)

Întrunit în edin a ordinar din30 ianuarie, în temeiul preved-erilor legale, Consiliul local alcomunei GirocHOT TE:Art.1. Se aprob cur irea odatla dou luni a celor douchesoane, din Giroc i Chi oda.Art.2. Se aprob tariful decur ire de 500 lei pentru uncheson.Art. 3. Se aprob cur irea

minelor mari, de adâncime,din intersec ii (43 buc.) de douori pe lun .Art. 4. Se aprob suma de 50 lei

pentru cur irea fiec rui c minmare, de adâncime.Art. 5. Se aprob cur ireare elelor de colectare a apelormenajere de dou ori pe lun .Art. 6. Se aprob tariful decur ire de 300 lei/km, indiferentde diametrul re elelor.Art. 7. Decontarea acestor ser-vicii se face pe baz de factur ,din sume provenite de la Buge-tul local.

TARIF pentru apmenajer• Pau al pentru fiecareabonat

În aceea i edin din 30 ian-uarie, Consiliul Local Giroc ahot rât i majorarea tarifuluipau al la apa menajer pentrufiecare abonat.Pentru familiile cu 1-2 persoane,tariful a fost m rit de la 5 lei la7,5 lei/abonat/lun , în timp ce lafamiliile cu trei sau mai multepersoane tariful cre te de la 15la 20 lei/abonat/lun .Preciz m c diferen a de 2,5 leiîn plus la prima categorie i de 5lei la cea de-a doua categorie,se subven ioneaz de la Buge-tul local.

Majorarea pre uluide furnizare a apeipotabile• cu 20%/mc i sub-ven ionarea major rii de laBugetul local

Consiliul Local Giroc a mai

hot rât, de asemenea, majo-rarea pre ului de furnizare a apeipotabile c tre popula ie cu20%/mc, de la 2,17 lei la 2.60lei. i pentru a nu împov rapopula ia, onor Cosiliul a decissubven ionarea major rii de0,43lei/mc de la Bugetul local.

Limit la în imei tonaj

De câ iva ani buni asist m la ocre tere a num rului de locuitorii dezvoltarea continu a co-

munei. O consecin direct aacestui fenomen este icre terea num rului de autove-hicule care circul în localit ilecomunei.

Dac lu m în considerare c înanii preceden i, cu eforturi finan-ciare mari, Consiliul Local Giroca reu it s asfalteze mare partedin drumurile comunei i c dru-murile municipiului Timi oarasunt într-o stare proast , este deîn eles de ce mul i posesori deautovehicule grele aleg variantaGiroc-Chi oda pentru a ocoliTimi oara. Astfel am ajuns însitua ia ca localit ile noastre sdevin o centur ad-hoc aora ului.Pentru c la sediul prim riei aufost depuse de c tre cet eninumeroase sesiz ri în ceea ceprive te siguran a rutier i în-greunarea traficului de c tre au-

tovehiculele grele, pentru a pro-teja cet enii dar i investi iile f -cute, dl. primar Iosif Ionel Tomaa ini iat un proiect de hot râreprin care s se limiteze în l-imea i tonajul autovehiculelorcare vor circula pe drumurile co-munei.Astfel, în edin a de Consiliu din30 ianuarie 2009, în temeiulprevederilor art.45 din Legeanr.215/2001 a administra iei lo-cale, Consiliul Local Giroc

HOT TE:

Art.1. Se aprob stabilirea unorlimite de în ime i tonaj cuprivire la utovehiculele care cir-cul ori tranziteaz comunaGiroc.

Art. 2. Se stabile te limita maxi- de tonaj a autovehiculelor

care circul ori tranziteaz lo-calit ile comunei Giroc de 25de tone.Art. 3. Se stabile te limita maxi-

de în ime a autovehiculelorcare circul ori tranziteaz lo-calit ile comunei Giroc de 3,5m.Art. 4. Prezenta se comunic :- Institu iei Prefectului jude uluiTimi- Primarului comunei Giroc- Poli iei comunale Giroc.

Daniel ILIE

Sebastian David este elev înclasa I la Giroc, i din nefericireeste paralizat de la brâu în josde o distrofie muscular extremde sever încât nu se poatemi ca. Neacceptat la gr dini eledin Timi oara, copilul a fostprimit cu bra ele deschise laGr dini a din Giroc i dupaceea la coala din aceea i lo-calitate. Cum mama locuie te înora , pu tiul era adus, zilnic, laGiroc, cu ma ina, de concubinulacesteia, în fapt tat l s u ce nul-a recunoscut oficial.

Situa ia a devenit dramaticdup moartea b rbatului. Se-bastian este adus la coal , demama sa, cu autobuzul. Esteurcat i coborât în bra e, cumult greutate, pentru c auto-buzele nu sunt prev zute curamp special de urcare icoborâre.Dar aceasta nu este tot. Familiatr ie te din aloca ia de îngrijitora mamei, de 488 lei, la care seadaug aloca ia b iatului de 40lei. Din cauz c mama trebuie

-i fie, în permanen , al turi,

nu mai poate efectua alte munci.Dac avem în vedere c numaipentru medicamente i pampersse cheltuiesc peste 200 lei, iarchiria se ridic la 100 lei, sumadisponibil pentru hran estederizorie.În aceste condi ii Klara David,mama lui Sebastian, a f cut unapel disperat la Consiliul LocalGiroc. Impresiona i de situa ialimit prin care trece Sebastiani mama sa, onor consilierii

giroceni s-au aplecat asupraacestui caz, în edin a din 29

ianuarie. Un rol important în lu-area unei decizii avea s îl aibReferatul întocmit de OanaZamfir, asistent social în cadrulServiciului Social de Informare iConsiliere Giroc, din care cit m:„Copilul Sebastian este foartebine integrat în colectivul claseiI, are numai calificative bune ifoarte bune, colegii îl ajut la de-plasare, iar înv torul consider

este un copil deosebit, sensi-bil i cu mare dorin de a în-

a”.Consilierii au luat în discu ie mai

mute c i de rezolvare a acesteidificile situa ii. Domniile lor au

zut, unanim, de acord s ofereun ajutor lunar de excep iedoamnei Klara David, care sasigure nevoile acestor n s-tui i i o locuin cu chirie înGiroc, încât s fie scutui i de gol-gota deplas rii cu autobuzul.Un gest de omenie, care vor-be te, din nou, despre maturi-tatea Consiliului local dincomuna Giroc.

Ioana VÂLCEANU

Ajutor pentru Sebastian David

ECONOMICMinisterul Mediului i Dezvolt rii Durabilea ini iat, începând cu data de 16 februa-rie 2009, un program de înlocuire a sis-temelor clasice de înc lzire cu sistemece utilizeaz energia solar , energia ge-otermal i energia eolian sau alte sis-teme care conduc la îmbun irea cali-

ii aerului, apei i solului.Vestea cea mai bun este c Adminis-tra ia Fondului pentru Mediu va sus inefinanciar 90% din costurile unui astfel desistem, dar nu mai mult de 25.000 RON,adic aproximativ 7.000 euro. Costurileunui sistem de înc lzire pe baza energi-ilor regenerabile, în func ie de complexi-tatea lui, pot începe de la 3-4.000 euro.Dac v-a i hot rât s v instala i unasemenea sistem, primul lucru pe caretrebuie s -l face i este s consulta i listacu instalatorii valida i de c tre Adminis-tra ia Fondului pentru Mediu. Din aceastlist trebuie ales numai unul dintre ace tiinstalatori, înscrierea la mai mul i instala-tori valida i constituie o înc lcare a regu-lilor programului i se sanc ioneaz cuexcluderea din program.Lista cu instalatorii valida i de c tre Admi-nistra ia Fondului pentru Mediu a fostpus la dispozi ia cet enilor la data de15 ianuarie 2009, atât pe site-ul Minis-terului Mediului, www.mmediu.ro, cât ipe cel al Administra iei Fondului pentruMediu, www.afm.ro.Dup alegerea instalatorului, trebuie de-pus , pe adresa acestuia, o cerere de în-scriere în Program. Startul înscrierilor s-adat la 16 februarie 2009.Instalatorul validat la care a i depus cere-rea v va elibera o not de acceptare, iardumneavoastr ve i completa o declara-ie pe propria r spundere, din care s

reiese clar c nu v-a i înscris i pe listelealtui instalator.Pasul final const în achitarea c tre in-stalatorul validat a 10% din contraval-oarea echipamentului potrivit pentrulocuin , dar i viabil din punct de vederetehnic.Reamintim c cererile de înscriere înProgram se depun la unul dintre instala-

torii valida i. Cererea trebuie s fie în-so it de urm toarele documente:- actul de identitate, în copie;- copia legalizat dup actul de proprie-tate, de concesiune sau de loca iune alimobilului pentru care se achizi ioneazsistemul de înc lzire;- actul notificat de notarul public, princare proprietarii sau coproprietarii î i ex-prim acordul de efectuare a lucr rilor deinstalare a sistemului, dac este cazul;- copia dup documentul care atest ositua ie particular : c torie, desfacere

torie, schimbare nume i/sau pre-nume etc.Documentele mai sus men ionate suntobligatorii. Lipsa unuia dintre ele, indife-rent de motiv, va genera, automat, resp-ingerea cererii.Lista instalatorilor valida i va con ine idatele de contact ale acestora, astfel îlpute i alege pe cel mai apropiat delocuin a dumneavoastr . Mai mult decâtatât, instalatorii vor avea obliga ia saloce pe perioada derul rii Programuluiresurse umane specializate în rela ia cupublicul, asta pentru ca orice informa ie,cu privire la instalatorul pe care l-a i ales,sau la dosarul pe care l-a i depus, s oafla i direct de la surs .Pentru c nu exist un sistem care s sepotriveasc cu orice locuin sau oricezon geografic , instalatorul validat pelistele c ruia v-a i înscris are obliga ia de

a v sf tui în privin a variantei tehnicepotrivite. Particularit ie climatice alezonei, suprafa a imobilului, beneficiile ur-

rite de cump tor i costul total al in-vesti iilor sunt criterii extrem de impor-tante în alegerea sistemului.Suma pe care statul o deconteaz va fivirat de c tre AFM direct în contul detrezorerie al instalatorului validat pe carel-a i ales, dup ce sistemul va fi instalat înlocuina a dumneavoastr .Dac nu ave i acces la site-urile Minis-terului Mediului i la cel al Administra ieiFondului pentru Mediu, listele cu instala-torii valida i se pot ob ine de la sediilecelor dou institu ii. Adresa MinisteruluiMediului este: B-dul Libert ii nr.12, Sec-tor 5, Bucure ti, telefon central : 021 31602 15 i telefon Birou Rela ii cu Publiculi Registratur : 021 316 38 74. Progra-

mul de lucru este între orele 8 – 16:30,de luni pân joi, iar vinerea între orele 8– 14. Adresa Fondului pentru Mediu este:Splaiul Independen ei nr.294, Corp A,Sector 6, Bucure ti. Telefon/Fax: 021 31702 87; 021 317 02 89; 021 319 48 49;021 319 48 50. Mobil: 0724 24 25 03;0742 14 26 03. Programul de lucru esteacela i cu cel al Ministerului Mediului, înplus, Administra ia Fondului pentruMediu are program de audien e, înfiecare luni, de la orele 9 la 11.

Daniel ILIE

Semnalul de alarm este cât se poate deserios! Vremurile în care fostul mistru alagriculturii, Gheorghe Flutur, trata înari-patele de gut (c)aviar , se întorc. În lunaianuarie a acestui an au fost semnalate, înChina, ase cazuri de mortalitate la om,cauzate de virusul gripal aviar. Poate ve ispune c nu-i pericol iminent, deoareceChina-i departe. E, nu e chiar a a. A i

zut ce de chinezi roiesc pe lâng am-basada Chinei din Bucure ti? i-s a a defl mânzi, s racii, c ar mânca i fluturi.Dac tot veni vorba de fostul ministru, ar fibine ca m car acum s se ia m surileadecvate pentru a face fa flagelului i nu

se cheltuie sume uria e pe substan ede dezinfec ie f efect. La vremea aceeaau fost distruse o mul ime de ferme, timp încare ministrului i s-a fluturat.Astfel, Comandamentul antiepizootic jude-ean Timi , întrunit în edin a din 6 febru-arie 2009, a adoptat urm toarele m suri:Reactivarea Comandamentelor Antiepi-zootice Locale la nivelul fiec rei prim rii.Respectarea prevederilor art. 2, alin. (2),din Legea nr. 221/2006 privind m surile cese aplic pentru monitorizarea, comba-terea i eradicarea gripei aviare pe terito-riul României: „Comunicarea c tre fiecareproprietar de animale se face nemijlocit,prin încheierea unui proces verbal de luarela cuno tin , semnat i de c tre acesta”.Avertizarea popula iei cu privire la re-specatrea cerin elor minime de igienatunci când intr în contact sau manipu-leaz p ri vii.Verificarea i completarea stocurilor demateriale de dezinfec ie i protec ie sani-tar , precum i a mijloacelor de dezin-fec ie, la nivelul fiec rei prim rii.Înfiin area, prin ordin al prefectului, a uneicomisii mixte de control pentru verificareaaplic rii m surilor dispuse prin prezentahot râre.Înc o dat , atragem aten ia c lucruriletrebuiesc luate foarte în serios, fiind, pânla urm , vorba despre via a noastr .

Daniel ILIE

Gripa aviarrevine!

Programul de înlocuire a sistemelor clasice de înc lzirecu sisteme de înc lzire pe baza energiilor regenerabile

Ca membr UE, România bene-ficiaz de fonduri europene.Între altele, se aplic schema deplat unic pe suprafa , careimplic acordarea de pl i uni-forme pe hectarul de teren agri-col utilizat, indiferent de nivelulproduc iei ob inute.Ca s ajute produc torii agricoli,care, cu eforturi disperate, abia

mai pot relua ciclul de pro-duc ie, Ministerul Agriculturii,prin Agen ia de Pl i, suplimen-teaz acest sprijin prin pl i di-recte, subven ionate de laBugetul na ional. Totodat , sevor acorda pl i pentru supra-fe ele cultivate cu sfecl dezah r, culturi energetice, tomatepentru procesare. Vor fi spriji-nite, de asemenea, zonele de-favorizate natural i m surilepentru agro-mediu.

Condi ii, termene,documente

Pentru a beneficia de pl i încadrul schemelor de plat unicpe suprafa trebuie s în-

deplini i, conform legisla iei co-munitare i na ionale, condi iilede eligibilitate. Re ine i c pen-tru a evita aglomera ia estefoarte important s v prezenta ila data la care sunte i progra-mat. i c termenul limit pen-tru depunerea cererii de plateste 15 mai 2009, f penal-it i, i 9 iunie acela i an, cu pe-nalit i de 1% pentru fiecare zilucr toare de întârziere.Preciz m c pentru a puteadepune aceast cerere va trebui

ave i la dumneavoastr ur-toarele documente:

- actul de identitate (BI sau CI)i/sau pa aport (dac sunte i

cet ean str in), în copie i orig-inal- dovada de cont bancar activ(aceasta se depune în cazul încare contul bancar nu mai cores-punde cu cel din campania2008, nu mai este activ, cât i încazul fermierilor noi)- actele care dovedesc formadumneavoastr de organizare,înregistrare fiscal i cele princare se nume te/desemneaz

administratorul, dac este cazul- adeverin în original de laRegistrul agricol din fiecare lo-calitate unde folosi i teren agri-col- acte doveditoare ale dreptuluide folosin (titlu de proprietatei/sau alte documente dovedi-

toare ale dreptului de proprie-tate i/sau contracte de aren-dare, inclusiv dovada pl ii aren-dei c tre arendator, concesio-nare, închiriere, asociere înparticipa iune, p unare i/saualte asemenea) în copie i origi-nal- un dosar plicÎn cazul în care sunte i repre-zentat de c tre un împuternicit,acesta va prezenta documentulde împuternicire valid (procurnotarial de împuternicire pen-tru persoanele fizice i delega iade împuternicire pentru per-soanele juridice) i copia sadup CI/BI, împreun cu copiadumneavoastr dup CI/BI catitular al cererii.

Aten ie m rit !În vederea identific rii corecte aparcelelor în blocurile fizice ipentru a evita aloc rile gre ite,se recomanda ca, înainte dedepunerea cererii de plat , s

deplasa i la prim ria din lo-

calitatea unde folosi i terenuriagricole, pentru a fi sf tuit deagentul agricol privind po-zi ionarea corect a parcelelordumneavoastr în blocurile fi-zice.

Ioana VÂLCEANU

În aten ia agricultorilor!• Subven ii europene plus na ionale

Biserica Ortodox intr într-o nouperioad liturgic - perioada Triodului

RELIGIEAu sosit zilele lui martie. Pe lângsperan a reînvierii naturii, i a firii îngeneral, ea mai aduce cu sine i omultitudine de...s rb tori. Aleprim verii, fire te. Numai c , la fel caîn toate celelalte cazuri (al s rb torilorde iarn , al Pa telui etc.), i acesteaau fost convertite în regim comercial.Astfel, str zile ora elor sunt în esatede tarabe cu m oare, cât maivariate, mai str lucitoare, mai scumpe,mai preten ioase. Or, tocmai înaceasta const problema. M oruleste o s rb toare tradi ionalromâneasc , constând în celebrareaînceputului prim verii prin simbolurifundamentale: cel mai important estenurul, care la început era o

„îngem nare” a firelor albe i negre.Cu alte cuvinte, o împletire desimboluri, ale zilelor faste cu celenefaste, a a cum este i via a omului.

nurul avea, în mod cert, caracterapotropaic (de alungare a r ului), i nuera prev zut cu...m or. Era oferit înaceast perioad , tuturor: i femeilor,i fetelor, i copiilor, i...b rba ilor. În

timp, de nurul dedicat copiilor se legaun b nu de aur, simbolistica implicatfiind evident : bel ug, noroc, s tate,prosperitate etc. Apoi, acest b nu era

ruit i fetelor (cam în aceastperioad nurul negru a devenit...ro u,semn al iubirii) pentru ca, treptat,

orul s se transforme în cele maiabracadabrante i de neconceputforme: purcelu , pas rea Beep-Beep,Coyotul, triunghiuri în cerc, cercuri înromb, erpi, elefan i, maimu e, fluturi,trandafiri, mimoze i chiar...juc rii dinplu . Interesul comercial este evident,

orul tradi ional a devenit unexerci iu al vânz rii pentru zilele dePa te. Aproape nici un simboltradi ional nu s-a mai men inut.Tot a a, dac nu cumva mai r u, staulucrurile cu...ziua de 8 martie.Decretat de comuni ti ZiuaInterna ional a Femeii – a Mamei –(în timp ce statutul femeii în comunism

se apropia mai degrab desclavagism), aceast zi a alunecat,

or, în kitsch, nemaip strându-sedecât caracterul comercial, darulde...iubire (în termenii pe care R.Barthes îi folose te), luna cadourilorpentru femei etc.Pu ini tiu, îns , c exista (mai exist ,foarte vag, îns ), în mod tradi ional, operioad dedicat femeii. Este vorbade...Zilele Babei.Baba Dochia este un personajmitologic românesc care, potrivitlegendei, în primele zile ale luniimartie, î i leap cojoacele în mun i,pentru ca apoi, s înghe e. Mai mult,alte legende îi leag existen a derealitatea social a satului tradi ional.Ca o soacr rea ce se afla, Dochia î itrimite nora, în plin iarn (vremea laînceput de martie este schimb toare),

culeag ...fragi. În fa a lacrimilor ia suferin ei tinerei femei, Dumnezeuface, printr-o minune...var . Nora îiduce soacrei fragii, iar aceasta,lacom , ia calea muntelui, pentru a sebucura cea dintâi de binefacerilevremii. Iarna revine, iar Baba Dochiaînghea .Legendele sunt îns mult mainumeroase, unii etnologi sus inând cpersonajul mitologic dateaz dinvremea geto-dacilor.Oricum, Baba-Dochia (amintindu-ne,în plus, c este, în alte variante, imama zeului iubirii la români,Dragobetele) este... patroana pri-

verii, i a tuturor credin elor legatede aceast modificare cosmicmajor .

Gheorghe SECHE AN

Martie, martie, m or

Este, poate, primul român carea spus: „ajunge!” Dup ce acâ tigat nenum rate titluri pen-tru România, dup ce a alergat,tr gând dup el tot motorsportulromânesc, dup ce a adus,odat cu medaliile câ tigate, o

ru de bani, federa iei pecare, cu onor, o reprezenta,Ionel Pascot a spus: „gata!“Pentru cine nu tie: oricemedalie interna ional se premi-az de c tre GuvernulRomâniei. Cu o sum oare -care... nu v a tepta i la sumaexact , c n-am s v-o spun!Ionel Pascot ar putea s v-ospun . N-o va face, pentru c ,pentru el, motociclismul este unmod de via i nu un mod de amuri contracronometru. Spredeosebire de al ii, Ionel le spunecopiilor care sunt riscurile pecare le presupune acest sport.Ionel are, de departe, un aeraristocrat. Pe care, probabil, i l-au dat tat l i bunicul, ambiicampioni. Ionu a fost de nu-mai tiucâteori campion nu-maiconteaz unde.... To i aceibani pe care el i-a câ tigat aumers în conturile federa iei, pe

care o prezideaz CristiMure an, tat l nu mai pu in cele-brului Robi Mure an. Na, cv-a i prins!Dup toate medaliile i c ru elede bani aduse rii, Pascot aavut nevoie de la Federa ia despecialitate doar de o adrespentru un while-card la Campi-onatul Mondial. Cerere care i-afost respins de un neica-nimenidin federa ie, pe motiv c , cic ,Pascot nu-i campion, ci numaicâ tig tor.Noi, pe la redac ie, ne-am stricatde râs...Conform clasamentului „allraces”, de pe pagina de net aFedera iei Europene de Motoci-clism, Ionel Pascot este cam-pion i nu câ tig tor laloz-în-plic, ori la tombol .Dup acest, s -i zicem, nano-scandal, cu federa ia, oriceromân ar fi mers acas , se certaun pic cu muierea i o lua de lacap t. Ionel Pascot a decis c

a nu se mai poate, i-a luatjuc riile, adic echipa de la UCMRe a, s-a dezafiliat de le Fede-tra ia Român de Trotinete i s-aînscris la Federa ia Austriac de

Motociclism. Unde, în loc de1500 euro asigurare, pl te tenuma’ 150. În cel mult dou s p-

mâni, prime te licen a. În 13 –14 – 15 martie se vor desf uraantrenamentele premerg toarecurselor. Ulterior, motoarele sevor întoarce în Austria pentru ul-timile set ri i reglaje.Ionel Pascot se întoarce laYamaha, dup doi ani în care a„Hond rit“, dac în elege i cevreau s zic...Prima curs va avea loc, între 10i 12 aprilie, la Brno, în Cehia. În

acest an, Ionel va mai concura laCampionatul European Alpen-Adria, în Campionatul Na ioanal

al Austriei i la Romanian Su-perbike. La CampionatulNa ional al României, ca oricemare român care se respect ,nu va veni. A tept m, în schimb,ca Robi Mure an, dac tot nuare m lai s mearg la CM, sconcureze, singur, cine tie,poate chiar ajunge al doilea...Dup tac’su... S nu care cumva

crede i c o spunem cu r u-tate: fiecare cu clasa lui, adicla mai mic cu aia mai mic ...

În ar , Ionel se întoarce pentruRomanian Superbike, o com-peti ie privat , pe care campi-onul nostru o respect .Trebuie neap rat s amintim c ,

pe lâng finan atorul UCMRe a, lâng campionul nostruse afl , pe lista sponsorilor prin-cipali, firma SAERO, din Giroc.În perspectiv , echipa UCMR-ului, cu Pascot în echipaj, arputea ataca o etap din CM deanduran .Pe lâng datele, hai s le zicem,tehnice, pe care vi le-am oferit,

vrea s v mai spun ceva de-spre Ionel Pascot . Am statdestul de pu in lâng el, îns amîncercat o senza ie greu de de-scris. Dup câteva vorbe, m-amtemut c ne calc vre-unmotor... Nici vorb ! Era telefonulcampionului. M-am gândit c

a trebuie s sune, s nu- iias omul din „circuit”. Are uncult pentru sportul de înalt per-forman i un sim deosebit dea gini pref cu ii. E foarte puter-nic! Nici acuma nu tiu dac mo-torul pe care-l încalec îigenereaz puterea sau invers.Nici nu mai tiu cine pe cine în-calec ! Pe bune!

Daniel ILIE

Hai s mai plec m de-aici!

Anul bisericesc se împarte în trei mariperioade al c ror început este cu datvariabil , în func ie de data SfintelorPa ti:1. perioada Triodului - care începe cu trei

pt mâni înainte de Postul Mare (Pos-tul Sfintelor Pa ti) i dureaz pân înSâmbata Pa telui, inclusiv, deci are 10

pt mâni;2. perioada Penticostarului - care începedin Duminica Învierii (a Sfintelor Pa ti) idureaz pân în prima duminic dupRusalii (Pogorârea Duhului Sfânt).3. perioada Octoihului – cea mai lungperioad a anului bisericesc, ea în-cepând de a doua zi dup Rusalii iinând pân la începutul Triodului din ur-

torul an.Aceste trei perioade liturgice corespundcelor trei chem ri, demnit i sau slujiriale Mântuitorului Hristos, i anume: slu-jirea de Înv tor, de Arhiereu i de Îm-

rat.adar, anul acesta Triodul începe du-

minic , 8 februarie. Primele trei s p-mâni ale acestei perioade sunt

preg titoare pentru Postul Sfintelor Pa ti,urmând, apoi, cele 7 s pt mâni ale Pos-tului Mare.În prima s pt mân din Triod nu se

poste te. Aceast rânduial este pre-zut în Biserica noastr ca o preg tire

treptat pentru vremea Postului celMare. A adar, miercuri i vineri dinaceast s pt mân nu sunt zile de post.

pt mâna a doua este una obi nuit ,cu postire miercurea i vinerea, iar ceade-a treia s pt mân a Triodului, careprecede intrarea în perioada PostuluiMare, este cunoscut ca S pt mânabrânzei, atunci fiind dezlegare la lapte,brânz , ou i pe te în toate zilele, in-clusiv miercurea i vinerea.Tot ca specific acestei perioade preg ti-toare din Triod, în duminica Înfrico ateiJudec i va fi l sata secului de carne, iarîn Duminica Izgonirii lui Adam din Rai,

sata secului de brânz . Ca specific alpt mânii care va precede Postul cel

Mare este aceea c zilele de miercuri ivineri sunt zile aliturgice, zile în care nuse s vâr te Sf. Liturghie.Triodul se caracterizeaz prin slujbe i

cântari specifice, care îndeamn lapoc in în vederea unei adevaratecur ii suflete ti i trupe ti, absolut nece-sare mântuirii. Toate duminicile din pe-rioada Triodului au pericope evangheliceadecvate care - prin pilde sau exemplede comportament - îndrum pe credin-cio ii Bisericii noastre pe „calea mân-tuirii”.Numele de Triod vine de la „trei cânt ri“sau „trei ode“, pentru c se întâlnesc lacanoanele Utreniei aceste trei cânt rispecifice din cartea Triodului. Este o pe-rioad în care slujbele Bisericii au o pro-funzime i bog ie deosebite. În cadrulLaudelor mari si mici întâlnim foartemulte lecturi biblice ale Vechiului iNoului Leg mânt, mai ales din VechiulTestament, pasaje care fac referire di-rect la persoanele i actele de poc indin istoria mântuirii. În aceast perioada Triodului se întâlne te cel mai amplu imai vechi post al Bisericii, i anume pos-tul Sfintelor Pa ti sau Postul Mare, i totîn aceast perioad a Triodului, mai cuseam în perioada Postului Mare, se în-tâlnesc toate cele trei Liturghii ale Bise-ricii Ortodoxe. Este singura perioad dinanul liturgic când se întâlnesc toate celetrei Liturghii ale Bisericii.În aceast perioad , în care se folose teîn biseric la sfintele slujbe cartea numitTriod, predomin cânt rile ce îndeamnpe om la poc in , iar credincio ii sepreg tesc atât trupe te dar mai ales su-flete te, ca s fie vrednici a se închina încele din urm i Sfintei Învieri a Domnu-lui nostru Iisus Hristos.

Mircea Sturza

Od femeilor

Invariabil, fiecare început de martieeste asociat cu re-na tereanaturii/firii. i tot invariabil, aceastrena tere, pus dintotdeauna înseana puterilor magice ale eternuluifeminin, ne orienteaz , magnetice iimateriale, gândurile înspre femeie.În fapt, nu tim exact nici acum, a acum, b nuim, nu s-a tiut vreodat ,dac motivul/mobilul acestei re-în-toarceri îl reprezint femeia sau, sub-limat , ideea de femeie.

Indiferent de ipostaza în fa a c reia în-genunchem, la început de martie, ofacem cu ne rmurit drag. De dum-neaei, dar i de re-întoarcere i înge-nunchere, în sine. Pentru c , înabsen a noastr , a b rba ilor, femeiaar fi v duvit de puterile sale magice,iar mitul re-întoarcerii, în sufletul oriîn poalele sale, ar r mâne, bini or,

con inut.

George LÂN

Ochii ei

Râul – mai verde decât Tujasdecât brazii din malurii mult pe deasupra ochii ei

mai verzi i mai limpezi ca râulcu miezul lor de magneziutezaurizeaz secunda

integreaz cu totul în jocîn acest ritual frumos i absurdîn care traversând aproape sta ionar i

osmotic pere ii de aerpatrulaterul nostalgic de aptulbur chipul înalt i solemnal Catedralei r sfrânte din parclini tea i înd tnicia cuiburilor de ciorii abia perceptibil

bucuria îmi suie-n obrajii fream tul ce m cuprinde

îmi coboar de-a curmezi ul în oasesus inut de râul mai verde ca Tujasamplificat de ochii ei suveranimai verzi decât râul.

MITUL RE-ÎNTOARCERII LA FEMEIE

dure de fagiÎngrijora i i t cu icutreieram p durea de fagicu trunchiuri negre de ploaiei ramuri b tute în picuri m run i

gata s cadscânteietori i grei de luminlunecam vr ji i înspre culmeînspre epicentrul t u de imperiustr juit de stânci domoale i oarbede pini i moliziprintre tufe de corn i aluniîngenunchea ipe uba mea de ofermoale i caldte mângâiam în t cerescandalizând aerul receduhurile i ielele a ipite în preajmîn întâia diminea a anuluiurm ream cu ochii închi icum se limpeze te pân departe p durea de fagideceniul urzit s -l travers m împreun .

Monolog în augustNedes vâr it aceast femeieîns în at la rang de ideeeste mireasa ce de o mie de ani mi-a fost h z-itdup care alerg i care în loc s opreasccând o strig i-o somez

priveasc înapoi încât piar blestemulîmi pulseaz mai n valnic supt pieleîmi necheaz mai tare în creiertocmai ea care din acele clipe de varpu ine i aspreeste v duva ce îmi ilumineaz constantcele apte trupuri câte am de trecuti singurul suflet

care acum r ce te aiureacu coroni de flori i straie cernitei cânt acela i cântec

egal monotoncu patima i coeren a foculuimistuindu- i substan a.

LiedCe alifie dumnezeiasc femeiai ce criz de ea pretutindeni

de-mi ies ochiiteptând un strop

în care s -mi înmoi degetul m cari s îmi tencuiesc

craterul de supt tâmpl .

Ce alifie dumnezeiasc femeiai ce criz de ea lâng mine

de mi se usuc pielea i guraca din blestem.

Ce alifie dumnezeiasc femeiai ce ans pentru poet.

De ziua lor

Linia SiegfriedAl turi de cafeaua lungi crizantemele de z pad

rânduite pe mesefaci parte f s b nuie tidin tainul zilnicde echilibru i frumuse e.

Comunic m îmi cresc solzi de aramîn ciuda tuturor eviden elorlinia Siegfried a ochilor t imari i alba triîmi reteaz necru toareamândou urechile.

Femei create dintr-o coast ruptEu v-am cântat cu lira-mi l at ,În parodii i cronic rimat ,Chemând to i zeii nop ilor la lupt .

Din Universul strâns în ve nicieAm coborât o stea la fiecare,Pulsari hoinari i stele c toare.La câte una, chiar o galaxie...

N-a mai r mas m car o stea pe cer n-o cobor din lumea de mister.

Dar voi de stele nu prea duce i lips ,C-ave i atâtea în tele-novele,Ce- i cânt jalea-n versuri demanele

i str lucesc ca luna în eclips .

Petru CHIRA

E ziua lor, deci s întoarcem fila, fim b rba i, c altfel nu se poate,

O zi m car le d m prioritate, dup-aceea, Dumnezeu cu mila.

ascult m de mam i de soacr ,Ori de so ii, surori sau de iubite,

ci vremea trece-acum pe negândite,Iar via a nu e chiar atât de acr .

De mâine iar vom fi coco i de munte,Pofteasc , dar, g ina s ne-nfrunte.Dar azi, smeri i i gata de atacVom sta cumin i, cu frun ile plecate,

prea frumoasa noastr jum tateNe va deschide sticla de coniac!

Petru CHIRA

GEORGE LÂN

Dincolo de prejudec i

Te v d tot mai desi tinere ea ta dezarmant

îmi de urubeaz fin neuroniidincolo de prejudec ise ciocnesc dou lumi diferitece se vor spargeca dou pahare de sticl sub irepline cu ap sfin iti petale ro ii de trandafir

nu m iube te nimenianul dispare centrifugal pe turnantca un alerg torcu picioarele însângerate.

Au înflorit extatici meriii nu î i pun întreb ri

între noi circul tainicun flux nutritiv de fotoni.

ASEPOEMEDE

BANCURI, BANCURI...DIVERTISMENT

Concursul ini iat anul trecut deredac ia noastr continu !Pentru participare, trimite i/depune i laredac ia Ziarului „Dialog cu cet enii”,din Sediul Prim riei, camera 2, sau lacutiile po tale „DCC” din Giroc iChi oda, o fotografie a copiluluidumneavoastr (portret 9x13), înso itde nume, prenume, data i loculna terii, adresa p rin ilor. Pentru aputea fi contacta i, obligatoriu se vapreciza un num r de telefon.Vârsta maxim pentru participare estede apte ani.

Redac ia

- Ieri am omorât cinci mu te - trei mas-culi i dou femele.- Cum ai tiut care sunt masculi i carefemele?- Simplu: trei s-au a ezat pe o lad debere i dou pe un telefon.

***

Doi bebelu i la cre :- Tu ce e ti, b iat sau fat ?- B iat.- Dar de unde tii?- Dac iese infirmiera î i ar t.Iese infirmiera, dup care b ie elul î iridic p turica:- Uite, am osetu e albastre.

***

O femeie d un anun la ziar:„Schimb b rbat înalt fidelitate pe b r-bat înalt frecven .“

***

eful î i trimite subalternul în dele-ga ie în Brazilia.- Ce Brazilia? Acolo nu g se ti altcevadecît fotbal i curve!- Ce zici? P i nevast -mea e dinBrazilia, zice eful.- Da? i la care echip a jucat?

***

În timpul unei dispute, o femeie îispune so ului ei:- Am fost nebun când m-am m ritatcu tine!- tiu, da', cum eram îndr gostit la vre-mea aceea, nu am observat!

***

- E adev rat, t ticule, c în unele p iale Africii b rbatul nu î i cunoa teso ia decât dup c torie?- La fel se întâmpl în toate rile!

***

Un b ie el îl întreab pe tat l lui:- T ticule, cât cost s te însori?Tat l r spunde:- Nu tiu, eu pl tesc înc ...

Dou babe discut despre so ii lor:- Mario, Gheorghe al meu e impotent100%!- Leano, Ion al meu e impotent 300%!- Cum a a?- A c zut prostul pe sc ri i i-a rupt idegetul i limba!

***

Mo Cr ciun intr pe horn într-o casi nimere te în dormitorul unei tinere

superbe, care dormea goal în pat.Nehot rât, începe s se plimbe decolo-colo prin înc pere, zicînd:- Dac o fac, nu voi mai fi primit în cer,dar, dac nu o fac, nu o s mai pot ie ipe co .

***

Pe strad se plimb o doamn îmbr -cat din cap pân -n picioare cu blan .O alt doamn se apropie de ea:- V da i seama câte animale au trebuit

ucid pentru aceast blan ?- Dar dv. ti i cu câte animale a trebuit

m culc pentru aceast blan ?

***

Nevasta unui de inut în audien la di-rectorul penitenciarului:- Domnule director, am venit aici s vrog s -i da i b rbatului meu o muncmai u oar .- Dar, doamn , b rbatul dv. lipe teetichete pe sticle, deci nu v d în astaun lucru greu.- Nenorocitul, mie mi-a zis c sap untunel...

***

- Juriul te-a declarat vinovat debigamie. E ti condamnat la opt ani deînchisoare. i te rog s fii mai grav, pe

sura momentului. Acum te-ai g sit râzi?

- M ierta i, domnule judec tor, mi-afost team c o s m achita i!

Ba, al meu e mai frumos!interceptate de Daniel Ilie

Denisa Milin, 5 ani, Giroc

Noapce d februarie

EXPLICA IE

Un soi ciudat de aventurNe ine ast zi dezbina i.Eu nu ma las de b utur ,Ea nu se las de b rba i.

PRECAU IE

i telefonul l-ai dresat,Iubita mea neconsolat ,

sune numai ocupatCând e ti cu al ii ocupat .

Dou epigrame de Petru Chira

Iarn îi dar parc nu-i,Ninjie afar î nu ba ,Vântu sufl -n voia luiVândruind dânspr ora ,

Ni i pre tare ni i în iet,Iar buraga nu s las ,

a cerne p st CETParc-ar fi la ea acas .

Url -un câne a pustâni,Pântru ie nu am habar,Iar apu dân ve iniZbiar ca î un m gar.

ri s opresc dân zbor mai cauce ieva hran ,

Iar mârtanu’, p cuptor,Toar ie-n et fuior d iarn .

Cânt un coco ascunsÎn coce ul lui d be uri,Burni a cage d sus

st stratu d verge uri.

Soareli cu ghin d plumbPrântr nori î i caut u ,Îns norii îl îmbumb

î-l ascund ca-ntr-o m nu .

Io în soba me mai tragCâce-un bum r d r chie

i m -mbr z cu dragCu lai lai dân poezie.

Cu lai lai în sus i jos,Cu lai lai p parcea dreapt ,Ba p stânga, c -i frumos,

î ’naince cu o treapt .

Înapoi îi tarie greu,Universu îi p fug

î s -nvârce t t mereuCa i pompa entrifug .

D’aia io m ame sc.Nu d damfu d r chie.

î amunca m c znesc calc urma la co ie.

Dzâi m i Petre, dac po ,Dac mincea ce mai poart ,

-le voia az la toDzâi î dzâi, dar las-o moart .

Mâ li îndr gostâceToat noapcea miorl iesc

îl scoace dân s rice t t neamu al cânesc.

iasu bace mezu nop ii,Vreu s dorm, dar hâr i-n podParc-or dat d iasu mor ii,Naiba cie ie mai rod.

Poace prau’ d p grind ,-n pod s ia-i crunt .

Mâ a nu poace s -i prindC-o plecat î ea la nunt .

O-n eput cu dor s -mi cânce,Iac -un greier pr git,O manea cu daruri mulce,Ca s -mi ân d urât.

Strig atun i n rvos la greer:„Duce-n foc î ta i odat ,Nu m funtuzâ la creer,

nu- i dau nimica plat !

Az cu criza mundial ,Ori nu cii ori ce prefa i,Io n-am ie mai pune-n oal

î mai bine-i s ce la i!

guvernu’ lu MilicBunu agu-o întrerupt,Pensia n-o mai r gicFiin’c heb ru s-o rupt.

Or vrut s pr luiascMaistorii pe care-i areCare-n loc s îl chiceascO strâns raufu m i tare.

Ne-or promis ghivinturi noi,Uns cu oloi d soia,Fiindc -s bucuro i d noiC-am votat cum le-o fost voia.

acum ne-om împ caCu o coaj d m lai,C-am votat cu Tra-la-la

-am ugit cu lai lai lai.

t cântând d dor î jale,Miluiasc -ne Ioropa,Hai... dii murgule la vale,

la geal ne du ie popa.

Dzâi m i dzâi, l uta cu pacimi,În urechi la popa Gruia.

s scalge satu-n lacrimi,Dzâi m i dzâi î Aleluia...”

Petru CHIRA

Desanca Lalici – o via ca un cântec de dor

Semnalul de „ALARM AERIAN ” are15 sunete a 4 secunde fiecare, cupauz de 4 secunde între ele. Pentrusirenele cu aer comprimat, semnalulse compune din 15 sunete a 2 se-cunde fiecare, cu pauz de 2 secundeîntre ele.

Semnalul de „ALARM LA DEZAS-TRE” const în 5 sunete a 16 secundefiecare, cu pauz de 10 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat,semnalul se compune din 5 sunete a 8secunde fiecare, cu pauz de 5 se-cunde între ele.

„PREALARM AERIAN ” are 3sunete a 32 de secunde fiecare, cupauz de 12 secunde între ele. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 3 sunete a 16secunde fiecare, cu pauz de 6 se-cunde între ele.

„ÎNCETAREA ALARMEI” are sunetcontinuu, de aceea i intensitate, cudurata de 2 minute. Pentru sirenele cuaer comprimat, semnalul se compunedintr-un sunet continuu, de aceea i in-tensitate, cu durata de 1 minut.

Semnale de alarm

Nu pierde i niciun num r al ziarului nostru. Citi i-l constant pentru a fi corect informa i! A fi corect informat înseamn a fi puternic.Colectivul de redac ie

Iosif Ionel TOMA – director fondatorGeorge LÂN – redactor- ef

Traian ABRUDA – grafician & redactor; Daniel ILIE – redactor- ef adjunct; Claudia CÂNDEA,Valentina BERARIU – juridic, administra ie; Ileana SZABO – cultur , Oana ZANFIR, Vesna RADIN

– social, Ioana VÂLCEANU – economic, Laura DUMBRAV – tineret, divertismentDaniel Ciurel – tehnoredactare computerizat

Adresa: Giroc, str. Semenic, nr. 54, TimiTel. 0256-395.798, 0744-543.371; e-mail primariagiroc@yahoo.com

Tipar executat la:

ISS

N 1

584-

3068 Timi oara, str. Brându ei, nr. 17

0256.422.247; 0722.328.672

Desanca Lalici a venit pe lumeîn satul Ivanda, comuna Giulv z,jude ul Timi . Ca orice sârb, s-a

scut cu dragostea de via înpiept i cu muzica în suflet.Clasele primare le-a f cut însatul natal, iar clasele V-XII le-aabsolvit la fosta coal Gene-ral nr. 8 i Liceul nr. 10, actualulColegiu Na ional B ean.Cum muzica din suflet nu a

sit-o niciodat , în paralel iîn particular, s-a preg tit cu pro-fesorul Doru Murgu, la teorie isolfegii muzicale (canto), pentruInstitul de Muzic de trei ani,care func iona în Timi oara. Cunumai dou s pt mâni înaintede examenul de admitere, pen-tru care se preg tise cu sârg,regimul a hot rât desfiin area In-stitutului. Poate pentru mul i al iiar fi fost o lovitur prea grea.Desanca, îns , purtând în genspiritul de lupt tor al poporuluisârb, a trecut peste asta.Imediat dup terminarea liceului,din pres a aflat c Filarmonicadin Timi oara organizeaz unconcurs pentru ocuparea maimultor posturi, în corul filar-monicii. Cum preg tire idragoste pentru muzic aveacât cuprinde, Desanca a câ tigatconcursul. i, nu mai pu in dedou zeci ipatru de ani, a cântatîn corului filarmonicii, dirijat demaestrul Diodor Nicoar .Cea mai mare pasiune aDesanc i Lalici a fost, îns ,muzica popular . Înc din timpulliceului a fost membr a Ansam-blului de cântece i dansuri po-pulare „Izvorul“, din Timi oara,coordonat de profesorul Gh.Galetin. Tot în acea perioad aavut colabor ri cu Ansamblulsârbesc „Mladost“. i pentru cprima dragoste nu se uit nicio-

dat , Desanca revine la muzicapopular , dup cei dou zeci i-patru de ani petrecu i în corul fi-larmonicii. S-a transferat casolist la Ansamblul profesionistde muzic popular „Banatul“,de pe lâng Centrul de CulturTimi , unde a activat o perioadde trei ani. Fiind invitat s co-ordoneze o clas de canto pop-ular multietnic a colii Popularede Art , nu ezit nici o clip ispune c a fost cea mai bundecizie pe care a luat-o, în toatcariera. Pentru c acum sesimte un om împlinit. Are al turi

de ea o fiic , Iasmina, onepoat , Corina, cele mai maribucurii ale vie ii.Desanca spune c mereu i-adorit s lase ceva concret, dinpunct de vedere artistic, în urmaei, în via . Acum, Dumnezeu aascultat-o, i i-a mai dat câtevasute de copii, la coala Popu-lar de Art , care s-o ajute s iîmplineasc visul.În decursul carierei a înregistratcinci albume de muzic popu-lar , dar cel pe care l-a scos în2007, cu clasa, este cel de caree cea mai mândr . Toate textele

sunt crea ia dumneaei. Ne-arecitat o strof din „D sc li a“ , opies scris special pentru copiiipe care-i preg te te: „Am copiicum nimeni n-are / Sufletuluialinare / i îi cresc frumos, perând, / Gând la gând, / Mereucântând.” Artista i-a cântatvia a. i româneste i sârbe te.Acum 20 de ani a înregistratpentru Radio Timi oara câtevamelodii folclorice române ti, pecare le cânt cu drag i acum. Îiplac foarte mult doinele româ-ne ti i cântecele sentimentalesârbe ti.Desanca i-a organizat singurtoate cele cinci medalioanemuzicale pe care le-a sus inut laTimi oara. A mai concertat înS.U.A., Canada, Germania,Fran a, Bulgaria i, evident, Ser-bia.Mereu i-a dorit o cas , undevadeparte de zgomotul ora ului.Dumnezeu a ascultat-o din nou,i, din aprilie anul trecut,

Desanca este proprietara uneisu e cu zorele, în Giroc. Ador

lini tea, iube te b trânii i-iplace s ajute lumea. Îi plac flo-rile i cur enia. Are convin-gerea c Dumnezeu îi îndepli-ne te toate visele pentru c ea,Desanca, este un om credin-cios. Cel mai bine se simteseara, când trece în revistfaptele bune pe care a reu it sle fac peste zi. i-a rânduit,acas , un mic altar, unde, cândsimte nevoia, st de vorb cu

Dumnezeu.Desanca este o fire volubil ,plin de via , foarte sociabil icu mult sim al umorului. A trecutprin redac ia noastr ca o fur-tun i ne-a l sat cu gurile c s-cate. Îns dup ce i-am ascultatpiesele, am mai în eles i ceste un om foarte sensibil, caorice artist. „S-ascul i muzica î iplace, / tii c dar din dar seface, / Nu conteaz mâine ce ofi. / Clipa tii s o tr ie ti, /Lumea tii s o iube ti / Ca icum ar fi ultima zi! / Din patim idurere / Tu tii s faci o pl cere,/Nimeni ca tine nu poate fi / Ai unsuflet bun i mare, / D ruie ti laficare / i la muzic mereu tuvii.“ Ar putea fi defini ia Desanc iLalici, un om cu suflet bun imare, care tr ie te clipa i care

ruie te muzic , parte din su-fletul ei, copiilor i nu numai.La postul de televiziune EuropaNova, modereaz emisiunea„Petrecere Timi ean ” unde pro-moveaz tinere talente. Formulade final a emisiunii, pe care oave i i în facsimil, sun cam

a: „Pe to i v pup i v îm-br eaz , a voastr i numai avoastr , Desanca!”O pup m i noi i-i dorim s ivad cât mai mul i dintre copiii pecare-i preg te te s p easc pemarile scene ale lumii!

Daniel ILIE

Pe tot parcursul anului 2009,S.S.I.C.G. va organiza o intenscampanie de prevenire a avor-turilor, sarcinilor nedorite i a bo-lilor cu transmitere sexual .Pornind de la campania intitulat„Împreun înv m s iubimcorect”, Servicul Social Giroc va

distribui gratuit mijloace de con-tracep ie (anticoncep ionale iprezervative). Pentru a beneficiade acest program, doritorii suntruga i s se prezinte la sediulServiciului, cu o copie a bule-tinului sau a c ii de identitate.Mijloacele de contracep ie vor fi

oferite cu ajutorul Serviciului dePlanning Familial din cadrul Ma-ternit ii „Odobescu“ din Timi-oara.

Venirea pe lume a unui copil tre-buie s fie un lucru extrem debine gândit. Este foarte impor-tant ca fiecare cuplu s

foloseasc mijloace de contra-cep ie, pentru ca decizia aduceriipe lume a unui prunc s nuapar in hazardului. Unelemetode de contracep ie pot pro-teja i împotriva bolilor cu trans-mitere sexual i pot feri demulte nepl ceri.

Serviciul Social Giroc asigurservicii de calitate, gratuite, i,cel mai important, confiden iali-tate, la sediu sau la tel. 0256 395791 , 0732 600 412.

Oana ZANFIR

Dragoste, dar cu grij !