BILUNAR EDITAT DE INSPECTORATUL GENERAL AL POLI}IEI … · BILUNAR EDITAT DE INSPECTORATUL GENERAL AL POLI}IEI ROMÂNE ANUL XVII • NR. 17 (827) • 6 SEPTEMBRIE 2006 • 24 PAGINI

|n jude]ul Timi[ -156 Dacii Loganstr`bat zi [i

noapte str`zile[i [oselele

Poli]i[ti\n fascinantaBucovin`

Campionna]ional la…

t#lh`rii,f`cut K.O.de poli]i[ti

„Afacerea“ -„V~DUVANEAGR~“

Infractoriirom#ni dinstr`in`tate -sub „tirul“cooper`riipoli]iene[ti

interna]ionale

„THERMO MAN”- o premier`

pentru Rom#nia[i zona balcanic`

Centrul dePsihosociologieal M.A.i - 35 deani de existen]`

Editorial

ccyyaann mmaaggeennttaa yyeellllooww bbllaacckk

BILUNAR EDITAT DE INSPECTORATUL GENERAL AL POLI}IEI ROMÂNE

ANUL XV I I • NR . 1 7 ( 8 27 ) • 6 S E P TEMBR I E 2 006 • 2 4 PAG IN I • 1 , 5 0 L E I

Sper`m ca aceast` toamn` s` ne dea semne bune. {i, maiales, semne bune de integrare european`. Merit`m aceast`fericit` [i responsabil` "\nt#mplare istoric`", o merit`m, fiindc`,\n primul r#nd, suntem europeni cu toat` istoria, cultura, dar,mai ales, spiritul nostru, chiar dac` o jum`tate [i ceva de secolam vie]uit \n Lag`rul comunist, c`ruia unii dintre noi i-am fostservan]i. Merit`m s` ne reunim \ntr-o Europ` a viitorului, chiardac`, la anumite "intersec]ii", mai sunt "stegule]e ro[ii", cuna]iunile care o compun, pentru c` drumul nostru nu poate aveadec#t un sens unic, c`tre Uniunea European`. Nimic nu esteu[or [i totul are un pre] dar pre]ul merit`. Chiar dac` uneori segre[e[te, chiar dac`, alteori, pragul ni se pare prea \nalt, tre-

cerea lui ne va asigura pentru totdeauna certificatul de na]iuneeuropean` demn`.

Dintre institu]iile supuse rigorii preg`tirii pentru integrare,Poli]ia Rom#n` a dovedit [i dovede[te c` este capabil` s`-[i fac`,cu onestitate [i profesionalism, "temele".

Tot \n aceast` Toamn` a bobocilor, bat la por]ile Academieide Poli]ie "Al. I. Cuza", ale [colilor de agen]i de poli]ie "bobocii"care, la absolvire, vor fi poli]i[ti europeni. {i dac` toate acesteavor deveni certitudini, vom avea toate motivele s` ne bucur`mde Toamna bobocilor.

VViioorreell TTUURRCCUU{{

Pag. 5

Pag. 8

Pag. 14

Pag. 15

Pag. 17

Pag. 18

Pag. 21

Toamna bobocilor

Evaluare final` a unui Program de succes

Pag. 3

SSff##rr[[iittuull lluunniiii aauugguusstt [[ii \\nncceeppuuttuull lluunniiiisseepptteemmbbrriiee aa..cc.. aauu ffoosstt mmaarrccaattee ddee eevveennii--mmeennttee iimmppoorrttaannttee [[ii ddee ccoonnttaaccttee pplliinnee ddeeccoonn]]iinnuutt \\nnttrree mmaannaaggeerriiii PPoollii]]iieeii RRoomm##nnee [[iicceeii aaii aallttoorr PPoollii]]iiii EEuurrooppeennee,, \\nn mmaattccaa uunneeiiccoollaabboorr`̀rrii ppee ccaallee ss`̀ ddeevviinn`̀ ttrraaddii]]iioonnaall̀̀ [[iiddeetteerrmmiinnaatt`̀ ffiiee ddee nneecceessiittaatteeaa ddee aa ddaa \\mmpprree--uunn`̀ oo rriippoosstt`̀ ffeerrmm`̀ ccrriimmiinnaalliitt`̀]]iiii ttrraannss --nnaa]]iioonnaallee ffiiee,, \\nnttrr--uunn ccaazz ppaarrttiiccuullaarr,, cceell aallrreellaa]]iieeii ccuu ppaarrtteenneerriiii bbuullggaarrii,, ddee oobbiieeccttiivvuullccoommuunn aall uurrggeenntt`̀rriiii ddeemmeerrssuurriilloorr ccoonnssaaccrraatteeiinntteeggrr`̀rriiii \\nn UUnniiuunneeaa EEuurrooppeeaann`̀..

Intensificat Schimbul de know-how [i cooperarea rom#no -

germanÒ delega]ie a Poli]iei Fe -

derale Germane, condus` dec`tre ddoommnnuull JJöörrgg ZZiieerrcckkee,,PPrree[[eeddiinntteellee BB..KK..AA.. WWiieessbbaaddeenn, aefectuat, recent, o vizit` oficial`, laBucure[ti, unde s-a \nt#lnit cuinspectorul general al Poli]ieiRom#ne, domnul chestor princi-pal Dan-Valentin F`tuloiu. {efuldelega]iei germane a apreciat \nmod deosebit m`surile reforma-toare \ntreprinse la nivel insti-tu]ional [i angajamentul doveditde poli]i[tii rom#ni \n lupta\mpotriva criminalit`]iitransna]ionale."Sunt impresionatde reforma institu]ional` princare a trecut Inspectoratul Gene -ral al Poli]iei Rom#ne [i cred c`progresele semnificative \nregistrate \ntr-untimp at#t de scurt au un rol foarte important\n procesul de aderare la Uniunea European`.

B.K.A. Germania dore[te s` continue acestschimb de know - how (bune practici) cuPoli]ia Na]ional` [i pentru c` lupta \mpotrivacriminalit`]ii este o problem` \n \ntregspa]iul european. Este esen]ial ca Rom#nias` participe [i pe viitor la task - force - ul[efilor de poli]ii din statele membre ale Uniu-nii Europene."

La r#ndul sù, [eful Poli]iei Rom#ne i-amul]umit [efului B.K.A Wiesbaden pentrusprijinul acordat p#n` \n prezent, remarc#ndfaptul c` expertiza primit` de speciali[tiirom#ni a stat la baza destructur`rii mai mul-tor grup`ri criminale organizate careac]ionau pe teritoriul celor dou` state. {efiipoli]iilor german` [i rom#n` au hot`rât sìntensifice schimbul de speciali[ti, \n scopul\mbun`t`]irii preg`tirii de specialitate a aces-tora [i a cunoa[terii mijloacelor [i metodelorde combatere a criminalit`]ii organizate, care

vor viza, \n special, combaterea traficului defiin]e umane, a traficului de droguri [i a cri -minalit`]ii informatice."

Convorbiri de bun augur,

la nivel ministerial|n aceea[i zi, domnul Jörg Ziercke,

[eful Oficiului Federal de Poli]ie Criminal` -B.K.A. din Republica Federal` Germania aavut o \nt#lnire de lucru foarte important` cudomnul Vasile Blaga, ministrul Ad mi -nistra]iei [i Internelor. Oaspetele german afost informat despre viziunea politic` a con-ducerii Ministerului Administra]iei [i Inter-nelor din Rom#nia privind sus]inerea ne -condi]ionat` a activit`]ii operative de specia -litate [i a cooper`rii \ntre structurile depoli]ie ale celor dou` state, pentru comba -

terea criminalit`]ii organizate trans-frontaliere.

Prezen]a unui Birou Permanant alB.K.A. la Bucure[ti prin implicareaactiv` a doi ofi]eri speciali[ti germani depoli]ie criminal` a demonstrat eficien]adesf`[ur`rii unor activit`]i de cooperaredirecte pe cazuri concrete cu valen]etransfrontaliere privind combaterea trafi-cului de droguri, a traficului de fiin]eumane sau a traficului de autovehiculefurate. Canalul de leg`tur` instituit prinBiroul Ata[atului de Afaceri Interne alM.A.I, la Berlin, reprezint` un alt ele-ment ce contribuie la combaterea efi-cient` a criminalit`]ii s`v#r[ite decet`]enii rom#ni pe teritoriul Germaniei,rezultatele, \n acest domeniu, fiind c#t sepoate de \ncurajatoare. Oaspe]ii germaniau mai avut \ntrevederi de specialitate cu

speciali[ti [i al]i factori decizionali din Mi -nisterul Justi]iei, Serviciul Rom#n de Infor-ma]ii [i Serviciul de Informa]ii Externe.

Poli]ia Rom#n ̀[i Poli]ia Bulgar`

Demersuri convergente\n vederea integr`rii \n Uniunea European`{eful Poli]iei Rom#ne, domnul chestor princi-

pal de poli]ie Dan Valentin F t̀uloiu [i [eful Poli]ieiBulgare, generalul Vladimir Petrov, au semnat un"Program comun de cooperare pe anii 2006 - 2007,\n aplicarea Acordului bilateral rom#no - bulgarprivind cooperarea \n combaterea criminalit̀ ]iiorganizate, traficului ilicit de stupefiante, substan]epsihotrope [i precursori, a terorismului [i celor-lalte infrac]iuni grave."

"Documentul de cooperare \ncheiat ast̀ zireprezint̀ o garan]ie \n plus pentru Uniunea Euro-pean ,̀ demonstr#nd astfel c ̀Poli]iile Rom#n ̀[iBulgar̀ sunt cu adevarat preg t̀ite s ̀lupte \mpre-un ̀ cu agen]iile de aplicare a Legii din statelemembre U.E. \mpotriva criminalit̀ ]ii." - a declarat{eful Poli]iei Na]ionale, domnul chestor principalde poli]ie Dan-Valentin F t̀uloiu. |n cadrul \nt#lniriiau mai fost discutate aspecte viz#nd progresele\nregistrate de cele dou ̀institu]ii privind stadiulpreg t̀irilor pentru aderarea Rom#niei [i Bulgarieila Uniunea European ̀ \n luna ianuarie 2007.Dup ̀cum se [tie, \n cadrul acestui proces, celedou ̀state au realizat un parteneriat foarte apreci-at de reprezentan]ii Comisiei Europene, motivpentru care acesta a fost amintit \n ultimul raportde ]ar̀ . Evenimentul a fost \nscris pe agendavizitei oficiale efectuate \n Rom#nia de ministrul deinterne bulgar, Rumen Petkov, la invita]ia omo-logului sù rom#n, domnul Vasile Blaga. Vizita aconstituit un moment important al contactelordiplomatice dintre autorita]ile rom#ne [i cele bul-gare, \n aceast̀ perioad ̀premerg t̀oare ader̀ riila Uniunea European .̀

AAnnttooaanneettaa DDAARRIIEE

cyan magenta yellow cyan magenta yellow black

Director onorificChestor principal Dan-Valentin F`tuloiu

Colegiul [tiin]ificChestor Bujor FlorescuComisar-[ef Gabriel }îruComisar Cornel Gabriel CiocoiuComisar Lauren]iu Mircea Sobu

IInnaa BB~~LLAANN,, VViioorreell TTUURRCCUU{{,, RRooxxaannaa GGHHEEOORRGGHHIIUU--PPAAPP,, LLeennaa MMIITTRROOII,,

AAnnttooaanneettaa DDAARRIIEE,, MMaarriiuuss TTOOMMAA,, ((rreeddaaccttoorrii));;

MMaarriiuuss PPOOPPEESSCCUU ((tteehhnnoorreeddaaccttoorr));; VViioorriiccaa MMAARRTTIINN,, EElleennaa IISSPPAASS ((ooppeerraattoorrii PPCC));;

MMiihhaaii DDOORROOBBAANN}}UU ((tteehhnniicc));; VVaassiillee AARRSSEENNEE ((ffoottoorreeppoorrtteerr))

RReepprroodduucc eerreeaa iinntt eegg rraa ll `̀ ss aauu ppaarr ]] ii aa ll `̀ aa mmaatt eerr ii aa ll ee lloo rr ,, ff `̀ rr `̀ aacc oorrdduu ll pp rreeaa ll aabb ii ll aa ll ccoonndduucc eerr ii ii rreeddaacc ]] ii ee ii ,, eess ttee iinn tteerrzz ii ss `̀ !!

||nncchhii ddeerreeaa eedd ii ]] ii ee ii :: oo rraa 1144 .. 0000

TELEFONTELEFON: 311.15.75, 311.27.45, 311.07.29DIFUZAREDIFUZARE: 311.09.02 sau int. 10298CENTRALACENTRALA: 303.70.80 INTERIOAREINTERIOARE 10284, 10283, 10286, 10290, 10298

PPUUBBLLIICCAA}}IIEE ||NNRREEGGIISSTTRRAATT~~ LLAA OO..SS..II..MM.. SSUUBBNNRR.. 003344001111//11999955 ;; CCAATTAALLOOGG PPRREESS~~ --NNrr.. 22005599,,

II..SS..SS..NN.. -- 11222233 -- 22882233TTiippaarr BBuuccuurree[[ttii

AAddrreessaa rreeddaacc]]iieeii:: MMiihhaaii VVoodd`̀,, nnrr.. 1177,, EEttaajj 44,, SSeeccttoorr 55,, ccoodd 7700662222,, BBuuccuurree[[ttii..

