BIODIVERSITATEA BIODIVERSITATEA MEDIILOR ACVATICEMEDIILOR ACVATICE

Prof. univ. Dr. Mircea NicoarăProf. univ. Dr. Mircea Nicoară

CuprinsCuprins

CAP. 1 CAP. 1 CONCEPTUL DE BIODIVERSITATE: DEFINIŢIE, IMPORTANŢĂ, CONCEPTUL DE BIODIVERSITATE: DEFINIŢIE, IMPORTANŢĂ, AMENINŢĂRIAMENINŢĂRI

CAP. 2 CAP. 2 COMUNITĂŢILE DE ORGANISME ACVATICE (GRUPĂRILE ECOLOGICE)COMUNITĂŢILE DE ORGANISME ACVATICE (GRUPĂRILE ECOLOGICE)

A. A. MEDIILE ACVATICE SUBTERANE (HIPOGEE) MEDIILE ACVATICE SUBTERANE (HIPOGEE)

CAP. 3 CAP. 3 BIODIVERSITATEA MEDIILOR ACVATICE SUBTERANEBIODIVERSITATEA MEDIILOR ACVATICE SUBTERANE (HIPOGEE) (HIPOGEE)

• 3.1 Zona hiporeică3.1 Zona hiporeică

B. B. MEDIILE ACVATICE SUPRATERANE (EPIGEE)MEDIILE ACVATICE SUPRATERANE (EPIGEE)

B.1 B.1 APELE CONTINENTALE (INTERIOARE) APELE CONTINENTALE (INTERIOARE)

CAP. 4 CAP. 4 BIODIVERSITATEA MEDIILOR ACVATICE LOTICE (APE CURGĂTOARE)BIODIVERSITATEA MEDIILOR ACVATICE LOTICE (APE CURGĂTOARE)

• 4.1 Factorii abiotici care condiţionează viaţa în apele curgătoare4.1 Factorii abiotici care condiţionează viaţa în apele curgătoare

• 4.2 Izvoarele 4.2 Izvoarele

• 4.3 Pâraiele 4.3 Pâraiele

• 4.4 Râurile 4.4 Râurile

• 4.5 Factorii abiotici care condiţionează viaţa în râuri 4.5 Factorii abiotici care condiţionează viaţa în râuri

• 4.6 Comunităţile de organisme din râuri 4.6 Comunităţile de organisme din râuri

• 4.7 Fluviile 4.7 Fluviile

CAP. 5 BIODIVERSITATEA MEDIILOR ACVATICE LENTICE (APE STAGNANTE)•5.1 Clasificarea lacurilor •5.2 Factorii abiotici care condiţionează viaţa în lacuri •5.3 Comunităţile de organisme din lacuri •5.4 Vegetaţia şi fauna lacurilor eutrofe •5.5 Bălţile •5.6 Mlaştinile CAP. 6 SISTEME ACVATICE ANTROPICE (ARTIFICIALE) •6.1 Lacurile de baraj şi lacurile de acumulare •6.2 Factorii abiotici care condiţionează viaţa în lacurile de acumulare •6.3 Comunităţile de organisme din lacurile de acumulare •6.4 Particularităţile lacurilor de acumulare: IZVORU MUNTELUI – BICAZ •6.5 Iazurile •6.6 Heleşteele •6.7 Comunităţile de organisme din iazuri şi heleştee

B.2 MEDIILE ACVATICE MARINE ŞI OCEANICE

CAP. 7 BIODIVERSITATEA MEDIILOR ACVATICE MARINE ŞI OCEANICE•7.1 Factorii abiotici care condiţionează viaţa în biomurile de apă sărată •7.2 Comunităţile de organisme din mări şi oceane CAP. 8 MANAGEMENTUL BIODIVERSITĂŢII ECOSISTEMELOR ACVATICECAP. 9 LEGISLAŢIA PRIVIND CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII MEDIILOR ACVATICE

COMUNITĂŢILE DE ORGANISME ACVATICE COMUNITĂŢILE DE ORGANISME ACVATICE (GRUPĂRILE ECOLOGICE)(GRUPĂRILE ECOLOGICE)

• primele forme deprimele forme de viaţăviaţă au apărut şi s-au dezvoltat în mediul acvatic. au apărut şi s-au dezvoltat în mediul acvatic.

• MajoritateaMajoritatea organismelor care populează astăzi apele Terrei sunt primar organismelor care populează astăzi apele Terrei sunt primar acvaticeacvatice

• 75% din75% din încrengăturile şi clasele actuale de organisme sunt de origine încrengăturile şi clasele actuale de organisme sunt de origine acvatică, 69% fiindacvatică, 69% fiind marine, iar 6% dulcicolemarine, iar 6% dulcicole ( (A.S. ZernovA.S. Zernov)). .

• În mediul acvatic există încrengături şi clase care În mediul acvatic există încrengături şi clase care nu aunu au reprezentanţi reprezentanţi în mediul terestru.în mediul terestru.

• Fauna actuală a apelor dulci se compune din elemente marine sau Fauna actuală a apelor dulci se compune din elemente marine sau terestre,terestre, care au care au emigratemigrat în apa dulce. în apa dulce.

• Există puţine grupe de organisme acvatice despre careExistă puţine grupe de organisme acvatice despre care se poate afirma se poate afirma cu certitudine că au cu certitudine că au apărutapărut în apele dulci: cladocerele, rotiferele. în apele dulci: cladocerele, rotiferele.

• AApa dulce este pa dulce este mai vechemai veche decât cea marină, decât cea marină, salinitatea fiind rezultatul salinitatea fiind rezultatul aportului de săruri aduse de râuri de pe uscat. aportului de săruri aduse de râuri de pe uscat.

• PrimelePrimele organisme fosile cunoscute par să fi populat apele salmastre. organisme fosile cunoscute par să fi populat apele salmastre. Odată cu creştereaOdată cu creşterea salinităţii mărilor, s-au diferenţiat şi stabilizat cele salinităţii mărilor, s-au diferenţiat şi stabilizat cele două tipuri de faună acvatică: dedouă tipuri de faună acvatică: de apă dulce, respectiv marină. Unele apă dulce, respectiv marină. Unele grupe sistematice de animale marine grupe sistematice de animale marine nu aunu au deloc deloc reprezentanţireprezentanţi în în apele dulci: echinodermele, tunicierii, gastropodele opistobranhiate, în apele dulci: echinodermele, tunicierii, gastropodele opistobranhiate, în timp ce altele au foarte puţine specii dulcicole: spongierii, celenteratele, timp ce altele au foarte puţine specii dulcicole: spongierii, celenteratele, nemerţienii.nemerţienii.

• Trecerea organismelor din apele marine în cele dulci şi invers este Trecerea organismelor din apele marine în cele dulci şi invers este consideratăconsiderată o o adaptare secundarăadaptare secundară. Forma organismelor a rămas . Forma organismelor a rămas neschimbată, neschimbată, modificându-semodificându-se fiziologia individului, mai ales funcţia de fiziologia individului, mai ales funcţia de osmoreglareosmoreglare. .

• Migraţiile organismelor din Migraţiile organismelor din mediul marin în cel dulcicol şi invers mediul marin în cel dulcicol şi invers suntsunt legat legatee de reproducere şi hrănire. Unelede reproducere şi hrănire. Unele organisme marine care au organisme marine care au emigratemigrat relativ relativ recentrecent în apele dulci în apele dulci nunu şi-au adaptat şi-au adaptat perfectperfect mecanismul osmoreglator la mecanismul osmoreglator la noile condiţii de mediu: noile condiţii de mediu: Eriocheir sinensisEriocheir sinensis (crabul cu cleşti catifelaţi), introdus (crabul cu cleşti catifelaţi), introdus pasiv în mările europene dinpasiv în mările europene din Extremul Orient, pătrunde în râurile Extremul Orient, pătrunde în râurile continentelor, dar pentru reproducere se întoarcecontinentelor, dar pentru reproducere se întoarce în mediul marin. în mediul marin.

• Organismele secundar acvatice au avut strămoşi adaptaţi laOrganismele secundar acvatice au avut strămoşi adaptaţi la viaţa terestră, viaţa terestră, care au trecut ulterior la viaţa acvatică. Ex., fanerogamelecare au trecut ulterior la viaţa acvatică. Ex., fanerogamele acvatice, acvatice, cetaceele, unele reptile. Adaptarea secundară a organismelor la viaţacetaceele, unele reptile. Adaptarea secundară a organismelor la viaţa acvatică, deşi provoacă o serie de fenomene de convergenţă, nu infirmă acvatică, deşi provoacă o serie de fenomene de convergenţă, nu infirmă principiulprincipiul ireversibilităţii evoluţieiireversibilităţii evoluţiei. În acest caz nu se revine la un nivel . În acest caz nu se revine la un nivel de structură inferior, cide structură inferior, ci se face o restructurare a unor organe apărute şi se face o restructurare a unor organe apărute şi dezvoltate la generaţiile terestre.dezvoltate la generaţiile terestre.

• HidrofileleHidrofilele sunt organismele acvatice. sunt organismele acvatice. Higrofilele/higrobiileHigrofilele/higrobiile corespund corespund unui mediu terestru foarte umed, saturat sau suprasaturat. Ex., amfibieni. unui mediu terestru foarte umed, saturat sau suprasaturat. Ex., amfibieni. Sufixul -Sufixul -filiefilie semnifică o preferinţă demonstrată experimental iar cel de -semnifică o preferinţă demonstrată experimental iar cel de -biebie una presupusă, înuna presupusă, în funcţie de localizarea în natură.funcţie de localizarea în natură.

Bazinele acvatice cuprind două biotopuri: pelagialul sau masa apei şi bentalul sau zona din apropierea substratului mineral (fundul bazinului).Pelagialul este populat de pelagos iar bentalul de bentos. În funcţie de modul de viaţă particular, pelagosul conţine comunităţi de organisme (grupări ecologice):

Pleustonul cuprinde organisme acvatice vegetale sau animale, al căror corp este parţial emers şi pluteşte la suprafaţa apei, şi ale căror deplasări (în special pasive) sunt condiţionate de curenţii de apă.Neustonul este o comunitate de organisme acvatice animale sau vegetale, ce trăiesc la interfaţa aer/apă (deasupra apei sau în primii 5 cm), utilizând tensiunea superficială mare a apei.Planctonul este o comunitate de organisme vegetale, animale sau microorganisme care se menţin întregul ciclu ontogenetic sau numai în anumite stadii ale acestuia în stare de plutire liberă, mai mult sau mai puţin pasivă, în masa apei.Nectonul cuprinde animale pelagice capabile să înoate independent de turbulenţă, chiar şi contra curentului (ex., peşti, broaşte ţestoase, păsări, crustacee mari).Bentosul este reprezentat de populaţii a căror existenţă este legată de substratul bazinului (interfaţa apă/sediment), pe parcursul întregului ciclu ontogenetic sau numai într-o anumită perioadă a acestuia.Perifitonul (biotectonul) se defineşte ca microflora care trăieşte fixată pe substraturi dure, vii sau moarte (ex., stuf, pietre)., pe tulpinile şi frunzele plantelor înrădăcinate sau pe alte obiecte care se proiectează asupra fundului, fără a penetra suprafaţa.

BIODIVERSITATEA MEDIILOR ACVATICE BIODIVERSITATEA MEDIILOR ACVATICE SUBTERANE (HIPOGEE) SUBTERANE (HIPOGEE)

• Ecosistemele Ecosistemele apelor subteraneapelor subterane sunt unice, fragile şi vulnerabile. sunt unice, fragile şi vulnerabile.

• În această categorie sunt cuprinse apele care umplu golurile şi În această categorie sunt cuprinse apele care umplu golurile şi crăpăturile scoarţei Pământului, îmbibă straturile subterane cu crăpăturile scoarţei Pământului, îmbibă straturile subterane cu structură poroasă şi formează pânze freatice sau râuri şi acumulări de structură poroasă şi formează pânze freatice sau râuri şi acumulări de apă în goluri ale scoarţei şi în peşteri.apă în goluri ale scoarţei şi în peşteri.

• La întâlnirea cu o rocă impermeabilă (argilă, marnă), apele de infiltraţie La întâlnirea cu o rocă impermeabilă (argilă, marnă), apele de infiltraţie se acumulează şi formează se acumulează şi formează pânza freaticăpânza freatică sausau stratul acviferstratul acvifer..

• Înclinarea pantei şi forţa de gravitaţie determină direcţia de scurgere a Înclinarea pantei şi forţa de gravitaţie determină direcţia de scurgere a stratului acvifer care iese la suprafaţă, dând naştere izvoarelor. stratului acvifer care iese la suprafaţă, dând naştere izvoarelor.

• Sub albia majoră a râurilor, substratul este impregnat cu apă şi Sub albia majoră a râurilor, substratul este impregnat cu apă şi formeazăformează freaticul aluvionarfreaticul aluvionar. Prin intermediul acestuia se realizează . Prin intermediul acestuia se realizează comunicarea între apa râului şi stratul acvifer de sub acesta. comunicarea între apa râului şi stratul acvifer de sub acesta.

• Astfel, microfauna subterană se poate amesteca cu microfauna râului Astfel, microfauna subterană se poate amesteca cu microfauna râului şi invers, dar şi cu microfauna altui râu care atinge aceeaşi pânză şi invers, dar şi cu microfauna altui râu care atinge aceeaşi pânză freatică. freatică.

Apele subterane oferă Apele subterane oferă condiţii de viaţăcondiţii de viaţă asemănătoare: asemănătoare:

• temperatură foarte constantă, egală cu media termică anuală temperatură foarte constantă, egală cu media termică anuală de la suprafaţă;de la suprafaţă;

• lipsa luminii, ceea ce determină lipsa plantelor verzi lipsa luminii, ceea ce determină lipsa plantelor verzi (producători primari); (producători primari);

• hrană foarte puţină, mai ales de la suprafaţă (detritus vegetal şi hrană foarte puţină, mai ales de la suprafaţă (detritus vegetal şi animal);animal);

• viteză mică de circulaţie a apei, cu o înlocuire lentă a Oviteză mică de circulaţie a apei, cu o înlocuire lentă a O22 consumat de organisme;consumat de organisme;

• spaţiile microporale nu permit existenţa organismelor de talie spaţiile microporale nu permit existenţa organismelor de talie mare.mare.

Excepţional, pot exista şi organisme Excepţional, pot exista şi organisme mai marimai mari (în acumulările (în acumulările foarte mari de ape freatice).foarte mari de ape freatice).

Adaptările organismelor hipogeeAdaptările organismelor hipogee

Organismele din mediul subteran au fost împărţite după gradul lor de Organismele din mediul subteran au fost împărţite după gradul lor de adaptareadaptare în trei grupe principale: în trei grupe principale:

• troglobiitroglobii ( (troglobiontetroglobionte)), care trăiesc permanent în subteran şi nu , care trăiesc permanent în subteran şi nu ies la suprafaţă, deoarece nu rezistă la condiţiile de mediu (lumină, în ies la suprafaţă, deoarece nu rezistă la condiţiile de mediu (lumină, în special);special);

• troglofiletroglofile, , organisme care pot menţine populaţii permanente în organisme care pot menţine populaţii permanente în peşteri, deşi nu sunt limitate la acest mediu. Ele pot ieşi la suprafaţă peşteri, deşi nu sunt limitate la acest mediu. Ele pot ieşi la suprafaţă şi supravieţui un timp limitat;şi supravieţui un timp limitat;

• trogloxenetrogloxene, organisme de suprafaţă care se refugiază un anumit , organisme de suprafaţă care se refugiază un anumit timp în subteran. Ele pot vizita sau pot fi transportate într-o peşteră, timp în subteran. Ele pot vizita sau pot fi transportate într-o peşteră, dar nu îşi completează ciclul biologic acolo.dar nu îşi completează ciclul biologic acolo.

• Aceste organisme din apele subterane prezintă o serie de Aceste organisme din apele subterane prezintă o serie de adaptăriadaptări morfologice, fiziologice şi comportamentale legate în principal de morfologice, fiziologice şi comportamentale legate în principal de lipsa luminii, constanţa temperaturii, cantitatea redusă de hrană, lipsa luminii, constanţa temperaturii, cantitatea redusă de hrană, spaţiul mic de viaţă, lipsa fluctuaţiilor sezoniere ale factorilor abiotici.spaţiul mic de viaţă, lipsa fluctuaţiilor sezoniere ale factorilor abiotici.

• Lipsa de luminăLipsa de lumină din mediul hipogeu a dus, pe de o parte, la regresia din mediul hipogeu a dus, pe de o parte, la regresia sau pierderea totală a văzului, iar pe de alta la depigmentarea sau pierderea totală a văzului, iar pe de alta la depigmentarea corpului.corpului.

• Regresia ochilorRegresia ochilor animalelor hipogee prezintă o gradaţie care reflectă gradul de animalelor hipogee prezintă o gradaţie care reflectă gradul de nefolosire a lor: unele specii au ochi funcţionali, la alte specii umoarea apoasă a nefolosire a lor: unele specii au ochi funcţionali, la alte specii umoarea apoasă a fost înlocuită de un ţesut conjunctiv, în timp ce la altele corneea este mai opacă, fost înlocuită de un ţesut conjunctiv, în timp ce la altele corneea este mai opacă, asemănătoare cu tegumentul. La unele forme, ochiul a regresat complet iar nervul asemănătoare cu tegumentul. La unele forme, ochiul a regresat complet iar nervul optic s-a atrofiat. optic s-a atrofiat.

• Gradul de regresie a ochilor la animalele hipogee poate fi Gradul de regresie a ochilor la animalele hipogee poate fi diferenţiatdiferenţiat chiar în chiar în cadrul aceleiaşi specii, în aceeaşi grotă. Ex., la isopodul cadrul aceleiaşi specii, în aceeaşi grotă. Ex., la isopodul Trichoniscus agassiziTrichoniscus agassizi, au , au fost găsiţi indivizi cu ochi bine dezvoltaţi (cca. 3,5%), indivizi cu resturi de organ fost găsiţi indivizi cu ochi bine dezvoltaţi (cca. 3,5%), indivizi cu resturi de organ vizual (62%) şi indivizi la care ochiul a regresat total (34,5%). vizual (62%) şi indivizi la care ochiul a regresat total (34,5%).

• La unele specii, ochiul dispare în cursul dezvoltării ontogenetice, astfel că larvele La unele specii, ochiul dispare în cursul dezvoltării ontogenetice, astfel că larvele sau puii au ochi sau puii au ochi funcţionalifuncţionali, în timp ce la adulţi sunt complet , în timp ce la adulţi sunt complet atrofiaţiatrofiaţi. Ex., . Ex., amfibianul amfibianul Proteus sanguineusProteus sanguineus şi crustaceul şi crustaceul CambarusCambarus. Exemple de specii . Exemple de specii subterane la care văzul a regresat complet există pentru majoritatea grupelor de subterane la care văzul a regresat complet există pentru majoritatea grupelor de animale: hidracarieni (animale: hidracarieni (Acherontacarus, WandesiaAcherontacarus, Wandesia), insecte coleoptere (), insecte coleoptere (Trechus, Trechus, AphaenopsAphaenops), crustacee (), crustacee (Cambarus, NiphargusCambarus, Niphargus), peşti (), peşti (Ablyopsis spelaeus, Lucifaga Ablyopsis spelaeus, Lucifaga dentata, Stygicola subteraneadentata, Stygicola subteranea), amfibieni (), amfibieni (Proteus sanguineusProteus sanguineus), mamifere ), mamifere ((Neotoma pensylvanicaNeotoma pensylvanica).).

• Lipsa luminii a provocat la animalele hipogee dezvoltarea puternică a altor simţuri: Lipsa luminii a provocat la animalele hipogee dezvoltarea puternică a altor simţuri: sensibilitatea chimică sensibilitatea chimică şişi olfactivă olfactivă. Simţul . Simţul tactiltactil al animalelor cavernicole este bine al animalelor cavernicole este bine dezvoltat, la unele specii lungimea antenelor depăşind lungimea corpului dezvoltat, la unele specii lungimea antenelor depăşind lungimea corpului (crustaceul decapod (crustaceul decapod Troglocaris schmidtiTroglocaris schmidti). Lipsa ochilor nu înseamnă o ). Lipsa ochilor nu înseamnă o insensibilitate completă faţă de lumină. Organismele hipogee sunt insensibilitate completă faţă de lumină. Organismele hipogee sunt lucifugelucifuge. Ele . Ele percep lumina cu ajutorul tegumentului, la fel ca stadiile filogenetice îndepărtate. percep lumina cu ajutorul tegumentului, la fel ca stadiile filogenetice îndepărtate.

• Absenţa luminii a dus la Absenţa luminii a dus la depigmentarea corpuluidepigmentarea corpului animalelor care trăiesc aici. animalelor care trăiesc aici. Corpul este alb sau transparent. Animalele scoase la suprafaţă se repigmentează. Corpul este alb sau transparent. Animalele scoase la suprafaţă se repigmentează.

• TemperaturaTemperatura cvasi-constantă din mediul subteran cvasi-constantă din mediul subteran (7(7°C ±1°C)°C ±1°C) a condus la pierderea a condus la pierderea mecanismelor de termoreglare. Ca urmare, animalele subterane sunt stenoterme. mecanismelor de termoreglare. Ca urmare, animalele subterane sunt stenoterme. Unele specii precum Unele specii precum NiphargusNiphargus încă mai au mecanisme de termoreglare, fiind găsit încă mai au mecanisme de termoreglare, fiind găsit în apa de izvor mai caldă decât cea freatică, în timp ce crustaceul în apa de izvor mai caldă decât cea freatică, în timp ce crustaceul Crangonyx Crangonyx moare moare dacă temperatura creşte sau scade câteva grade în jurul mediei anuale. dacă temperatura creşte sau scade câteva grade în jurul mediei anuale.

• HranaHrana organismelor cavernicole constă în substanţe organice antrenate de apa de la organismelor cavernicole constă în substanţe organice antrenate de apa de la suprafaţa solului şi din subsol, la care se adaugă resturi fecale ale liliecilor din peşteri suprafaţa solului şi din subsol, la care se adaugă resturi fecale ale liliecilor din peşteri şi substanţe organice provenite din descompunerea cadavrelor organismelor şi substanţe organice provenite din descompunerea cadavrelor organismelor cavernicole sau produse de bacteriile chemiosintetizante. cavernicole sau produse de bacteriile chemiosintetizante.

Această cantitate de hrană este relativ redusă şi inconstantă cantitativ. Din acest Această cantitate de hrană este relativ redusă şi inconstantă cantitativ. Din acest motiv, organismele din subteran sunt rezistente la inaniţie. În cea mai mare parte, motiv, organismele din subteran sunt rezistente la inaniţie. În cea mai mare parte, sunt sunt detritivoredetritivore. Altele îşi procură substanţele organice din apă, prin osmoză . Altele îşi procură substanţele organice din apă, prin osmoză ((osmivoreosmivore). Numai în mod excepţional apar şi răpitori.). Numai în mod excepţional apar şi răpitori.

• UmiditateaUmiditatea mare mare permite unor forme acvatice să trăiască un timp în golurile permite unor forme acvatice să trăiască un timp în golurile subterane pline cu aer (harpacticidul subterane pline cu aer (harpacticidul MorariaMoraria, isopodul , isopodul StenasellusStenasellus, amfipodul , amfipodul NiphargusNiphargus). În acelaşi timp, unele specii care trăiesc în spaţiile aeriene subterane ). În acelaşi timp, unele specii care trăiesc în spaţiile aeriene subterane intră în apă pentru a se hrăni, precum isopodul intră în apă pentru a se hrăni, precum isopodul OniscusOniscus, unele miriapode şi , unele miriapode şi coleoptere cavernicole.coleoptere cavernicole.

• Concentraţia mică de oxigenConcentraţia mică de oxigen din apele subterane este compensată prin creşterea din apele subterane este compensată prin creşterea permeabilităţii tegumentului, astfel că respiraţia poate fi şi de tip tegumentar.permeabilităţii tegumentului, astfel că respiraţia poate fi şi de tip tegumentar.

• Spaţiul freatic redusSpaţiul freatic redus face ca animalele din subteran să aibă o talie redusă: 1-2 face ca animalele din subteran să aibă o talie redusă: 1-2 mm, sau mai puţin (rotifere, gastrotrichi, tardigrade, nematode etc.). Există şi mm, sau mai puţin (rotifere, gastrotrichi, tardigrade, nematode etc.). Există şi organisme de talie mai mare: organisme de talie mai mare: Niphargus puteanusNiphargus puteanus - lătăuşul de peşteră (30 mm), - lătăuşul de peşteră (30 mm), turbelariatul turbelariatul Dendrocoelum infernaleDendrocoelum infernale (15 mm), crustaceul (15 mm), crustaceul Stygodites balcanicusStygodites balcanicus (50 (50 mm). mm).

• Ritmul de viaţăRitmul de viaţă al organismelor hipogee nu are o periodicitate sezonieră ca al organismelor hipogee nu are o periodicitate sezonieră ca la cele de suprafaţă. Condiţiile abiotice fără fluctuaţii sezoniere din mediul la cele de suprafaţă. Condiţiile abiotice fără fluctuaţii sezoniere din mediul subteran fac ca reproducerea să aibă loc tot timpul anului, încât se pot întâlni subteran fac ca reproducerea să aibă loc tot timpul anului, încât se pot întâlni concomitent la aceeaşi specie indivizi aparţinând tuturor etapelor concomitent la aceeaşi specie indivizi aparţinând tuturor etapelor ontogenetice.ontogenetice.

• În organizarea biocenozelor din peşteri, se observă, totuşi, ritmuri În organizarea biocenozelor din peşteri, se observă, totuşi, ritmuri sezoniere. Din cauze necunoscute, trihopterele pătrund vara în peşteri pe sezoniere. Din cauze necunoscute, trihopterele pătrund vara în peşteri pe care le părăsesc toamna. La unele amfipode şi bathysciine din peşteri care le părăsesc toamna. La unele amfipode şi bathysciine din peşteri (troglobionte tipice) s-au observat ritmuri endogene în absenţa alternanţei de (troglobionte tipice) s-au observat ritmuri endogene în absenţa alternanţei de lumină şi întuneric. La ciclopidele din interstiţiile nisipului apelor continentale lumină şi întuneric. La ciclopidele din interstiţiile nisipului apelor continentale s-a observat o periodicitate reproductivă sezonieră. s-a observat o periodicitate reproductivă sezonieră.

• Variaţiile uşoare ale factorilor de mediu din mediul hipogeu se reflectă asupra Variaţiile uşoare ale factorilor de mediu din mediul hipogeu se reflectă asupra evoluţiei lenteevoluţiei lente a organismelor care îl populează. Aici trăiesc numeroase a organismelor care îl populează. Aici trăiesc numeroase specii specii relicterelicte, stadiul lor evolutiv fiind corespunzător preglaciarului sau chiar Erei , stadiul lor evolutiv fiind corespunzător preglaciarului sau chiar Erei Terţiare. Se consideră că organismele hipogee prezintă o Terţiare. Se consideră că organismele hipogee prezintă o întârziere întârziere filogeneticăfilogenetică faţă de evoluţia celor de suprafaţă. faţă de evoluţia celor de suprafaţă.

• ConservareaConservarea acestor ecosisteme pune probleme datorită rapidului transfer acestor ecosisteme pune probleme datorită rapidului transfer al apei prin acviferele carstice. Poluanţii pot pătrunde rapid în acvifer şi trece al apei prin acviferele carstice. Poluanţii pot pătrunde rapid în acvifer şi trece prin acesta cu minimă filtrare, într-un timp insuficient pentru ca procesele prin acesta cu minimă filtrare, într-un timp insuficient pentru ca procesele naturale de degradare să opereze. Peşterile calcaroase sunt o resursă naturale de degradare să opereze. Peşterile calcaroase sunt o resursă neregenerabilă. neregenerabilă.

Zona hiporeicăZona hiporeică

Toate ecosistemele au frontiere sau zone de contact între componentele lorToate ecosistemele au frontiere sau zone de contact între componentele lor ((ecotonuriecotonuri)). Aceste hotare delimitează fâşii sau interfeţe între două sau mai . Aceste hotare delimitează fâşii sau interfeţe între două sau mai multe regiuni în care au loc procese ecologice diferite. Una dintre cele mai bine multe regiuni în care au loc procese ecologice diferite. Una dintre cele mai bine cunoscute frontiere este interfaţa pământ/apăcunoscute frontiere este interfaţa pământ/apă.. Nu la fel de evidentă este Nu la fel de evidentă este interfaţa între apa subterană şi apa de suprafaţă. interfaţa între apa subterană şi apa de suprafaţă.

• Interfaţa Interfaţa apă subterană/apă de suprafaţăapă subterană/apă de suprafaţă este un loc de schimb hidrologic, este un loc de schimb hidrologic, zona dinamică de tranziţie care reglează fluxurile de energie şi nutrienţi între zona dinamică de tranziţie care reglează fluxurile de energie şi nutrienţi între compartimentele de suprafaţă şi subteran. compartimentele de suprafaţă şi subteran.

• Ratele de transfer ale acestor căi de trecere depind de permeabilitatea Ratele de transfer ale acestor căi de trecere depind de permeabilitatea interfeţei. interfeţei.

• Hotarele interfeţei sunt elastice, fluctuând cu schimbările în descărcările de Hotarele interfeţei sunt elastice, fluctuând cu schimbările în descărcările de suprafaţă, ridicarea pânzei de apă şi variaţiile permeabilităţii. suprafaţă, ridicarea pânzei de apă şi variaţiile permeabilităţii.

Sunt recunocute trei tipuri majore de Sunt recunocute trei tipuri majore de ecotonecoton: : • Interfaţa sol/acvifer carstic; Interfaţa sol/acvifer carstic; • Izvoare în acvifere carstice şi poroase; Izvoare în acvifere carstice şi poroase; • Interfaţa dintre râuri şi ape subterane (Interfaţa dintre râuri şi ape subterane (zona hiporeicăzona hiporeică).).

Zona hiporeicăZona hiporeică (regiunea de schimb între apa de suprafaţă şi cea subterană), (regiunea de schimb între apa de suprafaţă şi cea subterană), este un ecoton: zonă de tensiune ecologică, adică ridicată stare de competiţie este un ecoton: zonă de tensiune ecologică, adică ridicată stare de competiţie interspecifică între două combinaţii de specii (aparţinând la două ecosisteme).interspecifică între două combinaţii de specii (aparţinând la două ecosisteme).

Hotarele acesteia fluctuează în funcţie de adâncimea şi volumul schimbului de Hotarele acesteia fluctuează în funcţie de adâncimea şi volumul schimbului de apă cu curentul de suprafaţă. Spaţiile interstiţiale saturate ale pietrişului apă cu curentul de suprafaţă. Spaţiile interstiţiale saturate ale pietrişului adăpostesc multe specii noi pentru ştiinţă.adăpostesc multe specii noi pentru ştiinţă.

Alimentarea cu apă a mediului hiporeic Alimentarea cu apă a mediului hiporeic

• Nevertebratele de sub albia râului (Nevertebratele de sub albia râului (hyporheosulhyporheosul) reprezintă o comunitate de ) reprezintă o comunitate de populaţii clasificate fenologic în ocazionale şi permanente. populaţii clasificate fenologic în ocazionale şi permanente.

