Departamentul de Stiinte Farmaceutice pentru Evaluarea Actiunii Medicamentelor

TESTE GRIL PENTRU

EXAMENUL LA DISCIPLINA BIOLOGIE CELULAR I MOLECULAR

SPECIALIZAREA FARMACIE

Anul I, semestrul II

SESIUNEA DE VAR

Director de Departament

.L. Dr. HORAIU MIREAN

ef Disciplin BIOLOGIE CELULAR SI MOLECULAR.L. Dr. SCHRDER VERGINICA

Anul universitar 2011-2012

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII, TINERETULUI I SPORTULUI UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANA FACULTATEA DE FARMACIE Aleea Universitii nr. 1, Campus, Corp B, Constana TEL/FAX.: 0241-605050 E-mail: pharma-ovidius@univ-ovidius.ro Web: http://www.pharmaovidius.ro

Tema: MATRICEA EXTRACELULARA

Complement simplu

1. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la matricea extracelulara: A. reprezinta o retea de proteine si polizaharide, care se afl n spaiile

intercelulare n strns legtur cu celulele care au secretat-o B. poate fi calcificat, realiznd structura pielii C. poate fi transparent ca n cazul fasciei musculare D. poate avea o structur mpletit conferind elasticitate avansat ca in cazul

dintilor E. poate contine colagen, dar nu contine proteine de adeziune.

2.Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate: A. Glicogenul este principala componenta matriceala care asigur legarea

constituienilor din matrice ntre ei ct i cu suprafaa celulelor, B. Fibronectina este o proteina de adeziune secundara, alctuit din dou lanuri

polipeptidice, care prezint situsuri de legare a colagenului, heparinei si ai receptorilor de pe suprafaa celulei,

C. Fibronectina are rol n cretere, difereniere celular , adeziune celular prin intermediul unor reglatori ai ciclului celular pe care-i controleaz (cicline D),fiind un tip de glicogen,

D. modificri tumorale au fost atribuite degradrii fibronectinei, dar nu si degradrii receptorilor pentru fibronectin,de aceea este importanta in stabilirea liniilor chimioterapeutice

E. Fibronectina poate fi plasmatic, solubil i particip la coagularea sngelui, vindecarea plgilor i la fagocitoz si insolubil prezent pe suprafaa celulelor

3.Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la integrine nu sunt adevarate? A. Sunt proteine transmembranare alctuite din 2 subuniti, B. Se ataez pe de o parte la componentele MEC, colagen, fibronectine, lamina

pe de alt parte se ancoreaz la citoschelet, C. Sunt principalii receptori de pe suprafaa celulelor, care permit ataarea

celulelor la matricea extracelular, D. Sunt implicate in adeziunea celular alaturi de selectine, imunoglobuline,

caderinele, E. n cazul medierii de cre integrine, adeziunea celular nu este dependent de

Ca2+ sau Mg2+, iar cand este mediat de imunoglobuline este dependent de calciu.

4. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate: A. Selectinele sunt implicate n adeziunea selectiv dintre celulele embrionare

epiteliale, ct i n formarea de jonciuni stabile dintre celulele esuturilor, B. Caderinele sunt glicoproteine, de mai multe tipuri, E- caderine (endoteliale),

L- caderine (leucocitare) P- caderine (platelet = thrombocytes caderine),

C. Imunoglobulinele sunt glicoproteine transmembranare din care fac parte categoriile: ICAMs,VCAM -1, PECAM-1,NCAM,

D. Componentele matricei extracelularer pot fi degradate de enzime proteolitice secretate local de ctre celule,de aceea nu poate fi periodic refcut,

E. metaloproteazele matriceale (colagenazele, gelatinazele, stromelizine) i serin proteazele (plasmina) sunt glicozaminoglicani ce intra in componenta matricei extracelulare.

5. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la degradarea matricei extracelulare sunt false?

A. Proteazele sunt secretate sub form de precursori inactivi care vor fi activai local,

B. Secreia de inhibitori de proteaze ce limiteaz aciunea proteazelor la o anumit zon

C. metaloproteazele matriceale (colagenazele, gelatinazele, stromelizine) i serin proteazele (plasmina) sunt enzime proteolitice secretate local de ctre cellule ce degradeaza matricea extracelulara

D. Celulele au pe suprafa receptori care leag proteazele acolo unde este necesar

E. Matricea extracelular nu poate fi degradata periodic.

6.Caredintreafirmatiiledemaijossuntfalse?

A. n toate organismele multicelulare, creterea, diferenierea i metabolismul sunt coordonate de o reea foarte elaborat de comunicaii intercelulare cu ajutorul produilor extracelulari,

B. Celulele pot comunica ntre ele pe distane foarte mari C. Moleculele cu rol de semnale extracelulare controleaz creterea esuturilor,

produce sinteza i secreia proteinelor i regleaz compoziia fluidelor extra i intracelulare,

D. semnale extracelulare pot fi clasificate, dup distana la care trebuie s acioneaze, n:semnale endocrine,semnale paracrine ,semnale autocrine,semnale monocrine,

E. n semnalizarea paracrin celula tint se afl n apropierea celulei semnalizatoare

Tema:SEMNALIZAREA CELULARA

Complement simplu

1. Semnalizarea prin care se asigura comunicarea intre celule aflate la distanta este denumita:

A. Autocrina B. Paracrina C. Endocrina D. Exocrina

E. Juxtacrina

2. Semnalizarea prin care se asigur comunicarea ntre celule aflate in apropierea celulei semnalizatoare, din acelasi grup de celule.

A. Autocrina B. Paracrina C. Endocrina D. Exocrina E. Juxtacrina

3.Semnalizarea prin care se face schim ionic si citoplasmatic intre celule alaturate se numeste:

A. Autocrina B. Paracrina C. Endocrina D. Exocrina E. Juxtacrina

4. Comunicarea intercelulara implica mai multe etape cu exceptia:

A. Sinteza moleculei semnal B. Transportul semnalelor moleculare catre celula tinta C. Modificarea conformationala a moleculei semnal pentru fixarea pe receptor D. Modificarea metabolismului celular E. Desfacerea complexului receptor-molecula semnal

5. O molecula care transfera un semnal catre o alta celula se numeste:

A. Molecula reglatoare B. Ligand C. Receptor D. Inhibitor E. Regiune de control molecular

6. Hormonii care se leaga de receptorii aflati la suprafata celulara sunt de tipul:

A. hormoni liposolubili B. care intervin in modificarea i transcriptia genelor C. hormoni hidrosolubili D. 1,2 diacilglicerol E. Mesageri secunzi

7. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate?

A. n semnalizarea paracrin celulele organelor endocrine elibereaz substane semnal, care acioneaz asupra celulelor int aflate la distan,

B. n semnalizarea endocrin celula tint se afl n apropierea celulei semnalizatoare,

C. n semnalizarea paracrin moleculele semnal afecteaz doar celulele int adiacente ei.

D. Neurotransmitorii i neurohormonii sunt exemple de semnale autocrine

E. n semnalizarea monocrin, celulele rspund la substane pe care ele nsele le elibereaz

8. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?

A. n semnalizarea autocrin, celulele rspund la substane pe care ele nsele le elibereaz

B. Semnale juxtacrine sunt implicate si n comunicarea legat de cresterea tisular, pentru migrarea in timpul rspunsului imun

C. n semnalizarea autocrin celulele rspund la factorii de cretere pe care i secret

D. Celulele tumorale produc i elibereaz factori de cretere care stimuleaz creterea necontrolat a celulelor tumorale

E. La animale, hormonii sunt transportai de la locul eliberrii lor la celulele int, de obicei, de lichidul cefalorahidian limfa si saliva.

9. Alegeti afirmatiile false referitoare la semnalizarea celulara:

A. Unele peptide mici funcioneaz att ca neurotransmitori (semnale paracrine), ct i ca hormoni sistemici (semnalizare endocrin)

B. Comunicarea prin semnale extracelulare, n mod obinuit, implic ase etape C. Sinteza moleculei semnal, eliberarea moleculei semnal de ctre celul si

transportul ctre celula int sunt primele etape ale semnalizarii extracelulare D. Detecia semnalului de ctre un receptor specific si modificarea

metabolismului celular, declanat de complexul receptor molecul semnal, sunt etape ale semnalizarii extracelulare

E. ndeprtarea, inactivarea semnalului, urmat de ncetarea rspunsului celular este a saptea etapa a semnalizarii extracelulare

10. Alegeti afirmatiile false referitoare la semnalizarea endocrin:

A. Unele semnale induc modificri n activitatea uneia sau mai multor enzime prezente n celula int celula rspunzand rapid, ntr-un interval de minute sau secunde

B. Unele molecule semnal sunt capabile s i exercite aciunea prin modificarea expresiei genelor

C. Cea mai cunoscut clas de molecule semnal ce modifica expresiea genelor este reprezentat de hormonii sterolici

D. hormonii sterolici interactioneaz cu receptori intracelulari producnd inducia genelor specifice prin legarea la ARN n diferite regiuni de control.

E. Proteinele receptor de pe suprafaa celulelor int din citosol sau din nucleul acestora, posed un situs de legare cu mare afinitate pentru o substan semnal particular (neurotransmitor sau hormon)

11. Alegeti afirmatiile false referitoare la semnalizarea endocrin;

A. Rspunsul unei celule la un ligant specific este determinat de tipul de receptor pentru un ligand particular, pe care l posed celula int i de reaciile intracelulare care sunt iniiate prin legarea unui singur ligand la receptorul su.

B. Aceeai celul poate avea dou sau mai multe tipuri de receptori, insa, diferite tipuri celulare nu pot avea diferite seturi de receptori pentru acelai ligand

C. Pentru majoritatea sistemelor ligand-receptor, ligandul are funcia de a se lega de receptor

D. Singura funcie a ligandului este aceea de a modifica proprietile receptorului, fapt ce semnalizeaz celulei c n mediu este prezent un produs specific

E. Celulele int pot modifica ligandul sau l pot degrada, celulele putand modifica sau finaliza rspunsul lor sau al celulelor vecine la molecula semnal

12. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?

A. Hormonii care sunt folosii n semnalizarea endocrin sunt clasificai dup mecanismul de aciune i dup compoziia chimic n hormonii liposolubili si hidrosolubili

B. Hormonii liposolubili difuzeaz prin membrana plasmatic i interacioneaz cu receptori nucleari sau citosolici

C. hormonii sterolici, tiroxina i acidul retinoic, fiind foarte hidrofobi, sunt transportai prin snge de ctre proteine carrier, apoi intr n celule i legndu-se de receptori specifici din citosol sau chiar din nucleu, actioneaz asupra ADN nuclear modificnd transcripia genelor

D. Hormonii hidrosolubili sunt molecule lipofile care se leag de receptori aflai la suprafaa celular

E. peptidele, hormonii proteici, prostaglandinele, unii aminoacizi, adrenalina i ali compui, se leag la receptorii membranari de suprafa, declannd creterea sau descreterea concentraiei intracelulare a AMP ciclic, a Ca2+, a 1,2 diacilglicerolului sau a altor mesageri secunzi

13. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii membranari sunt false?

A. Receptorii membranari sunt proteine sau complexe proteice transmembranare care prezint un situs de legare a ligandului orientat spre faa extern a celulei,

B. Liganzii specifici pentru receptorii membranari sunt hormoni a cror molecul este hidrofil si nu poate traversa membrana celular pentru a avea acces la receptorii citoplasmatici

C. Receptori membranari reacioneaz la creterea cantitii de hormone prin reducerea numrului receptorilor active

D. Anumii hormoni pot afecta sincron att receptorii membranari proprii dar nu i ai altor hormoni

E. Anumii hormoni pot declana o amplificare prin creterea n cascad a unor molecule tint (de obicei enzime), care poart numele de amplificare enzimatic

14. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii membranari sunt false?

A. receptorii membranari pot interveni direct n reglarea expresiei genelor B. In functie de mecanismului de transmitere transmembranar a semnalului

extracelular spre interiorul celulei, receptorii membranari pot fi receptori canale. receptori catalitici .receptori dependeni de proteinele G,

C. Receptorii canale sunt localizai la nivelul jonciunilor sinaptice i funcioneaz dup principiul canalelor ionice cu poart comandate de ligand

D. Receptorii catalitici funcioneaz direct ca enzime, dac sunt activai de ligand

E. Receptorii dependeni de proteina G- dup ce se combin cu ligandul, activeaz o protein membranar numit protein G care activeaz o a treia protein membranar care are o activitate catalitic

15. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?

A. Adenilat ciclaza este o enzim membranar care are un situs de legare a ATP pe faa citoplasmatic a membranei,

B. Activarea adenilat ciclazei se face prin intermediul unei a treia proteine membranare, numit protein reglatoare ce leag GTP sau proteina G

C. Proteina G ce leaga GTP se numeste protein G stimulatoare pentru c este implicat n activarea enzimatic

D. AMPc intracelular actioneaz ca un transductor de semnal sau de mesager secund n cazul rspusurilor intracelulare la epinefrina sau nonepinefrina

E. Receptorii -adrenalinici exist pe celulele cardiace, determinnd creterea activitii muschiului cardiac i respectiv amplificarea fluxului sanguin, ct i pe celulele musculare netede ale intestinului determinnd crampele abdominale

16. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?

A. O molecul semnal poate determina att creterea ct i descreterea concentraiei intracelulare a AMPc, n funcie de tipul de receptor la care se leag

B. Celulele glandei corticosuprarenale au receptori pentru legarea hormonului adenocorticotrop (ACTH) secretat de hipofiz ce duce la activarea n lan a adenilat-ciclaze- AMPc- protein kinazei- hormoni steroizi (cortizol, aldosteron)

C. Alturi de AMPc, ionii de Ca2+ reprezint cel mai rspndit mesager secund implicat n semnalizarea celular

D. Concentraia ionilor de calciu aflai n citosol este meninut la valori extrem de sczute (aproximativ 107M)

E. Concentraia ionilor de calciu aflai n citosol este meninut la valori extrem de mari (aproximativ 10M)

17. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?

A. n celule musculare netede, creterea ionului de calciu declaneaz contracia, n celulele musculare striate i n celulele hepatice determin activarea degradrii glicogenului

B. Concentrai sczut a calciului n citosol este meninut prin mecanisme care pompeaz ionii de calciu n dou direcii: nspre mediile extracelulare i respectiv, n interiorul unui compartiment membranar intracelular numit compartiment de sechestrare a calciului, format din structuri veziculare i poriuni specializate ale reticulului endoplasmatic

C. Doar o parte dintre celulele eucariote conin n membrana lor o pomp de calciu (Ca2+ ATPaz) care, folosind energia obinut din hidroliza ATP, pompeaz ionii de calciu n afara celulei

D. Calmodulina este o protein citoplasmatic care mediaz unele efecte celulare ale ionului de calciu

E. Calmodulina formeaz cu ionul de calciu un complex care activeaz o serie de enzime

18.Ce afirmatie referitoare la semnalizarea celulara mediate de calciu este adevarata?

A. Unii hormoni, dac se leag la receptorii de suprafaa celular, determin creterea concentraiei calciului din citosol doar daca sunt prezenti n mediul extracelular

B. n stadiul iniial al stimulrii hormonale, calciu este eliberat n citosol din mediul extracelular

C. Secvena de reacii care se desfoar n acest mecanism este urmtoarea: Legarea hormonului la receptorul de pe suprafaa celulei >activarea proteinei Gp > activare fosfolipaza C>formarea inozitol-trifosfat n citoplasm > deschiderea canalelor de calciu din membranele compartimentului de sechestrare a calciului

D. Secvena de reacii care se desfoar n acest mecanism este urmtoarea: Legarea hormonului la receptorul de pe suprafaa celulei >activare fosfolipaza C>activarea proteinei Gp > formarea inozitol-trifosfat n citoplasm > deschiderea canalelor de calciu din membranele compartimentului de sechestrare a calciului

E. Secvena de reacii care se desfoar n acest mecanism este urmtoarea: Legarea hormonului la receptorul de pe suprafaa celulei > activare fosfolipaza C> activarea proteinei Gp > deschiderea canalelor de calciu din membranele compartimentului de sechestrare a calciului> formarea inozitol-trifosfat n citoplasm

19. Ce afirmatie referitoare la receptorii catalitici este adevarata?

A. Receptorii catalitici sunt proteine membranare al cror domeniu citoplasmatic conine un situs enzimatic care este activat n momentul n care se asociaz cu ligandul pe faa extracelular a plasmalemei,

B. AMP este singurul nucleotid ciclic care particip la semnalizarea celular C. protein kinazele tirozin-specifice, sunt o clas aparte de proteine

transmembranare ce nu au rol de receptori catalitici si care traverseaz o dat bistratul membranar

D. Receptorii pentru insulin si receptorii pentru factorul plachetar de crestere PDGFnu sunt recetori catalitici

E. Receptorul pentru insulin este o protein membranar monomeric ce are activitate protein kinaz tirozin specific

20. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?

A. Receptorul pentru insulin este o protein membranar tetrameric ce are activitate protein kinaz tirozin specific

B. Insulina determin scderea concentraiei de glucoz din snge prin dou mecanisme diferite, n funcie de tipul de celule asupra crora acioneaz

C. Efectul asupra hepatocitelor se traduce prin stimularea glicogenogenezei ca urmare a activrii glicogen-sintetazei

D. efectul asupra celulelor musculare i adipocitelor se traduce prin accelerarea importului de glucoz ca urmare a exprimrii la suprafaa celular a transportorilor de glucoz

E. Efectul insulinei este acela de a scadea rata captrii de glucoz din snge de ctre celulele musculare i adipoase, prin scaderea numrului transportorilor de glucoz din membrana plasmatic a acestor celule

21. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?

A. Efectul insulinei asupra captrii glucozei i a catabolismului, apare dup cteva minute i nu necesit sinteza de proteine noi

B. expunerea ndelungat la insulin, produce efecte de lung durat, determinnd creterea activitii enzimelor hepatice care sintetizeaz glicogen i a enzimelor din adipocite care sintetizeaz trigliceride. n acest context, actiunile insulinei i ale adrenalinei sunt opuse

C. Dup aproximativ 15 minute de expunere a celulelor adipoase la insulin, transportul glucozei n acestea crete de 10-20 de ori, mai ales datorit creterii numrului de transportori de glucoz la suprafaa membranei

D. Celulele musculare i adipocitele posed n citoplasm, imediat sub membrana plasmatic, un mare numr de vezicule ale cror membrane conin transportori de glucoz specifici doar pentru aceste cellule

E. Aciunea de stimulare a creterii nu face parte din rolurile insulinei

22.Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa?

A. Semnalizarea paracrina si autocrina implic interventia mediatorilor chimici locali,a prostaglandinelor i a unor factori de crestere

B. Mediatorii chimici locali care intervin n semnalizarea paracrina, acioneaz doar asupra celulelor aflate n vecintatea celulei secretoare.

C. Monoxidul de azot (NO) este o molecul de semnalizare autocrin important pentru semnalizarea n sistemul nervos, imun i circulator

D. NO este capabil s difuzeze direct prin membrana plasmatic a celulelor int E. Monoxidul de axot este sintetizat din arginin de ctre enzima sintetaza

monoxidului de azot (NOS)

23. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa?

A. Monoxidul de azot (NO) este cel care induce vasodilataia i determin erecia penian,

B. Monoxidul de azot (NO) este cel care induce vasodilataia si este folosit in tratamentul bolilor de inim

C. La nevertebratele marine monoxidul de azot are rol multiplu fiind implicat n hrnire, aprare, rspunsurile la stresul indus de factorii de mediu, nvtare,

D. La nevertebratele marine monoxidul de azot are rol multiplu fiind implicat n metamorfoz, not, simbioz, asocierea celulelor sanguine i reglarea presiunii sanguine

E. La nevertebratele marine monoxidul de azot are rol multiplu fiind implicat n reproducere

24. NO induce vasodilataie prin urmtorul mecanism, cu exceptia:

A. Eliberarea acetilcolinei la nivelul terminaiilor nervoase din endoteliul vaselor de snge, induce sinteza de NO

B. NO care difuzeaz la celulele musculare netede vecine, unde NO reacioneaz cu fierul legat la situsul activ al enzimei guanilat ciclaza

C. Ca urmare a creterii activitii enzimatice are loc sinteza mesagerului secundar GMPc , care va induce relaxarea celulelor musculare netede i vasodilataia

D. Monoxidul de azot (NO) este cel care induce vasodilataia E. variantele A si B nu sunt corecte

25. Care dintre afirmatiile, de mai jos, referitoare la neurotransmitatori este falsa?

A. Transport semnalele ntre neuroni sau de la neuroni la celule int cum ar fi celulele musculare

B. reprezint un grup de molecule mici hidrofile, din care fac parte: acetilcolina, epinefrina (adrenalina) serotonina, histamina, glutamatul, glicina, acidul -aminobutiric (GABA)

C. neurotransmitorii nu pot strbate mambrana plasmatic i de aceea se leag la receptorii suprafeei celulare

D. Legarea neurotransmitorilor la receptori induce o modificare a conformaiei receptorilor, care deschid poarta canalelor ionice, determinnd schimbri n fluxul de ioni din celula int

E. Ali receptori ai neurotransmitorilor sunt cuplai cu proteinele G, care determin diferite rspunsuri intracelulare regland direct activitatea canalelor ionice

26. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa referitoare la histamina?

A. Histamina este secretat de mastocite, celule existente n tesutul consjunctiv B. Principalul efect al histaminei const n dilataia local a vaselor sanguine i

creterea permeabilitii lor C. Mastocitele depoziteaz histamin n vezicule de secreie i o elibereaz rapid

prin exocitoz atunci cand sunt stimulate prin infectie local, reactii imunologice sau diferite leziuni tisulare

D. Dilatatia vasculara locala datorita histaminei faciliteaz accesul proteinelor serice (anticorpi) precum i al leucocitelor la situsul leziunii

E. Neutrofilele, produc enzime care inactiveaz histamina, ceea ce duce la oprirea efectului acesteia

27. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la factorii de crestere, este falsa?

A. Factorii de cretere sunt enzime B. Factorii de cretere cuprind o mare varietate de molecule semnal care

controleaz creterea i diferenierea celular C. Factorul de cretere al nervilor (NGF) este un membru al familiei

neurotrofinelor care regleaz dezvoltarea i supravieuirea neuronilor D. Factorul de cretere epidermic (EGF) are rol n controlul proliferrii celulare,

att n timpul dezvoltii embrionare ct i la organismele adulte E. Factorul de cretere derivat din plachete (PDGF) este implicat n vindecarea

rnilor 28. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la factorii de crestere este falsa?

A. Factorul de cretere derivat din plachete stimuleaz proliferarea fibrobrastelor din vecintatea cheagului, contribuid astfel la regenerarea esuturilor distruse

B. factorul de cretere epidermal (EGF) stimuleaz creterea majoritii tipurilor de celule ntr-o cultur

C. Factorii de cretere stimuleaz creterea celular acionnd ca ageni de semnalizare

D. Factorii de crestere sunt factori de semnalizare paracrina E. Factorii de crestere intervin n trecerea celulei din starea de repaus in starea

activ 29. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la factorii de crestere este falsa?

A. Factorii de cretere stimuleaz creterea celular prin fosforilarea tirozinei n anumite proteine

B. Hormonii polipeptidici, neuropeptidele i factorii de cretere se leag de receptorii membranari

C. Anomaliile observate n semnalizarea prin factorii de cretere, determin numeroase boli

D. Celulele normale se afla in inhibiie n ceea ce privete creterea i diviziunea si sunt stimulate de factorii de cretere

E. Mecanismul de inducere a cancerului const n primul rnd din dereglarea mecanismelor de stimulare a creterii celulelor normale

30. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii pentru citokine este falsa?

A. Receptorii pentru citokine, actioneaz prin stimularea intracelular a proteinelor tirozin kinazice

B. Receptorii pentru citokine au activitate enzimatic intrinsec

C. Receptorii pentru citokine se asociaz prin legturi necovalente cu proteinele tirozin kinazice

D. Receptorii pentru citokine au un domeniu extracelular N-terminal care leag ligandul

E. Interleukina -2 i eritropoietina fac parte din familia receptorilor pentru citokine spre deosebire de hormonul de cretere i prolactina care nu sunt receptori pentru cytokine

31. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa?

A. Calea MAP kinazei este alctuit dintr-o cascad de protein kinaze cu rol important n semnalizarea tuturor celulelor eucariote

B. MAP kinazele sunt activate ca rspuns la diferii factori de cretere i alte molecule de semnalizare

C. Protein kinaza C poate s activeze cile kinazei reglatoare de semnal extracelular care stimuleaz proliferarea celular indus de esterii forbol, iniiatori ai tumorilor

D. Cile de Ca2+ ct i cele ale AMPc se intersecteaz cu semnalizarea kinazei reglatoare de semnal extracelular, stimulnd sau inhibnd calea kinazei reglatoare de semnal extracelular n diferite tipuri de cellule

E. Toate afirmatiile sunt false 32. Care dintre afirmatii nu este adevarata?

A. Rolul principal al cii kinazei reglatoare de semnal extracelular a fost evideniat n celulele animale cu ajurorul proteinei RAS, identificat ca proteina oncogenic a virusurilor tumorale, care determin sarcoamele la obolani

B. Microinjectarea proteinei RAS active induce direct proliferarea celulelor normale de mamifere

C. Prin microinjectarea de anticorpi anti-Ras sau prin expresia unei mutante Ras dominant negative se blocheaz proliferarea celular indus prin factorul de cretere

D. Calea Jak/STAT influenteaza expresia genelor in nucleu si este o alternativ fa de calea MAP kinazei

E. Prostaglandinele nu exercit actiunea de ligand la fel ca si hormonii proteici 33. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la calea Jak/STAT este adevarata?

A. Calea Jak/STAT influenteaza expresia genelor in nucleu si este o alternativ fa de calea MAP kinazei

B. Calea Jak/STAT ofer o conexiune mult mai direct ntre protein/tirozin kinaze i factorii de transcripie

C. Prin calea Jak/STAT fosforilarea tirozinei substratului proteic influeneaz direct localizarea i funcionarea factorului de transcripie

D. Afirmatiile A si B sunt adevarate E. Toate afirmatiile sunt adevarate

34. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine este adevarata?

A. Prostaglandinele sunt compusi chimici derivati din acidul arahidonic B. Prostaglandinele sunt molecule liposolubile C. Prostaglandinele isi exercit actiunea de ligand la fel ca si hormonii proteici D. Prostaglandinele isi exercit actiunea prin legarea la receptorii de suprafata E. Nicio afirmatie nu este falsa

35. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine nu este adevarata?

A. Prostaglandinele sunt sintetizate continuu n membranele celulelor B. Prostaglandinele sunt sintetizate prin degradarea fosfolipidelor sub actiunea

fosfolipazei C. Dupa ce sunt sintetizate prostaglandinele sunt eliberate in spatial extracelular D. Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate E. Doar afirmatia B este adevarata

36. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine este adevarata?

A. Prostaglandinele sunt degradate, de ctre enzimele existente n lichidele extracelulare

B. Unele prostaglandine determin agregarea plachetelor sanguine i aderena lor la pereii vaselor sanguine

C. Prostaglandinele pot afecta evoluia bolilor vasculare deoarece ele pot determina agregarea plachetelor sanguine i aderena lor la pereii vaselor sanguine

D. Aspirina i ali ageni antiinflamatori inhib sinteza prostaglandinelor E. Toate afirmatiile sunt adevarate

37. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine nu este adevarata?

A. Aspirina i ali ageni antiinflamatori inhib sinteza prostaglandinelor B. Unele prostaglandine sunt produse n cantiti mari la nivelul uterului

producnd contraciile musculare netede a acestuia n timpul naterii C. Unele prostaglandine sunt folosite astzi ca ageni farmacologici pentru

inducerea avortului D. Prostaglandinele acioneaz la nivel local, pe cile de semnalizare autocrin

sau paracrin i stimuleaz celulele int s produc diferite rspunsuri ca agregarea plachetelor, inflamaia, durerea, contracia muchiului neted

E. blocheaza contractiile uterine in timpul nasterii 38. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa?

A. Componentele citoscheletului acioneaz att ca receptori, ct i ca inte n cile de semnalizare celular corelnd forma celulei cu alte rspunsuri celulare

B. Factorii de crestere induc modificri n organizarea citoscheletului, care determin apariia unor prelungiri ale suprafeei celulare (filopode, lamelipode) precum i constituirea contactelor focale i a fibrelor de stress

C. Un rol important n acest proces de reglare temporal a mecanismelor moleculare il are ionul de calciu i respectiv mecanismele de modulare a concentraiei acetusi ion

D. Toate afirmatiile sunt false E. Toate afirmatiile sunt adevarate

39. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la glutamat este falsa?

A. Glutamatul acioneaz asupra celulelor nervoase pentru a stimula cile de semnalizare intercelular prin cresterea nivelului ionului de calciu

B. Glutamatul acioneaz asupra celulelor nervoase pentru a stimula cile de semnalizare intercelular prin activarea factorilor de transcripie (proteine)

C. Glutamatul acioneaz asupra celulelor nervoase pentru a stimula cile de semnalizare intercelular prin activarea sintezei de AMPc

D. Toate afirmatiile sunt false E. Toate afirmatiile sunt adevarate

40. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa?

A. Organismele patogene i viruii pot interfera cu evenimente de semnalizare, cauznd defecte n cile de semnalizare si generand asfel boli

B. Cele mai multe dintre boli grave la om, cum ar fi hipertensiunea arterial, boli de inima, diabet si multe forme de boal mintal, par a rezulta din subtile modificari fenotipice de semnalizare

C. Majoritatea bolilor nu pot fi explicate prin afectarea unei singure etape a unei ci, de semnalizare, ci prin multiple alterri care afecteaz reelele ntr-o manier complex

D. Nicio afirmatie nu este adevarata E. Toate afirmatiile sunt adevarate

41. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa?

A. Medicamentele, fie c interacioneaz specific cu o singur int sau cu mai multe molecule i vor perturba cascadele metabolice i de semnalizare, ntr-un mod complex

B. Multe tipuri celulare pot fi afectate n grade diferite de acelai medicament deoarece multe tipuri de celule utilizeaz aceleai molecule pentru semnalizare n contexte diferite

C. Supraexprimarea receptorilor de suprafa celular sau a proteinelor intracelulare au efecte substaniale asupra fiziologiei celulei

D. Nicio afirmatie nu este adevarata E. Toate afirmatiile sunt adevarate

COMPLEMENT MULTIPLU

1. Semnalizarea celulara permite comunicatii complexe intre celule care asigura:

A. Cresterea celulara B. Schimbul de vezicule lipidice C. Metabolismul celular D. Diferentierea tisulara E. Reglarea fluidelor extra si intracelulare

2. Semnalizarea celulara este asigurata de o multitudine de semnale dintre care:

A. Autocrine B. Sincrine C. Endocrine D. Extrinseci E. Paracrine

3. In semnalizarea endocrina sunt implicati o serie de receptori cu exceptia:

A. Receptori membranari B. Receptori lipidici C. Receptori intracelulari D. Receptori secundari E. bireceptori

4. Moleculele semnal din cadrul tipului de semnalizare endocrina sunt de mai multe categorii:

A. hormoni sterolici B. hormoni tiroidieni C. hormoni proteici D. fitohormoni E. molecule liposolubile si hidrosolubile

5. Receptorii membranari sunt:

A. molecule proteice B. complexe proteice transmembranare C. glicolipide transmembranare D. complexe moleculare necunoscute E. molecule instabile structural sub actiunea ligandului

6. Receptorii membranari pot determina modificari de tipuri diferite care implica mai multe componente celulare:

A. transmiterea semnalului la receptorii intracelulari B. inactivarea receptorilor la cresterea cantitatii de ligand C. blocarea definitiva a zonelor membranare invecinate cu scopul modificarii

membranelor celulare si crearea de noi posibilitati de adaptare D. inactivarea transferului hormonilor liposolubili prin membrane E. declansarea amplificarii enzimatice

7.Marcati informatiile corecte referitoare la receptorii membranari:

A. sunt structuri care se activeaza in prezenta unui ligand

B. nu se pot inactiva, numarul receptorilor activi este stabil, fiind determinat genetic

C. sunt activati strict doar de molecule ligand pe care le recunosc conformational D. pot declansa amplificarea raspunsurilor celulare prin conexiunea cu sisteme

enximatice submembranare E. se pot scufunda in straturile membranare

8. Receptorii membranari sunt clasificati dupa mecanismul de transmitere in:

A. receptori dependenti de proteina G B. receptori catalitici C. receptori ionici D. receptori canale E. receptori nucleari

9. Exista o serie de adaptari ale receptorilor care moduleaza functionalitatea acestora:

A. declanseaza procese de inhibare a reactiilor enzimatice B. exista receptori adaptati astfel incat pot fi influentati atat de hormoni specifici

cat si de alti hormoni, ceea ce duce la cresterea complexitatii interferentelor intercelulare

C. declanseaza amplificarea enzimatica D. reactioneaza la cresterea numarului de molecule semnal si prin inactivarea

propriilor molecule E. se inactiveaza prin legarea moleculelor semnal

10. Afirmatiile corecte referitoare la receptorii dependenti de proteina G sunt urmatoarele:

A. Sunt receptori pentru hormonul adrenalina B. Transmit informatia catre un sistem enzimatic intracelular, in lant C. Prin intermediul proteinei G sunt transmise informatiile catre ADN D. Sunt sisteme de semnalizare care implica un sistem intern de mesageri secunzi E. Sunt receptori pentru hormoni liposolubili

11. Proteinele G se caracterizeaz prin urmtoarele:

A. Sunt proteine formate din trei lanuri polipeptidice (,,) B. Sunt proteine derivate din guanozin (G) C. Sunt intermediari ai sistemului de semnalizare endocrin D. Cupleaz receptorii transmembranari cu adenilat ciclaza i fosfolipaza C E. Sunt activate de adenozin monofosfat

12.Adenilat ciclaza este o enzim intracelular care se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

A. este activata de proteina G B. este activata de AMPc C. este inhibata de ATP D. are rol in sinteza AMPc E. are rol functionarea celulelor cu receptori pentru catecolamine

13.Receptorii care activeaz adenilat ciclaza sunt:

A. implicai in asigurarea sursei de energie pentru celule B. sunt caracteristici fibrelor musculare C. sunt de tipul adrenalinici D. au rol important n funcionarea celulelor retiniene cu bastonase E. importani ndeclansarea sintezei de AMPc

14. Despre protein kinazele se poate afirma:

A. sunt enzime de natura glicolipidic B. sunt enzime implicate n activarea unor reacii citoplasmatice C. activarea e realizat de cuplarea AMPc D. sunt denumite i F-kinaze E. au rol n transferul de radicali fosfat pe aminoacizii ai unor proteine

15.Calmodulina este o structura intracitoplasmatic:

A. de natura proteic B. este o protein transmembranar C. este o protein implicat n medierea unor efecte celulare ale ionului de calciu D. intervine n stimularea sintezei de AMP c E. activeaz AMPc-fosfodiesteraza care intervine n degradarea AMPc

16.Ionul de Ca2+ este implicat ntr-o serie de procese intracelulare :

A. legate de sistemul de reactii ca rspuns la un stimul hormonal B. n inactivarea calmodulinei C. ce asigur legarea protein kinazei C pe faa citoplasmatic a membranei

celulare n vederea activrii de diacil glicerol D. intervine n reglarea ph celular prin activarea protein kinazei C E. doar n forma legat din compartimentele intracelulare

17.Fosfolipaza C (PC) este o enzima care intervine in procesele intracelulare de tipul:

A. cuplarea unui ligand cu receptorul membranar B. formarea unor mesageri intermediari ai semnalelor celulare C. formarea diacil-glicerolului D. formarea calmodulinei E. sechestrarea calciului in compartimente specifice

18.Marcati afirmatiile corecte referitoare mediatorul semnalizarii celulare de tipul ionului de calciu:

A. cresterea concentratiei intracelulare a Ca2+ declanseaza in celulele ale insulelor Langerhans blocarea exocitozei de insulina

B. in celulele musculare netede cresterea calciului determina contractia C. cresterea in celulele hepatice determina activarea degradarii glicogenului D. modificarea concentratiei intracelulare nu produce modificari ale semnalelor

intercelulare si intracelulare E. cresterea concentratiei intracelulare pancreatice declanseaza eliberarea

insulinei

19 Informatiile legate de modul de functiune a fosfolipazei C sunt adevatare cu exceptia:

A. activeaza formarea protein kinazei C B. interfereaza cu eliberarea ionului de calciu C. nu este in conexiune cu sistemul de reglare a transcriptiei D. activarea se face in absenta proteinei G E. intervine in reglarea unor procese mediate ulterior de PKC cum ar fi reglarea

Ph prin fosforilarea canalului antiport de Na/H

20. Receptorii membranari catalitici sunt caracterizati de urmatoarele particularitati, cu exceptia:

A. sunt receptori implicati in semnalizarea endocrina si paracrina B. sunt proteine membranare cu domeniul citoplasmatic activat de proteine

stimulatoare G C. sunt activati intracelular prin cuplajul ligandului la situsul de legare

extracelular D. sunt proteine transmembranare care contin un situs enzimatic citoplasmatic E. sunt molecule care se disociaza rapid dupa legarea semnalului chimic

21. Cei mai importanti receptori catalitici sunt :

A. receptorii pentru acetilcolina B. receptorii pentru insulina C. receptorii pentru histamina D. receptorii pentru factorii de crestere E. protein kinazele tirozin specifice

22. Protein kinazele tirozin specifice sunt componente de semnalizare cu urmatoarele particularitati:

A. din categoria receptorilor dependenti de proteina G B. sunt fosforilaze activate de ligand C. sunt inactivate de radicalul fosfat (P) de pe ATP D. leaga fosfatul din tirozina unor proteine din citoplasma E. se autofosforileaza

23. Despre receptorul pentru insulina se poate afirma:

A. este o proteina transmembranara cu structura tetramerica B. are capacitate de autofosforilare C. are actiune similara si concomitenta cu hormonul adrenalinic D. are activitate protein kinaza tirozin specifica E. este localizat exclusiv pe membranele celulelor hepatice

24. Insulina este un hormon ce actioneaza ca stimul celular endocrin cu efecte de tipul:

A. creste de 10-20 de ori numarul transportorilor de glucoza la suprafata membranelor celulare si in special celulelor adipoase

B. captarea lenta a glucozei in primele minute ale eliberarii C. blocarea cresterii fibroblastelor D. reduce nivelul glucozei din sange prin stimularea enzimatica in hepatocite si

adipocite ceea ce induce la formarea glicogenului si trigliceridelor E. stimuleaza sinteza de ADN la expunerea prelungita

25. Modificarea receptorilor insulinici determina:

A. raspuns defectuos al celulelor musculare si adipoase la insulina B. aparitia diabetului zaharat C. blocheaza eliberarea glucozei in sange D. permite folosirea insulinei ca tratament E. nu afecteaza modificarea nivelului de glucoza din sange

26. Despre semnalizarea paracrina se poate afirma, exceptand urmatoarele:

A. mediatorii chimici care intervin in semnalizarea paracrina activeaza doar in vecinatatea celulelor secretoare

B. ligandul in cazul comunicarii paracrine este doar de tipul hormonilor steroizi C. mediatorii sunt rapid imobilizati in spatiul intercelular dupa ce au fost secretati D. nu exista specializare pentru semnalizarea paracrina la celulele adulte E. factorii de crestere intervin in semnalizarea paracrina ca principal mod de

comunicare intercelulara

27. In semnalizarea celulelor invecinate se evidentiaza urmatoarele:

A. semnalizarea paracrina si autocrina se refera la acelasi mod de interrelationare celulara

B. Liganzii care intervin in semnalizarea paracrina activeaza doar in vecinatatea celulelor secretoare

C. Mediatorii care intervin in semnalizarea paracrina sunt: prostaglandinele, factorii de crestere, neurotransmitatorii, NO

D. Comunicarea prin semnale paracrine si autocrine caracterizeaza doar celulele embrionare, inaintea diferentierii din organogeneza

E. Cele mai multe semnale autocrine si paracrine au rolul de a bloca diviziunea celulara mitotica

28. NO este un semnalizator ce intervine: A. In semnalizarea endocrina B. In semnalizarea paracrina C. Fara a difuza in spatiul extracelular, ci actioneaza ca semnal intracelular D. pe enzime tinta intracelular E. prin implicarea in procesul de vasodilatatie si relaxarea celulelor musculare

netede

29. Moleculele de semnalizare de tipul NO sunt : A. sintetizate ca urmare a semnalelor produse de acetilcolina B. sunt sintetizate din arginina extracelulara C. NO patrunde in celule si actioneaza asupra calciului din situsul activ al unei

enzime de tipul guanilat ciclaza D. Implicate in relaxarea vaselor coronariene si respectiv cresterea aportului de

sange la nivelul muschiului cardiac

E. Inductori ai contractiei musculatorii netede prin intermediul GMPc

30. NO este un important semnalizator care intervine in mecanismele de functionare celulara:

A. Implicate in relaxarea vaselor coronariene si respectiv cresterea aportului de sange la nivelul muschiului cardiac

B. Prin sistemul endocrin C. NO patrunde in celule si actioneaza asupra fierului din situsul activ al unei

enzime D. Induce vasodilatatie i determina erectia peniana E. Este inhibat de folosirea nitroglicerinei ca medicament

31. Neurotransmitatorii sunt molecule semnal care:

A. Sunt hidrofile B. Sunt hidrofobe si pot usor strabate membrana plasmatica C. Se leaga la receptorii suprafetei celulare D. Sunt de tipul epinefrina, serotonina, histamina, acetilcolina, acid -

aminobutiric E. Sunt de tipul antihistamina

32. Neurotransmitatorii pot actiona prin:

A. Trecerea prin membrana celulara B. Modificarea conformatiei receptorului C. Blocarea canalelor ionice D. Cuplarea receptorilor cu proteinele G E. Oprirea mecanismelor interne enzimatice

33. Despre histamina si serotonina se poate afirma:

A. Sunt neurotransmitatori cu efect vasodilatator B. Au efect vasoconstrictor la nivelul tesuturilor lezate C. Secretia de histamina este insotita si de factorul reglator D. Fac parte din categoria mecanismelor complexe de semnalizare si

interconectare celulara, specifice proceselor antiinflatoare si antialergice E. Fac parte din categoria factorilor de crestere

34. Factori de crestere sunt componente ale sistemului de semnalizare:

A. Endocrin B. Paracrin C. Cu rol de reglare genica D. Extracelular E. Autocrin

Tema: REGLARE DIFERENTIERE CELULARA. CELULE NEDIFERENTIATE-CELULE STEM. PERSPECTIVELE

FOLOSIRII TRATAMENTULUI CU CELULE STEM

COMPLEMENT SIMPLU

1. Celula in tranzit este: A. 1. Celula cu un grad ridicat de diferentiere care nu se mai divide B. Celula diferentiata care isi reia proliferarea cand este nevoie sa inlocuiasca

celule lezate sau moarte C. Celula cu existenta relativ scurta, care se sinucide prin maturare D. Celula capabila de reinoire E. Celula pluripotenta

2. Celula stem se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

A. celula capabila sa-si pastreze capacitatea de proliferare pe tot parcursul vietii B. celula care se transforma prin diferentiere in celule specializate C. celula cu un grad de diferentiere i existenta relativ scurt D. celula capabila de a-si mentine capacitatea de a se divide atunci cand este

nevoie E. celula adulta care-si poate relua proliferarea

3. Celulele stem sunt de mai multe tipuri, cu exceptia:

A. totipotente B. unipotente C. embrionare D. adulte E. diferentiate

4. Celulele stem adulte se pot recolta din urmatoarele tesuturi, cu exceptia:

A. tesut embrionar B. tesut epitelial C. orice tip de tesut din organismul adult D. din snge placentar si vase ombilicale E. din celule canceroase

5. Din endoderm ia nastere :

A. Tesutul conjunctiv B. Pielea C. Ficatul D. Celulele sanguine E. Sistemul nervos

6. Din ectoderm ia nastere :

A. Tesutul muscular

B. Pancreasul C. Pielea D. Celulele sanguine E. Tesutul conjunctiv

7. Urmatoarele afirmatii legate de celulele stem sunt adevarate cu exceptia :

A. Sunt celule capabile de automentinere B. Celulele stem se divid si produc celule fiice C. Descendentii celulelor stem pluripotente urmeaza diverse cai de diferentiere D. Dupa diviziuni repetate ele isi continua proliferarea tot restul vietii E. Plachetele sunt produse prin diviziunea unei celule stem comune

8. Celulele diferentiate au urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

A. Sunt greu divizibile sau indivizibile B. Au forma si structura caracteristica corespunzatoare unei dezvoltari a

organitelor celulare C. Cand densitatea celulelor dintr-un tesut atinge un anumit grad celulele sunt

oprite din migrare si proliferare D. Jonctiunile dintre celulele diferentiate au dimensiuni mai mici decat cele

realizate de celulele nediferentiate E. Diferentierea este insotita de acumularea unor proteine

9. Reglarea proceselor de proliferare, cu ajutorul hormonilor, reprezinta urmatorul mecanism de reglare al diviziunii celulare:

A. Mecanism de autoreglatre tisulara B. Mecanisme de heteroreglare tisulara C. Mecanisme de control prin retroinhibitie D. Mecanisme de control prin produsi metabolici tisulari E. Mecanism de control de catre substante sintetizate de alte celule

10. Urmatoarele afirmatii referitoare la autoreglarea tisulara sunt adevarate:

A. La mamiferele adulte exista un control homeostatic al dinamicii echilibrului celular

B. La mamiferele adulte exista un control constant intre celulele nou formate, celulele care cresc si cele care mor

C. Controlul proceselor de proliferare se realizeaz printr-un proces genetic al produsilor tisulari specifici

D. Controlul proceselor de proliferare se realizeaz printr-un proces epigenetic al produsilor tisulari specifici

E. Toate raspunsurile de mai sus

11. Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismul de control prin retroinhibitie sunt adevarate:

A. Se refer la existenta in plasma extracelulara a unor proteine care au rol direct in reglarea proliferrii celulare

B. Reglarea proeselor de proliferare se face cu ajutorul hormonilor C. Controlul proceselor de proliferare se realizeaz printr-un proces epigenetic al

produsilor tisulari specifici D. Reglarea proeselor de proliferare se face cu ajutorul unor factori marcati

molecular E. Controlul proceselor de proliferare se realizeaz printr-un proces genetic al

produsilor tisulari specifici

12.Controlul prin produi metabolici tisulari presupune, cu exceptia: A. existenta unor factori produsi chiar de celule B. existenta unor factori ce pot regla procesul de proliferare C. existenta unor factori ce sunt eliberati in mod normal in celule D. existenta unor cai metabolice stabile, coordonate E. existenta unor gene inactive

13. Eliberarea unor factori din tesuturile necrozate produce diviziunea celulelor de acelasi fel.Aceaste afirmatie se refera la urmatorul mecanism de reglare al diviziunii celulare:

A. Mecanism de autoreglatr tisulara B. Mecanisme de heteroreglare tisulara C. Mecanisme de control prin retroinhibitie D. Mecanisme de control prin produsi metabolici tisulari E. Toate raspunsurile de mai sus

14. Urmatoarele afirmatii referitoare la reglarea diviziunii celulare nu sunt adevarate:

A. Oprirea diviziunii celulare se face prin creterea concentaiei AMPc B. Creterea concentaiei AMPc stimuleaz ARN-polimeraza II, cu rol n

producerea ARNm C. Reglajul genetic care codific modificarea reversibil a suprafeei celulare

este legat de activitatea mitotic D. Ptrunderea calciului n celul determina o cretere a GMPc ce influenteaza

sinteza de ADN si mitoza E. Niciun raspuns nu este corect

15. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa?

A. Toate celulele produc citocromi B. Unele celule produc condroitin-sulfai, cheratine, hemoglobine C. Toate celulele produc albumine D. Toate celulele produc ARN E. Toate celulele produc dehidrogenaz succinic

16. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa?

A. In structura cromozomilor, telomerele, joac un rol decisiv in reglarea procesului de replicare

B. In structura cromozomilor, telomerele, joac un rol decisiv in reglarea procesului de diviziune celular

C. Deficienta enzimei telomeraza cauzeaz disfuncii celulare ce const n diviziuni repetate

D. Deficienta enzimei telomeraza cauzeaz disfuncii celulare ce duc la moartea celulei

E. Excesul de telomeraza cauzeaz disfuncii celulare ce duc la moartea celulei

17. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele stem nu sunt adevarate: A. Modificarile genelor responsabile de producerea telomerazei induc modificri

n celulele stem si determin predispoziia la cancer B. Celulele stem sunt celule nediferentiate care poseda capacitatea de a se

transforma in celule inalt specializate C. Sunt importante deoarece au capacitatea de a se dezvolta in orice tip de celula

din organismul uman D. Celulele stem embrionare sunt celule nediferentiate care au particularitati ce le

deosebesc fundamental de celulele adulte cu functii specializate. E. Celulele stem embrionare au capacitate de diviziune nelimitata indiferent de

conditiile organismului caruia ii apartin

18. Urmatoarele afirmatiireferitoare la celulele stem nu sunt adevarate: A. Celulele stem sunt celule nediferentiate care poseda capacitatea de a se

transforma in celule inalt specializate B. Capacitatea de diviziune a celulelor stem este nelimitata in conditiile in care

organismul caruia apartin este viu C. Celulele stem sunt celule nediferentiate care actioneaza precum un sistem de

refacere si reparare a oricarei parti constituente a organismului D. La fiecare diviziune a unei celule mama, apar celule fiice cu capacitatea de a

ramane in stadiul de celula stem sau de a se dezvolta in celule cu functii specializate

E. Toate celulele stem poseda aceeasi capacitate de replicare si au acelasi potential de diferentiere

19. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele stem nu sunt adevarate:

A. Celule stem totipotente sunt produse prin fuziunea unui ovocit cu un spermatozoid.

B. Celule stem pluripotente sunt capabile sa formeze tesuturi derivate din toate cele trei foite embrionare

C. Celule stem multipotente sunt produse prin fuziunea unui ovocit cu un spermatozoid

D. Celule stem multipotente au proprietati de regenerare a unor tesuturi specifice E. Celule stem unipotente pot produce un singur tip de celule, dar au proprietatea

de a se reinnoi, ceea ce le diferentiaza de celulele non-stem

20. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele stem sunt adevarate: A. Nu exista nicio diferenta intre celulele stem embrionare si cele adulte B. Celulele embrionare sunt fie prelevate din organisme adulte, fie din cordonul

ombilical C. Celulele stem adulte provin din embrioni cu varsta de maxim 7 zile D. Dupa nastere persista in organism un grup restrans de celule nediferentiate,

considerate a avea rol de rezerva in cazul in care apar pe parcurs situatii care sa impuna folosirea lor

E. celule stem ce persista si dupa nastere in organism se divid intr-un numar nelimitat de celule fiice

21. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele steam nu sunt adevarate: A. Celulele embrionare isi mentine abilitatea de a forma orice alt tip de celula

chiar si dupa luni sau ani de utilizare si crestere in laborator. B. Celulele stem adulte sunt celule nediferentiate aflate printre celule cu functii

specializate, in cadrul unui tesut sau organ, care au capacitatea de autoregenerare si de diferentiere in cele mai importante tipuri celulare

C. Celulele stem adulte ocupa, in cadrul tesutului, o zona specifica bine delimitata, unde pot ramane sub forma nediferentiata chiar si ani, pana cand sunt activate si incep sa se divida sub influenta directa a leziunilor tisulare

D. Printre organele care contin in mod cert celule stem adulte se numara: plamanul, rinichiul, colonul

E. Printre organele care contin in mod cert celule stem adulte se numara: creierul, pielea, ficatul.

22.Urmatoarele afirmatii referitoare la avantajele si dezavantajele folosirii de celule stem nu sunt adevarate:

A. Folosirea de celulele stem adulte nu pune probleme de ordin etic B. Donorul si primitorul,in cazul folosirii celulelor stem adulte,sunt aceeasi

persoana si nu exista riscul respingerii transplantului celular prin interventia sistemului imun

C. Folosirea de celulele stem adulte are avantajul ca pot genera toate tipurile celulare in numar limitat

D. Folosirea de celulele stem adulte are dezavantajul ca sunt celule mature si nu au capacitate mare de proliferare

E. Celulele stem adulte sunt celule mature care nu au capacitate mare de proliferare

23. Urmatoarele afirmatii referitoare la avantajele si dezavantajele folosirii de celule stem sunt false:

A. Folosirea de celulele stem adulte are dezavantajul ca in cadrul unui organism, celulele stem adulte sunt greu de identificat.

B. Folosirea de celulele stem adulte are dezavantajul ca numarul lor este redus si nu pot fi utilizate in multe scopuri

C. Celulele stem adulte se pot divide de un numar nelimitat de ori, generand tot timpul celule noi in cantitati utile, atat pentru cercetare cat si pentru terapie

D. Celulele stem adulte se dezvolta greu fiind necesare luni pentru a se transforma in tipul particular de celule vizat initial

E. Celulele stem embrionare insa au rata de diviziune rapida si pot fi chiar depozitate, astfel ca daca apare nevoia administrarii lor, aceasta se poate realiza imediat

COMPLEMENT MULTIPLU

1.Diferentierea celulara este un proces ce implica:

A. Interactiuni intercelulare B. Modificari postembrionare la nivel de mezoderm C. Asocierea celulelor cu aceeasi informatie genetica D. Specializarea celulelor doar in etapa embrionara a dezvoltarii

E. Participarea sistemului extracelular cat si intracelular de comunicare dintre celule

2. Diferentierea celulara este: A. procesul de specializare celulara B. procesul de inhibare a diviziunilor mitotice C. starea tranzitorie a unui tesut D. etapa de reorganizare a organitelor celulare E. specializarea celulelor incepand cu etapa embrionara

3. Caracteristicile generale ale celulelor diferentiate se refera la:

A. specializarea functionala B. abundenta ribozomilor si nucleul eucromatic C. solidaritatea intercelulara foarte stransa D. lipsa unei compozitii chimice specifice E. inhibitia capacitatii de diviziune

4. Afirmatiile corecte sunt:

A. diferentierea este un proces prin care celulele cu aceeasi informatie genetica, ajung sa difere considerabil ca forma si functie

B. matricea extracelulara si respectiv substanta fundamentala intercelulara nu are rol in separarea functionala si morfologica a tesuturilor

C. un agregat celular organizat pentru efectuarea functiilor comune formeaza un tesut

D. celulele embrionare vor forma 3 straturi germinative care dau nastere diferitelor tesuturi

E. mentinerea populatiilor de celule sanguine diferentiate nu este dependenta de proliferarea ontinua a celulelor stem pluripotente din maduva osoasa

5. Diviziunea mitotica este reglata prin mai multe mecanisme:

A. controlul prin retroinhibitie B. controlul cu fitohotmoni C. mecanisme de heteroreglare D. mecanisme de autoreglare E. prin produsi metabolici tisulari

6. Mecanismele de retroinhibitie se refera la:

A. controlul genetic al procesului de proliferare prin legatura dintre concentratie si represia ADN

B. controlul cu charone a potentialului mitotic C. existenta in plasma sanguina a unor proteine cu rol in procesul proliferativ D. controlul cu ajutorul hormonilor tisulari E. controlul cu factori metabolici tisulari

7. O celula diferentiata se caracterizeaza prin urmatoarele:

A. este o celula cu capacitate ridicata de proliferare B. o celula ce secreta molecule definitorii pentru caracterizarea fiziologica si

morfologica a tesutului din care fac parte C. o celula care nu se mai divide

D. celula stem E. cu adezivitate intercelulara ridicata

7. In reglajul genetic al diferentierii celulare intervin mecanisme interne ale modularii diviziunilor celulare de tipul:

A. oprirea diviziunii celulare se face prin cresterea concentratiei de AMPc B. oprirea diviziunii celulare se face prin scderea concentratiei de AMPc si

reducerea sintezei proteice C. este indusa modificarea membranei plasmatice si crescuta permeabilitatea

membranei celulare pentru calciu D. prin modificarea concentratiei de GMPc E. reglajul diviziunilor celulare este indus strict de semnale extracelulare

9. Celulele stem sunt:

A. celule diferentiate B. celule nediferentiate C. celule cu indice mitotic ridicat si capacitate de autoreglare D. doar celule din stadiul embrionar E. celule dormande in tesuturile specializate

10. Celulele stem sunt clasificate dupa:

A. potentialul de diferentiere B. dimensiunile si formele specifice C. dupa originea lor D. dupa numarul lor in tesuturile definitive E. dupa tipul de culturi in care sunt mentinute

11. Proprietatile celulelor stem confera:

A. posibilitatea folosirii a acestui tip de celule in tratamentul unor boli incurabile B. protectia celulelor impotriva influentei factorilor de mediu externi C. caracteristicile ulterioare ale celulelor diferentiate prinmodificarea ADN-ului D. legaturi intercelulare instabile (in special de tip GAP) E. compatibilitate scazuta in cazul transplantului

12. Celulele stem adulte sunt diferite de celulele stem embrionare prin:

A. Longevitatea in conditii in vitro B. Forma C. Numar D. Potential de diviziune E. Implicatii de compatibilitate in transplant

13. Care din particularitatile precizate mai jos nu caracterizeaza celulele stem adulte

A. Sunt celule colectate din tesut embrionar, blastula B. Sunt colectate din maduva hematopoietica C. Au capacitate de diferentiere foarte ridicata si pot forma toate tipurile de celule D. Se dezvolta greu in vitro ajungand la specializare si dupa cateva luni E. Pot fi foarte usor intretinute in vitro

14. Care din afirmatiile de mai jos nu sunt adevarate?

A. Celulele stem colectate din vasele ombilicale sunt celule stem embrionare B. Toate bolile cunoscute pana in prezent au o baza celulara C. Tratamentul allogenic se refera la tratamentul cu celule stem provenite de la un

donator diferit de cel ce va beneficia de terapie D. Celulele stem nu au abilitatea de formare a celulelor de tipul neuronilor si

cardiomiocitelor E. Celulele stem sunt studiate in vederea perfectionarii metodelor de terapie

genica

15. Care din termeni nu se refera la tratamentul cu celule stem:

A. Autofag B. Autolog C. Singenic D. antiport E. alergenic

16. Care din metodele de tratament se refera la folosirea celulelor stem

A. allogenic B. singenic C. alopatie D. homeopatie E. autolog

17. Perspectivele privind folosirea tratamentului cu celule stem sunt legate de:

A. Obtinerea de limfocite T helper, utile in tratamentul bolilor cu deficiente imunitare

B. Crearea de linii celulare bactericide C. Obtinerea de celule specializate pentru a produce insulina, similar celulelor

pancreatice D. Celule de refacere a epiteliului pigmentar al retinei (RPE) E. Terapia bolilor neuromusculare

18. Folosirea celulelor stem determina o serie de precautii legate de:

A. Compatibilitatea tisulara donator-acceptor B. Originea celulelor stem C. Capacitatea de diviziune D. Similaritatea functionala cu a celulalor canceroase E. Lipsa receptorilor membranari la celulele stem

19.Sunt adevarate afirmatiile urmatoare referitoare la celulele stem:

A. Se urmareste reducerea efectelor secundare create de terapia alopata B. Usurinta aplicarii ca tratament in toate clinicile C. Obtinerea de culturi de celule a permis transplantarea de tesuturi foarte

diverse: epiteliale, corneene, vezica urinara D. Nu pot fi folosite in tratamentul cancerului din cauza similaritatilor functionale

E. Blocajul cromozomial al celulelor stem nu permite manipularea si uzitarea in terapie genica

20. Domeniile unde pot fi aplicate ca tratament celulele stem:

A. Bolile neuromusculare B. Bolile sistemului imunitar C. Se aplica doar in cazul leziunilor tisulare D. Formarea de celule anticanceroase E. Doar la organismele adulte

21. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate:

A. Orice tip de celula embrionara poate juca rol de celula stem B. Orice tip de celula adulta, diferentiata poate deveni automat celula stem C. Celulele stem nu au similaritati functionale cu celulele canceroase D. Celulele stem pluripotente se pot diferentia in toate tipurile celulare cu

exceptia celor totipotente E. Originea celulelor stem adulte este incerta

Tema: CICLUL CELULAR-MECANISME MOLECULARE DE REGLARE

COMPLEMENT SIMPLU

1. Care dintre afirmatiile referitoare la procesele ciclului celular sunt adevarate:

A. Ciclul celular cuprinde patru procese B. Cresterea volumului celular reprezinta al III-lea process C. Distributia cromozomilor duplicati la celulele fiice reprezinta al II-lea process D. Diviziunea celulara reprezinta al III-lea process E. Replicarea ADN reprezinta primul process

2. Urmatoarele afirmatii referitoare la fazele ciclului celular sunt false:

A. Ciclul celular la celulele umane are 2 etape: interfaza si mitoza B. Mitoza (diviziunea nucleului) consta in separarea cromozomilor si se incheie

cu separarea citoplasmei (citokineza) C. Interfaza- perioada dintre mitoze-ocupa 95% din ciclul cellular D. Majoritatea celulelor isi dubleaza dimensiunile intre dou mitoze succesive E. Sinteza ADN are loc pe toata perioada interfazei

3. Care dintre afirmatiile referitoare la fazele ciclului cellular sunt adevarate:

A. Faza S (de sinteza)- in care se desfoara replicarea AND este prima faza B. Faza G2 (gap 2) in care celula continua sa creasca si sa sintetizeze proteinele

pregatindu-se pentru mitoza este a patra faza C. Faza G1 (gap1) corespunde intervalului de repaus (gap1) dintre mitoza si

initierea replicarii AND si este a treia faza D. In timpul fazei G1 celula este metabolic activa, creste continuu, dar nu-si

replica ADN-ul.

E. faza M= mitoza (urmata de citokineza) este penultima faza

4. Urmatoarele afirmatii sunt false: A. La celulele embrionare se intalnesc cicluri celulare mai scurte,de aprox 30 min B. Ciclurile embrionare nu au fazele G1 i G2 C. La ciclurile embrionare replicarea ADN se face foarte rapid astfel inct fazele

S foarte scurte alterneaz cu fazele M D. Fibroblastele din piele, intr intr-un stadiu de repaus al ciclului celular numit

G0 in care raman metabolic active, dar nu mai prolifereaza decat daca sunt stimulate de semnale extracelulare, care le scot din G0 i le trec in G1

E. Toate celulele animale la organismele adulte se divid incet si constant

5. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. Succesiunea fazelor ciclului celular este determinata de existenta unor

mecanisme de control reglate prin semnale din mediul extracelular,sau printr-o serie de procese celulare coordonate

B. Primul punct de control al ciclului celular este situat la sfarsitul fazei G1 si el decide trecerea din faza G1 in faza S

C. Primul punct de control al ciclului celular este situat la sfarsitul fazei G1 si el decide trecerea din faza G1 in faza S

D. Celulele care nu depasesc acest punctul START de restrictie intr ntr-un stadiu de repaus al ciclului celular G0 in care cresterea inceteaza, iar sinteza proteinelor se reduce.

E. Toate afirmatiile nu sunt adevarate

6. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. Ciclul celular prezinta obligatoriu si un punct de restricie situat la tranziia

ntre faza G2 i faza S. B. Ovocitele vertebratelor pot rmne blocate n G2 perioade foarte lungi de

timp pn cnd stimularea hormonal permite trecerea n faza M. C. Desfurarea ciclului celular este reglat de factorii de cretere, dar i de

succesiunea n diferite stadii ale ciclului. D. Punctele de control coordoneaza diferitele faze ale ciclului celular E. Exist cteva puncte de control care au rolul de a mpiedica replicarea i

transmiterea la celulele fiice a cromozomilor deteriorai sau incomplei.

7. Urmatoarele afirmatii referitoare la punctele de control al fazelor ciclului celular sunt false:

A. Punctul de control in faza G2 impiedic iniierea mitozei naintea terminrii

replicrii ADN B. Punctul de control in faza G1 impiedic iniierea mitozei naintea terminrii

replicrii ADN C. Punctul de control din faza G1 permite repararea defectelor ADN inainte de

intrarea in faza S, unde ADN deteriorat ar fi replicat incorect

D. La mamifere oprirea n punctul de control G1 este mediat de proteina p53 , care este activat rapid ca rspuns la prezena unor leziuni la nivelul ADN

E. Daca apare o deteriorare a ADN oprirea in G2 ofer posibilitatea reparrii leziunilor ADN nainte ca ele s fie transmise celulelor fiice

8. Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele moleculare de reglare a ciclului celular sunt false:

A. Factorul promotor al maturrii este factorul care actioneaz ca reglator general

al tranziiei de la G2 la M B. Proteinele tip cicline au fost identificate in citoplasma celulelor, fiind

acumulate in interfaza i degradate spre sfritul fiecrei mitoze C. Proteinele tip cicline sunt ciclina A i ciclina B i funcioneaz ca inductori

ai mitozei, acumularea i distrugerea lor controlnd intrarea i ieirea din faza M.

D. Toate afirmatiile sunt corecte E. Nicio afirmatie nu este adevarata

9.Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele moleculare de reglare a ciclului celular sunt false:

A. Deficienele care apar n controlul sintezei ciclinei D contribuie la dereglarea

mecanismelor de control al proliferrii celulelor, care devin astfel canceroase B. Mutaiile care determin expresia continu necontrolat a ciclinei D,

contribuie la apariia mai multor cancere umane cum ar fi: limfoamele, cancerele de sn

C. Proteinele codificate de genele tumorosupresoare acioneaz ca frne care ncetinesc desfurarea ciclului celular

D. Inhibitorii Cdk si proteina reglatoare a creterii p53 sunt reglatori ai ciclului celular codificati de genele tumorosupresoare

E. Nicio afirmatie nu este adevarata

10. Urmatoarele afirmatii referitoare la inhibarea ciclului celular nu sunt adevarate:

A. Proliferarea celulelor este controlat prin diferitele semnale care inhib derularea ciclului celular- agentii care produc lezarea ADN determin oprirea ciclului celular, pentru a permite celulei s repare ADN lezat

B. Contactele intercelulare sau alti factori extracelulari actioneaz ca inhibitori pentru proliferarea celulelor tint

C. TGF este un factor polipeptidic ce inhib proliferarea multor tipuri de celule epiteliale prin blocarea ciclului celular n G0

D. Deficienele care apar n controlul sintezei ciclinei D contribuie la dereglarea mecanismelor de control al proliferrii celulelor, care devin astfel canceroase

E. Inhibitorii Cdk si proteina reglatoare a creterii p53 sunt reglatori ai ciclului celular codificati de genele tumorosupresoare

11. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase sunt false:

A. Cancerul rezulta din proliferarea oricri tip de celula din organism, astfel incat exista mai mult de 100 de tipuri de cancere, care difera dupa comportamentul sau dup raspunsul la tratament

B. Tumora benigna este capabila s invadeze tesutul normal din jur si s disemineze prin organism prin sistemul sanguin sau limfatic

C. Initierea cancerului la nivel celular, este determinata de modificarea genetica care induce proliferarea anormala a unei singure celule,aceasta determinand formarea unei populatii clonale de celule tumorale

D. Evolutia tumorii incepe cu o mutatie suplimentara ce are loc in celulele din populatia tumoral

E. Celulele canceroase prezint anomalii ale mecanismelor de proliferare si in special este remarcata absenta inhibitiei dependenta de densitate

12. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase sunt false:

A. Tumora malign rmne limitata in zona de origine n procesul numit

metastazie. B. Celulele canceroase nu raspund la semnalele care produc incetarea proliferarii

celulelor normale si intrarea acestora in stadiul G0, ci continua s se divida atingand in cultur densitati celulare crescute

C. Necesarul de factori de crestere este redus in cazul celulelor canceroase atat in vitro cat si in vivo.

D. Celulele canceroase pot sa produca factori de crestere, realizand o stimulare autocrina fiind astfel, mai putin dependente de factorii extracelulari, fiziologici

E. Dependenta redusa a celulelor canceroase fata de factorii de crestere se explica si prin anomaliile existente pe unele cai de semnalizare intracelulara

13.Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase sunt false:

A. Dereglarea activitatii receptorilor pentru factorii de crestere reprezinta o

anomalie a cailor de semnalizare ce explica de ce celulele canceroase nu sunt dependente de factorii de crestere

B. Mutatii ale proteinelor Ras sunt anomalii a cailor de semnalizare ce explica de ce celulele canceroase nu sunt dependente de factorii de crestere

C. Mutatii ale proteinelor kinazelor determina proliferarea celulara D. Nicio afirmatie nu este adevarata E. Toate afirmatiile sunt corecte

14. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase sunt false:

A. Adezivitatea foarte redusa face ca celulele canceroase sa poata invada sau

metastaza alte tesuturi B. Adeziunea foarte redusa este si rezultatul alterrii morfologiei citoscheletului C. Multe celule tumorale, au o form mult mai sferic dect celulele normale,

deoarece sunt mai slab atasate la celulele vecine sau la matricea extracelulara D. Celulele maligne secreta proteaza care digera componentele matricei

extracelulare, permitndu-le s invadeze tesuturile sntoase. E. Nicio afirmatie nu este adevarata

15. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase sunt adevarate:

A. Secretia de colagenaza explica insusirea carcinoamelor de a digera si ptrunde

prin membrane bazal pentru a invada tesutul conjunctiv subiacent. B. Celulele canceroase secreta factorii de crestere care stimuleaza formarea de

noi vase de sange fenomen numit angiogeneza C. Celulele canceroase au ca si caracteristica lipsa capacitatii de diferentiere,

astfel ca, rmn intr-o faza initial a diferentierii, nu-si termina diferentierea asfel isi mentin nivelul de proliferare ridicat.

D. Lipsa reactiei la semnalele extracelulare face ca aceste celule sa nu intre in apoptoza (moartea celulara programata), ceea ce le face mai rezistente la radiate si la chimioterapicele care lezeaz ADN.

E. Toate afirmatiile sunt corecte COMPLEMENT MULTIPLU

1. Ciclul celular este:

A. Succesiunea etapelor de diviziune nucleara si citoplasmatica B. Succesiunea fazelor de reglare enzimatica la toate celulele adulte C. Ansamblu de mecanisme care mentin reglajul diviziunilor D. Succesiune de etape dupa diferentieriere celulare E. Interfaza si mitoza

2. Care din urmatoarele afirmatii sunt in legatura cu ciclul celular?

A. Faza G1 este o etapa in care celula este metabolic activa, creste continuu, dar nu-si replica ADN, corespunde intervalului de repaus dintre mitoza si initierea replicarii

B. Celulele umane se divid la 24h (in vitro) C. Citokineza este etapa replicarii ADN D. Celulele embrionare nu cresc, dar se divid rapid in celule mici E. Faza F este o etapa importanta in fragmentarea celulara

3. Care din informatii nu sunt corecte?

A. Replicarea ADN se face in etapa S a ciclului celular B. Toate celulele organismelor adulte se divid continuu C. Etapa G2 a ciclului celular implica sinteza proteinelor necesara pentru mitoza

si controlul ADN replicat D. Distributia cromozomilor in cele doua celule fiice se face in faza G1 E. Celulele cresc in dimensiuni intre 2 mitoze succesive

4. Diferente ale timpul ciclului celular sunt semnalate astfel:

A. Ciclurile celulelor embrionare nu au fazele S si G1 B. Ciclurile mai scurte de aproximativ 30 minute se intalnesc la celule

embrionare C. Celulele neuronale nu se mai divid D. Celulele aflate in stadiul G0 nu se mai divid si nici nu au posibilitatea de a

reveni la fazele G1 E. Fibroblastele si hepatocitele pot fi stimulate de semnale care le scot din G0

5. Care sunt mecanismele de control prin care trece ciclul celular?

A. Punctul reglator start numit si faza de restricie G1 B. Punctul de control M C. Intre D1-F D. Punctul G0 E. D2

6. Declansarea controlului si interventiei celulare in ciclul celular tine de modificarile:

A. Deteriorarea ADN din ca urmare a factorilor externi B. Scaderea cantitatii de proteine dupa diviziune C. Mutatii sau aberatii ale replicarii D. Stimularea hormonala in cazul ovocitelor E. Necesitatea dublarii numarului de cromozomi in celule gametice

7. Principalele etape ale controlului celular sunt:

A. Sfarsitul mitozei se asigura controlul alinierii cromozomilor pe fusul de diviziune

B. Punctul de control G2 impiedica initierea mitozei inaintea terminarii replicarii ADN

C. Punctul de control G0 D. Punctul de control G1 reglat de p53 permite repararea ADN defect E. Interfaza

8. Reglajele ciclului celular au rol n:

A. A impiedica inceperea mitozei inaintea terminarii replicarii genomului B. Este redusa transmiterea mutatiilor la generatiile noi de celule C. Este stimulata proliferarea celulelor embrionare D. Este controlat numarul cromozomilor acrocentrici E. Nu afecteaza functionarea celulei

9. Reglarea moleculara a ciclului celular este realizata de:

A. Proteine tip cicline B. Degradarea ciclinei B C. Complexul ribozomal D. Kinaze Cdc E. Sistemul caspase

10. Modul in care intervin reglatorii este foarte complex implicand fenomene moleculare de tipul:

A. Formarea complexului Cdc2-ciclina B in cazul Gap 2 B. Aparitia proteazelor care scindeaza proteinele neesentiale C. Fosforilarea sau dublu fosforilarea kinazei Cdc2 D. Eliberarea citocrom c in citosol E. Degradarea ciclinei B duce la inactivarea Cdc2

11.Citokineza este controlata:

A. Etapa in care se produce degradarea ciclinei B B. Eliberarea ionului de calciu C. Controlul formarii inelului contractil de catre fosfatidilinozitol 4,5-difosfat

(PIP2) D. Activarea proteinei p53

E. Activarea complexului Cdc2/ciclina B

12. Printre mecanismele care regleaza ciclul celular sunt si cele de semnalizare intracelulara, prin proteinele de tipul ciclinei D, care intervine astfel:

A. Permit depasirea punctului de restrictie G1 B. Asigura stimularea neoplazica C. Este tinta pentru semnalizarea de catre factori de crestere D. Prin formarea unui complex reglator Cdk4/ciclina D E. Induce scaderea activitatii calmodulinei

13. Afirmatiile corecte referitoare la factorii ce intervin in reglarea celulara sunt:

A. Exista o stransa legatura intre factorii care regleaza ciclul celular si genele tumorosupresoare

B. Dereglarea sintezei ciclinei D, ori a proteinei p16 induc tumorogeneza C. Fosforilarea Rb de catre Cdk/ciclina D are loc cand celula trece prin punctul de

restrictie M D. Proteina Rb actioneaza ca si comutator molecular care transforma E2F din

supresor in activator al genelor implicate in sinteza ADN E. Ciclinele de tip D sunt sintetizate atat timp cat factorii de crestere nu

actioneaza ca stimuli

14. Sistemul de control al ciclului celular implica mecanismele, cu exceptia:

A. Lezarea ADN determina oprirea ciclului celular, pentru a permite celulei repararea sectorului molecular lezat

B. Contactele intercelulare sau alti factori extracelulari actioneaza de obicei ca inhibitori pentru proliferarea celulei tinta

C. Cel mai bine caracterizat inhibitor extracelular al proliferarii celulare este TGF, care mentine blocarea celulelor in G0

D. Proteina p21 este un factor intern de stimulare a replicarii ADN E. Proteine p53 este un factor de transcriptie care stimuleaza expresia

inhibitorului Cdk, p21

15. Proteinele reglatoare care genereaza aparitia neoplaziilor sunt:

A. Proteina p53 B. Rb (retinoblastoma) C. Actina D. Proteina p6 E. Septina

16.Celula canceroasa este un tip modificat ca urmare a:

A. Stimularii replicarii ADN B. Mutatiilor multiple la nivelul aparatului genetic C. Dereglarii mecanismelor de inhibitie a proliferarii D. Stimularii proteinelor de tipul ciclineiD E. Mentinerii functionale a genelor tumorosupresoare

17. Despre aparitia si evolutia cancerului se poate afirma:

A. Cancerul presupune un proces cu mai multe etape dintre care selectia celulelor cu capacitate de proliferare este foarte importanta

B. Celulele canceroase nu sunt modificate genetic C. Initierea tumorala inseamna proliferarea anormala a unei celule D. Selectia clonala face parte din etapa metastazei tumorale E. Particularitatile celulei canceroase sunt induse de mecanismele intrinseci

modificate

18. Care din particularitatile functionale apartin celulei canceroase:

A. Factorii de crestere nu sunt receptionati B. Adezivitatea celulara este foarte redusa C. Reducerea proteazelor extracelulare D. Mutatii ale proteinelor kinaze se manifesta la nivel citoplasmatic E. Inhibarea mecanismelor de proliferare

19. Mecanismele speciale ale celulei canceroase sunt:

A. Lipsa capacitatii de diferentiere, astfel ca, se mentine nivelul de proliferare B. Cresterea numarului de receptori, caile de semnalizare sunt stimulate la

suprafata membranei celulare C. Implicate in metastazarea ca urmare a alterarii citoscheletului D. Lipsa reactiei la semnalele extracelulare face ca aceste celule sa nu intre in

apoptoza E. Directionate pentru fragmentarea nucleara

20. Angiogeneza este necesara in tumorigeneza pentru:

A. Creste rezistenta la radiatii si la chimioterapie B. Permite cresterea in dimensiuni a tumorii C. Asigura eliberarea factorilor de crestere ai celulei maligne D. Permite invazia in metastaza E. Creste nivelul ionilor de calciu in spatiul tumoral

Tema: APOPTOZA. APOPTOZA VERSUS NECROZA. MECANISMELE SI IMPORTANTA FENOMENULUI DE APOPTOZA

COMPLEMENT SIMPLU

1. Alegetei afirmatia falsa referitoare la apoptoza: A. reprezinta moartea celulara fiziologica B. asigura hoemostazia structurala si functionala C. este un proces dobandit D. se aplica aproape tuturor tipurilor de celule E. apare din viata embrionara

2. Apoptoza este fundamentala pentru

A. dezvoltarea sistemului imun

B. reglarea sistemului imun C. functionarea sistemului imun D. eliminarea timocitelor auto-reactive E. toate raspunsurile sunt corecte

3. Activarea apoptozei se datoreaza urmatorilor agenti,cu o exceptie:

A. proteinelor endogene B. citokinelor C. radiatiilor D. stresului oxidativ E. ischemiei

4. Referitor la apoptoza putem afirma ca:

A. este un proces necontrolat B. afecteaza de obicei tesuturi si organe in intregime C. fagocitarea celulei duce la eliberarea enzimelor proeolitice D. fagocitarea celulei duce la eliberarea oxigenului singlet E. are trasaturi morfologice distincte

5. Referitor la apoptoza putem afirma urmatoarele cu o exceptie:

A. afecteaza celule individuale B. produce un raspuns inflamator C. celulele adiacente nu sunt deteriorate D. fragmentarea celulelor se face fara scurgerea continutului in spatiul

extracelular E. este accidentala sau programata

6. Alegeti afirmatia adevarata referitoare la necroza:

A. apare cand celula isi mentine homeostazia ionica B. initial apar inmuguriri ireversibile ale membranei C. nu apar modificari la nivelul mitocondriilor D. este reversibila dupa un anumit prag E. provoaca un raspuns inflamator specific

7. Urmatorii factori cu o exceptie produc necroza:

A. ischemia B. traume fizice C. traume chimice D. stresul oxidativ E. hipertermia prelungita

8. Morfologic ,apoptoza este caracterizeaza de urmatoarele aspecte cu o exceptie:

A. degradarea ordonata a AND-ului B. alterarea structurii nucleare C. reticulul endoplasmatic se dilata D. membrana celulara se cuteaza E. scade generarea de specii reactive de oxigen

9. Timpul de la receptarea stimului apoptotic pana la initierea procesului depinde de

urmatorii factori cu o exceptie:

A. tipul celular B. stimulul apoptotic C. ciclul celular D. varsta celulei E. expresia factorilor modulatori ai mortii

10. Alegeti afirmatia falsa referitoare la modificarile biochimice in apoptaza:

A. celulele se dilata B. se mareste sinteza de ARN C. cresterea timpurie a calciului ionizat citosolic D. inactivarea endonucleazei E. inactivarea transglutaminazei

rasp c 11. Mecanismele intrinseci ale apoptozei sunt declansate de :

A. reglarea ciclului celular B. hipoxia celulara C. atasarea de matricea extracelulara D. repararea AND-ului E. repararea ARN-ului

12. Receptorii care mediaza inglobarea celulelor aflate in apoptoza sunt urmatorii cu

o exceptie: A. CD14 B. CD36 C. receptori lecitin-like D. CD 18 E. receptori scavanger

COMPLEMENT MULTIPLU

1. Apoptoza este un fenomen:

A. Care sigura modelarea celulara specifica si organogeneza alaturi de proliferare B. Intalnit doar in cazul celulelor limfocitare B si T C. Care asigura indepartarea celulelor senescente sau deteriorate ori anormale

genetic sau functional D. Randomic, fara mecanisme elucidate E. Ce permite fragmentarea si fagocitarea celulelor distruse fara ca sa se

elibereze enzime proteolitice sau oxigen singlet toxic

2. Informatiile urmatoare sunt incorecte:

A. In celulele vertebratelor s-au decris 2 modele de moarte celulara cu morfologie distincta: apoptoza si necroza

B. Moartea celulara este programata la fiecare diviziune celulara C. Nu exista diferente intre necroza si apoptoza D. Necroza este indusa de modificarile extreme ale mediului extracelular:

hipertermie, ischemie, traume diverse

E. Apoptoza afecteaza celule individuale si odata produsa initierea se propaga rapid

3. Care din modificarile suferite de celula sunt atribuite necrozei si nu apoptozei?

A. Celula sufera o scadere in volum B. Are loc pierderea homeostaziei ionice C. Membrana celulara sufera un proces de inmugurire D. Celula se umfla si crapa eliberand continutul in spatiul extracelular E. Fragmentle de acid nucleic se inconjura de membrana si formeaza corpii

apoptotici

4. Procesul de apoptoza este caracterizat de:

A. Apare la grupuri de celule si nu individual B. Este atat un fenomen programat cat si stohastic C. Modificari la nivel nuclear si membranar D. Membrana celulara se rupe eliberand continutul celular producand infectii E. Etapele apoptozei sunt strict reduse la distrugerea materialului genetic

5. Fazele procesului apoptotic sunt:

A. D2 B. S C. F D. G0 E. D1

6. Care din etapele de mai jos apartin necrozei:

A. Producerea de mutatii in urma carora se formeaza gene a caror expresie proteica induce fragmentarea cromatinei

B. Aparitia unor clone celulare cu potential de proliferare ridicat C. Fragmentarea membranei celulare si a reticulului endoplasmatic D. Fragmentarea materialului genetic E. Fragmentarea ADN-mitocondrial

7. Etapele procesului apoptotic sunt:

A. Angajarea prin receptionarea sistemului apoptotic B. Eliberarea de ioni in afara celulei C. Executarea D. Clearence E. Distrugerea lizozomala a materialului genetic prin autofagie

8. Factorii declansatori ai fenomenului apoptotic pot fi:

A. Factorul transformant de crestere 1, in cazul celulelor mezenchimale B. Factorul de crestere 1 in cazul celulelor epiteliale C. Fluxul de protoni D. Citokine E. Molecule de glucoza intracitoplasmatic

9. Modificarile esentiale din timpul apoptozei sunt:

A. Cromatina formeaza agregate de-a lungul periferiei nucleare B. Reticulul endoplasmatic se reduce foarte mult C. Apare fenomenul de zeioza D. Mitocondriile sunt lizate de lizozomi E. Se elimina o cantitate mare de ATP

10. Care din afirmatiile referitoare la manifestarile celulare in apoptoza, sunt corecte?

A. Majoritatea organitelor citoplasmatice raman intacte B. Clivarea cromatinei in fragmente nucleozomale nu are loc in toate tipurile

celulare si poate fi inhibata fara a bloca celelelalte modificari ale apoptozei C. Sinteza proteinelor este sustinuta de transglutaminaze D. Pierderea asimetriei fosfolipidelor membranare asigura reversibilitatea catre

normalitate a celulei aflata in apoptoza E. Corpii apoptotici sunt recunoscuti de macrofage

11. Care din afirmatiile legate de apoptoza nu sunt corecte?

A. Modificarile nucleare sunt precedate de reducerea potentialului transmembranar mitocondrial

B. Lamina nucleara si reteaua de filamente intermediare sunt clivate proteolitic la inceputul apoptozei

C. Zeioza este intalnita doar la necroza D. Celula se divide in structuri similare, dar fara nucleu E. Filamantele citoscheletului se agrega, iar celula se sfericizeaza

12. Mecanismele apoptozei implica fenomenele moleculare:

A. Fosfatidilserina mediaza legaturile dintre celulele apoptotice si macrofage B. Clerance-ul rapid al resturilor apoptotice de catre fagocitele vecine previne

raspunsul inflamator C. Factorii reglatori ai transmiterii semnalelor apoptotice sunt folositi frecvent

pentru a bloca procesul transformarii neoplazice sau dezvoltarii rezistentei la medicamente

D. Se formeaza veziculele lizozomale care produc liza enzimelor dependente de calciu

E. Calpaina degradeaza citoscheletul

13. Fenomenul apoptozei celulare se realizeaza cu implicarea mai mul