Biochimie Medicala, Generala Si Aplicata, Anul III, Sem. I

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

BAZA DE DATE PENTRU EXAMENUL DE BIOCHIMIE MEDICALA, GENERALA SI APLICATA; SEMESTRUL I FARMACIE ANUL III

I. Definitia si domeniul de studiu al biochimiei. Directiile actuale de aplicare si de dezvoltare. Logica molecular a organismelor vii si principii generale de functionare. Apa si sistemele tampon din organism

Complement simplu

1. Exemple de unitati structurale ale moleculelor complexe din sistemele biologice sunt: a) Acidul acetic b) 5-Fluoro uracilul c) Acidul azotic d) ARNt e) Acidul fenil piruvic

2. Modul de structurare al sistemelor biologice are la baza principiul complementaritatii sau al asocierii

selective , in conformitate cu care: a) In sistemul biologic doua molecule pot sa interactioneze numai prin legaturi

covalente b) In sistemul biologic doua molecule pot sa interactioneze aleatoriu prin difuzie libera c) In sistemul biologic doua molecule pot sa interactioneze daca sunt complementare

steric d) In sistemul biologic doua molecule pot sa interactioneze numai prin interactiuni

electrostatice e) In sistemul biologic doua molecule pot sa interactioneze numai prin centrii lor

catalitic activi

3. pH-ul mediului intern are valori cuprinse in intervalul 7,35-7,45: a) In toate celulele animale de pe planeta b) La pasari si reptile c) La om d) La ciuperici si microorganisme halofile e) In toate celulelele vii de pe planeta

4. Pentru mentinerea constanta a pH-ului mediului intern, la om functioneaza mai multe mecanisme,

dintre care: a) Recircularea hepatica a azotului aminic b) Eliminarea renala a excesului de acizi c) Eliminarea pulmonara a O2 d) Neutralizarea acidului clorhidric din sucul gastric e) Nici o varianta corecta

5. Sistemele tampon au proprietatea:

a) De a adsorbi solutiile concentrate de acizi b) De a adsorbi solutiile concentrate de baze c) De a modifica pH-ul mediului in care se afla la o valoare medie d) De a impiedica disocierea acizilor slabi in bazele lor conjugate e) De a pastra constant pH-ul mediului la adaugarea de cantitati moderate de acizi sau

baze

6. In plasma sanguina si in lichidul extracelular raportul molar ioni bicarbonat: acid carbonic este: a) 1:1


b) 20:21 c) 2:1 d) 20:1 e) Nici un raspuns corect

7. Capacitatea tampon a sangelui depinde de: a) Concentratia ionului acetat si de presiunea partiala a dioxidului de carbon aflat in

aerul pulmonar b) Concentratia ionului bicarbonat si de presiunea partiala a dioxidului de carbon aflat

in aerul atmosferic c) Concentratia ionului bicarbonat si de presiunea partiala a oxidului de carbon aflat in

aerul atmosferic d) Concentratia ionului pirofosfat si de presiunea partiala a dioxidului de carbon aflat in

aerul pulmonar e) Nici o varianta corecta

8. Sistemul tampon al fosfatilor, operant in organismul uman, este alcatuit din:

a) Pirofosfat monoacid de sodiu sau potasiu si pirofosfat biacid de sodiu sau potasiu b) Esterii fosforici ai proteinelor continand grupari hidroxil c) Ionul fosfat triacid si ionul fosfat biacid d) Ortofosfat monoacid de sodiu sau potasiu si ortofosfat biacid de sodiu sau potasiu e) Nici o varianta corecta

9. Sistemul tampon al fosfatilor, operant in organismul uman, are drept componenta acida:

a) Fosfatul biacid de sodiu sau potasiu b) Pirofosfatul biacid de sodiu sau potasiu c) Pirofosfatul monoacid de sodiu sau potasiu d) Fosfatul monoacid de sodiu sau potasiu e) Nici o varianta corecta

10. Sistemele tampon au doua componente. Acestea pot fi:

a) O componenta slab acida si o componenta slab bazica b) O componenta puternic acida si o componenta puternic bazica c) Un acid slab si baza sa conjugata d) Corecte a) si c) e) Corecte b) si c)

11. Dintre mecanismele implicate in mentinerea constanta a pH-ului mediului intern al organismului face

parte: a) Eliminarea renala a ionilor HCO3-; b) Transportul oxigenului in sange; c) Eliminarea pulmonara a CO2; d) Generarea energiei metabolice in cursul respiratiei; e) Cataliza enzimatica.

12. Dintre sistemele tampon principale care actioneaza in organism face parte:

a) Sistemul tampon al fosfatilor; b) Sistemul tampon al acetatilor; c) Sistemul tampon al alaninei; d) Sistemul tampon al acizilor biliari; e) Corecte b), c)


Complement multiplu 13. In sistemul biologic asocierea moleculelor dupa principiul complementaritatii:

a) Sta la baza autoasamblarii biomoleculelor in fibre, tuburi, membrane b) Sta la baza reactiilor catalizate enzimatic c) Sta la baza mentinerii constante a pH-ului mediului intern d) Sta la baza homeostaziei mediului intern e) Sta la baza universalitatii codului genetic

14. Bioelemente plastice pentru sistemul biologic sunt: a) Seleniul b) Zincul c) Carbonul d) Oxigenul e) Fosforul

15. Microelemente pentru sistemele biologice sunt:

a) Magneziul b) Bromul c) Fierul d) Zincul e) Iodul

16. Pentru mentinerea constanta a pH-ului mediului intern al organismului uman functioneaza mai multe

mecanisme, dintre care: a) Neutralizarea acizilor si bazelor de catre sistemele tampon b) Eliminarea renala a excesului bazic c) Eliminarea pulmonara a O2 d) Eliminarea pulmonara a CO2 e) Eliminarea renala a excesului bazic

17. Asigurarea tamponarii sangelui prin sistemul tampon al carbonatilor poate avea loc prin:

a) Modificarea ritmului respirator b) Modificarea concentratiei ionilor bicarbonat c) Modificarea aciditatii ionilor dicarbonat d) Modificarea bazicitatii ionilor dicarbonat e) Cresterea aciditatii dioxidului de carbon

18. Mentinerea constanta a echilibrului acido-bazic in sange se realizeaza prin:

a) Cooperarea dintre plaman si rinichi b) Modificarea ritmului respirator c) Eliminarea renala a excesului de acizi d) Restabilirea concentratiei sanguine a anionilor HCO-3 prin reabsorbtie la nivel renal e) Sinteza de acid clorhidric de catre mucoasa gastrica

19. Sistemul tampon al fosfatilor:

a) Are ca si componente functionale ionii fosfat monoacid si fosfat biacid b) Are la pH fiziologic un raport intre ionii HPO42-: H2PO4- egal cu 1:5 c) Are la pH fiziologic un raport intre ionii HPO42-: H2PO4- egal cu 5:1 d) Opereaza in celulele tubulilor renali e) Opereaza in matricea extracelulara

20. Sistemul tampon al hemoglobinei:

a) Opereaza in plasma sanguina


b) Opereaza in eritrocite c) Are o componenta proteica avand capacitatea de a ceda si accepta protoni d) Realizeaza functia de tamponare prin intermediul hetrociclului histidil e) Opereaza in tubulii renali

21. Sunt unitati structurale din componenta biomoleculelor:

a) Glicerolul b) Acidul fosforic c) Alanina d) Riboza e) Acidul clorhidric

22. In sistemul biologic:

a) Prezenta moleculelor nepolare scade numarul orientarilor posibile ale moleculelor de apa adicente

b) Gruparile nepolare se orienteaza spre mediul neapos c) Gruparile nepolare se orienteaza spre mediul apos d) Zonele polare ale moleculelor sunt expuse spre mediul apos e) Moleculele de apa interactioneaza cu resturile nepolare ale aminoacizilor din

lanturile proteice

23. Bioelemente plastice pentru sistemul biologic sunt: a) Cuprul b) Iodul c) Hidrogenul d) Fluorul e) Azotul

24. Microelemente pentru sistemele biologice sunt:

a) Carbonul b) Azotul c) Bromul d) Cobaltul e) Plumbul

25. Sistemele tampon:

a) Au toate o capcitate de tamponare identica b) Au o capacitate de tamponare exprimata in unitati specifice c) Nu au o capcitate de tamponare care poate fi determinata prin calcul ci doar prin

metode experimentale d) Au capacitate tampon egala cu unitatea atunci cand la 1000 mL solutie tampon

trebuie adaugat un echivalent de baza pentru a creste pH-ul cu o unitate e) Au capacitate tampon egala cu unitatea atunci cand la 1000 mL solutie tampon

trebuie adaugat un echivalent de acid pentru a scadea pH-ul cu o unitate

26. Sistemele tampon sunt formate din: a) Acizi slabi si bazele lor conjugate b) Baze slabe si acidul lor conjugat c) Acizi tari si baze tari d) Solutii apoase de saruri anorganice e) Saruri ale metalelor grele

27. Sistemul tampon al fosfatilor:

a) Asigura tamponarea mediului la aceiasi valoare de pH ca si sistemul tampon al hemoglobinei


b) Asigura tamponarea mediului la aceiasi valoare de pH ca si sistemul tampon al carbonatilor

c) Asigura tamponarea mediului la aceiasi valoare de pH ca si sistemul tampon al aminoacizilor

d) Asigura tamponarea mediului la aceiasi valoare de pH ca si sistemul tampon al proteinelor

e) Asigura tamponarea mediului la valori ale pH diferite fata de sistemul tampon al glucidelor

28. Sistemul tampon al proteinelor: a) Este compus din proteine care functioneaza la pH fiziologic ca si anioni b) Este compus din proteine care functioneaza la pH fiziologic ca si cationi c) Este compus din proteine care functioneaza ca si cationi si proteine care

functioneaza ca si cationi d) Actioneaza predominant intracelular e) Functioneaza la un pH diferit de cel fiziologic

29. Hemoglobina intra in constitutia urmatoarelor sisteme tampon:

a) Hemoglobina bazica- hemoglobinat de potasiu b) Hemoglobina acida- hemoglobinat de potasiu c) Oxihemoglobina acida-oxihemoglobinat de potasiu d) Oxihemoglobina bazica-oxihemoglobinat de potasiu e) Sistemul tampon al carbonatilor

30. Componentele sistemului tampon al proteinelor:

a) Prezinta aciditate sau bazicitate moderate b) Sunt proteine care functioneaza la pH fiziologic ca si anioni c) Sunt aminoacizi esentiali d) Prezinta aciditate sau bazicitate puternice e) Sunt proteine limfocitare

31. Echilibre care se stabilesc in sistemul tampon al carbonatilor sunt:

a) H2CO3 H+ + HCO3- b) CO2 (g) + H2O CO2 (aq) c) H2CO3 CO2 (g) + H2O d) CO2 (aq) H+ + HCO3- e) CO2 (g) + H2O H2CO3

32. Echilibre care se stabilesc in sistemul tampon al fosfatilor sunt:

a) H3PO4 + H+ H2PO4- b) HPO42- + H+ H2PO4- c) H2PO4- + OH- HPO42- + HOH d) H3PO4 + OH- HPO42- + HOH e) HPO43-+ H+ H2PO4-

33. Referitor la sistemele-tampon din organism sunt adevarate afirmatiile:

a) Asigura mentinerea pH-ului mediului intern al organismului la valoarea constanta de 7,4; b) Asigura mentinerea pH-ului mediului intern intre limite foarte stricte; c) Cel mai raspandit tampon din organism este sistemul tampon al hemoglobinei; d) Cel mai raspandit sistem tampon din organism este sistemul tampon al carbonatior; e) Sistemul tampon al fosfatilor opereaza in eritrocite si in celulele tubulilor renali.