• Hiporeosul permanent poate fi împărţit într-un grup mai apropiat de suprafaţă Hiporeosul permanent poate fi împărţit într-un grup mai apropiat de suprafaţă ((hiporeic de mică adâncimehiporeic de mică adâncime) şi unul mai profund, hipogeu () şi unul mai profund, hipogeu (freaticfreatic). Distincţia ). Distincţia aceasta este posibilă, deoarece cele două subseturi diferă ca fiziologie şi aceasta este posibilă, deoarece cele două subseturi diferă ca fiziologie şi comportament. Această clasificare bazată în principal pe locul în care apar comportament. Această clasificare bazată în principal pe locul în care apar nevertebratele, oferă informaţii despre rolul lor în legătura zonei hiporeice cu nevertebratele, oferă informaţii despre rolul lor în legătura zonei hiporeice cu celelalte compartimente ale ecosistemelor. De ex., stadiile aeriene ale amfibitelor celelalte compartimente ale ecosistemelor. De ex., stadiile aeriene ale amfibitelor (ex., plecoptere) sunt pradă pentru păsările insectivore din zona ripariană. (ex., plecoptere) sunt pradă pentru păsările insectivore din zona ripariană.

• Zona hiporeică oferă refugiu pentru nevertebratele de suprafaţă (Zona hiporeică oferă refugiu pentru nevertebratele de suprafaţă (hiporeos hiporeos ocazionalocazional) care evită curenţii puternici, temperaturile extreme ale apei, secarea ) care evită curenţii puternici, temperaturile extreme ale apei, secarea apelor de suprafaţă, prădătorii şi alterările chimismului apei, datorate activităţilor apelor de suprafaţă, prădătorii şi alterările chimismului apei, datorate activităţilor umane. umane.

• Activitatea de îngropare, în special în sedimentele fine, alterează dimensiunile Activitatea de îngropare, în special în sedimentele fine, alterează dimensiunile porilor şi viteza apei interstiţiale modificând gradientele chimice şi redox. În zonele porilor şi viteza apei interstiţiale modificând gradientele chimice şi redox. În zonele de de downwellingdownwelling, astfel de activităţi de îngropare pot permite pătrunderea , astfel de activităţi de îngropare pot permite pătrunderea oxigenului dizolvat mai adânc în zona hiporeică, permiţând colonizarea cu alte oxigenului dizolvat mai adânc în zona hiporeică, permiţând colonizarea cu alte nevertebrate hiporeice şi promovând procesele aerobe în sedimentele mai adânci. nevertebrate hiporeice şi promovând procesele aerobe în sedimentele mai adânci. În sfârşit, nevertebratele hiporeice pot acţiona ca În sfârşit, nevertebratele hiporeice pot acţiona ca vectorivectori ai sporilor de fungi şi ai ai sporilor de fungi şi ai bacteriilor. Unii reprezentanţi ai hiporeosului permanent sunt crustacee relativ bacteriilor. Unii reprezentanţi ai hiporeosului permanent sunt crustacee relativ mari (sincaride, isopode şi amfipode) până la 15 mm. mari (sincaride, isopode şi amfipode) până la 15 mm.

• Aceste nevertebrate produc mici curenţi de apă prin spaţiile interstiţiale şi pot Aceste nevertebrate produc mici curenţi de apă prin spaţiile interstiţiale şi pot contribui indirect la creşterea turbidităţii. Activitatea de hrănire a nevertebratelor contribui indirect la creşterea turbidităţii. Activitatea de hrănire a nevertebratelor hiporeice (ex., oligochete) se pare că reglează creşterea bacteriană şi previne hiporeice (ex., oligochete) se pare că reglează creşterea bacteriană şi previne înfundarea prematură a porilor. Isopodele şi amfipodele de sub suprafaţă elimină înfundarea prematură a porilor. Isopodele şi amfipodele de sub suprafaţă elimină bulgări mari de materii fecale, care se acumulează în spaţiile interstiţiale şi joacă bulgări mari de materii fecale, care se acumulează în spaţiile interstiţiale şi joacă un rol în menţinerea deschisă a sistemelor interstiţiale. Aceşti bulgări atrag un rol în menţinerea deschisă a sistemelor interstiţiale. Aceşti bulgări atrag detritivorele hiporeice.detritivorele hiporeice.

Bentos de suprafaţă (ex., Simuliidae)

Hiporeos ocazional (ex., Chironomidae)

Amfibionţi (ex., larve de Plecoptere)

Hiporeos permanent = stigobionţi

(ex., unele copepode)

Clasificarea funţională a hiporeosului pe baza fenologiei

(după Gibert et al., 1994)

• Produşii de excreţie ai populaţiilor dense de nevertebrate (ex., Produşii de excreţie ai populaţiilor dense de nevertebrate (ex., oligochete, larve de chironomide) pot creşte nivelul de carbon organic oligochete, larve de chironomide) pot creşte nivelul de carbon organic dizolvat din sediment, crescând eliberarea de azot şi fosfor. dizolvat din sediment, crescând eliberarea de azot şi fosfor. Combinaţia densităţilor mari de hiporeos şi concentraţiilor ridicate de Combinaţia densităţilor mari de hiporeos şi concentraţiilor ridicate de oxigen în zonele de oxigen în zonele de downwellingdownwelling poate asigura un habitat favorabil poate asigura un habitat favorabil pentru microbii aerobi. pentru microbii aerobi.

• Nevertebratele hiporeice se pot mişca pe distanţe apreciabile vertical, Nevertebratele hiporeice se pot mişca pe distanţe apreciabile vertical, lateral sau în susul curentului apei pe aşa numite lateral sau în susul curentului apei pe aşa numite coridoare coridoare hiporeicehiporeice şi devin disponibile pentru consumatorii epigei. Inundaţiile şi devin disponibile pentru consumatorii epigei. Inundaţiile pot creşte densitatea hiporeosului. pot creşte densitatea hiporeosului.

• Sub impactul activităţii umane, se reduce conectivitatea zonei Sub impactul activităţii umane, se reduce conectivitatea zonei hiporeice, se alterează procesele de schimb şi se contaminează hiporeice, se alterează procesele de schimb şi se contaminează ecotonul cu toxine şi poluanţi. Eutrofizarea datorată aportului de apă ecotonul cu toxine şi poluanţi. Eutrofizarea datorată aportului de apă uzată poate duce la formarea unor pături algale dense care duc la uzată poate duce la formarea unor pături algale dense care duc la înmâlirea şi colmatarea spaţiului interstiţial. Aceasta din urmă reduce înmâlirea şi colmatarea spaţiului interstiţial. Aceasta din urmă reduce spaţiul de locuit şi aportul de apă oxigenată, afectând negativ spaţiul de locuit şi aportul de apă oxigenată, afectând negativ calitatea hranei calitatea hranei biofilmelor hiporeicebiofilmelor hiporeice. .

• NNevertebratele hiporeice din sistemul de apă potabilă, reprezintă o evertebratele hiporeice din sistemul de apă potabilă, reprezintă o problemă, deoarece găzduiesc o varietate de bacterii, din care unele problemă, deoarece găzduiesc o varietate de bacterii, din care unele potenţial patogene pentru om, protejându-le de inactivarea cu clor sau potenţial patogene pentru om, protejându-le de inactivarea cu clor sau monocloramină (ex., monocloramină (ex., Proasellus strouhaliProasellus strouhali în Australia) sau nimfele în Australia) sau nimfele amfibite de plecoptere din Flathead River, Montana (SUA).amfibite de plecoptere din Flathead River, Montana (SUA).

Nevertebrate caracteristice zonei hiporeiceNevertebrate caracteristice zonei hiporeice: 1. : 1. Troglochaetus berneckiTroglochaetus bernecki; 2. ; 2. Parawandesia chappuisiParawandesia chappuisi; 3. ; 3. Momonides lundbladiMomonides lundbladi; 4. ; 4. ParastenocarisParastenocaris sp.; 5. sp.; 5. Bathynella Bathynella natansnatans; 6. ; 6. Iberobathynella fageiIberobathynella fagei; 7. ; 7. MicrocharonMicrocharon sp.; 8. sp.; 8. AngelieraAngeliera sp.; 9. sp.; 9. StenasellusStenasellus sp.; sp.; 10. 10. Bogidiella albertimagniBogidiella albertimagni; 11. ; 11. Ingolfiella acherontisIngolfiella acherontis; 12. ; 12. Salentinella angelieriSalentinella angelieri; 13. ; 13. Niphargus jugoslaviusNiphargus jugoslavius

BIODIVERSITATEA MEDIILOR ACVATICE LOTICEBIODIVERSITATEA MEDIILOR ACVATICE LOTICE(APE CURGĂTOARE)(APE CURGĂTOARE)

• LimnobiologiaLimnobiologia este ramura Hidrobiologiei care se ocupă cu studiul este ramura Hidrobiologiei care se ocupă cu studiul biodiversităţii diun lacuri, ape curgătoare şi pânze freatice, adică aşa-biodiversităţii diun lacuri, ape curgătoare şi pânze freatice, adică aşa-numitele numitele apeape interioare interioare..

• Sunt ecosisteme acvatice cu caracter permanent, de obicei, a căror apă Sunt ecosisteme acvatice cu caracter permanent, de obicei, a căror apă sese deplasează gravitaţional de la izvor spre vărsare, printr-o depresiune deplasează gravitaţional de la izvor spre vărsare, printr-o depresiune numită albie, canumită albie, ca urmare a diferenţei de altitudine faţă de nivelul mării. urmare a diferenţei de altitudine faţă de nivelul mării. PotamologiaPotamologia se ocupă cuse ocupă cu studiul apelor curgătoare; studiul apelor curgătoare; potamospotamos = râu = râu (grec.).(grec.).

• Apele curgătoare au o natură 4 dimensională =Apele curgătoare au o natură 4 dimensională = ""continuumcontinuum biologicbiologic" " (Ward, 1989), cu gradienţi longitudinali, verticali, laterali şi(Ward, 1989), cu gradienţi longitudinali, verticali, laterali şi temporali temporali care influenţează procesele fizico-chimice, hidro-morfologice şi care influenţează procesele fizico-chimice, hidro-morfologice şi biologice.biologice.

• Adâncimea relativ micăAdâncimea relativ mică a apelor curgătoare face ca presiunea a apelor curgătoare face ca presiunea hidrostatică să nu aibă rol înhidrostatică să nu aibă rol în distribuţia organismelor distribuţia organismelor potamofilepotamofile..

• Lăţimea apelor curgătoare depinde de debitul apei şi variază de la Lăţimea apelor curgătoare depinde de debitul apei şi variază de la câţivacâţiva metri la km, la vărsarea marilor fluvii. Obişnuit, curgerea apei se metri la km, la vărsarea marilor fluvii. Obişnuit, curgerea apei se face printr-o albie,face printr-o albie, numită şi numită şi albia minorăalbia minoră. În timpul creşterii apelor . În timpul creşterii apelor datorită precipitaţiilor, apeledatorită precipitaţiilor, apele acoperă şi zona adiacentă, adică acoperă şi zona adiacentă, adică albia albia majorămajoră, modificându-şi sensibil lăţimea., modificându-şi sensibil lăţimea.

• Curentul apei sau viteza de curgere a apei depinde de: înclinarea Curentul apei sau viteza de curgere a apei depinde de: înclinarea pantei, pantei, denivelările albiei, distanţa dintre maluri, adâncimea apei. În denivelările albiei, distanţa dintre maluri, adâncimea apei. În lungul unei ape, de lalungul unei ape, de la izvor spre vărsare, are loc o diminuare a vitezei izvor spre vărsare, are loc o diminuare a vitezei de curgere, datorită micşorării panteide curgere, datorită micşorării pantei şi intensificării fenomenelor de şi intensificării fenomenelor de frecare. Curgerea apei are loc în toată masa ei, dar cufrecare. Curgerea apei are loc în toată masa ei, dar cu viteză diferită, viteză diferită, ceea ce determină apariţia a ceea ce determină apariţia a doi biotopi distincţidoi biotopi distincţi: biotopul lotic şi: biotopul lotic şi biotopul lentic.biotopul lentic.

• Biotopul loticBiotopul lotic este zona în care viteza apei este mare. Organismele este zona în care viteza apei este mare. Organismele planctonice ajung aici doar accidental, biotopul fiind populat de planctonice ajung aici doar accidental, biotopul fiind populat de organisme bentonice organisme bentonice bine fixate pe substrat sau organisme bune bine fixate pe substrat sau organisme bune înotătoare. Viteza curentului,înotătoare. Viteza curentului, granulometria substratului, dinamica granulometria substratului, dinamica fluidului, cantitatea şi calitatea sestonului şifluidului, cantitatea şi calitatea sestonului şi regimul termic reprezintă regimul termic reprezintă gradienţi abiotici majori care afectează distribuţia şigradienţi abiotici majori care afectează distribuţia şi abundenţa abundenţa macronevertebratelor lotice.macronevertebratelor lotice.

• Biotopul lenticBiotopul lentic este zona cu viteză redusă a apei. Alături de este zona cu viteză redusă a apei. Alături de organismeleorganismele bentonice şi nectonice, se dezvoltă un plancton specific bentonice şi nectonice, se dezvoltă un plancton specific apelor curgătoare, numitapelor curgătoare, numit potamoplanctonpotamoplancton. . Începând de la izvor spre Începând de la izvor spre vărsare, biotopul lotic se restrânge iarvărsare, biotopul lotic se restrânge iar cel lentic se extinde, astfel că, cel lentic se extinde, astfel că, în zona de vărsare a marilor fluvii, biotopul lenticîn zona de vărsare a marilor fluvii, biotopul lentic predomină.predomină.

• Viteza curentului apei determină orientarea, mişcarea, forma Viteza curentului apei determină orientarea, mişcarea, forma organismelor şiorganismelor şi numărul de specii, de-a lungul unei ape curgătoare. numărul de specii, de-a lungul unei ape curgătoare. Organismele nectonice din apeleOrganismele nectonice din apele curgătoare sunt curgătoare sunt reotacticereotactice, adică , adică au tendinţa de a urca contra curentului,au tendinţa de a urca contra curentului, compensând astfel puterea compensând astfel puterea de spălare a apei în mişcare. de spălare a apei în mişcare.

• Viteza curentului de apăViteza curentului de apă influenţează forma corpului peştilor din influenţează forma corpului peştilor din apele curgătoare. Profilul transversal alapele curgătoare. Profilul transversal al corpului este cu atât mai corpului este cu atât mai rotund cu cât viteza apei în care trăieşte este mai mare.rotund cu cât viteza apei în care trăieşte este mai mare.

• Peştii din apele de munte au corpul fusiform, rotund în secţiune Peştii din apele de munte au corpul fusiform, rotund în secţiune transversală.transversală.

• În zona superioară a unei ape curgătoare, unde transparenţa este În zona superioară a unei ape curgătoare, unde transparenţa este ridicată, seridicată, se instalează o instalează o biodermăbiodermă formată din alge şi muşchi. În formată din alge şi muşchi. În zona inferioară, cuzona inferioară, cu transparenţă redusă la câţiva cm, dezvoltarea transparenţă redusă la câţiva cm, dezvoltarea vegetaţiei planctonice şi bentonice estevegetaţiei planctonice şi bentonice este limitată. Vegetaţia râurilor limitată. Vegetaţia râurilor este dominată de specii de briofite ca: este dominată de specii de briofite ca: FontinalisFontinalis antipyretica, antipyretica, Cinclidotus fontinaloides, Brachytecium rivulareCinclidotus fontinaloides, Brachytecium rivulare ş.a., însoţite de ş.a., însoţite de unele plante unele plante reobiontereobionte precum piciorul cocoşului fluviatil precum piciorul cocoşului fluviatil ((Batrachium fluitansBatrachium fluitans).).

IzvoareleIzvoarele

IzvoareleIzvoarele constituie originea reţelei hidrografice a apelor curgătoare şi constituie originea reţelei hidrografice a apelor curgătoare şi apar la locul unde un strat acvifer iese la suprafaţa solului. În funcţie apar la locul unde un strat acvifer iese la suprafaţa solului. În funcţie de originea lor, acestea prezintă o serie de caracteristici fizice şi de originea lor, acestea prezintă o serie de caracteristici fizice şi chimice precum:chimice precum:

• sunt sărace în oxigen, dar conţin mult CO2 stocat ca bicarbonaţi. sunt sărace în oxigen, dar conţin mult CO2 stocat ca bicarbonaţi. Bicarbonatul de calciu din apele izvoarelor pierde la suprafaţă CO2 şi Bicarbonatul de calciu din apele izvoarelor pierde la suprafaţă CO2 şi se transformă în carbonat de calciu care se depune ca travertin;se transformă în carbonat de calciu care se depune ca travertin;

• au o temperatură constantă şi relativ coborâtă, în jur de 8°C, au o temperatură constantă şi relativ coborâtă, în jur de 8°C, exceptând izvoarele termale cu temperaturi mai ridicate decât ale exceptând izvoarele termale cu temperaturi mai ridicate decât ale mediului;mediului;

• reacţia ionică a apei este neutră, dar se alcalinizează datorită reacţia ionică a apei este neutră, dar se alcalinizează datorită pierderii CO2, care se degajă în atmosferă sau este utilizat de plante pierderii CO2, care se degajă în atmosferă sau este utilizat de plante în procesul de asimilaţie clorofiliană.în procesul de asimilaţie clorofiliană.

După origine şi gradul de adaptare la viaţa de izvor, organismele După origine şi gradul de adaptare la viaţa de izvor, organismele crenobiontecrenobionte pot forma trei grupe mari: pot forma trei grupe mari:

• crenobiicrenobii, care trăiesc numai în apa izvoarelor;, care trăiesc numai în apa izvoarelor;• crenofilecrenofile, care trăiesc în apa de izvor, dar pot fi găsite şi în alte ape;, care trăiesc în apa de izvor, dar pot fi găsite şi în alte ape;• crenoxenecrenoxene, care ajung accidental în apa izvoarelor., care ajung accidental în apa izvoarelor.• Ramura limnologiei care studiază în special organismele care trăiesc Ramura limnologiei care studiază în special organismele care trăiesc

în izvoare seîn izvoare se numeştenumeşte crenobiologiecrenobiologie; ; krenekrene=izvor (grec.).=izvor (grec.).

După forţa cu care apa ţâşneşte din pământ, debitul apei şi viteza După forţa cu care apa ţâşneşte din pământ, debitul apei şi viteza curentului de apă care se formează, izvoarele pot fi:curentului de apă care se formează, izvoarele pot fi:

• limnocrenelimnocrene, care au aspectul unor bazine mici, în care apa iese de jos , care au aspectul unor bazine mici, în care apa iese de jos în sus sau lateral. în sus sau lateral. Acestea au debit relativ modest, fundul bazinului fiind căptuşit cu mâl Acestea au debit relativ modest, fundul bazinului fiind căptuşit cu mâl sau nisip. Excedentul de apă se scurge formând pârâiaşe invadate de sau nisip. Excedentul de apă se scurge formând pârâiaşe invadate de vegetaţie. Curentul apei este slab, bazinul fiind populat frecvent de vegetaţie. Curentul apei este slab, bazinul fiind populat frecvent de forme forme lenticelentice, precum larve de diptere, larve şi adulţi de coleoptere, , precum larve de diptere, larve şi adulţi de coleoptere, larve de trichoptere şi plecoptere, crustacee (larve de trichoptere şi plecoptere, crustacee (CandonaCandona), viermi ), viermi ((Tubifex, LumbriculusTubifex, Lumbriculus), mormoloci şi forme tinere de ), mormoloci şi forme tinere de Salamandra Salamandra maculosamaculosa..

• Vegetaţia este în general săracă; în izvoarele reci, predomină algele Vegetaţia este în general săracă; în izvoarele reci, predomină algele aurii (aurii (Hydrurus foetidusHydrurus foetidus), cele verzi, albastru-verzi şi diatomeele, iar în ), cele verzi, albastru-verzi şi diatomeele, iar în cele cu ape termale specii de cianobacterii ca: cele cu ape termale specii de cianobacterii ca: Phormidium laminosum, Phormidium laminosum, Aphanocapsa thermalisAphanocapsa thermalis. .

• Fauna izvoarelor reci, cu o temperatură constantă, alimentate de Fauna izvoarelor reci, cu o temperatură constantă, alimentate de pânzele cu apă subterană, cuprinde animale ubicviste, care au urcat pe pânzele cu apă subterană, cuprinde animale ubicviste, care au urcat pe pârâu în sus, alături de multe specii endemice sau puternic stenoterme pârâu în sus, alături de multe specii endemice sau puternic stenoterme ((Crenobia alpina, BithinellaCrenobia alpina, Bithinella, larve de insecte) considerate relicte ale , larve de insecte) considerate relicte ale faunei glaciale, rude ale speciilor alpino-boreale. Sub pietre se găsesc faunei glaciale, rude ale speciilor alpino-boreale. Sub pietre se găsesc troglobii oarbe şi incolore ca amfipodul troglobii oarbe şi incolore ca amfipodul Niphargus, Niphargus, turbelariatulturbelariatul Planaria Planaria vittavitta, lipitoarea , lipitoarea Herpobdella absoloniHerpobdella absoloni, care trăiesc şi în apele , care trăiesc şi în apele întunecoase din fundul lacurilor, din peşteri şi în pânzele freatice, de întunecoase din fundul lacurilor, din peşteri şi în pânzele freatice, de unde au putut fi smulse şi aduse în şuvoiul de apă primăvara sau după unde au putut fi smulse şi aduse în şuvoiul de apă primăvara sau după unele ploi mari.unele ploi mari.

• reocrenereocrene, caracteristice regiunilor calcaroase sau prezente în , caracteristice regiunilor calcaroase sau prezente în lungul faliilor bogate în precipitaţii. lungul faliilor bogate în precipitaţii. Debitul lor este mare, apa ţâşneşte cu putere din stâncă, este Debitul lor este mare, apa ţâşneşte cu putere din stâncă, este de bună calitate şi este adesea utilizată pentru alimentarea cu de bună calitate şi este adesea utilizată pentru alimentarea cu apă a localităţilor. Viteza curentului este mare, vegetaţia apă a localităţilor. Viteza curentului este mare, vegetaţia proprie lipseşte, fauna este săracă, fiind reprezentată prin: proprie lipseşte, fauna este săracă, fiind reprezentată prin: planarii (planarii (Dugesia, PolycelisDugesia, Polycelis), crustacee (), crustacee (GammarusGammarus), ), gasteropode mici (gasteropode mici (AncylusAncylus), larve de trichoptere (), larve de trichoptere (Agapetus, Agapetus, HydropsycheHydropsyche). Când condiţiile sunt favorabile, în izvoarele ). Când condiţiile sunt favorabile, în izvoarele reocrene îşi depune icrele păstrăvul de râu (reocrene îşi depune icrele păstrăvul de râu (Salmo trutta farioSalmo trutta fario).).

• helocrenehelocrene (izvoare de bahnă), cu debit mic. (izvoare de bahnă), cu debit mic. Apa musteşte în sol, formând o zonă mocirloasă, cu vegetaţie Apa musteşte în sol, formând o zonă mocirloasă, cu vegetaţie caracteristică. În perioadele cu precipitaţii multe, apa se scurge caracteristică. În perioadele cu precipitaţii multe, apa se scurge din aceste izvoare, formând mici pârâiaşe, în timp ce vara din aceste izvoare, formând mici pârâiaşe, în timp ce vara izvorul seacă iar solul se usucă. Vegetaţia este săracă, lipsa de izvorul seacă iar solul se usucă. Vegetaţia este săracă, lipsa de hrană stabilă face ca fauna să fie săracă, de asemenea.hrană stabilă face ca fauna să fie săracă, de asemenea.

• Există situaţii când un izvor întruneşte caracteristicile a două Există situaţii când un izvor întruneşte caracteristicile a două sau chiar trei tipuri de izvoare descrise mai sus; ex., râul sau chiar trei tipuri de izvoare descrise mai sus; ex., râul Moldova are un izvor de tip Moldova are un izvor de tip limnoreohelocrenlimnoreohelocren..

După modul în care apa iese din sol, putem deosebi două categorii mari de După modul în care apa iese din sol, putem deosebi două categorii mari de izvoare:izvoare:

• ascendenteascendente, în care apa are un traseu iniţial descendent, umple fisurile , în care apa are un traseu iniţial descendent, umple fisurile scoarţei apoi, datorită presiunii hidrostatice formate, iese la suprafaţă;scoarţei apoi, datorită presiunii hidrostatice formate, iese la suprafaţă;

• descendentedescendente, în care apa coboară datorită înclinaţiei pantei şi forţei de , în care apa coboară datorită înclinaţiei pantei şi forţei de gravitaţie, şi iese la suprafaţă acolo unde stratul acvifer erodează roca.gravitaţie, şi iese la suprafaţă acolo unde stratul acvifer erodează roca.

O categorie aparte o constituieO categorie aparte o constituie izvoarele termaleizvoarele termale, a căror apă depăşeşte la , a căror apă depăşeşte la ieşirea din sol temperatura maximă a apelor de suprafaţă (30°C). În izvoarele ieşirea din sol temperatura maximă a apelor de suprafaţă (30°C). În izvoarele termale, la suprafaţă există un strat subţire de alge albastre, iar în adâncime termale, la suprafaţă există un strat subţire de alge albastre, iar în adâncime sunt două straturi de bacterii. Temperatura acestor izvoare este determinată sunt două straturi de bacterii. Temperatura acestor izvoare este determinată de temperatura substratelor geologice pe care le străbat, de unde şi de temperatura substratelor geologice pe care le străbat, de unde şi denumirea de denumirea de izvoareizvoare geotermalegeotermale..

În funcţie de temperatura lor, izvoarele geotermale pot fi:În funcţie de temperatura lor, izvoarele geotermale pot fi:• hipotermalehipotermale, (20-36°C);, (20-36°C);• termaletermale (36-37°C); (36-37°C);• mezotermalemezotermale (37-42°C); (37-42°C);• hipertermalehipertermale (peste 42°C).(peste 42°C).

Când mineralizarea izvoarelor termale este mare, acestea se numesc Când mineralizarea izvoarelor termale este mare, acestea se numesc termo-termo-mineraleminerale.. CrenologiaCrenologia se ocupă cu studiul izvoarelor minerale terapeutice. se ocupă cu studiul izvoarelor minerale terapeutice.

• Fauna şi flora izvoarelor termale sunt de tip stenoterm termofil. În imediata Fauna şi flora izvoarelor termale sunt de tip stenoterm termofil. În imediata apropiere a izvoarelor termale trăiesc specii care suportă temperaturi ridicate, apropiere a izvoarelor termale trăiesc specii care suportă temperaturi ridicate, precum protozoarul precum protozoarul Nasula elegansNasula elegans (50-52°C), crustaceul (50-52°C), crustaceul Cypris balnearisCypris balnearis (45°C), insecte: (45°C), insecte: Hydrobius orbicularisHydrobius orbicularis (50°C), peşti: (50°C), peşti: Scardinius racovitzaiScardinius racovitzai (28- (28-40°C) sau cianobacterii: 40°C) sau cianobacterii: Aphanizomenon floss-aquaeAphanizomenon floss-aquae (70°C, la Herculane). (70°C, la Herculane).

PâraielePâraiele• Pâraiele de munte, rezultate din apele izvoarelor limnocrene şi reocrene, se Pâraiele de munte, rezultate din apele izvoarelor limnocrene şi reocrene, se

caracterizează printr-o pantă pronunţată, viteză mare de curgere (5-6 m s-caracterizează printr-o pantă pronunţată, viteză mare de curgere (5-6 m s-1), debit1), debit redus. Temperatura este scăzută totredus. Temperatura este scăzută tot timpul anului, iar variaţiile timpul anului, iar variaţiile sezoniere mici.sezoniere mici.

• Pâraiele de munte au temperaturi sub 14Pâraiele de munte au temperaturi sub 14 °C, diferenţele de temperatură °C, diferenţele de temperatură între varăîntre vară şişi iarnă sunt reduse (7-8 °C) şi sunt bogate în oxigen (6-7 cm3 l-1).iarnă sunt reduse (7-8 °C) şi sunt bogate în oxigen (6-7 cm3 l-1).

• Producătorii primari sunt reprezentaţi prin muşchi (Producătorii primari sunt reprezentaţi prin muşchi (Fontinalis antipyretica,Fontinalis antipyretica, Platyhypnidium riparoidesPlatyhypnidium riparoides), bine fixaţi pe pietre şi alge microscopice şi ), bine fixaţi pe pietre şi alge microscopice şi filamentoase ce formează bioderma vegetală pe bolovani.filamentoase ce formează bioderma vegetală pe bolovani.

• Fauna este reprezentată de: planarii, plecoptere, efemeroptere şi Fauna este reprezentată de: planarii, plecoptere, efemeroptere şi trichoptere,trichoptere, la care se adaugă larvele unor diptere oxifile (la care se adaugă larvele unor diptere oxifile (Simulium, Simulium, TanytarsusTanytarsus), lătăuşul), lătăuşul ((GammarusGammarus) şi gastropodul ) şi gastropodul AncylusAncylus. Ihtiofauna este . Ihtiofauna este formată din păstrăviformată din păstrăvi ((Salmo trutta farioSalmo trutta fario), boiştean (), boiştean (Phoxinus phoxinusPhoxinus phoxinus) şi ) şi zglăvoazglăvoaca (ca (Cottus gobioCottus gobio).).

• În apropierea malurilor se formează un biotop marginal, în care cresc planteÎn apropierea malurilor se formează un biotop marginal, în care cresc plante hidrofile (hidrofile (Veronica, CalitricheVeronica, Calitriche), briofite, alge albastre. Printre acestea trăiesc), briofite, alge albastre. Printre acestea trăiesc numeroase nevertebrate acvatice.numeroase nevertebrate acvatice.

RâurileRâurile

• Sunt ecosisteme acvatice cu caracter Sunt ecosisteme acvatice cu caracter permanentpermanent, formate din , formate din confluenţaconfluenţa mai multor pâraie/izvoare. mai multor pâraie/izvoare.

• Au o albie largă, adâncă şi stabilă, cu maluri joase şi puţin abrupte. Au o albie largă, adâncă şi stabilă, cu maluri joase şi puţin abrupte. DebitulDebitul apei este crescut prin aportul afluenţilor. Viteza apei este apei este crescut prin aportul afluenţilor. Viteza apei este redusă iar variaţiile termiceredusă iar variaţiile termice mari. Sursa primară de apă o constituie mari. Sursa primară de apă o constituie precipitaţiile atmosferice. Lungimea râurilorprecipitaţiile atmosferice. Lungimea râurilor este variabilă. Se varsă în este variabilă. Se varsă în râuri mai mari, lacuri, fluvii sau direct în mare. Bazinelerâurilor râuri mai mari, lacuri, fluvii sau direct în mare. Bazinelerâurilor endoreice nu se varsă în ocean, ci sfârşesc în general în aval într-un lacendoreice nu se varsă în ocean, ci sfârşesc în general în aval într-un lac terminal. Ex., Iordanul se varsă în Marea Moartă; Marea Aral este lac terminal. Ex., Iordanul se varsă în Marea Moartă; Marea Aral este lac terminal. Înterminal. În timpul verii, numeroase râuri din Algeria nu ajung la mare, timpul verii, numeroase râuri din Algeria nu ajung la mare, ci se preling în albiile lor.ci se preling în albiile lor.

• Un râu se împarte de la izvor spre vărsare în: curs Un râu se împarte de la izvor spre vărsare în: curs superiorsuperior, , mijlociumijlociu şi şi inferiorinferior..

• Porţiunea înaltă are pante înalte, predomină Porţiunea înaltă are pante înalte, predomină eroziuneaeroziunea, substratul , substratul esteeste format de obicei din blocuri mari, viteza curgerii este mare, format de obicei din blocuri mari, viteza curgerii este mare, turbulenţa este mare (o turbulenţa este mare (o mai bună oxigenare), mineralizarea este mai bună oxigenare), mineralizarea este redusă. În porţiunea medie predominăredusă. În porţiunea medie predomină transportul sedimentelor, transportul sedimentelor, pantele sunt mici, temperatura mare. În porţiuneapantele sunt mici, temperatura mare. În porţiunea inferioară, de inferioară, de câmpie se produce câmpie se produce sedimentareasedimentarea (sedimentele sunt fine), iar pantele (sedimentele sunt fine), iar pantele sunt mici; configuraţia albiei se poate modifica, datorită eroziunii sunt mici; configuraţia albiei se poate modifica, datorită eroziunii malurilor, fapt cemalurilor, fapt ce conduce la formarea de meandre. Uneori, albia conduce la formarea de meandre. Uneori, albia minoră a râului se îndreaptă iarminoră a râului se îndreaptă iar meandrele pierd legătura cu râul, meandrele pierd legătura cu râul, transformându-se îtransformându-se înn braţe moartebraţe moarte..

ZZonarea lui Illies şi Botoşăneanu, şi a lui Huet, onarea lui Illies şi Botoşăneanu, şi a lui Huet, în ordinea drenajului pe un bazin versantîn ordinea drenajului pe un bazin versant

Comunităţile de organisme din râuriComunităţile de organisme din râuri

• În apele curgătoare cu regim complex şi bazin hidrografic relativ întins seÎn apele curgătoare cu regim complex şi bazin hidrografic relativ întins se deosebesc deosebesc douădouă zone distinctezone distincte::

• • cu ape mici şi curent puternic, cu albia formată din roci dure iar bentalulcu ape mici şi curent puternic, cu albia formată din roci dure iar bentalul lipsit de mâl. lipsit de mâl.

• Zona este populată cu organisme sesile, fixate pe substrat (biotecton şi Zona este populată cu organisme sesile, fixate pe substrat (biotecton şi zoobentos) şizoobentos) şi cu specii nectonice, bune înotătoare. Această zonă poate fi cu specii nectonice, bune înotătoare. Această zonă poate fi asimilată cu asimilată cu biotopul loticbiotopul lotic..

• • cu ape mai adânci, curent mai slab, substrat moale şi mobil format din nisip cu ape mai adânci, curent mai slab, substrat moale şi mobil format din nisip şi mâl.şi mâl.

• Zona este populată cu hidrobionţi endobentonici, iar în pelagial se dezvoltăZona este populată cu hidrobionţi endobentonici, iar în pelagial se dezvoltă organsime planctonice (producători, consumatori şi reducători), alături deorgansime planctonice (producători, consumatori şi reducători), alături de celecele nectonice. Ar corespunde nectonice. Ar corespunde biotopului lenticbiotopului lentic..

• Zonarea clasică defineşte zonele unui râu, bazându-se pe Zonarea clasică defineşte zonele unui râu, bazându-se pe argumentemorfo-dinamice, respectiv comunităţi de organisme (în special argumentemorfo-dinamice, respectiv comunităţi de organisme (în special nevertebrate),nevertebrate), astfel:astfel:

- - crenoncrenon - cursul mic, izvorul- cursul mic, izvorul

- - ritronritron - cursul mediu (zona salmonidelor)- cursul mediu (zona salmonidelor)

- - potamonpotamon – cursul inferior, spre vărsare (zona ciprinidelor).– cursul inferior, spre vărsare (zona ciprinidelor).

• Există comunităţi tipice ale acestor sectoare, cu o succesiune a speciilor în Există comunităţi tipice ale acestor sectoare, cu o succesiune a speciilor în funcţie defuncţie de temperatură, altitudine etc.temperatură, altitudine etc.

• Planctonul râurilor este numitPlanctonul râurilor este numit potamoplanctonpotamoplancton. . Are o origine heterogenă,Are o origine heterogenă, fiind format din forme autohtone, proprii râului şi forme alohtone, aduse de fiind format din forme autohtone, proprii râului şi forme alohtone, aduse de afluenţi.afluenţi.

• Numărul de specii planctonice creşte de la izvor spre vărsare, odată cu Numărul de specii planctonice creşte de la izvor spre vărsare, odată cu scădereascăderea vitezei curentului de apă.vitezei curentului de apă.

• FitoplanctonulFitoplanctonul râurilor este reprezentat prin diatomee care constituie peste râurilor este reprezentat prin diatomee care constituie peste 50% din fitoplancton, cloroficee, cianobacterii, conjugate heteroconte şi 50% din fitoplancton, cloroficee, cianobacterii, conjugate heteroconte şi dinoflagelate. În perioadele reci ale anului domină diatomeele, dar odată cu dinoflagelate. În perioadele reci ale anului domină diatomeele, dar odată cu creştereacreşterea temperaturii predomină cloroficeele şi cianobacteriile. Dintre temperaturii predomină cloroficeele şi cianobacteriile. Dintre diatomee sunt întâlnitediatomee sunt întâlnite frecvent specii ale genurilor: frecvent specii ale genurilor: Melosira, Asterionella, Melosira, Asterionella, CyclotellaCyclotella. Cloroficeele sunt reprezentate prin specii de . Cloroficeele sunt reprezentate prin specii de Pediastrum, Pediastrum, Scenedesmus, EudorinaScenedesmus, Eudorina iar cianobacteriile prin specii de iar cianobacteriile prin specii de Microcystis, Microcystis, Anabaena, AphanizomenonAnabaena, Aphanizomenon..

• ZooplanctonulZooplanctonul din râuri este format din specii de rotifere, precum: Keratella, din râuri este format din specii de rotifere, precum: Keratella, Poliartra, Brachionus, cladocere: Poliartra, Brachionus, cladocere: Daphnia, Bosmina, LeptodoraDaphnia, Bosmina, Leptodora şi copepode: şi copepode: Eucyclops, Diaptomus, MesocyclopsEucyclops, Diaptomus, Mesocyclops..

• BacterioplanctonulBacterioplanctonul din râuri este mai dezvoltat în zonele de câmpie, din râuri este mai dezvoltat în zonele de câmpie, comparativ cu cele montane. Densitatea bacterioplanctonului este maximă încomparativ cu cele montane. Densitatea bacterioplanctonului este maximă în perioada de viituri şi minimă între acestea. Numărul de bacterii planctonice perioada de viituri şi minimă între acestea. Numărul de bacterii planctonice creştecreşte după deversarea în râuri de reziduuri conţinând substanţe organice.după deversarea în râuri de reziduuri conţinând substanţe organice.

Alge caracteristice apelor curgătoareAlge caracteristice apelor curgătoare: : 1. Pandorina morum; 2. Eudorina unicocca; 3. Chodatella ciliata; 4. Selenastrum 1. Pandorina morum; 2. Eudorina unicocca; 3. Chodatella ciliata; 4. Selenastrum bibraianum;bibraianum;5. Ankistrodesmus falcata; 6. Pediastrum tetras; 7. Pediastrum duplex; 8.5. Ankistrodesmus falcata; 6. Pediastrum tetras; 7. Pediastrum duplex; 8. Aulacoseira Aulacoseira granulatagranulata;;9. Diatoma vulgare; 10.9. Diatoma vulgare; 10. Scenedesmus falcata Scenedesmus falcata; 11. Meridion circulare; 12. Cryptomonas ; 11. Meridion circulare; 12. Cryptomonas ovata;ovata;13. Aphanizomenon gracile; 14. Anabaena flos-aquae; 15. Pseudanabaena catenata13. Aphanizomenon gracile; 14. Anabaena flos-aquae; 15. Pseudanabaena catenata

• BentosulBentosul râurilor este format în principal din biotecton, microfitobentos şi râurilor este format în principal din biotecton, microfitobentos şi zoobentos. Macrofitele bentonice se dezvoltă numai în zone cu ape limpezi şi zoobentos. Macrofitele bentonice se dezvoltă numai în zone cu ape limpezi şi curentcurent slab. slab. Bentosul atingeBentosul atinge maxima heterogenitate în mediile lotice, unde există maxima heterogenitate în mediile lotice, unde există multe microhabitate. Un factormulte microhabitate. Un factor cheie îl reprezintă viteza curentului, forţa ce cheie îl reprezintă viteza curentului, forţa ce împinge apa ar provoca deriva continuă.împinge apa ar provoca deriva continuă.

Biotopul este reprezentat de:Biotopul este reprezentat de:

• Substraturi dure: dale, stânci, pietre şi pietricele;Substraturi dure: dale, stânci, pietre şi pietricele;

• Substraturi mobile: pietriş, nisip, mâl, nămol, noroi şi argilă;Substraturi mobile: pietriş, nisip, mâl, nămol, noroi şi argilă;

• Macrofite: alge, muşchi şi fanerogame;Macrofite: alge, muşchi şi fanerogame;

• Resturi organice macroscopice: frunze, ramuri.Resturi organice macroscopice: frunze, ramuri.

Majoritatea macronevertebratelor bentice trăiesc total imersate în apă (câţivaMajoritatea macronevertebratelor bentice trăiesc total imersate în apă (câţiva cm sau cm sau m).m). Totuşi, se întâlnesc câteva specii în zonele acoperite de o mică peliculăTotuşi, se întâlnesc câteva specii în zonele acoperite de o mică peliculă de de apă; acestea se numesc specii apă; acestea se numesc specii madicolemadicole ( (higropetricehigropetrice).).

• Organismele bentonice reofile suferă o aplatizare dorso-ventrală, însă oOrganismele bentonice reofile suferă o aplatizare dorso-ventrală, însă o evidentă evidentă aplatizare este prezentă şi la platelminţi, deşi nu este o specializareaplatizare este prezentă şi la platelminţi, deşi nu este o specializare. Unele forme . Unele forme neaplatizate au ventuze pentru a se prinde de substrat. Altele suntneaplatizate au ventuze pentru a se prinde de substrat. Altele sunt fusiforme fusiforme pentru a facilita penetrarea în coloana de apă sau deplasarea, pentru a nupentru a facilita penetrarea în coloana de apă sau deplasarea, pentru a nu intra în intra în derivă. Blefaroceridele au ventral ventuze adezive foarte puternice, acestederivă. Blefaroceridele au ventral ventuze adezive foarte puternice, aceste organisme fiind singurele care pot trăi în torenţi şi cascade. Simuliidele au o organisme fiind singurele care pot trăi în torenţi şi cascade. Simuliidele au o ventuzăventuză posterioară cu care se fixează de macrofite. Pentru fixare există şi posterioară cu care se fixează de macrofite. Pentru fixare există şi coroane de spinicoroane de spini sau cârlige care acţionează ca ventuze. sau cârlige care acţionează ca ventuze.

• O altă adaptare la adulţi – O altă adaptare la adulţi – brahipterismulbrahipterismul:: aripile sunt scurte, scăzând aripile sunt scurte, scăzând capacitatea de a zbura. Pentru a nu se depărta prea multcapacitatea de a zbura. Pentru a nu se depărta prea mult da apă asigurându-se da apă asigurându-se astfel supravieţuirea urmaşilor, dar asigură, în acelaşi timpastfel supravieţuirea urmaşilor, dar asigură, în acelaşi timp dispersia şi dispersia şi colonizarea.colonizarea.

Nevertebrate caracteristice apelor curgătoareNevertebrate caracteristice apelor curgătoare1. Polycelis felina; 2. Dugesia gonocephala; 3. Nais variabilis; 4. Eiseniella1. Polycelis felina; 2. Dugesia gonocephala; 3. Nais variabilis; 4. Eiseniella sp.; sp.; 5. Ancylus 5. Ancylus fluviatilis; 6. Pseudotorrenticola rhynchota; 7. Canthocamptusfluviatilis; 6. Pseudotorrenticola rhynchota; 7. Canthocamptus sp.; sp.; 8. Herpetocypris8. Herpetocypris sp.; sp.; 9. 9. Gammarus pulex; 10. Baetis fluminum; 11. EcdyonurusGammarus pulex; 10. Baetis fluminum; 11. Ecdyonurus sp.; sp.; 12. Habraleptophlebia12. Habraleptophlebia sp.; sp.; 13. 13. PerlodesPerlodes sp.; sp.; 14. Leuctra14. Leuctra sp.; sp.; 15. Nemoura15. Nemoura sp.; sp.; 16. Orectochilus16. Orectochilus sp.; sp.; 17. Elmis17. Elmis sp. (adult şi sp. (adult şi larvă);larvă); 18. Hydroptila18. Hydroptila sp.; sp.; 19. Pticolepus19. Pticolepus sp., sp., 20. Rhyacophila20. Rhyacophila sp.; sp.; 21. Liponeura21. Liponeura sp.; 22. sp.; 22. Chironominae;Chironominae; 23. Hemerodrominae; 24. Tipulidae; 25. Limnobiidae; 26. Athericidae; 27. 23. Hemerodrominae; 24. Tipulidae; 25. Limnobiidae; 26. Athericidae; 27. Rhagionidae; Rhagionidae; 28. Ceratopogonidae; 28. Ceratopogonidae; 29. Simulium29. Simulium sp.. sp..

Mecanismele alimentare ale bentosului se Mecanismele alimentare ale bentosului se clasifică:clasifică:

A. A. după tipul de aliment:după tipul de aliment:

• • • erbivore (fitofage);erbivore (fitofage);

• • • prădători (pradă vie);prădători (pradă vie);

• • • detritivore (materie organică în orice stadiu).detritivore (materie organică în orice stadiu).

B. B. după grupele trofice/funcţionale:după grupele trofice/funcţionale:

• • • trituratori/mărunţitori;trituratori/mărunţitori;

• • • colectori:colectori: - - filtratori (forma activă de colectare);filtratori (forma activă de colectare);

- - de depozit (trăiesc şi aşteaptă ca materialele să se depoziteze) .de depozit (trăiesc şi aşteaptă ca materialele să se depoziteze) .

• • • răzuitori de substrat;răzuitori de substrat;

• • • prădători (care includ şi paraziţii).prădători (care includ şi paraziţii).

Categorii de consumatori dintre nevertebratele de Categorii de consumatori dintre nevertebratele de apă dulceapă dulce

Tipula sp. (Diptera)

Gammarus (Amphipoda)

CARNIVORE

Heptagenia sp. (Ephemeroptera)

RĂZUITORI DE SUBSTRAT

Simulium sp. (Diptera)

Tubifex sp. (Oligochaeta)

Hydropsyche sp. (Trichoptera)

Glossosoma sp. (Trichoptera)

Chironomus sp. (Diptera)

Cordulegaster sp. (Odonata)

Glossiphonia sp. (Hirudinea)

Sialis sp. (Megaloptera)

TRITURATORI

Ephemera sp. (Ephemeroptera)

Nemurella sp. (Plecoptera)

COLECTORI - FILTRATORI

COLECTORI-CULEGĂTORI

Fenomenul de derivă (Fenomenul de derivă (driftdrift))

• Fenomenul de Fenomenul de derivăderivă implică diferite organisme din bentos. Prin implică diferite organisme din bentos. Prin „derivă” se„derivă” se înţelege: "tragerea" materiei vii sau inerte de către înţelege: "tragerea" materiei vii sau inerte de către curent (este legat numai de apelecurent (este legat numai de apele curgătoare şi are o singură curgătoare şi are o singură direcţie).direcţie).

• Originea derivei: autohtonă sau alohtonă (din ecosistemele Originea derivei: autohtonă sau alohtonă (din ecosistemele terestreterestre adiacente); deriva poate fi: vie sau moartă. Cea vie este adiacente); deriva poate fi: vie sau moartă. Cea vie este de origine animală, carede origine animală, care este alohtonă (insecte, amfibieni) sau de este alohtonă (insecte, amfibieni) sau de origine vegetală. Este variabilă în timp; înorigine vegetală. Este variabilă în timp; în anumite perioade ale anumite perioade ale anului se intensifică (ex., primăvara). Deriva inertă esteanului se intensifică (ex., primăvara). Deriva inertă este vegetală vegetală (frunze, ramuri).(frunze, ramuri).

• În deriva vie autohtonă intră organisme care aparţin comunităţilor În deriva vie autohtonă intră organisme care aparţin comunităţilor bentosului;bentosului; unele pot fi antrenate accidental. În deriva vie unele pot fi antrenate accidental. În deriva vie vegetală intră cel mai frecventvegetală intră cel mai frecvent microalgele (care se află în derivă microalgele (care se află în derivă continuă). Deriva inertă autohtonă: resturi decontinuă). Deriva inertă autohtonă: resturi de animale (exuvii). animale (exuvii).

• rata de derivărata de derivă = număr de indivizi/Timp = număr de indivizi/Timp (numărul de indivizi (numărul de indivizi colectaţi în perioada de timp)colectaţi în perioada de timp)

• densitatea de derivădensitatea de derivă = număr de indivizi/V = număr de indivizi/V apăapă

FuncţiileFuncţiile derivei: derivei:

• • • Serveşte ca element de dispersie, face ca organismele să se deplasezeServeşte ca element de dispersie, face ca organismele să se deplaseze sigur într-o direcţie.sigur într-o direcţie.

• • • Funcţionează ca element de recolonizare: după un episod sever, într-Funcţionează ca element de recolonizare: după un episod sever, într-unun timp scurt (1-2 ani) populaţia se recuperează.timp scurt (1-2 ani) populaţia se recuperează.

• • • Alimentarea peştilor: cei mai mulţi se alimentează din derivă (păstrăvii Alimentarea peştilor: cei mai mulţi se alimentează din derivă (păstrăvii -- 90% se hrănesc cu animale din derivă). Nu se pot stabili formule între90% se hrănesc cu animale din derivă). Nu se pot stabili formule între biomasă sau derivă şi producţie.biomasă sau derivă şi producţie.

• • • Mecanisme compensatoare ale derivei: adulţii insectelor acvatice Mecanisme compensatoare ale derivei: adulţii insectelor acvatice realizează zboruri în amonte şi astfel compensează.realizează zboruri în amonte şi astfel compensează.

• Biotectonul (bioderma)Biotectonul (bioderma) este format din hidrobionţi sesili, plante şi este format din hidrobionţi sesili, plante şi animale animale microscopice, de regulă. Producătorii din biotecton sunt microscopice, de regulă. Producătorii din biotecton sunt diatomee: diatomee: Synedra,Synedra, Cymbella, Gomphonema Cymbella, Gomphonema, cloroficee: , cloroficee: Cladophora, Cladophora, Oedogonium,Oedogonium, cianobacterii: cianobacterii: Nostoc, Lingbya,Nostoc, Lingbya, muşchi: muşchi: FontinalisFontinalis. Algele . Algele filamentoase (ex., filamentoase (ex., Cladophora glomerataCladophora glomerata) dau ) dau frecvent creşteri frecvent creşteri cantitative neplăcute în râuri.cantitative neplăcute în râuri.

• Macrofitele acvaticeMacrofitele acvatice influenţează puternic hidrologia râurilor, influenţează puternic hidrologia râurilor, transportul întransportul în râu şi retenţia de particule şi ioni, structura şi diversitatea râu şi retenţia de particule şi ioni, structura şi diversitatea biologică a râurilor.biologică a râurilor. Macrofitele formează habitate distincte, creând medii Macrofitele formează habitate distincte, creând medii heterogene pentruheterogene pentru macronevertebrate şi peşti.macronevertebrate şi peşti.

• ZoobentosulZoobentosul (consumatorii) sunt reprezentaţi prin specii de: rotifere, (consumatorii) sunt reprezentaţi prin specii de: rotifere, oligochete, briozoare, gastropode, insecte. În râuri, larvele de insecte oligochete, briozoare, gastropode, insecte. În râuri, larvele de insecte (Ephemeroptera, Chironomidae etc.) sunt transportate similar particulelor (Ephemeroptera, Chironomidae etc.) sunt transportate similar particulelor inerte inerte ((drift);drift); densităţile sunt mai mari în apropierea malurilor. densităţile sunt mai mari în apropierea malurilor.

• Funcţia ecologicăFuncţia ecologică a drift-ului a drift-ului constă în dispersia organismelor şi constă în dispersia organismelor şi resurselor către microhabitate şi recolonizarearesurselor către microhabitate şi recolonizarea zonelor denudate. Kohler zonelor denudate. Kohler (1984) a arătat că locomoţia şi(1984) a arătat că locomoţia şi comportamentul de căutare nu sunt comportamentul de căutare nu sunt direcţionate, dar probabil că larvele mari îşi crescdirecţionate, dar probabil că larvele mari îşi cresc şansele de a găsi un şansele de a găsi un habitat potrivit prin intrări repetate în drift.habitat potrivit prin intrări repetate în drift.

• NectonulNectonul râurilor din zona temperată este format din peşti şi un râurilor din zona temperată este format din peşti şi un număr micnumăr mic de specii de crustacee superioare, amfibieni şi mamifere de specii de crustacee superioare, amfibieni şi mamifere acvatice.acvatice.

• Peştii care populează apele curgătoare pot aparţine unor Peştii care populează apele curgătoare pot aparţine unor specii specii sedentaresedentare care trăiesc permanent în apa râurilor (păstrăvul, bibanul, care trăiesc permanent în apa râurilor (păstrăvul, bibanul, boişteanul), unor boişteanul), unor speciispecii migratoare migratoare care trăiesc în mare şi intră în care trăiesc în mare şi intră în apele curgătoare pentru hrănire sauapele curgătoare pentru hrănire sau reproducere, precum scrumbia reproducere, precum scrumbia de Dunăre, morunul, nisetrul sau sunt de Dunăre, morunul, nisetrul sau sunt specii semimigratoarespecii semimigratoare care care se deplasează în diverse sectoare ale apelor curgătoare, pentruse deplasează în diverse sectoare ale apelor curgătoare, pentru hrănire sau reproducere, precum morunaşul (hrănire sau reproducere, precum morunaşul (Vimba vimbaVimba vimba) sau ) sau babuşca (babuşca (RutilusRutilus caspicus caspicus).).

Huet (1946) a împărţit peştii din apele curgătoare în 5 grupe ecologice:Huet (1946) a împărţit peştii din apele curgătoare în 5 grupe ecologice:

• - - salmonide tipic reofile, precum păstrăvul şi lipanul, care populeazăsalmonide tipic reofile, precum păstrăvul şi lipanul, care populează rhitronul;rhitronul;

• - ciprinide reofile de ape repezi, precum cleanul, scobarul şi mreana;- ciprinide reofile de ape repezi, precum cleanul, scobarul şi mreana;

• - ciprinide de însoţire, precum porcuşorul, morunaşul, roşioara- ciprinide de însoţire, precum porcuşorul, morunaşul, roşioara

Zonarea piscicolă a apelor curgătoareZonarea piscicolă a apelor curgătoare

• Zona păstrăvuluiZona păstrăvului, cantonată în ape curgătoare cu pante , cantonată în ape curgătoare cu pante pronunţate, debit relativ constant, viteză mare de curgere, maluri pronunţate, debit relativ constant, viteză mare de curgere, maluri neregulate şi neconsolidate. În albie sunt bolovani şi nisip din loc în neregulate şi neconsolidate. În albie sunt bolovani şi nisip din loc în loc. loc. Apa nu îngheaţă iarna, iar vara este bine oxigenată şi rece. Apa nu îngheaţă iarna, iar vara este bine oxigenată şi rece. Această zonă cuprinde pâraiele şi râurile de munte.Această zonă cuprinde pâraiele şi râurile de munte.

Speciile caracteristice acestei zone sunt:Speciile caracteristice acestei zone sunt:

• - - Salmo trutta farioSalmo trutta fario (păstrăvul de râu), specie criofilă şi (păstrăvul de râu), specie criofilă şi oxifilă. Adulţii fac migraţii până la izvoarele pâraielor şi depun ponta oxifilă. Adulţii fac migraţii până la izvoarele pâraielor şi depun ponta în gropi săpate de masculi în pietriş;în gropi săpate de masculi în pietriş;

• - Cottus gobio- Cottus gobio (zglăvoaca), care populează aproape exclusiv (zglăvoaca), care populează aproape exclusiv pâraiele de munte, mai rar întâlnită în lacurile montane;pâraiele de munte, mai rar întâlnită în lacurile montane;

• - Noemacheilus barbatulus- Noemacheilus barbatulus (grindel sau molan), ce se (grindel sau molan), ce se hrăneşte cu nevertebrate bentonice, perifiton şi detritus organic;hrăneşte cu nevertebrate bentonice, perifiton şi detritus organic;

• - Phoxinus phoxinus - Phoxinus phoxinus (boiştean sau crai), care se hrăneşte cu (boiştean sau crai), care se hrăneşte cu insecte aeriene şi acvatice, crustacee şi mai rar vegetaţie sau insecte aeriene şi acvatice, crustacee şi mai rar vegetaţie sau detritus.detritus.

Zona lipanuluiZona lipanului

= = zona apelor de munte cu albia mai largă, curent moderat, debit zona apelor de munte cu albia mai largă, curent moderat, debit crescut. Fundul albiei este acoperit cu pietriş şi nisip.crescut. Fundul albiei este acoperit cu pietriş şi nisip. Variaţiile de Variaţiile de temperatură sunt de 5-10 °C. temperatură sunt de 5-10 °C.

Speciile de peşti caracteristice sunt:Speciile de peşti caracteristice sunt:

• - - Thymallus thymallusThymallus thymallus (lipanul), de talie mijlocie. (lipanul), de talie mijlocie.

• - Barbus meridionalis- Barbus meridionalis (mreana vânătă sau moioaga), de talie (mreana vânătă sau moioaga), de talie mijlocie. mijlocie. Poate fi întâlnită şi în partea superioară a zonei colinare. Poate fi întâlnită şi în partea superioară a zonei colinare.

• - Leuciscus cephalus - Leuciscus cephalus (cleanul), de talie mijlocie spre mare. (cleanul), de talie mijlocie spre mare. Arealul său se întinde din zona lipanului până la vărsarea râurilor în Arealul său se întinde din zona lipanului până la vărsarea râurilor în Dunăre. Dunăre.

• - - Hucho huchoHucho hucho (lostriţa), specie de talie mare, ce trăieşte în (lostriţa), specie de talie mare, ce trăieşte în râurile de munte mari, cu apă adâncă şi curent puternic. Este râurile de munte mari, cu apă adâncă şi curent puternic. Este prezentă şi în lacurile de acumulare montane.prezentă şi în lacurile de acumulare montane.

Zona scobaruluiZona scobarului

se întinde în zona colinară, în ape cu fundul pietros, nisipos sau chiar se întinde în zona colinară, în ape cu fundul pietros, nisipos sau chiar argilos. Apa rămâne tulbure mare parte a anului, cu oscilaţii argilos. Apa rămâne tulbure mare parte a anului, cu oscilaţii termice sezoniere de 18-20 °C. Speciile caracteristice sunt: termice sezoniere de 18-20 °C. Speciile caracteristice sunt:

• - - Chondrostoma nasusChondrostoma nasus (scobarul) Trăieşte în zona colinară, până la (scobarul) Trăieşte în zona colinară, până la vărsarea râurilor în Dunăre. Este o specie reofilă, rareori intră în vărsarea râurilor în Dunăre. Este o specie reofilă, rareori intră în bălţi. bălţi.

• - Gobio gobio - Gobio gobio (porcuşorul) Trăieşte în apele din zona submontană (porcuşorul) Trăieşte în apele din zona submontană şi colinară, dar este prezent uneori şi în ape stagnante, bălţi sau şi colinară, dar este prezent uneori şi în ape stagnante, bălţi sau iazuri alimentate din râuriiazuri alimentate din râuri..

• - Vimba vimba carinata - Vimba vimba carinata (morunaşul), specie reofilă. Arealul său se (morunaşul), specie reofilă. Arealul său se întinde din zona colinară, până în Dunăre. Uneori apare şi în apele întinde din zona colinară, până în Dunăre. Uneori apare şi în apele salmastre de la gurile Dunării sau în Razelm. salmastre de la gurile Dunării sau în Razelm.

Zona mreneiZona mrenei

cuprinde zona colinară şi de şes a apelor curgătoare.cuprinde zona colinară şi de şes a apelor curgătoare. Albia are fundul Albia are fundul acoperit cu nisip şi mâl şi formează meandre numeroase. Apa este acoperit cu nisip şi mâl şi formează meandre numeroase. Apa este tulbure în mare parte a anului, debitul mare, oxigenarea moderată, tulbure în mare parte a anului, debitul mare, oxigenarea moderată, variaţiile termice anuale de 10-15 °C. Speciile caracteristice sunt:variaţiile termice anuale de 10-15 °C. Speciile caracteristice sunt:

• - - Barbus barbusBarbus barbus (mreana) trăieşte exclusiv în apele (mreana) trăieşte exclusiv în apele curgătoare mari din zona colinară şi de şes. curgătoare mari din zona colinară şi de şes. Preferă apele adânci, Preferă apele adânci, cu fund nisipos, relativ curate. Este o specie în regres. cu fund nisipos, relativ curate. Este o specie în regres.

• - Aspius aspius - Aspius aspius (avatul), trăieşte în zona colinară şi de şes, în (avatul), trăieşte în zona colinară şi de şes, în Dunăre, în bălţile mari dar şi în lacuri dulci şi salmastre. Avatul este Dunăre, în bălţile mari dar şi în lacuri dulci şi salmastre. Avatul este singurul ciprinid răpitor din apele noastre;singurul ciprinid răpitor din apele noastre;

• - Alburnus alburnus - Alburnus alburnus (oblete sau sorean) trăieşte din regiunea (oblete sau sorean) trăieşte din regiunea submontană până în Delta Dunării, dar şi în lacuri dulci sau uşor submontană până în Delta Dunării, dar şi în lacuri dulci sau uşor salmastre. salmastre.

• -- Silurus glanis Silurus glanis (somnul)(somnul) Specie reofilă care trăieşte în râurile Specie reofilă care trăieşte în râurile mari din zona colinară până în Dunăre, intră în bălţile Dunării mari din zona colinară până în Dunăre, intră în bălţile Dunării primăvara pentru reproducere, apoi se retrage. Icrele sunt toxice. primăvara pentru reproducere, apoi se retrage. Icrele sunt toxice.

Zona crapuluiZona crapului

• cuprinde cursul inferior al râurilor de şes, Dunărea românească şi bălţile din cuprinde cursul inferior al râurilor de şes, Dunărea românească şi bălţile din lungul ei. Apele au curs lent, sunt tulburi cea mai mare parte a anului, slab lungul ei. Apele au curs lent, sunt tulburi cea mai mare parte a anului, slab oxigenate, cu fund nisipos, argilos sau mâlos. oxigenate, cu fund nisipos, argilos sau mâlos. Variaţiile termice anuale ating Variaţiile termice anuale ating 20 °C. Speciile dominante din zona crapului sunt:20 °C. Speciile dominante din zona crapului sunt:

• - - Cyprinus carpioCyprinus carpio (crapul) (crapul) Arealul său se întinde din zona colinară şi de şes a Arealul său se întinde din zona colinară şi de şes a apelor curgătoare până în Dunăre şi bălţile acesteia. apelor curgătoare până în Dunăre şi bălţile acesteia.

• - Carassius auratus gibelio- Carassius auratus gibelio (carasul argintiu) Trăieşte în toate apele (carasul argintiu) Trăieşte în toate apele stătătoare din zona colinară şi de şes, chiar în zona scobarului. stătătoare din zona colinară şi de şes, chiar în zona scobarului.

• - Tinca tinca - Tinca tinca (linul) Trăieşte aproape exclusiv în ape stagnante cu vegetaţie (linul) Trăieşte aproape exclusiv în ape stagnante cu vegetaţie bogată; foarte rar apare în râuribogată; foarte rar apare în râuri..

• - Scardinius erythrophtalmus - Scardinius erythrophtalmus (roşioara)(roşioara),, în apele stagnante din zona colinară în apele stagnante din zona colinară până în bălţile Dunării, dar este prezentă şi în cursul inferior al râurilor mici până în bălţile Dunării, dar este prezentă şi în cursul inferior al râurilor mici de şesde şes..

• - Abramis brama danubii - Abramis brama danubii (plătica), caracteristică apelor stătătoare sau uşor (plătica), caracteristică apelor stătătoare sau uşor curgătoare, prezentă în Dunăre şi bălţile ei, dar şi în cursul inferior al curgătoare, prezentă în Dunăre şi bălţile ei, dar şi în cursul inferior al râurilor. râurilor.

• - Perca fluviatilis - Perca fluviatilis (bibanul), de apă stagnantă sau lin curgătoare; prezentă în (bibanul), de apă stagnantă sau lin curgătoare; prezentă în râuri din zona colinară şi de şes, dar şi în lacuri şi bălţi. râuri din zona colinară şi de şes, dar şi în lacuri şi bălţi.

• - Stizostedion lucioperca - Stizostedion lucioperca (şalăul), specie de apă stătătoare şi lin curgătoare, (şalăul), specie de apă stătătoare şi lin curgătoare, dar suportă şi ape salmastre. Preferă apele relativ curate şi bine oxigenate. dar suportă şi ape salmastre. Preferă apele relativ curate şi bine oxigenate.

• - Esox lucius - Esox lucius (ştiuca) Trăieşte în râuri din zona colinară şi de şes, dar şi în (ştiuca) Trăieşte în râuri din zona colinară şi de şes, dar şi în apele stagnante şi salmastre. apele stagnante şi salmastre.

• Această împărţire Această împărţire nu este absolutănu este absolută, adesea zonele se întrepătrund, sau , adesea zonele se întrepătrund, sau există ape în care una sau alta din zonele prezentate lipsesc, ori lipsesc există ape în care una sau alta din zonele prezentate lipsesc, ori lipsesc anumite specii considerate caracteristice acelei zone.anumite specii considerate caracteristice acelei zone.

• Zona cleanuluiZona cleanului cuprinde râurile rapide şi limpezi, cu fundul nisipos sau cuprinde râurile rapide şi limpezi, cu fundul nisipos sau prundos (Vedea, Teleorman) sau argilos (Beregsău). prundos (Vedea, Teleorman) sau argilos (Beregsău).

Se caracterizează prin oscilaţii puternice de debit (foarte scăzut vara). Specia Se caracterizează prin oscilaţii puternice de debit (foarte scăzut vara). Specia dominantă cantitativ şi singura de talie mare este cleanul (dominantă cantitativ şi singura de talie mare este cleanul (Leuciscus Leuciscus cephaluscephalus). Uneori apare şi moioaga, alteori ). Uneori apare şi moioaga, alteori PhoxinusPhoxinus şi şi AlburnoidesAlburnoides..

• Zona bibanuluiZona bibanului urmează după acea a cleanului şi cuprinde cursul urmează după acea a cleanului şi cuprinde cursul inferior al râurilor mici. inferior al râurilor mici.

Râurile acestei zone se reduc practic la un şir de bălţi. Peştii mai frecvenţi Râurile acestei zone se reduc practic la un şir de bălţi. Peştii mai frecvenţi sunt: batca (sunt: batca (Blicca bjoerknaBlicca bjoerkna), babuşca (), babuşca (Rutilus rutilusRutilus rutilus), obletele (), obletele (Alburnus Alburnus alburnusalburnus), boarţa (), boarţa (Rhodeus sericeus amarusRhodeus sericeus amarus) şi bibanul () şi bibanul (Perca fluviatilisPerca fluviatilis). ). Dominantă este când una când alta dintre aceste specii. Se mai întâlnesc Dominantă este când una când alta dintre aceste specii. Se mai întâlnesc şi specii limnofile: roşioară, fufă, caracudă şi ţipar.şi specii limnofile: roşioară, fufă, caracudă şi ţipar.

• Între viteza apei, mărimea bazinului, unghiul pantei şi speciile de peşti din Între viteza apei, mărimea bazinului, unghiul pantei şi speciile de peşti din acel bazin se stabilesc o serie de corelaţii, concretizate în "acel bazin se stabilesc o serie de corelaţii, concretizate în "regula regula panteipantei": apele curgătoare de aceeaşi importanţă, în ce priveşte lungimea ": apele curgătoare de aceeaşi importanţă, în ce priveşte lungimea şi adâncimea lor şi având pante comparabile, au caractere biologice şi adâncimea lor şi având pante comparabile, au caractere biologice asemănătoare, în special în ceea ce priveşte populaţiile piscicole.asemănătoare, în special în ceea ce priveşte populaţiile piscicole.

FluviileFluviile

• Fluviile sunt cursuri lungi (mii de km) de apă continentală, care Fluviile sunt cursuri lungi (mii de km) de apă continentală, care străbat unul sau mai multe bazine hidrografice Se străbat unul sau mai multe bazine hidrografice Se caracterizează printr-un debit crescut, colectând apa din caracterizează printr-un debit crescut, colectând apa din numeroşi afluenţi şi se varsă într-un bazin marin sau oceanic.numeroşi afluenţi şi se varsă într-un bazin marin sau oceanic.

• Albiile sunt largi, bine consolidate, cu panta mică, cu maluri şi Albiile sunt largi, bine consolidate, cu panta mică, cu maluri şi funduri uniforme şi poartă cantităţi însemnate de suspensii funduri uniforme şi poartă cantităţi însemnate de suspensii mâloase.mâloase.

• Apa fluviului este tulbure în cea mai mare parte a anului, mai Apa fluviului este tulbure în cea mai mare parte a anului, mai ales în cursul mijlociu şi inferior. Conţinutul în oxigen şi termica ales în cursul mijlociu şi inferior. Conţinutul în oxigen şi termica apei variază în lungul cursului şi sezonier. apei variază în lungul cursului şi sezonier.

• Pe traseul fluviului se formează lunci inundabile care se întind Pe traseul fluviului se formează lunci inundabile care se întind pe mari suprafeţe. În albia majoră există numeroase lacuri şi pe mari suprafeţe. În albia majoră există numeroase lacuri şi bălţi care au legătură permanentă sau temporară cu fluviul. La bălţi care au legătură permanentă sau temporară cu fluviul. La vărsare în mările închise formează delte (Dunărea, Volga, Nilul) vărsare în mările închise formează delte (Dunărea, Volga, Nilul) iar în mările deschise, cu maree, formează estuare (Sena, iar în mările deschise, cu maree, formează estuare (Sena, Amazon, Obi).Amazon, Obi).

• PotamoplanctonulPotamoplanctonul fluviilor este bogat şi cuprinde fluviilor este bogat şi cuprinde specii autohtone şi alohtone aduse de afluenţi sau specii autohtone şi alohtone aduse de afluenţi sau venite din lacurile adiacente, în momentul scăderii venite din lacurile adiacente, în momentul scăderii apelor.apelor.

• Compoziţia în specii a planctonului este caracteristică Compoziţia în specii a planctonului este caracteristică fiecărui fluviufiecărui fluviu..

• Fluviile mai vechi au un plancton mai bogat, atât Fluviile mai vechi au un plancton mai bogat, atât cantitativ cât şi calitativ, datorită adaptării într-o cantitativ cât şi calitativ, datorită adaptării într-o perioadă mai lungă la condiţiile locale specifice.perioadă mai lungă la condiţiile locale specifice.

• Biodebitul fluviilor este ridicat şi, prin aceasta, Biodebitul fluviilor este ridicat şi, prin aceasta, contribuie la creşterea productivităţii biologice a contribuie la creşterea productivităţii biologice a mărilor în care se varsă. Volga varsă în Marea Caspică mărilor în care se varsă. Volga varsă în Marea Caspică anual cca. 0,5 mil. tone de biomasă bacteriană, 1 mil. anual cca. 0,5 mil. tone de biomasă bacteriană, 1 mil. tone fitoplancton, 0,04 mil. tone zooplancton.tone fitoplancton, 0,04 mil. tone zooplancton.

• OrganismeleOrganismele bentonicebentonice formează biocenoze caracteristice, în lungul formează biocenoze caracteristice, în lungul fluviilor, în funcţie de natura substratului albiei şi de viteza curentului:fluviilor, în funcţie de natura substratului albiei şi de viteza curentului:

• Biocenoza de nisipBiocenoza de nisip este mai restrânsă, fiind localizată în cursul superior al este mai restrânsă, fiind localizată în cursul superior al fluviilor şi are o dezvoltare lentă, datorită instabilităţii substratului. fluviilor şi are o dezvoltare lentă, datorită instabilităţii substratului. Bentofauna este formată din specii de chironomide, miside şi gamaride. Bentofauna este formată din specii de chironomide, miside şi gamaride. Uneori, această biocenoză are un număr mare de indivizi pe unitatea de Uneori, această biocenoză are un număr mare de indivizi pe unitatea de suprafaţă. suprafaţă. Ex., în Elba s-a constatat, în sectorul Hamburg, o densitate de Ex., în Elba s-a constatat, în sectorul Hamburg, o densitate de peste 300.000 ind. mpeste 300.000 ind. m-2-2 de de TubifexTubifex, respectiv peste 75.000 ind. m, respectiv peste 75.000 ind. m-2-2 de de SphaeriumSphaerium . .

• Biocenoza de argilăBiocenoza de argilă are o întindere limitată şi cuprinde organisme care are o întindere limitată şi cuprinde organisme care sapă galerii în malurile fluviului. Bentofauna este formată din chironomide, sapă galerii în malurile fluviului. Bentofauna este formată din chironomide, crustacee şi moluşte.crustacee şi moluşte.

• Biocenoza de mâlBiocenoza de mâl este cantonată în cursul inferior al fluviilor şi cuprinde este cantonată în cursul inferior al fluviilor şi cuprinde specii puţin pretenţioase faţă de oxigen, care ating densităţi mari. specii puţin pretenţioase faţă de oxigen, care ating densităţi mari. Bentofauna este formată din specii de viermi, amfipode, bivalve (Bentofauna este formată din specii de viermi, amfipode, bivalve (Unio, Unio, Anodonta, PisidiumAnodonta, Pisidium) şi constituie principala sursă de hrană pentru peştii ) şi constituie principala sursă de hrană pentru peştii bentonici.bentonici.

• Biocenoza tufişurilor de planteBiocenoza tufişurilor de plante are un caracter limnofil. este formată din are un caracter limnofil. este formată din plante prezente şi în lacuri, forme planctonice, larve de insecte. Fauna plante prezente şi în lacuri, forme planctonice, larve de insecte. Fauna fitofilă găseşte în aceste zone cantităţi mari de hrană, iar unele specii de fitofilă găseşte în aceste zone cantităţi mari de hrană, iar unele specii de peşti (bibanul, ocheana) se reproduc aici.peşti (bibanul, ocheana) se reproduc aici.

• DelteleDeltele şi şi estuareleestuarele sunt sunt zone de amesteczone de amestec al faunei dulcicole cu al faunei dulcicole cu cea marină. cea marină.

• Aceste zone sunt locuite de peştii migratori care intră în fluvii Aceste zone sunt locuite de peştii migratori care intră în fluvii pentru reproducere şi hrănire şi se întorc pentru hrănire sau pentru reproducere şi hrănire şi se întorc pentru hrănire sau iernare.iernare.

• Primăvara pătrund în Dunăre pentru a-şi depune icrele Primăvara pătrund în Dunăre pentru a-şi depune icrele clupeidele: scrumbia de Dunăre şi rizeafca (până la Giurgiu şi clupeidele: scrumbia de Dunăre şi rizeafca (până la Giurgiu şi chiar Porţile de Fier), scrumbioara şi sardeluţa, gingirica. chiar Porţile de Fier), scrumbioara şi sardeluţa, gingirica.

• Tot primăvara intră în Dunăre acipenseridele: nisetrul şi Tot primăvara intră în Dunăre acipenseridele: nisetrul şi păstruga, şipul, morunul (numai în gurile Dunării).păstruga, şipul, morunul (numai în gurile Dunării).

• Ihtiofauna, deşi are trăsături comune zonei geografice, este în Ihtiofauna, deşi are trăsături comune zonei geografice, este în acelaşi timp caracteristică unui anumit fluviu. acelaşi timp caracteristică unui anumit fluviu.

• Pentru Amur sunt caracteristice: plătica neagră, şalăul golian, şi Pentru Amur sunt caracteristice: plătica neagră, şalăul golian, şi avatul, în timp ce pentru Rin: somonul (avatul, în timp ce pentru Rin: somonul (Salmo salarSalmo salar) şi scrumbia ) şi scrumbia oceanică (oceanică (Alosa vulgarisAlosa vulgaris). ).

• Pentru Dunăre, sunt considerate caracteristice speciile de: fusar Pentru Dunăre, sunt considerate caracteristice speciile de: fusar ((Aspro streberAspro streber), pietrar (), pietrar (Aspro zingelAspro zingel), răspăr (), răspăr (Acerina cernuaAcerina cernua), ), cega (cega (Acipenser ruthenusAcipenser ruthenus), dunăriţă (), dunăriţă (Sabanejewia bulgaricaSabanejewia bulgarica).).

BIODIVERSITATEA MEDIILOR ACVATICE BIODIVERSITATEA MEDIILOR ACVATICE LENTICE (APE STAGNANTE)LENTICE (APE STAGNANTE)

sunt ecosisteme acvatice localizate în depresiuni ale scoarţei terestre, ce sunt ecosisteme acvatice localizate în depresiuni ale scoarţei terestre, ce au luat naştere sub acţiunea unor factori interni sau externi şi sunt au luat naştere sub acţiunea unor factori interni sau externi şi sunt ocupate de apa meteorică. Ele cuprind: lacurile, bălţile şi mlaştinile.ocupate de apa meteorică. Ele cuprind: lacurile, bălţile şi mlaştinile.

Caracteristicile unui lac sunt:Caracteristicile unui lac sunt:

• fundul este lipsit de vegetaţie;fundul este lipsit de vegetaţie;

• ecosistemele lentice sunt mai puţin persistente, tind să dispară (ex., în ecosistemele lentice sunt mai puţin persistente, tind să dispară (ex., în lacurile glaciare din Europa viteza colmatării este de 1 mm pe an);lacurile glaciare din Europa viteza colmatării este de 1 mm pe an);

• flora şi fauna sunt mai puţin adaptate;flora şi fauna sunt mai puţin adaptate;

• au un timp mare de rezidenţă şi o rată scăzută de renovare;au un timp mare de rezidenţă şi o rată scăzută de renovare;

• activitatea microorganismelor în lacuri este determinantă.activitatea microorganismelor în lacuri este determinantă.

În RomâniaÎn România nu pot fi încadrate în categoria de lac propriu-zis decât: lacul nu pot fi încadrate în categoria de lac propriu-zis decât: lacul Snagov, lacuri din Carpaţi, precum: Zănoaga, Bucura, Galeşu şi câteva Snagov, lacuri din Carpaţi, precum: Zănoaga, Bucura, Galeşu şi câteva lacuri de baraj natural.lacuri de baraj natural.

Din punct de vedere biologic, lacul prezintă două zone caracteristice:Din punct de vedere biologic, lacul prezintă două zone caracteristice:

• masa apei sau masa apei sau pelagialulpelagialul;;

• fundul lacului sau fundul lacului sau bentalulbentalul..

Reprezentarea schematică a zonelor bentalului şi Reprezentarea schematică a zonelor bentalului şi pelagialului dintr-un lacpelagialului dintr-un lac

Comunităţile de organisme din lacuriComunităţile de organisme din lacuri

• Biocenozele din lacuri sunt delimitate de regulă, pe baza factorilor Biocenozele din lacuri sunt delimitate de regulă, pe baza factorilor hidrologici şi configuraţiei substratului.hidrologici şi configuraţiei substratului.

• Planctonul este numit şi Planctonul este numit şi limnoplanctonlimnoplancton şi este format aproape şi este format aproape exclusiv din elemente autohtone. Este mai variat şi mai abundent exclusiv din elemente autohtone. Este mai variat şi mai abundent decât cel al apelor curgătoare şi populează în întregime pelagialul.decât cel al apelor curgătoare şi populează în întregime pelagialul.

• FitoplanctonulFitoplanctonul este format din alge microscopice din încrengăturile este format din alge microscopice din încrengăturile Cyanobacteria, Chlorophyta, Bacillariophyta Cyanobacteria, Chlorophyta, Bacillariophyta şi şi PyrrhophytaPyrrhophyta. .

• Dintre clorofite (algele verzi), sunt întâlnite frecvent speciile: Dintre clorofite (algele verzi), sunt întâlnite frecvent speciile: Scenedesmus quadricauda, S. acutus, Chlorella vulgaris, Scenedesmus quadricauda, S. acutus, Chlorella vulgaris, Monoraphidium griffithii, Pediastrum duplexMonoraphidium griffithii, Pediastrum duplex etc. etc.

• Dintre cianobacterii ("algele" albastru-verzi), sunt prezente în perioada Dintre cianobacterii ("algele" albastru-verzi), sunt prezente în perioada caldă a anului, în lacurile cu troficitate ridicată, speciile: caldă a anului, în lacurile cu troficitate ridicată, speciile: Oscillatoria Oscillatoria granulata, Microcystis aeruginosa, Anabaena flos-aquae, granulata, Microcystis aeruginosa, Anabaena flos-aquae, AphanizomenonAphanizomenon. .

• Dintre diatomee (bacilariofite), începând din primăvară devreme se Dintre diatomee (bacilariofite), începând din primăvară devreme se dezvoltă speciile: dezvoltă speciile: Asterionella formosa, Nitzschia palea, Diatoma Asterionella formosa, Nitzschia palea, Diatoma vulgare, Synedra ulna, Navicula, Gomphonemavulgare, Synedra ulna, Navicula, Gomphonema etc. etc.

• Algele dinoflagelate sau pirofite sunt reprezentate prin speciile: Algele dinoflagelate sau pirofite sunt reprezentate prin speciile: Ceratium hirundinella, Peridinium tabulatum Ceratium hirundinella, Peridinium tabulatum etc.etc.

• Primele se dezvoltă diatomeele, datorită faptului că iernează în stadii Primele se dezvoltă diatomeele, datorită faptului că iernează în stadii vegetative şi necesită prezenţa unor cantităţi mai mari de fier şi vegetative şi necesită prezenţa unor cantităţi mai mari de fier şi siliciu, substanţe prezente în apa lacurilor în concentraţii mai mari siliciu, substanţe prezente în apa lacurilor în concentraţii mai mari primăvara. primăvara.

• Odată cu încălzirea apei se dezvoltă cloroficeele, care iernează sub Odată cu încălzirea apei se dezvoltă cloroficeele, care iernează sub formă de spori sau chişti şi se transformă mai greu în forme formă de spori sau chişti şi se transformă mai greu în forme vegetative. vegetative.

• În plină vară, la temperaturi ridicate ale apei şi concentraţii mari de În plină vară, la temperaturi ridicate ale apei şi concentraţii mari de substanţe organice se dezvoltă cianobacteriile. Dezvoltarea acestora substanţe organice se dezvoltă cianobacteriile. Dezvoltarea acestora este în legătură şi cu absenţa manganului în timpul stagnaţiei de este în legătură şi cu absenţa manganului în timpul stagnaţiei de vară, element toxic pentru acest grup de alge, care rămâne fixat în vară, element toxic pentru acest grup de alge, care rămâne fixat în sedimentele bentonice.sedimentele bentonice.

• Dezvoltarea excesivă şi pentru o scurtă perioadă de timp a unor Dezvoltarea excesivă şi pentru o scurtă perioadă de timp a unor populaţii algale este cunoscută ca "populaţii algale este cunoscută ca "înflorirea apeiînflorirea apei". Fenomenul are ". Fenomenul are loc în lacurile eutrofe şi foarte rar în cele oligo- sau mezotrofe. loc în lacurile eutrofe şi foarte rar în cele oligo- sau mezotrofe.

• Diatomeele proliferează primăvara şi mai rar toamna, iar cloroficeele Diatomeele proliferează primăvara şi mai rar toamna, iar cloroficeele şi cianobacteriile vara. şi cianobacteriile vara.

• Cele mai periculoaseCele mai periculoase înfloriri pentru hidrobionţi sunt cele cu înfloriri pentru hidrobionţi sunt cele cu cianobacterii, datorită consumului unei cantităţi mai mari de oxigen cianobacterii, datorită consumului unei cantităţi mai mari de oxigen din apă prin respiraţie şi din cauza toxinelordin apă prin respiraţie şi din cauza toxinelor ( (ectocrineectocrine)) eliberate în eliberate în apă de unele specii.apă de unele specii.

Vegetaţia şi fauna lacurilor eutrofeVegetaţia şi fauna lacurilor eutrofe

Se disting: a. zona litorală, b. zona pelagică şi c. zona profundă (abisală).Se disting: a. zona litorală, b. zona pelagică şi c. zona profundă (abisală).• a. zona litoralăa. zona litorală cuprinde ţărmul acoperit mai mult sau mai puţin cu apă. cuprinde ţărmul acoperit mai mult sau mai puţin cu apă.

Este bogată în oxigen, are o temperatură variabilă funcţie de anotimp, Este bogată în oxigen, are o temperatură variabilă funcţie de anotimp, este bine luminată în funcţie de adâncime.este bine luminată în funcţie de adâncime.

După natura substratului şi compoziţia chimică a apeiDupă natura substratului şi compoziţia chimică a apei::- subzona hidrofitelor emersesubzona hidrofitelor emerse, formată din trestie (, formată din trestie (PhragmitesPhragmites), papură ), papură

((TyphaTypha) şi pipirig () şi pipirig (Schoenoplectus lacustrisSchoenoplectus lacustris), care formează tufe înalte de ), care formează tufe înalte de 2–3 m, mărginite spre exterior de rogozuri înalte cu 2–3 m, mărginite spre exterior de rogozuri înalte cu Carex riparia, C. Carex riparia, C. vesicariavesicaria, acestea făcând trecerea spre arin (, acestea făcând trecerea spre arin (Alnus glutinosaAlnus glutinosa))..

• Tulpinile plantelor aflate sub apă sunt acoperite cu o pojghiţă de culoare Tulpinile plantelor aflate sub apă sunt acoperite cu o pojghiţă de culoare albăstrui-verzuie spre maroniu, formată din alge albastru-verzi (albăstrui-verzuie spre maroniu, formată din alge albastru-verzi (Rivularia, Rivularia, Oscillatoria, GloeotrichiaOscillatoria, Gloeotrichia), diatomee (), diatomee (Navicula, Synedra, Gomphonema, Navicula, Synedra, Gomphonema, CymbellaCymbella), alge verzi unicelulare şi pluricelulare (), alge verzi unicelulare şi pluricelulare (ChaetophoraChaetophora), ), protozoare. protozoare.

- subzona hidrofitelor cu frunze plutitoaresubzona hidrofitelor cu frunze plutitoare, fixate de substrat prin , fixate de substrat prin rădăcini, ale căror frunze mari lucitoare plutesc pe suprafaţa apelor, rădăcini, ale căror frunze mari lucitoare plutesc pe suprafaţa apelor, precum nufărul alb (precum nufărul alb (Nymphaea albaNymphaea alba), nufărul galben (), nufărul galben (Nuphar luteumNuphar luteum), ), cornaciul (cornaciul (Trapa natansTrapa natans), broscariţa (), broscariţa (Potamogeton natans, P. fluitansPotamogeton natans, P. fluitans))..

- Există şi plante natante nefixate de substrat, precum peştişoara (Există şi plante natante nefixate de substrat, precum peştişoara (Salvinia Salvinia natansnatans), lintiţa (), lintiţa (Lemna minor, L. trisulca, Spirodella, Wolffia arrhiza, Lemna minor, L. trisulca, Spirodella, Wolffia arrhiza, Azolla carolinianaAzolla caroliniana), iarba broaştelor (), iarba broaştelor (Hydrocharis morsus-ranaeHydrocharis morsus-ranae).).

Vegetaţie helofilă

Sagittaria sagittifolia

Juncus effusus

Nasturium officinale

Phragmites australis Typha sp.

Hidrofite natante

Lemna minor Nymphaea alba

• subzona hidrofitelor submersesubzona hidrofitelor submerse, sub nivelul apei la adâncimi , sub nivelul apei la adâncimi cuprinse între 1–4 m şi adăposteşte specii de cosor cuprinse între 1–4 m şi adăposteşte specii de cosor ((CeratophyllumCeratophyllum), brădiş (), brădiş (MyriophyllumMyriophyllum), broscariţă (), broscariţă (Potamogeton Potamogeton pusilluspusillus), ciuma apelor (), ciuma apelor (Elodea canadensisElodea canadensis), muşchi acvatici ), muşchi acvatici ((Fontinalis antipyretica, Calliergon cordifoliumFontinalis antipyretica, Calliergon cordifolium) şi alge verzi cu ) şi alge verzi cu talul articulat (talul articulat (Chara foetida, Nitella, TolypellaChara foetida, Nitella, Tolypella), care formează ), care formează pajişti submersepajişti submerse..

• În această vegetaţie luxuriantă se întâlneşte o faună euritermă În această vegetaţie luxuriantă se întâlneşte o faună euritermă reprezentată prin specii de anelide, crustacee, peşti, spongieri reprezentată prin specii de anelide, crustacee, peşti, spongieri ((PlumatellaPlumatella), larve de insecte, moluşte gasteropode (), larve de insecte, moluşte gasteropode (LymnaeaLymnaea, , Theodoxus fluviatilisTheodoxus fluviatilis) etc.).) etc.).

• b. zona pelagicăb. zona pelagică cuprinde stratul cuprinde stratul de apă cu cuprinde stratul cuprinde stratul de apă cu adâncimea maximă, împreună cu organismele sale specifice. adâncimea maximă, împreună cu organismele sale specifice. Totalitatea organismelor vii şi moarte care plutesc sau se Totalitatea organismelor vii şi moarte care plutesc sau se deplasează activ în apă formează deplasează activ în apă formează sestonulsestonul, care cuprinde , care cuprinde biosestonulbiosestonul (totalitatea organismelor vii) şi (totalitatea organismelor vii) şi abiosestonulabiosestonul (totalitatea organismelor moarte). Organismele pelagice din (totalitatea organismelor moarte). Organismele pelagice din lacuri, în funcţie de adâncimea apei, se distribuie pe verticală în lacuri, în funcţie de adâncimea apei, se distribuie pe verticală în trei straturi: epilimnion, metalimnion şi hipolimnion.trei straturi: epilimnion, metalimnion şi hipolimnion.

Chara sp. şi Nitella gracilis

• EpilimnionulEpilimnionul este stratul de la suprafaţă, cel mai populat, bine este stratul de la suprafaţă, cel mai populat, bine luminat, aerat şi încălzit, cu condiţii optime de dezvoltare şi luminat, aerat şi încălzit, cu condiţii optime de dezvoltare şi înmulţire a organismelor ce formează fitoplanctonul lacustru, înmulţire a organismelor ce formează fitoplanctonul lacustru, reprezentat din flagelate (reprezentat din flagelate (Dinobryon sertularia, Cryptomonas Dinobryon sertularia, Cryptomonas erosa, Euglena viridis, Phascum longicaule, Synura uvella, erosa, Euglena viridis, Phascum longicaule, Synura uvella, Ceratium hirundinella, Peridinium tabulatumCeratium hirundinella, Peridinium tabulatum), diatomee ), diatomee ((Stephanodiscus astraea, Melosira granulata, Asterionella Stephanodiscus astraea, Melosira granulata, Asterionella formosa, Fragillaria crotonensis, Rhizosolenia longiseta, formosa, Fragillaria crotonensis, Rhizosolenia longiseta, Navicula Navicula sp., sp., PinnulariaPinnularia sp.), alge verzi ( sp.), alge verzi (Pandorina morum, Pandorina morum, Gonium pectorale, Eudorina elegans, Scenedesmus Gonium pectorale, Eudorina elegans, Scenedesmus quadricauda, Pediastrum boryanumquadricauda, Pediastrum boryanum).).

• Fauna pelagică este reprezentată prin numeroase specii de Fauna pelagică este reprezentată prin numeroase specii de protozoare, rotifere, crustacee (copepode şi cladocere) şi peşti.protozoare, rotifere, crustacee (copepode şi cladocere) şi peşti.

• c. zona profundală (abisală)c. zona profundală (abisală) reprezintă fundul lacurilor şi reprezintă fundul lacurilor şi este constituită dintr-un strat solid, stâncos, sau unul moale, este constituită dintr-un strat solid, stâncos, sau unul moale, acoperit cu nămol, format din sedimente minerale şi organice. acoperit cu nămol, format din sedimente minerale şi organice. Vegetaţia este puţin dezvoltată; se pot întâlni pajişti submerse Vegetaţia este puţin dezvoltată; se pot întâlni pajişti submerse de de Chara fragilisChara fragilis sau alte Characeae şi muşchi de apă sau alte Characeae şi muşchi de apă FontinalisFontinalis..

• ZooplanctonulZooplanctonul din lacuri este format din: protozoare (ciliate), viermi din lacuri este format din: protozoare (ciliate), viermi (rotifere), şi crustacee (copepode şi cladocere). (rotifere), şi crustacee (copepode şi cladocere).

• Dintre ciliate sunt prezente speciile: Dintre ciliate sunt prezente speciile: Paramecium aurata, Tintinnidium Paramecium aurata, Tintinnidium lacustris, T, fluviatilislacustris, T, fluviatilis. Dintre rotifere: . Dintre rotifere: Brachionus calyciflorus, Keratella Brachionus calyciflorus, Keratella cochlearis, Asplachna priodonta, Testudinella, Hexarthracochlearis, Asplachna priodonta, Testudinella, Hexarthra..

• Dintre crustacee apar, în special, cladocere (Dintre crustacee apar, în special, cladocere (Daphnia longispina, Bosmina Daphnia longispina, Bosmina longirostris, Leydigia leydigi, Chidorus sphaericus, Alona guttata, longirostris, Leydigia leydigi, Chidorus sphaericus, Alona guttata, Diaphanosoma, SimocephalusDiaphanosoma, Simocephalus)) şi copepode (şi copepode (Acanthocyclops viridis, A. Acanthocyclops viridis, A. vernalis, Eudiaptomus vulgaris, Eurytemora velox, Cyclops vicinus, vernalis, Eudiaptomus vulgaris, Eurytemora velox, Cyclops vicinus, Mesocyclops crassusMesocyclops crassus). În lacurile eutrofe de câmpie predomină cladocerele, ). În lacurile eutrofe de câmpie predomină cladocerele, iar în cele oligotrofe de munte rotiferele şi copepodele. iar în cele oligotrofe de munte rotiferele şi copepodele.

• Şi în cazul organismelor zooplanctonice se observă o Şi în cazul organismelor zooplanctonice se observă o succesiunesuccesiune a grupelor a grupelor sistematice, în funcţie de temperatura apei şi dezvoltarea populaţiilor de sistematice, în funcţie de temperatura apei şi dezvoltarea populaţiilor de fitoplancteri cu care acestea se hrănesc. Astfel, rotiferele apar mai timpuriu, fitoplancteri cu care acestea se hrănesc. Astfel, rotiferele apar mai timpuriu, odată cu diatomeele, iar cladocerele mai târziu, odată cu dezvoltarea odată cu diatomeele, iar cladocerele mai târziu, odată cu dezvoltarea cloroficeelor şi a cianobacteriilor. Distribuţia zooplancterilor este cloroficeelor şi a cianobacteriilor. Distribuţia zooplancterilor este grupatăgrupată, în , în timp ce a fitoplancterilor este timp ce a fitoplancterilor este uniformăuniformă..

• Amplitudinea Amplitudinea migraţiilormigraţiilor pe verticală diferă de le specie la specie. Astfel, pe verticală diferă de le specie la specie. Astfel, unele specii migrează numai în grosimea epilimnionului, în timp ce altele se unele specii migrează numai în grosimea epilimnionului, în timp ce altele se deplasează pe verticală chiar 50 m pe zi (deplasează pe verticală chiar 50 m pe zi (Daphnia, Bosmina, KeratellaDaphnia, Bosmina, Keratella).).

• NeustonulNeustonul este format din organisme legate de pelicula este format din organisme legate de pelicula superficială a apei. Epineustonul este format din superficială a apei. Epineustonul este format din heteroptere ca: heteroptere ca: Gerris, Velia, HydrometraGerris, Velia, Hydrometra, specii de , specii de colembole şi coleoptere (colembole şi coleoptere (GyrinusGyrinus) (Fig. 31). Hiponeustonul ) (Fig. 31). Hiponeustonul cuprinde heteroptere (cuprinde heteroptere (NotonectaNotonecta), coleptere (), coleptere (Hydrous, Hydrous, HydrophilusHydrophilus), gastropode (), gastropode (Lymnaea, PlanorbisLymnaea, Planorbis) şi larve de ) şi larve de diptere care stau suspendate de pelicula superficială a apei.diptere care stau suspendate de pelicula superficială a apei.

• PleustonulPleustonul este format din organisme animale şi vegetale este format din organisme animale şi vegetale cu corpul parţial imers şi parţial plutind la suprafaţă. Ex., cu corpul parţial imers şi parţial plutind la suprafaţă. Ex., plantele cu frunze plutitoare, nefixate prin rădăcini, din plantele cu frunze plutitoare, nefixate prin rădăcini, din Delta Dunării: lintiţa (Delta Dunării: lintiţa (LemnaLemna), iarba broaştei (), iarba broaştei (HydrocarisHydrocaris), ), peştişoara (peştişoara (SalviniaSalvinia), ), Spirodella, Wolffia, AzolaSpirodella, Wolffia, Azola, la care se , la care se adaugă cladocerul adaugă cladocerul ScapholeberisScapholeberis ce populează luciul apei. ce populează luciul apei.

• este format mai ales din peşti, la care se alătură amfibieni, adulţi şi larve de este format mai ales din peşti, la care se alătură amfibieni, adulţi şi larve de insecte, iar în lacurile mari şi mamifere acvatice.insecte, iar în lacurile mari şi mamifere acvatice.

• IhtiofaunaIhtiofauna lacurilor diferă în funcţie de: localizarea geografică, termica apei lacurilor diferă în funcţie de: localizarea geografică, termica apei şi gradul de trofieşi gradul de trofie::

• În lacurile În lacurile oligotrofeoligotrofe montane există salmonide: păstrăv de lac ( montane există salmonide: păstrăv de lac (Salmo trutta Salmo trutta lacustrislacustris), coregon (), coregon (Coregonus albulla, C. lavaretusCoregonus albulla, C. lavaretus), lostriţă (), lostriţă (Hucho huchoHucho hucho). ).

• În lacurile În lacurile eutrofeeutrofe de câmpie domină ciprinidele: caracuda ( de câmpie domină ciprinidele: caracuda (Carassius Carassius carassiuscarassius), crapul (), crapul (Cyprinus carpioCyprinus carpio), roşioara (), roşioara (Scardinius erythrophtalmusScardinius erythrophtalmus), ), plătica (plătica (Abramis bramaAbramis brama), linul (), linul (Tinca tincaTinca tinca), babuşca (), babuşca (Rutilus rutilusRutilus rutilus). Alături ). Alături de acestea apar răpitorii: bibanul (de acestea apar răpitorii: bibanul (Perca fluviatilisPerca fluviatilis), şalăul (), şalăul (Lucioperca Lucioperca luciopercalucioperca), ştiuca (), ştiuca (Esox luciusEsox lucius). ).

• În lacurile În lacurile mezotrofemezotrofe, populaţiile de salmonide şi ciprinide sunt amestecate, , populaţiile de salmonide şi ciprinide sunt amestecate, iar în cele distrofe ihtiofauna este formată din percide şi ciprinide de talie iar în cele distrofe ihtiofauna este formată din percide şi ciprinide de talie mică. mică.

NectonulNectonul

BentosulBentosul• cuprinde: producători (fitobentos), consumatori (zoobentos) şicuprinde: producători (fitobentos), consumatori (zoobentos) şi descompunători descompunători

(bacteriobentos). Populaţiile bentonice se caracterizează printr-o(bacteriobentos). Populaţiile bentonice se caracterizează printr-o mare diversitate mare diversitate specifică şi abundenţă numerică. Dezvoltarea maximă este în zonaspecifică şi abundenţă numerică. Dezvoltarea maximă este în zona litorală şi litorală şi sublitorală, comparativ cu cea profundală.sublitorală, comparativ cu cea profundală.

• FitobentosulFitobentosul este alcătuit din macrofite emerse, parţial emerse saueste alcătuit din macrofite emerse, parţial emerse sau submerse. submerse. Repartiţia lor pe fundul bazinului este în legătură cu adâncimea,Repartiţia lor pe fundul bazinului este în legătură cu adâncimea, transparenţa, transparenţa, natura sedimentelor şi gradul de trofie a lacului. În lacurile eutrofe, natura sedimentelor şi gradul de trofie a lacului. În lacurile eutrofe, macrofitele macrofitele ajung până la 4-5 m adâncime, în timp ce în lacurile oligotrofe şiajung până la 4-5 m adâncime, în timp ce în lacurile oligotrofe şi mezotrofe adânci mezotrofe adânci şi transparente (ex., Baikal) se găsesc până la adâncimi de 25-30şi transparente (ex., Baikal) se găsesc până la adâncimi de 25-30 m. m.

• Plantele amfibii, parţial emerse cresc în apropierea malului, dar pot coborî Plantele amfibii, parţial emerse cresc în apropierea malului, dar pot coborî până la până la adâncimi de 1-1,5 m, formând adâncimi de 1-1,5 m, formând flora durăflora dură a lacului. Stuful (a lacului. Stuful (PhragmitesPhragmites communiscommunis) ) se dezvoltă în regiunile mai adăpostite de vânturi şi valuri. Pe terenurilese dezvoltă în regiunile mai adăpostite de vânturi şi valuri. Pe terenurile inundabile din Delta Dunării formează adevărate filtre naturale care reţin inundabile din Delta Dunării formează adevărate filtre naturale care reţin aluviunilealuviunile aduse de ape, în timpul viiturilor. Papura ( aduse de ape, în timpul viiturilor. Papura (Typha latifolia, T. angustifoliaTypha latifolia, T. angustifolia) ) este este prezentă alături de stuf în asociaţia numită prezentă alături de stuf în asociaţia numită PhragmitetumPhragmitetum. . Pe lângă Pe lângă acestea, intrăacestea, intră şi specii de pipirig (şi specii de pipirig (Scirpus lacustris, S. tabernae montani, S. Scirpus lacustris, S. tabernae montani, S. maritimusmaritimus), care cresc ), care cresc pe malul lacului, dar intră şi în etajul litoral al bentalului. pe malul lacului, dar intră şi în etajul litoral al bentalului. Din aceeaşi categorie facDin aceeaşi categorie fac parte şi rogozul ( parte şi rogozul (Carex ripariaCarex riparia), iarba mlaştinii (), iarba mlaştinii (Juncus Juncus effususeffusus), mana apei (), mana apei (Glyceria Glyceria aquaticaaquatica), săgeata apei (), săgeata apei (Sagittaria sagittifoliaSagittaria sagittifolia), ), buzduganul (buzduganul (Sparganium ramosusSparganium ramosus).).

• Plantele cu frunze plutitoare, fixate prin rădăcini, formează asociaţia numităPlantele cu frunze plutitoare, fixate prin rădăcini, formează asociaţia numită NupharetumNupharetum. . Frunzele sunt dispuse orizontal pe suprafaţa apei şi împiedicăFrunzele sunt dispuse orizontal pe suprafaţa apei şi împiedică pătrunderea luminii spre zonele profundale. Nufărul alb (pătrunderea luminii spre zonele profundale. Nufărul alb (Nymphaea albaNymphaea alba) şi ) şi nufărulnufărul galben (galben (Nuphar luteumNuphar luteum) pot avea rădăcinile fixate la adâncimi de 3-4 m. În ) pot avea rădăcinile fixate la adâncimi de 3-4 m. În lacurilelacurile din Delta Dunării sunt comune: plutniţa (din Delta Dunării sunt comune: plutniţa (Nymphoides peltataNymphoides peltata), troscotul de ), troscotul de apăapă ((Polygonum amphibiumPolygonum amphibium), ciulinul de baltă (), ciulinul de baltă (Trapa natansTrapa natans).).

• Plantele submerse formează Plantele submerse formează flora moale flora moale sausau "buruiana" "buruiana" apei. Au rădăcinileapei. Au rădăcinile înfipte în substrat,înfipte în substrat, inflorescenţele se ridică la suprafaţa apei. Sărurile nutritiveinflorescenţele se ridică la suprafaţa apei. Sărurile nutritive sunt în mică măsură luate prin rădăcini, ci mai ales pe cale osmotică, direct din sunt în mică măsură luate prin rădăcini, ci mai ales pe cale osmotică, direct din apă.apă.

• Condiţiile de dezvoltare a plantelor submerse diferă sensibil de cele pentru Condiţiile de dezvoltare a plantelor submerse diferă sensibil de cele pentru planteleplantele emerse. Cantitatea de lumină este relativ redusă, variaţiile termice mici, emerse. Cantitatea de lumină este relativ redusă, variaţiile termice mici, CO2 pentruCO2 pentru fotosinteză este luat fie din cel dizolvat în apă, fie din descompunerea fotosinteză este luat fie din cel dizolvat în apă, fie din descompunerea bicarbonatuluibicarbonatului de calciu din apă. O2 necesar este luat atât din apă, cât şi din cel de calciu din apă. O2 necesar este luat atât din apă, cât şi din cel produs prinprodus prin fotosinteză şi înmagazinat în ţesuturi (fotosinteză şi înmagazinat în ţesuturi (aerenchimuriaerenchimuri).).

• Cele mai comune plante submerse din lacurile noastre: broscariţaCele mai comune plante submerse din lacurile noastre: broscariţa ((Potamogeton Potamogeton crispus, P. pectinatus, P. pusillus, P. filiformis, P. perfoliatus. P. lucens,crispus, P. pectinatus, P. pusillus, P. filiformis, P. perfoliatus. P. lucens, P. P. gramineusgramineus), brădişul (), brădişul (Myriophyllum spicatum, M. verticillatumMyriophyllum spicatum, M. verticillatum), rizacul ), rizacul ((StratiotesStratiotes),), sârmuliţa ( sârmuliţa (Vallisneria spiralisVallisneria spiralis), ciuma apelor (), ciuma apelor (Elodea canadensisElodea canadensis), ), cosorul apei (cosorul apei (Ceratophyllum demersus, C. submersusCeratophyllum demersus, C. submersus), inariţa (), inariţa (Najas marina, N. Najas marina, N. minorminor).).

Hidrofite submerse

Myriophyllum spicatum

Ranunculus fluitans Callitriche stagnalis

Elodea canadensis Potamogeton crispus

• ZoobentosulZoobentosul este bine dezvoltat calitativ şi cantitativ în etajele este bine dezvoltat calitativ şi cantitativ în etajele litoral şi litoral şi sublitoral. sublitoral.

- Zonele litorale nisipoase, cu puţin detritus organic, sunt populate de specii Zonele litorale nisipoase, cu puţin detritus organic, sunt populate de specii psamofile de: oligochete (psamofile de: oligochete (Proppapus volkiProppapus volki), larve de diptere (), larve de diptere (Bezia, Bezia, CulicoidesCulicoides), bivalve (), bivalve (AnodontaAnodonta). ).

- Zonele litorale bogate în detritus adăpostesc specii de oligochete (Tubifex,Zonele litorale bogate în detritus adăpostesc specii de oligochete (Tubifex, Peloscolex), larve de chironomide (Peloscolex), larve de chironomide (Chironomus, CryptochironomusChironomus, Cryptochironomus), larve de ), larve de efemeroptere, bivalve (efemeroptere, bivalve (Anodonta, PisidiumAnodonta, Pisidium).).

• În zonele profunde, zoobentosul este sărac şi reprezentat prin detritofagiÎn zonele profunde, zoobentosul este sărac şi reprezentat prin detritofagi şi şi pelofagi, care trăiesc fie la suprafaţa sedimentelor (pelofagi, care trăiesc fie la suprafaţa sedimentelor (epibentosulepibentosul), fie în ), fie în grosimeagrosimea acestora (acestora (endobentosulendobentosul), până la adâncimea de 30-40 cm.), până la adâncimea de 30-40 cm. Sunt Sunt prezente specii de oligochete (prezente specii de oligochete (Tubifex, Limnodrilus, Peloscolex, LumbriculusTubifex, Limnodrilus, Peloscolex, Lumbriculus), ), larve de diptere (larve de diptere (Chironomus, ChaoborusChironomus, Chaoborus), bivalve (), bivalve (PisidiumPisidium).).

• Macronevertebratele sunt importante în accelerarea descompuneriiMacronevertebratele sunt importante în accelerarea descompunerii detritusului rezultat din macrofitele acvatice (ex., larvele de Chironomidae). detritusului rezultat din macrofitele acvatice (ex., larvele de Chironomidae). Adulţii de Adulţii de chironomide au devenit o neplăcere serioasă, datorităchironomide au devenit o neplăcere serioasă, datorită densităţii lor densităţii lor mari şi problemelor economice pe care le produc. mari şi problemelor economice pe care le produc. PParticule legate de articule legate de chironomide sunt alergeni puternici ce producchironomide sunt alergeni puternici ce produc astm sau alte afecţiuni astm sau alte afecţiuni respiratorii.respiratorii.

• BacteriobentosulBacteriobentosul este localizat pe substrat şi în grosimea acestuia. Este este localizat pe substrat şi în grosimea acestuia. Este alcătuit din bacterii şi fungi, cu rol în descompunerea substanţelor organice alcătuit din bacterii şi fungi, cu rol în descompunerea substanţelor organice dindin sedimente. Este mai bogat la interfaţa apă/mâl, în legătură cu sedimente. Este mai bogat la interfaţa apă/mâl, în legătură cu concentraţiile mari deconcentraţiile mari de substanţe organice şi prezenţa oxigenului. substanţe organice şi prezenţa oxigenului.

BălţileBălţile• sunt ecosisteme asemănătoare lacurilor, la care sunt ecosisteme asemănătoare lacurilor, la care lipseştelipseşte etajuletajul profundalprofundal al al

pelagialului. Ele sunt localizate în depresiuni de mică adâncime alepelagialului. Ele sunt localizate în depresiuni de mică adâncime ale scoarţei scoarţei terestre. Zona trofogenă cuprinde pelagialul în întregime, zona trofoliticăterestre. Zona trofogenă cuprinde pelagialul în întregime, zona trofolitică fiind fiind redusă la substratul bentonic. Forel definea balta ca "redusă la substratul bentonic. Forel definea balta ca "un lac fărăun lac fără adâncime adâncime".".

• Pot avea legătură permanentă cu apele curgătoare sau o pot pierde, înPot avea legătură permanentă cu apele curgătoare sau o pot pierde, în funcţie funcţie de cantitatea de precipitaţii şi nivelul apelor curgătoare.de cantitatea de precipitaţii şi nivelul apelor curgătoare.

• Cantitatea de oxigen este variabilă, datorită masei reduse de apă, dezvoltăriiCantitatea de oxigen este variabilă, datorită masei reduse de apă, dezvoltării explozive a fitoplanctonului sau macrofitelor, precum şi datorită descompuneriiexplozive a fitoplanctonului sau macrofitelor, precum şi datorită descompunerii bacteriene a substanţelor organice.bacteriene a substanţelor organice.

• Reacţia ionică depinde de localizarea geografică şi de productivitate. BălţileReacţia ionică depinde de localizarea geografică şi de productivitate. Bălţile oligotrofe montane sunt acide, datorită acizilor humici, iar cele eutrofe din oligotrofe montane sunt acide, datorită acizilor humici, iar cele eutrofe din zonelezonele colinare şi de şes sunt alcaline, cu slabe variaţii diurne (noaptea se colinare şi de şes sunt alcaline, cu slabe variaţii diurne (noaptea se acidifică, datorităacidifică, datorită acumulării CO2 din respiraţie).acumulării CO2 din respiraţie).

• Nu existăNu există o o stratificaţie termicăstratificaţie termică ca în lacuri, datorită adâncimii mici. ca în lacuri, datorită adâncimii mici. OscilaţiileOscilaţiile de temperatură sezoniere sau circadiene se resimt în toată masa de temperatură sezoniere sau circadiene se resimt în toată masa apei. Ziuaapei. Ziua temperatura creşte la suprafaţă, în timp ce noaptea curenţii de temperatura creşte la suprafaţă, în timp ce noaptea curenţii de convecţieconvecţie omogenizează gradientul termic în toată masa apei. În iernile aspre, omogenizează gradientul termic în toată masa apei. În iernile aspre, apa bălţilorapa bălţilor puţin adânci îngheaţă până la fund, hidrobionţii fiind puţin adânci îngheaţă până la fund, hidrobionţii fiind în pericolîn pericol..

• UUneori au caracter temporar, secând datorită evaporaţiei sau datorită infiltrării neori au caracter temporar, secând datorită evaporaţiei sau datorită infiltrării în sol.în sol. După componenţa fitoplanctonului şi productivitatea lorDupă componenţa fitoplanctonului şi productivitatea lor::

• 1.1. Bălţi oligotrofeBălţi oligotrofe, , care care pot fi:pot fi:

- - oligotrofe propriu - zise,oligotrofe propriu - zise, cu un substrat bentonic nisipos sau pietros, un regim cu un substrat bentonic nisipos sau pietros, un regim de oxigen stabil şi uniform. de oxigen stabil şi uniform.

- - oligotrofe acide, oligotrofe acide, amplasate pe soluri nisipoase sau argiloase. Au amplasate pe soluri nisipoase sau argiloase. Au cantităţi cantităţi reduse de mâl şi sunt proprii zonelor forestiere.reduse de mâl şi sunt proprii zonelor forestiere.

- - oligotrofe acide cu turbă, oligotrofe acide cu turbă, cu pH acid: cu pH acid: ssubstratul conţine turbă,ubstratul conţine turbă, mineralizarea mineralizarea substanţei organice se face lent şi incomplet. substanţei organice se face lent şi incomplet.

• 2. Bălţi mezotrofe2. Bălţi mezotrofe, care au pe substrat puţin mâl, iar fitoplanctonul este, care au pe substrat puţin mâl, iar fitoplanctonul este dominat de Chrysophycee, singure sau împreună cu diatomeele şi peridineele.dominat de Chrysophycee, singure sau împreună cu diatomeele şi peridineele.

• 3. Bălţi eutrofe3. Bălţi eutrofe,, care după gradul de saturaţie în oxigen, din timpul zilei, pot care după gradul de saturaţie în oxigen, din timpul zilei, pot fi:fi:

• • slab eutrofe,slab eutrofe, cu o macrofloră dură abundentă. cu o macrofloră dură abundentă. Pe tijele macrofitelor se Pe tijele macrofitelor se dezvoltă un perifiton în care domină diatomeele, iar îndezvoltă un perifiton în care domină diatomeele, iar în pelagial predomină pelagial predomină peridineele şi diatomeele.peridineele şi diatomeele.

• • eutrofe moderate, eutrofe moderate, În aceste bălţi se dezvoltă intens macrofite submerse ca În aceste bălţi se dezvoltă intens macrofite submerse ca Myriophyllum Myriophyllum şişi Ranunculus Ranunculus..

• • puternic eutrofe, puternic eutrofe, cucu înfloriri ale apei. înfloriri ale apei.• 4. Bălţi politrofe4. Bălţi politrofe,, cu productivitate ridicată, care se colmatează rapid, cu productivitate ridicată, care se colmatează rapid,

datorită acumulării de mâl organic. În adâncime apare un deficit de oxigen, în datorită acumulării de mâl organic. În adâncime apare un deficit de oxigen, în urmaurma descompunerii bacteriene intense a substanţelor organice. descompunerii bacteriene intense a substanţelor organice.

Comunităţile de organisme din bălţiComunităţile de organisme din bălţi

• Planctonul bălţilor este un amestec de plancton litoral şi pelagic şi este Planctonul bălţilor este un amestec de plancton litoral şi pelagic şi este numitnumit heleoplanctonheleoplancton. . În bălţile mici, numărul mic de specii este În bălţile mici, numărul mic de specii este compensat de numărulcompensat de numărul mare de indivizi. mare de indivizi.

• FitoplanctonulFitoplanctonul este format din: diatomee, cloroficee, cianobacterii, este format din: diatomee, cloroficee, cianobacterii, flagelate flagelate şi dinoflagelate. În bălţile din lunca Dunării domină şi dinoflagelate. În bălţile din lunca Dunării domină diatomeele, urmate de cloroficee.diatomeele, urmate de cloroficee. În bălţile eutrofe, în perioada de În bălţile eutrofe, în perioada de vară, cloroficeele şi cianobacteriile au ovară, cloroficeele şi cianobacteriile au o dezvoltare explozivă, dezvoltare explozivă, producând fenomenul de producând fenomenul de înflorireînflorire a apei. a apei.

• ZooplanctonulZooplanctonul este format din: protozoare, rotifere, cladocere şi este format din: protozoare, rotifere, cladocere şi copepode. copepode. În lunca Dunării, grupul dominant este cel al rotiferelor În lunca Dunării, grupul dominant este cel al rotiferelor (peste 60%),(peste 60%), urmat de cladocere şi copepode (19%, respectiv 16%). urmat de cladocere şi copepode (19%, respectiv 16%).

• În bălţile cu caracter temporar, o dată cu secarea apelor, multe În bălţile cu caracter temporar, o dată cu secarea apelor, multe organismeorganisme zooplanctonice trec în forme de rezistenţă. Flagelatele şi zooplanctonice trec în forme de rezistenţă. Flagelatele şi infuzorii elimină mare parte din apă, seinfuzorii elimină mare parte din apă, se înconjoară de un înveliş înconjoară de un înveliş rezistent şi formează chişti. Cladocerele şi rotiferele producrezistent şi formează chişti. Cladocerele şi rotiferele produc ouă de ouă de rezistenţă.rezistenţă.

• NectonulNectonul este reprezentat este reprezentat de peşti, amfibieni, reptile. de peşti, amfibieni, reptile. Ihtiofauna bălţilor este Ihtiofauna bălţilor este abundentă, mai ales în cele cu caracter permanent.abundentă, mai ales în cele cu caracter permanent. În bălţile din lunca şi Delta În bălţile din lunca şi Delta Dunării, intrăDunării, intră primăvara pentru reproducere numeroase specii de peşti. Adulţii se primăvara pentru reproducere numeroase specii de peşti. Adulţii se retrag după depunerea pontei, iar alevinii şi puietul rămân pânăretrag după depunerea pontei, iar alevinii şi puietul rămân până toamna, când se toamna, când se retrag în Dunăre sau în bălţile mari care nu îngheaţă. Caretrag în Dunăre sau în bălţile mari care nu îngheaţă. Ca specii se întâlnesc, dintre specii se întâlnesc, dintre peşti: crapulpeşti: crapul,, carasul, caracuda, linul, plătica, roşioara, carasul, caracuda, linul, plătica, roşioara, ştiuca; dintre amfibieni: ştiuca; dintre amfibieni: RanaRana şi şi BombinaBombina, iar , iar BufoBufo şi şi PelobatesPelobates numai în perioada de reproducere. numai în perioada de reproducere.

• ÎnÎn nămolul de pe fundul bălţilor uscate, la 30 cm, există ţipari, lini,nămolul de pe fundul bălţilor uscate, la 30 cm, există ţipari, lini, caracude, caracude, melci, scoicimelci, scoici,, lipitori lipitori care care rezistă în stare latentă până la o nouă rezistă în stare latentă până la o nouă inundaţie. inundaţie.

• BentosulBentosul are o structură specifică, în funcţie de natura sedimentelor de fund. are o structură specifică, în funcţie de natura sedimentelor de fund. În În bălţile eutrofe din lunca şi Delta Dunării, fitobentosul este asemănător cu cel dinbălţile eutrofe din lunca şi Delta Dunării, fitobentosul este asemănător cu cel din lacuri. Flora dură este bine dezvoltată iar buruiana acoperă cea mai mare parte alacuri. Flora dură este bine dezvoltată iar buruiana acoperă cea mai mare parte a bentalului. Condiţiile foarte diverse oferite de bentalul bălţilor dunărene duc labentalului. Condiţiile foarte diverse oferite de bentalul bălţilor dunărene duc la existenţa unei varietăţi de specii de oligochete, hirudinee, bivalve, gastropode,existenţa unei varietăţi de specii de oligochete, hirudinee, bivalve, gastropode, coleoptere, diptere chironomide.coleoptere, diptere chironomide.

• Dintre oligochete apar: Dintre oligochete apar: Nais, Limnodrilus, Tubifex, PeloscolexNais, Limnodrilus, Tubifex, Peloscolex;; hirudineele sunt hirudineele sunt reprezentate prin reprezentate prin PiscicolaPiscicola şi şi HirudoHirudo; bivalvele prin ; bivalvele prin Unio, Anodonta, Dreissena; Unio, Anodonta, Dreissena; gastropodele prin gastropodele prin Theodoxus, Viviparus, Fagotia, Lymnaea, PlanorbisTheodoxus, Viviparus, Fagotia, Lymnaea, Planorbis. Cele mai . Cele mai comune coleoptere aparţin genurilor comune coleoptere aparţin genurilor GyrinusGyrinus şi şi HydrophilusHydrophilus iar chironomidele sunt iar chironomidele sunt reprezentate prin reprezentate prin TendipesTendipes, , TanytarsusTanytarsus şi şi CryptochironomusCryptochironomus..

• Sunt terenuri cu umiditate ridicată şi ochiuri de apă pe care se dezvoltă oSunt terenuri cu umiditate ridicată şi ochiuri de apă pe care se dezvoltă o vegetaţie specifică şi în care are loc frecvent formarea turbei. Apar pe locuri vegetaţie specifică şi în care are loc frecvent formarea turbei. Apar pe locuri lipsite delipsite de scurgere, cu pantă redusă şi substrat impermeabil, acolo unde aportul scurgere, cu pantă redusă şi substrat impermeabil, acolo unde aportul depăşeştedepăşeşte evaporaţia sau se pot forma prin colmatarea bălţilor eutrofe. evaporaţia sau se pot forma prin colmatarea bălţilor eutrofe. TelmatologiaTelmatologia se ocupăse ocupă cu studiul mlaştinilor cu studiul mlaştinilor telmatelma = mlaştină (grec.). = mlaştină (grec.).

• Mlaştinile oligotrofe Mlaştinile oligotrofe sausau tinoavele tinoavele se formează în zona superioară a fagului se formează în zona superioară a fagului şi şi inferioară a molidului, între 500-1.700 m, în depresiuniinferioară a molidului, între 500-1.700 m, în depresiuni montane reci. Substanţele montane reci. Substanţele biogene provin din mineralizarea parţială a plantelor şi animalelor moarte. Apa biogene provin din mineralizarea parţială a plantelor şi animalelor moarte. Apa dindin ochiurile mai adânci cu turbă are o transparenţă redusă, iar culoarea este ochiurile mai adânci cu turbă are o transparenţă redusă, iar culoarea este brunbrun--gălbuie.gălbuie. pH = 3,5–5.pH = 3,5–5.

• FitoplanctonulFitoplanctonul: : dinoflagelate, diatomee (dinoflagelate, diatomee (Frustulia, Eunotia,Frustulia, Eunotia, Pinnularia, Pinnularia, Pleurosigma, SynedraPleurosigma, Synedra ş.a.) şi flagelate ( ş.a.) şi flagelate (SynuraSynura), care vara sunt înlocuite cu ), care vara sunt înlocuite cu desmidiacee din genurile: desmidiacee din genurile: Gymnosiga, Micrasterias, Xanthidium, Draparnaldia, Gymnosiga, Micrasterias, Xanthidium, Draparnaldia, DraparnaldiopsisDraparnaldiopsis, alge roşii (, alge roşii (BatrachospermumBatrachospermum) şi numeroase specii de ciuperci.) şi numeroase specii de ciuperci.

• Zooplanctonul: rotifere, cladocere şi copepode. Rotifere: Zooplanctonul: rotifere, cladocere şi copepode. Rotifere: Polyarthra platyptera, Polyarthra platyptera, Keratella valga, Monostyla virgaKeratella valga, Monostyla virga. . În sezonul cald se dezvoltă din abundenţă În sezonul cald se dezvoltă din abundenţă cladocere: cladocere: Daphnia longispina,Daphnia longispina, Chidorus sphaericus, Bosmina longirostris, Moina Chidorus sphaericus, Bosmina longirostris, Moina rectirostris, Polyphemusrectirostris, Polyphemus sp. Copepode: sp. Copepode: Eucyclops, Acanthocyclops, Eucyclops, Acanthocyclops, Macrocyclops, Macrocyclops, Eudiaptomus, MyxodiaptomusEudiaptomus, Myxodiaptomus. .

• Fauna tinoavelorFauna tinoavelor: protozoare, turbelariate, rotifere, crustacee, insecte.: protozoare, turbelariate, rotifere, crustacee, insecte.

MlaştinileMlaştinile

Sphagnum sp. (Bryophyta)

Equisetum sp. (Pteridophyta)

• Fitobentosul mlaştinilor oligotrofe este reprezentat prin macrofite din genul Fitobentosul mlaştinilor oligotrofe este reprezentat prin macrofite din genul Sphagnum (Sphagnum (Sphagnum warustorfii, S. fuscum, S. squarossum, S. wulfianum, S. Sphagnum warustorfii, S. fuscum, S. squarossum, S. wulfianum, S. medium, S. cymbifoliummedium, S. cymbifolium), ), Eriophorum vaginatum, Vaccinium oxycoccus, V. Vitis Eriophorum vaginatum, Vaccinium oxycoccus, V. Vitis idaeaidaea, plante care formează o asociaţie vegetală specifică turbăriilor, numită, plante care formează o asociaţie vegetală specifică turbăriilor, numită Sphagneto-eriophoreto-vaccinetumSphagneto-eriophoreto-vaccinetum..

• Mlaştinile eutrofe Mlaştinile eutrofe se formează în depresiunile câmpiilor aluvionare, zonase formează în depresiunile câmpiilor aluvionare, zona inundabilă a râurilor şi regiuni bogate în ape subterane superficiale.inundabilă a râurilor şi regiuni bogate în ape subterane superficiale. Provin mai Provin mai ales ales din lacuri colmatate şi invadate de vegetaţia palustră, reprezentând stadii din lacuri colmatate şi invadate de vegetaţia palustră, reprezentând stadii dede senescenţă a acestora.senescenţă a acestora. Biocenozele mlaştinilor eutrofe sunt asemănătoare Biocenozele mlaştinilor eutrofe sunt asemănătoare celor din mlaştinilecelor din mlaştinile oligotrofe aflate într-un stadiu avansat de oligotrofe aflate într-un stadiu avansat de îmbătrânireîmbătrânire. .

• Posedă o vegetaţie microfiticăPosedă o vegetaţie microfitică reprezentată de flagelate, alge verzi monocelulare reprezentată de flagelate, alge verzi monocelulare şi pluricelulare, diatomee, iar ceaşi pluricelulare, diatomee, iar cea macrofitică este formată din specii de: macrofitică este formată din specii de: Phragmites communis, Typha latifolia, GliceriaPhragmites communis, Typha latifolia, Gliceria fluitans, Scirpus silvaticus, Carex fluitans, Scirpus silvaticus, Carex vulpinavulpina. În jurul mlaştinilor apar specii lemnoase, . În jurul mlaştinilor apar specii lemnoase, precum precum Salix repens, S. Salix repens, S. cinerea, S. fragilis, Populus tremulacinerea, S. fragilis, Populus tremula. În Africa apuseană,. În Africa apuseană, mlaştinile sunt dominate mlaştinile sunt dominate de ferigi şi palmieri (de ferigi şi palmieri (Raphia, PhoenixRaphia, Phoenix).).

• Mlaştinile mezotrofe Mlaştinile mezotrofe sunt stadii intermediare între mlaştinile oligotrofe şi sunt stadii intermediare între mlaştinile oligotrofe şi cele cele eutrofe. Cele din jurul tinoavelor arată clar această succesiune. Se numesceutrofe. Cele din jurul tinoavelor arată clar această succesiune. Se numesc bahne.bahne.

• Mlaştinile distrofeMlaştinile distrofe sunt cele cu productivitate redusă, datorită cantităţilorsunt cele cu productivitate redusă, datorită cantităţilor mici mici de substanţe biogene.de substanţe biogene.

Sisteme acvatice antropice (artificiale)Sisteme acvatice antropice (artificiale)• Au luat naştere prin Au luat naştere prin acţiuneaacţiunea directădirectă a omuluia omului, fiind create în scopuri , fiind create în scopuri

diferite.diferite. Uneori s-au format spontan, în depresiuni ale scoarţei, rămase în Uneori s-au format spontan, în depresiuni ale scoarţei, rămase în urma exploatărilorurma exploatărilor de sare (iazurile de la Ocna Sibiului). de sare (iazurile de la Ocna Sibiului).

• Construcţia de baraje pentru o mai bună gospodărire a resurselor de apă Construcţia de baraje pentru o mai bună gospodărire a resurselor de apă areare tradiţie în istoria omenirii: cel mai vechi lac artificial a fost amenajat tradiţie în istoria omenirii: cel mai vechi lac artificial a fost amenajat prin barajul de la Kosheish de pe Nil, în timpul faraonului Menes (2.900 prin barajul de la Kosheish de pe Nil, în timpul faraonului Menes (2.900 î.C.).î.C.).

• Una dintre Una dintre clasificărileclasificările cele mai răspândite pleacă de la destinaţia cele mai răspândite pleacă de la destinaţia principală a lacului:principală a lacului:

• • pentru producţia de energie electrică;pentru producţia de energie electrică;

• • pentru alimentarea cu apă potabilă;pentru alimentarea cu apă potabilă;

• • pentru alimentarea cu apă industrială;pentru alimentarea cu apă industrială;

• • pentru controlul inundaţiilor;pentru controlul inundaţiilor;

• • pentru irigaţii;pentru irigaţii;

• • pentru piscicultură;pentru piscicultură;

• • pentru agrement şi turism.pentru agrement şi turism.

Lacurile de baraj şi lacurile de Lacurile de baraj şi lacurile de acumulareacumulare

• Sunt ecosisteme acvatice antropogene formate prin Sunt ecosisteme acvatice antropogene formate prin barareabararea unei unei curs de râucurs de râu sau fluviu, în scop hidroenergetic, pentru regularizarea sau fluviu, în scop hidroenergetic, pentru regularizarea debitului şi prevenirea debitului şi prevenirea inundaţiilor, ca bazine de retenţie pentru apa inundaţiilor, ca bazine de retenţie pentru apa potabilă, irigaţie, piscicultură sau înpotabilă, irigaţie, piscicultură sau în scop de agrement şi ca sisteme scop de agrement şi ca sisteme de navigaţie.de navigaţie.

• În funcţie de durata În funcţie de durata staţionării apeistaţionării apei în bazinul lacului respectiv, se în bazinul lacului respectiv, se distingdisting::

• • lacuri de barajlacuri de baraj, în care apa este reţinută ore sau zile, precum: , în care apa este reţinută ore sau zile, precum: Pângăraţi,Pângăraţi, Vaduri, Bâtca Doamnei pe Bistriţa;Vaduri, Bâtca Doamnei pe Bistriţa;

• • lacuri de acumularelacuri de acumulare, în care apa staţionează luni sau ani, precum: , în care apa staţionează luni sau ani, precum: IzvorulIzvorul Muntelui - Bicaz, Porţile de Fier.Muntelui - Bicaz, Porţile de Fier.

• Principalele perturbări ecologice ce rezultă din amenajarea unui lac Principalele perturbări ecologice ce rezultă din amenajarea unui lac dede acumulare sunt în legătură cu introducerea unui model energetic acumulare sunt în legătură cu introducerea unui model energetic nou într-un sistemnou într-un sistem care era anterior un râu. care era anterior un râu.

• Viaţa organismelor acvatice din aceste ecosisteme Viaţa organismelor acvatice din aceste ecosisteme antropogene este antropogene este condiţionată de o serie de condiţionată de o serie de factorifactori de mediu de mediu abioticiabiotici precum: precum:

- regimul hidrologic- regimul hidrologic

- regimul termic- regimul termic

- - transparenţătransparenţă

- chimismul apei- chimismul apei

-- cantitatea şi calitatea suspensiilor. cantitatea şi calitatea suspensiilor.

• Regimul hidrologicRegimul hidrologic al lacurilor de acumulare depinde de:al lacurilor de acumulare depinde de:

• • cantitatea de apă adusă de afluenţi;cantitatea de apă adusă de afluenţi;

• • coeficientul de circulaţie a apelor;coeficientul de circulaţie a apelor;

• • frecvenţa şi durata perioadelor de îngheţ.frecvenţa şi durata perioadelor de îngheţ.

• După regimul hidrologic, lacurile de acumulare sunt După regimul hidrologic, lacurile de acumulare sunt ecosisteme ecosisteme intermediareintermediare între între cele curgătoare şi cele cele curgătoare şi cele stagnante, având o stagnante, având o circulaţiecirculaţie a apei a apei încetinităîncetinită..

Comunităţile de organismeComunităţile de organisme din lacurile de din lacurile de acumulareacumulare

• Hidrobionţii care le populează sunt un Hidrobionţii care le populează sunt un amestecamestec de forme de forme reofilereofile şi şi limnofilelimnofile, în , în funcţie de funcţie de regimul hidrologic, zona topografică a lacului, vechime.regimul hidrologic, zona topografică a lacului, vechime.

• În lacurile fluviale montane, în zona din amonte biocenozele sunt mai În lacurile fluviale montane, în zona din amonte biocenozele sunt mai apropiate apropiate structural de cele ale râului de origine, iar în apropierea barajului au unstructural de cele ale râului de origine, iar în apropierea barajului au un caracter predominant lacustru. În lacurile de câmpie, structura populaţiilor este caracter predominant lacustru. În lacurile de câmpie, structura populaţiilor este asemănătoare celei din lacurile naturale. Structura populaţiilor de hidrobionţi asemănătoare celei din lacurile naturale. Structura populaţiilor de hidrobionţi depindedepinde şi de vechimea lacului de acumulare, la început structura biocenozelor şi de vechimea lacului de acumulare, la început structura biocenozelor esteeste asemănătoare râului de origine, apoi capătă caracteristici proprii.asemănătoare râului de origine, apoi capătă caracteristici proprii.

• S-au evidenţiat trei faze distincte:S-au evidenţiat trei faze distincte:

- - stadiul întâistadiul întâi, când se acumulează apă iar populaţiile biocenozelor sunt, când se acumulează apă iar populaţiile biocenozelor sunt reofile în reofile în lacurile montane, respectiv psamofile în lacurile colinare şi de şes;lacurile montane, respectiv psamofile în lacurile colinare şi de şes;

- - stadiul al doileastadiul al doilea, , cu cu grupări temporare în bental şigrupări temporare în bental şi pelagial. pelagial. Substratul bentonic Substratul bentonic este populat masiv de chironomide, iar pelagialul de crustacee şieste populat masiv de chironomide, iar pelagialul de crustacee şi rotifere. rotifere.

- - stadiul al treileastadiul al treilea, când substratul este populat de o faună heterotopă cu, când substratul este populat de o faună heterotopă cu biomasă biomasă în scădere, care se stabilizează în 3-4 ani.în scădere, care se stabilizează în 3-4 ani. Zooplanctonul scade ca număr de Zooplanctonul scade ca număr de specii şi se stabilizează după 2-3 ani.specii şi se stabilizează după 2-3 ani.

• Fitoplanctonul se dezvoltă bine în primii ani, datorită dezvoltării sărurilor Fitoplanctonul se dezvoltă bine în primii ani, datorită dezvoltării sărurilor biogene dinbiogene din terenurile proaspăt inundate ("terenurile proaspăt inundate ("efect al îngrăşăriiefect al îngrăşării"). Odată cu "). Odată cu acumularea deacumularea de substanţe organice şi săruri biogene în lac, se constată substanţe organice şi săruri biogene în lac, se constată proliferarea sezonieră aproliferarea sezonieră a algelor albastru - verzi în masa apei şi dezvoltarea algelor albastru - verzi în masa apei şi dezvoltarea florei macrofite în bental.florei macrofite în bental.

• FitoplanctonulFitoplanctonul este reprezentat prin diatomee, cloroficee, cianobacterii şi este reprezentat prin diatomee, cloroficee, cianobacterii şi peridinee. În lacurile cu regim hidrologic activ, cu un coeficient de circulaţie a peridinee. În lacurile cu regim hidrologic activ, cu un coeficient de circulaţie a apei apei peste 12, diatomeele predomină cantitativ şi calitativ şi se dezvoltă tot peste 12, diatomeele predomină cantitativ şi calitativ şi se dezvoltă tot timpul anului,timpul anului, în timp ce în cele cu circulaţie lentă, în perioada caldă a anului se în timp ce în cele cu circulaţie lentă, în perioada caldă a anului se dezvoltădezvoltă cloroficeele şi cianobacteriile, determinând fenomene de " cloroficeele şi cianobacteriile, determinând fenomene de "înflorireînflorire".".

• Formarea biocenozelor lacustre este arătată de istoria populării lacurilor deFormarea biocenozelor lacustre este arătată de istoria populării lacurilor de acumulare. Pentru fitoplancton există trei stadii:acumulare. Pentru fitoplancton există trei stadii:

• II – – „biocenoza” este foarte simplă, fiind prezente doar câteva specii de „biocenoza” este foarte simplă, fiind prezente doar câteva specii de diatomee: Synedra ulna, S. acus, Melosira varians; volvocale: diatomee: Synedra ulna, S. acus, Melosira varians; volvocale: Eudorina elegans Eudorina elegans şişi

• Pandorina morumPandorina morum. Producţia primară este foarte scăzută.. Producţia primară este foarte scăzută.

• IIII – – are loc dezvoltarea intensă, creşterea numărului de specii, se atinge unare loc dezvoltarea intensă, creşterea numărului de specii, se atinge un maxim de productivitate primară.maxim de productivitate primară.

• IIIIII – – după cca. 6 ani, se ajunge la stabilizarea biocenozei.după cca. 6 ani, se ajunge la stabilizarea biocenozei.

• Studiul fitoplanctonului din lacul Izvorul Muntelui-Bicaz a arătat că în primiiStudiul fitoplanctonului din lacul Izvorul Muntelui-Bicaz a arătat că în primii doi doi ani după inundare au fost prezente alge din 78 taxoni.ani după inundare au fost prezente alge din 78 taxoni. Predominanţa Predominanţa diatomeelor, ca număr de specii şi densitate, arată un nivel troficdiatomeelor, ca număr de specii şi densitate, arată un nivel trofic scăzut al scăzut al lacului. Ulterior, dezvoltarea crisoficeelor şi a cloroficeelor a dus lalacului. Ulterior, dezvoltarea crisoficeelor şi a cloroficeelor a dus la diversificarea diversificarea compoziţiei fitoplanctonului şi la sporirea ponderii speciilor planctonice.compoziţiei fitoplanctonului şi la sporirea ponderii speciilor planctonice.

• Actualmente, fitoplanctonul din lacul Bicaz cuprinde 241 taxoniActualmente, fitoplanctonul din lacul Bicaz cuprinde 241 taxoni aparţinând la 9 aparţinând la 9 grupe sistematice: diatomee, cloroficee, cianobacterii, peridinee etc.grupe sistematice: diatomee, cloroficee, cianobacterii, peridinee etc.

• ZooplanctonulZooplanctonul lacurilor de acumulare are o varietate specifică redusă, înlacurilor de acumulare are o varietate specifică redusă, în schimb, populaţiile sunt numeroase. Domină rotiferele cu maxime în schimb, populaţiile sunt numeroase. Domină rotiferele cu maxime în perioada maiperioada mai--iunie,iunie, urmate de cladocere care se dezvoltă la sfârşitul verii urmate de cladocere care se dezvoltă la sfârşitul verii şi toamnaşi toamna,, şi copepodele şi copepodele care prosperă la sfârşitul toamnei şi iarna.care prosperă la sfârşitul toamnei şi iarna.

• În lacul Bicaz au fost evidenţÎn lacul Bicaz au fost evidenţiațiiați 51 de 51 de taxoni zooplanctonici, aparţinând taxoni zooplanctonici, aparţinând grupelor: Protozoa, Rotatoria, Copepoda, Cladoceragrupelor: Protozoa, Rotatoria, Copepoda, Cladocera. Ouăle şi stadiile de . Ouăle şi stadiile de rezistenţă ale multor speciirezistenţă ale multor specii zooplantonice rămân viabile după uscare. zooplantonice rămân viabile după uscare. Insectele mari precum libeluleleInsectele mari precum libelulele dispersează rotiferele, raţele şi alte dispersează rotiferele, raţele şi alte limicole pot transporta copepodele şi cladocerelelimicole pot transporta copepodele şi cladocerele ( (efipiileefipiile) la distanţe ) la distanţe mari, în timp ce vântul distribuie larg atât alge, cât şi zooplancteri mari, în timp ce vântul distribuie larg atât alge, cât şi zooplancteri mai mai mici precum protozoarele.mici precum protozoarele.

• BacterioplanctonulBacterioplanctonul lacurilor de acumulare este mai bogat decât cel al lacurilor de acumulare este mai bogat decât cel al râurilor din care s-au format. râurilor din care s-au format. În lacurile montane, numărul total de În lacurile montane, numărul total de germeni este de ordinulgermeni este de ordinul sutelor de mii pe ml, în timp ce în cele de şes sutelor de mii pe ml, în timp ce în cele de şes este de câteva milioane pe ml apă.este de câteva milioane pe ml apă.

• Densitatea maximă a bacterioplanctonului se realizează în pătura Densitatea maximă a bacterioplanctonului se realizează în pătura superficială a apei,superficială a apei, în legătură cu termica necesară dezvoltării bacteriilor, în legătură cu termica necesară dezvoltării bacteriilor, şi în zona dinşi în zona din apropierea sedimentelor, datorită conţinutului ridicat de apropierea sedimentelor, datorită conţinutului ridicat de substanţe organice.substanţe organice.

• Determinările de bacterioplancton în lacul Bicaz auDeterminările de bacterioplancton în lacul Bicaz au arătat un număr total arătat un număr total de bacterii în apă între 70.000-920.000 celde bacterii în apă între 70.000-920.000 cel..ml-1. ml-1.

• NectonulNectonul acestor ecosisteme este format din populaţii de peşti acestor ecosisteme este format din populaţii de peşti reofilireofili, în a, în amestec cu specii mestec cu specii limnofilelimnofile. . TTreptat, populaţiile reofile rămân numai în zona dinreptat, populaţiile reofile rămân numai în zona din amonte a barajului iar speciile amonte a barajului iar speciile stagnofile se extind ca număr şi densitate. Dupăstagnofile se extind ca număr şi densitate. După formarea lacurilor de acumulare se formarea lacurilor de acumulare se constată proliferarea speciilor limnofile, careconstată proliferarea speciilor limnofile, care găsesc condiţii bune de hrană şi locuri de găsesc condiţii bune de hrană şi locuri de reproducere pe terenurile proaspătreproducere pe terenurile proaspăt inundate, după care efectivele numerice scad.inundate, după care efectivele numerice scad.

• În primii În primii 3-5 ani3-5 ani de existenţă a lacului Bicaz a cre de existenţă a lacului Bicaz a crescuscut cantitativt cantitativ fondul piscicol fondul piscicol cu cu predominanţa unor specii valoroase:predominanţa unor specii valoroase: mreana ( mreana (Barbus barbusBarbus barbus), scobarul (), scobarul (Chondrostoma Chondrostoma nasusnasus), cleanul (), cleanul (Leuciscus Leuciscus cephaluscephalus). Ulterior, variaţiil). Ulterior, variaţiilee mari ale nivelului mari ale nivelului laculuilacului au au influenţat influenţat negativ reproducerea salmonidelor şi a ciprinidelor de talienegativ reproducerea salmonidelor şi a ciprinidelor de talie mare, precum şi baza trofică a mare, precum şi baza trofică a altaltor specii: gor specii: grrindelul (indelul (Noematocheilus barbatulusNoematocheilus barbatulus),), zglăvoaca (zglăvoaca (Cottus poecilopusCottus poecilopus), ), porcuşorul (porcuşorul (Gobio uranoscopusGobio uranoscopus). ). Au sAu sccăzutăzut efectivele de efectivele de lipan (lipan (Thymallus thymallusThymallus thymallus), lostriţă ), lostriţă ((Hucho huchoHucho hucho), păstrăv de munte (), păstrăv de munte (Salmo truttaSalmo trutta fariofario), mihalţ (), mihalţ (LotLottta lottaa lotta).).

• Ciprinidele de talie micăCiprinidele de talie mică:: obletele ( obletele (Alburnus albuAlburnus alburnrnusus), beldiţa), beldiţa ( (Alburnoides bipunctatusAlburnoides bipunctatus), ), porcuşorul (porcuşorul (Gobio gobioGobio gobio) şi boişteanul () şi boişteanul (Phoxinus Phoxinus phoxinusphoxinus) au avut o dezvoltare masivă în ) au avut o dezvoltare masivă în primii 4-6 ani de existenţă a lacului, dupăprimii 4-6 ani de existenţă a lacului, după care au regresat numeric. care au regresat numeric.

• Între 1961-1966 au fost introduse în lacul Bicaz pentru aclimatizare:Între 1961-1966 au fost introduse în lacul Bicaz pentru aclimatizare: păstrăv păstrăvulul curcubeu curcubeu ((Onchorhyncus mykissOnchorhyncus mykiss), coregon), coregonulul ( (Coregonus albulaCoregonus albula), păstrăv), păstrăvul ul fântânel (fântânel (Salvelinus Salvelinus fontinalisfontinalis), plătica (), plătica (Abramis bramaAbramis brama), crap), crapulul ( (Cyprinus carpioCyprinus carpio) ) ccega (ega (Acipenser ruthenusAcipenser ruthenus). ). Dintre acestea numai plătica a rezistat, reprezentândDintre acestea numai plătica a rezistat, reprezentând acum cca. 5% din ihtiofauna lacului. acum cca. 5% din ihtiofauna lacului.

• Ihtiofauna actuală conţine 15 specii, aparţinând la 5 familii, faţă de 19Ihtiofauna actuală conţine 15 specii, aparţinând la 5 familii, faţă de 19 existente în 1970 şi existente în 1970 şi 25 existente în 1960, la formarea lacului. Bibanul (25 existente în 1960, la formarea lacului. Bibanul (Perca Perca fluviatilisfluviatilis) care nu a existat anterior ) care nu a existat anterior şi nici în 1970, apare ca dominant (30%)şi nici în 1970, apare ca dominant (30%) în capturi. Urmează babuşca (18%), obletele (16%), în capturi. Urmează babuşca (18%), obletele (16%), cleanul (8,9%), păstrăvulcleanul (8,9%), păstrăvul curcubeu, carasul, plătica, păstrăvul de lac, lostriţa (3-5% fiecare)curcubeu, carasul, plătica, păstrăvul de lac, lostriţa (3-5% fiecare)..

• FitobentosulFitobentosul eeste slabste slab reprezenta reprezentatt datorită variaţiilor de nivel care datorită variaţiilor de nivel care nu permit nu permit fixarea macrofitelor acvatice sau a adâncimii mari a lacului de acumulare. În fixarea macrofitelor acvatice sau a adâncimii mari a lacului de acumulare. În lacurile mari, precum Izvorul Muntelui, cu fluctuaţii mari de nivel, lacurile mari, precum Izvorul Muntelui, cu fluctuaţii mari de nivel, macrofitele macrofitele acvatice precum acvatice precum Polygonum amphibiumPolygonum amphibium, se dezvoltă doar la intrarea unor, se dezvoltă doar la intrarea unor afluenţi; în lacurile din aval, cu adâncimi şi variaţii de nivel mai mici, se afluenţi; în lacurile din aval, cu adâncimi şi variaţii de nivel mai mici, se dezvoltă dezvoltă masiv şi pe suprafeţe extinse (Ex., masiv şi pe suprafeţe extinse (Ex., Polygonum, Potamogeton, Myriophyllum,Polygonum, Potamogeton, Myriophyllum, Ceratophyllum, CarexCeratophyllum, Carex).).

• ZoobentosulZoobentosul din lacurile de acumulare montane este format din specii din lacurile de acumulare montane este format din specii predominant litoreofile în zona din amonte, în timp ce în aceeaşi zonă a lacurilor predominant litoreofile în zona din amonte, în timp ce în aceeaşi zonă a lacurilor dede câmpie domină speciile psamoreofile şi peloreofile. câmpie domină speciile psamoreofile şi peloreofile. NNumărul de specii scade umărul de specii scade din amonte în aval, dar abundenţa numerică şidin amonte în aval, dar abundenţa numerică şi biomasa cresc. În lacurile cu biomasa cresc. În lacurile cu oscilaţii de nivel mari şi la intervale scurte, numărul oscilaţii de nivel mari şi la intervale scurte, numărul şi abundenţa speciilor sunt şi abundenţa speciilor sunt reduse, în timp ce în lacurile cu oscilaţii mici, reduse, în timp ce în lacurile cu oscilaţii mici, litoralul este bine populat. Unele litoralul este bine populat. Unele forme bentonice de aici se retrag odată cu apa sauforme bentonice de aici se retrag odată cu apa sau se îngroapă în substrat.se îngroapă în substrat.

• Ex., Ex., larve de chironomide (larve de chironomide (Chironomus,Chironomus, Glyptotendipes, Cryptochironomus Glyptotendipes, Cryptochironomus), ), oligochete limnicole (oligochete limnicole (Limnodrillus, TubifexLimnodrillus, Tubifex), bivalve (), bivalve (Anodonta, Unio, DreissenaAnodonta, Unio, Dreissena), ), gastropode (gastropode (ViviparusViviparus), crustacee amfipode (), crustacee amfipode (GammarusGammarus), miside, polichete.), miside, polichete.

• BacteriobentosulBacteriobentosul este bine dezvoltat în majoritatea lacurilor de acumulare,este bine dezvoltat în majoritatea lacurilor de acumulare, datorită conţinutului ridicat de substanţe organice din sedimente. Numărul dedatorită conţinutului ridicat de substanţe organice din sedimente. Numărul de germeni pe gramul de mâl variază de la sute de mii la milioane de celule. În germeni pe gramul de mâl variază de la sute de mii la milioane de celule. În acesteaceste lacuri, componenta autotrofă a biocenozelor bentale este destul de lacuri, componenta autotrofă a biocenozelor bentale este destul de redusă.redusă. Descompunerea substanţelor organice depăşeşte procesul de sinteză a Descompunerea substanţelor organice depăşeşte procesul de sinteză a acestora.acestora.

• IazurileIazurile ssunt ecosisteme acvatice antropogene amenajate prin bararea văii unui unt ecosisteme acvatice antropogene amenajate prin bararea văii unui pârâupârâu sau râu, ca rezervoare de apă pentru piscicultură, irigaţii, morărit.sau râu, ca rezervoare de apă pentru piscicultură, irigaţii, morărit.

• Au formă alungită, suprafaţă între 1-50 ha, cu o zonă litorală bineAu formă alungită, suprafaţă între 1-50 ha, cu o zonă litorală bine evidenţiată, cu evidenţiată, cu deosebiri semnificative între orizontul superficial şi cel profund. Pot fideosebiri semnificative între orizontul superficial şi cel profund. Pot fi considerate considerate lacuri de acumulare de dimensiuni mici, la care lacuri de acumulare de dimensiuni mici, la care lipseştelipseşte zona profundală zona profundală a a pelagialului.pelagialului.

• Ex., Ex., în Podişul Moldovei (Suliţa - Drăcşani -în Podişul Moldovei (Suliţa - Drăcşani - 400 ha), în Transilvania, pe valea 400 ha), în Transilvania, pe valea Fizeşului (Sucutard, Cătina), pe valea Luduşului (laFizeşului (Sucutard, Cătina), pe valea Luduşului (la Zău de Câmpie), în Câmpia Zău de Câmpie), în Câmpia Română, pe valea Mostiştei etc.Română, pe valea Mostiştei etc.

• Heleşteele Heleşteele ssunt acumulări de apă cu suprafeţe restrânse, puţin adânci, în formă unt acumulări de apă cu suprafeţe restrânse, puţin adânci, în formă dede patrulater, amenajate pe terenuri joase şi umede cu sol impropriu pentru patrulater, amenajate pe terenuri joase şi umede cu sol impropriu pentru agricultură.agricultură. Aici se cresc specii de peşti de interes economic. Aici se cresc specii de peşti de interes economic. PPot fi:ot fi:

- alimentate din izvoare şi pânze freatice; - alimentate din izvoare şi pânze freatice;

- - alimentate din ape meteorice, ploi sau ape de şiroire de pealimentate din ape meteorice, ploi sau ape de şiroire de pe versanţi; versanţi;

- - alimentate din ape de suprafaţă, prin captarea unei părţi dinalimentate din ape de suprafaţă, prin captarea unei părţi din debitul unei ape debitul unei ape curgătoare.curgătoare.

• În zonele colinare şi de şes, heleşteele sunt destinate creşterii dirijate a În zonele colinare şi de şes, heleşteele sunt destinate creşterii dirijate a ciprinidelor. Ex., în Câmpia Tisei, între Crişul Negru şi Crişul Alb (Cefa, Ineu), în ciprinidelor. Ex., în Câmpia Tisei, între Crişul Negru şi Crişul Alb (Cefa, Ineu), în Câmpia Română (Nucet), în Podişul Moldovei (Podu Iloaiei). Câmpia Română (Nucet), în Podişul Moldovei (Podu Iloaiei).

• În zonele de munte suntÎn zonele de munte sunt construite heleştee pentru creşterea şi reproducerea construite heleştee pentru creşterea şi reproducerea păstrăvului. Ex., Stâna de Vale -păstrăvului. Ex., Stâna de Vale - Apuseni, Lacul Roşu, Firiza - Baia Mare, Valea Apuseni, Lacul Roşu, Firiza - Baia Mare, Valea Putnei - Vatra Dornei.Putnei - Vatra Dornei.

Comunităţile de organisme dinComunităţile de organisme din iazuri şi iazuri şi heleşteeheleştee

• Biocenozele acestor ecosisteme au o varietate specifică redusă, dar efectiveleBiocenozele acestor ecosisteme au o varietate specifică redusă, dar efectivele numerice sunt ridicate iar biomasa mai mare decât în ecosistemele naturale.numerice sunt ridicate iar biomasa mai mare decât în ecosistemele naturale.

• FitoplanctonulFitoplanctonul este reprezentat prin cianobacterii: este reprezentat prin cianobacterii: Aphanizomenon, Aphanizomenon, Anabaena, Microcystis, OscillatoriaAnabaena, Microcystis, Oscillatoria, cloroficee precum: , cloroficee precum: Scenedesmus, Scenedesmus, Pediastrum, Pediastrum, Eudorina, ClosteriumEudorina, Closterium, flagelate ca: , flagelate ca: Euglena, PhacusEuglena, Phacus..

• Distribuţia fitoplanctonului în masa apei este relativ uniformă, datorităDistribuţia fitoplanctonului în masa apei este relativ uniformă, datorită adâncimii mici a bazinului. Uneori, apar dezvoltări masive ale cianobacteriilor adâncimii mici a bazinului. Uneori, apar dezvoltări masive ale cianobacteriilor şişi cloroficeelor, cu consecinţe grave asupra populaţiilor de peşti. cloroficeelor, cu consecinţe grave asupra populaţiilor de peşti.

• ZooplanctonulZooplanctonul este format din: rotifere, cladocere şi copepode. Există oeste format din: rotifere, cladocere şi copepode. Există o dinamică sezonieră, în legătură cu dezvoltarea fitoplanctonului. Primăvara, sedinamică sezonieră, în legătură cu dezvoltarea fitoplanctonului. Primăvara, se dezvoltă rotiferele şi copepodele, la începutul verii apar cladocerele mici, dezvoltă rotiferele şi copepodele, la începutul verii apar cladocerele mici, precum:precum: Moina, SimocephalusMoina, Simocephalus, înlocuite ulterior de cele mari: , înlocuite ulterior de cele mari: DaphniaDaphnia şi şi BosminaBosmina. Toamna, . Toamna, cladocerele se reduc numeric şi proliferează rotiferele cladocerele se reduc numeric şi proliferează rotiferele ((Asplachna, Keratella,Asplachna, Keratella, Brachionus Brachionus) şi copepodele () şi copepodele (Cyclops, Mesocyclops, Cyclops, Mesocyclops, DiaptomusDiaptomus).).

• BacterioplanctonulBacterioplanctonul este bine dezvoltat în aceste ecosisteme. Numărul este bine dezvoltat în aceste ecosisteme. Numărul total total de germeni poate ajunge la milioane pe ml apă, mai ales când sede germeni poate ajunge la milioane pe ml apă, mai ales când se administrează îngrăşăminte naturale pentru creşterea bazei trofice a iazurilor.administrează îngrăşăminte naturale pentru creşterea bazei trofice a iazurilor.

• NectonulNectonul iazurilor şi heleşteelor are o componenţă specifică în acord cu iazurilor şi heleşteelor are o componenţă specifică în acord cu zonazona geografică. geografică.

• În zonele colinare şi de şes, nectonul este format din ciprinide (crap,În zonele colinare şi de şes, nectonul este format din ciprinide (crap, caras, caras, plătică, oblete) în amestec cu răpitori (biban, ştiucă). Iazurile şi heleşteeleplătică, oblete) în amestec cu răpitori (biban, ştiucă). Iazurile şi heleşteele piscicole sunt populate cu ciprinide autohtone sau asiatice (sânger, cosaş, piscicole sunt populate cu ciprinide autohtone sau asiatice (sânger, cosaş, novac, scoicar). novac, scoicar).

• În zonele montane, heleşteele salmonicole sunt populate cu specii de În zonele montane, heleşteele salmonicole sunt populate cu specii de păstrăv de râu, curcubeu sau hibrizi ai păstrăvului fântânel.păstrăv de râu, curcubeu sau hibrizi ai păstrăvului fântânel.

• BentosulBentosul. . Adâncimea redusă a acestor ecosisteme şi suprafaţa extinsă aAdâncimea redusă a acestor ecosisteme şi suprafaţa extinsă a zonei litorale favorizează dezvoltarea macrofitelor acvatice. zonei litorale favorizează dezvoltarea macrofitelor acvatice.

• Flora durăFlora dură este este reprezentată prin specii de stuf (reprezentată prin specii de stuf (PhragmitesPhragmites), papură ), papură ((TyphaTypha), rogoz (), rogoz (CarexCarex), pipirig), pipirig ((ScirpusScirpus). ).

• Flora moaleFlora moale este alcătuită din: broscariţă ( este alcătuită din: broscariţă (PotamogetonPotamogeton), troscotul de apă), troscotul de apă ((PolPolyygonumgonum), cosorul apelor sau brădişul (), cosorul apelor sau brădişul (CeratophyllumCeratophyllum), peniţa apei), peniţa apei ((MyriophyllumMyriophyllum). Dezvoltarea exagerată a macrofitelor acvatice din iazuri şi ). Dezvoltarea exagerată a macrofitelor acvatice din iazuri şi heleşteeheleştee favorizează favorizează colmatareacolmatarea şi şi eutrofizareaeutrofizarea acestora. acestora.

• ZoobentosulZoobentosul este puţin variat, fiind alcătuit din specii de moluşte este puţin variat, fiind alcătuit din specii de moluşte gastropodegastropode (Lymnaea, Planorbis), oligochete ( (Lymnaea, Planorbis), oligochete (Tubifex, LimnodrilusTubifex, Limnodrilus), larve de ), larve de diptere (diptere (Chironomus, CulexChironomus, Culex), larve de odonate (), larve de odonate (Agrion, AeschnaAgrion, Aeschna) şi ) şi coleoptere (coleoptere (DytiscusDytiscus).).

• Hidrobionţii endofaunei populează stratul de 10-20 cm de sedimente, ziua Hidrobionţii endofaunei populează stratul de 10-20 cm de sedimente, ziua urcândurcând spre suprafaţa acestora iar noaptea coborând în grosimea lor. spre suprafaţa acestora iar noaptea coborând în grosimea lor.

Biodiversitatea mediilor acvatice marine şi Biodiversitatea mediilor acvatice marine şi oceaniceoceanice

• Biomurile de apă săratăBiomurile de apă sărată sunt reprezentate de totalitatea mărilor şi sunt reprezentate de totalitatea mărilor şi oceaneloroceanelor planetei, care au o salinitate cuprinsă între 3-37 g‰. planetei, care au o salinitate cuprinsă între 3-37 g‰. Oceanul acoperă 71% dinOceanul acoperă 71% din suprafaţa Pământului şi conţine 97% din suprafaţa Pământului şi conţine 97% din apa lumii.apa lumii.

• Există patru mari oceane: Pacific, Atlantic, Indian şi Îngheţat de Există patru mari oceane: Pacific, Atlantic, Indian şi Îngheţat de Nord, cu o serie deNord, cu o serie de mări aferente. Oceanele deschise acoperă 260 mări aferente. Oceanele deschise acoperă 260 milioane km2, cu o pantă spre zonelemilioane km2, cu o pantă spre zonele de platformă continentală din de platformă continentală din dreptul coastelor până la 200 m adâncime şi includdreptul coastelor până la 200 m adâncime şi includ recifele de recifele de corali. corali.

• Zona de maree include plaje Zona de maree include plaje nisipoase şi ţărmuri stâncoase. Acolo nisipoase şi ţărmuri stâncoase. Acolo unde influenţa mareei este mică apar mlaştiniunde influenţa mareei este mică apar mlaştini sărate, câmpii sărate, câmpii noroioase şi mangrove.noroioase şi mangrove.

• Oceanele sunt definite ca întinderi foarte mari de apă, cu circulaţie Oceanele sunt definite ca întinderi foarte mari de apă, cu circulaţie largă,largă, mărginite de continentemărginite de continente;; mările sunt întinderi relativ mai mările sunt întinderi relativ mai reduse de apă, care comunică sau nu cu oceanul şi sunt mărginite reduse de apă, care comunică sau nu cu oceanul şi sunt mărginite de unul sau maide unul sau mai multe continente; au rol determinant în multe continente; au rol determinant în regularizarea climei, a circuitului apei pe glob, în producerea regularizarea climei, a circuitului apei pe glob, în producerea fenomenelor atmosferice.fenomenelor atmosferice.

• Mările pot fi clasificate, în funcţie de aşezarea geografică, în:Mările pot fi clasificate, în funcţie de aşezarea geografică, în:

• • mări litorale mări litorale sausau de coastă de coastă, situate la marginea unui continent: , situate la marginea unui continent: MareaMarea Arabiei, Marea Chinei etc.; Arabiei, Marea Chinei etc.;

• • mări mediteranemări mediterane, dispuse între două continente: Marea Mediterană,, dispuse între două continente: Marea Mediterană, Marea Roşie, Marea Chinei etc.;Marea Roşie, Marea Chinei etc.;

• • mări interioaremări interioare, situate în interiorul unui continent, având legătură , situate în interiorul unui continent, având legătură cucu Oceanul Planetar: Marea Neagră, Marea Baltică etc.;Oceanul Planetar: Marea Neagră, Marea Baltică etc.;

• • mări închisemări închise, precum Marea Caspică., precum Marea Caspică.

• În funcţie de temperatura lor medie, pot fi:În funcţie de temperatura lor medie, pot fi:

- - polarepolare (media termică anuală sub 5 °C);(media termică anuală sub 5 °C);

- - subpolaresubpolare (media termică anuală sub 10 °C);(media termică anuală sub 10 °C);

-- temperatetemperate recireci (media termică anuală între 8-15 °C); (media termică anuală între 8-15 °C);

- - temperatetemperate caldecalde (media termică anuală între 15-23 °C);(media termică anuală între 15-23 °C);

- - tropicaletropicale (media termică anuală peste 23 °C).(media termică anuală peste 23 °C).

Factorii abiotici care condiţionează viaţa în Factorii abiotici care condiţionează viaţa în biomurile de apă săratăbiomurile de apă sărată

Un bazin oceanic cuprinde pe secţiune verticală mai multe zone sau unităţiUn bazin oceanic cuprinde pe secţiune verticală mai multe zone sau unităţi topografice: topografice:

• 1. 1. Platoul continental Platoul continental sausau şelful şelful, până, până la adâncimea de 200 m. Are o suprafaţă la adâncimea de 200 m. Are o suprafaţă variabilă (cca. 9% din suprafaţa oceanuluivariabilă (cca. 9% din suprafaţa oceanului planetar), pantă lină acoperită cu planetar), pantă lină acoperită cu sedimente terigene. Prezintă o mare varietate asedimente terigene. Prezintă o mare varietate a formelor de viaţă;formelor de viaţă;

• 2. 2. Taluzul Taluzul sausau abruptul continental abruptul continental, care se întinde de la 200 m până la, care se întinde de la 200 m până la 1.500-1.500-2.500 m adâncime. Relieful este mai accidentat iar panta foarte pronunţată;2.500 m adâncime. Relieful este mai accidentat iar panta foarte pronunţată;

• 3. 3. Abisul Abisul sausau profundalul profundalul, până la 8.000 m. , până la 8.000 m. LLa adâncimi de peste 7.000 m, există a adâncimi de peste 7.000 m, există şanţuri ultraabisale sauşanţuri ultraabisale sau jgheaburi marine. Majoritatea gropilor ultraabisale se jgheaburi marine. Majoritatea gropilor ultraabisale se găsesc în Oceanul Pacific:găsesc în Oceanul Pacific: Marianelor (10.960 m), Tonga (10.816 m), Kurile - Marianelor (10.960 m), Tonga (10.816 m), Kurile - Kamceatka (10.382 m), dar sunt prezente în Oceanul Atlantic: Porto Rico (9.199 m), Kamceatka (10.382 m), dar sunt prezente în Oceanul Atlantic: Porto Rico (9.199 m), Sandwich de Sud (8.264 m) şi în Oceanul Indian: Jawa (7.450 m). Sandwich de Sud (8.264 m) şi în Oceanul Indian: Jawa (7.450 m).

• Fundul oceanului planetar este acoperit cu sedimente de natură şi origine diferităFundul oceanului planetar este acoperit cu sedimente de natură şi origine diferită (mâluri calcaroase şi silicioase, argilă roşie), până la câţiva km grosime(mâluri calcaroase şi silicioase, argilă roşie), până la câţiva km grosime (Golful (Golful Bengal).Bengal).

• Mediul marin cuprinde două mari domenii:Mediul marin cuprinde două mari domenii:

-- pelagialul pelagialul sausau masa apei masa apei, populat cu organisme planctonice şi nectonice,, populat cu organisme planctonice şi nectonice, care care formează împreună formează împreună pelagosulpelagosul;;

- - bentalul bentalul sausau fundul marin fundul marin, cu organisme bentonice care , cu organisme bentonice care trăiesc la contactul trăiesc la contactul apă/substrat solid (apă/substrat solid (epibentosepibentos) sau în grosimea substratului) sau în grosimea substratului mineral ( mineral (endobentosendobentos).).

Domeniul pelagial cuprinde pe verticală câteva zone distincte, în ce priveşteDomeniul pelagial cuprinde pe verticală câteva zone distincte, în ce priveşte numărul de numărul de specii, densitatea acestora şi dinamica vieţii pelagiale:specii, densitatea acestora şi dinamica vieţii pelagiale:

• • zona epipelagicăzona epipelagică, corespunde zonei eufotice şi se întinde până la adâncimi de 50-60 m, , corespunde zonei eufotice şi se întinde până la adâncimi de 50-60 m, uneori 100uneori 100--200 m,200 m, corespunzător transparenţei apei.corespunzător transparenţei apei. Prezintă gradienţi mari de lumină şi Prezintă gradienţi mari de lumină şi temperatură între suprafaţă şi niveltemperatură între suprafaţă şi niveluriurilele mai adânci şi, de asemenea, modificări mai adânci şi, de asemenea, modificări circadiene şi sezoniere ale intensităţii luminiicircadiene şi sezoniere ale intensităţii luminii şi temperaturii. Mişcările apei pot fi relativ şi temperaturii. Mişcările apei pot fi relativ rapide.rapide.

• • zona mezopelagicăzona mezopelagică, , până lapână la adâncimea de dispariţie a adâncimea de dispariţie a luminii; corespunde în general luminii; corespunde în general izotermei de 10 °C;izotermei de 10 °C;

• • zona batipelagicăzona batipelagică, care coboară până la adâncimea de 2.500 m şi, care coboară până la adâncimea de 2.500 m şi izoterma de 4 °C; izoterma de 4 °C; există:există:

- - zona batipelagică superioarăzona batipelagică superioară, între 200–1.000 m adâncime, unde pătrunde, între 200–1.000 m adâncime, unde pătrunde foarte puţină foarte puţină lumină, iar gradientul de temperatură este mai constant, fără variaţiilumină, iar gradientul de temperatură este mai constant, fără variaţii sezoniere mari; sezoniere mari;

- - zona batipelagică inferioarăzona batipelagică inferioară, sub 1.000 m, unde întunericul este aproape, sub 1.000 m, unde întunericul este aproape total (mai total (mai puţin bioluminiscenţa), temperatura este scăzută şi presiunea apei foartepuţin bioluminiscenţa), temperatura este scăzută şi presiunea apei foarte mare. mare.

• • zona abisopelagicăzona abisopelagică, între 2.500 - 6.000 m, sub izoterma de 4 °C;, între 2.500 - 6.000 m, sub izoterma de 4 °C;

• • zona ultraabisalăzona ultraabisală//hadopelagicăhadopelagică, de la 6.000 m adâncime., de la 6.000 m adâncime.

Pe orizontală, pelagialul poate fi împărţit în:Pe orizontală, pelagialul poate fi împărţit în:

- regiunea/provincia neriticăregiunea/provincia neritică, în dreptul platoului continental, până la, în dreptul platoului continental, până la izobata de 200 m; izobata de 200 m; cca 9% din suprafaţa oceanului. În provincia neritică există mai multăcca 9% din suprafaţa oceanului. În provincia neritică există mai multă mişcare şi variaţie mişcare şi variaţie mai mare a compoziţiei şi temperaturmai mare a compoziţiei şi temperaturiii.i.

- regiunea/provincia oceanicăregiunea/provincia oceanică, în largul oceanului, în largul oceanului; ; cca. 91% dincca. 91% din suprafaţa totală a suprafaţa totală a oceanului.oceanului.

Domeniul bental cuprinde Domeniul bental cuprinde următoarele etaje:următoarele etaje:

• • supralitoralsupralitoral, zona acoperită de ape numai la mareele înalte, imersată, zona acoperită de ape numai la mareele înalte, imersată temporar dar temporar dar regulat;regulat;

• • mediolitoralmediolitoral, la contactul apă/uscat, zona mareelor, unde organismele, la contactul apă/uscat, zona mareelor, unde organismele pot trăi atât în pot trăi atât în imersie cât şi în emersie;imersie cât şi în emersie;

• • infralitoralinfralitoral, zona acoperită continuu de apă, se întinde până la adâncimi, zona acoperită continuu de apă, se întinde până la adâncimi de 30-40 m în de 30-40 m în Marea Mediterană, sau 80 m în mările tropicale, cuMarea Mediterană, sau 80 m în mările tropicale, cu transparenţă mare. Aici se dezvoltă transparenţă mare. Aici se dezvoltă macrofitele fotofile de tipul Zostera şimacrofitele fotofile de tipul Zostera şi Thalassia; Thalassia;

• • circalitoralcircalitoral, de la limita inferioară de dezvoltare a macrofitelor fotofile, de la limita inferioară de dezvoltare a macrofitelor fotofile până la adâncimi până la adâncimi la care se dezvoltă alge mai puţin pretenţioase faţă dela care se dezvoltă alge mai puţin pretenţioase faţă de lumină (sciafile);lumină (sciafile);

• • batialbatial, de la marginea platoului continental până la adâncimi de 3.000 m,, de la marginea platoului continental până la adâncimi de 3.000 m, corespunzătoare izotermei de 4 °C. Ocupă taluzul continental şi margineacorespunzătoare izotermei de 4 °C. Ocupă taluzul continental şi marginea mai puţin mai puţin abruptă a zonei abisale;abruptă a zonei abisale;

• • abisalabisal, de la poalele taluzului continental până la adâncimi maxime de, de la poalele taluzului continental până la adâncimi maxime de 6.000 m. Este 6.000 m. Este populată de un număr mic de specii şi indivizi, speciipopulată de un număr mic de specii şi indivizi, specii stenobate de adâncime; stenobate de adâncime;

• • ultraabisalultraabisal sausau hadalhadal, de la 6.000 m până la fundul gropilor, de la 6.000 m până la fundul gropilor ultraabisale, populat de ultraabisale, populat de specii puţine, mai ales bacterii barofile care specii puţine, mai ales bacterii barofile care suportă presiuni ridicate (700-1.000 suportă presiuni ridicate (700-1.000 atmosfere).atmosfere).

• Zona mării adânci ce se întinde sub platforma continentală poate fi divizatăZona mării adânci ce se întinde sub platforma continentală poate fi divizată în: în:

- - zona arhibenticăzona arhibentică, între platoul continental şi 1.000 adâncime, între platoul continental şi 1.000 adâncime

- - zona abisalbenticăzona abisalbentică, sub 1.000 m, părţile cele mai adânci ale podelei, sub 1.000 m, părţile cele mai adânci ale podelei oceanului, cu oceanului, cu şanţuri sub 6.000-7.000 m, fiind numite zone hadale.şanţuri sub 6.000-7.000 m, fiind numite zone hadale.

• După autorii francezi, primele patru etaje ale bentalului (supralitoral, mediolitoral,După autorii francezi, primele patru etaje ale bentalului (supralitoral, mediolitoral, infralitoral şi circalitoral) formează infralitoral şi circalitoral) formează sistemul fital sistemul fital sausau litoral litoral, iar ultimele trei etaje, iar ultimele trei etaje (batial, abisal şi ultraabisal) formează(batial, abisal şi ultraabisal) formează sistemul afital sistemul afital sausau profundal profundal..

Comunităţile de organisme din mări şi Comunităţile de organisme din mări şi oceaneoceane

• Întreaga biosferă produce anual 177x109 t materie organică primară Întreaga biosferă produce anual 177x109 t materie organică primară ((ecosistemele marine produc cca. 50x109 t, asociaţiile planctonice fiind mult ecosistemele marine produc cca. 50x109 t, asociaţiile planctonice fiind mult mai productive decât cele bentale). În ocean, macrofitele au rol mai productive decât cele bentale). În ocean, macrofitele au rol neglijabil în neglijabil în producţia de biomasă. producţia de biomasă.

• Sunt definite zece centre ale biodiversităţii marine (Indo-Pacific,Sunt definite zece centre ale biodiversităţii marine (Indo-Pacific, Marea Roşie, Marea Roşie, vestul Caraibelor)vestul Caraibelor):: 16% din recifii lumii şi 16% din recifii lumii şi 0,012% din suprafaţa oceanelor. 0,012% din suprafaţa oceanelor. Vârful biodiversităţii se înregistrează în zonaVârful biodiversităţii se înregistrează în zona triunghiului de corali din Asia de triunghiului de corali din Asia de Sud-Est. Există peste 300.000 de specii în mediulSud-Est. Există peste 300.000 de specii în mediul marin, din care au fost marin, din care au fost descrise 275.000. descrise 275.000.

• Organismele din mediul marin formează asociaţii stabile şi complexe, prezenteOrganismele din mediul marin formează asociaţii stabile şi complexe, prezente pe toată adâncimea oceanului. În istoria geologică, grupele filogenetic mai pe toată adâncimea oceanului. În istoria geologică, grupele filogenetic mai vechi ar fivechi ar fi fost izgonite de cele mai evoluate, din apele de suprafaţă în fost izgonite de cele mai evoluate, din apele de suprafaţă în adâncime.adâncime.

• Nevertebratele exclusiv abisale (ex., holoturii, crinoizi, ofiure) au fost locuitori Nevertebratele exclusiv abisale (ex., holoturii, crinoizi, ofiure) au fost locuitori ai litoralului marin. În Ocean, biocenozele bentale sunt delimitate prin speciiai litoralului marin. În Ocean, biocenozele bentale sunt delimitate prin specii caracteristice de animale „caracteristice de animale „comunităţile de animale ale lui Petersencomunităţile de animale ale lui Petersen”. Acestea ”. Acestea sunt unităţi descriptive statistice, fiind rareori sistemesunt unităţi descriptive statistice, fiind rareori sisteme ecologice, biocenoze în ecologice, biocenoze în sensul de sistem de specii cu un înalt grad de coeziune.sensul de sistem de specii cu un înalt grad de coeziune.

• Zone de tranziţie Zone de tranziţie ((ecotonecoton) există şi între ecosistemele marine. ) există şi între ecosistemele marine. BBogăţia de ogăţia de specii este foarte mare, deoarecespecii este foarte mare, deoarece substanţsubstanţaa organică moartă, sursa trofică a organică moartă, sursa trofică a multor animale marine, estemultor animale marine, este abundentă. În interstiţiile ţărmului nisipos se abundentă. În interstiţiile ţărmului nisipos se realizează o zonă de tranziţie întrerealizează o zonă de tranziţie între ecosistemele marine şi de apă dulceecosistemele marine şi de apă dulce ((fluxul şi refluxulfluxul şi refluxul).).

• EEste imposibil a se stabili limitele spaţiale ale combinaţiilorste imposibil a se stabili limitele spaţiale ale combinaţiilor migratoare de migratoare de specii. Numeroase specii de peşti migratori sunt însoţiţi în peregrinărilespecii. Numeroase specii de peşti migratori sunt însoţiţi în peregrinările lor lor de un fel de de un fel de biocenoze itinerantebiocenoze itinerante. Heringul (. Heringul (Clupea harengusClupea harengus), din Marea ), din Marea Nordului Nordului urmăreşteurmăreşte de-a lungul coastelor norvegiene crustaceul de-a lungul coastelor norvegiene crustaceul CalanusCalanus finmarchicusfinmarchicus. Cârdurile de hering sunt urmărite de rechinul . Cârdurile de hering sunt urmărite de rechinul Lamna cornubicaLamna cornubica şişi delfinul delfinul Phocaena phocaenaPhocaena phocaena. .

• După modelul fitocenologiei s-a constituit şi o După modelul fitocenologiei s-a constituit şi o zoocenologiezoocenologie care a văzut în care a văzut în zoocenozăzoocenoză un echivalent al fitocenozei. Zoocenoza a fost subdivizată în mai un echivalent al fitocenozei. Zoocenoza a fost subdivizată în mai multemulte cenoze (cenoze (subcenozesubcenoze): ihtiocenoză, malacocenoză): ihtiocenoză, malacocenoză etc. Asemenea etc. Asemenea „cenoze” sunt doar grupări filogenetic-ecologice de„cenoze” sunt doar grupări filogenetic-ecologice de specii din aceeaşi clasă specii din aceeaşi clasă ((taxocenozetaxocenoze//nomocenozenomocenoze).).

• În condiţii extreme de existenţă apar biocenoze incomplete (În condiţii extreme de existenţă apar biocenoze incomplete (schizoceneschizocene)) din mai puţine componente. În abisurile oceanelor nu există plante, cidin mai puţine componente. În abisurile oceanelor nu există plante, ci numai numai animale şi bacterii. Unde este imposibilă viaţa animală, biocenozele marineanimale şi bacterii. Unde este imposibilă viaţa animală, biocenozele marine devin devin bacteriocenozebacteriocenoze. Ex., Marea Neagră sub 200 m, unde are loc reducerea. Ex., Marea Neagră sub 200 m, unde are loc reducerea sulfaţilor la H2S, adăposteşte bacteriocenoze anaerobe cu o densitatesulfaţilor la H2S, adăposteşte bacteriocenoze anaerobe cu o densitate individuală imensă: 270 milioane celule bacteriene la 1 g substrat uscat.individuală imensă: 270 milioane celule bacteriene la 1 g substrat uscat.

• PlanctonulPlanctonul constă din plante şi animale care plutesc cu apa şi ale cărorconstă din plante şi animale care plutesc cu apa şi ale căror abilităţi abilităţi de înot (dacă există) servesc în principal la a le menţine în apă, decât să lede înot (dacă există) servesc în principal la a le menţine în apă, decât să le transporte dintr-un loc în altul. Variaţiile cantitative ale planctonului oceanic sunt transporte dintr-un loc în altul. Variaţiile cantitative ale planctonului oceanic sunt dependente de ritmul sezonier. dependente de ritmul sezonier.

• După zona pe care o populează, planctonul marin poate fi:După zona pe care o populează, planctonul marin poate fi:

• • neriticneritic, deasupra platformei continentale;, deasupra platformei continentale;

• • oceanicoceanic, în zonele de larg oceanic., în zonele de larg oceanic.

• EpiplanctonulEpiplanctonul este cel din zona epipelagică cu adâncimi sub 200 m.este cel din zona epipelagică cu adâncimi sub 200 m.

• BatiplanctonulBatiplanctonul populează zona pelagică sub 200 m. populează zona pelagică sub 200 m.

• HipoplanctonulHipoplanctonul esteeste planctonul care trăieşte în apropierea fundului. planctonul care trăieşte în apropierea fundului.

• ProtoplanctonulProtoplanctonul este alcătuit dineste alcătuit din bacterii pelagice, plante şi animale bacterii pelagice, plante şi animale unicelulare.unicelulare.

FitoplanctonulFitoplanctonul marin este format din organisme vegetale, în majoritatea lor alge marin este format din organisme vegetale, în majoritatea lor alge unicelulare, precum: diatomee, peridinee, cloroficee, flagelate, coccolitoforide unicelulare, precum: diatomee, peridinee, cloroficee, flagelate, coccolitoforide etc. Aceste organisme au suferit adaptări morfologice, cu rol de a le uşuraetc. Aceste organisme au suferit adaptări morfologice, cu rol de a le uşura plutirea liberă (flotaţia), precum:plutirea liberă (flotaţia), precum:

- - scăderea scăderea greutăţii specificegreutăţii specifice, prin reducerea învelişurilor dure ale corpului;, prin reducerea învelişurilor dure ale corpului;

- creşterea - creşterea suprafeţei portantesuprafeţei portante, prin emiterea unor prelungiri protoplasmatice, , prin emiterea unor prelungiri protoplasmatice, reducerea taliei, alungirea sau aplatizarea corpului, formarea de colonii.reducerea taliei, alungirea sau aplatizarea corpului, formarea de colonii.

• Există şi Există şi adaptăriadaptări de natură de natură fiziologicăfiziologică, precum:, precum:

• • reducerea impregnării crustelor, în raport cu vâscozitatea apei şi sezon;reducerea impregnării crustelor, în raport cu vâscozitatea apei şi sezon;

• • eliminarea ionilor grei din protoplasmă;eliminarea ionilor grei din protoplasmă;

• • acumularea în corp de produşi graşi (incluziuni şi picături) care micşoreazăacumularea în corp de produşi graşi (incluziuni şi picături) care micşorează greutatea specifică a corpului;greutatea specifică a corpului;

• • apariţia de vacuole celulare sau emiterea de prelungiri protoplasmatice.apariţia de vacuole celulare sau emiterea de prelungiri protoplasmatice.

• Fitoplanctonul se dezvoltă în Fitoplanctonul se dezvoltă în zona foticăzona fotică a pelagialului, mai ales între 25-55 a pelagialului, mai ales între 25-55 m, în funcţie de latitudine şi transparenţa apei, intensitatea şi unghiul de m, în funcţie de latitudine şi transparenţa apei, intensitatea şi unghiul de incidenţă alincidenţă al fluxului luminos. În general, intensitatea este maximă la 25 m fluxului luminos. În general, intensitatea este maximă la 25 m adâncime, undeadâncime, unde intensitatea luminii scade la o treime faţă de suprafaţă.intensitatea luminii scade la o treime faţă de suprafaţă.

• Variaţiile latitudinale ale densităţii fitoplanctonului au un caracter sezonier. Variaţiile latitudinale ale densităţii fitoplanctonului au un caracter sezonier. LaLa poli, densitatea este maximă în timpul verii polare, dominante fiind poli, densitatea este maximă în timpul verii polare, dominante fiind diatomeele. Îndiatomeele. În mările subpolare există două maxime: primăvara şi toamna, mările subpolare există două maxime: primăvara şi toamna, dominante fiind totdominante fiind tot diatomeele. Îndiatomeele. În mările temperate există un mările temperate există un maximmaxim de de dezvoltare primăvara, urmat dedezvoltare primăvara, urmat de un al doilea mai redus toamna, iar speciile un al doilea mai redus toamna, iar speciile sunt adaptate la variaţii mari desunt adaptate la variaţii mari de temperatură. În mările tropicale şi temperatură. În mările tropicale şi ecuatorialeecuatoriale,, fitoplanctonul este relativ sărac în fitoplanctonul este relativ sărac în specii şi prezintă variaţii mici specii şi prezintă variaţii mici de densitate în cursul anului.de densitate în cursul anului.

• Lanţurile trofice dependente de fitoplancton pot produce Lanţurile trofice dependente de fitoplancton pot produce piramide piramide răsturnaterăsturnate ale biomasei, cu o biomasă redusă dar înalt productivă de celule ale biomasei, cu o biomasă redusă dar înalt productivă de celule algale cu viaţăalgale cu viaţă scurtă, care menţin o biomasă mare de zooplancton cu durată scurtă, care menţin o biomasă mare de zooplancton cu durată mai mare a vieţiimai mare a vieţii

Lanţurile trofice dependente de fitoplancton pot produce piramide răsturnate

ale biomasei, cu o biomasă redusă dar înalt productivă de celule algale cu viaţă

scurtă, care menţin o biomasă mare de zooplancton cu durată mai mare a vieţii. Ex.,

de lanţ trofic marin:

(a) (b) Carnivore

Zooplancton

Ierbivore

Producători Fitoplancton

Piramidele biomasei într-un recif de corali (a) şi Marea Mânecii (b) (g m-2)

703

21

4

132

11

fitoplancton copepod hering focă

Întinderea spaţiului limitează numărul verigilor din lanţul trofic. Într-un spaţiu suprasaturat cu hrană, numărul verigilor creşte. Ex., în largul oceanului: diatomee - copepode (Calanus finmarchicus) - scrumbie (Scomber scombrus) – pălămidă (Sarda sarda) – delfin (Delphinus delphis) - balena ucigaşă (Orcinus orca).

• ZooplanctonulZooplanctonul marin este răspândit pe toată lungimea pelagialului, fiind marin este răspândit pe toată lungimea pelagialului, fiind adaptat la temperaturi coborâte şi presiuni ridicate. adaptat la temperaturi coborâte şi presiuni ridicate.

• HoloplanctonulHoloplanctonul sau planctonul sau planctonul permanentpermanent format din numeroase specii de format din numeroase specii de protozoare şi metazoare. Dintre protozoare apar specii de tintinide, radiolari şi protozoare şi metazoare. Dintre protozoare apar specii de tintinide, radiolari şi foraminifere planctonice. Dintre metazoare, apar: sifonofore, scifozoare, foraminifere planctonice. Dintre metazoare, apar: sifonofore, scifozoare, ctenofore, viermi, crustacee, moluşte, echinoderme, tunicate etc. ctenofore, viermi, crustacee, moluşte, echinoderme, tunicate etc.

• MeroplanctonulMeroplanctonul sau planctonul sau planctonul temporartemporar este compus din sporii planctonici, este compus din sporii planctonici, ouăle şi larvele de organisme nectonice sau bentice. Este localizat, de regulă, în ouăle şi larvele de organisme nectonice sau bentice. Este localizat, de regulă, în pelagialul neritic. Are un caracter sezonier, în legătură cu perioada de pelagialul neritic. Are un caracter sezonier, în legătură cu perioada de reproducere a formelor adulte şi este format din larve de spongieri, şi reproducere a formelor adulte şi este format din larve de spongieri, şi celenterate, ouă şi larve de crustacee, larve de ascidii, miside, cumacee etc.celenterate, ouă şi larve de crustacee, larve de ascidii, miside, cumacee etc.

• Adaptările organismelor zooplanctonice la plutirea liberă sunt însoţite de Adaptările organismelor zooplanctonice la plutirea liberă sunt însoţite de apariţia unor apariţia unor organe de propulsieorgane de propulsie, deplasarea , deplasarea fiind fiind pe distanţe scurte şi cu pe distanţe scurte şi cu viteze reduse. viteze reduse.

• Răspândirea zooplanctonului este Răspândirea zooplanctonului este inegalăinegală, pe verticală şi orizontală, datorită , pe verticală şi orizontală, datorită variaţiilor localevariaţiilor locale//sezoniere ale factorilor de mediu. Aglomerările de zooplancton sezoniere ale factorilor de mediu. Aglomerările de zooplancton pot fi legate de curenţii în derivă carepot fi legate de curenţii în derivă care îl îl concentrează în anumite zone sau de concentrează în anumite zone sau de existenţa zonelor de existenţa zonelor de upwellingupwelling, ori de existenţa unor arii optime de , ori de existenţa unor arii optime de reproducere. De 30 de ori mai multă apă ajunge la suprafaţă prin upwelling-uri, reproducere. De 30 de ori mai multă apă ajunge la suprafaţă prin upwelling-uri, decât prin râuri.decât prin râuri.

• Repartiţia zooplanctonului pe verticală este determinată de presiunea şi Repartiţia zooplanctonului pe verticală este determinată de presiunea şi temperatura apei. Majoritatea speciilor sunt temperatura apei. Majoritatea speciilor sunt stenobatestenobate, puţine sunt , puţine sunt euribateeuribate. . Ex., în Oceanul Indian, copepodele formează două grupe ecologice în funcţie Ex., în Oceanul Indian, copepodele formează două grupe ecologice în funcţie de temperatură: una între 0-500 m, cealaltă între 500-1.000 m adâncime.de temperatură: una între 0-500 m, cealaltă între 500-1.000 m adâncime.

• Distribuţia pe verticalăDistribuţia pe verticală este influenţată şi de condiţiile pentru reproducere şi este influenţată şi de condiţiile pentru reproducere şi hrănire din pelagial. Apele de suprafaţă sunt populate de forme tinere care hrănire din pelagial. Apele de suprafaţă sunt populate de forme tinere care se hrănesc intensse hrănesc intens;; zonele mai adânci zonele mai adânci dde adulţi. În mările arctice, peste 80% e adulţi. În mările arctice, peste 80% din zooplancton trăieşte îndin zooplancton trăieşte întretre 0-10 m, în legătură cu prezenţa 0-10 m, în legătură cu prezenţa fitoplanctonului. Există fitoplanctonului. Există migraţii nictemeralemigraţii nictemerale, pe distanţe mai lungi sau mai , pe distanţe mai lungi sau mai scurte. scurte.

• În anumite condiţii, speciile planctonice de dinoflagelate (În anumite condiţii, speciile planctonice de dinoflagelate (Gonyaulax, Gonyaulax, Glenodinium, PeridiniumGlenodinium, Peridinium), cianobacterii (), cianobacterii (Trichodesmium erythreumTrichodesmium erythreum), tunicieri ), tunicieri ((Pyrosoma atlanticumPyrosoma atlanticum) şi bacterii colorează apa mării în brun sau roşu ) şi bacterii colorează apa mării în brun sau roşu sângeriu. Acest fenomen se numeşte "sângeriu. Acest fenomen se numeşte "flux roşuflux roşu" sau "" sau "maree roşiemaree roşie" şi are " şi are consecinţe grave asupra hidrobionţilor. Ihtiofauna este afectată de consecinţe grave asupra hidrobionţilor. Ihtiofauna este afectată de reducerea concentraţiei de oxigen din apă şi de toxinele eliminate. Aerosolii reducerea concentraţiei de oxigen din apă şi de toxinele eliminate. Aerosolii care se răspândesc sunt toxici, provocând afecţiuni pulmonare organismelor care se răspândesc sunt toxici, provocând afecţiuni pulmonare organismelor terestre. terestre.

• Uneori Uneori aparapare o e o fosforescenţăfosforescenţă a mării, datorită unor specii de peridinee a mării, datorită unor specii de peridinee ((Peridinium, CeratiumPeridinium, Ceratium), cistoflagelatelor (), cistoflagelatelor (NoctilucaNoctiluca) sau ctenoforelor ) sau ctenoforelor ((PleurobrachiaPleurobrachia). În zona abisală, fenomenul este produs de unele ). În zona abisală, fenomenul este produs de unele nevertebrate şi peşti abisali bioluminiscenţi.nevertebrate şi peşti abisali bioluminiscenţi.

• NectonulNectonul marin este format din animale care trăiesc în pelagial, au organe de marin este format din animale care trăiesc în pelagial, au organe de simţ bine dezvoltate, capabile să se deplaseze pe distanţe mari, prin înot activ simţ bine dezvoltate, capabile să se deplaseze pe distanţe mari, prin înot activ independent de curgerea apei. Este alcătuit din specii de: peşti, moluşte, independent de curgerea apei. Este alcătuit din specii de: peşti, moluşte, cefalopode, broaşte ţestoase marine, ofidieni şi mamifere secundar acvatice, cefalopode, broaşte ţestoase marine, ofidieni şi mamifere secundar acvatice, precum delfinii şi balenele. precum delfinii şi balenele. MicronectonulMicronectonul este reprezentat prin eufausiidae, este reprezentat prin eufausiidae, mysidae şi alte animale bune înotătoare, de talie mijlocie, privite în general ca mysidae şi alte animale bune înotătoare, de talie mijlocie, privite în general ca macroplanctonmacroplancton. .

• Epipelagialul zonei neritice este populat cu peşti diferiţi Epipelagialul zonei neritice este populat cu peşti diferiţi ppe latitudine. În regiunile e latitudine. În regiunile tropicale există rechini de talie mare, scombride (ton, scrumbie albastră), tropicale există rechini de talie mare, scombride (ton, scrumbie albastră), clupeide, tetraodontide şi lambride. În mările temperate trăiesc specii de peşti clupeide, tetraodontide şi lambride. În mările temperate trăiesc specii de peşti valoroase din punct de vedere economic: heringul, hamsia, sardina, somonul, valoroase din punct de vedere economic: heringul, hamsia, sardina, somonul, anghila, lufarul, stavridul. Mările polare au o ihtiofaună mai săracă, aparţinând anghila, lufarul, stavridul. Mările polare au o ihtiofaună mai săracă, aparţinând familiilor: zoarcide, agonide, liparide.familiilor: zoarcide, agonide, liparide.

• Epipelagialul oceanic Epipelagialul oceanic cucu bun bunii înotător înotătorii de cârd: sardina, scrumbia, pălămida, de cârd: sardina, scrumbia, pălămida, heringul, stavridul heringul, stavridul ((migraţii de hrănire în zonele neriticemigraţii de hrănire în zonele neritice))..

• În profundalul pelagialului trăiesc peşti ce se deosebesc prin colorit şi morfologie. În profundalul pelagialului trăiesc peşti ce se deosebesc prin colorit şi morfologie. Astfel, între 300-500 m adâncime, predomină culoarea argintie, între 500-1.000 m Astfel, între 300-500 m adâncime, predomină culoarea argintie, între 500-1.000 m predomină cea roşie, iar peste 1.000 m culorile închise: violet, albastru, negru. În predomină cea roşie, iar peste 1.000 m culorile închise: violet, albastru, negru. În ultraabisal sunt întâlnite forme bizare: capul şi gura mare, cartilaje modificate, ultraabisal sunt întâlnite forme bizare: capul şi gura mare, cartilaje modificate, organe de simţ inegale.organe de simţ inegale.

•   

• Unele specii de peşti marini efectuează Unele specii de peşti marini efectuează migraţiimigraţii pe distanţe mari, în căutarea pe distanţe mari, în căutarea unor condiţii favorabile dezvoltării speciei. Aceste migraţii sunt fie unor condiţii favorabile dezvoltării speciei. Aceste migraţii sunt fie activeactive, , când animalul înoată activ, depăşind rezistenţa apei când animalul înoată activ, depăşind rezistenţa apei oriori anumite obstacole anumite obstacole, , respectivrespectiv pasivepasive, când indivizii sunt antrenaţi de curenţii de apă. , când indivizii sunt antrenaţi de curenţii de apă.

• După sensul migraţiei, aceasta poate fi După sensul migraţiei, aceasta poate fi anadromăanadromă, când peştele înoată , când peştele înoată împotriva curentului, sau împotriva curentului, sau catadromăcatadromă, când urmează sensul de curgere a apei. , când urmează sensul de curgere a apei. MMigraţiile pot fi de: reproducere, hrănire, iernare. Migraţii anadrome igraţiile pot fi de: reproducere, hrănire, iernare. Migraţii anadrome efectuează somonii din Atlantic (efectuează somonii din Atlantic (Salmo salarSalmo salar), care trec în râurile şi fluviile ), care trec în râurile şi fluviile Europei vestice şi ale Americii de Nord, pentru reproducere, respectiv cei din Europei vestice şi ale Americii de Nord, pentru reproducere, respectiv cei din Pacific (Pacific (OnchorhynchusOnchorhynchus), care migrează în apele interioare ale Asiei estice şi ), care migrează în apele interioare ale Asiei estice şi vestului Americii de Nord. Somonii urcă pe râuri sute de km, după care depun vestului Americii de Nord. Somonii urcă pe râuri sute de km, după care depun ponta şi mor. Puietul eclozat este antrenat în aval de către curentul apei, timp ponta şi mor. Puietul eclozat este antrenat în aval de către curentul apei, timp în care se hrăneşte intens şi creşte, ajunge apoi în ocean, unde rămâne până în care se hrăneşte intens şi creşte, ajunge apoi în ocean, unde rămâne până la maturitatea sexuală (4-6 ani), când încep propriul "la maturitatea sexuală (4-6 ani), când încep propriul "voiaj nupţialvoiaj nupţial". Migraţii ". Migraţii catadrome realizează anghilele europene, care se reproduc în Atlantic, la catadrome realizează anghilele europene, care se reproduc în Atlantic, la adâncimi de 700-1.000 m. adâncimi de 700-1.000 m. PPână la maturitatea sexuală (9-12 ani)ână la maturitatea sexuală (9-12 ani) stau stau în apele în apele europene. Migraţii de hrănire: heringul, sardeaua, codul, pălămida şi stavridul, europene. Migraţii de hrănire: heringul, sardeaua, codul, pălămida şi stavridul, care trec din pelagialul oceanic în cel neriticcare trec din pelagialul oceanic în cel neritic..

• În În timpul timpul migraţimigraţieiei se schimbă forma capului, scade cantitatea de grăsime din se schimbă forma capului, scade cantitatea de grăsime din carne şi din jurul tubului digestiv, hrănirea este încetinită sau întreruptă, carne şi din jurul tubului digestiv, hrănirea este încetinită sau întreruptă, enzimele digestive pierd proprietăţile proteolitice, presiunea osmotică a enzimele digestive pierd proprietăţile proteolitice, presiunea osmotică a mediului intern se modifică, ca şi temperatura de îngheţ a sângelui.mediului intern se modifică, ca şi temperatura de îngheţ a sângelui.

Bentosul marinBentosul marin

• Fundul marin este populat de comunităţi caracteristice. În stadiile tinere, Fundul marin este populat de comunităţi caracteristice. În stadiile tinere, majoritatea organismelor bentice trec prin faze pelagice. Ouăle şi larvele majoritatea organismelor bentice trec prin faze pelagice. Ouăle şi larvele planctonice ale multor specii sunt foarte sensibile faţă de calitatea apei în care planctonice ale multor specii sunt foarte sensibile faţă de calitatea apei în care plutesc, perioada anterioară definitivării metamorfozei plutesc, perioada anterioară definitivării metamorfozei fiindfiind întotdeauna întotdeauna critică.critică.

• La adâncimi abisale, unde temperatura şi salinitatea sunt uniforme, presiunea La adâncimi abisale, unde temperatura şi salinitatea sunt uniforme, presiunea hidrostatică poate fi hidrostatică poate fi factorul hotărâtorfactorul hotărâtor care determină diferenţierea populaţiilor. care determină diferenţierea populaţiilor. Turbiditatea apei (materiTurbiditatea apei (materiaa în suspensie) este mai mare în apropierea fundului. în suspensie) este mai mare în apropierea fundului. În apele puţin adânci, reduce iluminaţia şi restrânge distribuţia plantelor În apele puţin adânci, reduce iluminaţia şi restrânge distribuţia plantelor bentice. Turbiditatea poate avea efecte adverse şi asupra animalelor prin bentice. Turbiditatea poate avea efecte adverse şi asupra animalelor prin înfundarea aparatului filtrator. Multe specii bentice sunt filtratoare (ex., înfundarea aparatului filtrator. Multe specii bentice sunt filtratoare (ex., bivalvele)bivalvele)..

• Populaţiile bentice sunt influenţate de viteza curentului de fundPopulaţiile bentice sunt influenţate de viteza curentului de fund care care controlează controlează granulometriagranulometria, oxigenarea şi conţinutul organic al substrat, oxigenarea şi conţinutul organic al substratului,ului, afectează dispersia larvelor pelagiceafectează dispersia larvelor pelagice,, uşurinţa cu care acestea se aşe uşurinţa cu care acestea se aşeaazzăă pe pe fund.fund.

• Formele de viaţă bentice pot fi fixate/sesile, mobile sau care se îngroapă în rocă Formele de viaţă bentice pot fi fixate/sesile, mobile sau care se îngroapă în rocă sau sediment. sau sediment. Materialul substratului exercită o influenţă dominantă asupra Materialul substratului exercită o influenţă dominantă asupra distribuţiei organismelor pe fundul apei. Acolo unde fundul este stâncos sau cu distribuţiei organismelor pe fundul apei. Acolo unde fundul este stâncos sau cu pietre mari, populaţia constă în primul rând din forme care trăiesc pe suprafaţa pietre mari, populaţia constă în primul rând din forme care trăiesc pe suprafaţa substratului, adică substratului, adică epifaunaepifauna şi şi epifloraepiflora..

• Populaţia animală constă din celenterate sesile şi incrustante, spongieri, Populaţia animală constă din celenterate sesile şi incrustante, spongieri, ciripede, viermi tubicoli, midii, tunicate şi forme târâtoare (polichete erante, ciripede, viermi tubicoli, midii, tunicate şi forme târâtoare (polichete erante, stele de mare, arici de mare, melci şi crustacee de talie mare - crabi, homari). stele de mare, arici de mare, melci şi crustacee de talie mare - crabi, homari). În apele puţin adânci, unde lumina atinge fundul, se fixează pe stânci algele În apele puţin adânci, unde lumina atinge fundul, se fixează pe stânci algele macrofite. De regulă, există o largă varietate de forme, deoarece macrofite. De regulă, există o largă varietate de forme, deoarece neregularităţile pietrei oferă o largă varietate de microhabitate. Un fund neregularităţile pietrei oferă o largă varietate de microhabitate. Un fund stâncos nu suportă o stâncos nu suportă o infaunăinfaună numeroasă, dar forme săpătoare apar în mâl numeroasă, dar forme săpătoare apar în mâlulul dintre pietredintre pietre;; câteva forme câteva forme sunt sunt capabile să sape, capabile să sape, totuși:totuși: moluşte bivalve moluşte bivalve ((Hiatella, Pholas, Tridacna, LithophagaHiatella, Pholas, Tridacna, Lithophaga), câteva anelide (), câteva anelide (Polydora, Polydora, DodecaceriaDodecaceria), spongierul ), spongierul ClionaCliona,, ciripede ciripede, , arici de mare. arici de mare.

• Infauna include anemone de mare, polichete, scoici, melci, echinodermeInfauna include anemone de mare, polichete, scoici, melci, echinoderme,, crustaceecrustacee,, peşti (Pleuronectiforme, Rajidae). Granulometria sedimentului peşti (Pleuronectiforme, Rajidae). Granulometria sedimentului reglează distribuţia infaunei, dareglează distribuţia infaunei, datotorrită ită îngropîngropăărriiii sspecializatpecializatee un unuiui anumit tip de anumit tip de substrat. Organismele pot săpa în sediment, împinge de-o parte particulele substrat. Organismele pot săpa în sediment, împinge de-o parte particulele sau le pot mânca. sau le pot mânca. ÎnÎn depozit excepţional de moale (ape foarte adânci) există depozit excepţional de moale (ape foarte adânci) există pedunculipedunculi//apendici apendici foartfoarte lungi care ridice lungi care ridicăă corpul deasupra fundului. corpul deasupra fundului.

• Substratul poate fi "Substratul poate fi "atractivatractiv" sau "" sau "repelentrepelent" pentru larvele organismelor " pentru larvele organismelor bentice. Metamorfoza este întârziată până la găsirea unui substrat adecvat. bentice. Metamorfoza este întârziată până la găsirea unui substrat adecvat. Dacă este repelent, larva îl părăseşte şi înoată mai departe, repetând Dacă este repelent, larva îl părăseşte şi înoată mai departe, repetând explorarea pe un nou sediment. explorarea pe un nou sediment. Există şi bentos Există şi bentos epizoicepizoic. Ex., anemona . Ex., anemona Calliactis parasiticaCalliactis parasitica pe cochilia de pe cochilia de Buccinum undatumBuccinum undatum, locuită de , locuită de Pagurus Pagurus bernhardusbernhardus..

DDeosebim:eosebim:– macrobentosulmacrobentosul, alcătuit din organisme care se văd cu ochiul liber., alcătuit din organisme care se văd cu ochiul liber.– meiobentosulmeiobentosul, de dimensiuni intermediare; este format din foraminifere, , de dimensiuni intermediare; este format din foraminifere,

turbelariate, nematode, mici polichete, bivalve şi crustacee. turbelariate, nematode, mici polichete, bivalve şi crustacee. – microbentosulmicrobentosul, vizibil numai cu ajutorul microscopului; cuprinde bacterii, , vizibil numai cu ajutorul microscopului; cuprinde bacterii,

protozoare (flagelate, ciliate şi amoebe), rotifere, larve de crustacee şi protozoare (flagelate, ciliate şi amoebe), rotifere, larve de crustacee şi nematode foarte mici.nematode foarte mici.

- - bentosul neriticbentosul neritic, c, cu ou organisme vegetale (rganisme vegetale (fitobentosfitobentos) care trăiesc până la 200 m ) care trăiesc până la 200 m adâncimeadâncime: alge, licheni şi fanerogame marine. Algele se instalează pe substratul : alge, licheni şi fanerogame marine. Algele se instalează pe substratul dur. Unele specii sunt perene: dur. Unele specii sunt perene: Phyllophora, Cystoseira, Sargassum, LaminariaPhyllophora, Cystoseira, Sargassum, Laminaria,, iar iar altele sunt anuale: altele sunt anuale: Cladophora, EnteromorphaCladophora, Enteromorpha. Unele diatomee se fixează pe . Unele diatomee se fixează pe substrat ca şi colonii mucilaginoase. Fanerogamele sunt monocotiledonate din substrat ca şi colonii mucilaginoase. Fanerogamele sunt monocotiledonate din familia Zosteraceae şi formează populaţii numeroase pe platoul continental (în familia Zosteraceae şi formează populaţii numeroase pe platoul continental (în Atlantic: Atlantic: HalophilaHalophila; în Mediteran; în Mediteranaa: : Posidonia oceanica, CymodoccaPosidonia oceanica, Cymodocca).).

Zoobentosul neriticZoobentosul neritic este foarte heterogen. În supralitoral apar gastropode este foarte heterogen. În supralitoral apar gastropode prosobranhiate (prosobranhiate (LittorinaLittorina), isopode (), isopode (LigiaLigia) şi amfipode. În infralitoral sunt ) şi amfipode. În infralitoral sunt prezente specii de moluşte, crustacee ciripede, polichete tubicole, madreporari şi prezente specii de moluşte, crustacee ciripede, polichete tubicole, madreporari şi spongieri. În mările tropicale acest etaj este caracterizat de speciile de corali spongieri. În mările tropicale acest etaj este caracterizat de speciile de corali formatoare de recifi. În circalitoral, zoobentosul este format din corali, spongieri, formatoare de recifi. În circalitoral, zoobentosul este format din corali, spongieri, briozoare, brahiopode, polichete, moluşte bivalve. Specii necrofage: crabi, paguri, briozoare, brahiopode, polichete, moluşte bivalve. Specii necrofage: crabi, paguri, crevete, stele de mare, amfipode şi peşti (calcan, cambulă, gadoizi). crevete, stele de mare, amfipode şi peşti (calcan, cambulă, gadoizi).

•

Possidonia oceanica

Bivalvele se clasifică în funcţie de modul de viaţă:Bivalvele se clasifică în funcţie de modul de viaţă:

- care trăiesc pe care trăiesc pe substrat dursubstrat dur. Există două moduri principale de fixare: prin . Există două moduri principale de fixare: prin bissusbissus (cel mai utilizat) sau prin (cel mai utilizat) sau prin cimentare. cimentare.

Bissus-ulBissus-ul este o secreţie cornoasă (secretat de o glandă a piciorului) care, în contact cu apa, se întăreşte este o secreţie cornoasă (secretat de o glandă a piciorului) care, în contact cu apa, se întăreşte ((Mytilus edulisMytilus edulis). Bivalvele ce secretă ). Bivalvele ce secretă bissusbissus au piciorul cilindric, străbătut de un canal. Ex., au piciorul cilindric, străbătut de un canal. Ex., ArcaArca se prinde se prinde cu toată suprafaţa cochiliei.cu toată suprafaţa cochiliei.

Fixarea prin Fixarea prin cimentarecimentare: la stridii (: la stridii (Ostrea edulisOstrea edulis), larva se fixează cu bissus: pe o suprafaţă netedă, cochilia ), larva se fixează cu bissus: pe o suprafaţă netedă, cochilia creşte regulat; pe o suprafaţă cu asperităţi, cochilia creşte neregulat.creşte regulat; pe o suprafaţă cu asperităţi, cochilia creşte neregulat.

Există şi Există şi fixarea mixtăfixarea mixtă ( (dublădublă), prin cimentarea valvei inferioare de substrat, în timp ce un fir de bissus ), prin cimentarea valvei inferioare de substrat, în timp ce un fir de bissus calcificat pleacă de la valva superioară.calcificat pleacă de la valva superioară.

- - de substrat moalede substrat moale, care nu se fixează prin ciment, ci doar prin bissus (ex., , care nu se fixează prin ciment, ci doar prin bissus (ex., PinnaPinna););

• forme epifaunice, ce trăiesc libere pe substrat (ex., Familia Pectinidae - forme epifaunice, ce trăiesc libere pe substrat (ex., Familia Pectinidae - PectenPecten maximusmaximus, Fam. Limidae);, Fam. Limidae);

• bivalve perforatoare de lemn, calcare sau roci metamorfice. Ex., la bivalve perforatoare de lemn, calcare sau roci metamorfice. Ex., la PholasPholas dactylusdactylus, doar sifonul poate , doar sifonul poate ieşi afară.ieşi afară.

• La ciripede, larva La ciripede, larva CyprisCypris se fixează de substrat, datorită unor glande cu ciment, localizate la baza se fixează de substrat, datorită unor glande cu ciment, localizate la baza antenelor. Noile larve se aşează acolo unde sunt deja ciripede (fixarea este indusă de anumite proteine).antenelor. Noile larve se aşează acolo unde sunt deja ciripede (fixarea este indusă de anumite proteine).

• Zona abisalZona abisalăă,, în continuarea celei pelagice, până la cele mai mari adâncimiîn continuarea celei pelagice, până la cele mai mari adâncimi; ; temperatură şi luminozitate scăzută, presiune ridicată, hrană redusă, factori temperatură şi luminozitate scăzută, presiune ridicată, hrană redusă, factori principali care limitează răspândirea organismelor. Plantele verzi lipsescprincipali care limitează răspândirea organismelor. Plantele verzi lipsesc..

• Întunericul profund al zonei abisale a determinat la animale Întunericul profund al zonei abisale a determinat la animale biofotogenezabiofotogeneza (producerea luminii organice), regresia sau dezvoltarea ochilor. Animalele pot (producerea luminii organice), regresia sau dezvoltarea ochilor. Animalele pot fi fosforescente în întregime (stelele de mare, gorgonii) sau au organe fi fosforescente în întregime (stelele de mare, gorgonii) sau au organe fotogene care răspândesc fâşii de lumină colorată (cefalopode, peşti). fotogene care răspândesc fâşii de lumină colorată (cefalopode, peşti). Organele fotogene ale peştilor sunt dispuse în vârful mustăţilor sau Organele fotogene ale peştilor sunt dispuse în vârful mustăţilor sau tentaculelor, pe înotătoare, pe corp, lângă ochi tentaculelor, pe înotătoare, pe corp, lângă ochi ((MalacosteusMalacosteus)); într-un singur ; într-un singur rând sau chiar în două rânduri (rând sau chiar în două rânduri (StomiasStomias)); la cefalopode, organele fotogene ; la cefalopode, organele fotogene sunt în jurul ochilor (sunt în jurul ochilor (Leachia cycluraLeachia cyclura)), la suprafaţa corpului şi a braţelor , la suprafaţa corpului şi a braţelor ((Histioteuthis bonnellianaHistioteuthis bonnelliana)). .

• Din cauza întunericului, ochii suferă şi ei modificări în sensuri opuse: animaleDin cauza întunericului, ochii suferă şi ei modificări în sensuri opuse: animalelele abisale sunt oarbe ori cu ochii pe cale de regresie, altele au ochii perfecţionaţi abisale sunt oarbe ori cu ochii pe cale de regresie, altele au ochii perfecţionaţi şi de dimensiuni foarte mari. Unii peşti, ca şi unele cefalopode şi crustacee, au şi de dimensiuni foarte mari. Unii peşti, ca şi unele cefalopode şi crustacee, au ochiochi „ „telescopicitelescopici”, apropiaţi de linia mediană ca tuburile unui binoclu, ca la ”, apropiaţi de linia mediană ca tuburile unui binoclu, ca la OpistoproctusOpistoproctus soleatussoleatus, putând înregistra şi cele mai slabe licăriri , putând înregistra şi cele mai slabe licăriri fosforescente produse de animale. În locul ochilor regresaţi sau care lipsesc, se fosforescente produse de animale. În locul ochilor regresaţi sau care lipsesc, se dezvoltă apendici tactili lungidezvoltă apendici tactili lungi,, foarte sensibili, care informează de prezenţa foarte sensibili, care informează de prezenţa// apropierea altei fiinţe sau obstacolapropierea altei fiinţe sau obstacol:: peri lungi, mustăţile unor peşti abisali, peri lungi, mustăţile unor peşti abisali, picioare lungipicioare lungi,, acoperite cu peri la crustacee ( acoperite cu peri la crustacee (Nematocarcinus, AristeusNematocarcinus, Aristeus, cu , cu antene de 1,5 m).antene de 1,5 m).

• În zona abisală, lipsa vegetaţiei determină În zona abisală, lipsa vegetaţiei determină condiţiicondiţii de hrană de hrană foarte grelefoarte grele. Unele consumă pradă vie (animalele carnivore), . Unele consumă pradă vie (animalele carnivore), altele se mulţumesc cu cadavrele animalelor moarte (animalele altele se mulţumesc cu cadavrele animalelor moarte (animalele necrofage) ori cu dejecţiile celor vii din zona pelagică (animalele necrofage) ori cu dejecţiile celor vii din zona pelagică (animalele coprofage).coprofage).

• Fauna abisalăFauna abisală este reprezentată de toate clasele faunei marine este reprezentată de toate clasele faunei marine:: ccelenteratele sunt reprezentate prin actinii; coralii prin elenteratele sunt reprezentate prin actinii; coralii prin StephanotrochusStephanotrochus;; mmoluştele abisale sunt mai mici decât cele oluştele abisale sunt mai mici decât cele litorale, cu cochiliile subţiri litorale, cu cochiliile subţiri ((familiile familiile PleurotomidaePleurotomidae, , TrochidaeTrochidae şi şi CuspidaridaeCuspidaridae)). Crustace. Crustaceeleele abisal abisalee se remarcă prin carapacea lor se remarcă prin carapacea lor spinoasă şi păroasă ca şi prin membrele lor alungite, cu specii spinoasă şi păroasă ca şi prin membrele lor alungite, cu specii uriaşe ca izopodul uriaşe ca izopodul BathynomusBathynomus giganteus giganteus şi amfipodul şi amfipodul AlicellaAlicella gigantea. gigantea. Echinodermele sunt cele mai interesante animale Echinodermele sunt cele mai interesante animale abisale atât prin varietatea formelor, cât şi prin abundenţa lor. abisale atât prin varietatea formelor, cât şi prin abundenţa lor. Holoturiile de culori vii (roşu, carmin, violet) sunt Holoturiile de culori vii (roşu, carmin, violet) sunt limivorelimivore. Aricii . Aricii de mare sunt reprezentaţi prin cidaride cu spini lungi care le de mare sunt reprezentaţi prin cidaride cu spini lungi care le servesc ca nişte catalige. servesc ca nişte catalige. PPeştii sunt reprezentaţi în zona abisală eştii sunt reprezentaţi în zona abisală mai ales prin lofiide (mai ales prin lofiide (Melanocetus, Stomias, MalacosteusMelanocetus, Stomias, Malacosteus) iar ) iar rechinii ating dimensiuni mari rechinii ating dimensiuni mari ((Chimaera monstruosaChimaera monstruosa)). .

• Platourile continentalePlatourile continentale susţin unele dintre cele mai productive ecosisteme susţin unele dintre cele mai productive ecosisteme marine, mai ales în aria de marine, mai ales în aria de upwellingupwelling, unde curenţii ridică nutrienţii. Aici se găsesc , unde curenţii ridică nutrienţii. Aici se găsesc pajişti de alge brune (pajişti de alge brune (kelpkelp) ca ) ca LaminariaLaminaria sp. care se ancorează de substrat, sp. care se ancorează de substrat, ajungând la o lungime de 50 m sau mai mult. Există şi fanerogame marine. ajungând la o lungime de 50 m sau mai mult. Există şi fanerogame marine. Zoobentosul platformei continentale este divers, incluzând polichete, moluşte, Zoobentosul platformei continentale este divers, incluzând polichete, moluşte, tunicate, briozoare, spongieri, crustacee şi echinoderme. Platformele continentale tunicate, briozoare, spongieri, crustacee şi echinoderme. Platformele continentale pot susţine şi populaţii mari de peşti. pot susţine şi populaţii mari de peşti.

• Recifurile de coraliRecifurile de corali cresc în ape calde, puţin adânci (peste 20 ˚C, până la 50 m cresc în ape calde, puţin adânci (peste 20 ˚C, până la 50 m adâncime) şi furnizează substratul pentru comunităţi complexe de peşti şi adâncime) şi furnizează substratul pentru comunităţi complexe de peşti şi nevertebrate. Ele cresc cu 0,5 cm anual, ţinând pasul cu creşterea nivelului mării. nevertebrate. Ele cresc cu 0,5 cm anual, ţinând pasul cu creşterea nivelului mării.

• În Belize există cea mai mare barieră de corali din emisfera vestică (220 km, "În Belize există cea mai mare barieră de corali din emisfera vestică (220 km, "sit sit al Patrimoniului Mondialal Patrimoniului Mondial"). Peştele-papagal consumă polipii din interiorul "). Peştele-papagal consumă polipii din interiorul scheletului calcaros. Unii peşti pasc algele care altfel ar îmbrăca şi netezi coralul, scheletului calcaros. Unii peşti pasc algele care altfel ar îmbrăca şi netezi coralul, alţii consumă paraziţii, curăţând rănile şi îndepărtând pielea moartă a altor peşti. alţii consumă paraziţii, curăţând rănile şi îndepărtând pielea moartă a altor peşti.

• Recifurile coraliere adăpostesc o largă varietate de organisme sesile care trăiesc Recifurile coraliere adăpostesc o largă varietate de organisme sesile care trăiesc aproape unul de celălalt şi concurează pentru spaţiu, lumină şi hrană. aproape unul de celălalt şi concurează pentru spaţiu, lumină şi hrană.

• În reciful caraibian, două dintre grupele majore de nevertebrate sunt coralii şi În reciful caraibian, două dintre grupele majore de nevertebrate sunt coralii şi spongierii. Deoarece creşterea coralilor depinde de lumină, aceştia sunt mai spongierii. Deoarece creşterea coralilor depinde de lumină, aceştia sunt mai abundenţi în apă puţin adâncă, în timp ce spongierii domină la adâncimi mai mari abundenţi în apă puţin adâncă, în timp ce spongierii domină la adâncimi mai mari (mai mult de 20-30 m). Distribuţia coralilor şi a spongierilor arată o suprapunere (mai mult de 20-30 m). Distribuţia coralilor şi a spongierilor arată o suprapunere considerabilă iar aceştia intră frecvent în contact, rezultând considerabilă iar aceştia intră frecvent în contact, rezultând pagubepagube pentru corali. pentru corali.

Zona intermareicăZona intermareică• Ţărmurile stâncoase intermareice sunt dominate de alge ataşate prin rizoizi. Ţărmurile stâncoase intermareice sunt dominate de alge ataşate prin rizoizi.

Plantele înalte nu sunt capabile să colonizeze substratul de piatră. Lichenii Plantele înalte nu sunt capabile să colonizeze substratul de piatră. Lichenii depășesc nivelul fluxului, unde expunerea şi deshidratarea este maximă.depășesc nivelul fluxului, unde expunerea şi deshidratarea este maximă.

• ZonareaZonarea comunităţilor algale şi animale este caracteristică ţărmului stâncos. comunităţilor algale şi animale este caracteristică ţărmului stâncos. Limitele superioare ale distribuţiei speciilor sunt determinate de gradul de Limitele superioare ale distribuţiei speciilor sunt determinate de gradul de toleranţă la factorii de expunere (iluminare, valuri, temperatură, salinitate) la toleranţă la factorii de expunere (iluminare, valuri, temperatură, salinitate) la flux. Limita inferioară este dată de competiţia cu alte specii: ex., îndepărtarea flux. Limita inferioară este dată de competiţia cu alte specii: ex., îndepărtarea algelor algelor Fucus serratusFucus serratus şi şi Ascophyllum nodosumAscophyllum nodosum face ca face ca Fucus spiralisFucus spiralis să să coboare, ocupând nişa vacantă, urmând să fie înlocuită din nou, pe măsură ce coboare, ocupând nişa vacantă, urmând să fie înlocuită din nou, pe măsură ce specia originală recolonizează. