Bilunar GRATUIT Anul 1 ■ Nr. 15 ■ 19 decembrie 2008

AVEA GUVERN POLITIC►Pag. 5

TOTUŞI VOM

SSĂĂRRBBĂĂTTOORRIIFFEERRIICCIITTEE!!

■ Vă pune la dispoziţie 15 ani de experienţă în Baroul din Montreal, cu re-zolvarea unor cazuri dificile ce au creat jurisprudenţă la Curtea Federalăşi Curtea Superioară. ■ În colaborare cu 12 avocaţi, vă asigurăm servicii în Dreptul imigraţiei,civil, matrimonial, divorţ, penal, fiscal, Dreptul muncii, corporativ, comer-cial, Dreptul de autor, Dreptul administrativ, litigii în România. ■ Vă oferă garanţia calităţii, a respectului faţă de client şi a promptitu-dinii, în schimbul unor onorarii rezonabile.

AU TRECUT►Pag. 6

Bilete de avion direct de la companiileaeriene • Vacanţe în Sud • Croaziere • Tururi

organizate • Asigurări de voiaj

Apelaţi MIHAELAUn răspuns prompt pe măsura exigenţelor

514-866-00071134 Ste-Catherine O, #504, Mtl, QC, H3B 1H4

michelle@travelnet.travel

www.travelnet.travelAgenţia dvs. de voiaj pentru toate destinaţiile

www.heritagedirect.ca

AMERICAN EXPRESS

514 485 6004SĂRBĂTORI FERICITE!

19 ANI ►Pag. 11

„VREAU SĂ ORGANIZEZ EXPOZIŢIA MONDIALĂ UNIVERSALĂ LA MONTREAL, ÎN2020” - UN INTERVIU CU DL. BENOIT LABONTÉ, ŞEFUL OPOZIŢIEI OFICIALE DE LAPRIMĂRIA MONTREALULUI ŞI LIDERUL VISION MONTRÉAL

VVooyyaaggee eenn VVoogguuee vvăă uurreeaazzăă SSăărrbbăăttoorriiffeerriicciittee iiaarr NNoouull AAnn ssăă vvăă aadduuccăă ssăănnăăttaattee

şşii bbuuccuurriiee îînn mmiijjllooccuull cceelloorr ddrraaggii!!

PUNCTE DE DISTRIBUŢIECôte-des-Neiges/NDGPlaza Côte-des-Neiges; Magazine: Bucureşti, Bour-ret, Fruiterie Anka, Charcuterie Euro-Deli, Cantor(Complex Wilderton); Restaurante/Bistrouri: Mavi,Bistro aRoma (Cafélix); Cabinete medicale/stoma-tologice: Dr. Cristache, Dr. Zinca, Dr. Munteanu, Dr.Buracu; Biserici: Înălţarea Domnului

Montreal CentruConsulat; Agenţii de voiaj: Voyage En Vogue, In-terpallas; Magazine: Charcuterie Fairmont, Charcu-terie Hongroise; Restaurante: Rotisserie Portugalia;Biserici: Sf. NicolaeMontreal Est/NordMagazine: Adonis, Polukrus, Krystal Bo-DanCabinete stomatologice: Dr. Gioană

Consultanţă: Mediator; Biserici: Buna Vestire, Cate-drala Sf. Ioan Botezătorul

Saint-LaurentMagazine: Euro-Nec, World Line Cargo

LavalMagazine: Transilvania, Adonis, Balkani, EuropaPlus; Farmacii: Tinica Nechifor, Lenuţa TudorDavid; Biserici: Sf. Andrei, Naşterea Maicii Dom-nului, Biserica Penticostală BethelRive SudMagazine: Cracovia, Al-Chalal, Fruiterie 440;Biserici: Sf. GheorgheWest IslandMagazine: Mourelatos, Adonis, Charcuterie M.D.,Charcuterie Zagreb

Editor: Simona POGONAT; Redactor şef: DanGEORGESCU; Designer: Crissaro Communications;Director, grafică & design: Eduard IANCU;Redactori: Cristian BUCUR, Rareş BURLACU,Diana D, IDOL Concerts, Florin MOSCOVICI,Octavian SECARĂ; Corespondenţi: SorinBĂRCUN, Nick FURDI, Dorel HARAGA (RO),Sorin ION, Tudor LAVRIC (RO), TatianaNICULESCU, Dan POROINEANU, ViorelRÎNGHILESCU (RO); Caricaturi: RemusNEDELCU-SAKE; Corector: Crissaro Communica-tions; Distribuţie: DG Distribution.

5122 Côte-des-NeigesC.P. 45680

Montréal, QC H3T 2A5

(514) 690-8831info@accentmontreal.com

PUBLICITATEpub@accentmontreal.com

Articolele şi fotografiile apărute înziarul ACCENT Montreal nu reflectăîn mod necesar opiniile redacţiei şiele implică direct răspunderea legalăşi/sau morală a autorilor.

Vineri 19 decembrie 2008Vineri 19 decembrie 2008 ■■ PAG. 2PAG. 222 CUVÂNT ÎNAINTE

Pe 30 mai 2008 am publicat primul număr alziarului Accent Montreal. N-au lipsit nici emoţiile, niciincertitudinile, nici obstacolele şi nici dezamăgirile. Dar,în ciuda acestor lucruri, acum la sfârşit de an şi 15 nu-mere mai târziu, am convingerea că parcursul publicaţieinoastre va fi unul durabil. În primul rând datorităechipei Accent, care ediţie de ediţie încearcă să vă aducăştiri, interviuri, opinii şi analize despre subiecte cât maivariate care ne preocupă aici, dar şi despre ce se mai în-tâmplă în România. Cei care scriu în acest ziar au pasi-unea şi plăcerea scrisului, a noutăţilor, a descoperirilorşi doresc să vă informeze şi să vă capteze atenţia printr-un conţinut şi un stil mai inedite. Ne-am propus să fimun pic diferiţi. Natura publicaţiei noastre, comunitare şibilunare, ne impune anumite criterii editoriale, dar nuam pornit la drum cu intenţia de a fi încă un banal ziarcomunitar. Din contră, am crezut şi credem în conti-nuare în faptul că un ziar ca al nostru poate şi trebuie săfie pertinent pentru comunitatea căreia i se adresează,poate şi trebuie să fie interesant şi să îndemne la re-flecţie. Şi nu în ultimul rând, trebuie să aibă stil, maiales că frecvenţa apariţiilor ne plasează între un

ziar şi o revistă.Pentru mine, datorită acestei aventuri ziaristice,

2008 a fost un an remarcabil. Un an al schimbărilor, alîndoielilor, dar mai ales al întâmplărilor fericite şi alreuşitelor, care sper să se prelungească în noul an şi din-colo de el.

Mi-aş dori să vă promit numai titluri optimiste,numai ştiri de bine. Mi-aş dori să vă aducem la cunoş-tinţă că în toate colţurile lumii e pace, că peste tot oa-menii sunt buni unii cu alţii, că s-a găsit o cură pentrucancer, că primul om a păşit pe Marte. Dacă rămâneţicu noi, cine ştie, poate că într-o zi chiar vom avea bu-curia să vă relatăm măcar unele din aceste lucruri. Pânăatunci vă promit că vom fi interesanţi şi utili. Avem orecesiune de acoperit, o criză politică la Ottawa de ana-lizat, iar România ne ţine mereu în priză cu tot felul debizarerii politice şi cu un izvor nesecat de scandaluri.Aşadar, ne reîntâlnim în 2009.

SIMONA POGONATsimonapogonat@accentmontreal.com

PUBLICAŢIE BILUNARĂ

Un an remarcabil

COMUNITATE33 Vineri 19 decembrie 2008Vineri 19 decembrie 2008 ■■ PAG. 3PAG. 3

Alifie contra bătăilorde capŢi-ai propus să mai stai încă un an. Ai şimotivele. Nu ştii dacă sunt reale, nici dacămerită. Par a fi reale, par că merită. Dacăle mai iei o dată la mână nu mai eşti aşa desigur.

SORIN IONAccent Montreal

Munţii Albi. Bucegii nord-estuluiamerican. Frumos să colinzi potecile şicărările care duc spre cupola de deasupranorilor. Sus e aglomeraţie de pantofari. Ogloată care mişună printre o cabană, unmuzeu şi o staţie meteo. Pentru că poţiajunge lejer cu maşina sau cu un tren cuaburi. La propriu.

New York. La 600 de kilometri.Niciodată nu ţi s-a părut aşa de interesant capână acum. Haosul care are logică.Grandoare şi nebunie. It’s a must.

Nordul Quebecului. Câteva mii dedolari şi câteva zile pierdute pe drum.Avioane care pot fi busculate de o simplărafală de vânt te pot lăsa printre inuiţi. Au-rora borealis. Fantomele multicolore caretransformă cerul într-o mare în plină furtună.

Pentru toate astea ai decis să maistai încă un an. Şi apoi te întorci definitiv.Cu multe poze, cu multe amintiri. Dar de cedoisprezece luni? Munţi ai şi acasă. Şi cupantofarii eşti obişnuit. Cu bidonul de bereîn mână gâfâie încercând să se apropie deSfinx, după ce le-au pocănit urechile în tele-cabină. Scuipă seminţe, aşezaţi pe o piatră,cu faţa spre Soarele ăla puternic de muntecare dă bronz mişto. Şi apoi coboară pe JepiiMici, o parte dintre ei fiind recuperaţi de sal-vamontişti. Cei care ajung jos fac coadă lamagazinul de suveniruri pentru a-şi cumpărao nouă pereche de papuci. Aia veche aurupt-o pe drum. New York n-ai acasă. Nici

măcar ceva care să semene. Poţi încerca oLondră la schimb. Aurora borealis ai puteas-o vezi în nordul Scandinaviei, printrelaponi, nu printre inuiţi. Sau poate în Rusia.Printre ruşi şi printre aburi de vodcă.

Ai bătut Montrealul în lung şi-n lat.Şi pe apă şi pe uscat. Te-ai plimbat prin Que-bec. Cât să vezi cam tot ce era de văzut. Aizis că rămâi o lună, apoi trei, ai ajuns săadaugi încă un an. Şi acum ai început să ţiiAMR-ul. Tai zi după zi. Aştepţi dataplecării. Şi de câte ori ştergi cu pixul o zi dincalendar de atâtea ori te gândeşti de ce sămai stai. Uneori vrei să laşi totul baltă şi săte întorci. În secunda următoare însă vrei sărămâi. Te bombardezi cu multe întrebări. Ţise pare că ştii exact ce trebuie făcut. Dardacă răspunsurile sunt greşite? Dacă nu facilucrurile cum trebuie? Eşti rupt în două.Jumătate din tine hăis, cealaltă cea. Cu oviteză uluitoare toate se învârtesc în capultău până îl ameţesc. Nu mai înţelegi nimic.Ai luat-o razna? Întrebi în stânga. Întrebi îndreapta. Toată lumea a avut aceleaşi pro-bleme care umblau necontrolat prin cap.Înseamnă că eşti în regulă. Sau că toţi dinjurul tău sunt nebuni. Până îţi găseşti locul,ţi se spune. Poate dura şi trei ani, auzi. Loculîl ai. Problema ta e cât să mai stai departe deel.

Şi cum toate astea n-ar fi de ajunste-ai trezit la dermatolog. Din cauza unei iri-taţii nenorocite la picior, de care nu mai scă-pai. Ţi-ai făcut o mică idee despre sistemulmedical gratuit. Doctorul te convinge că nu-i mare lucru şi vrea să-ţi dea o alifie. Darspune să aştepţi să vadă dacă crema respec-tivă mai există. Scoate o carte cât cincidicţionare explicative ale limbii române şiîncepe să caute. Nu mai se fabrică asta, auzi.Nici asta, spune. Nici asta pe care o ştiam decând eram în facultate, zice. Au scos-o şi p-asta, adaugă. Speri ca doctorul să găseascămai repede alifia. Scapi sigur de iritaţie.Poate şi de bătăile de cap.

sorinion@accentmontreal.com

JJuurrnnaalluull aallttuuiieemmiiggrraanntt

Eminescu lui Gorduz, sculptură în bronz instalată în 2004 la Montreal, în PiaţaRomâniei.

„Pe mările dezlănţuite ale existenţei noastre, cine, dacă nu astfel de mari artişti, nepot dărui lumina calm mântuitoare de care avem atâta trebuinţă?” - Dan Hăulică,Gorduz după Gorduz.

„Gorduz este sculptorul care a dăruit culturii româneşti prima icoană sculptată alui Eminescu. Este sculptorul care a reuşit să «developeze» sfinţenia ascunsă întrăsăturile arhetipale ale poetului.” - Sorin Dumitrescu, Întruparea Odei în metruantic.

Maestre Gorduz, Iată portretul ce-ţi făceam du-

minică în timp ce te-ndreptau spre Cer-nica. Eminescul tău la Montreal eînfăşurat în manta-ţi de astă dată neagră.Eu i-am pus-o şi va rămâne aşa patruzecide zile şi nopţi.

Spre seară, când desenul eragata, te aşezaseră deja în pământu-ţi pecare l-ai modelat toată viaţa. Era duminicăzic, duminică 14 decembrie 2008.

14 decembrie… ziua de naşterea Eminescu-lui! De ce tocmai această zi?Aţi avut un pact făcându-i chipul şi cor-pul şi manta, dezvăluindu-i harul? De cen-ai spus nimic? V-aţi înţeles?

În desenul meu te uiţi sprepământ şi nu spre luceafăr, de ce? Te uiţiîn jos unde te-ai considerat a fi tot timpul.„Cobori în jos luceafăr blând”… să fieoare asta?

Marc-Marinescu ConstantinPreşedinte Placeromfest Montreal, 14 decembrie 2008

VASILE GORDUZ 1931-2008

Iată că a venit momentul final al aces-tui an. A fost un an plin de descoperiri,de sondaje mai ales în plan social, pre-cum şi de multe obiceiuri saufenomene care mai de care mai bizare.Desigur că sunt multe încă de relatatdar sper că în acest an, care şi pentrumine a fost un nou început, am reuşitcât de cât să atrag interesul şi simpatiacititorului. Acest număr este unul maispecial, în care am încercat să ies unpic din tipar, alcătuind rubricile melePe gaura cheii şi Fapt divers sub o altăformă care sper să vă placă. Vă urezun An Nou fericit! La Mulţi Ani!

OCTAVIAN SECARĂAccent Montreal

NNoouull GGuuvveerrnn aallRRoommâânniieeii

Deoarece vor binele ţării, Bă-sescu şi Boc s-au gândit să aducă 12experţi japonezi pe posturile de miniştri.Iată cele 12 persoane propuse: 1. Nimika Nuymoka 2. Yaspaga Shidute 3. Wreypostu Daybanu 4. Undeypliku Katesparg 5. Skimbaley Inparay 6. Winoakuma Kosuma 7. Furatzara Kutotu 8. Bagabany Labayatu 9. Totkumita Madeskurk 10. Nufurytu Furyo 11. Latrukasa Wikushpaga 12. Yopapnumay Kiolanu

Având în vedere „succesul” pro-gramului Cornul şi Laptele în combatereaabsenteismului elevilor, noul guvern îşi

propune să mărească dorinţa de muncă aromânilor. Urmează lansarea programuluisocial VINUL ŞI COZONACUL!

PPoolliittiiccaarroommâânneeaassccăă- Ştii care sunt noile simboluri ale politiciiromâneşti?- Îngheţata şi porumbelul.- De ce?- Cine nu linge, zboară!

Pentru acordarea unor noi creditefinanciare de către Uniunea Europeană,preşedinţii Ungariei, Bulgariei şiRomâniei sunt supuşi unor probe. Unadintre ele este să realizeze o descriere aunui fragment de zi în care să foloseascăcuvintele GREEN, YELLOW, PINK.Rezultate:1. Ungaria: When I wake up in the morn-ing, I feel fresh and green, I see the yel-low sun and I think it will be a pink day. 2. Bulgaria: In the morning, I drink a yel-low lemon juice. At noon, I eat a greenapple. In the evening, I watch „The PinkPanther” on TV.

3. Domnu' Băsescu: Uen ai ueic ap in zămorning, ai hiăr ză telefăun ringhingGREEN-GREEN! Sou, ai PINK ap zăfăun end ai sei YELLOW!

PPaarrllaammeennttaarree -Ştiţi de ce au parlamentarii aşa salariimari?-Pentru că prostia se plăteşte.

Un parlamentar devine subiectul unei an-

chete; respectivul „economisise” în numaitrei ani peste cinci milioane de dolari.- Şi?- Şi ceilalţi parlamentari erau curioşi săştie de ce a durat atâta...

Un parlamentar iese agale din sala de şe-dinţe şi se întâlneşte cu un coleg din opo-ziţie care se plimba pe hol şi-l întreabăşoptit:- Nici tu n-ai somn?

Un om voia să intre într-un ma-gazin şi nu avea cu cine să-şi lase bici-cleta. Îl roagă pe unul de pe stradă: - Domnule, vreţi să aveţi puţină grijă debicicleta mea până mă întorc? - Domnule, dar eu sunt parlamentar! - Nu-i nimic, am mare încredere totuşi...

VVeenniittee ddee „„ssuuss”” Se spune că la facerea lumii

Dumnezeu, pentru a-i ajuta pe oameni săprospere, a hotărât să dea fiecăruia câtedoua virtuţi. Şi aşa fu. Când ajunse laromâni, se întoarse către îngerul care scriaşi-i zise:- Românii vor fi inteligenţi, cinstiţi şiPSD-işti! Când termină facerea lumii, îngerul îiatrase atenţia: - Doamne, ai dat tuturor popoarelor numaicâte două virtuţi iar românilor le-ai dattrei.Cum virtuţile dumnezeieşti o dată acor-date, nu pot fi luate înapoi, Dumnezeu agăsit o soluţie:- OK, românii să aibă trei virtuţi. Doar cănimeni nu va putea avea mai mult de douăîn acelaşi timp. Românul care e PSD-ist şicinstit, nu poate fi inteligent. Cel care e in-

teligent şi PSD-ist, nu poate fi cinstit. Iarcel care e inteligent şi cinstit nu poate fiPSD-ist.

Un om ajunge în rai. Pe pereţierau o mulţime de ceasuri. Omul îl întrea-bă pe Sfântul Petru:-Ce-s cu ceasurile alea?-Când un om spune o minciună se învârtecâte o oră.-Al cui este ceasul acela care nu se în-vârte?-Este al maicii Tereza.-Dar a lui Adrian Năstase unde este?-În camera lui Isus, pe post de ventilator!

Isus îi cheamă pe Obama, BinLaden şi Băsescu în Paradis şi le spune cătrebuie să se întoarcă la propriul popor şisă le zică că pentru următorii 20 de ani vortrebui să cureţe excremente ca pedeapsă.Obama merge la ai săi şi le spune:-Am o veste proastă şi o veste bună pentruvoi. Vestea bună este că Isus există şiproştii ăia de musulmani credeau în cinevacare nu există. Iar vestea proastă este căva trebui să curăţăm excremente pentruurmătorii 20 de ani.Bin Laden merge la ai săi şi zice:-Am 2 veşti proaste pentru voi. Prima e căIsus există şi noi credeam în ceva ce nuexistă. Iar a doua este că va trebui săcurăţăm excremente pentru următorii 20de ani.Băsescu merge la români şi zice:-Am două veşti bune pentru voi. Primaeste că frati-miu e bine şi vă salută pe toţi.Iar a doua e că vom avea locuri de muncăpentru următorii 20 de ani.

octaviansecara@accentmontreal.com

Vineri 19 decembrie 2008 Vineri 19 decembrie 2008 ■■ PAG. 4PAG. 444 PE GAURA CHEII

Este extrem de riscant să scrii înaceste zile despre politica românească.Ar trebui să ne mişcăm mai repededecât timpul. După renunţarea la în-vestitură a lui Teodor Stolojan, acumse pare că Traian Băsescu va avea unguvern politic, sub conducerea luiEmil Boc (foto).

TUDOR LAVRICAccent Montreal

Portofoliile s-au împărţit, la oraînchiderii acestei ediţii mai aşteptămjustiţia. Nu ştiu ce accident ar mai puteaîmpiedica echipa să treacă prin Parlament,aşa că încerc să privesc peste acest mo-ment, la ce va face în 2009-2013 guver-nul Boc. Prioritatea este supravieţuirea lacriza financiară, care inevitabil va lovi. Odovadă este faptul că economia şi fi-nanţele, gestionate acum de un singurministru, au fost împărţite între două mi-nistere, repartizate chiar unor oameni dinpartide diferite: economia la social-democraţi, finanţele la liberal-democraţi.

Economia şi bugetul României au fostţinute în frâu, şi vor mai fi ţinute cine ştiecâtă vreme, de banii trimişi de românii dinafară.

Este Emil Boc o victimă a luiTraian Băsescu, aşa cum era să fie (dupăunii chiar a fost) Teodor Stolojan? Boceste un jurist fără experienţă economică,şi un om al Administraţiei locale, pe carepreşedintele nu a ascuns niciodată că odispreţuieşte. Când finanţele publice nuvor mai putea fi salvate nici de lucrătoriide afară, nici de eternul Mugur Isărescu,Băsescu îl va arunca fără regrete pestebord pe micul valet, ca să se realeagă dacănenorocirea se va întâmpla în anul elec-toral 2009.

Despre domnul Stolojan, nu ştimbine nici măcar de ce s-a retras: că ar fivrut să îşi aducă la Palatul Victoria câtevafavorite, totul e speculaţie, scandal depresă. Dar, gândind retrospectiv, numireasa trebuia să surprindă de la început.Stolojan are o imagine foarte uzată, a con-dus un guvern de paralizie, a migrat fărăodihnă între partide de la stânga ladreapta... Ce credit putea prezenta? Nuînţelegem de ce l-ar fi ales Traian Băsescuca victimă pe Vasile Blaga, care în for-mula cu Stolojan premier viza Ministerulde Interne. Acum, la negocierile pentruportofolii el nici n-a făcut parte din dele-gaţia de negociatori a Partidului Demo-crat-Liberal, iar ministerul „de forţă” arevenit social-democraţilor. Până la urmă,Blaga părea să aibă asigurat MinisterulDezvoltării Regionale şi Locuinţei.

Cum ziceam, aşteptăm justiţia.Acest minister ne-a adus cele mai mariscandaluri din era Tăriceanu şi ne-a expussancţiunilor europene. Un independent vaveni la justiţie, dar cine îl va numi? Săvorbească Democrat-liberalii, adică par-tidul preşedintelui şi al premierului.

tudorlavric@accentmontreal.com

Vineri 19 decembrie 2008Vineri 19 decembrie 2008 ■ PAG. 5PAG. 555 ŞTIRI & ANALIZE

Totuşi vom aveaguvern politic

CRĂCIUN FERICIT ŞI UN AN NOU CU MULTEBUCURII ŞI SĂNĂTATE! LA MULŢI ANI!

Vineri 19 decembrie 2008Vineri 19 decembrie 2008 ■■ PAG. 6PAG. 6INTERVIU

Rareş Burlacu, Accent Montreal: D-le Labonté, avem dince în ce mai multe scandaluri cu care este confruntatăPrimăria Montrealului. Buna credinţă a administraţiei pri-marului Gérald Tremblay e pusă din nou sub semnul între-bării de către presă din cauza afacerii cu terenurilesubevaluate şi apoi vândute ( afacerea SHDM). Ce credeţidespre aceste critici? Sunt îndreptăţite?Benoît Labonté, şeful Opoziţiei Oficiale la PrimăriaMontrealului şi liderul partidului Vision Montréal:Cred că sunt chestiuni cât se poate de serioase cele la carefaceţi referire. S-a creat o nouă societate care e scutităaproape în totalitate de controlul celor care sunt aleşi acumîn administraţia oraşului. Această societate e privată, sepoate spune că cei care plătesc taxe, contribuabilii bugetu-lui local, au investit 300 de milioane de dolari şi acum nuau acces la controlul ei aşa cum ar fi normal, prin inter-mediul reprezentanţilor lor în administraţie. Nu se simtedeloc nevoia de transparenţă din partea administraţiei d-luiTremblay pentru a face lumina necesară în cazul acestormanevre ale SHDM. Chiar putem spune că e mai degrabăvorba de opacitate, ceea ce nu e deloc bine. Din păcate, dinmomentul în care SHDM a fost transformată în societateprivată, ea a scapat de control, acces conferit prin inter-mediul legii informaţiilor publice. E limpede că toate acestelucruri crează un sistem opac, ca să nu mai spunem de pro-ceduri legale care nu pot fi urmate. Trebuie să fim con-ştienţi de-un lucru: sunt pe rol patru anchete de verificarea SHDM, e un singur director general care a fost suspendatcomplet şi-n plus, toate tranzacţiile SHDM au fost de-asemenea suspendate. Ştiţi cum e, nu iese fum fără foc. Totceea ce cerem e să se facă lumină, să existe transparenţăpentru a cunoaşte exact ce s-a întâmplat şi vedem pe urmăce e de făcut. La ultima şedinţă de consiliu, în 27 oc-tombrie, am depus o moţiune pentru a cere transparenţă şirapoarte publice, pentru că primarul şi echipa lui trebuie sădea socoteală.

RB: Cum se explică faptul că Montrealul a pierdut dreptulde a organiza Marele Premiu al Formulei 1? Ce-aţi fi făcutdacă aţi fi fost primar al oraşului pentru a păstra acesteveniment aici ?BL: Am pierdut dreptul de a organiza Marele Premiu deFormula 1 pentru că Montrealul a pierdut din ce în ce maimult teren pe plan internaţional. Trebuie s-o spunem peşleau: suntem din ce în ce mai puţin un oraş care are impactpe plan internaţional. Această constatare ar fi unul din mo-tive. Avem însă un potenţial care trebuie valorificat, aşacum am făcut-o de-a lungul istoriei. În al doilea rând, credcă a existat şi o formă de şantaj financiar, exercitată deBernie Ecclestone. Acum cinci ani, când eram preşedinteleCamerei de Comerţ a Montrealului, am fost implicat în ne-gocierile cu d-nul Ecclestone. Acest om nu e interesat decâtde un singur lucru: banul. În al treilea rând, primarul Mon-trealului nu a anticipat cum trebuie un astfel de scenariu.Când eşti într-o astfel de funcţie trebuie să fi capabil să pre-vezi anumite lucruri. Era de aşteptat ca la un moment dat săfie greu de acceptat anumite clauze financiare pentru căsunt costuri exorbitante. Când faci previziuni solide, iei încalcul alte soluţii şi opţiuni pentru a diminua rapid pierde-rile financiare rezultate dintr-un astfel de eveniment. Pri-marul nu a ştiut să acţioneze şi nici nu vrea să-şi asumerăspunderea pentru asta. Mai mult, nici nu are de gând s-ofacă. Trebuie găsită urgent o alternativă. Vision Montréalare o soluţie pentru a ne reveni şi anume proiectul de a or-ganiza Expoziţia Universală aici, în 2020. N-au mai fostexpoziţii universale în America de Nord din 1967. Ar fi obună oportunitate pentru noi de a ne folosi de acest proiectpentru a transforma oraşul, a ne proiecta în viitor şi a devenio metropolă de referinţă în lume!

RB: Renumitul autor în materie de urbanism, RichardFlorida, are câteva soluţii interesante pentru Montreal. Elafirma deunăzi că spiritul deschis al oraşului, latura sa

artistică, precum şi această particularitate a non-con-venţionalismului pot dezvolta economia locală şi creşteprestigiul lui la nivel internaţional. Sunteţi de acord cu el?BL: Nu numai că sunt de acord cu el dar sunt deja şase anide când spun aceleaşi lucruri şi încerc să le implementezîn Montreal, sub diferite aspecte. Personal, încă înainte dea fi ales într-o funcţie publică, susţineam că viitorul Mon-trealului trebuie să se bazeze pe cultură - şi când spun cul-tură vorbesc de creativitate, de design, de arhitectură, deamenajare urbană, deci de cultură în sens larg - care săcuprindă inclusiv dezvoltarea artelor şi susţinerea atât denecesară pentru artiştii noştri. Pot să vă spun că l-am întâl-nit pe d-nul Florida de două ori şi suntem pe aceeaşilungime de undă.

RB: Printre altele are şi o idee oarecum inedită, conformcăreia viitorul aparţine de fapt mega-regiunilor, aglome-raţiilor urbane. El afirmă chiar că 40% din aceste mega-regiuni adăpostesc 17% din populaţia globală şi că eletrebuie lărgite în continuare dincolo de limitele lor actualepentru a-şi dezvolta economia.BL: Când vorbesc de primăria Montrealului, o fac doar dinpunct de vedere juridic, pentru că de fapt gândesc dincolode sensul general al termenului. E important să dezvoltămoraşul şi regiunile în sens larg, aşa e sănătos să gândim înmomentul de faţă. E clar că trebuie să avem o viziune pescară largă. Tot ce înseamnă aglomeraţii urbane, oraşe-regiune, oraşe-stat, totul trebuie să fie orientat în aceastăoptică. Mai sunt încă multe de făcut la Montreal deoareceacest concept de colaborare regională nu este suficient dedezvoltat pentru a ne permite să rivalizăm cu alte metro-pole din lume.

RB: Ar putea fi un exemplu în acest sens apariţia trenuluide mare viteză pe ruta Quebec-Montreal-Toronto-Windsor?BL: Ar putea fi, dar ar fi de preferat să începem să dez-voltăm legături strânse între oraşele satelit ale Montrealu-lui prin creare unei reţele de transport rapid. Încă nu avemo mentalitate de oraş-regiune. Oraşele din lume care ne in-spiră - Barcelona, Lyon, Dublin - sunt centre urbane care aureuşit să înglobeze toate regiunile adiacente şi să facă frontcomun pentru a se dezvolta, trăgând în aceeaşi direcţie.Avem încă multe de învăţat.

RB: Există tot felul de propuneri pentru a face în aşa felîncât Montrealul să iasă din imobilism: oraş al educaţiei,oraş de cultură, oraş cu o reputaţie gastronomică. Uniispun că trebuie mărite pasajele pietonale, alţii că trebuiemărită zona subterană. Care din aceste priorităţi in-tenţionaţi să le puneţi în aplicare dacă veţi deveni primar?BL: Sunt două priorităţi foarte clare pentru mine în cepriveşte investiţiile şi am spus-o tot timpul, trebuie investitîn cultură şi, pe termen lung, trebuie să facem din Montrealun oraş ecologic, „verde”. În plus, trebuie dezvoltat trans-portul în comun, precum şi mărirea numărului de pasajepietonale, aşa cum am făcut în sectorul unde sunt primar, înVille Marie. Dacă vă amintiţi, vara trecută am făcut aseme-nea pasaje pietonale şi a fost pentru prima dată când acestlucru s-a realizat pentru o perioadă atât de lungă de timp.Am făcut şi o operaţiune de înfrumuseţare a parcurilor. Unoraş ecologic se defineşte inclusiv prin măsurile luate însectorul urbanistic. Oare suntem suficient de exigenţi atuncicând eliberăm permise pentru construcţia de locuinţe? Ştimsă cerem respectarea principiilor ecologice în furnizarea decăldură? Se respectă regulile de bază din acest domeniu?

RB: Modul în care se încropeşte bugetul oraşului esteîncâlcit şi complicat pentru a atinge toate aceste obiective.Primarul se plânge mereu că nu există prea multă finanţarepentru proiecte. Are dreptate când se lamentează de acestlucru?BL: Montrealul a avut tot timpul nevoie de bani. Montre-

alul are nevoie de viziune şi de leadership, are nevoie săfacă curăţenie în ograda proprie. În sectorul Ville Marie,unde sunt primar, am reanalizat modul în care se alcătu-ieşte bugetul, organizarea muncii, mărirea productivităţii.Nu am făcut restructurări, nu am tăiat din sumele destinateunor programe. Prin eforturile proprii am reuşit săeconomisim 5% din buget. Dacă facem un exerciţiu simplude matematică şi vedem ce înseamnă 5% pentru bugetulMontrealului ajungem la o sumă de 200 de milioane dedolari anual care poate fi economisită. Mesajul meu eacesta: înainte de veni cu noi taxe şi impozite, să începemsă facem ordine în ograda proprie, prin a gestiona cât maibine cu putinţă resursele de care dispunem.

RB: De curând au început lucrările la Quartier des spec-tacles. Arhitectul care se ocupă de acest nou ansamblu cul-tural are o solidă reputaţie internaţională. Ce credeţi, esteo alegere bună?BL: Ca montrealez sunt măgulit când designerii noştri,arhitecţii noştri se bucură de atâta apreciere internaţională.Ei exportă expertiza noastră pe alte meridiane. Faptul căputem să colaborăm cu asemenea personalităţi reprezintă,fără îndoială, un lucru cât se poate de bun. În acest modarhitecţii de aici pot fi puşi în legătură cu starurile inter-naţionale din domeniu.

RB: Ultimele sondaje ne arată că partidul pe care-l con-duceţi, Vision Montréal, este încă sub cota de încredere agrupării politice a actualului primar. Există posibilitateade a realiza o coaliţie cu cel de-al treilea partid, ProjetMontréal?BL: Cred că devenim din ce în ce mai competitivi. Amreuşit să progresăm mult în ultimul an. Am mărit cota de în-credere cu 19 puncte. Este un semnal clar că ne aflăm pecalea cea bună. În ce priveşte o coaliţie cu cel de-al treileapartid în opţiunile cetăţenilor, trebuie analizat cu multăînţelepciune un astfel de demers. Dacă se va realiza aşaceva, va fi făcut pe o bază comună, având obiective co-mune. Trebuie să împărtăşim aceleaşi valori, aceleaşi vi-ziuni pentru Montreal. În nici un caz nu trebuie să avem învedere calcule meschine, de politică ieftină, pur electorală.Vision Montréal rămâne deschis dialogului.

Interviu realizat de RAREŞ BURLACUraresburlacu@accentmontreal.com

66

„Vreau să organizez Expoziţia MondialăUniversală la Montreal, în 2020”

Vineri 19 decembrie 2008Vineri 19 decembrie 2008 ■ PAG. 7PAG. 777 RETROSPECTIVĂ

2008 în câteva cuvinteAm trăit, ca şi dumneavoastră, un anplin de evenimente, cu crize economiceşi politice, cu alegeri memorabile şi maiales cu o mulţime de întrebări. Crizele,prăbuşirile, dramele, n-au lipsit nicio-dată din istorie. Când toate acestea nune ating personal, ne interesăm maipuţin de ele. La Darfour dezastrul con-tinuă, de exemplu. În Afganistan infer-nul a devenit banal. Ceea ce devine orealitate inconturnabilă - şi anul care seîncheie o demonstrează - e că suferinţalumii ne atinge din ce în ce mai mult,mai direct, aici în Canada, în Americade Nord, şi că stilul nostru de viaţă estedeja serios pus sub semnul întrebării.Problemele cu care ne confruntăm suntglobale, de la criză economică, la ex-tremismul religios, la urgenţa protejăriimediului înconjurător, la resursele na-turale care se împuţinează şi provoacăconflicte.

SIMONA POGONATAccent Montreal

CCrriizzaa eeccoonnoommiiccăă mmoonnddiiaallăă

Cuvântul care s-a regăsit pe buzeletuturor a fost economia. Întreaga planetătraversează o zonă de profunde turbulenţeşi se pare că furtuna nu este decât la în-ceput. După atâţia ani de prosperitate, 2008ne-a făcut să ne reevaluăm valorile, atât lanivel individual, cât şi colectiv, să recon-siderăm rolul statului în economie şi al nos-tru personal, să redefinim noţiunile deconsum, de etică şi chiar cea de prosperi-tate. Coloşi financiari s-au prăbuşit pe Wall

Street, în Europa, în Asia. 2008 marcheazăintrarea în recesiune. Pe 9 decembrie,Banca Naţională a Canadei a confirmataceastă realitate, micşorând rata de interescu 75 de puncte de bază. Recent, Ottawa aanunţat că prevede un deficit pentru pe-rioada fiscală 2009-2010. Pronosticurilespecialiştilor nu sunt însă foarte sumbre,deoarece, se afirmă, sistemul financiar şieconomia canadiană sunt bine echipate pen-tru a face faţă crizei. 2009 ne va da răspun-sul.

PPrreezziiddeennţţiiaalleelleeddiinn SSttaatteellee UUnniittee

Pentru zeci, sute de milioane deoameni din toate colţurile lumii, alegerealui Barack Obama ca preşedinte SUAreprezintă evenimentul anului, dacă nu aldeceniului. Aşteptările sunt enorme, obsta-colele extrem de dificile. În discursul săudin seara victoriei, pe 4 noiembrie 2008,Obama a spus că „nu această victorie elec-torală este schimbarea pe care o căutăm, eane dă doar oportunitatea de a face aceaschimbare”. Totuşi, indiferent de perfor-manţa administraţiei sale în cursul următo-rilor 4 ani, istoria s-a făcut deja: începândcu 20 ianuarie 2009, Casa Albă va avea

primul preşedinte afro-american. În ciudadificultăţilor pe care SUA şi întreaga lumele traversează, Obama a reuşit să treacă prinstraturile groase de cinism ale omului derând, redând entuziasmul, speranţa, încre-derea că lucrurile se pot schimba.

AAlleeggeerriillee ffeeddeerraalleeşşii pprroovviinncciiaallee

Declinul economic a făcut camesajul transmis de cetăţeni prin votul lorsă fie destul de clar: ne dorim guverne maiaproape de valorile umane decât de bani.Astfel, conservatorii federali nu au reuşitnici de această dată să obţină majoritatea laOttawa, iar victoria lor se explică mai multprin fragmentarea stângii politice canadienedecât prin faptul ca populaţia îmbrăţişeazăvalorile conservatoare. În Quebec ADQ afost aproape măturat de pe scena politică,datorită insensibilităţii şi chiar a ostilităţiiarătate faţă de cei mai vulnerabili. Ceea cea atras atenţia la aceste alegeri a fost victo-ria liberalilor, desigur, dar mai ales înfrân-gerea ADQ-ului.

UUnn rreeccuull ppeennttrruu mmeeddiiuull îînnccoonnjjuurrăăttoorr

În acelaşi timp, declinul economica făcut ca îngrijorările noastre să se îndreptespre siguranţa financiară şi să lăsăm mai încoada priorităţilor preocuparea pentrumediul înconjurător. Drept urmare, Le Tour-nat Vert cu planul liberalilor federali de aintroduce o taxă pentru marii poluatori, n-atrecut testul alegerilor. În ceea ce priveşteQuebecul, dezbaterile din campania elec-torală provincială nu prea au făcut locchestiunii mediului înconjurător. Aceasta nueste însă un fenomen tipic canadian: dacăîn 2007 responsabilitatea noastră faţă demediul înconjurător şi moştenirea pe care ovom lăsa generaţiilor viitoare părea că acâştigat anvergură şi un loc considerabil în

dezbaterile publice, dacă societăţile occi-dentale păreau a conştientiza urgenţa nece-sităţii de a acţiona, 2008 a marcat un reculimportant pe acest plan. Criza economică adeturnat atenţia liderilor mondiali iarscăderea vertiginoasă a preţului petroluluiriscă să pericliteze progresele făcute în ul-timii ani pentru economisirea energiei şitrecerea la surse de energie „verzi”.

LLaaiicciittaatteeaaSă ne amintim că înainte ca Dow

Jones să coboare sub 8000, în Quebecprima parte a anului 2008 a fost marcată depublicarea raportului Comisiei Bouchard-Taylor. În acest an societatea quebecoasă şi-a pus întrebări serioase în ceea ce priveştelaicitatea, ce însemnă ea aici şi care îi suntlimitele. Dezbaterea asupra acomodărilorrezonabile a constituit un moment crucialal acestei reflecţii. Printre recomandărileComisiei s-au aflat: adoptarea de către gu-vern a unui „Carnet alb” (Livre blanc) caresă definească principiile laicităţii; inter-zicerea purtării însemnelor religioase decătre poliţişti, judecători, procurori aiCoroanei; scoaterea crucifixului de la Par-lament; abandonarea rugăciunii în consiliilemunicipale. În paralel, trebuie notat faptul,deloc neglijabil, că Biserica (în frunte cucardinalul Ouelette) revendică un loc maiamplu în spaţiul public.

simonapogonat@accentmontreal.com

Vineri 19 decembrie 2008Vineri 19 decembrie 2008 ■■ PAG. 8PAG. 8POVEŞTI ADEVĂRATE

În cabina de pilotaj a cursei de Oradea tensiuneacreştea cu fiecare minut datorită incertitudinii deter-minării poziţiei reale a avionului. În toată ţara, vre-mea era foarte capricioasă şi mai ales vântoasă. Înzona muntoasă ploaia se transformase în ninsoareabundentă.

NICK FURDIAccent Montreal

Ca un făcut, radiofarul de la Caransebeş nufuncţiona din cauza unei pene de curent, iar celde la Arad avea fluctuaţii mari, de plus-minus30 de grade, ceea ce făcea imposibilă folosirea

lui. În mod normal, în această situaţie echipajul trebuia săcoboare numai până la 2300-2500 de metri (din cauzamunţilor, vârful Vlădeasa având 1847 de metri) şi să con-tinue zborul până la verticala aeroportului Oradea, undeexecuta coborârea la 600 de metri în zona de aşteptare şiabia apoi proceda la aterizare. Acest lucru necesita însă pre-lungirea zborului cu aproximativ 20 de minute, depăşindde regulă ora planificată de sosire.

Copilotul supraveghea depunerea de gheaţă pearipi şi modul de funcţionare al sistemului de dejivrare, iardin când în când studia imaginea radarului de bord. „Separe că vom ieşi din nori peste 2 sau 3 minute. Poate ar fibine să menţinem 2100 de metri până atunci, să ne orien-tăm dacă am trecut de munţi” spuse el către comandant.„Băi, dacă ţi-e târşă mai bine te-ai lăsa de zbor... Da’ ca săscapi de obsesia asta, o să iau legătura cu ai noştri de laradarul militar”. Imediat căpitanul schimbă frecvenţa radioşi apoi comunică: „Vatra Caransebeş (denumirea unităţiiradar) sunt Vultur 33 de la Cluj către Oradea, dă-mi o po-ziţie şi o distanţă până la Oradea.” „Vultur 33 te-am avut peecran, dar ai dispărut, eşti în zona neagră de la Vlădeasa.Poate peste un minut, două o să te văd din nou.”„Mulţumesc, stau pe recepţie. Confirm mesajul” răspunsecomandantul.

Aceasta a fost ultima comunicare de pe bandamagnetică a înregistratorului de voci de la bordul avionu-lui. Banda a mai funcţionat un minut şi 10 secunde înre-gistrând numai zgomotul de fond al motoarelor şi impactulfinal. Timp de două zile elicopterele de căutare nu au pututsurvola zona muntoasă din cauza condiţiilor meteorolo-gice. Abia în a treia zi au găsit resturile avionului pe panta

vârfului Vlădeasa. Avionul a lovit vârful stâncos cubotul, care s-a pulverizat. Fuzelajul s-a frânt în douăîn dreptul aripii. Aceste două bucăţi au alunecat pezăpada afânată aproximativ 400 de metri. Corpurilepasagerilor nu au putut fi identificate deoarece separe că au fost devorate în mare parte de animalelesălbatice. După resturile găsite în a doua jumătate aavionului - resturi de corpuri umane, îmbrăcăminte,brichete, urme de vatră cu cărbuni stinşi - s-a trasconcluzia că au fost supravieţuitori la care nu s-aputut ajunge la timp din cauza locului accidentuluişi mai ales a vremii nefavorabile. Câteva zile maitârziu, un pacient care era tratat de puternicedegerături la mâini şi la picioare şi care fusese găsitîn stare de inconştienţă, aproape îngheţat, pe undrum forestier de la poalele vârfului Vlădeasa, arevenit la viaţă strigând că trebuie salvaţi cei care aucăzut cu avionul. El povestea că după prăbuşiresupravieţuitorii s-au adunat în epavă încercând săse protejeze de frig şi zăpadă. Fiind un bun alpinist,omul a hotărât să coboare şi să caute ajutor. Nimenila spital nu i-a luat povestea în serios, crezându-secă are halucinaţii din cauza stării de comă din caretocmai ieşise. Datorită insistenţei cu care cerea să setrimită echipe de salvamont pentru a-i găsi pe ceicare căzuseră cu avionul, ofiţerul CI din spital a luatlegătura cu „cei în drept”. Era adevărat: pacientulrespectiv figura pe lista pasagerilor de Oradea.Oricum era prea târziu...

Toţi din aviaţie am fost şocaţi de acest aldoilea tragic accident la aşa scurt timp după cel dela Sibiu. Au urmat două luni de controale privindmodul de pregătire şi executare a curselor interne şi ex-terne. În final, concluzia era cea evidentă: lipsa echipa-mentelor de radionavigaţie şi de supraveghere radar dar şio uşoară neglijare a unor reglementări intrate în vigoare înultimele luni, legate de procedurile de apropiere în condiţiispeciale. În orice caz, această catastrofă a determinat alo-carea fondurilor necesare pentru achiziţionarea de radio-

faruri de navigaţie VOR-DME. Acestea aveau şiechipamente de distanţă cu care se determina di-recţia magnetică şi în acelaşi timp distanţa pânăla staţia respectivă.

Ne apropiam de sărbătorile de iarnă careaduceau cu sine sporirea curselor externe plinecu turişti pentru staţiunile montane. Ca un făcut,în aceste zile te puteai aştepta la surprize dinpartea vremii. Nu de puţine ori, exact în ziua deajun sau chiar de Crăciun, se punea o ceaţă careputea să dureze câteva zile la rând şi atuncicursele nu mai puteau ateriza la Bucureşti. Văputeţi imagina ce „plăcere” era pentru cei carevoiau să ajungă acasă la familiile lor, fie eipasageri sau echipaje. Eu personal, în aproape40 de ani de aviaţie, nu cred că am petrecut îm-preună cu familia mai mult de 15 revelioanepentru că a trebuit să zbor sau am rămas forţat peaeroporturi de rezervă din cauza vremii. Şi nuvoi putea niciodată uita „aventurile” pe care le-am avut cu ocazia unor astfel de sărbători.

În acel an trebuia să execut o cursă sim-plă de Atena pe 24 decembrie, după care eramliber până pe 30, când trebuia să plec la Cairopentru 3 săptămâni (zboruri cu pelerini). Afarăera un geruleţ bun de ţi se lipeau nările, însă erao zi însorită. Meteorologul de serviciu m-a aver-tizat că dacă venim după ora 17:00, s-ar putea să

nu mai aterizăm din cauza ceţii dese. Am simţit un ghimpeîn piept, gândindu-mă că cei de acasă, în special cei doicopii, mă aşteptau cu darurile de Crăciun.

Zborul a decurs in condiţii foarte bune. La Atenaam făcut tot posibilul să plecăm la ora programată, dar dincauza unor pasageri care se rătăciseră în aerogară, am deco-lat cu 30 de minute mai târziu. Vizibilitatea la Otopeni şi

Băneasa era încă bună pentru aterizare şi aveam speranţe căo să ajungem la timp. Însă, cele 30 de minute de întârzierene-au costat şi, aşa cum pronosticase meteorologul, ime-diat după ora 17:00 vizibilitatea a scăzut vertiginos cătrezero metri şi nu numai la Bucureşti, ci în toată ţara. Odatăla 2-3 ani se crea această situaţie de ceaţă în zona Balcano-Carpatică. Era clar că nu puteam ateriza pe niciun aeroportdin România. Aveam trei posibilităţi: Budapesta, Belgradsau Sofia. Am decis pentru Sofia, era cel mai aproape. Cândcomandantul a făcut anunţul de deviere din cauza ceţii, amputut auzi vociferările pasagerilor. Aterizarea a decurs nor-mal şi pasagerii au fost debarcaţi în salonul special pregătit.Comandantul Ganea, zis „Căpitanul Nemo” a dat telefonla dispeceratul Otopeni, care l-a informat că există şanseca peste 4 ore să crească vizibilitatea şi să putem ateriza laOtopeni. Eu aveam o problemă, căci de la meteo ştiam căaceastă creştere de vizibilitate era de scurtă durată, aproxi-mativ o oră, maxim două, după care ceaţa devenea şi maidensă. Dacă aveai norocul să fii acolo la timpul potrivit,atunci puteai ateriza, dacă nu, te duceai de unde ai venitsau în altă parte.

La ora 20:13 decolam de la Sofia către Bucureşti(Băneasa sau Otopeni), vizibilitatea era de 800 de metri,deci numai bună pentru aterizare (minima era de 550 demetri). Căpitanul Nemo pilota avionul cu viteza maximăadmisă pentru a scurta timpul de zbor. Eu am rugattelegrafistul să ceară ultimele informaţii meteo de la Arad,Belgrad şi Budapesta. Între timp, la Sofia ceaţa a redus vi-zibilitatea la 50 de metri - era clar că nu ne mai puteam în-toarce acolo dacă nu aterizam la Bucureşti. „Belgradul estedeja la 500 de metri, Aradul are 800 de metri, în scădere la600. Numai Budapesta e mai bună, cu 2000 de metri”, ra-portă telegrafistul.

Eram aproape, mai aveam puţin, dar la 10 km depistă am fost informaţi că... nu se mai vede NIMIC. Val deceaţă cu zero vizibilitate! Trebuia să ne ducem la Bu-dapesta, singurul aeroport cu condiţii de aterizare. Dupădouă ore şi 20 de minute de zbor ajungeam la Budapesta cusperanţa că a doua zi în jurul orei 12:00 ceaţa se va disipaşi vom putea ateriza la Bucureşti. Dar asta vom vedea anulviitor. Sărbători fericite, La mulţi ani!

nickfurdi@accentmontreal.com

Sărbători de Crăciun cu năbădai88

Munţii Vlădeasa

7632-15e Avenue, Montreal

GEORGE RUSUConsultant în imigraţieDiplomatAcreditat de Ordinul Societăţiicanadiane a consultanţelor înimigraţieTraducător agreat

Vineri 19 decembrie 2008Vineri 19 decembrie 2008 ■ PAG. 9PAG. 999 UTILE

Vă mulţumim dragiclienţi şi cititori şi văurăm Crăciun fericit

şi un An Nou cusănătate, bucurii şi

împliniri!

Tel: (514) 722-0126 Fax: (514) 723-4222Cell: (514) 248-9598

immigration@mediatorcanada.ca www.mediatorcanada.com

Mulţumesc tuturor clienţilor şi vă urezSărbători fericite şi La mulţi ani!

Merci chers clients, je vous souhaite Joyeuses Fêtes etBonne Année !

Piaţa imobiliară şicriza financiară

Cred că mulţidintre cititoriinoştri îşi pun totfelul de între-bări cu privirela ceea ce se în-tâmplă cu piaţa

imobiliară şi cu finanţele în ge-neral în această situaţie de crizăcare pluteşte în toată lumea. Dinfericire, ne aflăm într-o ţară deadopţie minunată, o ţară conside-rată ca fiind cea mai pregătită lanivel de instrumente financiarepentru a trece fără mari repercusi-uni prin această perioadă tulburela nivel economic. Spun astareferindu-mă, printre altele, la ur-mătoarele instrumente financiarede protecţie a populaţiei:

■ Depozitul nostru în bancă estegarantat de Guvernul canadianpână la 100,000 de dolari, ceea ceînseamnă că în situaţia de falimenta unei bănci, banii depuşi care nudepăşesc această sumă vor fi ram-bursaţi de guvern. Suntem deciprotejaţi în această privinţă.

■ Dobânzile la bancă pentru cre-dite (ipoteci) au scăzut, atingândun nivel record. Cu puţine zile în

urmă, Banca Naţională a Canadeia scăzut interesul director cu 0.75.Acest lucru înseamnă o dobândăpentru ipoteci foarte mică, a căreitendinţă este de a rămâne scăzutăpentru începutul anului 2009.

■ Guvernul canadian asigură îm-prumuturile făcute de cetăţeni labănci prin SCHL (Societé canadi-enne d’hypothèques et de loge-ment). Guvernul a investit decurând o sumă fabuloasă în acestprogram, care are ca scop accesulla proprietate a celor cu veniturimedii şi mici.

■ În Quebec, următorul buget careva fi prezentat la începutul anuluiviitor, va aduce o noutate în ma-terie fiscală şi anume: va exista unavantaj fiscal la declaraţia de im-pozit pentru cei care vor investi înrenovarea proprietăţilor. Aceastaînseamnă că populaţia va fi in-teresată să cumpere locuinţe lapreţuri mai mici care necesită re-novări şi care vor aduce o ram-bursare de impozit .

Aceste măsuri, precum şialtele care există deja, nu fac decâtsă asigure o funcţionare normală

a societăţii şi să sporească încre-derea populaţiei, în scopul cir-culării banului şi a întregiieconomii. Toate acestea, dragicititori, ne asigură că putem in-vesti în continuare. Şi cum la oraactuală investiţia în imobiliareeste cea mai sigură şi cu randa-mentul cel mai ridicat, vă aştep-tăm cu drag în anul următor.

Doresc să mulţumesc tu-turor clienţilor noştri actuali şi vi-itori pentru încrederea acordată,cititorilor ziarului Accent Mon-treal pentru devotamentul pe careîl poartă citind articolele noastreşi nu în ultimul rând redacţieiacestui ziar care ne face să aştep-tam cu drag fiecare apariţie. Tu-turor celor enumeraţi mai sus,precum şi întregii comunităţiromâne, vă doresc multă sănătate,bucurii, fericire, să aveţi parte deun Crăciun fericit. Un An Nou cubine şi să ne întâlnim mai sănă-toşi, mai buni şi mai frumoşi în2009. La mulţi ani!

MIOARA SCOTNOTISB.A.A. Ştiinţe contabileCurtier imobiliar agreatLes Immobiliers Scotnotis(514) 814-7098

Opération Nez rouge,vasta campanie pentru pro-movarea securităţii rutiere, este înplină desfăşurare. Mesajul săueste unul pozitiv, simpatic şi delocmoralizator. Practic, în perioadasărbătorilor, programul oferă unşofer benevol celor aflaţi în im-posibilitatea de a conduce datorităîn primul rând consumului de al-cool, dar şi a oboselii, stresuluisau consumului de medicamente.

Opération Nez rougeeste o invenţie quebecoasă: pro-gramul a fost creat în 1984, înoraşul Quebec, de către Jean-Marie De Konink, profesor dematematică şi antrenor al clubuluide nataţie Rouge et Or al Univer-sităţii Laval, ca o metodă origi-nală de a strânge fonduri pentruacel club şi de a asigura o maimare securitate rutieră în perioadasărbătorilor. În cei 25 de ani deexistenţă, Opération Nez rouge s-a extins în aproape toată Canada,

numărând în prezent peste 90 deorganizaţii afiliate. Un sondajLéger Marketing realizat în 2008arată că aproape întreaga popu-laţie a Quebecului (96%) consi-deră că în ultimele două deceniiOpération Nez rouge a avut unefect benefic în ceea ce priveşteschimbarea mentalităţii vizavi decondusul cu facultăţi scăzute. Din1990, conceptul super erouluicare străbate străzile în lung şi-nlat pentru a-i conduce în siguranţăpe petrecăreţi a traversat A-tlanticul, implantându-se înElveţia, Franţa, Portugalia şi Bel-gia.

Modul de funcţionareeste foarte simplu: o echipă de treibenevoli se deplasează la loculunde îi chemaţi pentru a vă con-duce, cu propria dumneavoastrămaşina, până la adresa unde doriţisă ajungeţi. Cei trei sosesc cumaşina lor, doi se urcă cu dum-neavoastră - unul pentru a con-

duce, celălalt pentru a vă ţinecompanie şi pentru a se asigura debunul mers al operaţiunii - iar celde-al treilea vă urmează în auto-mobilul care va transporta la în-toarcere echipa de benevoli. Înfelul acesta, veţi ajunge acasă însiguranţă, fără grija accidentelor,a filtrelor de poliţie şi a amenziloriar maşina dumneavoastră se vaafla în garajul sau locul de parcareobişnuit. Întreaga confidenţiali-tate este asigurată printr-un for-mular pe care benevolii suntobligaţi să-l semneze. Serviciuleste gratuit însă donaţiile suntapreciate, în schimbul loroferindu-se o chitanţă de impozit.Până în prezent, 17.300.000$ aufost strânşi din aceste donaţii înfolosul a aproape 100 de orga-nisme destinate tinerilor.

Opération Nez rougefuncţionează de duminică pânămiercuri între orele 21:00 şi 3:30iar de joi până sâmbătă de la19:00 la 3:30, până pe data de 31decembrie 2008. Puteţi apela laacest serviciu chiar şi de maimulte ori în aceeaşi zi.

La Montreal, numărul detelefon unde se poate suna pentruun serviciu de acompaniere este514-256-2510. Laval: 450-664-4314, Rive-Sud: 450-647-2611.Info:www.operationnezrouge.com

1111 REMEMBER Vineri 19 decembrie 2008Vineri 19 decembrie 2008 ■■ PAG. 11PAG. 11

Au trecut 19 ani de la Revoluţie, ani buni, anirăi, greu de spus. Părerile sunt împărţite. Pe de o partefosta nomenclatură comunistă, copii şi rudele lor, actu-ali politicieni sau oameni de afaceri prosperi, susţin cărevoluţia a învins şi „îşi poartă chipul isteţ de oaiecreaţă” prin marile capitale ale lumii, tratându-şi plic-tisul prin shopping, cheltuind miliardele „agonisite cumare efort” printr-o afacere începută cu zece mii lei ime-diat după Revoluţie. Nici să nu vă gândiţi că ar fi vorbadespre afaceri necurate, despre licitaţii trucate şi priva-tizări pe un dolar, de banii fostului PCR, UTC sau baniidin fondurile de pensii şi asigurări sociale. Nici vorbă.Politicienii muncesc din greu, pe Coasta de Azur, prinTahiti iar cei mai săraci prin Antalya sau pe plajele Gre-ciei pentru a-şi întreţine bronzul. Alţii mai conştiincioşischimbă de zor bordurile Bucureştiului înlocuindu-le pecele de beton sau chiar granit cioplit, cu altele din mar-mură sau granit, perfect debitate, care peste un an, cândtrece perioada de garanţie, vor fi înlocuite şi casate, par-don redebitate, foliate şi cine ştie de cine vândute ca ma-terial de lux pentru finisaje în construcţii, pardon casate.

Pe de altă parte tinerii, viitorul naţiunii, în 1990încurajaţi să-şi reclame părinţii în caz că aceştia încercausă-i convingă cu mijloace mai puţin blânde, să meargăla şcoală, să înveţe, fetele să vină devreme acasă, şi al-tele, în fond lucruri de bun simţ, au ajuns în mare partesuperficiali, consumatori de droguri, dornici de câş-tiguri fără muncă. Mă întreb care va fi preţul pe care îlvom plăti. În cât timp vom dispare ca naţiune, ca popor,ca familii, ca nume în cartea de telefon?

Alţii, cei care au început să muncească prin anii‘70-‘75, oameni care pe timpul „odiosului” şi-au înte-meiat familii, aveau un servici, aveau siguranţa zilei demâine, au ajuns astăzi fără servici, fără case, fără posi-bilitatea de a-şi exercita meseria în care sunt specialişti,îndemnaţi acum de onor guvernanţii noştri să practicemunca necalificată. Mă întreb, tinerii abia ieşiţi de pebăncile şcolii, cine îi mai angajează? Muncitorii necali-ficaţii ce să muncească?

Şi în fine, mai sunt bunicii, poate şi străbunicii,

care, după ce au muncit o viaţă întreagă, pe ogor, în fa-brică, la catedră sau în cercetare, ajung să moară defoame cu pensii mizere care nu le ajung pentru coşul zil-nic, darămite şi pentru medicamente.

Între toţi aceştia suntem noi, cei care în decem-brie ‘89 am ieşit în stradă şi ne-am implicat în Revoluţie,nu ca trădători sau terorişti, ca hoţi sau indivizi dornicide vendete, ci ca cetăţeni care doresc binele lor şi al se-menilor lor. Am crezut într-un viitor mai bun pentru noişi urmaşii noştri şi mulţi dintre noi s-au jertfit pentruacest lucru.

Au trecut 19 ani de la Revoluţie, ani buni, anirăi, greu de spus. Ce însemnă viaţa unui om pe lângă ceaa unei naţiuni? Cineva, cândva, şi-a dorit un popor fericitpentru o mie de ani, noi am dorit acest lucru măcar pen-tru cincizeci de ani. Am greşit. Ne-am înşelat sau maiprecis, am fost înşelaţi. În ‘89 ni s-a spus: „Acum lăsaţi-ne pe noi să conducem ţara, voi nu aveţi studii, voi nuştiţi să conduceţi”. Şi noi ne-am dat la o parte, alţii din-tre noi au fost siliţi să se dea la o parte. Şi au venit ei, totei, şi ne-au condus, şi ne conduc. Unde?

Noi, revoluţionarii, am ajuns paria societăţiiromâne. Oamenii săraci ne acuză, bogaţii şi politicieniine dispreţuiesc, dar totuşi nu uită de noi, din patru înpatru ani ne folosesc în campaniile electorale. Copiinoştri, care în ‘89 se uitau la noi ca la nişte zei, neprivesc astăzi cel mult cu condescendenţă. Oare cum sevor uita la noi mâine?

Rubrică realizată de DOREL HARAGAinfo@accentmontreal.com

Dorel Haraga este unul din participanţii direcţi la Re-voluţia română din decembrie 1989. Aflat în fostaclădire a Comitetului Central al PCR din 22 decembrie‘89 până în 14 ianuarie ‘90, el a fost unul din fondatoriiPartidului democrat, primul partid apărut în Româniapostdecembristă. Mărturiile sale cu privire la Revoluţieau fost înregistrate la Comisia pentru cinstirea eroilor-martiri.

Bucureşti, decembrie 1989 - Mihai Antoci, SergiuTănăsescu şi Gabi Matei dau jos de pe clădireaComitetului Central sigla PCR.

21 amurg de searăAi aprins focul în ţarăA-nceput la TimişoaraŞi apoi în toată ţaraA pornit Doamne urgiaPeste toată România.

Nu se mai putea răbda,Nu se mai putea-nduraŞi-am pornit toţi laolaltăSă scăpăm de chin odatăToată floarea RomânieiÎmpotriva tiraniei.

Să vezi tineri cum strigauCum luptau şi cummureau,Flori tinere de româniÎmpuşcate de păgâni.Cădeau val măi, după valLa Intercontinental.

Mureau tineri fără milăStriviţi de câte-o şenilă,

Că veneau tancuri spur-cateAducătoare de moarte.Îi luam şi-i duceam pebraţăDar ei se stingeau dinviaţă.

Şi-au venit a doua ziSă-i salveze pe copiiDe prin fabrici şi uzineValuri de muncitorime.Toţi părinţii cum veneauDupă copii strigau.

Puiul tatei unde eştiSpune-mi dacă mai trăieştiDă-mi taică doar speranţăSă văd de mai eşti în viaţă.Trec zile şi nopţi la rândOchi-mi stau totlăcrimând.

Îngeraşul mamei floare,

Te-ai stins fără lumânareAi plecat pe acea lumeDin cauza unui câine.Când îţi văd poza pe cruceInima-n mine se frânge.

Bucureşti şi TimişoaraEste doliu-n toată ţaraMulţi ani de-aici înainteVom pune flori pemorminte,Lumânări, lumini cepoartăNu s-or stinge niciodată.

Stau culcat cu faţa-n susŞi privesc către în susFlori cu inima curatăŞi civili şi din armatăCă-n decembrie 22A venit Hristos la voiCu putera lui cereascăÎn golgota românească.

de AURELIAN NEGRĂU

Urgia româneascăPublicăm poezia de mai jos pentru autenticitatea sentimentului pe care îl transmite. Au-torul ei este Aurelian Negrău, revoluţionar care timp de săptămâni nu a părăsit clădi-rea fostului CC al PCR, crezând în schimbarea în bine a României. Poezia „Urgiaromânească” a fost scrisă în zilele următoare Revoluţiei, pe 26 februarie 1990. O poeziesimplă, tristă atunci şi de 19 ori mai tristă acum.

Au trecut 19 aniRevoluţia română

Bucureşti, 21 decembrie 1989

Vineri 19 decembrie 2008Vineri 19 decembrie 2008 ■■ PAG. 10PAG. 10

6555, boulevard Métropolitain EstBureau 403Saint-Léonard (Québec) H1P 3H3

Tél. : 514 324-3811, poste 226Sans frais : 1 866 324-3811Cell. : 514 660-0817Téléc. : 514 324-3314gelu.baciu@agc.inalco.com

www.inalco.com

P74

48G

Semipreparate şi specialităţi româneştimici •icre •sarmale •zacuscă •vinete •cârnăciori olteneşti •slănină

•tobă •debreceni •caltaboşi cârnaţi pentru BBQProdusele noastre sunt afumate natural!

TTRRAANNSSIILLVVAANNIIAADDEELLII

880066 CCuurréé--LLaabbeelllleeCChhoommeeddeeyy,, LLaavvaall,, HH77VV 22VV33

TTeell:: ((445500)) 668811--99555511

Contactaţi DANIEL tel 514-573-0092

BARDEUX D ASPHALTEMEMBRANE ELASTOMEREASPHALTE ET GRAVIERREPARATION RENOVATIONDENEIGEMENT DE TOITURES RESIDENTIELINDUSTRIEL COMMERCIAL

Acoperişuri TOITURE PERFECTION

ESTIMATION GRATUITE A DOMICILE

TRAVAILGARANTI

www.toituresperfection.com

R.B.Q. 8321-2928-56

1010

Dès le mois de novembre, Montréal commence lespréparations pour Noël: décorations sur les rues principales,crèches, sapins pleins de lumières, campagnes pour ramasserdes fonds pour les plus démunis. La période des fêtes est tou-jours fébrile et pleine de surprises car le centre-ville grouilled’activités pour petits et grands. Les centres artisanaux, lesboutiques et les magasins ouvrent leurs portes avec une va-riété impressionnante de nouveautés - c’est la période de l’anquand se lancent les derniers modes, filmes, spectacles,voitures, etc. Pendant qu’il neige, on achète des cadeaux, onpense à la famille, on prépare des repas festifs. Tout cela pourque la joie et la paix règnent autour du sapin.

Les origines du NoëlDans l’église chrétienne on célèbre le festival an-

nuel de la Nativité le 25 décembre. Les historiens ne sont passûrs quand les chrétiens ont commencé à célébrer la nais-sance du Christ mais la plupart d’entre eux croient que la fêtede Noël est un substitut aux rites préchrétiens romains, ger-maniques, celtiques ou orientaux qui se tenaient pour célébrerle solstice d’hiver. Les festivals de Noël, généralement ob-servés depuis le 4e siècle, incorporent des traditions qui ontdes origines païennes, comme la bûche de Noël, le fameuxdessert en forme de petite bûche, très populaire au Québec,qui rappelle le rit ancien de mettre dans le feu une grossebûche au début de la veillée.

Le sapin de Noël, vert toujours et décoré des lu-mières, devient part de la fête de Noël au 17e siècle, en Alle-magne où l’arbre, symbole païen de la fertilité, est transforméen symbole chrétien de la renaissance. En 1841, Albert, leprince marié à la Reine Victoria, introduit le sapin en An-gleterre et de là il accompagnera les immigrants aux États-Unis et au Canada.

La célébration du Saint Nicolas le 6 décembre et laveille de Saint Nicolas, quand on offre des cadeaux aux en-

fants, a ses origines aux Pays-Bas. Les habitants de l’An-gleterre ont adopté cette tradition comme part de leur célébra-tion de la veille de Noël. Le nom anglais du légendaire SantaClaus, le joyeux home vêtu en rouge qui apporte des cadeauxaux enfants, est dérivé du mot hollandais Sinterklauss, quireprésente une modification de Saint Nicolas.

Vous pouvez célébrer un Noël en véritable style vic-torien au Lieu historique national du Canada de Sir-George-Étienne-Cartier (458 Notre-Dame Est, H2Y 1C8,514-283-2282) ou vous pouvez aller aux concerts gratuits deNoël offerts par la Chapelle Notre-Dame-de-Bon-Secours(400 St-Paul Est, Vieux Montréal, 514-282-8670). Pour lesparents et les amis qui vous rendent visite de Roumanie,n’oubliez pas de leur faire visiter l’exposition de crèches àl’Oratoire Saint-Joseph. Cette année 264 crèches sontreprésentées, promettant le tour des quatre coins du monde.

Tout est préparé pour la fête de Noël, mais que-cequ’on va mettre sur la table? Nous vous recommandons unerecette traditionnelle québécoise. La voilà!

Cipâte (ou cipaille)Cette recette est typique du Bas du fleuve. On la

retrouve aussi en Gaspésie mais avec des variantes. Au LacSt-Jean on l'appelle tourtière et on recouvre tout le fond duchaudron avec une pâte à tarte, on y verse tous les ingrédientset on recouvre le tout avec de la pâte. On pratique un trou aucentre à travers lequel on verse l'eau ou le bouillon.

Le mot cipaille sera une déformation de sea-pie ous’inspirerait du nom d’un ancien plat montagnais, lechipaille.Ingrédients: 2 livres de bœuf, 2 livres de porc, 2 livres depoulet, 3 ou 4 oignons, 8 pommes de terre, une pincée de cloude girofle, une pincée de muscade, une pincée de cannelle(optionnel), sel et poivre au goût, eau bouillante (ou bouillonde bœuf), votre recette de pâte préférée.Mode de préparation: Couper la viande et les pommes deterre en dés; émincer les oignons. Dans un grand bol,mélanger la viande, les oignons, les pommes de terre et lesassaisonnements. Placer le tout au réfrigérateur et laissermariner toute la nuit. Dans un grand chaudron allant au four,verser la moitié de la préparation de viande. Rouler la pâte etla couper en carrés d’environ un pouce et déposer les carrésde pâte sur la viande pour la recouvrir. Verser le reste des in-grédients et recouvrir de carrés de pâte toute la surface.Verser l’eau bouillante jusqu’à égalité de la surface, couvriret mettre au four à 250 °F pour une durée d’environ 6 heures.Ajouter de l’eau bouillante au besoin. Note: On peut utiliser d’autres viandes ou du poisson.

Rubrică realizată de EVA HALUSinfo@accentmontreal.com

Noël à MontréalSPECIAL DECEMBRIE

1212

Pe scurtDIOXID DE CARBON PE O PLANETĂ ÎNDEPĂRTATĂ

Telescopul spaţial Hubblea detectat dioxid de carbonîn atmosfera unei planteîndepărtate, ceea ce arputea constitui un primpas spre descoperireavieţii extraterestre, aanunţat NASA. Planeta,

botezată HD 189733b, este de talia lui Jupiter şi este si-tuată la 63 de ani-lumină de Terra. Temperaturile foarteînalte înregistrate pe această planetă aflată în starelichidă şi gazoasă nu permit dezvoltarea vieţii, „însăexistă o compoziţie chimică ce pe o altă planetă ar puteaconstitui un indicator al prezenţei vieţii” explică Ray Vil-lard, de la Space Telescope Science Institute. CO2 şimonoxidul de carbon au fost detectate de Mark Swain,cercetător la laboratorul Jet Propulsion (NASA) din Cali-fornia, care studia cu Hubble emisiile de lumină in-fraroşie provenite de pe HD 189733b. „Dioxidul decarbon est aspectul cel mai pasionant al descoperirii,deoarece, în circumstanţe favorabile, ar putea fi legat deprezenţa unei activităţi biologice, precum pe Terra” aspus acesta.

ANTARCTICA „BOMBARDATĂ” DE O SURSĂMISTERIOASĂ DE ENERGIE

Oamenii de ştiinţăîncearcă să afle care estesursa unui „surplusneaşteptat de electroni dinrazele cosmice, cu energiefoarte mare” descoperit inzona Antarcticii. Conformipotezelor avansate, aceş-

tia provin fie de la un obiect necunoscut situat relativaproape de Pământ, fie sunt rezultatul ciocnirilor dintreparticulele de materie întunecată. Observaţia a fost fă-cută cu ajutorul unui instrument (ATIC) (foto) care s-aridicat la o altitudine de aproximativ 40 km deasupraAntarcticii. Cu o energie de 300-800 miliarde de elec-troni-volţi, „surplusul” de electroni „nu poate fi explicatprin mo-delul standard al originii razelor cosmice”,potrivit cercetătorului John P. Wefel. Acesta crede că esteposibil să existe „un obiect foarte interesant înapropierea sistemului nostru solar, aşteptând să fie stu-diat cu alte instrumente”. Sursa, o masă de materie în-tunecată sau un obiect necunoscut, se află la numai 3.000de ani-lumină de sistemul nostru solar.

NASA A TESTAT CU BRIO PRIMUL INTERNETINTERPLANETAR

Transmiterea unorfotografii numericela o distanţă de 30 demilioane de kilo-metri de Pământ, nuva mai fi o pro-blemă. Pornind de latehnologia Internetu-lui, NASA a demon-strat că acest lucru e

posibil prin dezvoltarea „primei reţele de comunicaţiispaţiale la mare distanţă”. În timpul experimentului,Laboratorul Jet Propulsion al Agenţiei Spaţiale Ameri-cane a făcut schimb de zeci de imagini cu o sondă situatănu departe de Marte, adică la 30 de milioane de km dePlaneta Albastră. Specialiştii americani lucrează de zeceani la acest proiect, botezat Deep Impact Networking Ex-periment. În acest scop, ei au apelat la unul din părinţiifondatori ai Internetului, Vinton Cerf. Internetul cosmictrebuie să ia în calcul însă mai multe elemente de risc:furtunile solare, distanţa foarte mare, deplasarea pla-netelor. Când se produc perturbări, informaţia este sto-cată în „noduri de comunicaţii”, aşa cum un jucător debaschet dă mingea unui partener mai apropiat de coş.

DESCOPERIRI ŞTIINŢIFICE

Retrospectivă NobelCa în fiecare an, pe 10 decembrie 2008 a avut loc

ceremonia de decernare a premiilor Nobel. În medicină aufost recompensate studiile cercetătorilor francezi FrançoiseBarré-Sinoussi şi Luc Montagnier, care în 1983 au de-scoperit virusul imunodeficitar (HIV), şi a cercetătoruluigerman Harald zur Hausen asupra virusului care cauzeazăcancerul cervical, al doilea cel mai comun cancer la femei.În fizică, premiul a fost partajat de doi japonezi, MakotoKobayashi şi Toshihide Maskawa, şi de un american,Yoichiro Nambu, pentru teoriile lor care explică comporta-mentul celor mai mici particule de materie. Premiul Nobelpentru chimie a fost decernat tot unui trio: japonezuluiOsamu Shimomura şi americanilor Martin Chalfie şi RogerTsien pentru faptul că au descoperit şi dezvoltat proteinafluorescentă verde (GFP), care a permis vizualizarea celormai mici detalii ale vieţii în interiorul celulelor.

Marile descoperiri ştiinţifice ale secolelorXX-XXI

Secolul XX a fost unul al marilor descoperiri şti-inţifice, fie că vorbim de fizică, chimie sau medicină. Esteepoca în care fizica atomică a fost fundamentată ca ştiinţă,în care au apărut idei revoluţionare asupra relativităţii, s-au descoperit noi galaxii şi noi medicamente, s-a construitmicroprocesorul iar genetica a luat amploare.

Teorii de Nobel: relativitatea, exploziaatomică şi tranzistorul

În 1895, Röntgen descoperă razele X, în jurulcărora se vor articula preocupările ştiinţifice ale primului

sfert al secolului XX. Numeroaseteorii asupra lumii au apărut de-alungul istoriei, dar nici una dintreele nu a fost la fel de seducătoareca cea a începutului de secol XX,a fizicianului german Albert Ein-stein (foto). În 1917, acesta for-mulează teoria relativităţiigenerale, primind distincţia Nobelpatru ani mai târziu. În 1913,

Niels Henrik David Bohr vorbeşte despre primul model denatură cuantică a atomului, primind Nobelul în 1922.

A doua jumătate a seco-lului XX este dedicată fizicii nu-cleare. Fisiunea nucleară estedescoperită de Otto Hahn (Nobelpentru chimie în 1944) (foto),Lise Meitner şi Fritz Strassmannîn 1938, dar va lua amploare abiaîn cel de-al Doilea Război Mon-dial, odată cu proiectul Manhat-tan (1941-1946) şi exploziilenucleare de la Hiroshima şi Na-gasaki. După prima explozie nucleară, fizicienii au începutsă caute metode de domesticire a acestei surse de energie.

John Bardeen (foto), Wal-ter Brattain şi William Shockleyse întâlnesc în laboratoarele BellTelephone. Ajutaţi de modelelefizicii cuantice, cei trei reuşesc săcreeze în 1947 un nou dispozitiv,pe care ei îl numesc persistor (caamintire a eforturilor persistentepe care le-au făcut), pentru careprimesc Nobelul în 1956. Fusesedescoperit tranzistorul. Bardeen

continuă studiul asupra supraconductorilor şi ia un al doileaNobel, în 1972. Descoperirea tranzistorului a revoluţionatlumea modernă, înlocuind triodele utilizate până atunci.

Epoca modernă şi bolile ei: Nobel pentrumedicină

Încă de când a fost instituit, premiul Nobel înmedicină a recompensat efortul de a înţelege trupul omuluişi de a combate maladiile severe. De altfel, scopul lui Al-

fred Nobel nu a fost de a oferi o recunoaştere academicăsavanţilor - rolul acesta îl deţin comunităţile de cercetare -ci acela de a sprijini financiar studiile revoluţionare pentruumanitate.

Primul laureat al Nobelului în ştiinţele medicale afost cel care a reuşit să înţeleagăcum poate un organism să creezepropriul antidot pentru boli severeşi incurabile la acel moment: dif-teria şi tetanosul. Cercetările luiEmil Adolf von Behring (foto) aupus bazele imunologiei bolilorbacteriale, continuând munca luiPasteur, Koch şi Ehrilich.

Un an mai târziu, Nobelul estedecernat pentru efortul de a com-

bate o altă boală a începutului de secol, malaria. Preocu-parea majoră a lui Ronald Ross, medic şi poet, era cea aprevenirii malariei în diverse zone ale lumii: Africa de Vest,zona Canalului Suez, Grecia, Cipru şi cele afectate dePrimul Război Mondial. În 1904,Nobelul ajunge la un adevăratdeschizător de drumuri în psi-hologia medicală, rusul IvanPetrovici Pavlov (foto). Canadie-nilor Frederick Grant Banting şiJohn James Richard Macleod li serecunoaşte de către ComitetulNobel, în 1923, meritul de a fiizolat insulina, descoperind trata-mentul diabetului zaharat.

A doua jumătate a secolului XX este marcată de omare descoperire: antibioticele.Comitetul Nobel nu a putut ignoraun cercetător ca Selman AbrahamWaksman (premiul Nobel, 1952)(foto), inventatorul mai multorantibiotice, precum actinomicina(1940), streptomicina (1943),neomicina (1949), dintre care ul-timele două fiind folosite întratarea numeroaselor infecţii.

Preocupările savanţilor dinmedicină s-au orientat treptat

către noi ramuri - imunologia şi genetica - în încercarea dea găsi leac bolilor cauzate de deficienţele sistemului imu-nitar (cancer, HIV). În 1972, Gerald M. Edelman şi Rod-ney R. Porter primesc Nobelul înmedicină pentru meritul de a fiteoretizat structura anticorpilor,iar în 1974, un grup de treimedici, printre care şi unul deorigine română, primesc distincţiaNobel, după ani de cercetăriasupra organizării celulelor: Al-bert Claude, Christian de Duve(Belgia) şi George E. Palade(român prin naştere, cercetător înSUA) (foto). Toate aceste studiide laborator au făcut ca Joseph E. Murray şi E. DonnallThomas (Nobel în 1990) să descopere un tratament inova-tor: transplantul de celule.

Nobelul se acordă din1901 pentru fizică, chimie,fiziologie sau medicină, lite-ratură şi pace, conform ul-timelor dorinţe ale lui AlfredNobel, inventatorul dinamitei(foto). Premiul consistă într-omedalie, o diplomă şi un cec deaproximativ un milion de euro,partajat între toţi laureaţii uneicategorii. În 1968, BancaSuediei a instituit un premiu în

economie în memoria lui Alfred Nobel, cunoscut ca „pre-miul Nobel în economie”.

Rubrică realizată de DAN GEORGESCUdan@accentmontreal.com

Vineri 19 decembrie 2008Vineri 19 decembrie 2008 ■■ PAG. 12PAG. 12ŞTIINŢĂ & TEHNOLOGIE

Descoperiţi calitatea produselor noastre!

Marţi 8:00 - 18:00 • Miercuri 8:00 - 18:00Joi 8:00 - 20:00 • Vineri 8:00 - 20:00

Sâmbătă 8:00 - 17:00Produse din carne afumată, peşte şi delicioasele murăturifăcute după o reţetă proprie.Acceptăm cărţi de debit precum si cărţile de credit MasterCard şi Visa.

CHARCUTERIE

CRACOVIA

3291 Grande Allée, St-Hubert, QC J4T 2S8(450) 443-8492

Simplu ghid de sănătate

Ca sarea în bucateCa sarea în bucate, adică o alimentaţie bună lagust, bogată în săruri minerale şi microelementeutile corpului uman. Dar despre ce sare estevorba: cea organică (vie) care poate fi absorbităde către organism sau cea anorganică (moartă)care este depozitată ca un deşeu în celule, ţesu-turi şi organe? Dumneavoastră aţi folosi natriul(Na), o alcalină caustică, ca să va asezonaţi mân-carea? Dar clorul (Cl), un gaz toxic? „Ce între-bări ridicole!” aţi spune. „Nimeni nu e atât deprost încât să facă aşa ceva!” Sigur că nu. Daradevărul şocant este că majoritatea oamenilorfac exact aşa, neştiind că aceste elemente chimi-ce constituie compusul anorganic numit sare(NaCl). De-a lungul timpului, expresia ca sareaîn bucate a fost utilizată pentru a simboliza cevabun şi esenţial. Această idee este însă eronată,căci sarea (clorura de natriu) anorganică poatedoar să te ajute să fii îngropat înainte de vreme!

ALINA MOSCOVICIAccent Montreal

Nutriţionistul şi cercetătorul american PaulC. Bragg (1895-1976) deosebea compusele organicede cele anorganice în felul următor: un element mi-neral organic provine întotdeauna dintr-o sursă natu-rală, dintr-o sursă vie sau care a fost vie, motiv pentrucare este sinergetic cu organismul uman, putând fiabsorbit şi utilizat de către acesta. După Bragg,numai plantele au proprietatea de a extrage dinpământ un element anorganic, mort, şi de a-l trans-forma într-unul organic. Natriul organic, viu, bio-compatibil cu organismul uman este cel găsit înprodusele animale dar în special în plante precumkelpul (o algă marină), ţelina, sfecla sau în soia bio-logică (nemodificată genetic). Însă natriul care nuprovine din plante sau alte surse naturale este un ele-ment anorganic, ce nu poate fi utilizat de către corp.Acest natriu anorganic este depozitat în articulaţii(agravând artritele), pe vasele de sânge (ducând laarterioscleroză sau hipertensiune), în rinichi(cauzând insuficienţele renale).

Cum s-a format această deprindere dea utiliza sarea anorganică (NaCl) înalimentaţie?

Gustav B. von Bunge (1844-1920), un re-numit cercetător biochimist elveţian, explica cum întimpurile preistorice ar fi existat o balanţă pe pământîntre cele două minerale organice, natriu şi potasiu.De-a lungul secolelor însă sezoane ploioase continueau spălat sărurile de natriu, mai solubile decât celede potasiu. În timp, multe plante şi animale au de-venit deficiente în natriu, dar bogate în potasiu.Rezultatul a fost că animalele şi oamenii au dezvoltato aşa zisă necesitate pentru ceva care să le în-locuiască deficienţa minerală în natriu, găsind peri-culosul substitut: clorura de natriu anorganică. Alteexplicaţii mai simple, şi mai populare, despre apariţiautilizării sării în alimentaţie sunt legate de începu-turile conservării alimentelor cu ajutorul sării. Aşa adevenit utilizarea clorurii de sodiu obiceiul nostru celde toate zilele, un obicei înrădăcinat în ideea greşităcă organismul nostru are nevoie de sarea anorganică.

Sarea anorganică nu este vitală vieţiiFrecvent se afirmă că sarea este esenţială

vieţii, deşi nu există nici un temei ştiinţific în acestsens. Există încă populaţii primitive care nu folosescşi nu au folosit niciodată sarea, mulţumindu-senumai cu natriul provenit din alimentaţia indigenă,suficient de altfel organismului uman. Într-adevăr,Paul Bragg menţiona că în cele 13 expediţii pe carele-a întreprins în diferite colţuri ale lumii pentru astudia legăturile între longevitatea localnicilor şicondiţiile lor de viaţă nu a găsit niciodată con-sumatori de sare anorganică, pe care o avem mai cutoţii în solniţe. Şi a fost plăcut impresionat să con-state că aceşti indivizi nu sufereau, indiferent devârsta lor, de hipertensiune, boli de inimă sau derinichi.

Alte mituri despre sare: un test pentrudumneavoastrăNu cred că mănânc prea multă sare căci nu o adaugîn mâncare - FALS, deoarece 75% din sarea pe careo consumăm se află deja incorporată în produsele pecare le cumpărăm (în supe, sosuri, maioneze, chiarbiscuiţi şi cereale pentru micul dejun). Astfel, estefoarte uşor să depăşim cantitatea zilnică de 2200 mgde sare tolerată de către organism. Citiţi cu atenţieetichetele produselor pe care le cumpăraţi!

Mâncarea nu are niciun gust fără sare - FALS.Acest lucru se întâmplă pentru că papilele noastregustative s-au obişnuit cu cantităţi exagerate de sare.Însă orice învăţ are şi dezvăţ şi ne putem reeduca pa-pilele gustative să descopere savoarea subtilă a ali-mentelor, odată ce vom reduce sau înceta săconsumăm sarea de bucătărie. Ba chiar vom ajungesă găsim sarea neplăcută la gust, aşa cum găseşte unnefumător nicotina.

Poţi spune ce mâncăruri conţin mult natriu pentrucă au un gust sărat - FALS. Există alimente foartebogate în natriu care nu au un gust foarte sărat. Astapoate fi datorită faptului că li s-a adăugat mult zahăr,de exemplu biscuiţii sau fulgii de cereale pentrumicul dejun.

Numai oamenii în vârstă trebuie să fie îngrijoraţi decâtă sare consumă - FALS. Consumul excesiv desare poate cauza hipertensiune la orice vârstă. Esteadevărat că şansa de a avea un atac de cord la 20 sau30 de ani este scăzută, însă dacă ai deja hipertensi-une când eşti tânăr, vei avea un risc mai mare pen-tru boli cardiovasculare pe viitor. Important de ştiuteste faptul că multe persoane hipertensive nu-şi potda seama că suferă de această afecţiune deoarecehipertensiunea este de multe ori asimptomatică.

Sarea de mare este mai bună decât cea de masă -FALS. Sarea de mare este tot anorganică, ca şi ceade bucătărie, are aceeaşi formulă chimică (NaCl) şiconţine acelaşi natriu, cel anorganic, care se depunepe artere ducând la hipertensiune.

Organismul are nevoie de mai multă sare într-un cli-mat cald pentru că transpirăm mai mult - FALS.Când transpirăm, fie şi în cele mai toride zile aleverii sau în cele mai fierbinţi locuri ale planetei,pierdem doar o mică cantitate de sare. Este însă im-portant să consumăm suficientă apa ca să rămânemhidrataţi.

alinamoscovici@accentmontreal.com

NUTRIŢIE1313

Me Éva DARAGHINNoottaarr şşii ccoonnssiilliieerr jjuurriiddiicc

(514) 402-5327eva.daraghi@notarius.net

Servicii juridice în limba franceză, engleză, română şi maghiară.

SPECIALOCTOMBRIENOIEMBRIEDECEMBRIE

Acte notariale vânzare/cumpărare/finanţare/refinanţare între 750$-950$;

Quittance 350$; Testament şi mandat 350$.

5192 Gatineau, Montreal, H3T 1W9Telefon: 514-340-9664

restaurantemavi.itgo.com

Situat pe Côte-des-Neiges

Griluri portughezepreparate pe cărbuni de lemn

L-M 11:00 a.m. - 10 p.m.J-V 11:00 a.m. - 11 p.m.S 11.30 a.m. - 11 p.m.

Orar Maria Joao

Dr. Marius Damian D.M.D.CHIRURGIEN DENTISTE

Centre dentaire Papineau-Villeray

Tel: (514) 376 3371 Fax: (514) 376 3377

7715 Papineau, suite 100Montréal Quebéc H2E 2H4

Vineri 19 decembrie 2008 Vineri 19 decembrie 2008 ■■ PAG. 13 PAG. 13

Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Nu cred ca aş avea prea multe de spus despre creş-tinism cititorilor noştri. Voi încerca doar câteva perspectiveşi asociaţii mai puţin ortodoxe pentru a pune creştinismulîntr-o lumina cât mai obiectivă, dacă aşa ceva poate exista.

Creştinismul a apărut în Palestina antică, într-unmoment de grea încercare pentru poporul evreu, prin intrareaîn scenă a lui Isus, ulterior devenit Hristos (Iluminatul). Dupătrei ani de propovăduire, establishment-ul religios obţineexecutarea lui, nu înainte ca acesta să fundamenteze o orga-nizaţie bazată pe doisprezece discipoli care a reuşit să se im-pună în toată Europa în mai puţin de 500 de ani.

Datorită iniţierilor şi învăţăturilor secrete - desprecare nu se ştie nici azi unde au avut loc dar se presupune prinasociere că acest lucru s-a petrecut în comunităţi eseniene -Isus oferă o cale revoluţionară şi simplificată de eliberare şiperformează anumite miracole. Aceste miracole sunt folositeulterior pentru acordarea statutul de Fiu al lui Dumnezeu.Pare extraordinar astăzi dar în acele vremuri era monedăcurentă, întreg poporul evreu era poporul lui Dumnezeu.Mesajului simplificat al lui Isus are un succes deosebit în rân-dul maselor - să nu uităm că înşişi apostolii erau analfabeţi.În schimb, clasa educată a societăţii nu a apreciat faptul căceea ce se învăţa cu dificultate putea fi ocolit, ajungându-se,spiritual vorbind, la rezultate similare. Desfiinţarea un sis-tem adânc înrădăcinat în conştiinţa populară, chiar dacă cumulte imperfecţiuni, a fost o încercare disperată. Sistemelereligioase nu pot fi date la o parte decât dacă sunt ineficiente.Or, iudaismul era practic şi bine organizat pe toate palierele.

Esenţa religiei creştine este reînvierea lui Isus. Ni sespune că după moartea sa, el a revenit pe pământ sub formăde spirit materializat, un fel de hologramă. În acest fel el adovedit că ceea ce a spus în timpul vieţii pământene este ade-vărat, că viaţa de apoi există şi că omul n-are de ce să seteamă de moarte.

La începuturi, comunităţile de credincioşi înfiinţateerau un fel de comune în care totul era împărţit în mode egalde către membri. Întâlnim în această formă de organizarereîntoarcerea la comuna primitivă dar şi o previziune a co-munismului. Conştienţi de posibilităţile nelimitate de extin-dere a religiei la alte popoare din Europa, apostolii încep omuncă misionară exemplară. Apostolul Pavel, singurul carenu l-a cunoscut pe Isus, preia Roma şi, de la o sectă extremde persecutată pe spatele căreia s-au pus cele mai grele acuza-ţii - slăbirea spiritului raţional şi combativ al omului, cedareaşi fatalismul în faţa adversităţilor, etc. - creştinismul devinereligia oficială a Imperiului roman. Datorită atacurilor bar-bare cărora nu le mai putea face faţă imperiul se divizează, iarla această diviziune ia parte şi creştinismul: ortodox (cre-dinţa dreaptă) în est şi catolic (credinţa universală) în vest.Diferenţele se accentuează de-a lungul vremii şi astăziasistăm la un catolicism expansiv şi un ortodoxism asediat.Datorită rigidităţii practicilor şi normelor, de-a lungul tim-pului catolicismul s-a divizat în diverse curente adaptate spi-

ritului local. După 1000 de ani de obscurantism şi intoleranţăreligioasă, pe la 1600 apar primele curente reformatoare:protestantismul, anglicanismul, calvinismul, etc. Sistemuldevine astfel mai tolerant şi erezia nu mai este pedepsită fizic.

Mesajul fundamental al creştinismului e simplu şise referă la iubirea aproapelui ca la iubirea faţă de propriapersoană. Mulţi au criticat acest principiu pentru că nu auînţeles a doua parte, „ca pe tine însuţi”. În general oamenii nuse iubesc pe ei înşişi şi această lipsă de iubire duce la con-flictul exterior. Prin această atitudine se anulează contrariileşi se încearcă spargerea paradoxului. Definind pe Dumnezeuca şi cuvânt, „la început era cuvântul şi cuvântul era Dum-nezeu”, se încearcă indicarea realităţii ultime. Totuşi, nu seîncearcă identificarea cu această realitate, ci numai contem-plarea ei. În acest fel creştinul este blocat de la eliberarea pepământ dar i se promite viaţa veşnică după. Condiţia estecredinţa necondiţionată în Isus salvatorul. Principul funda-mental este că dacă unul dintre noi a fost salvat şi individulpreia calităţile psiho-mentale ale acelui salvat, prin credinţanecondiţionată urmează salvarea implicită a individului.Amintim doar că tradiţiile indiene oferă eliberarea pe caleanalitică în această viaţă, cu riscuri incalculabile desigur.

Bazat pe sistemul şi înţelepciunea iudaică, creşti-nismul a reuşit să se diferenţieze, să realizeze un sincretismcu credinţele locale şi să devină o religie de sine stătătoare.Desigur, internalizarea sistemelor generează conflicte sub-liminale majore în mintea credinciosului, care nu se poateasocia în viaţa exterioară cu personajele indicate în scripturi.Cum bine zicea Petre Ţuţea, „Isus nu s-a născut la Fălticeni”.Considerăm că această disociere poate explica anumite ati-tudini sistematice de-a lungul vremii, fără însă a le justifica.Practic se ştie că acolo unde se cultivă dragoste apare şi urădacă practica nu este susţinută pe tot parcursul vieţii. Acestfenomen este natural, orice polarizare mentală creează con-tra-structuri care caută să aducă mintea în echilibru. În Tao-ism acest fenomen este exemplificat prin echilibrul yin-yang.

Astăzi creştinismul are o tendinţă ascendentă înţările mai puţin dezvoltate, în America de Sud, Europa deEst, Rusia şi China. În Europa occidentală întâlnim o tendinţăde abandonare a bisericilor, omul de rând preferând o în-toarcere la tradiţia filozofică europeană bazată pe culturagreacă. Viaţa ca un calvar, restricţia de la plăceri, no sex, numai corespund aspiraţiilor şi realităţilor prezente şi viitoare.Previziunile de „doom and gloom” se pare că nu sunt realistepentru un om sănătos şi vital.

LOCURI DE PRACTICĂDe la un colţ în dormitor până la magnificele catedrale go-tice.

CĂRŢI RECOMANDATEBiblia

Vineri 19 decembrie 2008Vineri 19 decembrie 2008 ■■ PAG. 14PAG. 141414 VOIAJ INTERIOR

Creştinismul clasic

• PESTE 100 DE PRODUSE SOSITEACUM DIN ROMÂNIA: ceaiuri Plafar,compoturi, gemuri, siropuri, miere de salcâm,produse din marca Bunica, margarinã, sucuriFanta, apã mineralã Borsec, Perla Harghiteietc.

• PESTE 25 DE FELURI de salate, ciorbe simâncãruri pregãtite în bucãtãria noastrãmurãturi de casã, varzã acrã, bors de tãrârte sileustean

• GAMÃ COMPLETÃ de prãjituri românesti,cozonaci, fursecuri si saleuri. Colivã la coman-dã.

• LARGÃ VARIETATE de salamuri, muschi ti-gãnesc, ceafã afumatã, coaste, slãninã, cârnaticabanos, tobã de casã leber, suncã, ciolan afu-mat etc., toate pregãtite în afumãtoarea noas- trã. Mititei proaspeti.

• LARGÃ VARIETATE de brânzeturi, tele-mea de oaie, cascaval, cas si urdã proaspãtã,brânzã dulce de vacã.

MMAAGGAAZZIINNUULLBBUUCCUURREESSTTII

CEL MAI MARE MAGAZIN DE PRODUSEROMÂNESTI SI EUROPENE DIN AMERICA

• peste 3000 de produse diferite •

vindem ziare românesti primite sãptãmânaldin România (vineri, dupã orele 16.00)

LLUUNNII––MMAARRŢŢII––MMIIEERRCCUURRII:: 77::0000 ––1199::0000JJOOII––VVIINNEERRII:: 77::0000 ––2200::0000

SSÂÂMMBBÃÃTTÃÃ:: 77::0000 ––1188::0000DDUUMMIINNIICCÃÃ:: 77::3300 ––1144::0000

(514)481-4732 • 4670 Decarie(între Queen Mary şi Cote St Luc road)

GnosticismulAcest curent se deosebeşte radical de creştinism

prin faptul că individul trebuie să continue pe tot timpulvieţii introspecţia în scopul eliberării. El nu este obligat săcreadă în ceva, simpla analiză e suficientă. Confluenţaspaţiu-timp este suficientă pentru a da practicantului mo-tivaţia de a continua. Eliberarea colectivă prin credinţă esteconsiderată imposibilă şi stările extatice ale credincioşilorsunt privite ca simple confuzii mentale.

La competiţie cu creştinis-mul, gnosticismul a fost

eliminat prin ostra-cizare, i.e. asocierecu „necuratul”. De-sigur, o religie sim-plă, populară,majoritară, poate

elimina orice com-petitor. Ce bine că

acele vremuri sunt revo-lute!

Practica gnostică este foarte colorată de simboluri iar con-strucţia de agregate psihice este de o forţă considerabilă.Piramide, cruci, pentagrame, voiaje astrale sunt doarcâteva din aceste elemente. Sistemul rămâne foarte greoipentru omul grăbit.

LOCURI DE PRACTICĂAGIRA 7722A St-Denis, Montreal, 514-774-4472.

Rubrică realizată de DAN POROINEANUdanporoineanu@accentmontreal.com

MMeeddiicciinnăă În 2008, în întreaga lume s-au

cheltuit de 5 ori mai mulţi bani pentru im-planturi mamare şi pentru Viagra decâtpentru cercetările asupra maladieiAlzheimer. Se poate trage deci concluziacă peste 30 ani vor exista foarte multe per-soane cu sâni mari şi cu erecţii superbe, darincapabile să-şi aducă aminte la ce folo-sesc.

LLuummeeaa aanniimmaalleelloorr Ursul şi iepuraşul se hotărăsc într-

o zi să se plimbe prin pădure. La margineapădurii se întâlnesc cu o broscuţă care lezice:-O să vă împlinesc 3 dorinţe fiecăruia.Prima dată zii tu ursule ce-ţi doreşti.-Păi îmi doresc ca toţi urşii din pădurea astasă fie femele.-Bine ursule! Iar tu iepuraşule ce vrei?-O motocicletă şi o cască!-Bine iepuraşule!-Tu ursule? Care este cea de-a doua do-rinţă?-Păi ca toţi urşii din pădurea vecină să fiefemele!-Prea bine ursule! Iar tu, iepuraşule?-Aş vrea să am o motocicletă super perfor-mantă!-Cum vrei iepuraşule! Tu ursule? Care ţi-eultima dorinţă?-Aş vrea ca toţi urşii din lume să fie femele!-Dorinţa ţi-a fost îndeplinită ursule! Iar tuiepuraşule, care este ultima ta dorinţă?Iepuraşul se urcă pe motocicletă iar dinmers strigă:-Aş vrea ca ursul să fie homosexual! .

LLuummeeaa aarrtteelloorrRegizorul îi spune unei actriţe:

- Dacă o să mă asculţi în toate, vom aveaun Oscar!- Şi dacă o să fie fată, ce nume îi vom da?

LLuummeeaa ccaallccuullaattooaarreelloorr

Doi informaticieni erau în va-canţă în Cuba. Stăteau ei pe plajă, când audo persoană gata să se înece strigând: - Help! Help! Help! La care cei doi:- Apasă F1! Apasă F1!

IInnggiinneerriiee Trei ingineri, un japonez, un

american şi un român participă la o licitaţiepentru construirea unui pod.Japonezul: Dom'le, noi pornim construcţiade pe ambele maluri simultan. În felul ăstacâştigăm timp şi întâlnirea o facem cu aju-torul GPS-ului, cu eroare de centimetri.Americanul: Noi pornim construcţia de peambele maluri în acelaşi timp. În felul ăstacâştigăm timp, iar întâlnirea o facem cuajutorul Laserului, cu eroare de câţivamilimetri.Românul: Noi pornim construcţia de peambele maluri în acelaşi timp.- Păi şi? Cum vă întâlniţi la mijloc? întrebăcineva din comisie.- Păi dacă ne întâlnim bine, dacă nu, o săaveţi două poduri.

Rubrică realizată de OCTAVIAN SECARĂoctaviansecara@accentmontreal.com

Vineri 19 decembrie 2008 Vineri 19 decembrie 2008 ■■ PAG. 15PAG. 151515 FAPT DIVERS

7070 Henri Julien(Marché Jean Talon)Montréal, H2K 1W5Tel: 514.279.8289

4524 Bélanger Est(Colţ 30-ième Ave)Tel: 514.374.6395

CĂUTĂM PARTENERI ŞI POTENŢIALI CUMPĂRĂTORI PENTRU LOCAŢIILE EXISTENTE

514.524.3348; patisseriewawel@videotron.ca

Varietate de pâini de secară, ştrudele, prăjituri şi comenzi pentrutorturi de nuntă. Preţuri engros în toate cele 7 locaţii.

www.wawelpatisserie.com

1413 rue St-Marc(Ste-Catherine - Centru)

Montréal, H3H 2G4Tel: 514.938.8388

2543-A Ontario Est(Metrou Frontenac)Montréal, H2K 1W5Tel: 514.524.3348

7401 boul. Newman(exterior Centre Super C)

LasalleTel: 514.315.7793

5499 Sherbrooke O(colţ Girouard)

Montréal, H4A 1W1Tel: 514.483.1042

4301 Wellington(colţ Gordon)

Verdun, H4G 1W3Tel: 514.767.7716

Pentru această ediţie de final de an, negrăbim încă de la început să vă urăm în numeleechipei Idol Concerts şi a colaboratorilor săi un AnNou plin de succese şi cât mai multă distracţie!

Am reuşit de la apariţia Accentului să văprezentăm o serie de cluburi dintre cele mai cunos-cute şi cu tradiţie la Montreal. Poate unii dintre voiau remarcat că tot mai multe dintre cluburile noisau relativ noi câştigă în popularitate printre prefe-rinţele noastre. Vorbind strict despre industrie,aceste cluburi sunr cele care atrag „noua clientelă”– ne referim aici la cei care au dreptul de a mergeîntr-un club, odată cu împlinirea vârstei de 18 ani.Cluburile serioase care vor să rămână „licenţiate”au impus regula de minim 21 de ani pe baza ID-ului prezentat la intrare, pentru a se asigura că ceicare vin sunt cu adevărat majori. La cele cu limitade 18 ani se strecoară mulţi minori cu ID-uri false,provocând mari probleme chiar şi cu toleranţa dela Montreal. Despre acest subiect ne propunem săvorbim pe viitor, într-un material mult mai amplu.Astăzi vă vom prezenta încă un club din noua ge-neraţie, unul cu pretenţii şi tot mai popular. Pentrucă frecventează foarte des acest club, fiind unul dintre fa-voritele sale în acest moment, l-am rugat pe Dj Adi să nefacă o scurtă prezentare la Le Diable Vert.

Dj Adi: De când sunt la Montreal, am frecventat mai multecluburi şi baruri. Aproape peste tot am găsit ceea ce vroiam,dar există un club în care am fost surprins să primesc maimult şi asta mi s-a părut special. Unul dintre cele mai fru-moase cluburi deschise recent, după părerea mea, este LeDiable Vert. Muzică de calitate, sistem de sunet şi luminiperformant, multe fete fermecătoare, totul într-o ambianţăextrem de plăcută. Muzica e adusă la pupitru de Dj Ephiks,Word E Word sau President’s şi este foarte variată, de la reg-gae şi rap, până la house, electro house şi puţin rock. Ce-miplace la ei e că nu lasă piesele „să curgă” până la capăt, aşacum fac majoritatea Dj-ilor din cluburile montrealeze. LaLe Diable Vert se schimbă o melodie după 2-3 minute, Dj-ii alternând ritmurile într-o manieră unică. De exemplu: di-rect de la rap la house. Apoi, nu lasă mai mult de un sfert de

oră acelaşi gen de muzică, astfel încât toată lumea e mulţu-mită şi mereu pe ringul de dans. Cei care frecventează acestclub sunt educaţi, toţi se distrează şi nimeni nu are chef descandal, cum am văzut în multe alte cluburi. Fetele în spe-cial sunt atrăgătoare şi foarte sociabile. Stilul de îm-brăcăminte al celor ce vin aici nu prea contează. Nu trebuieneapărat să porţi cămaşă şi pantofi pentru a fi lăsat să intri.

De fiecare dată când am fost la Le Diable Vert amavut parte de o experienţă extrem de plăcută şi vă recomandtuturor acest club. În plus, în fiecare joi berea este foarte ief-tină iar distracţia e mereu aceeaşi. De sărbători programul vafi unul pe măsura celor mai exigente aşteptări. Vă aştept laDiable să petrecem împreună Noul An.Pentru toţi cei interesaţi, clubul Le Diable Vert este situat la4557 St-Denis (intersecţia St-Denis cu Mont-Royal).

Dj ZERO7: Mulţumesc tuturor pentru suportul arătat în2008 şi vă promit că voi fi mai bun în noul an. Nu uitaţi cămuzica e viaţă şi viaţa e muzică! La mulţi ani!

Vineri 19 decembrie 2008Vineri 19 decembrie 2008 ■ PAG. 16PAG. 161616 CLUBBING & FUN

Le Diable VertVarianta electronică de pe site-ul nostru

www.idolconcerts.com oferă posibilitatea de a ascultaaceste piese.

Pentru topul acestei ediţii avem o nouă melodiemarca Dj Allexinno. Precedenta lui piesă, intitulată Sun-rise 5 AM, a fost prezentă pe prima poziţie în ultimele 2săptămâni de top. Melodia lui Allexinno e remixată deEmil Lassaria, unul dintre cei mai în voga noi apăruţi înindustria muzicală românească mai puţin comercială.Această piesă a făcut furori în timpul verii 2008 pelitoralul românesc şi nu numai, făcându-ne să o re-cunoaştem în seturile celor de la OneFM, VibeFM sauchiar în setul lui Vali Bărbulescu la Liberty Parade 2008.Paris at Night pare a fi continuarea piesei Sunrise 5 AM,chiar dacă titlurile ne spun practic contrariul. O piesă nouăcare împreună cu Jotto - Sorcova reprezintă bonusul nos-tru pentru această ediţie de sărbătoare, ultima din acest ana topului Idol Concerts. Savuraţi-le din plin şi La mulţiani 2009!

1. Inna - Hot [Idol First Choice]2. Nick Kamarera & Deepside Deejays - Beautiful Days3. Allexinno - Sunrise 5 AM4. David Deejay feat Dony - Nasty Dreams5. Dj Rynno & Sylvia - Fantasy of Love6. Fish & Chips - Bouncing In Draut7. Negru - Bate'n Lemn8. Voxis vs. Dj Andi - To The Moon [New Entry]9. Dj Andi feat Stella - Colours Of The Rainbow [New

Entry]10. Activ & Optick - Be Free [Liberty Parade 2008

Anthem]

BONUS TRAKSJotto - SorcovaAllexinno - Paris at Night

Echipa IDOL CONCERTSclubconcertecanada@sympatico.cawww.idolconcerts.cominfo: 514- 991- IDOL (4365)

TOP 10IDOL CONCERTS

de Dj Răzvan ISCUO nouă atracţie fierbinte la Montreal

SPORT1717

Am ascultat nu de mult o emisiune la radio undeprezentatorul spunea că vremea e rea, cu frig şi zăpadă,iar economia deprimantă. Putem adăuga că şi fotbalulromânesc a devenit deprimant, din păcate. Pentru aldoilea an consecutiv, nu avem reprezentante în primă-vara europeană: Clujul şi Steaua şi-au luat adio de laLiga campionilor, ambele terminând pe ultimul loc. Deremarcat totuşi că CFR-ul a avut o evoluţie meritorie ladebutul său într-o astfel de competiţie de prestigiu,reuşind să acumuleze 4 puncte şi mai ales să joace unfotbal curajos şi spectaculos. Clujenii nu s-au lăsat in-timidaţi nici pe Stamford Bridge, acolo unde multeechipe de valoare au capitulat, pierzând onorabil cu 2-1în faţa lui Chelsea. Asta în condiţiile în care Chelsea aveanevoie neapărat de victorie pentru a se califica în primă-vara Ligii, în timp ce pentru ardeleni a fost numai unmeci de orgoliu. Din păcate, nici nu s-a întors echipa înţară şi au şi început frământările: se pare că Trombetta vafi înlocuit cu Protasov, în ciuda evoluţiilor bune aleechipei din ultima vreme.

Cealaltă echipă care ne-a reprezentat în Ligă apărăsit competiţia pe uşa din dos. Steaua şi-a arătat încăo dată neputinţa, pierzând chiar în Ghencea cu 1-0 în faţaFiorentinei, într-un joc în care avea nevoie de victoriepentru a termina pe locul trei. Mutu a fost înjurat ca lauşa cortului de suporterii stelişti, dar se întâmplă şi pe lacase mai mari: Berbatov a avut parte de un tratamentasemănător la meciul dintre fosta lui echipă, Tottenham,şi actuală echipă, Manchester United. Suporterii de fot-bal sunt la fel de pătimaşi în toată lumea. Steaua a jucatsub orice critică, iar Gigi a pus deja tunurile pe DorinelMunteanu. Se ştie însă de mult timp că problema nu e

antrenorul, ci însuşi patronul Becali, care îşi bagă mereunasul în treburile echipei dându-şi cu părerea, deşi e evi-dent că nu prea are habar de fotbal. Mai nou, Gigi vedetot felul de conspiraţii în jur, care au ca scop îndepărtarea

lui din Ghencea. Defapt, se pare că asta e şisingura soluţie de re-dresare, aducerea unoroameni profesionişticare să conducă echipa.

Noroc că numai fot-balul românesc e depri-mant. Am avut ocaziasă urmăresc El Clas-sico, Barcelona - RealMadrid, numit şi Elderbi espanol. Între cele2 echipe există o vecherivalitate, care seîntinde şi în afaraterenului de sport. Re-alul este cea mai bună

echipă a Madridului, capitala regiunii Castillia, aflată de-seori în conflict cu regiunea Catalană, a cărei echipă fa-nion este FC Barcelona. Meciul a fost foarte disputat şidupă cum era de aşteptat, Barça a confirmat forma deexcepţie din ultimul timp şi s-a impus cu 2-0, la capătulunui joc pe care l-a dominat în marea majoritate a tim-pului. Samuel Eto’o a ratat un penalty în minutul 70, darşi-a luat revanşa în minutul 83, deschizând scorul la unatac prelungit în careul Realului. Messi a stabilit scorulfinal, în minutul 90, în ciuda încercării disperate a luiCanavarro de a respinge balonul. În concluzie, nicimăcar schimbarea de antrenori la Real - Juande Ramosîn locul lui Bernd Schuster - nu a putut opri Barça dintraseul necruţător.

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Vineri 19 decembrie 2008Vineri 19 decembrie 2008 ■■ PAG. 17PAG. 17

Deprimantul fotbal românesc

Zvonuri din Ghencea dau ca sigură întoarcerea„Fiarei” - Marius Lăcătuş - pe banca tehnică, punându-se astfel punct scurtei aventuri a lui Dorinel Munteanu laSteaua. Indiferent dacă această schimbare se va materia-liza sau nu, ea nu reprezintă decât un nou episod din se-rialul „hai să ne mai batem joc de o fostă stea”, în careGigi Becali se joacă cu foşti mari fotbalişti, care din pă-cate nu au puterea să-i spună nu şi să iasă din acest cercvicios. Lăcătuş a fost unul din cei mai mari jucători carea îmbrăcat tricoul roş-albastru iar Dorinel e deţinătorulcelor mai multe selecţii la Naţională. De ce oare se com-

plac cei doi pe post de marionete ale lui Gigi? De ce îidau impresia că se poate face orice, numai bani să ai?Pentru 2009 l-am rugat pe Moşu să existe un antrenorcare să-l refuze în faţă pe Becali, indiferent de sumelepe care acesta le-ar vehicula. Apropo de 2009, vă urezun An Nou cu multe împliniri, sănătate şi rezultate bune- pe toate planurile!

Rubrică realizată de FLORIN MOSCOVICIflorin@accentmontreal.com

Ultima oră (ultimaoară din Ghencea?)

Ştiri care mămiră

Cornel Dinu a publicat un nou roman, Zâmbinddin iarbă, care se dovedeşte însă departe de a fi un zâm-bet, din moment ce „Procurorul” îi atacă, printre alţii, peIenei şi pe Mircea Lucescu pe motivul că ar fi aranjatmeciuri. Întrebarea este ce rost au acum aceste atacuritardive la adresa unor somităţi din lumea fotbalului nos-tru, când este un lucru recunoscut că, din păcate, pe vre-mea răposatului soarta unor meciuri se stabilea laniveluri foarte înalte, peste capul jucătorilor sau antreno-rilor?

Alberto Gilardino (Fiorentina), autorul golului din meciulcu Steaua

Adrian Mutu în duel cu Eugen Baciu,meciul Steaua-Fiorentina

Samuel Eto’o

Gigi Becali, patronul Stelei

Marius Lăcătuş, „fiară” sau „mieluşelul” lui Becali?

Cornel Dinu

Vineri 19 decembrie 2008Vineri 19 decembrie 2008 ■ PAG. 18PAG. 181818

OFERTE DE MUNCĂ

Job opportunity! Canadian DiamondMarketing looking for people to work forbig commission. Call Margita,514-830-8906.

Caut şofer clasa 1, cu experienţă, pentruCalifornia în echipă (team).Tel: 450-975-7557; 514-972-6916

Caut bărbat cu permis de conducere pen-tru livrări de produse alimentare în vestulinsulei Montreal. Tel: 514-999-2780

Căutăm technician(ă) în arhitectură sauarchitect(ă) junior. Minimum 5 ani de ex-perienţă. Rak & Rak Architectes,514-731-0099; alex.rak@sympatico.ca.

CERERI DE MUNCĂ

Amenajări interioare/renovări. Pentru unserviciu de calitate şi un preţ foarte bun,contactaţi-mă. Dănuţ Bancu, tel: 450-627-3899.

Doamnă româncă, 52 de ani, îngrijesccopil la domiciliul meu (CDN) sau alcopilului. Informaţii la: 514-739-8348.

Şofer profesionist particular, disponibil7/7 pentru a efectua deplasări long dis-tance sau court distance. Preţul se negoci-ază în funcţie de cerinţă. Sunaţi la514-562-6172, Florin.

AUTO

KIA MAGENTIS LX V6 2007(cumpărată în septembrie 2006), 2,7 l, 185cp, 25000 km, excelentă stare, proprietarnefumător, schimb ulei gratuit la conce-sionar transferabil noului proprietar, auto-matic 5 viteze. 15.000$. Motivul vânzării:mutare în Europa. Tel: 514-331-2175.

VÂNZĂRI

Vând (lichidez) diverse obiecte electro-casnice şi de mobilă (dormitor, ecran platcalculator, TV Philips, dezumidificator,aparat aer condiţionat portabil, frigider,aragaz, etc.). Motivul vânzării: mutare înEuropa. Tel: 514-331-2175.

Vând avantajos cartuşe de imprimantă lasercolor, timbre de colecţie şi accesorii erotice.514-230-6945 sau patapat32@yahoo.ca.

Următoarea apariţie:16 ianuarie 2009

(data limită pentru datanunţuri:

11 ianuarie)

ÎNCHIRIERI

Condo de lux, 4 ½, 1000 pi2, Centre Ville(Crescent), la 100 m de staţia de metrouLucien L’Allier. Impecabil, frumos, şemi-neu, garaj, 1650$/lună. 514-937-7447.

Camere de închiriat la 3271 Van Horne,aproape de centru comercial, lângă staţiade metrou Plamondon, autobuz 161.Curat, mobilat, încălzirea şi electricitateaincluse. Tel: 514-733-9415.

Turneu de POKER, Bar Internet SauvéInfo: 514-473-6008

ANUNŢURI

Biserica Sf. Apostol Andrei (Laval) vă in-vită la săvârşirea Sfintei Liturghii înfiecare duminică începând cu orele 11:30.635 boul. des Laurentides (colţ cu SaintLouis, Laval). Pr. Dan Nicolau: 514-487-6596.

Parohia Ortodoxă Sf. Gheorghe (RiveSud) invită credincioşii la următorul pro-gram de slujbe: duminica, 9:30-12:30,utrenia şi Sfânta Liturghie; miercuri, orele20:00, slujba Sfântului Maslu; sâmbăta,orele 16:00, slujba vecerniei. Adresa:2000 boul Marie, Longueuil (Saint-Hu-bert), J4T 2B1. www.sfgheorghe.com.

Biserica Penticostală Română Église deDieu Bethel Roumaine de Montréal, J.J.Joubain, QC, H7G 4J1. Tel: 450-697-9469; 514-241-7913. Program slujbe reli-gioase: joi, 18:00-20:00; duminica,9:00-12:00 şi 18:00-20:00.

Biserica Greco-Catolică Parohia NaştereaMaicii Domnului celebrează Sfânta

Liturghie în fiecare duminică la ora 10:30.2310 Denonville,Ville-Emard (Mtl), H4E1M8 (metrou Monk, autobuz 36 direcţianord, a 4-a staţie). Pr. Gheorghe Avram:514-745-7565; www.sfantamariamica.org

Biserica ortodoxă română Sf. Nicolae(3044 rue Deslile colţ cu Atwater, H4C1M9) anunţă programul sfintelor slujbepentru luna decembrie 2008: vineri, 5 de-cembrie, ora 18, Vecernia Mare de hram;sâmbătă, 6 decembrie, ora 11:00, Sf.Liturghie, Sf. Ierarh Nicolae, Sobor depreoţi; duminică, 7 decembrie, ora 11:00,Sf. Liturghie, Masă de hram (masă depeşte); miercuri, 10 decembrie, ora 18:00,Acatist şi Seară duhovnicească; duminică,14 decembrie, ora 11:00, Sf. Liturghie;duminică 21 decembrie, ora 11:00, Sf.Liturghie; joi, 25 decembrie, ora 11:30Sfânta Liturghie, Naşterea Domnului(Crăciunul); duminică, 28 decembrie, ora11:00, Sf. Liturghie, Consiliu Parohial.Preotul va fi prezent cu o jumătate de orăînaintea fiecărei slujbe pentru spovedire.

MICA PUBLICITATE

GRATUITĂ.Profitaţi!

514-690-8831

în este

Tânăr drăguţ, situaţie deosebită, caut re-laţie prietenie-căsătorie cu dom-nişoară/doamnă între 18 şi 38 de ani.Aştept mesajul dumneavoastră lageorgedragut@rocketmail.com

Divorţat, 35 de ani, fără obligaţii, dorescsă-mi întemeiez o familie alături de odoamnă sinceră, serioasă, maxim 30 deani, nefumătoare. m_mircea@ymail.com

Doamnă agreabilă, doresc să cunosc domnîntre 40-55 de ani, serios, stilat, iubitor decălătorii şi activităţi sportive în vedereaunei relaţii stabile. Contactactaţi-mă laramona.eu@gmail.com

VÂNZĂRI

Vând 4 jenţi noi de 17' pentru Mercedes.Tel: 514-731-7770.

O ocazie unică, condo disponibil în triplexnou, situat la 50 m de canalul Lachine, arhi-tectură stil european în cărămidă şi piatră,foarte spaţios, 1260 pi2, înălţime de 9 pi-cioare, recuperator de caldură şi aercondiţionat, 2 camere de dormit, 2 săli debaie, bucătarie din lemn importată din SUA,mare sufragerie şi salon, două mari bal-coane, sală de lavaj, un loc de parcare şi de-bara la subsol. Telefonaţi la Sandu:514-219-6562, Me-Ra Developpement Inc.

Cea mai mare colecţie de filme româneştidin Montreal. Peste 400 de tiltluri.Filme istorice, comedii, de acţiune, pentrucopii, documentare, sportive.Tel: 514-944-1418.

www.accentmontreal.com

MATRIMONIALE

DIVERSE

Vineri 19 decembrie 2008Vineri 19 decembrie 2008 ■ PAG. 19PAG. 191919 DIVERTISMENT

HHOORROOSSCCOOPPBERBEC (21 martie - 19 aprilie)Sănătate: Riscul fizic esteprezent cu posibilitatea unor inci-dente generate de propria-ţi neso-

cotinţă. Dragoste: Eşti gata să-ţi asumiresponsabilităţi, îţi iei angajamente mature, princare demonstrezi că vrei ceva de viitor. Finan-ciar: Investeşti mult în confortul casei sauplănuieşti o călătorie unde îţi vei permite oricecapriciu.

TAUR (20 aprilie - 20 mai)Sănătate: Eşti cam obosit, lipsitde vlagă, nopţile nu te odihneştidin cauza insomniilor. Dragoste:

În general relaţia merge foarte bine, cu multemomente de satisfacţie sentimentală. Financiar:Vei beneficia de o creştere a veniturilor indirecteşi o să faci faţă tuturor cheltuielilor.

GEMENI (21 mai - 21 iunie)Sănătate: O boală mai veche dăsemne de vindecare şi revenire lanormal. Dragoste: Fii pregătit să

trăieşti evenimente tandre ce te vor face să spuică eşti fericit, că iubeşti şi eşti iubit aşa cum aivisat. Financiar: Vei cunoaşte o amplificare lanivel material şi devii un pic mai bogat ca înalte perioade ale anului.

RAC (22 iunie - 22 iulie)Sănătate: Eşti predispus la bolilegate de mediile aglomerate: vi-roze, gripe, răceli. Dragoste: Este

vremea unei schimbări, a unei alte viziuni asupravieţii în doi. Financiar: Te poţi baza oricând pebanii partenerului de viaţă sau ai părinţilor.

LEU (23 iulie - 22 august)Sănătate: Dacă faci sport, dacăieşi mai mult în natură, vei simţică ai mai multă energie şi nu vei

mai fi preocupat de boli. Dragoste: E mai binesă-ţi păstrezi luciditatea şi să aşezi în prim plancomunicarea, colaborarea şi prietenia, nu pasiu-nile care te pot orbi. Financiar: Ţi-e greu să-ţirefuzi o plăcere, dar, decât să suferi mai târziu,mai bine iei măsuri drastice acum!

FECIOARĂ (23 aug. - 22 sept.)Sănătate: Eşti predispus la lovi-turi, tăieturi, vânătăi. Dragoste:Mergi mai departe dar fără pasi-

unea de la început, fără sentimentele care tefăceau să-ţi pierzi minţile. Financiar: Ar trebuisă te gândeşti foarte serios la viitor, la economii,la pensie, la asigurări de viaţă.

BALANŢĂ (23 sept. - 22 oct.)Sănătate: Simţi nevoia să le-neveşti cât ţi se permite pentru căaşa îţi aduni forţele. Dragoste:

Dacă partenerul nu vine cu o propunere prin carerelaţia voastră să capete un alt ritm, gândeşte-tetu ce trebuie modificat. Financiar: Banii nu vorfi cheltuiţi la voia întâmplării, ci acorzi o mareatenţie utilităţii planurilor pe care le faci.

SCORPION (23 oct. - 21 noi.)Sănătate: Pot apărea unele pro-bleme oculare iar oboseala fizicăşi stresul lasă urme. Dragoste:

Măcar de sărbători propune un armistiţiu, dar separe că îţi place această stare de luptă, pentru căte ţine mereu în priză. Financiar: Banii sunt lapolul marilor insatisfacţii, pentru că te-ai aştep-tat la rezultate mai bune care nu sosesc.

SĂGETĂTOR (22 noi. - 21 dec.)Sănătate: Ar fi bine să eviţiviteza, acţiunile temerare, con-flictele şi excitantele (cafea, al-

cool, etc.). Dragoste: Îi pui inima pe jăratecceluilalt şi îl vei face să se îndoiască de tine. Fi-nanciar: Ai făcut achiziţii bune, afacerile aumers bine şi păşeşti într-un nou an cu sentimen-tul stabilităţii şi împlinirii în plan material

CAPRICORN (22 dec. - 19 ian.)Sănătate: Dacă te îmbolnăveşti,este numai pentru că ai fost ires-ponsabil cu propriul corp!

Dragoste: Ai putea fi atras de cineva care ţi sebagă pe sub piele cu vorbe dulci şi declaraţii în-focate, dar dacă îi vei pica în plasă, îţi vei daseama că te-ai înşelat. Financiar: Scapi de o po-vară grea, care te-a ţinut blocat o perioadă.

VĂRSĂTOR (20 ian. - 18 feb.)Sănătate: Nu a dispărut, vinde-carea nu a fost completă, afecţi-unea recidivează. Dragoste:

Formaţi o pereche excelentă, care ştie să valori-fice fiecare clipă petrecută împreună. Financiar:Rămâi fără bani, sărbătorile te falimentează iarabuzurile sau cheltuielile fantastice ale ultimelorluni îşi arată consecinţele neplăcute.

PEŞTI (19 februarie - 20 martie)Sănătate: Pe fondul tensiunii, esteposibil să ai un comportament im-pulsiv. Dragoste: Nu se poate

vorbi de un sfârşit de an norocos în amor, incer-titudinea fiind principalul duşman al inimii tale.Financiar: Primeşti banii cu greu, cu mari ho-puri şi întârzieri şi nu la nivelul sperat.

CCUUVVÂÂNNTT AASSCCUUNNSS

1. Sala unui teatru are 26 de rânduri cu câte 24 de locuri fiecare. Toate locurile sunt nu-merotate începând cu primul rând. În ce rând poate fi găsit locul 375?A) 12 B)13 C)14 D)15 E)16

2. Alături de un număr format din două cifre, cineva scrie acelaşi număr. Ce cât obţinemdacă împărţim numărul obţinut la numărul iniţial?A) 10 B) 11 C) 99 D) 100 E) 101

3. Un cerc şi un dreptunghi sunt îndrăgostiţi unul de celălalt. Din nefericire, spune cercul,nu vom putea avea niciodată în comun mai mult de n puncte, chiar dacă eu cresc sau mămicşorez. Cât este n?

Ne puteţi trimite răspunsurile voastre, împreună cu soluţia careului de mai jos (Cuvânt as-cuns), la adresa concurs@accentmontreal.com până pe data de 11 ianuarie 2009 inclusiv.Câştigătorului sau câştigătoarei i se va oferi un certificat cadou la magazinul Renaud-Brayîn valoare de 25$ din partea firmei RIK-LINX COMPUTERS.

Soluţiile concursului din numărul trecut

1. B, 20/212. C, 0,6 kg 3. A, este imposibil

În urma tragerii la sorţi, câştigătorul este Marius Stoica.

CCOONNCCUURRSS

T E S A R B A T O A R EC U A A O E L A N I T EM R V E S E L A N N I SA A O I U A U A I R A AS R C R G S I C B M N NA E R U U T A M P A J AM L O C L L E A M D O TA I S U P C N O R O C AR S M B E I R U C U B TE A O D E T O M B O L EL V O I E B U N A U R I

După ce se încercuiesc cuvintele din tabelîn orice direcţie (orizontal, vertical, dia-gonal, în sus, în jos, de la stânga ladreapta sau de la dreapta la stânga) vorrămâne 7 litere care vor forma cuvântulascuns. Tema careului este Revelionul.

B. BUCURIE (de două ori); D. DECEM-BRIE; E. ELAN; J. JOC ŞI VOIEBUNĂ; L. LERUI-LER, LA MULŢI

ANI; M. MASĂ MARE; N. NOROC; P.PLUGUŞOR, PLĂCINTE; R. RĂVAŞ,RÂSET, ROMÂN; S. SĂNĂTATE,SĂRBĂTOARE, SORCOVA; Ş. ŞI,ŞAMPANIE; T. TOMBOLE; V.VESELĂ.Careu realizat de prof. Nazica Gărduş.

Cuvântul mister din numărul trecut:MOŞ CRĂCIUN.