34. Referitor la sistemul tampon acid carbonic-carbonat sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

a) Este cel mai raspandit sistem tampon din organism; b) Functioneaza in celulele tubulilor renali;


c) Asigura tamponarea plasmei sanguine prin modificarea ritmului respirator; d) Realizeaza tamponarea optima la pH=6,8; e) Pentru asigurarea tamponarii la pH fiziologic raportul bicarbonat/acid carbonic al

sistemului este 20/1.

II Acizi nucleici. Unitati structurale: baze azotate, nucleozide, nucleotide. Structura tridimensionala i funciile acizilor nucleici. Baze azotate false si aplicatiile lor in terapie

Complement simplu

35. Numarul legaturilor de hidrogen dintre catenele unei portiuni de ADN dublu catenar cu secventa A-G-C-T-C- este: -T-C-G-A-G-

a) 5 b) 7 c) 10 d) 11 e) 13

36. Molecula de ADN consta din doua catene polinucleotidice. Aceste catene:

a) Sunt antiparalele b) Contin portiuni anticodon c) Se leaga una de alta prin legaturi fosfodiesterice d) Sunt hidrolizate la temperaturi crescute e) Sunt stabilizate prin legaturi de hidrogen intracatenare

37. Bazele azotate din molecula ADN sunt derivati structurali de:

a) Purina si pteridina b) Pirimidina si indol c) Adenina si timina d) Purina si pirimidina e) Guanina si citozina

38. Adenina este:

a) 2-amino-purina b) 2-amino-6-hidroxipurina c) 2,4-dihidroxi-pirimidina d) 2-hidroxi-4-amino-pirimidina e) 5-amino-pteridina

39. ARNm:

a) Contine baze minore b) Contine informatia necesara pentru biosinteza proteinelor c) Exista in 20 de forme, cate unul pentru fiecare aminoacid d) Are raportul U/A = 1 e) Este de fapt catena codificatoare a ADN

40. In legatura cu ARNt este corecta afirmatia:

a) Este un polinucleozid b) Contine la capatul 5 o secventa anticodon c) Este prelucrat posttranscriptional prin excizia intronilor


d) Nu este un produs al transcrierii ADN e) Este o molecula circulara dublu helicata

41. Care dintre urmatoarele secvente constituie transcrierea in ARNm a secventei ADN 5-A-A-T-

G-T-C-3? a) 5-U-U-A-C-A-G-3 b) 3-T-T-A-C-A-G-5 c) 3-G-A-C-A-U-U-5 d) 5-T-T-A-C-A-G-3 e) 5-G-A-C-A-U-U-3

42. Toate bazele azotate false utilizate in terapie sunt: a) Analogi structurali ai adeninei b) Analogi structurali ai uracilului c) Analogi structurali ai purinei d) Analogi structurali ai pirimidinei e) Nici o varianta corecta

43. Allopurinolul, utilizat in terapia hiperuricemiilor, este:

a) Un derivat al uracilului b) Un derivat al purinei c) 6-tioadenina d) 6-mercaptopurina e) Nici o varianta corecta

44. Azidotimidina:

a) Se foloseste in tratamentul infectiilor HIV b) Se foloseste in prevenirea fenomenului de rejectie a grefelor c) Se foloseste in tratamentul leucemiei acute d) Este un inhibitor al sintezei de novo a purinelor e) Nici o varianta corecta

45. Care dintre enunturile referitoare la structura tridimensionala a moleculeor de ADN este

adevarat? a) Intotdeauna secventa de baze azotate de-al lungul lantului polinucleotidic poseda

o simetrie dubla de rotatie, existand un ax de simetrie situat central; b) Planurile determinate de ciclurile bazelor azotate sunt dispuse perpendicular pe

axa helixului; c) Adenina face intotdeauna pereche cu citozina iar guanina cu timina; d) Cele doua lanturi complementare sunt dispuse in acelasi sens (3-5); e) Bazele azotate sunt dispuse inspre exteriorul molecule dublu catenare.

Complement multiplu

46. Afirmatiile corecte legate de guanozina sunt: a) Contine o legatura N9-glicozidica b) Contine grupari amino libere c) In structura ADN dublu catenar poate forma 3 legaturi de hidrogen cu timidina d) In structura ADN dublu catenar poate forma 3 legaturi de hidrogen cu adenina e) Contine o legatura N1-glicozidica

47. Afirmatiile corecte cu privire la ARNt sunt:


a) Este un polinucleozid bicatenar b) Contine la capatul 3 secventa CCA c) Are doua zone dublu catenare d) Transporta aminoacizii activati la ribozomi e) Are un mare numar de baze azotate minore in componenta

48. Legarea bazei azotate de pentoza (riboza sau deoxiriboza) in nucleozide se face:

a) Intre atomul N9 al pirimidinei si atomul C1 al pentozei b) Intre atomul N1 al purinei si atomul C1 al pentozei c) Intre atomul N9 al purinei si atomul C1 al pentozei d) Intre atomul N1 al pirimidinei si atomul C1 al pentozei e) Intre atomul N7 al purinei si atomul C1 al pentozei

49. In moleculele dublu catenare de ADN:

a) Bazele adiacente sunt dispuse la distante de 20 de-a lungul spiralei b) Bazele purinice si pirimidinice sunt dispuse spre interiorul helixului c) Planurile determinate de nucleele bazelor azotate sunt paralele cu axa

helixului d) Adenina face intotdeauna pereche cu timina e) Guanina face intotdeauna pereche cu uracilul

50. Denaturarea moleculelor de ADN reprezinta:

a) Un fenomen reversibil b) Ruperea legaturilor de hidrogen dintre perechile de baze complementare din

cadrul aceleiasi catene c) Un fenomen care se petrece brusc, atunci cand se atinge o temperatura

anume d) Un fenomen datorat efectului de stivuire al heterociclurilor bazelor azotate e) Despiralarea celor doua catene complementare

51. Diferentele dintre unitatile constituiente ale moleculelor de ARN si cele ale moleculelor de

ADN constau in: a) Inlocuirea uracilului cu timina in ARN b) Inlocuirea deoxiribozei cu riboza in ARN c) Inlocuirea guanozinei cu citozina in ARN d) Inlocuirea timinei cu uracilul in ARN e) Unirea unitatilor nucleotidice prin punti fosfodieste 3-5 in ARN

52. Despre moleculele de ARNm sunt corecte urmatoarele afirmatii:

a) Sunt foarte heterogene, diferind considerabil ca masa moleculara b) Sunt foarte heterogene, diferind considerabil ca lungime a catenei c) Sunt foarte heterogene, compozitia in baze azotate diferind considerabil d) Sunt foarte heterogene, secventele anticodon diferind de la o molecula la alta e) Sunt foarte heterogene, compozitia in pentoze diferind considerabil

53. Analogii structurali ai baelor azotate, utilizati in terapie:

a) Se comporta ca antimetaboliti b) Se utilizeaza in tratamentul artritelor c) Pot avea actiune antivirala sau antimitotica d) Pot avea actiune inhibitorie asupra unor enzime implicate in biosinteza ADN e) Pot avea actiune antiinflamatoare prin blocarea mecanismelor celulare care

declanseaza procesul inflamator

54. ARNr : a) Constituie componenta majora a ribozomilor


b) Are rol catalitic in sinteza proteinelor c) Are rol structural in sinteza proteinelor d) Are o secventa anticodon la capetele 5 e) Are o secventa anticodon la capetele 3'

55. Secventa nucleotidica 5-A-G-T-C-C-G-A-A-3 este complementara cu:

a) 5-U-C-A-G-G-C-U-U-3 b) 3-U-C-A-G-G-C-U-U-5 c) 5-T-C-A-G-G-C-T-T-3 d) 3-T-C-A-G-G-C-T-T-5 e) 5-U-C-A-C-C-G-U-U-3

56. In legatura cu structura ADN, sunt corecte enunturile:

a) Un fragment al dublului helix este redat simplificat prin: 5-A-T-G-C-3 3-T-A-C-G-5

b) In ADN, indiferent de sursa din care provine, rapoartele G/C si C/T sunt unitare

c) In ADN, indiferent de sursa din care provine, rapoartele A/T si G/C sunt unitare

d) In dublul helix numarul perechilor de baze pe o catena este limitat steric e) Catenele sunt dispuse antiparalel (in sensuri diferite)

57. Denaturarea termica a ADN:

a) Rupe legaturile de hidrogen intercatenare b) Se produce la temperatura mai mare atunci cand compozitia in G si C este

mai mare c) Se produce la temperatura mai mare atunci cand compozitia in A si T este

mai mare d) Nu rupe legaturile de hidrogen intercatenare e) Indeparteaza gruparile fosfat din scheletul pentozo-fosfat al moleculelor

58. In legatura cu structura de dublu helix a ADN, afirmatiile corecte sunt:

a) Resturile fosfat sunt proiectate spre exterior si sunt incarcate negativ b) Guanina formeaza 3 legaturi de hidrogen cu citozina c) Adenina formeaza 2 legaturi de hidrogen cu uracilul d) Adenina formeaza 3 legaturi de hidrogen cu timina e) Guanina formeaza 2 legaturi de hidrogen cu citozina

59. In legatura cu structura dublu helicoidala a moleculei de ADN sunt corecte afirmatiile:

a) Un fragment poate fi redat 5-A-T-G-C-T-A-3 3-T-A-C-G-A-T-5

b) In toate moleculele raportul G+C/A+T este unitar c) Nucleele bazelor azotate sunt dispuse paralele, in stiva, de-a lungul catenelor d) Forma Z corespunde unei elice spre dreapta, cu cate 10 perechi de baze per

spira e) Cele doua catene pot disocia prin incalzire sau prin schimbarea pH-ului

mediului

60. Afirmatiile corecte in legatura cu uracilul sunt: a) Se gaseste in structura ARNt b) Este 2,4-dihidroxi-pirimidina c) Are o grupare 5-metil d) Se gaseste in structura ADN e) Este 2-amino-6-hidroxipurina


61. ARNm: a) Constituie matrita pentru sinteza proteinelor b) Transporta aminoacizii activati la ribozomi c) Are molecule monocatenare liniare d) Are o secventa leader care nu este tradusa in capatul 3 e) Agrega cu molecule lipidice si proteice constituind ribozomi

62. Functiile pe care ARNt le indeplineste in procesul biosintezei proteinelor sunt:

a) Cataliza formarii legaturii peptidice b) Transportul aminoacizilor activati a ribozomi sub forma de complexe ARNt-

aminoacil c) Adaptarea aminoacizilr transportati in dreptul codonului de pe ARNm care-l

specifica d) Reflecta compozitia in baze a genei transcrise e) Este imlicat in fenomenele de reglaj genetic la eucariote

63. Moleculele dublu catenare de ADN:

a) Au rapoarte unitare A/T si G/C b) Au aceleasi dimensuni in toate organismele c) Sunt circulare d) Au aceeasi componenta in baze azotate in toate organismele e) Sunt supuse unor suprainfasurari, generand superhelixuri

64. Forma Z a moleculei ADN:

a) Corespunde unei elice stangi cu cate 10 perechi de baze per spira b) Corespunde unei elice drepte cu cate 12 perechi de aze per spira c) Corespunde unei elice stang cu cate 12 perechi de baze per spira d) Apare mult mai rar decat forma B e) Este identica cu forma A

65. Despre moleculele de ARN sunt corecte afirmatiile:

a) Pot adopta structuri mono sau bicatenare b) Au structuri dublu helix, la fel ca si moleculele ADN c) Bazele complementare se gasesc in raport unitar d) In regiunile cu structura in ac de par adenina face pereche cu uracilul iar

guanina cu citozina e) In celula se intalnesc mai multe tipuri de ARN

66. Cu privire la ADN sunt corecte afirmatiile:

a) La procariote ADN mitocondrial este circular; b) Molecula ADN poate adopta configuratii de tipul A si Z; c) Moleculele ADN provenite din celulele bacteriene sunt circulare; d) Temperatura de denaturare este mai mare in cazul moleculelor bogate in adenina

si timina; e) Cele doua catene complementare denaturate se reasociaza spontan la scaderea

temperaturii.

67. ARN de transport: a) Transporta aminoacizii activati la ribozomi; b) Are molecule heterogene, cu mase moleculare diferite in functie de aminoacidul

pe care il transporta; c) Contine un procent de baze azotate complementare mult mai ridicat decat ARNr; d) Contine un procent de baze azotate complementare mult mai ridicat decat ARNm; e) Moleculele ARNt din celulele eucariote sunt mai stabile decat cele din celulele

procariote.


III Metode moderne de analiza a structurii acizilor nucleici si tehnici de inginerie genetica cu aplicatii in diagnostic si terapie

Complement simplu 68. Determinarea masei moleculare a acizilor nucleici prin tehnica electroforetica se bazeaza pe:

a) Un raport empiric intre coeficientul de difuzie si masa moleculara b) O relatie matematica intre gradul de reticulare al gelului si concentratia acestuia c) O relatie empirica liniara intre mobilitatea electroforetica si logaritmul masei

moleculare d) Alegerea optima a matricei de gel e) Nici o varianta corecta

69. Enzimele de restrictie:

a) Se utilizeaza pentru determinarea secventei ARN prin metoda Maxam Gilbert

b) Se utilizeaza pentru determinarea secventei ARN prin metoda Sanger

c) Se utilizeaza pentru determinarea secventei ARN prin metoda Polymerase Chain Reaction

d) Se utilizeaza pentru fragmentarea ADN

e) Se gasesc numai in organismele eucariote.


a) Se mai numesc si ADN polimeraze

b) Se izoleaza din bacteria termofila Thermus aquaticus

c) Se utilizeaza pentru marcarea radioactiva a moleculelor de ADN

d) Cliveaza numai ADN monocatenar

e) Sunt denumite si endonucleaze de restrictie

71. Metoda chimica Maxam Gilbert:

a) Se utilizeaza pentru determinarea secventei moleculelor ADN

b) Utilizeaza o enzima numita ADN polimeraza

c) Poate fi aplicata pentru molecule bicatenare de ADN

d) Realizeaza clivarea moleculelor ADN numai la nivelul nucleotidelor purinice

e) Nici o varianta corecta

72. In metoda enzimatica de analiza a secventei ADN:


a) Se realizeaza intreruperea controlata a replicarii enzimatice a moleculei ADN

b) Se realizeaza scindarea specifica a catenei ADN

c) Se face analiza moleculei ADN dublu elicoidale

d) Se folosesc pentru transcriptie endonucleaze de restrictie

e) Se hidrolizeaza molecula ADN cu dimetilsulfat

73. Tehnica Polymerase Chain Reaction:

a) Utilizeaza marcarea fluorescenta a capetelor 3 polinucleotidice

b) Utilizeaza o enzima bacteriana termorezistenta

c) Scindeaza specific moleculele de ADN

d) Se poate aplica si pentru moleculele de ARN

e) Utilizeaza marcarea radioactiva a capetlor 5 polinucleotidice

74. Identificarea fragmentelor ADN prin tehnica Southern blotting:

a) Are loc prin hidroliza controlata a moleculelor ADN

b) Are loc prin alternarea temperaturii sistemului la 72o C si 95o C

c) Are loc prin hibridizare cu o catena complementara marcata radioactiv

d) Are loc numai dupa clonarea moleculelor cu vectori de clonare bacterieni

e) Nici o varianta corecta

75. Plasmidele sunt:

a) Molecule monocatenare de ADN circulare

b) Molecule dublu catenare de ADN circulare

c) Molecule monocatenare de ARN circulare

d) Molecule dublu catenare de ARN circulare

e) Antibiotice sau toxine bacteriene

76. Terapia genica urmareste:

a) Inlocuirea unei gene mutante cu o gena normala

b) Determinarea secventei moleculelor de ADN

c) Determinarea masei moleculeor de ADN

d) Introducerea in genom a unor molecule virale de ADN

e) Introducerea in genom a unor gene codificand toxine bacteriene


77. ARN antisens este:

a) O molecula ARN complementara cu o catena ADN necodificatoare

b) O molecula ARNm sintetizata defectuos

c) O molecula ADN complementara cu o catena ADN codificatoare

d) O molecula ARN avand succesiunea nucleotidica a catenei ADN necodificatoare

e) O molecula ARNt

78. Referitor la tehnica Polymerase chain reaction este adevarata urmatoarea afirmatie: a) Necesita prezenta unor secvente primer in sistem; b) Este o tehnica prin care se sintetizeaza cantitati mari de proteine; c) Utilizeaza markeri fluorescenti pentru detectie; d) Utilizeaza enzime de restrictie; e) Utilizeaza fosfor marcat radioactive.

Complement multiplu

79. Endonucleazele de restrictie: a) Se gasesc in celulele bacteriene; b) Se gasesc in celulele mamiferelor; c) Au specificitate pentru segmentele ADN cu simetrie bidirectionala d) Actioneaza asupra ARNt; e) Actioneaza asupra ADN monocatenar.

80. Plasmidele:

a) Sunt molecule monocatenare de ADN bacterian sau viral; b) Se replica independent de cromozomul bacterian; c) Codifica inactivatori ai unor antibiotice sau toxine bacteriene; d) Se folosesc in tehnicile de clonare genica; e) Se pot folosi pentru clonari de gene atat in celulele procariote cat si in cele eucariote.

81. Electroforeza acizilor nucleici:

a) Este o metoda de determinare a masei lor moleculare

b) Se practica in solutie la pH neutru sau alcalin

c) Se practica in matrici de gel inert

d) Are loc prin difuzia libera a moleculelor in solutii tampon

e) Se poate aplica numai pentru moleculele de ADN bicatenar


a) Recunosc si cliveaza secvente palindromice

b) Cliveaza nucleotide de la captul 3 OH al ADN in crestere

c) Hidrolizeaza hibridul ADN-ARN obtinut sub actiunea reverstranscriptazei


d) Necesita o catena ADN ca matrita

e) Servesc tehnologiei ADN recombinant in obtinerea unor clone moleculare

83. ADN plasmid:

a) Se gaseste in celule bacteriene

b) Se organizeaza sub forma de ribozom

c) Codifica inactivatori ai unor antibiotice

d) Se gaseste in celulele animalelor vertebrate

e) Codifica inactivatori ai unor toxine bacteriene

84. Tehnica Polymerase Chain Reaction este aplicata pentru:

a) Clonarea unor gene in celulele eucariote

b) Inlocuirea genelor mutante

c) Diagnosticul unor infectii bacteriene sau virale

d) Descoperirea unor familii de gene ale genomului uman

e) Diagnosticarea timpurie a unor forme de cancer

85. In tehnica Southern blotting:

a) Fragmentele de ADN sunt separate prin electroforeza in gel de agaroza

b) Fragmentele de ADN sunt sinteitzate cu ajutorul unei ADN-polimeraze

c) Fragmentele de ADN sunt secventiate prin hidroliza specifica

d) ADN-ul de interes este hibridat cu secventa complementara marcata radioactiv

e) Se pot determina numai vectori de clonare

86. Metoda de secventiere ADN propusa de Maxam si Gilbert:

a) Presupune denaturarea initiala a moleculelor de ADN

b) Presupune marcarea radioactiva a capetelor 3 ale catenelor ADN

c) Presupune hidroliza specifica a catenelor ADN la nivelul cate unei baze azotate

d) Presupune separarea electroforetica a fragmentelor rezultate la hidroliza

e) Presupune marcarea radioactiva a capetelor 5 ale catenelor ADN

87. Metoda enzimatica de secventiere a moleculelor ADN:

a) Este mai complicata decat cea chimica


b) Utilizeaza o ADN-polimeraza

c) Utilizeaza pentru initierea sintezei ADN un fragment primer

d) Foloseste pentru sinteza nucleotide trifosfat marcate cu 32P

e) Realizeaza copierea catenei ADN intr-o molecula ARN

88. Metoda Sanger pentru determinarea secventei ADN:

a) Utilizeaza dideoxinucleotide pentru blocarea sintezei lantului polinucleotidic

b) Utilizeaza dideoxinucleotide pentru declansare sintezei lantului polinucleotidic

c) Utilizeaza un fragment primer obtinut cu ajutorul enzimelor de restrictie

d) Utilizeaza un fragment primer obtinut prin sinteza chimica

e) Foloseste electroforeza pentru determinarea masei secventelor ADN obtinute

89. Prin tehnica Polymerase Chain Reaction:

a) Se pot sintetiza fragmente de ADN de peste 1000 kDa

b) Se poate identifica in faza timpurie prezenta provirusului HIV in genom

c) Se pot detecta bacilii Koch

d) Se pot sintetiza cantitati foarte mari de secvente ARN

e) Se poate monitoriza chimioterapia cancerului

90. Spre deosebire de tehnica Polymesase Chain Reaction, in tehnica Southern blotting:

a) Se utilizeaza o ADN-polimeraza izolata dintr-o bacterie termofila

b) Se utilizeaza o ADN-polimeraza de restrictie

c) Se realizeaza hibridarea ADN de interes cu o secventa ADN complementara

d) Se utilizeaza marcari radioactive

e) Se utilizeaza vectori de clonare

91. Spre deosebire de tehnica Southern blotting, tehnica Polymesase Chain Reaction:

a) Utilizeaza electroforeza in gel de agaroza pentru detectarea fragmentului ADN de interes

b) Detecteaza segmentul ADN de interes prin autoradiografierea foliei de nitroceluloza

c) Presupune trei etape de lucru, care au loc la temperaturi diferite

d) Se utilizeaza pentru identificarea unor secvente ADN specifice

e) Utilizeaza pentru detectia ADNo enzima dintr-un organism termofil


92. Spre deosebire de metoda chimica de secventiere a ADN, in metoda enzimatica:

a) Se realizeaza intitial marcarea radioactiva a secventei de analizat

b) Se realizeaza intreruperea controlata a replicarii ADN

c) Se utilizeaza un fragment primer pentru initierea sintezei catenei complementare a ADN de analizat

d) Se realizeaza determinarea masei fragmentelor ADN obtinute prin electroforeza

e) Purinele sunt degradate cu hidrazina

93. Spre deosebire de metoda enzimatica de secventiere a ADN, in metoda chimica:

a) Hidroliza nucleotidelor cu citozina se face prin tratare cu piperidina

b) Se face intitial o marcare radioactiva a ADN cu 32P

c) In amestecul de reactie se introduc cele patru nucleotide trifosfat marcate cu 32P

d) Se utilizeaza o ADN polimeraza

e) Se determina masele moleculare ale ADN de cercetat prin Southern blotting

94. Spre deosebire de vectorii de clonare, enzimele de restrictie:

a) Sunt molecule dublu catenare de ADN

b) Se gasesc in organismele procariote

c) Au rolul de a scinda moleculele de ADN straine celulei in care se intalnesc in mod natural

d) Recunosc secvente specifice de 4-8 perechi de baze din moleculele bicatenare de ADN

e) Recunosc secvente specifice de 4-8 perechi de baze din moleculele monocatenare de ADN

95. Spre deosebire de enzimele de restrictie, vectorii de clonare:

a) Pot fi molecule de ADN care codifica inactivatori ai unor antibiotice

b) Pot fi clivati cu ajutorul endonucleazelor de restrictie

c) Sunt utilizati pentru scindarea moleculelor ADN in fragmente specifice, mai usor de manipulat si analizat

d) Pot fi recunoscuti specific in celulele procariote prin marcare fluorescenta

e) Cliveaza ambele catene ale moleculei ADN

96. Terapia genica:


a) Utilizeaza vectori de clonare virali

b) Utilizeaza ARN ca vectori de clonare

c) Utilizeaza tehnici de microinjectie de ADN in nucleii celulelor

d) Utilizeaza vectori de clonare marcati radioactiv

e) Urmareste inlocuirea genelor mutante cu gene normale

97. Spre deosebire de vectorii de clonare, acizii nucleici antisens:

a) Pot fi molecule dublu catenare de ADN

b) Pot fi molecule de ADN viral capabile sa se insereze in genomul celulelor gazda

c) Pot fi molecule de ARN complementare cu ARNm al unei proteine virale cu potential oncogen

d) Pot bloca traducerea mesajelor genetice

e) Au nucleotide marcate fluorescent sau radioactiv

98. Prin tehnicile elaborate pentru studiul structurii acizilor nucleici, in prezent se poate:

a) Diagnostica infectia cu virus HIV

b) Determina masa unor molecule de ADN

c) Identifica o secventa de ARN de interes

d) Sintetiza chimic genomul uman

e) Represa selectiv o proteina specifica


IV Aminoacizi: structura, clasificare, proprietati fizico-chimice si rol biologic. Legatura peptidica. Peptide neproteice: structura si rolul biologic al unor peptide neproteice

Complement simplu

99. Referitor la structura legaturilor peptidice este corecta afirmatia: a) In proteine adopta o configuratie cis; b) Legatura dintre atomul de carbon si atomul de carbon din gruparea carbonil are

lungime corespunzatoare dublei legaturi; c) Este o legatura puternic incarcata energetic; d) Este o legatura de tip amidic; e) Atomul de carbon si cel de azot implicati in legatura se pot roti liber.

100. Dintre aminoacizii proteinogeni face parte: a) Desmozina; b) Alanina; c) Izodesmozina; d) Glutationul; e) Acidul levulinic.

101. Afirmatia incorecta in legatura cu serina este:

a) Are pH-ul izoelectric in zona pH-ului neutru

b) Are un singur atom de carbon asimetric

c) Este un aminoacid care cedeaza grupari cu un atom de carbon pentru acidul tetrahidrofolic

d) Este un aminoacid esential

e) Radicalul sau lateral poate forma legaturi de hidrogen in moleculelele proteice

102. Afirmatia incorecta in legatura cu arginina este:

a) Are pH-ul izoelectric in domeniul bazic

b) Are in structura un rest guanidil

c) Are un singur atom de carbon asimetric

d) in forma hidroxilata intra in structura colagenului

e) este aminoacid polar, incarcat pozitiv la pH fiziologic

103. Referitor la lizina este corecta afirmatia:

a) are in structura ei doi atomi de carbon asimetrici

b) este un aminoacid neesential


c) prin prelucrare post traductionala poate forma hidroxilizina

d) intr-o solutie cu pH=8 are doua sarcini negative

e) intr-o solutie cu pH=4 migreaza la anod

104. Care dintre afirmatiile de mai jos este incorecta in legatura cu ionizarea aminoacizilor in sloutie?

a) In solutie cu pH mai mare decat pH-ul izoelectric aminoacizii sunt anioni

b) In solutie cu pH mai mic decat pH-ul lor izoelectric aminoacizii migreaza in camp electric spre anod

c) La pH-ul izoelectric aminoacizii nu migreaza in camp electric

d) Un aminoacid cu capacitate de tamponare la pH-ul fiziologic este histidina

e) Acidul glutamic are pH-ul izoelectric in domeniul acid

105. Intr-o solutie cu pH=1,5, toti cei trei aminoacizi au cate doua sarcini pozitive:

a) Pro, Val, Gln

b) Lys, Arg, Gly

c) Lys, Arg, His

d) Glu, Asp, Arg

e) Glu, Asp, Ser

106. Afirmatia incorecta referitoare la legatura peptidica este:

a) Se formeaza prin condensarea gruparilor -COOH si -NH2 ce apartin unor molecule de -aminoacizi

b) Are atomii O,C,N implicati in legaturi partial duble

c) In proteine adopta de regula configuratia trans

d) Se poate angaja doar intr-o singura legatura de hidrogen cu alte legaturi peptidice intra- sau intermoleculare

e) Prezinta coplanaritate pentru cei patru atomi constituienti

107. Ocitocina:

a) Este un hormon hipotalamic

b) Este un oligopeptid cu rol hipotensiv

c) Este un hormon care induce contractia muschiului uterin in timpul travaliului

d) Este un agent redox intracelular


108. Vasopresina:

a) Este un hormon neurohipofizar

b) Este un peptid format din 51 resturi de aminoacizi

c) Este un hormon hipoglicemiant

d) Se izoleaza din Bacillus lewis

e) Este un hormon hipotalamic

Complement multiplu

109. In legatura cu glutationul sunt corecte afirmatiile: a) Este produsul principal al hidrolizei proteice; b) Este un agent redox intracelular; c) Este alanil-histidina; d) Este glutamil-cisteinil-glicina; e) Este un tripeptid.

110. Afirmatiile corecte referitoare la legatura peptidica din proteine sunt:

a) Are un caracter partial de dubla legatura; b) Fata de planul legaturii , C adopta fie configuratia cis, fie trans; c) Gruparile CO- si NH- dintr-o legatura peptidica nu pot angaja legaturi de hidrogen

cu gruparea NH- sau CO- din alta legatura peptidica; d) Are un grad inalt de stabilitate; e) Este o legatura de tip ionic.

111. Aminoacizii proteinogeni:

a) Se mai numesc si aminoacizi esentiali; b) Sunt in numar de 20; c) Sunt aminoacizi; d) Sunt molecule hidrofobe; e) Sunt codificati de codul genetic.

112. Afirmatia incorecta cu privire la glutation este:

a) Este un agent redox

b) Este un tripeptid

c) Are functie hormonala

d) Are in structura acid aspartic

e) Are in structura o legatura peptidica realizata cu o grupare - COOH

113. Peptidele neproteice difera de peptidele proteice prin faptul ca au in structura:

a) Aminoacizi neesentiali


b) aminoacizi

c) legaturi peptidice

d) L- aminoacizi

e) D- aminoacizi

114. In legatura cu -alanina si -alanina sunt corecte afirmatiile:

a) Ambele au configuratii absolute D si L

b) In structura proteinelor intra numai -alanina

c) In structura proteinelor intra numai -alanina

d) Ambele au pH izoelectric mai mare decat 8,5

e) Ambele au acelasi numar de atomi de carbon

115. Aminoacizii histidina si triptofan au caraceristicile comune:

a) Sunt aminoacizi cu radicali laterali heterociclici

b) Au cate trei atomi de azot in molecule

c) Apar frecvent in colagen in forme hidroxilate

d) Sunt aminoacizi proteinogeni

e) Sunt -aminoacizi

116. Treonina:

a) Apare frecvent in structura colagenului

b) Are un singur atom de carbon asimetric

c) Este un aminoacid esential

d) Are in structura un rest guanidil

e) Are in radicalul lateral o grupare hidroxil

117. Aminoacizii prolina si triptofan au caracteristici comune:

a) Au cate doi atomi de azot in molecula

b) Contin cate o functiune aminica primara

c) Sunt aminoacizi cu nuclee heterociclice

d) Au cate o grupare hidroxil in moleculele lor


e) Sunt -aminoacizi

118. Arginina:

a) Are pH izoelectric in domeniu bazic

b) Are in structura un radical guanidil

c) Are doi atomi de carbon asimetric

d) Este aminoacid semiesential

e) Este un aminoacid proteinogen

119. In legatura cu glutationul sunt corecte afirmatiile:

a) Este produsul principal de hidroliza a proteinelor

b) Contine in structura o grupare tiol provenita de la cisteina

c) Este un decapeptid

d) Forma redusa este -glutamil-cisteinil-glicina

e) Este un hormon hipotensiv

120. Afirmatiile corecte referitoare la legatura peptidica din proteine sunt:

a) Se formeaza, de regula, prin interactiunea gruparilor carboxil si amino de la atomii de carbon ai aminoacizilor constituienti

b) Are un caracter partial de dubla legatura

c) In peptidele naturale, fata de planul legaturii , C adopta fie configuratia cis fie trans

d) Gruparile CO- si NH- dintr-o legatura peptidica nu pot angaja legaturi de hidrogen cu gruparea NH- sau CO- din alta legatura peptidica

e) Este o legatura de tip ionic

121. Referitor la acidul glutamic sunt corecte afirmatiile:

a) Este un aminoacid esential

b) Intr-o solutie cu pH=7 migreaza spre catod

c) Intr-o solutie cu pH=11 are doua sarcini negative

d) In glutation participa la formarea legaturii peptidice prin gruparea carboxil din pozitia

e) In proteinele naturale participa la formarea legaturii peptidice cu ambele grupari


carboxil

122. Intr-o solutie cu pH=1, cei doi aminoacizi au cate 2 sarcini pozitive:

a) Val, Gln

b) Lys, Arg

c) Glu, Asp

d) His, Arg

e) Asn, Gln

123. Aminoacizii cu radical polar si sarcina negativa la pH=7 sunt:

a) Glutamina

b) Asparagina

c) Acidul glutamic

d) Acidul aspartic

e) Triptofanul

124. Dintre urmatorii aminoacizi sunt esentiali:

a) Glicocolul

b) Lizina

c) Valina

d) Acidul glutamic

e) Prolina

125. Despre gruparile -amino si -carboxil din structura aminoacizilor proteinogeni sunt adevarate urmatoarele:

a) Functiunea -carboxil are caracter acid mai redus decat in acizii carboxilici

b) Aciditatea gruparii -amino protonate intrece bazicitatea gruparii carboxilat

c) Functiunea -carboxil are caracter acid mai pronuntat decat in acizii carboxilici

d) Aciditatea gruparii -amino protonate este mai scazuta decat bazicitatea gruparii carboxilat

e) In mediu puternic acid gruparea -amino este protonata in totalitate

126. Au pH-ul izoelectric situat in domeniul bazic urmatorii aminoacizi:


a) Lizina

b) Arginina

c) Acidul aspartic

d) Acidul glutamic

e) Glicocolul

127. Consecinta a faptului ca legatura peptidica are caracter partial de dubla legatura este:

a) Restrangerea numarului de conformatii posibile pentru un lant polipeptidic

b) Reducerea cu o treime a numarului de legaturi in care atomii implicati se pot roti liber in jurul legaturii

c) Generarea unui schelet de legaturi covalente simple care poate suferi modificari conformationale continue datorate miscarii termice

d) Generarea unei conformatii putin stabile a lantului polipeptidic

e) Generarea unor compusi poliamidici

128. Peptidele:

a) Sunt combinatii de tip amidic rezultate prin condensarea a doua sau mai multe molecule de aminoacizi

b) Pot fi formate prin hidroliza partiala a lanturilor proteice lungi

c) Sunt combinatii de tip amidic rezultate prin condensarea a cel putin doua sute de molecule de aminoacizi

d) Pot fi proteice sau neproteice

e) Sunt numai neproteice

129. Aminoacizii proteinogeni:

a) Sunt substante lichide

b) Sunt substante solide

c) Sunt foarte solubili in solventi nepolari

d) Au molecule cu momente de dipol foarte mari

e) Nu se dizolva in apa

130. Aminoacizii neproteinogeni:

a) Au rol de substante tampon in organism


b) Impiedica sinteza proteinelor din aminoacizi proteinogeni

c) Deriva din cei proteinogeni in urma unor procesari post-translationale

d) Se intalnesc in colagen si elastina

e) Constituie precursori sau intermediari metabolici, antibiotice, neurotransmitatori

V Proteine. Structur primar, secundar, teriar, cuaternar. Clasificarea proteinelor. Proteine cu importan biochimic deosebit: proteinele plasmatice, anticorpii, hemoproteinele

Complement simplu

131. In legatura cu structura hemoglobinei nu este corecta afirmatia: a) Este un tetramer format din doua tipuri de subunitati; b) Legatura hem-proteina se realizeaza prin coordinarea histidina-proximala-Fe2+; c) Protomerii sunt asociati prin legaturi disulfidice; d) La legarea moleculelor de oxigen de catre hemoglobina se produc modificari

conformationale; e) Protomerii au structuri tridimensionale similare cu ale mioglobinei.

132. Afirmatia incorecta in legatura cu structura primara a proteinelor este:

a) Legaturile constituente sunt legaturi fizice b) Legaturile constiuiente sunt de tip covalent c) Reprezinta secventa aminoacizilor din catena polipeptidica d) Este expresia mesajului genetic inscris in ADN e) Constituie structura de baza a proteinei

133. In cadrul structurii tertiare a proteinelor sunt posibile interactiuni intre radicalii laterali ai

aminoacizilor: a) Gly-Lys b) Ser-Val c) Gly-Asp d) Ser-Ser e) Ala-Glu

134. Structura cuaternara de tip tetrameric este caracteristica:

a) Mioglobinei b) Imunoglobulinei G c) Albuminei serice d) Colagenului e) Insulinei

135. In legatura cu protoporfirina IX este incorecta afirmatia:

a) Este un ciclu tetrapirolic b) Are patru substituienti metil c) Are doi substituienti vinil d) Are patru substituienti propionat e) Prin complexarea Fe formeaza hemul

136. Afirmatia corecta referitoare la colagen este:

a) Colagenul contine in structura sa desmozina si izodesmozina


b) Colagenul este o proteina extracelulara c) In secventa lanturilor polipeptidice nu apare aminoacidul prolina d) Catenele sale polipeptidice sunt foarte flexibile datorita hidroxi-prolinei e) Are o structura globulara

137. Structura secundara a proteinelor desemneaza:

a) Organizarea spatiala a catenelor polipeptidice, generata si stabilizata in principal prin interactii necovalente

b) Succesiunea legarii aminoacizilor in lantul polipeptidic c) Structura repetitiva de tip foaie pliata sau rasucire d) Raporturile dintre segmentele helix si structura , modul de impachetare a

lantului polipeptidic e) Aranjamentul spatial al subunitatilor unei molecule proteice polimere

138. Structura cuaternara a proteinelor:

a) Este o caracteristica a tuturor moleculelor proteice b) Se refera la modalitatea de pliere ordonata a lanturilor polipeptidice c) Este proprie moleculei de colagen d) Este un nivel structural caracteristic pentru enzimele allosterice e) Este un nivel structural caracteristic pentru proteinele cu hem

139. Despre albumina serica este corecta afirmatia:

a) Are functia de anticoagulant b) Are rol in recumoasterea si transportul substantelor non-self c) Are masa moleculara de 69 kDa si pH-ul izoelectric= 7,4 d) Este o proteina dimera e) Scindeaza fibrinogenul la fibrina

140. Mioglobina este:

a) O proteina dimera b) O proteina tetramera c) O proteina plasmatica d) O proteina transportoare de oxigen e) O proteina cu nucleu corinic

141. Despre imunoglobuline este corecta afirmatia:

a) Sunt proteine cu rol structural b) Sunt proteine cu rol de transportori al diferitelor substante in sange c) Sunt proteine cu rol in recunoasterea si legarea cu structuri straine de cele ale

organismului d) Sunt proteine fibrilare e) Sunt cromoproteine

142. Fixarea nucleului hem in moleculele hemoglobinei si mioglobinei se face:

a) Prin legaturi covalente b) Prin interactiuni hidrofobe c) Prin legarea coordinativa a ionului Fe d) Prin punti disulfidice e) Prin interactiuni dipol-dipol

Complement multiplu


143. Afirmatiile incorecte in legatura cu structura primara a proteinelor sunt: a) Este asigurata numai prin legaturi de hidrogen; b) Este expresia mesajului genetic din molecula ADN; c) Este o insusire structurala a tuturor proteinelor; d) Este asigurata numai de legaturi covalente; e) Se distruge prin denaturare.

144. Afirmatiile corecte referitoare la structura cuaternara a proteinelor sunt: a) Este un nivel structural propriu moleculei de mioglobina; b) Este un nivel structural propriu moleculei de hemoglobina; c) Se realizeaza pe baza interactiunilor necovalente; d) Se realizeaza prin asocierea intre protomeri; e) Nu se distruge prin denaturare.

145. Afirmatiile incorecte referitoare la structura pliata (foaie pliata) a proteinelor sunt:

a) Se intalneste exclusiv in hemoglobina

b) In acest model structural lantul polipeptidic este foarte compact pliat

c) Este stabilizata prin legaturi de hidrogen realizate intre grupari NH si CO situate pe lanturi invecinate

d) Lanturile polipeptidice adiacente pot fi dispuse numai paralel

e) Lanturile polipeptidice adiacente pot fi dispuse numai paralel

146. Afirmatiile incorecte referitoare la structura helix a proteinelor sunt:

a) Este alcatuit din mai multe lanturi polipeptidice dispuse paralel

b) Este un mod foarte compact de pliere a lantului polipetidic

c) Aminoacizii care favorizeaza aceasta structura sunt: Ala, Leu, Phe, Tyr, Trp, Cys, Met, His, Asn, Gln, Val

d) Aminoacizii care favorizeaza aceasta structura sunt: Ser, Ile, Thr, Glu, Asp, Lys, Arg, Gly

e) Dintre aminoacizii care favorizeaza aceasta structura face parte Pro

147. In legatura cu structura proteinelor sunt corecte afirmatiile:

a) In structura cuaternara protomerii sunt asociati prin legaturi slabe

b) Prezenta hidroxiprolinei impiedica formarea structurii secundare de tip helix

c) In structura tertiara un rest de lizina poate forma o legatura ionica cu un rest de acid aspartic

d) Structura secundara se mai numeste si structura covalenta

e) Fiecare proteina are propriile sale nivele structurale, diferite de ale celorlalte


148. In cadrul structurii tertiare a proteinelor sunt posibile interactiile:

a) Ile-Ile

b) Glu-Lys

c) Ser-Thr

d) Asp-Gly

e) Asn-Glu

149. Structura tertiara a proteinelor:

a) Este o insusire structurala specifica moleculei de mioglobina

b) Se realizeaza prin legaturi de hidrogen, ionice, hidrofobe si prin punti tioeter

c) Se mai numeste si structura coordinativa

d) Se mai numeste si structura covalenta

e) Este destabilizata de prezenta glicinei

150. Afirmatiile corecte referitoare la nucleul hem sunt:

a) Hemul din hemoglobina este un derivat substituit al porfirinei, complexat cu Fe2+

b) Este prezent ca grupare prostetica la toate hemoproteinele

c) Numai hemoglobina are drept grupare prostetica hemul

d) In mioglobina hemul este intodeauna complexat cu Fe3+

e) Are culoare galbena-portocalie in stare oxidata

151. In legatura cu hemoglobina sunt corecte afirmatiile:

a) In formele functionale, ionul Fe are starea de oxidare II+

b) Este o proteina monomera

c) Este o proteina polimera

d) Este un trasportor de oxigen

e) Este localizata mai ales in tesutul muscular

152. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt corecte in legatura cu imunoglobulinele?

a) Situsul de legare al antigenului se afla la capetele N-terminale ale lanturilor H si L

b) Situsurile de legare ale antigenului se gasesc la capetele C-terminale ale lanturilor H si L


c) Numai lanturile H au situsuri de legare ale antigenelor

d) Imunoglobulinele G sunt structuri tetramere

e) Sunt proteine cu hem

153. Afirmatiile corecte in legatura cu fibrinogenul sunt:

a) Se gaseste in plasma sanguina

b) Este sintetizat de ficat

c) Este o proteina monomera

d) Are rol in procesul de coagulare al sangelui

e) Este o proteina hexamera

154. In legatura cu colagenul sunt corecte afirmatiile:

a) Secventa de aminoacizi din lantul polipeptidic este de tip Gly-X-Y

b) Contine cantitati insemnate de prolina si hidroxiprolina

c) Este o proteina plasmatica

d) Este o prteina din membrana eritrocitelor

e) Are o structura secundara tip helix

155. Care dintre afirmatiile de mai jos in legatura cu proteinele plasmatice sunt corecte?

a) Una din functiile albuminei serice este de a transporta diverse componente plasmatice

b) Fibrinogenul este o proteina tetramera

c) Imunoglobulinele G sunt proteine cu structura cuaternara

d) Segmentele N-terminale din lanturile A si B ale fibrinogenului cuprind fragmente oligoglucidice legate N-glicozidic

e) Imunoglobulinele au in molecule radicali polivinil

156. Care din urmatorele afirmatii sunt corecte?

a) Hemoglobina A are o structura tetramera de tip H 2 L2

b) Imunoglobulinele G au structuri tetramere 2 2

c) La pH fiziologic molecula de fibrinogen este incarcata negativ

d) Lanturile H ale imunoglobulinelor se asociaza intre ele prin punti disulfidice


e) Hidroxilarea resturilor de prolina din colagen se face posttraductional

157. Hemoglobina S se caracterizeaza prin:

a) Are atomul Fe in stare de oxidare III+

b) Are doar o singura grupare hem

c) Are intre 2 si 4 grupari ionizate pozitiv, expuse pe fata exterioara a moleculei in plus fata de hemoglobina A

d) In forma neoxigenata este foatre solubila in apa

e) Apare la persoanele bolnave de anemie falciforma

158. In legatura cu ferul din hemoglobina sunt adevarate afirmatiile:

a) In hemoglobina neoxigenata Fe2+ se afla in afara planului protoporfirinei IX

b) In hemoglobina oxigenata Fe2+ se afla in afara planului protoporfirinei IX

c) In hemoglobina neoxigenata Fe2+ este pentacoordinat

d) In hemoglobina neoxigenata Fe2+ este legat de histidina distala

e) Pentru ca molecula sa fie biologic functionala, ferul se poate afla fie in starea de oxidare II+, fie in starea de oxidare III+

159. Intre moleculele de mioglobina si cele de hemoglobina exista urmatoarele asemanari:

a) Ambele sunt molecule transportoare de oxigen

b) In starea functionala ambele au ferul in stare de oxidare III+

c) Gruparea hem este situata intr-o crevasa definita de structura tridimensionala a lanturilor polipeptidice

d) Secventa lantului polipeptidic al mioglobinei si cele ale lanturilor polipeptidice ale hemiglobinei prezinta un mare grad de asemanare

e) Hemoglobina este un tetramer de mioglobina

160. Spre deosebire de fibrinogen, molecula de fibrina:

a) Are o sarcina +5 in zona centrala

b) Are o incarcatura negativa pe toata suprafata

c) Este o proteina plasmatica, secretata de ficat

d) Nu se agrega cu alte molecule de acelasi fel datorita repulsiilor electrostatice

e) Formeaza agregate fibrilare


161. Diversitatea imunoglobulinelor:

a) Se realizeaza prin diferente marcante la nivelul structurilor tertiare si cuaternare

b) Se realizeaza intr-un cadru structural unic

c) Demonstreaza modul prin care, pe baza unei scheme structurale comune, se pot sintetiza molecule specifice unei foarte mari diversitati de antigene

d) Confera acestora posibilitatea de a avea si o diveristate mare de activitati biologice

e) Conduce la reactia chimica de fixare a antigenelor specifice

162. Structurile rasucite (in ac de par):

a) Realizeaza alaturarea a doua catene polipeptidice antiparalele din acelasi lant polipeptidic

b) Sunt identice cu conformatiile (foaie pliata)

c) Sunt modele conformationale apartinand structurii secundare a proteinelor

d) Sunt modele conformationale apartinand structurii tertiare a proteinelor

e) Se intalnesc exclusiv in colagen

163. Structura in foaie pliata (conformatie ) este destabilizata de:

a) Alaturarea in lanturile invecinate a leucinei si fenilalaninei

b) Alaturarea in lanturile invecinate a tirozinei si izoleucinei

c) Alaturarea in lanturile invecinate a alaninei si serinei

d) Alaturarea in lanturile invecinate a asparaginei si serinei

e) Alaturarea in lanturile invecinate aargininei si lizinei

164. Modelul conformational helix:

a) Este identic cu modelul dublu helix

b) Face parte din nivelul tertiar al structurii proteinelor

c) Postuleaza rasucirea lantului polipeptidic intr-o spirala cu vortexul spre dreapta, avand orientati spre exterior radicalii aminoacizilor componenti

d) Este stabilizat prin legaturi de hidrogen stabilite intre gruparile NH si CO ale aceluiasi lant

e) Este stabilizat prin legaturi de hidrogen stabilite intre gruparile NH si CO ale lanturilor adiacente


VI Enzime. Structura i funciile enzimelor. Noiuni de cinetic enzimatic- factori care influeneaz viteza de reacie: pH-ul, temperatura, concentraia substratului, concentraia enzimei. Constanta Michaelis-Menten: deducie i semnificaie

Complement simplu

165. Care din urmatoarele caracteristici deosebeste enzimele de catalizatorii anorganici? a) Intervin doar in reactiile posibile din punct de vedere termodinamic; b) Au capacitatea de autoreglare; c) Nu modifica echilibrele chimice la care conduc reactiile reversibile; d) Scad energia de activare a procesului; e) Maresc viteza de reactie.

166. Se masoara viteza unei reactii enzimatice la concentratii ale substratului mult mai mici decat KM.

Dependenta vitezei de reactie de concentratia de substrat este: a) Proportionala cu concentratia substratului b) Indepensenta de concentratia substratului c) Egala cu viteza maxima d) Independenta de concentratia enzimei e) Nu se constata astfel de dependenta

167. Afirmatia incorecta in legatura cu KM este:

a) Se exprima in unitatile de concentratie ale substratului b) Valoarea mare a KM semnifica o afinitate mica pentru substrat c) Este o masura a stabilitatii complexului ES d) Are valori cuprinse intre 10-1 si 10-7 e) Valoarea mica a KM indica legaturi slabe intre enzima si substratul sau

168. Enzimele se aseamana cu catalizatorii anorganici prin:

a) Scaderea energiei de activare a reactantilor b) Natura proteica c) Eficienta lor catalitica d) Capacitatea de autoreglare e) Nici o varianta corecta

169. Daca o enzima poate actiona asupra mai multor tipuri de molecule de substrat, substratul preferat

este cel pentru care in conditii similare se determina: a) KM cel mai mare b) KM cel mai mic c) Valoarea cea mai mica a vitezei maxime d) Timpul cel mai mare de reactie e) Independenta concentratiei de enzima fata de viteza de reactie

170. KM este:

a) Egala cu vmax/2 b) Mai scazuta in cazul procesului necatalizat c) Mai crescuta in cazul enzimelor anorganice d) Egala cu concentratia de substrat pentru care viteza reactiei este jumatate din

viteza maxima e) Independenta de enzima


171. Centrul catalitic activ al unei enzime: a) Este regiunea care fixeaza substratul si contine gruparile catalitice b) Este regiunea care ocupa cea mai mare parte din volumul total al enzimei c) Fixeaza substratele prin legaturi covalente d) Are structura identica in toate moleculele cu activitate enzimatica e) Nu este intalnit in toate moleculele enzimatice f) Are caracter hidrofil

172. Pentru activitatea enzimatica proteinele prezinta urmatoarele avantaje fata de acizii nucleici:

a) Poseda un numar mai mic de grupari functionale care pot participa la actul catalitic b) Structurile secundare si tertiare ale proteinelor asigura mai multe posibilitati de

construire a centrilor catalitici activi c) Au un pronuntat caracter hidrofil d) Au molecule mult mai mici e) Au structuri mai omogene

173. Coenzimele reprezinta:

a) Heteroproteinele cu activitate catalitica b) Ioni metalici coordinati de enzime c) Partea proteica a unei enzime d) Componentele neproteice de natura organica legate foarte slab de apoenzima e) Cofactorii enzimatici

174. Cofactorii enzimatici desemneaza:

a) Totalitatea compusilor neproteici din structura enzimelor b) Totalitatea compusilor proteici din structura enzimelor c) Gruparile active din centrii catalitici ai enzimelor d) Gruparile partial active din centrii catalitici ai enzimelor e) Coenzimele care transfera hidrogen

175. Specificitatea de reactie a unei enzime desemneaza:

a) Faptul ca o enzima micsoreaza energia de activare a procesului b) Faptul ca enzima mareste viteza de reactie cu cateva grade c) Faptul ca fiecare enzima catalizeaza un tip particular de reactie d) Aria restransa de actiune a enzimelor e) Faptul ca o enzima poate actiona numai la un anumit pH

Complement multiplu

176. Fata de catalizatorii chimic obisnuiti, enzimele: a) In general,realizeaza procesul catalitic la temperaturi mai inalte b) In general, realizeaza procesul catalitic in conditii mult mai blande c) Au posibilitatea de a cupla reactii exergonice cu reactii endergonice d) Au capacitatea de autoreglare a activitatii catalitice e) Sunt hidrosolubile

177. Enzimele cu structura de acid nucleic:

a) Sunt cele mai evoluate molecule catalitice b) Sunt mai eficiente decat cele cu structura proteica c) Sunt considerate fosile biochimice d) Au fost inlocuite in decursul evolutiei de enzimele cu structura proteica e) Sunt mai stabile decat cele cu structura proteica


178. Coenzime care transfera hidrogen sunt: a) Biotina b) Piridoxalfosfatul c) Acidul lipoic d) Coenzima Q e) Coenzima A

179. Coenzime care transfera grupari diferite de hidrogen sunt:

a) NAD+ b) NADP+ c) Acidul folic d) FAD e) Tiaminpirofosfatul

180. Specificitatea de substrat a unei enzime:

a) Consta in dimensiunea ariei de actiune a enzimei asupra moleculelor de substrat b) Poate fi absoluta daca enzima catalizeaza un anumit tip de reactie la un singur

substrat c) Este o caracteristica specifica tuturor catalizatorilor d) Poate fi stereospecificitate daca enzima catalizeaza acelasi tip de reactie la un

numar relativ redus de substrate e) Poate fi larga daca enzima catalizeaza acelasi tip de reactie la un numar foarte

mare de substrate

181. Ureaza: a) Are o specificitate absoluta de substrat b) Catalizeaza reactia de sinteza a ureei c) Este sterospecifica d) Catalizeaza reactia de hidroliza a ureei e) Are o specificitate larga de substrat

182. Alcool dehidrogenaza:

a) Utilizeaza FAD ca si coenzima b) Realizeaza dehidrogenarea alcoolilor monohidroxilici superiori c) Are o specificitate absoluta d) Are o specificitate de grup e) Utilizeaza NAD+ ca si coenzima

183. Dintre enzimele care prezinta stereospecificitate fac parte:

a) Ureaza b) Lactat dehidrogenaza c) Pepsina d) Alcool dehidrogenaza e) Anhidraza carbonica

184. Actiunea unui catalizator enzimatic:

a) Se traduce prin cresterea energiei de activare a reactiei asupra careia intervine b) Asigura o viteza mai mare de reactie fata de viteza reactiei necatalizate c) Consta in reducerea energiei de activare a reactiei asupra careia intervine d) Are loc numai pentru procesele exoterme e) Are loc pentru procesele care nu se pot desfasura in absenta catalizatorului

185. Trasaturi comune ale centrelor catalitice enzimatice sunt:

a) Ocupa o portiune relativ mica din volumul total al unei enzime b) Fixeaza substratele prin legaturi puternice


c) Sunt structuri tridimensionale formate din grupari care fac parte din zone diferite ale lantului polipeptidic

d) Sunt situate in crevase de pe suprafata moleculei e) Sunt structuri rigide de pe suprafata moleculei

186. Ipoteza lacat-cheie privind interactiunea enzima-substrat postuleaza:

a) Centrul catalitic activ este indus prin interactiunea substratului cu enzima b) Centrul catalitic activ are o forma complementara cu a moleculei-substrat, la fel ca

un lacat si cheia sa c) Centrul catalitic activ este o structura rigida d) Enzima isi modifica forma moleculei dupa fixarea substratului e) Nici o varianta corecta

187. Viteza unei reactii enzimatice se poate exprima:

a) Prin cantitatea de substrat transformata in produs de reactie in unitatea de timp b) Prin numarul de molecule de substrat transformate de catre o molecula de enzima

intr-o secunda c) Prin cantitatea de substrat care asigura conversia in conditii standard de pH,

temepratura si in prezenta cofactorilor enzimatici d) Prin cantitatea de enzima care asigura transformarea unui mol de substrat pe

secunda

188. In cazul enzimelor care respecta cinetica Michaelis-Menten: a) Viteza de reactie variaza in functie e concentratia de substrat dupa o curba

sigmoida b) Viteza de reactie variaza in functie de concentratia de enzima dupa o curba

hiperbolica c) Etapa necesara in procesul catalitic este formarea complexului ES d) Pentru concentratii mici de substrat viteza de reactie variaza linear cu concentratia

de substrat e) La concentratii mari de substrat viteza de reactie devine aproape independenta de

concentratia de enzima

189. In cazul enzimei A, avand KM= 10-1 si al enzimei B, avand KM= 10-7, putem spune ca: a) Enzima A se leaga mai puternic de substratul sau b) Enzima B se leaga mai puternic de substratul sau c) Complexul A-substrat este mai stabil d) Compexul B-substrat este mai stabil e) Ambele enzime se leaga puternic de substrat

190. KM :

a) Are valoarea egala cu concentratia de substrat pentru care viteza de reactie este maxima

b) Are valoarea egala cu viteza maxima a procesului catalizat c) Are valoarea egala cu concentratia de enzima pentru care viteza de reactie este

jumatate din viteza maxima d) Are valoarea egala cu concentratia de substrat pentru care viteza de reactie este

jumatate din viteza maxima e) Este o caracterisica a reactiilor enzimatice a caror viteza de reactie variaza

hiperbolic in functie de concentratia de substrat

191. Din definitia KM rezulta ca: a) Aceasta are dimensiuni de concentratie b) Poate fi exprimata in milimoli/secunda c) Poate fi exprimata in mg/min. d) Este o marime adimensionala


e) Este egala cu concentratia de substrat pentru care jumatate din centrii activi ai enzimei sunt ocupati

192. Prin linearizarea ecuatiei MichaelisMenten obtinem ecuatia Lineweaver-Burk, care:

a) Este ecuatia unei parabole b) Este ecuatia unei hiperbole c) Este ecuatia unei drepte ce trece prin origine d) Este ecuatia unei drepte ce intersecteaza ordonata deasupra originii e) Este ecuatia unei drepte a carei intersectie cu abscisa are valoarea -1/KM

193. In general, activitatea enzimatica:

a) Creste direct proportional cu temperatura b) Scade direct proportional cu temperatura c) Scade brusc cand se depaseste temperatura optima d) Este dependenta de pH e) Este independenta de pH

194. Succesiunea proceselor care au loc in actul catalitic, conform modelului Michaelis-Menten:

a) Presupun formarea complexului activat enzima-substrat b) Presupun transformarea complexului activat in produs de reactie c) Postuleaza o mare stabilitate a complexului enzima-substrat d) Postuleaza o mare afinitate a enzimei pentru substratul sau e) Considera ca enzima isi poate regla afinitatea fata de substrat

195. Conform termodinamicii reactiilor catalizate enzimatic:

a) Energia de activare pentru transformarea substratului din complex activat in produs de reactie este mult mai mica decat transformarea directa a substratului in produs de reactie

b) Energia de activare pentru transformarea substratului din complex activat in produs de reactie este mult mai mare decat transformarea directa a substratului in produs de reactie

c) Energia de activare pentru transformarea substratului din complex activat in produs de reactie este egala cu a procesului de transformarea directa a substratului in produs de reactie

d) Catalizatorul scade enegia de activare a reactiei e) Orice reactie care poate fi catalizata poate decurge si in absenta catalizatorului

VII Inhibiia activitii enzimatice si aplicatii in terapie. Clasificarea enzimelor i denumirea lor. Reglarea activitaii enzimatice: enzime allosterice, izoenzime, complexe enzimatice, reglarea covalenta a activitatii enzimatice

Complement simplu

196. Referitor la reglarea activitatii enzimatice prin fosforilare este corecta afirmatia: a) Reprezinta un mod de reglare particular pentru enzimele denumite protein-kinaze; b) Reprezinta un mod de reglare particular pentru enzimele denumite protein-fosfataze; c) Constituie un mod de control al activitatii enzimelor si proteinelor; d) Are loc foarte lent (ore); e) Prin introducerea in molecula a gruparii fosfat se induce clivarea sa.

197. Care dintre urmatoarele actiuni reglatorii asupra activitatii enzimelor implica o modificare


covalenta? a) Conversia unui zimogen intr-o enzima activa b) Inhibitia competitiva c) Inhibitia necompetitiva d) Modularea allosterica e) Denaturarea proteinelor

198. Efectul sulfanilamidei asupra proceselor de crestere si dezvoltare a celulelor bacteriene se

concretizeaza prin: a) Inhibitie enzimatica ireversibila b) Cresterea KM c) Inhibitie enzimatica necompetitiva d) Modulare allosterica e) Modulare prin fosforilare

199. Un inhibitor allosteric:

a) Se fixeaza pe centrul catalitic activ al enzimei, inhiband-o b) Se fixeaza preferential pe forma relaxata (R) a enzimei c) Se fixeaza numai pe o subunitate a enzimei d) Se fixeaza preferential pe forma tensionata (T) a enzimei e) Competitioneaza cu substratul enzimei

200. Un inhibitor cu actiune ireversibila:

a) Se fixeaza pe enzima prin legaturi puternice b) Nu competitioneaza cu substratul enzimei c) Poate fi contracarat prin marirea concentratiei substratului d) Realizeaza un complex enzima-substrat usor disociabil e) Se mai numeste inhibitor necompetitiv

201. Un inhibitor competitiv:

a) Nu modifica valoarea KM a enzimei b) Nu formeaza complex enzima-substrat cu molecula enzimei c) Este penicilina pentru enzima bacteriana glicopeptid transpeptidaza d) Se fixeaza pe molecula enzimei in alt loc decat situsul ei catalitic activ e) Are structura tridimensionala similara cu a substratului enzimei pe care o inhiba

202. Inhibitorul enzimatic necompetitiv:

a) Modifica valoarea KM a enzimei b) Nu modifica viteza de desfasurare a procesului catalitic c) Poate fi anihilat prin marirea concentratiei de substrat d) Se poate fixa pe molecula enzimei simultan cu molecula de substrat e) Se mai numeste modulator covalent enzimatic

203. Pentru enzima succinat dehidrogenaza, malonatul este:

a) Un inhibitor covalent b) Un inhibitor allosteric c) Un inhibitor necompetitiv d) Un inhibitor competitiv e) Un substrat

204. Pentru enzima acetilcolinesteraza, diizopropil fosfofluorid (un neuroparalitic) este:

a) Un inhibitor allosteric b) Un activator allosteric c) Un inhibitor ireversibil d) Un inhibitor competitiv


e) Un inhibitor necompetitiv

205. Inhibitia competitiva poate fi depasita prin: a) Distrugerea termica a inhibitorului b) Marirea concentratiei de substrat c) Micsorarea concentratiei de substrat d) Filtrarea enzimei e) Nu poate fi depasita

Complement multiplu

206. Un inhibitor enzimatic competitiv: a) Are o structura mult diferita de cea a substratului; b) Se leaga la centrul activ al enzimei prin legaturi slabe; c) Nu poate fi deplasat prin exces de substrat; d) Modifica panta dreptei in reprezentarea Lineweaver-Burk; e) Se fixeaza pe un situs diferit de cel activ al enzimei.

207. Penicilina impiedica biosinteza peretelui celular:

a) Prin fixarea covalenta pe centrul catalitic activ al glicopeptidil transferazei bacteriene; b) Printr-un mecanism de inhibitie competitiva; c) Printr-un mecanism de inhibitie necompetitiva; d) Printr-un mecanism de inhibitie ireversibila; e) Numai in cazul bacteriilor Gram negative.

208. Complexele multienzimatice:

a) Sunt formate din enzime care catalizeaza reactii individuale ale aceleiasi cai metabolice asociate in agregate multimoleculare;

b) Sunt forme moleculare diferite care catalizeaza aceiasi reactie; c) Contin mai multe enzime asociate prin legaturi slabe; d) Prezinta avantajul ca asigura in ansamblu o viteza mult mai mare de transformare a

substratului; e) Prezinta avantajul ca asigura o viteza de conversie diferentiata a substratului, in

functie de necesitatile tesutului specific.

209. Afirmatiile incorecte referitoare la efectorii enzimelor allosterice sunt: a) Inhibitorii allosterici cresc hiperbolic viteza de reactie; b) Activatorii allosterici se leaga preferential de forma R (relaxata) a enzimei; c) Inhibitorii allosterici se leaga preferential de forma T (tensionata) a enzimei; d) Activatorii allosterici se leaga preferential de forma T (tensionata) a enzimei; e) Inhibitorii allosterici se leaga preferential de forma R (relaxata) a enzimei.

210. Care dintre urmatoarele actiuni reglatorii asupra activitatii enzimelor implica o modificare

covalenta? a) Conversia unui zimogen intr-o enzima activa; b) Fosforilarea la un rest de serina sau treonina a moleculei enzimatice; c) Inhibitia necompetitiva; d) Inhibitia competitiva; e) Modularea allosterica.

211. In legatura cu inhibitorii competitivi sunt corecte afirmatiile:

a) Se leaga de enzime la nivelul centrului catalitic activ b) In reprezentarea 1/v functie de 1/[S] modifica intersectia cu abscisa


c) In reprezentarea 1/v functie de 1/[S] se constata o crestere a pantei dreptei comparativ cu situatia fara inhibitori

d) Legatura inhibitorului cu enzima este de tip covalent e) Au structuri tridimensionale asemanatoare cu ale substratului enzimei

212. Care din afirmatiile referitoare la izoenzimele LDH sunt corecte?

a) H4 se afla preponderent in muschiul cardiac b) Se asocieaza in hexameri c) Muschiul cardiac contine enzimele LDH1 si LDH2 d) Lanturile H si M sunt sintetizate de gene diferite e) Realizeaza numai conversia piruvatului in lactat

213. Referitor la activarea-inactivarea enzimelor prin fosforilare-defosforilare sunt corecte afirmatiile:

a) Resturile de aminoacizi care sunt esterificate cu acid fosforic sunt alanina, glicina sau serina

b) Reactiile catalizate de protein kinaze sunt reactii defosforilare c) Donorul gruparilor fosfat este AMP d) Hidroliza gruparii fosfat este catalizata de protein fosfataze e) Fosforilarea enzimelor produce deseori efecte de amplificare a semnalului

214. Izoenzima LDH2:

a) Are structura tetramerului M3H b) Are structura H3M c) Este activa preponderent in ficat d) Este activa preponderent in muschii scheletici e) Este activa preponderent in miocard

215. Referitor la LDH1 sunt corecte afirmatiile:

a) Este un tetramer alcatuit din lanturi M si H b) Este un dimer alcatuit din lanturi M si H c) Se intalneste predominant in muschiul cardiac d) Se intalneste predominant in ficat e) Catalizeaza numai transformarea acidului L lactic

216. Complexele multienzimatice:

a) Cuprind mai multe enzime asociate prin legaturi slabe b) Realizeaza o transformare secventiala a moleculei de substrat, pana la obtinerea

produsului final c) Cuprind mai multe izoenzime catalizand aceiasi reactie d) Asigura in ansamblu o viteza mai mare de transformare a substratului e) Sunt specifice fiecarui tip de tesuturi si codificate de gene diferite

217. Izoenzimele:

a) Sunt asociatii de enzime catalizand secvente de reactii b) Sunt proteine cu structura cuaternara c) Catalizeaza aceiasi reactie cu viteze diferite d) Se intalnesc exclusiv in ficat e) Au avantajul ca moleculele de substrat sunt mai exact potrivite pe situsul catalitic

activ

218. Spre deosebire de inhibitia necompetitiva, in inhibitia competitiva: a) Inhibitorul se asemana din punct de vedere conformational cu substratul enzimei

inhibate b) Inhibitorul se fixeaza pe alt loc decat situsul catalitic activ c) Inhibitorul modifica afinitatea enzimei pentru substratul ei


d) Inhibitorul modifica viteza maxima de reactie e) Inhibitorul se fixeaza prin legaturi covalente de enzima

219. Spre deosebire de inhibitia competitiva, in inhibitia necompetitiva:

a) Inhibitorul reactioneaza chimic cu enzima b) Inhibitorul scade viteza maxima a reactiei c) Inhibitorul se fixeaza pe alt loc decat situsul catalitic d) Inhibitorul modifica KM e) Inhibitorul poate actiona numai asupra enzimelor allosterice

220. Penicilina:

a) Este un inhibitor necompetitiv pentru glicozil transpeptidaza bacteriana b) Este similara din punct de vedere al conformatiei tridimensionale cu substratul

natural al glicozil transpeptidazei c) Este un inhibitor competitiv pentru glicozil transpeptidaza bacteriana d) Este un inhibitor ireversibil pentru glicozil transpeptidaza bacteriana e) Este substratul glicozil transpeptidazei bacteriene

221. Enzimele allosterice:

a) Au intotdeauna structura cuaternara b) Au o cinetica de cataliza de tip Michaelis-Menten c) Prezinta o variatie a vitezei de reactie in functie de concentratia de substrat dupa o

curba de tip sigmoidal d) Sunt acele enzime care au inhibitori competitivi e) Sunt enzime care pot fi activate prin fosforilare

222. Spre deosebire de modelul secvential de reglare al enzimelor allosterice, modelul concertat:

a) Postuleaza existenta a doua configuratii spatiale ale subunitatilor enzimatice b) Postuleaza ca legarea substratului la una din subunitatile enzimei creste

probabilitatea ca si celelalte subunitati ale enzimei sa treaca in starea R c) Nu presupune ca, dupa fixarea unei molecule de substrat pe una din subunitati,

afinitatea pentru substrat a celorlalte subunitati sa ramana neschimbata d) Postuleaza ca subunitatile catalitice pot adopta o configuratie T, cu slaba afinitate

pentru substrat e) Postuleaza ca subunitatile catalitice pot adopta o configuratie R, cu afinitate mare

pentru substrat

223. Activatorii allosterici se fixeaza: a) Pe alt loc decat centrii catalitici activi b) Preferential pe subunitatile enzimatice aflate in stare relaxata (R) c) Preferential pe subunitatile enzimatice aflate in stare tensionata (T) d) Pe o singura subunitate enzimatica e) Prin legaturi covalente pe subunitatile enzimatice aflate fie in starea R, fie in starea

T

224. Inhibitorii allosterici se fixeaza: a) Pe centrii catalitici activi ai enzimelor b) Preferential pe subunitatile enzimatice aflate in stare relaxata (R) c) Preferential pe subunitatile enzimatice aflate in stare tensionata (T) d) Pe subunitatile enzimatice, deplasand curba sigmoidala spre dreapta e) Pe subunitatile enzimatice, deplasand curba sigmoidala spre stanga

225. Proteine care pot deveni enzime active prin clivaj molecular sunt:

a) Fibrinogenul b) Pepsinogenul


c) Tripsina d) Elastaza e) Procarboxipeptidaza

226. Activarea enzimelor prin clivaj molecular presupune:

a) Desprinderea din structura a unor lanturi polipeptidice sau a unui aminoacid b) O transformare ireversibila a moleculei c) O transformare reversibila a moleculei d) Esterificarea unui radical seril de pe lantul polipeptidic al enzimei e) Fixarea covalenta a unui activator enzimatic

227. Reglarea prin fosforilare a activitatii enzimatice are ca avantaje:

a) Posibilitatea modularii vitezei de reactie prin modificarea timpului de fosforilare-defosforilare

b) Posibilitatea amplificarii unor semnale c) Posibilitatea transformarii ireversibile a moleculei d) Posibilitatea de a proteja proteinele organismului de actiunea proteazelor digestive e) Posibilitatea fixarii gruparii fosfat pe un radical seril, treonilsau tirozil

228. Fosforilarea proteinelor:

a) Constituie un mod de reglarea a activitatii lor enzimatice b) Este realizata de enzime numite protein kinaze c) Este realizata de enzime numite protein fosfataze d) Este un mecanism ireversibil de modulare enzimatica e) Introduce in molecula proteinei doua sarcini negative

229. Sunt modalitati de reglare a activitatii enzimatice:

a) Clivajul molecular b) Inhibitia ireversibila c) Fosforilarea enzimelor d) Existenta unor izoenzime specifice anumitor tesuturi e) Modularea allosterica

230. Enzimele au fost clasificate conform comisiei de enzimologie:

a) In clase, subclase si sub-subclase b) Dupa tipul de reactie catalizata c) In sase clase d) In sapte clase e) Dupa substratul pe care il transforma

VIII Vitamine hidrosolubile i coenzime: structur, rol biochimic

Complement simplu

231. Referitor la tiamina este incorecta afirmatia: a) Are in structura ei un atom de azot cuaternar; b) Este coenzima sub forma unui derivat difosforilat notat TPP; c) Coenzima sa faciliteaza decarboxilarea acidului piruvic; d) Coenzima sa faciliteaza decarboxilarea aminoacizilor; e) In structura sa intra un heterociclu tiazolic.

232. Deficitul de tiamina genereaza: a) Pelagra; b) Scorbutul;


c) Xeroftalmia; d) Beri-beri; e) Osteomalacia.

233. Coenzima enzimelor care catalizeaza reactii de carboxilare este:

a) NAD+ b) TPP+ c) Biotina d) Acidul folic e) Piridoxal fosfatul

234. Referitor la vitamina B1 este incorect:

a) Are in structura ei un atom de azot tertiar b) Este coenzima pentru enzimele care transfera grupari carbonil activate c) In structura sa intra un ciclu tiazol substituit d) In sindromul de carenta apar: neuropatia periferica, anorexia, edemele e) Are instructura sa un nucleu pirimidinic

235. Rolul de coenzima al vitaminei B12 este necesar in transformarea:

a) piruvat oxaloacetat b) homocisteina metionina c) prolina hidroxiprolina d) methemoglobina hemoglobina e) succinat fumarat

236. Care dintre coenzimele enumerate nu au in structura lor resturi fosfat?

a) FMN b) Acid tetrahidrofolic (THFA) c) NAD+ d) FAD e) Coenzima A

237. Intr-o dieta lipsita complet de fructe si legume in stare cruda devine deficeinta vitamina:

a) Biotina b) Cobalamina c) Acidul ascorbic d) Nicotinamida e) Piridoxina

238. Referitor la vitamina B6 si coenzimele corespunzatoare sunt corecte afirmatiile:

a) Are in structura un ciclu pirimidinic substituit b) In piridoxal fosfat gruparea hidroxil fenolica este fosforilata c) Piridoxal fosfatul si piridoxaminfosfatul sunt coenzime ale transaminazelor d) Piridoxal fosfatul este coenzima in reactiile de transfer ale gruparilor

monocarbonate e) Sunt coenzime ale unor oxidoreductaze

239. Care dintre vitaminele de mai jos poate deveni deficitara la o persoana exclusiv carnivora:

a) Vitamina C b) Tiamina c) Nicotinamida d) Cobalamina e) Acidul pantotenic

240. Afirmatia incorecta referitoare la acidul folic (FA) si tetrahidrofolat (THFA) este:


a) Ambele molecule au in structura un nucleu pteridinic substituit, acid p-aminobenzoic si acid glutamic

b) Acidul folic poate fi redus enzimatic la acid tetrahidrofolic (THFA) care este o coenzima

c) Intre serina si THFA are loc reactia: Ser + THFA N5N10-metilen THFA + Gly

d) THFA sunt coenzime pentru transferul unitatilor cu un atom de carbon e) Partea activa a TFHA este acidul glutamic

241. Referitor la biotina este incorecta afirmatia:

a) Are structura derivata din nucleul imidazol b) Constituie coenzima pentru transaminaze c) Avidina impiedica absorbita sa d) Dintre substratele enzimelor avand coenzima biotina face parte lactatul e) Deficitul de biotina nu poate fi provocat prin deprivare alimentara

242. Referitor la cobalamina este incorecta afirmatia:

a) Are in structura un nucleu porfirinic b) Are in structura un nucleu corinic c) Este absenta in plante d) Necesita pentru absorbite legarea de factorul intrinsec e) Este transportata prin sange de transcobalamina

243. Referitor la vitaminele hidrosolubile este corecta afirmatia:

a) Toate sunt structuri termolabile b) Nici una nu se stocheaza in organism c) Sunt molecule de dimensiuni mari, organizate pe mai multe nivele structurale d) Sunt molecule organice e) Sunt molecule anorganice

244. Rolul biochimic al acidului pantotenic este:

a) Transferul unitatilor activate cu un atom de carbon b) Coenzima a unor oxidoreductaze c) Transportor de grupari acil d) Coenzima a enzimelor de carboxilare e) Coenzima a aminotransferazelor

Complement multiplu

245. Nu contin nucleu piridinic: a) Biotina; b) Coenzima A; c) Piridoxal fosfatul; d) NAD+; e) NADP+.

246. Coenzimele ce nu au in structura lor resturi fosfat sunt:

a) Biotina; b) NADH+, H+; c) Acidul tetrahidrofolic; d) FAD; e) Coenzima A


247. Afirmatiile incorecte referitoare la vitamina C sunt: a) Produce prin carenta scorbutul; b) Se depozi

Documents

Biochimie Medicala, Generala Si Aplicata, Anul III, Sem. I