RReess ppoonnssaabb ii ll ddee nnuumm `̀ rrAAnnttooaanneettaa DDAARRIIEE

CCaapp ll iimmpp eeddeeRRooxxaannaa GGHHEEOORRGGHHIIUU PPAAPP

E -m a i l : p o l r om@ma i . g o v. r o

www. p o l i t i a r om a n a . r o / r e v i s t a _ p o l i t i e i /

C o n t : D . T. C . P. - M . B . R O 0 4 T R E Z 7 0 0 5 0 0 9 X X X 0 0 11 5 3C o d f i s c a l : 4 4 5 3 1 4 4

RReeddaaccttoorr -- [[eeff NNiiccuu[[oorr DDUULLGGHHEERRUU

3P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~2 P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~

AGENDA CONDUCERII I.G.P.R.

AA[[aa ccuumm aarr`̀ttaamm [[ii \\nn nnuumm`̀rruull aanntteerriioorr,,lluunnaa aauugguusstt aa \\nnsseemmnnaatt ppeennttrruu ppoollii]]ii[[ttii ooppeerriiooaadd`̀ aa bbiillaann]]uurriilloorr,, aa aannaalliizz`̀rriiii aaccttiivviitt`̀]]iiiiddeessff`̀[[uurraattee \\nn pprriimmaa ppaarrttee aa aacceessttuuii aann.. CCoonn--ttiinnuu`̀mm ppuubblliiccaarreeaa ssiinntteettiicc`̀ aa aacceessttoorr aannaalliizzeepprreezzeennttaattee jjuurrnnaallii[[ttiilloorr,, \\nn ccaaddrruull uunnoorr ccoonn--ffeerriinn]]ee ddee pprreess`̀ oorrggaanniizzaattee llaa sseeddiiuull II..GG..PP..RR..,,ddee cc`̀ttrree rreepprreezzeennttaann]]ii aaii UUnniitt`̀]]iiii CCeennttrraallee ddeeAAnnaalliizz`̀ aa IInnffoorrmmaa]]iiiilloorr [[ii aaii DDiirreecc]]iieeii PPoollii]]iieeiiddee OOrrddiinnee PPuubblliicc`̀..

Analiza, elementesen]ial \n eficientizarea

muncii de poli]ieStructurat` pe dou` mari paliere, analiz`

strategic` [i analiz` opera]ional`, noua unitatesprijin` managementul prin fundamentareadeciziilor luate pentru gestionarea resurselorinstitu]ionale [i prin sprijinirea activit`]ii deprevenire [i combatere a fenomenului crimi-nal sau al unor cazurideosebite.

La nivel centrallucreaz` 20 de persoane,\n cadrul D.G.P.M.B.func]ioneaz` un Birou deAnaliz` a Informa]iilor, iar\n fiecare jude] suntprev`zute c#te trei pos-turi. Media de v#rst` estede 30 de ani. Obiectivelesale sunt contribu]ia lareducerea cri minalit`]ii organizate, precum [ia infrac]io nalit`]ii stradale, implementareaunui sistem de management al performan]ei,cre[terea eficien]ei [i calit`]ii muncii.

Invitat la una dintre aceste \nt#lniri a fost[eful Serviciului Analiz` Strategic` din cadrulU.C.A.I., dl. inspector Aurel B`loi. Domnia saa prezentat ziari[tilor un scurt istoric al struc-turii, rezultatele ob]inute p#n` \n prezent [inoul concept interna]ional de condu cere amuncii de poli]ie pe baz` de informa]ii, "Intel-ligence led polichy".

Obiectivul, \n ceea ce prive[te perso -nalul Unit`]ii, a fost recrutarea unor spe-ciali[ti, mai ales din surs` extern`,preg`ti]i \n domenii cum ar fi: economico-financiar, sociologic, I.T., drept, informa]ii,criminalistic`, preg`tirea realiz#ndu-se cuspeciali[ti din Marea Britanie, Austria,Danemarca [i Spania.

|n timpul scurt de la \nfiin]area sa, aufost realizate analize strategice [iopera]ionale, care au permis \n]elegereamodului \n care este dispus` criminalitateala nivel teritorial. Acest fapt a dus la o redi-mensionare a for]elor de poli]ie \n func]iede zonele de manifestare [i de densitate apopula]iei. Pe baza trinomului analitic"Num`r de poli]i[ti - Volumul criminalit`]ii -Popula]ie", func]iile din jude]ele cu excedentau fost transferate c`tre jude]ele din estul]`rii, cu deficit de cadre.

Au mai fost realizate h`r]i ale crimi-nalit`]ii, \n fiecare semestru, \ncep#nd cu anul2003, cu toate jude]ele ]`rii, care prezint`

num`rul total de in -frac]iuni \nregistrate [i"h`r]i criminogene", pen-tru identificarea zonelorcu risc criminogen, opti-miz#ndu-se activitatea depatrulare a echipajelor depoli]i[ti. O astfel de strate-gie a fost aplicat` [i \ncadrul Proiectului "Litoral2006".Noutate este [i concep-

tul "Lucrare caracterpenal - L.C.P.", care informatizeaz` activitateade cercetare penal` prin realizarea, \n formatelectronic, a tuturor actelor procedurale,\ncep#nd de la momentul sesiz`rii [i p#n` lafinalizarea cercet`rilor. Stocarea structurat` aacestor date va revolu]iona munca poli]i[tilor,permi]#nd identificarea unor autorinecunoscu]i dup` modul de operare [i acce-sare rapid` a unui volum mare de informa]ii.Numeroase documente vor fi generateautomat, ceea ce va duce la economie de timp[i reducerea birocra]iei.

|n cadrul Programului PHARE 2006, au fostalocate 3,4 milioane de euro, din care 900.000sunt destinate pentru activit`]i de perfec]ionarea personalului, iar restul, pentru cre[tereacalit`]ii informa]iilor [i datelor colectate.

Preg`tirea personalului propriu, dar [imodernizarea [i eficientizarea muncii depoli]ie, pe baza unor analize concludente [iexhaustive, vor continua [i pe viitor. "Sunt \nderulare proiecte similare cu Europol, aic`ror reprezentan]i au fost pl`cut impre-siona]i de activitatea unit`]ii \n primul ei an defunc]ionare [i, \n special, de proiectele pe carele dezvolt` Unitatea", a precizat inspectorulAurel B`loi.

Dot`ri pe m`suraa[tept`rilor pentruordinea public ̀

[i siguran]a cet`]enilorUn alt invitat \n cadrul \nt#lnirilor cu

ziari[tii, care au avut loc \n cursul lunii tre-cute, a fost [i [eful Direc]iei Poli]ie OrdinePublic`, dl. comisar Cornel Ciocoiu, care aprezentat activitatea Direc]iei pe primele [aseluni ale acestui an. (continuare \n pag. 4)

TTeexxtt [[ii ffoottoo::MMaarriiuuss TTOOMMAA

|||| nnnn tttt #### llll nnnn iiii rrrr eeee cccc uuuu pppp rrrr eeee ssss aaaa

|n august 2005, a fost \nfiin]atÙnitatea Central` de Analiz` a Infor-ma]iilor (U.C.A.I.), al c`rei rol estede a colecta, stoca [i analiza infor-ma]iile ob]inute de poli]i[ti \n activi-tatea desf`[urat` pentru o mai bun`valorificare a acestora \n scopulfurniz`rii de solu]ii pentru\mbun`t`]irea muncii operative.

|n ziua de 31 august a.c.,la Centrul Cultural al Minis-terului Administra]iei [i Inter-nelor, \n prezen]a domnilorVasile Blaga, ministrul Admi -nistra]iei [i Internelor, MihailH`rdù, ministrul Educa]iei [iCercet`rii, Constantin Dasc`lu,secretar de stat \n MinisterulTransporturilor, Construc]iilor[i Turismului, chestor principalDan-Valentin F`tuloiu, inspec-tor general al Poli]iei Rom#ne,chestor Gheorghe Popa, ad -junct al [efului Poli]ieiRom#ne, a altor directori dincadrul I.G.P.R., a reprezen-tan]ilor media, precum [i aaltor invita]i, a avut loc evalu-area final` a rezultatelor Pro-gramului Partenerial "Stopaccidentelor rutiere! Via]a areprioritate!".

Lansat la 19 ianuarie a.c., ProgramulPartenerial pentru prevenirea [i comba -terea accidentelor rutiere, ini]iat deInspectoratul General al Poli]iei Rom#ne[i realizat cu participarea unor institu]iidin sectorul public, firme private [i ONG-uri cu atribu]ii ori preocup`ri \n dome -niul rutier, a avut scopul de a reduce cucinci la sut`, la nivel na]ional, p#n` la 31iulie a.c., accidentele grave de circula]ie.La baza elabor`rii acestui program s-aaflat un studiu asupra dinamicii [icauzelor accidentelor rutiere, realizat lanivel na]ional de c`tre speciali[ti ai Insti-tutului pentru Cercetarea [i PrevenireaCriminalit`]ii - I.G.P.R. [i ai Centrului deStudii Accidentologice din Ia[i, studiucare a relevat c` factorii cu cea mai mareinciden]` \n producerea acestor tragediirutiere sunt indisciplina pietonilor \n tra -fic [i viteza excesiv`.

Dup` cum a relevat dl chestor Gheor -ghe Popa, adjunct al [efului Poli]ieiNa]ionale, ini]iator [i coordonator alacestei campanii, obiectivele vizate \ncadrul Programului au fost: *con[tientizarea opiniei publice asupradinamicii [i consecin]elor accidentelorrutiere; * diminuarea num`rului acestoraccidente, av#nd drept cauze viteza exce-siv` [i indisciplina pietonilor; * dez-voltarea colabor`rii cu alte institu]ii cuatribu]ii \n domeniu.

Dintre activit`]ile importante derulatepe durata Programului enumer`m: *elaborarea de studii pe plan local, \n bazac`rora fiecare inspectorat jude]ean depoli]ie [i-a stabilit propriul procent dereducere a accidentelor grave; * ini]iereacampaniilor media pentru prevenireaaccidentelor rutiere, campanii sus]inutede videoclipuri [i spoturi audio, materialecu recomand`ri av#nd caracter educativ -preventiv. De asemenea, au fost dis-tribuite cet`]enilor 733.924 afi[e, pliante[i flutura[i, au fost montate 544 bannere[i panouri, iar cet`]enii strìni, la intrarea\n ]ar`, au primit pliante \n limba englez`(3.000). Au mai fost realizate 13.000 emi-siuni, interven]ii [i interviuri la posturileradio-tv [i publicate \n presa scris` 7.913articole. S-au organizat \nt#lniri interac-tive cu grupuri - ]int` din cadrul com-paniilor de taxi, [colilor de [oferi [ifirmelor ce au ca obiect de activitatetransportul de persoane [i m`rfuri. S-auini]iat activit`]i de prevenire a acciden-telor rutiere \n 13.212 unit`]i [colare, aic`ror beneficiari au fost 553.982 elevi,profesori, p`rin]i [i bunici, fiind organi-zate [i 145 de concursuri pe teme de

educa]ie rutier` destinate elevilor dinclasele IV- VII.

Intensificarea supravegherii traficuluirutier s-a realizat prin amplasareacamerelor video, cu predilec]ie \n zonelecu risc ridicat de producere a acciden-telor, prin suplimentarea num`ruluiunit`]ilor mobile care au \n dotare radare,c#t [i prin supravegherea aerian` cu aju-torul Unit`]ii Speciale de Avia]ie a M.A.I.Au fost organizate 44.144 ac]iuni [i activ-it`]i specifice pentru identificarea [ofer-ilor care \ncalc` regulile de circula]ie,fiind constatate 1.158.104 contraven]ii,dintre care 617.580 pentru nerespectarearegimului legal de vitez`, 172.073 pentrutravers`ri neregulamentare ale pietonilor[i 368.451 pentru neportul centurii de si -guran]`. Poli]ia Rom#n`, \mpreun` cuA.R.R. [i R.A.R., a desf`[urat 7.242ac]iuni, concretizate \n aplicarea a 86.497sanc]iuni [i re]inerea a 21.230 certificatede \nmatriculare. Modul de derulare aProgramului a fost monitorizat [i coordo-nat de un Grup de Lucru constituit lanivel central [i compus din reprezentan]iai partenerilor implica]i.

Rezultate

Rezultatele ob]inute \n urmadesf`[ur`rii activit`]ilor prev`zute \ncadrul Programului au fost sintetizateastfel: * reducerea cu 12,70 la sut`, com-parativ cu perioada similar` a anului tre-cut a num`rului accidentelor cu urm`rigrave; * diminuarea cu 13,05 la sut` anum`rului persoanelor decedate - [tiutfiind c` \n ]ara noastr` peste 2.500 de per-soane mor \n accidentele rutiere,num`rul acestora fiind echivalentul dis-pari]iilor de pe harta Rom#niei a uneilocalit`]i rurale de m`rime medie; *sc`derea cu 12,49 la sut` a num`ruluir`ni]ilor grav; * eliminarea "punctelornegre" de pe raza mai multor localit`]i; *realizarea unui studiu privind influen]afactorului "drum" asupra dinamicii acci-dentelor produse \n zona "DealulFeleacu", de pe DN 1 \n jude]ul Cluj, cupropuneri de reducere a riscului rutier; *organizarea [i sus]inerea campaniei pre-ventive dedicat` portului centurii de si -guran]`, prin promovarea, la posturile tv,a unui videoclip tematic.

"Pentru men]inerea [i \mbun`t`]ireaacestor rezultate [i av#nd \n vedere Pro-gramul Uniunii Europene de reducere aaccidentelor de circula]ie cu 50 la sut`,p#n` \n 2010, Poli]ia Rom#n` va continua[i va diversifica ac]iunile de prevenire aaccidentelor de circula]ie, precum [i acelor de educa]ie rutier`. |mpreun` am\nceput, \mpreun` vom continua, trebuies` reu[im", a concluzionat dl chestorGheorghe Popa.

At#t ministrul Educa]iei [i Cercet`rii,dl Mihail H`rdù, c#t [i secretarul destat Constantin Dasc`lu, din cadrul Mi -nisterului Transporturilor, Construc]iilor[i Turismului, au considerat aceast` cam-panie o reu[it`, felicit#nd M.A.I., Poli]iaRom#n`, pentru rezultatele ob]inute,fiind convin[i, dup` cum au afirmat, c`via]a are prioritate!

|n discursul sù, pe care \l repro-ducem integral, dl Vasile Blaga, ministrulAdministra]iei [i Internelor, a felicitatPoli]ia Rom#n`, celelalte institu]ii impli-cate \n program, reprezentan]ii media:

"Am convingerea c` nu exist` CodRutier perfect [i, mai ales, nu a fost inven-tat înc`, în nici o ]ar`, acel Cod Rutiercare s` îi fac` pe [oferi ferici]i.

Un astfel de act normativ poate fi pri -vit din dou` unghiuri, diametral opuse.

|ntâi, din perspectiva [oferului gr`bitsau teribilist, sau a pietonului care vreas` treac` pe unde îl taie capul, CodulRutier poate fi privit ca un act care

prevede reguli - mai stricte sau mai pu]instricte - [i sanc]iuni - mai u[oare sau, dim-potriv`, drastice, toate inventate parc`înadins ca s` ne fac` s` întârziem lalucrurile importante pe care le avem def`cut în fiecare zi.

Din cealalt` perspectiv`, vedem altce-va: un set de garan]ii privind siguran]anoastr`, atunci când ne afl`m pe dru-murile publice. Un set de garan]ii care ned` posibilitatea s` ie[im din cas` f`r` s`ne gândim c` exist` mari [anse sàjungem pe un pat de spital sau, Doamnefere[te, chiar mai rù.

Despre noul Cod Rutier, care va intraîn vigoare în numai câteva s`pt`mâni, amauzit critici care mai de care mai vehe-mente, unele chiar mai pu]in academice.

|ns`, în fiecare an, î[i pierde via]a pe[osele un num`r de oameni comparabilcu popula]ia unei comune mijlocii, iarînc` de dou` ori pe atâ]ia sunt r`ni]igrav.

|n numai doi ani, 2004 [i 2005,aproape 5.000 de oameni au murit, înRomânia, în accidente de circula]ie, iarpeste 11.000 au fost r`ni]i grav. Adic`, înfiecare zi, [i-au pierdut via]a 6 sau 7oameni, iar al]i 15 au suferit r`ni carele-au schimbat via]a în mod radical.

|n aceste condi]ii, c`reia dintre celedou` perspective trebuie s` îi d`m prio -ritate? |n mod evident, celei care neîndeamn` la pruden]`.

Vreau s` subliniez dou` aspecte caremi se par extrem de importante în acestcontext.

Codul Rutier este obligatoriu pentrutoat` lumea. Demnitar - nedemnitar,poli]ist - nepoli]ist, nimeni nu este scutitde respectarea lui.

|n acest moment, de exemplu, unnum`r mare de parlamentari au per-misul de conducere suspendat pentru c`nu au respectat legea. Vreau ca acestsemnal s` fie clar pentru to]i cei care arputea fi tenta]i s` abuzeze de func]ie,când se afl` la volan: nu avem de gând s`închidem ochii pentru nimeni.

De asemenea, vreau s` anun] c` amdecis modificarea reglement`rilorinterne ale ministerului, în a[a fel încâtpoli]i[tii care provoac` accidente de cir-cula]ie s` fie tra[i la r`spundere pe linieprofesional`, pe lâng` sanc]iuneaprev`zut` de Codul Rutier, pentru c`num`rul incidentelor rutiere din vinapoli]i[tilor [i a altor angaja]i ai Minis-terului Administra]iei [i Internelorr`mâne în continuare ridicat.

Tot în ceea ce îi prive[te pe poli]i[ti,doresc s` fac apel la ace[tia s` nu se laseimpresiona]i de calit`]ile oficiale pe care leau persoanele care încalc` normele rutiere,de numele pe care le invoc` ace[tia sau decâte zeci de mii de euro cost` ma[inile lor.La volan, [i ministrul Administra]iei [iInternelor este tot cet`]ean, la fel [i [efulPoli]iei, [i trebuie s` respecte acelea[i reg-uli ca [i restul cet`]enilor.

De asemenea, încurajez Poli]iaRomân` s` continue [i s` dezvolte sis-temele de supraveghere electronic` adrumurilor publice.

Eficien]a acestora s-a dovedit deja [iconstituie o garan]ie în plus pentru faptulc` nici un [ofer care î[i permite s` pun`via]a altora în pericol, înc`lcând legea, nuva r`mâne nesanc]ionat, pentru c` esteposibil ca o sanc]iune dur` [i aplicat` latimp s` însemne o via]` salvat`.

Acela[i regim trebuie s` se aplice, înacela[i timp, pietonilor care nu respect`regulile de circula]ie. Am remarcat c`peste o treime din accidente se datore-az` lipsei de disciplin` a pietonilor - rea -litate grav`, care trebuie s` ne preocupe[i pe care trebuie s` o combatem prinridicarea nivelului de educa]ie [i de pre-venire, dar [i prin sanc]iuni.

|n încheiere, doresc s` felicit Poli]iaRomân` [i celelalte institu]ii implicatepentru rezultatele ob]inute prin inter-mediul acestui program. Ac]iunile tre-buie s` continue [i chiar s` fie intensifi-cate, pentru a p`stra acela[i ritm dereducere a num`rului de accidenterutiere c`rora le cad victime, adesea,p`rin]ii, prietenii sau vecinii no[tri.

V` doresc succes în continuare!"

Remember

|n final, reprezentan]i ai arti[tilor [i aimedia, demonstr#nd c` sunt al`turi dePoli]ia Rom#n`, pentru a salva c#t maimulte vie]i, au adus \nc` un omagiucolegilor lor (Teo Peter, Laura Stoica,Cristian Nemescu, Andrei Tonciu, Cris -tianM`rgescu, Arustei Radu Dumitru) alec`ror destine [i crea]ii au fost prematurfr#nte \n accidente rutiere. S-a ]inut unmoment de reculegere, \n luminalum#n`rilor, aprinse pentru sufletele lor.Moment emo]ionant [i de solidaritate \nhot`r#rea de a demara alte [i alte pro-grame de prevenire a accidentelor rutiere,\ntru salvarea c#t mai multor vie]i.

PPaaggiinn`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee RRooxxaannaa GGHHEEOORRGGHHIIUU--PPAAPP

„Stop accidentelor rutiere! Via]a are prioritate!“Evaluare final` a unui Program de succes

ccyyaann mmaaggeennttaa yyeellllooww bbllaacckkccyyaann mmaaggeennttaa yyeellllooww bbllaacckk


|||| nnnn tttt #### llll nnnn iiii rrrr eeee cccc uuuu pppp rrrr eeee ssss aaaa((uurrmmaarree ddiinn ppaagg.. 22))

Dot`ri pe m`suraa[tept`rilor, pentruordinea public` [i siguran]acet`]enilor

{eful Direc]iei, ddll.. ccoommiissaarr CCoorrnneellCCiiooccooiiuu, a prezentat rezultatele activit`]iidesf`[urate \n primele \n [apte luni aleacestui an, dar [i obiectivele pentru\ntregul anul 2006. O poli]ie de ordinepublic` modern`, compatibil` cu struc-turile similare din poli]iile europene [iadaptat` cerin]elor comunit`]ii ro -m#ne[ti, cre[terea nivelului de preg`tireprofesional` a poli]i[tilor, crearea cadru-lui legislativ adecvat [i asigurarea supor-tului logistic necesar realiz`rii unei acti -vit`]i eficiente [i stoparea trenduluiascendent al micii criminalit`]i, \n spe-cial cea stradal`, sunt doar c#teva dintreaceste obiective

Preg`tirea profesional`

|n domeniul preg`tirii profesionale, afost elaborat “Manualul de bune practicide interven]ie pentru poli]istul de ordinepublic`”, iar, \mpreun` cu colegii no[tride breasl` de la Studioul de Film dincadrul D.I.R.P. a MAI, a fost turnat unfilm didactic ce prezint` tactica inter-ven]iei poli]istului de ordine public`.|mpreun` cu exper]ii elve]ieni, a fostelaborat „ Manualul poli]iei de proximi-tate” [i a mai fost realizat un film desprepoli]ia de proximitate, \n scopulcunoa[terii atribu]iilor [i modului sù deac]iune. {i asta nu este totul. La nivelulunit`]ilor teritoriale a fost introdus sis-temul de preg`tire continu` a poli]i[tilorprin formatori [i a fost implementat unsistem de evaluare a poli]i[tilor deordine public`, bazat pe indicatori cuan-tificabili, specifici domeniului \n care ei\[i desf`[oar` activitatea.

|n cadrul Programului PHARE 2004 -\nt`rirea cooper`rii poli]iene[ti, \mpre-un` cu exper]ii spanioli [i francezi se varealiza Manualul de bune practici deinterven]ie destinat poli]i[tilor, jan-darmilor [i poli]i[tilor comunitari. Tot caobiectiv pentru acest an, va fi introdus, \ntoate institu]iile de \nv`]`m#nt alepoli]iei [i la nivelul tuturor structuriloroperative sau neoperative, [i sistemule-learning, pentru formare ini]ial` [i con-tinu` la distan]`.

Suport logisticdeosebit

Un capitol din activitatea lor, cu carese m#ndresc poli]i[tii de la “Ordine Pu -blic`”, este cel al dot`rii. Aceasta s-a\mbun`t`]it cu… 4.000 de autovehiculenoi Dacia Logan, pentru patrularea \nscopul men]inerii ordinii publice: 1.650pentru mediul urban cu inscrip]ia„Poli]ia” [i 2.350 pentru mediul rural, cuinscrip]ia „Poli]ia Rural`”

Despre acest lucru, dl. comisar Cor-nel Ciocoiu a spus c` „ …cele peste 40de milioane de euro, investi]i \nachizi]ionarea acestor autoturisme tre-

buie sa aduc` rezultate. Pentru primadat`, Poli]ia Rural` prime[te bani pentrutehnic` [i renovarea sediilor”.

La capitolul “realiz`ri” a mai fostbifat` [i elaborarea Strategiei de dez-voltare [i modernizare a capacit`]ii deinterven]ie [i ac]iune a poli]i[tilor dinmediul rural. Aceasta cuprinde ac]iuni

clare - resurse umane [i logistice,preg`tirea personalului, atragerea [i sta-bilitatea poli]i[tilor etc. - pentrurealizarea unui serviciu poli]ienesc decalitate la sate.

Programele parteneriale ce vizeazàpropierea de comunitate, imple-mentarea conceptului poli]iei de proxim-itate, au constituit un obiectiv importantal activit`]ii poli]iei de ordine public`. |nprezent, sunt \n derulare 320 de astfel deproiecte [i programe parteneriale, cupeste 400 de parteneri din cadrul admin-istra]iei publice locale, ONG-urilor,mediului de afaceri [i altor institu]ii alestatului. Acestea vizeaz`, \n principal,prevenirea violen]ei \n zona [i incintaunit`]ilor de \nv`]`m#nt, protec]ia copi-ilor [i tinerilor, integrarea cet`]enilor deetnie rrom`, prevenirea [i combatereatraficului [i consumului de droguri, pre-cum [i a violen]ei de orice fel.

La nivel na]ional, \n parteneriat cuceilal]i colegi din alte structuri, cuAdministra]ia public` local`, Jandarme-ria, Poli]ia Comunitar`, Autoritatea Teri-torial` de Ordine Public`, societ`]i pri-vate de paz` [i protec]ie [i societateacivil`, poli]i[tii de ordine public` par-ticip` [i la derularea unor programe,cum ar fi „Siguran]a ta conteaz`”, \n sis-tem integrat, pentru prevenirea crimi-nalit`]ii stradale. Acestea urm`resc s`contracareze [i evolu]ia necores -punz`toare a dinamicii accidentelor decircula]ie, s` preven` [i s` combat` trafi-cului [i consumului ilicit de droguri [icel intern [i interna]ional de persoane,migra]ia ilegale, prostitu]ia [i pro -xenetismul.

Criminalitateastradal` - oricelung` c`l`torie \ncepe cu un pasUn proverb chinez, pus \n practic` \n

stil american, adoptat [i adaptat larealit`]ile locale. CCrriimmiinnaalliittaatteeaa ssttrraaddaall`̀ -un sector al muncii de poli]ie americane,din ce \n ce mai important. Noua mental-

itate a colegilor de peste Ocean este cèa st` la baza marii criminalit`]i [i redu -cerea acesteia, ca prim pas, poate aveaca rezultat nu numai o cre[tere a sigu-ran]ei cet`]enilor [i o atitudine mai favor-abil` a acestora fa]` de Poli]ie, deJusti]ie, \n general, ci [i o sc`dere anum`rului infrac]iunilor grave.

Grija pentru combaterea sa esteevident`. De la \nceputul anului, aufost sesizate peste 32.000 deinfrac]iuni stradale, reprezent#nd10,4% din totalul infrac]iunilorsesizate, peste 91% fiind comise \nmediul urban [i 8,5% \n cel rural.Fa]` de \nceputul anului, se con-stat` o sc`dere a infrac]ionalit`]iistradale, astfel c`, \n luna iulie,sc`derea era de 45% fa]` de luna ia -nuarie 2006.

Este pentru prima dat` c#ndnum`rul infrac]iunilor comise \nstrad` se situeaz` sub nivelul \nre -gistrat \n aceea[i perioad` a anului2005. Reducerea constant`, \nfiecare lun`, a criminalit`]ii stradalerelev` viabilitatea m`surilor de pre-venire adoptate pentru cre[tereagradului de siguran]` alcet`]eanului [i reducerea crimi-nalit`]ii. Din totalul infrac]iunilorstradale sesizate, cele comise cu

violen]` reprezint` 9,4%. Fa]` de\nceputul anului, t#lh`riile stradalesesizate au sc`zut cu peste 40%.Infrac]iunile de furt reprezint` 83% dintotalul infrac]iunilor stradale sesizate,majoritatea fiind furturi din auto [i dinsociet`]i comerciale. Fa]` de \nceputulanului, infrac]iunile de furt au sc`zut cuaproape 50%.

Poli]i[tii de ordine public` au con-statat 7% din totalul infrac]iunilor legate detraficul [i consumul ilegal de droguri con-statate de c`tre Poli]ia Rom#n`. Cursurilede preg`tire realizate cu speciali[ti dincadrul structurilor antidrog au condus lao \mbun`t`]ire vizibil` a activit`]ii \nacest domeniu. Eficien]a preg`tirii speci-fice [i \n domeniul propriet`]ii intelec-tuale este demonstrat` de faptul c` efec-tivele poli]iei de ordine public` au con-statat jum`tate din acest tip de fapte.

Criminalitatea \n mediul rural

Dac`, odinioar`, ve[nicia se n`[tea lasat, relele obiceiuri [i apuc`turi fiind“privilegiul” marilor ora[e [i t#rguri,ast`zi lucrurile nu mai stau deloc a[a. Omare parte din acestea au \mbr`catstraie “populare”. Din totalul infrac -]iunilor, de circa 300.000, mai mult de otreime au fost \nregistrate \n mediulrural.

Infrac]ionalitatea \n aceast` zonèste caracterizat`, \n special, de faptecomise cu violen]`, 34% din total, majori-tatea fiind v`t`m`ri corporale - 43%,loviri sau alte violen]e - 36%, furturi - 28%din totalul celor sesizate [i infrac]iuni laregimul silvic – 84% din totalul unor ast-fel de fapte. Trebuie men]ionat [i faptulc` num`rul infrac]iunilor de omor asc`zut cu 4,5%, iar al celor de t#lh`rie cu85%.

Se \nregistreaz`, \ns`, cre[teri la fur-turile din locuin]e, unde proprietariisunt \n strìn`tate sau din casele devacan]`, cu peste 50% [i la furturile dinsociet`]i comerciale, cu 37%. Asupraacestora, [eful D.P.O.P. a atras, \ndeo -sebi, aten]ia. |n plus, societ`]ile comer-

ciale din zonele rurale, care vor sesizapagube realizate prin furt, nefiind dotatecu alarme, vor fi amendate.

|n ceea ce prive[te infrac]iunile laregimul silvic, m`surile adoptate \mpre-un` cu structurile Ministerului Agricul-turii P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale acondus la diminuarea tìerilor ilegale cu74%.

“Un obiectiv, oarecum inedit, dar pri-oritar al poli]i[tilor de la sate \l constitu-ie [i combaterea migra]iei ilegale, a con-trabandei [i prostitu]iei. {efii posturilorunde a fost cultivat canabis, unde se faceprostitu]ie sau au sta]ionat grupuri demigran]i ilegali, vor fi responsabili”, amai precizat comisarul Cornel Ciocoiu.

Prinderi \n flagrant [i interven]ii…

la chibritEste bine [tiut faptul c` o bun` pre-

ven]ie face c#t zece interven]ii [i c` orapid` interven]ie rezolv` cazul pejum`tate. |n cele [apte luni de la\nceputul anului au fost realizateaproape 230.000 de interven]ii la soli -cit`ri prin Sistemul Unic de Apeluri deUrgen]` 112, dintre care 180.000, \nmediul urban [i 50.000, \n mediul rural.

|n 75% dintre cazuri, timpul necesara fost de sub zece minute, iar \n 13%, desub 15 minute.

Comparativ cu primele [apte luni aleanului 2005, num`rul prinderilor \n fla-grant realizate de c`tre poli]i[tii deordine public` a crescut cu peste 20% .Ace[tia au descoperit mai mult dejum`tate din totalul infrac]iunilor con-statate \n flagrant de Poli]ia Rom#n`.

Comisarul Cornel Ciocoiu a maiamintit [i jude]ele cu criminalitatea ceamai ridicat` - Timi[, Cluj, Bra[ov, Con-stan]a, Ia[i etc. – dar [i faptul c`, demulte ori, victimele nu colaboreaz` cuPoli]ia sau cet`]enii nu ajut` victima \ntimpul realiz`rii infrac]iunii.

Priorit`]i pentruviitor

|n finalul \nt#lnirii cu ziari[tii, [efulDirec]iei Poli]iei de Ordine Public` af`cut cunoscute [i obiectivele \n dome-niul \mbun`t`]irii comunic`rii, a atitu-dinii [i comportamentului poli]istului deordine public`, cele de cre[tere a efi-cien]ei dispozitivului de patrulare, prinrealizarea acestuia pe baza analizeicriminalit`]ii [i utilizarea h`r]ii crimino-gene [i cre[terea nivelului de preg`tirea poli]i[tilor, \n special cu privire lamodul de interven]ie [i de mediere aconflictelor. Poli]i[tii ce refuz` mituireavor fi premia]i, lucru care a \nceput s`fie realizat deja. De la \nceputul anului,zeci de poli]i[ti au semnalat tentative demituire, jude]ul Vaslui fiind unul dintrejude]ele cu cel mai mare num`r de astfelde cazuri.

A fost o analiz` c#t se poate deelocvent` a Poli]iei de Ordine Public`, oanaliz` care a dovedit c` aceast`structur` este [i trebuie s` r`m#n`cea mai important` din punct devedere social, trebuie s` r`spund` lacerin]ele unei Poli]ii moderne: de aservi [i de a proteja.

PPaaggiinn`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee::

Orice discu]ie cu [eful Inspectoratului de Poli]ieal Jude]ului Timi[ nu poate fi dec#t interesant`.Aceasta fiindc` domnul comisar-[ef CristinnL`p`dat \[i trìe[te voca]ia de poli]ist la o tempe -ratur` \nalt`, cu responsabilitatea pe care i le con-fer` experien]a profesional` [i for]a unui colectivcare adun` laolalt` valoare, energie, tinere]e... {i-a

deschis, cu spontaneitate [i sinceritate, "sertarelesufletului" [i ne-a prezentat, f`r` nici o re]inere,"problemele casei", adic` cele ale unui inspectoratcare gestioneaz`, sub cupola legii, o situa]ie opera-tiv` "complex` [i variat`, de la furturi m`runte, lacrime deosebit de grave", \n condi]iile \n careTimi[ul este cel mai mare jude] al ]`rii (8.697 kmp`tra]i) [i are o popula]ie stabil` de 687.377

locuitori. Starea infrac ]io -nal` este, din p`cate,

foarte "generoas`".Numai \n

acestan, \n ju -de] au fostcomise [aseomoruri, po li -]i[tii finaliz#ndrespectivele dosarecu identificarea auto-rilor. Poli]i[tii de lainvestiga]ii crimi-nale mai au \n lucru\nc` 22 de dosarede omor care "vin\ncoace" din 1990.Potrivit aprecierilor f`cutede domnul comisar-[efCristinn L`p`dat, privindinfrac]ionalitatea \nregistrat`, cele maimulte infrac]iuni sunt s`v#r[ite de cet`]enicare provin din alte zone geografice, cunoscut`fiind atractivitatea jude]ului, care ofer` locuri demunc` bine pl`tite, fiind un jude] cu o dezvoltareeconomic` peste media pe ]ar`, cu o rat` a [omaju-lui sub doi la sut`, cu masive investi]ii.

Fiind situat pe grani]`, cu trei puncte de trecerea frontierei, jude]ul Timi[ preia un tranzit ridicat depersoane, printre care [i cei care \ncalc` legea.Dac` infrac]ionalitatea economico-financiar` a\nregistrat "cote de pericol" (2.465 de fapte sesizate,cu 762 mai multe dec#t \n cursul anului 2005),infrac]iunile judiciare, cele care \i fac cet`]eanuluivia]a imposibil` [i-i produc disconfort, au sc`zut \nacest an cu 762 de fapte.

S-au \nt#mplat [i \n jude]ul Timi[ evolu]ii logis-tice notabile, ceea ce a creat un plus de dinamism aldispozitivelor de patrulare [i interven]ie. 156 Dacii-Logan str`bat zi [i noapte str`zile, [oselele ora[elor[i localit`]ile rurale. Am re]inut [i din preocup`rile[i grijile inspectorului [ef legate de realit`]ile opera-

tive: "Suntem judeca]i [i aprecia]i la volumulinfrac]ionalit`]ii \n raport cu num`rul de poli]i[ti dinstatul de func]ionare. |n realitate, num`rulpoli]i[tilor care lucreaz` \n operativ este mai mic.204 poli]i[ti din inspectorat desf`[oar` alt gen deactivit`]i, c`rora li se adaug` alte c#teva sute care nusunt poli]i[ti de judiciar, care nu instrumenteaz`

dosare penale. Aceast` realitateva trebui redimensionat` [i \nfunc]ie de noul Cod Penal. |njude]ul Timi[ exist` un poli]ist la540 de locuitori, ceea ce estepu]in. Cu toate acestea, indica-torii statistici demonstreaz` c`se lucreaz` bine. La furturi - osc`dere de 520 de infrac]iuni, lat#lh`rii - un minus de 20 defapte".

Pentru a oferi o oglind` arealit`]ii operative la nivel dejude], v` oferim o simpl` cifr`statistic`. La \nceputul acestuian erau \n lucru 24.602 dosarepenale. Cu 4.191 mai multedec#t \n anul trecut. Se poateimagina, astfel, volumul demunc` al poli]i[tilor timi[eni.

Cu toate c` jude]ul Timi[are o popula]ie de 687.377 de

locuitori, centrul gravita]ional al activit`]iipoli]iene[ti r`m#ne municipiul Timi[oara, cu o po -pula]ie de peste 350.000, c`reia i se adaug` 34.000de studen]i care "locuiesc" aici nou` luni pe an [i32.000 de flotan]i [i tot at#]ia cei care locuiescf`r` forme legale. "Este \mbucur`tor faptul c` \njude]ul Timi[ [i, mai ales, \n Timi[oara, nu avemgrup`ri criminale care s` creeze probleme. Avemnou` grupuri care sunt monitorizate [i vom inter-veni la momentul oportun pentru a-i trimite acolounde le este locul. Nu avem persoane care se

drogheaz` pe strad`. De[i ponderearromilor este de 1,9 la sut`, ace[tia nu

creeaz` probleme, cis-au in -

t e g r a tsocial. Nu

au fost evenimentestradale [i am rea -

lizat o bun` colaborare cu jandarmii [i cupoli]ia comunitar` pentru a crea un sistem deordine public` integrat..."

Tinere]e de nota zecePentru Inspectoratul de Poli]ie al jude]ului

Timi[ cuvintele - cheie pentru perioadaurm`toare sunt: reducerea infrac]ionalit`]iistradale, apropierea de cet`]eni [i preg`tireacontinu` a personalului. Un recent sondaj deopinie \n r#ndul locuitorilor jude]ului arat` c`75 la sut` dintre ei au \ncredere \n poli]ie, iar 68la sut` se simt \n si guran]` pe strad` [i \nlocuin]`.

Din ini]iativa conducerii Inspectoratului,]in#nd cont de "fluxul de tinere]e" din acest an, seurm`re[te, cu mare grij`, preg`tirea tinerilorpoli]i[ti [i poli]iste. Cele mai des folosite formefiind cursurile intensive, preg`tirea individual` [itest`rile periodice. "Faptul c` peste 20 la sut` dintinerii nou \ncadra]i au studii superioare, cudiplom` de licen]`, ne d` speran]a c`, \n cel multun an, ace[tia vor fi integra]i \n sistem." - a ]inuts` ne asigure inspectorul [ef.

|n jude]ul Timi[ - 156 Dacii Logan str`bat zi [i noapte str`zile [i [oselele

TTTTOOOOPPPP----PPPPOOOOLLLL IIIICCCCEEEEIat` c#teva statistici care vorbesc, de la sine, despre

poli]i[tii timi[eni. Situa]ia prezentat` se proiecteaz` peprimul semestru al acestui an: 1.306 infrac]iuni la 100.000locuitori (I.P.J.Timi[-locul 7 pe ]ar`). Volumul criminalit`]iisesizate: 8.602 (+ 904 fa]` de aceea[i perioad` a anului tre-cut).

IInnffrraacc]]iiuunnii ccoonnssttaattaattee:: 6.256 (fa]` de 4.608 \n sem. I 2005(5.023 mediul urban, 1.233 mediul rural). 1.744 sunt denatur` economico-financiar`, 3.425 judiciare.

Din punct de vedere al infrac]iunilor de natur` judiciar`,constatate, IPJ Timi[ ocup` locul I pe ]ar`.

VVoolluummuull ccrriimmiinnaalliitt`̀]]iiii ssoolluu]]iioonnaattee:: 3.713 (+864) - locul 8pe ]ar`.

Din totalul celor solu]ionate, 942 (+176) sunt de naturèconomic` financiar`, 1.369 (+300) sunt de natur` judiciar`,iar 1.402 (+388) sunt de alt` natur`.

PPeerrssooaannee cceerrcceettaattee:: 2.984 (792 pentru infrac]iuni eco-nomico- financiare, 1.347 pentru infrac]iuni judiciare, iar 845pentru infrac]iuni de alt` natur`. I.P.J. Timi[ ocup` locul 3 pe]ar` \n ceea ce prive[te num`rul de persoane \nvinu-ite/inculpate pentru furt (507), fiind pe primul loc la per-soanele cer cetate pentru furt din auto (63) [i de auto (35),precum [i persoane cercetate pentru infrac]iuni la regimulcircula]iei rutiere (221).

IInnffrraacc]]iioonnaalliittaatteeaa ssttrraaddaall`̀:: sesizate: 1.137 infrac]iuni,(volum de 95 infrac]iuni la 100.000 locuitori, diminuare anum`rului de infrac]iuni sesizate cu 16% fa]` de aceea[iperioad` din 2005.

Din total mediu urban, 866 se reg`sesc \n municipiulTimi[oara.

Cre[teri înregistreaz` furturile din auto, de la 73 (2005) la94, [i tâlh`riile de la 70 la 92.

Furturile (\n general) înregistreaz` sc`deri cu 24,76 %, dela 1.238 anul trecut, la 976. Scad furturile din auto cu 46,2 %,furturile din societ`]i comerciale cu 45,16 %.

DDiinnaammiiccaa ffaapptteelloorr ccuu AA..NN..:: |n perioada de referin]` s-au înregistrat 2.919 fapte cu

A.N. [i au fost solu]ionate 1.973 (locul II pe ]ar` dup` jude]ulIa[i). |n prezent, \n eviden]` figureaz` 13.942 fapte cu AN.

Pozitiv este faptul c` cele opt infrac]iuni de omor înregis-trate \n semestrul I au fost solu]ionate \n procent de 100%, toateprin identificarea autorilor [i trimiterea acestora \n judecat`.

Rezultate foarte bune au fost \nregistrate [i pe linia Ser-viciului de Investigare a Fraudelor. Dac` anul trecut acestserviciu se clasa pe locul 28 pe ]ar`, \n acest an, ocup` locul3. Au fost sesizate 2.113 infrac]iuni pe aceast` linie [i con-statate 1.744 infrac]iuni. Din total, 89 sunt cu un prejudiciumai mare de 200.000 RON. Ofi]erii SIF au cercetat un num`rtotal de 446 persoane.

PPee lliinniiee ddee IInnvveessttiiggaa]]iiii CCrriimmiinnaallee au fost sesizate 4.525infrac]iuni (locul III), au fost constatate 3.425 infrac]iuni(locul I) [i solu]ionate 1.319 (locul II).

PPee lliinniiaa PPoollii]]iieeii RRuuttiieerree::|n semestrul I s-au comis 111 (+1) accidente grave sol-

date cu 32 deceda]i (+6) [i 102 persoane r`nite grav (- 7). Dinacestea: 66 în mediul urban, în afara localit`]ilor 32, iar înmediul rural 13.

Sanc]iuni contraven]ionale aplicate de Poli]ia Rutier`:49.573 (+5.918).

Permise ridicate 1.474, din care 159 anulate.PPee lliinniiee ddee cceerrcceettaarree ppeennaall`̀::Dosare existente la momentul de fa]`: 24.602 (+4.121).Solu]ionate în semestrul I - 2.717 cu 89 aresta]i. 46,6%

solu]ionate în primele 30 de zile.Deficit de personal la sfâr[itul semestrului I - 150 (ofi]eri,

agen]i, personal contractual).Pozitiv este faptul c` s-a reu[it încadrarea celor 85 de pos-

turi comunale subordonate I.P.J. în procent de 100%.Cazier Judiciar:Caziere eliberate 33.829, din care 25.258 în regim de

urgen]`. Din total, 6.184 persoane au solicitat on-line elibe -rarea certificatului de cazier judiciar.

VViioorreell TTUURRCCUU{{



O prob` important`, dac` nu determinant`, pentrureu[ita la concursul de ocupare a func]iei de [ef al Inspec-toratului de Poli]ie al Jude]ului Tulcea, au constituit-o ela -borarea [i sus]inerea unui Proiect managerial viz#nd, caobiectiv fundamental, modernizarea conceptual`, struc-tural` [i func]ional` a unei institu]ii moderne, compatibil`cu cele similare din cadrul Uniunii Europene.

Prezentat conducerii Inspectoratului General alPoli]iei Rom#ne, Proiectul managerial al comisarului - [efPaul Gabriel Machedon a avut calitatea de a convingeasupra seriozit`]ii, responsabilit`]ii [i profesionalismuluiautorului, care a [i fost declarat c#[tig`tor [i numit s`preia mandatul de [ef de inspectorat.

Dup` mai bine de un an deactivitate \n aceast` func]ie,ccoommiissaarruull -- [[eeff PPaauull GGaabbrriieellMMaacchheeddoonn a prezentat, \nurm` cu dou` luni, conduceriiPoli]iei Rom#ne principaleleaspecte privind stadiul imple-ment`rii obiectivelor cuprinse\n Proiectul managerial pro-priu.

|nainte de a selecta pentrucititori elementele de for]` aleunei „construc]ii arhitec-turale" moderne, av#ndu-l la„pupitru" pe inspectorul [ef,vom trece \n revist` c#tevarepere geo grafice [i socialeale jude]ului.

Jude]ul Tulcea este \ncon-jurat de trei p`r]i de ap`, \n cadrul c`rora Delta Dun`riiocup` o suprafa]` de 248,09 mii hectare.

Fluviul Dun`rea str`bate jude]ul pe o lungime de 267kilometri din totalul de 1.075 str`b`tu]i la frontier` sau peteritoriul Rom#niei.

Pe teritoriul jude]ului Tulcea se afl` patru lacuri, foarteimportante ca \ntindere, faun` [i flor`, respectiv:

- Razim - 41,5 mii hectare- Sinol - 17,2 mii hectare- Smeica - 5,46 mii hectare- Dranov - 2,17 mii hectare|n cadrul acestei unit`]i administrativ - teritoriale

exist` 17 etnii [i 16 religii, 45 comune [i 133 sate, ora[ulTulcea num`r#nd, conform ultimului recens`m#nt, 92.676locuitori.

Propun#ndu-[i conceptual \nc` din start s`direc]ioneze activit`]ile din cadrul inspectoratului \n ve -derea asigur`rii coerente [i eficiente a st`rii de normali-tate \n toat` zona de competen]`, acestea au fost axate, \nspecial, pe o delimitare strict` \n conformitate cu preve -derile legale [i competen]ele specifice.

Dup` cum aveau s` confirme rezultatele ob]inute,complexitatea situa]iei operative l-a determinat pe comi -sarul - [ef Paul Gabriel Machedon s` procedeze la anga-jarea nemijlocit` a structurilor \n ]inerea sub control aacesteia [i la alegerea celor mai pertinente forme deac]iune.

Departe de a miza pe cartea „grelei mo[teniri", inspec-torul [ef a analizat obiectiv \ntreaga palet` a aspectelorpozitive, determinante pentru noul tip de abordare, careau constat, \n principal, \n urm`toarele:

� organizarea Poli]iei de Proximitate \n func]ie denum`rul poli]i[tilor [i \ntinderea zonelor de responsabili-tate, precum [i \n func]ie de problematica social` exis-tent`, diversitatea etnic`, religioas` [i cultural`;

� importan]a deosebit` acordat` at#t pe plan intern,c#t [i extern, prevenirii [i combaterii fenomenuluiinfrac]ional;

� profesionalismul [i solicitudinea personalului fa]`

de problemele ap`rute \n zona de responsabilitate;� experien]a \n colaborarea cu alte institu]ii;� personalul t#n`r cu preg`tire multidisciplinar` [i

adaptabil la nou;� sistemele de comunicare facile (Internet [i Intranet)

etc.Stabilindu-[i obiectivele strategice, precum [i pe cele

cu caracter general, inspectorul [ef a urm`rit realizareaconducerii activit`]ii pe baz` de programe punctuale, pedomenii de activitate, ie[ind \n eviden]` urm`toarele:* Concep]ia de organizare [i func]ionare a structurii dePoli]ie Delta Dun`rii, proiect amplu, \n valoare de 3,5 mi -liarde euro, \n baza c`reia a fost aprobat` \nfiin]area Ser-

viciului „Poli]ia Delta Dun`rii";* „Siguran]a ta conteaz`", programde prevenire [i combatere at#lh`riilor stradale; * „Un \nceput pen-tru lini[tea copiilor no[tri", programde prevenire a infrac]ionalit`]ii \nmediul [colar; * „Programul de pre-venire [i combatere a accidentelorrutiere"; * „Reducerea infrac]io -nalit`]ii \n r#ndul popula]iei rrome";* „Agresor sau victim` - alcoolulucide"; * „Cre[terea \ncrederii popu-la]iei rrome \n Poli]ie", program con-siderat un succes [i prezentat \ncadrul Conferin]ei Interna]ionale„Rromii [i Poli]ia"; * „Siguran]acet`]eanului, a institu]iilor statului,ap`rarea avutului privat [i public,respectarea ordinii [i lini[tii publice".

Pe linia prevenirii infrac]ionalit`]ii judiciare, se maideruleaz`: * Programul „|mpreun` pentru siguran]a ta";* Planul privind monitorizarea grupurilor de persoane;* Planul de m`suri privind eficientizarea ac]iunilor struc-turilor specializate \n vederea remedierii disfunc]iilor [ivulnerabilit`]ilor \n protejarea patrimoniului cultural -na]ional; * Programul de ac]iune pentru ]inerea sub con-trol [i combaterea fenomenului prostitu]iei [i pro -xenetismului; * Programul de ac]iune pentru ]inerea subcontrol [i combaterea cu eficien]` a infrac]iunilor privi-toare la via]a sexual`.

Urm`rind utilizarea la parametri optimi a resurselorproprii de personal, la nivelul compartimentelor din sub-ordinea inspectoratului au avut loc reorganiz`ri struc-turale [i func]ionale cu accent pe supliment`ri de func]ii laserviciile operative [i cu atribu]iuni directe \n serviciul si -guran]ei cet`]eanului.

Pe linia dezvolt`rii sistemului rela]ional [i de comuni-care cu partenerii din cadrul societ`]ii civile s-a urm`rit,cu prioritate, atragerea acestora la optimizarea [i per-fec]ionarea activit`]ilor \n serviciul cet`]enilor, precum [ila evaluarea performan]elor. |n aceast` direc]ie au fostorganizate \nt#lniri ale reprezentan]ilor I.P.J. cu cei aidiverselor O.N.G.-uri locale, ai etniilor, editarea de mate-riale informative [i efectuarea unor sondaje de opinieprivind percep]ia popula]iei asupra activit`]ii Poli]ieitulcene. Totodat`, au fost ini]iate [i \ncheiate protocoalede colaborare cu peste treizeci de institu]ii de stat, aleadministra]iei [i comunit`]ilor locale.

Modernizare, func]ionalitate[i profesionalism

Activitatea de prevenire a criminalit`]ii a fost abor-dat` pe baza complementarit`]ii cu combaterea acestora,scopul final fiind acela de reducere a fenomenuluiinfrac]ional. Astfel, concomitent cu \nfiin]area [i

\ncadrarea unui Compartiment de Analiz` [i Prevenire aCriminalit`]ii, \n vederea realiz`rii spa]iului de siguran]`public` [i privat`, derularea [i dezvoltarea de activit`]i pelinia prevenirii criminalit`]ii, au fost \ncheiate protocoalespecifice de colaborare cu institu]ii cu responsabilit`]i \ndomeniu.

Desigur, \n economia activit`]ilor derulate [i rezul-tatelor ob]inute un efect benefic l-a avut [i asigurareaunei dot`ri performante a inspectoratului, pe aceast`linie amintind: * dotarea cu echipament de calcul [iconectarea la re]eaua Intranet a compartimentelor de lare[edin]a Inspectoratului, a Poli]iei Municipiului Tulcea[i a celor patru poli]ii or`[ene[ti; * amenaj`rile de lapunctul de control acces, sala de primire, compartimen-tul de rela]ii publice [i de la Serviciul Poli]ia DeltaDun`rii; * achizi]ionarea unui nou [i modern sediu pen-tru Poli]ia Ora[ului M`cin; * achizi]ionarea unei p`r]i dinambarca]iunile Serviciului Poli]iei Delta Dun`rii,urm#nd s` fie dotat [i cu restul de echipament [i ambar-ca]iuni; * distribuirea a 33 autoturisme noi pentru Poli]iaRural` etc.

Rezultate pozitive au fost ob]inute [i \n dezvoltareainstitu]ional`, opera]ional` [i \n compatibilizarea custructurile similare europene, \n conformitate cu con-ven]iile, recomand`rile interna]ionale [i legisla]iana]ional` \n domeniul combaterii criminalit`]ii organi-zate [i antidrog.

Cre[terea capacit`]ii operative [i institu]ionale \n pre-venirea [i combaterea violen]ei [i protec]ia patrimoniuluicultural-na]ional (a fost creat un compartiment specia -lizat pentru prevenirea infrac]ionalit`]ii \n acest dome-niu, fiind \ncheiat [i un protocol cu Protoieria Tulcea);modernizarea [i optimizarea activit`]ilor de poli]ie[tiin]ific`; cre[terea capacit`]ii institu]ionale [i operativepentru aplicarea legisla]iei \n domeniul armelor,explozivilor [i substan]elor toxice, investigarea fraude-lor [i corup]iei prin reorganizarea serviciului de profil,prin specializarea lucr`torilor pe module [i linii demunc`, \n vederea cre[terii eficien]iei activit`]ilor opera-tive; asigurarea ordinii publice [i a siguran]eicet`]eanului; combaterea traficului [i consumului dedroguri (ac]ion#ndu-se \n sistem preventiv prinacoperirea zonelor pretabile comiterii unor astfel defapte, neexis t#nd indicii \n acest sens); cre[terea fluen]eicircula]iei [i a siguran]ei rutiere pe drumurile publice;prevenirea [i combaterea corup]iei interne;\mbun`t`]irea sistemului de rela]ionare a I.P.J. Tulcea cusocietatea civil`; optimizarea managementuluiresurselor umane sunt alte obiective prioritare ale dom-nului comisar- [ef Paul Gabriel Machedon, [eful I.P.J.Tulcea.

"Obiectivul prioritar - concluzioneaz` dl comisar-[efPaul Gabriel Machedon - vizeaz` cre[terea calit`]ii [i efi-cien]ei serviciului poli]ienesc pe raza jude]ului Tulcea,obiectiv atins \n urma m`surilor manageriale impuse \ncele 14 luni de activitate, de c#nd sunt [eful inspectorat-ului. Celelalte obiective au urm`rit \n principal\mbun`t`]irea sistemului de ordine public` [i a serviciu-lui poli]ienesc de proximitate, revitalizarea activit`]iipoli]iei rurale, asigurarea unui trafic rutier \n condi]ii ci -vilizate, sprijinul sporit acordat martorilor [i victimelor[i, nu \n ultimul r#nd, angrenarea comunit`]ii la actul decontracarare a fenomenului infrac]ional.

Consider c` am atins obiectivele pe care mi le-ampropus, iar acest lucru se datoreaz` colectivului pe care\l conduc, format din poli]i[ti tineri, profesioni[ti.

Experien]a acumulat` m` va ajuta, cu siguran]`, \n\ndeplinerea obiectivelor propuse la parametri maximi."

PPaaggiinn`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee

PPPPrrrrooooiiiieeeecccctttt vvvviiiiaaaabbbbiiii llll ,,,, ccccoooonnnnffff iiiirrrrmmmmaaaatttt ddddeeee rrrreeeezzzzuuuullll ttttaaaatttteeee

Ho]i la drumul… de fier|n ultima vreme, situa]ia economic` precar` a unor indivizi, i-a f`cut s` caute

surse de venit rapide, cu orice pre], \nc`lc#nd legea, dar nu oricum, ci realiz#ndinfrac]iuni care pun \n pericol siguran]a [i chiar via]a altor semeni. A[a au fostatacurile din ultima vreme asupra liniilor ferate [i a componentelor de cale. Poli]i[tiide la Transporturi au de-a face, zi de zi, cu astfel de cazuri, multe dintre ele fiindsubiecte principale ale rubricilor de [tiri din mass-media. Iat` unul dintre acestea.

Recent, în timpul unei patrul`ri, poli]i[tii Biroului Jude]ean de Poli]ie Transpor-turi Harghita, i-au depistat, în flagrant, în zona sta]iei C.F. Livezi Ciuc, pe Farka[ ErviSzolt, în v#rst` de 28 de ani, din municipiul Miercurea Ciuc, [i pe Kurko Iano[, Lev-ente [i Laszlo, în v#rst` de 31, 32 [i, respectiv, 29 de ani de ani, din comuna Mihìleni,jude]ul Harghita, care transportau cu o autoutilitar` [i cu o c`ru]` circa 50 de metride [in` de cale ferat`, sec]ionat` în cupoane de diferite m`rimi. |n urma verific`rilorefectuate, s-a stabilit c` [inaa fost sustras` din depozitulsituat în zona localit`]ii

Caracù [i apar]inea unei societ`]i comerciale care efectualucr`ri de consolidare a infrastructurii feroviare în aceea zon`.

{ina sustras` a fost recuperat` integral [i predat` de c`trepoli]i[ti societ`]ii p`gubite, iar cei în cauz` au fost cerceta]i, înstare de libertate, pentru „distrugere", „furt calificat" [i„p`trundere f`r` drept în zona de siguran]` a infrastructuriiferoviare".

Directorul societ`]ii, Steriti Paolo, a trimis Direc]iei Poli]ieiTransporturi o scrisoare de mul]umire pentru modul în care auac]ionat [i profesionalismul de care au dat dovad` poli]i[tiiBiroului Jude]ean de Poli]ie Transporturi Harghita, din cadrulSec]iei Regionale de Poli]ie Transporturi Bra[ov. Din parteanoastr`, acelea[i felicit`ri!

La v#n`toare de in f rac tor iLa v#n`toare de in f rac tor iUn alt caz rezolvat de c`tre poli]i[tii suceveni a fost cel al unei "]inte vii". Medicul de gard` de la Spitalul

Jude]ean Suceava a anun]at ofi]erul de serviciu de la I.PJ. c` la Sec]ia Urgen]e s-a prezentat o persoan`, învârst` de aproximativ 40 de ani, cu o ran` la nivelul ochiului drept provocat` de o arm`.

Cercet`rile efectuate de poli]i[ti au sta-bilit c` victima, G. Liviu, cunoscut „om alstr`zii", se afla la geamul unei cl`diridezafectate, la [trandul din Gura Humoru-lui, c#nd doi tineri necunoscu]i s-auapropiat [i unul dintre ei a tras cu o pu[c`în direc]ia sa. "|mpu[catul" chiar eracùtat de Poli]ie pentru executarea uneipedepse cu \nchisoarea pentru de furt ca -lificat.

Dup` ce l-au luat "\n p`strare", [ib`nuind c` rana putea fi produs` de oarm` cu aer comprimat, calibru 4,5 sau 5,5mm., poli]i[tii Serviciului Arme, Explozivi[i Substan]e Toxice din cadrul Inspec-toratului de Poli]ie al Jude]ului Suceavaau pornit pe urmele "v#n`torului". {i l-au"v#nat". Acesta era G. Radu Ioan, de 31ani, din localitate, cunoscut cuantecedente penale pentru de]inerea ile-gal` de armament.

Cazul a fost înaintat c`tre Direc]ia deInvestigare a Infrac]iunilor de Criminali-tate Organizat` [i Terorism Suceava, pen-tru nerespectarea regimului armelor [imuni]iilor [i v`t`mare corporal`.

„Patroni“ [arlatani… f`r` bani

Despre colegii no[tri, poli]i[tii suceveni, amrelatat de nenum`rate ori \n ultima vreme, \nleg`tur` cu actvitatea lor de ordine public`, desiguran]` a transporturilor sau de criminali[tipasiona]i. Iat` c` [i la capitolul infrac]iuni eco-nomice, rezultatele sunt pe m`sur`. Recent,poli]i[tii suceveni i-au dibuit pe D.L., dinmunicipiul Ia[i, de 53 ani, administrator al uneisociet`]i comerciale din Ia[i, [i pe S.P., de 33 ani,din ora[ul H#rlù, delegat al aceleia[i societ`]icomerciale, sub aspectul s`v#r[irii infrac]iunilorde \n[el`ciune, respectiv complicitate la \n[e -l`ciune.

|n luna februarie 2006, D.L. a emis dou` fileCEC pentru o societate comercial` din jude]ulSuceava, pentru suma total` de 395.000.000 deROL, ce au fost refuzate la plat`, datorit` lipseide disponibil din contul bancar [i interdic]ieibancare \n care se afla societatea emitent`.

Filele CEC au fost folosite de c`tre S.P., carele-a prezentat la societatea \n[elat` [i de unde aridicat dou` utilaje pentru activit`]i de exploatarea materialului lemnos. De asemenea, poli]i[tii aumai stabilit [i faptul c` cei doi fac parte dintr-o

grupare infrac]ional` organizat` ce a ac]ionat [ipe raza jude]elor Ia[i [i Gala]i, ilegalit`]ile aces-tora f`c#nd obiectul cercet`rilor colegilor de laDirec]ia de Investigare a Infrac]iunilor de Crimi-nalitate Organizat` [i Terorism - Serviciul Teri-torial Ia[i, pentru alte fapte asem`n`toare.

Pe urmele infractorilorComisar-[ef Ioan Nicu[or Todiru] - [eful I.P.J. SuceavaComisar-[ef Viorel Onea - adjunctul I.P.J. SuceavaComisar Corneliu Jureschi - [eful Poli]iei Municipiului SuceavaComisar-[ef Romeo Butnariu - [eful Serviciului Poli]iei RutiereSubcomisar Ionel Cristian Papuc - [eful S.M.O.C.P.R.I. [i purt`torulde cuvânt, inspector principal Alin Botezatu

...de [arlatan

Dac`, \n ceea ce prive[te activitateaantiinfrac]ional` a poli]i[tilor suceveni amprezentat cazuri elocvente, trebuie s`recunoa[tem, a[a cum am f`cut-o nu numaio dat`, rolul important al muncii de pre-

venire. Noua politic` managerial` a actualeiechipe \i acord` o aten]ie deosebit`. Vom\ncepe, cu aceast` ocazie, s` facem cunos-cute unele dintre proiectele dale \n acestdomeniu. Primul care vizeaz` prevenirea [icombaterea infrac]iunilor contra patrimoni-ului, a debutat \n vara acestui an, c#nd a fostlansat` campania „Poli]ia \n interesulcet`]enilor - Siguran]` [i \ncredere" [i s-adesf`[urat pe toat` perioada sezonului esti-val. Scopul ei a fost cre[terea nivelului desiguran]` a cet`]enilor, prevenirea fur-turilor de [i din auto [i a celor din locuin]e.Pentru mediul rural, ca o particularitate, s-aavut \n vedere [i prevenirea furtului de ani-male.

Cet`]enilor le-au fost \mp`r]ite 20.000de blestere [i 5.000 de afi[e cu recomand`ripreventive. La sediul I.P.J. au avut loc

\nt#lniri ale poli]i[tilor de proximitate cu 35de voluntari ai organiza]iilor „Salva]i Copi-ii!" [i „Societatea Doamnelor Bucovinene",care au distribuit materialele rea lizate. {efiiBirourilor de Poli]ie Rural` le-au afi[at \nfiecare sat al jude]ului organiz#nd, periodic,razii, ac]iuni [i controale.

Un alt proiect realizat \n activitatea deprevenire a fost "Prevenirea t#lh`riilor - Si -guran]a ta conteaz`!".

|n cadrul acestui program, Comparti-mentul de Analiz` [i Prevenire a Crimi-nalit`]ii a realizat dou` studii criminologiceprivind t#lh`riile: unul, care a stat la bazaprogramului, \n care au fost analizateinfrac]iunile comise \n perioada ianuarie -august 2005 [i un altul, pentru a evaluafenomenul la nivelul jude]ului \n perioadaseptembrie 2005 - martie 2006. Au fost elab-

orate h`r]i criminogene ale jude]ului [i alemunicipiului Suceava. Pornind de la acesteanalize au fost constituite echipe de lucrumixte, formate din poli]i[ti de la serviciileInvestiga]ii Criminale [i Ordine Pu blic`, [idin cadrul Compartimentului de Prevenire,care au lucrat la elaborarea planurilor deac]iune.

Pentru cre[terea eficien]ei activit`]ilorpreventive [i profit#nd de rela]ia deosebit`dintre poli]i[tii compartimentului de spe-cialitate [i ziari[tii locali, au fost folositefoarte eficient canalele mediatice, prin emi-siuni radio, apari]ii televizate, articole depres` [i afi[e cu recomand`ri preventive \nperiodicele sucevene.

PPaaggiinn`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddeeMMaarriiuuss TTOOMMAA

Siguran]a ta conteaz`!

SSuubbccoommiissaarruull VVaassiillee MMooiissee este[eful Serviciului de Ordine Public` dincadrul I.P.J. Giurgiu, func]ie pe care ode]ine din aprilie2006. A fost ajutorde [ef de post, [efde post, ofi]erresponsabil de a -gen]ii de ordinepublic` [i, mai apoi,ofi]er instructor.{tie “cu ce sem`nânc`” ordineapublic`. Este unofi]er foarte popular[i foarte “la obiect”.Poate [i de aceeapoli]i[tii de la postulde poli]ie Fr`te[ti \lconsider` “fratelelor mai mare”.

“Când am fostnumit \n acest` func]ie [tiam c` n-o s`fie u[or, ne spune dl. subcomisar. Pos-turile se confruntau cu multe pro -bleme dintre care cea mai importantèra dotarea. Din fericire s-a rezolvat.

O problem` deschis`, din cauza defici-tului de 20 la sut` la nivelul personalu-lui, a r`mas programul de lucru. Avem

mul]i poli]i[ti bine preg`ti]i, devota]i.La posturi nu sunt func]ii mari. Deaceea, orice poli]ist trebuie s` aib` unminimum de condi]ii. Vrea s`-[i duc`copiii la [coal` sau la liceu. Apar multe

probleme, pe care \ncerc`m ledep`[im \mpreun`.”

La nivelul Serviciului problemelesunt tratate pe fenomene. |n baza unuiplan de ac]iune comun` cu Poli]ia deFrontier`, se desf`[oar` ac]iuni careintersecteaz` atribu]iile poli]iei cu alePoli]iei de Frontier`.

Pentru o continuitate \n asigurarealini[tii publice, la nivelul comunelors-a instituit “patrularea intercomu-nal`”. Prin rota]ie, un echipaj formatdin câte un poli]ist de la dou` comunelimitrofe patruleaz` noaptea \n celedou` comune, chiar [i \n a treia, careare mai pu]in personal.

“Ne putem lùda c` am redus tim-pul de interven]ie la 15 [i chiar 10minute, bun` parte mul]umit` noilorma[ini din dotare. Buna gestionare aefectivelor [i a dot`rii, comunicarea [icolaborarea cu celelalte structuri cuatribu]ii similare, \nseamn` totul \ndomeniul ordinii publice”, ne maispune [eful serviciului.

MMaarriiuuss PPOOPPEESSCCUU



Poli]i[ti la datorieLa Postul de poli]ie Fr`te[ti, ma[ina din dotare nu

se odihne[te. Poli]i[tii sunt mereu \n patrulare, pentrusesizarea oric`rei nereguli. Situat` la nou` kilometri deGiurgiu, comuna – cu trei sate apar]in`toare, Remu[,Cetatea [i B`l`noia - are 6.800 de suflete. La post a fostamenajat [i un mini spa]iu de primire. |ntotdeauna ecineva acolo pentru fiecare cet`]ean care are ceva derezolvat.

“Munca de poli]ie nu e u[oar` aici, ne spune [efulpostului, agentul [ef adjunct Buga D`nu]. Avem dou`g`ri [i comuna e str`b`tut` de dou` drumuri na]ionale.Sunt mul]i naveti[ti [i majoritatea popula]iei se ocup`cu agricultura. Avem [i un cartier \n care locuiesc 600de rromi. Sunt multe de f`cut [i e greu când lipse[tevreunul dintre noi”, adaug` dl. Buga, referindu-se la“bìe]ii” lui, agent [ef Balcan Fr`]il`, agent [ef adjunctIonel Geant` [i agent principal Marius Moise. “Nuexist` paz` ob[teasc`, dar se are \n vedere lucrul aces-ta pentru anul viitor. |mpreun` cu consiliul local, cucare avem rela]ii foarte bune, vom pune bazele unuicontract cu poli]ia comunitar` sau cu firme private de paz`”.

|n ceea ce prive[te latura infrac]ional`, probleme foartemari nu exist`. “Elementele belicoase” din comun` sunt dejacunoscute poli]i[tilor, \ns`, fiind tranzitat` de dou` drumurimari, se comit infrac]iuni, \n special furturi, de c`tre voiajoriicare “au venit, au v`zut”, au furat.

”Suntem tare mândri de Loganul pe care l-am primit.Ne-a u[urat foarte mult munca. Cu ma[ina asta putem s`patrul`m acum pe distan]e pe care nici nu le visam. Putems` ajungem, pe timp de var`, peste câmp, \n satul B`l`noaia,\n doar câteva minute. Am mai primit [i sta]ii de emisie-

recep]ie prin care putem s` vorbim direct cu dispeceratul dela municipiu când avem nevoie. Din trei \n trei ani, avem obi-ceiul s` zugr`vim [i s` facem postul s` arate mai bine [i pen-tru noi [i pentru s`teni. Este, de fapt, cartea noastr` devizit`.”

Poli]ia din Fr`te[ti are \ncheiate protocoale decolaborare cu Poli]ia de Frontier`, Jandarmeria [iD.P.I.R. cu care, aproape s`pt`mânal, desf`[oaràc]iuni comune de patrulare, control sau interven]ie.

AAggeennttuull pprriinncciippaall MMaarriiuuss MMooiissee a absolvit Facul-tatea de Drept \n anul 2004, iar, \n 2005, cursurile post -universitare. Sper` ca \ntr-o zi s` fie ofi]er.

Aici nu exist` obiceiul de “Pr#slea”: “E[ti mai mic -du-te tu!”. “Suntem ca o familie, nici n-am putea altfel” -ne mai spune Marius. “Dup` ora 16,30, r`mâne cinevala permanen]`. Dac` apare o problem` deosebit`,venim to]i [i intr`m \n ac]iune.“

Un fenomen stârpit de poli]i[tii de aici, \n colaboarecu poli]i[tii de frontier` [i lucr`torii Romtelecom, a con-stat \n furturile de cablu telefonic. Patru grupurisustr`geau cablu telefonic pentru a-l valorifica la cen-trele de colectare. e foarte mare, deoarececuprul ajunge [i la 15 ron / kg. Deoarece fenomenul

luase amploare nu numai aici, s-a interzis, ulterior,colectarea de neferoase la centrele Remat. |ns` nu s-a te -rminat aici. Probleme ridicau [i centrele de colectare de peteritoriul comunei, care au fost \nchise pentru c` func]ionaucu multe ilegalit`]i.

Drumurile Bucovinei, prea pr`fuite [i lip-site de respect fa]` de frumuse]ea naturii, alocurilor pline de via]` [i de curat` s`lb`ticie,ne-au \ndrumat pa[ii spre sta]iunea VatraDornei. O vreme absolut superb`, pe inima [isufletul c`l`torilor \nseta]i de repaos, ne-a\nt#mpinat, odat` cu o adev`rat` surpriz`. Depropor]ii. Datorat` oamenilor \n uniform` pecare i-am cunoscut, dup` ani buni de zile,\ntr-un loc de munc`, la care mul]i nicinu \ndr`zneau s` viseze. Cel care ne-a\nt#mpinat, la vreme de sear`, a fostchiar [eful Poli]iei municipale, dl.comisar Nicolae Matei, \nso]it depurt`torul de cuv#nt al I.P.J. Suceava,dl. inspector principal Alin Botezatu.

Pentru \nceput, ne-am manifestatcuriozitatea \n leg`tur` cu rezultatelecolegilor bucovineni, despre care, cunedisimulat` m#ndrie, ddll.. ccoommiissaarrNNiiccoollaaee MMaatteeii ne-a spus c` este "singu-ra Poli]ie din jude] unde num`rul decazuri cu A.N. este \n sc`dere, de la\nceputul anului, \n fiecare lun`". Dar,iat` cum stau lucrurile. |n afara zoneimunicipiului, Poli]iei Vatra Dornei, \i maisunt arondate alte zece comune.

A[a cum spuneam, dornenii sunt \nfrunte, cu locul III la infrac]iuni constatate,locul II la infrac]iuni de natur` economic`, cu58 de cazuri, locul III la num`rul persoanelor\nvinuite [i trimise \n judecat` [i, primul, ladinamica dosarelor penale cu autorinecunoscu]i. Cu o chibzuit` modestie, [efulPoli]iei nu uit` s` precizeze c` aceste rezul-tate sunt [i rezultatul bunei cooper`ri cuDeta[amentul de Jandarmi din localitate, maiales pentru siguran]a public` din zona par-curilor [i a [colilor. |n fiecare diminea]`, Jan-darmeria comunic` for]ele disponibile [ilocurile de patrulare, complet#ndu-se perfectcu poli]i[tii. Aceea[i eficient` cooperare,]in#nd cont de specificul locurilor, se rea -lizeaz` [i cu Salvamontul, atunci c#nd aparsitua]ii specifice, r`t`ciri, accident`ri \n zonamontan`, \n zona Parcului Na]ional C`limani,unde se \nregistreaz` avalan[e sau accidenterepetate.

Nu trebuie uitat nici faptul c` VatraDornei este una dintre sta]iunile mult\ndr`gite [i frecventate, fiind vizitat`, anual,de circa 50 - 60.000 de turi[ti rom#ni [i strìni.Timp de [ase s`pt`m#ni, \n lunile ianuarie -februarie, \n fiecare week-end se organizeazàici "S`rb`torile z`pezii Vatra Dornei" motivpentru care trebuie mobilizate, suplimentar,for]e poli]iene[ti pentru siguran]a [i ordineapublic`. Cu toate acestea, \n timpul anului2006, nu au fost constatate infrac]iuni gravecontra vie]ii [i integrit`]ii, comparativ cuperioada anilor 1998 - 2000, ca un rezultat alactivit`]ii de prevenire [i a cunoa[terii popu-la]iei.

S` nu care cumva, lua]i de valul senti-mentelor pozitive, s` ne \nchipuim c`, aici,poli]i[tii au un serviciu de gestionare a uneivacan]e perpetue. Infractorii nu au a[a ceva.

Principalele cazuri sunt cele de furturi dinsociet`]i comerciale [i din auto. "O mareparte din constat`rile privind circula]ia ruti-er` din jude], ne-a spus h#tru, comisarulMatei, sunt \n aceast` zon`; ori beau maimult dornenii, ori ne facem noi bine treaba."

Marea criminalitate sau cea organizat`nu a r`m`s indiferent` la oportunit`]ileoferite. Poli]i[tii dorneni au destructurat mai

multe grupuri de infractori, cu peste 20 demembri, ce s`v#r[eau furturi cu prejudicii desute de milioane de lei [i care au ac]ionat \nanul 2005 [i la \nceputul anului 2006. Acesteaac]ionau \n mai multe municipii [i ora[e dinSuceava [i chiar pe raza mai multor jude]e.Colaborarea dintre inspectoratele din Sucea-va, Bistri]a [i Neam], cu Parchetul [iJudec`toria, a dus la probarea activit`]iiinfrac]ionale a acestora [i la arestarea pre-ventiv` a membrilor sì. Au fost efectuate 15arest`ri preventive, un num`r mare, ]in#ndcont de procedura dificil` necesar` pentruaceste demersuri.

Iat` un caz recent, investigat de c`tre oechip` format` din comisarul Gavril Para-mon, subinspectorul Vasile Gheban, agen]ii[efi Gheorghe Coca [i Iordache Alupoie, [iagen]ii [efi adjunc]i Mihai Nimicean [iDumitru Petrariu. Format` din 25 de indivizi,"re]eaua" a creat un prejudiciu de circa 400de milioane de lei, folosind adeverin]e falsede salariat [i \n[el#nd personalul unor firmede comercializare a bunurilor de consumelectrocasnice. Odat` "cump`rate", acesteaerau v#ndute, nereturn#ndu-se creditul.

Despre activitatea profesional` apoli]i[tilor din Vatra Dornei, vom mai avea,cu siguran]`, ocazia s` vorbim. Pentru c` am\nceput cu dezv`luirea surprizei create denoul lor loc de munc`, tot cu referiri la acestavom [i \ncheia. |n doar dou` cuvinte: sediueuropean. Comentariile nici nu-[i mai au ros-tul. De aceea, vom l`sa imaginile s` vor-beasc`.

Un ultim am`nunt: cu ocazia Zilei Poli]ieidin acest an, domnului comisar NicolaeMatei i s-a conferit titlul de "Poli]ist deonoare" al jude]ului Suceava, "pentru rezul-tate deosebite \n activitatea profesional`".

TTeexxtt [[ii ffoottoo::MMaarriiuuss TTOOMMAA

PPPPoooollll iiii ]]]] iiii [[[[ tttt iiii \\\\nnnn ffff aaaasssscccc iiiinnnnaaaannnnttttaaaa BBBBuuuuccccoooovvvv iiiinnnn `̀̀̀

UUUUnnnn pppprrrreeeezzzzeeeennnntttt eeeeuuuurrrrooooppppeeeeaaaannnn

UUUUnnnn ttttrrrreeeeccccuuuutttt uuuuiiiittttaaaatttt



Faptul c` t#lh`riile constituie un indica-tor care a cunoscut valen]e superioarenecesit` un studiu temeinic pentrucunoa[terea cauzelor care au generataceast` evolu]ie, a factorilor favorizatori,precum [i a metodelor [i mijloacelor nece-sare, caracterizate de eficacitate ridicat`, cetrebuiesc utilizate pentru prevenirea [i con-tracararea acestui gen de fapte.

|n clasamentul pe ]ar` la acest indica-tor, jude]ul Timi[ ocup` locul trei cu 162 defapte s`v#r[ite \n anul 2005 fa]` de 60 \nperioada similar` a anului precedent, ceeace reprezint` o cre[tere cu 170 la sut`.

SSccooppuull cceerrcceett`̀rriiii:: stabilirea aspectelorspecifice jude]ului Timi[ privindinfrac]iunile de t#lh`rie s`v#r[ite \n anul2005, precum [i a metodelor [i mijloacelornecesare ce trebuiesc utilizate pentru pre-venirea [i contracararea acestui gen defapte.

OObbiieeccttiivveellee cceerrcceett`̀rriiii:: Obiective generale:

* cunoa[terea dimensi-unilor fenomenului \njude]ul Timi[; * rea -lizarea unei tipologii aautorilor infrac]iunii det#lh`rie; * realizareaunei tipologii a victimei;* stabilirea repereloretiologice ale feno -menului; * analiza m` -surilor judiciare în con-trolul tâlh`riei; * funda-mentarea unui programde prevenire.

Obiective specifice:* cunoa[terea contextu-lui producerii tâlh`riilor(locul, momentul comi-terii faptei, comporta-mentul victimei etc); *analiza modurilor deoperare; * stabilireaunor leg`turi întrecomiterea tâlh`riilor [ialte tipuri de infrac]iuni;* determinarea zonelordin jude] cu risc ridicatîn producerea tâl -h`riilor.

MMeettooddoollooggiiaa cceerrcceett`̀rriiii::Conform Metodologiei cadru primit` de

la Institutul pentru Cercetarea [i Pre-venirea Criminalit`]ii Bucure[ti, docu-mentarea s-a desf`[urat în perioada 27.09 -10.10.2005 la nivelul I.P.J. Timi[, Poli]iaMunicipiului Timi[oara, Poli]ia Municipiu-lui Lugoj, Poli]iile Ora[elor SannicolauMare, Jimbolia, Deta, Buzia[, precum [i laServiciul de Poli]ie Transporturi Timi[oara[i a constat în:

Analiza documentar`: analiza dosarelorpenale de tâlh`rie existente la structurilede poli]ie ar`tate mai sus;

Studierea dosarelor s-a realizat pe bazaunei fi[e de înregistrare a infrac]iunii, carea cuprins indicatori referitori la:

- locul [i momentul comiterii faptei,- modul de operare,- prejudiciul produs,- indicatori referitori la victime [i autori

(sex, vârst`, ocupa]ie etc).Realizarea unor interviuri cu ofi]eri de

investiga]ii criminale , specializa]i în com-baterea tâlh`riilor [i a faptelor cu violen]`în general, pe baza unui ghid de interviucuprinzând:

- date privind situa]ia operativ` pe liniede tâlh`rii,

- aprecieri asupra modurilor de operare,autorilor [i victimelor,

- aprecieri asupra activit`]ilor

desf`[urate în cadrul sec]iei de poli]ie pen-tru combaterea [i prevenirea comiteriiacestui tip de infrac]iuni (eficien]ametodologiei de lucru, probleme cu care seconfrunt` în îndeplinirea atribu]iilor speci-fice, colaborarea cu celelalte structuri etc).

Interpretarea datelor [i concluziile aces-tui studiu se bazeaz` pe analiza unui num`rde 162 fapte de tâlh`rie constatate ca fiindcomise pe raza jude]ului Timi[ începând cu1 ianuarie 2005 pân` la finele lunii august\ns` datorit` schimb`rilor de solu]ie in 8situa]ii, analiza a fost realizata doar pentru154 de fapte.

T i p o l o g i aT i p o l o g i ai n f r a c ] i u n i l o ri n f r a c ] i u n i l o rAnaliza dosarelor a permis stabilirea

unor clasific`ri ale infrac]iunilor de tâlh`riepe baza urm`toarelor criterii:

Dup` mediul unde a fost s`vâr[it`

faptaDin analiza am`nun]it` a fiec`rei fapte

\n parte a rezultat c` ponderea o de]ine celes`vâr[ite \n mediul urban, respectiv 134infrac]iuni, ceea ce reprezint` 88,93% dintotalul tâlh`riilor produse \n întreg jude]ulTimi[. Procentul de 11,03 tâlharii comise \nmediul rural (17 infrac]iuni) se remarc`prin faptul c` \ntensitatea violen]ei rapor-tat` la num`rul de fapte este mai maredecât \n mediul urban, au fost situa]ii \ncare modurile de operare se diferen]iauprin folosirea de cagule, victimele au fostlegate sau infrac]iunea a fost s`vâr[it` dinr`zbunare.

Un alt element important rezultat laacest capitol este faptul c` \n [asesitua]ii faptele au fost savâr[ite \nlocuin]ele victimelor, \n dou` cazuritâlh`riile sunt \n concurs cu infrac]iuneade viol iar celelalte sunt pe strad`, \nfa]a unor localuri sau \n tren iar relevanteste faptul c` din total, doar \ntr-o sin-gur` situa]ie nu au fost identifica]iautorii.

Referitor la faptele de tâlh`rie produse\n mediul urban, acestea se caracterizeaz`prin num`rul categoric mai mare alfaptelor, autorilor [i al victimelor, intensi-tatea violen]ei este mai redus`, num`rulmare al autorilor [i al victimelor din rândulminorilor, dominanta str`zii ca loc decomitere, folosirea de c`tre autori a moto -scuterelor, num`rul mai mare al faptelorr`mase cu autori neidentifica]i etc.,municipiul Timi[oara de]inând ponderea.Aceste aspecte sunt fire[ti ]in#nd cont despecificul ora[ului: mari zone aglomerate,num`rul mare al popula]iei, posibilitatea dis-pari]iei f`ptuitorilor \n mul]imea de oameni,structura eterogen` a popula]iei pe criteriietnice ori a zonei de provenien]a etc.

Dup` locul comiteriifaptei

|n ceea ce prive[te criteriul declasificare potrivit locului comiteriifaptelor de tâlh`rie, conform cifrelorob]inute din efectuarea studiului,rezult` majoritatea au fost s`vâr[ite\n spa]ii deschise (70,77% - 109infrac]iuni). Doar 27,27 % din tâlh`rii(42 fapte) s-au produs \n spa]iiînchise iar diferen]a \n mijloace detransport.

La acest capitol, detaliat, situa]iase prezint` \n felul urm`tor:

- pe strad` : 88 fapte;- \n parcuri: 21 fapte;- \n scara blocului: opt fapte;- \n locuin]a victimei: 16 fapte;- la locul de munc` al victimei: [apte

fapte;- \n localuri, s`li de internet, locuri

aglomerate: 11 fapte;- \n mijloace de transport: trei fapte.|n ceea ce prive[te aceast` clasifi-

care, pot fi f`cute câteva remarci cu relevan]`pentru acest studiu:

- marea majoritate a faptelor de tâlh`rie pro-dus` \n spa]ii deschise sunt caracterizate desmulgeri ale telefoanelor mobile sau bijuteriilorpurtate la g#tul victimelor ori a po[etelor;

- intensitatea violen]ei este moderat` saueste folosit` doar amenin]area verbal`,prezen]a fizic` sau utilizarea unor obiecte duresau tìoase (cu]it, ciocan, b#t`); \ntr-o singur`situa]ie a fost utilizat un pistol pentru intimi-darea victimei, f`r` \ns` ca infractorii s` fac` uzde arm`;

- \n foarte multe situa]ii smulgerea este pre-cedat` de lovirea victimei cu intensitate mode -rat` atât din fa]` c#t [i din spate;

- pentru s`vâr[irea unor fapte pe strad`, aufost folosite motoscutere, autorii fiind minori de16 ani;

- practic, \n aproape toate zonele dinmunicipiul Timi[oara s-au comis tâlh`rii (Com-plex Studen]esc 11, zona central` 5, ZonaLipovei-Vii 7, Zona Iosefin 11, Calea Sa gului-D#mbovi]a 6, Zona Doroban]i 8, Zona Circum-vola]iunii-Ghe.Lazar 6, Traian 3, Take Ionescu -Popa {apca 5, etc) iar ca str`zi se deta[eaz`Ghe. Laz`r (7 fapte), S. B`rnu]iu (5 fapte),Calea Aradului (7 fapte), L. Rebreanu 4, etc.

- situa]ia celor 21 de tâlh`rii produse \n par-curi sau terenuri virane este urm`toarea: Par-cul Central - 4 fapte, Pia]a Crucii - 2 fapte, Par-cul Copiilor - 2 fapte, Parcul Justi]iei - 2 fapte,Parcul Catedralei - 2 fapte iar \n parcurileînv`]`torului, Magazinului Bega, Cl`bucet, Sta-

dion Dan P`ltini[an, P`durea Verde, precum [icele de l#ng` str. M. Eminescu [i B-dul Sudu-lui, c#te o fapt`. Pe terenurile virane dintrestr`zile Cema, L.Rebreanu [i Diaconu Coressiau fost s`vâr[ite, de asemenea, dou` tâlh`rii.

- Infrac]iunile s`vâr[ite \n sc`rile blocurilors-au produs, \n special \n Timi[oara, victimele\ntorc#ndu-se la domici liu. |n dou` cazuri, agre-sorii au fost surprin[i în timp ce inten]ionau s`p`r`seasc` imobilul, dup` ce au furat dinlocuin]ele victimelor iar pentru a sc`pa aus`vâr[it acte de agresiune;

- t#lh`riile s`vâr[ite în locuin]ele victimelorse remarc` prin moduri de operare complexe,respectiv prin escaladare, efrac]ie, intensitatemai ridicat` a violen]ei (ex. cazul din Timi[oarastr.E. Gojdu), utilizarea de c`tre infractori acagulelor pentru acoperirea fe]ei, a cu]itelor,precum [i prin legarea victimelor(ex. cazul dincorn. Banloc), în special la faptele produse înmediul rural. |ntr-o situa]ie, agresorii au fostinvita]i în cas`, victima dând dovad` de creduli-tate [i naivitate;

- dintre faptele s`vâr[ite la locurile demunc` ale victimelor se deta[eaz` cea de la obenzin`rie din Timi[oara unde, pentru intimi-darea victimelor, a fost folosit un pistol iar la osocietate comercial` din Timi[oara infractorula p`truns ilegal în incint`, a sustras bunuri [iaparatur` electronic` iar la ie[ire, pentru a-[iasigura sc`parea, a agresat personalul de paz`,fapta producându-se pe timp de noapte;

- unele dintre infrac]iunile produse înlocaluri au avut ca specific extinderea timpului[i locului de s`vâr[ire în afara acestora în sen-sul c` victimele [i agresorii au conversat sau

chiar au consumat bùturi alcoolice împreunòri [i-au petrecut timpul în discotec`, dup` care,faptele s-au consumat în fa]a localurilor ori înapropierea acestora (ex. cazurile din S`c`laz,Livezile sau Par]a).

- referitor la tâlh`riile comise în mijloacelede transport, se remarc` faptul c` s-au produsîn compartimente de tren unde victimele erausingure, intensitatea violen]ei a fost mai ridicatìar pentru intimidare, într-un caz, a fost folositcu]itul.

Dup` modul de operare

Din analiza celor 154 de fapte de tâlh`ries`vâr[ite în jude]ul Timi[, rezult` c` 40,25% s-auprodus prin utilizarea moderat` violen]ei(loviri) pentru deposedarea victimelor debunuri sau bani, 31,81 % s-au realizat prin smul-gerea telefoanelor mobile sau l`nti[oarealor dela gâtul victimelor, a po[etelor, gen]ilor purtatepe um`r ori a banilor din mâinile persoanelorvizate de infractori, faptele producându-se înspa]ii deschise. |n ceea ce prive[te smulgerile detelefoane mobile sau po[ete-gen]i, un mod deoperare aparte îl reprezint` folosirea de c`treinfractorii minori a motoscuterelor (4,54 % din-tre fapte), toate produse în Timi[oara. Deasemenea, infractorii [i-au îmbrâncit ori lovitvictimele din spate sau din fa]` dup` care audisp`rut în vitez` în mul]ime sau pe str`zil`turalnice.

|n 14,93% din cazuri, tâlh`riile au fostcomise prin amenin]`ri verbale, mareamajoritate a victimelor fiind minori sau femeiiar în 22 de situa]ii, pentru a intimida vic-timele, au fost utilizate deferite obiecte: cu]it,spray paralizant, bât`, ciocan.

ccoonnttiinnuuaarree \\nn ppaaggiinnaa 1122

Studiu

Prevenirea [i contracararea t#lh`riiloree cciinnccii aannii \\nnccooaaccee,, ppoollii]]ii[[ttiiii ddeellaa SSeerrvviicciiuull IInnvveessttiiggaarreeaaFFrraauuddeelloorr ddiinn II..PP..JJ.. DD##mmbboovvii]]aa

ooccuupp`̀ llooccuurriillee ffrruunnttaa[[ee \\nn bb`̀tt`̀lliiaa ppee ]]aarr`̀ccuu iinnffrraaccttoorriiii ddee ggeenn.. RReezzuullttaatteellee bbuunnee \\nnmmuunncc`̀ ii--aauu uunniitt ppee pprrooffeessiioonnii[[ttiiii ddee aaiiccii,,cchhiiaarr ddaacc`̀,, ppee ppaarrccuurrssuull ttiimmppuulluuii,, ssttrruucc--ttuurraa aa ffoosstt rreeoorrggaanniizzaatt`̀ ddee cc##tteevvaa oorrii..RReessppoonnssaabbiilliiii \\nn ddoommeenniiuull mmaannaaggeemmeenn--ttuulluuii rreessuurrsseelloorr uummaannee aauu cc`̀uuttaatt [[ii ccaauutt`̀ffoorrmmuullaa ooppttiimm`̀ ddee eecchhiipp`̀,, pprreeccuumm [[iimmooddaalliitt`̀]]iillee ooppttiimmee ddee aacc]]iiuunnee ppeennttrruu aa\\nnggeennuunncchheeaa zzeelluull [[ii iinnggeenniioozziittaatteeaa cceelloorrccaarree aatteenntteeaazz`̀ llaa bbuunnuurriillee aallttoorraa.. FFiiee cc`̀ssuunntt ppaarrttee aa pprroopprriieett`̀]]iiii iinnddiivviidduuaallee ssaauuddee ggrruupp.. AAcceessttee pprreeooccuupp`̀rrii aauu dduuss llaaccrreeaarreeaa uunnuuii ccoolleeccttiivv tt##nn`̀rr,, ppeerrffoorrmmaanntt,,bb`̀tt`̀iiooss.. „„EEssttee oo \\nncc##nnttaarree cc`̀ lluuccrreezzii ccuuccooppiiiiii `̀[[ttiiaa ddee[[tteepp]]ii -- \\mmii ssppuunneeaa,, mmaaiiddeeuunn`̀zzii,, ddll ccoommiissaarr--[[eeff MMiihhaaii HHuullppooii,,[[eeffuull SSeerrvviicciiuulluuii dd##mmbboovvii]]eeaann.. AApprrooxxiimmaa--ttiivv 7700 llaa ssuutt`̀ ddiinnttrree eeii aauu vv##rrssttee ssuubb 3300 ddeeaannii.. TToo]]ii aauu aabbssoollvviitt AAccaaddeemmiiaa ddee PPoollii]]iiee,, \\nn ssppeecciiaalliittaattee[[ii AA..SS..EE.. SSuunntt ffooaarrttee mmuull]]uummiitt ddee eeii,, ssuunnttffoorrmmaa]]ii ppee ccoommppaarrttiimmeennttee [[ii lliinniiii ddeemmuunncc`̀,, ssuunntt pprroommoovvaa]]ii ppee ffuunncc]]iiii ddeerr`̀ssppuunnddeerree.. TToo]]ii lluuccrreeaazz`̀ ppee ccaallccuullaattoorr,,ttoo]]ii ssuunntt ccuurraa]]ii [[ii aabboorrddeeaazz`̀ pprroobblleemmaattiiccaa\\nntt##llnniitt`̀ ccuu mmuulltt ccuurraajj.. DDee[[ii ssuunntt tteennttaa]]iiccuu ppoossttuurrii mmaaii bbiinnee ppll`̀ttiittee,, nnuu ffuugg ddeePPoollii]]iiee.. ||[[ii rreessppeecctt`̀ mmeesseerriiaa,, ssuunntteennttuuzziiaa[[ttii [[ii ddoorrnniiccii ddee aa ffaaccee ttrreeaabb`̀.. TTrree--bbuuiiee ddooaarr ss`̀--ii \\nnddrruummii bbiinnee......““

AAm aflat c` unii dintre ace[ti tineriau promovat \n func]ii de [ef debirou. Desigu

Documents

BILUNAR EDITAT DE INSPECTORATUL GENERAL AL POLI}IEI … · BILUNAR EDITAT DE INSPECTORATUL GENERAL AL POLI}IEI ROMÂNE ANUL XVII • NR. 17 (827) • 6 SEPTEMBRIE 2006 • 24 PAGINI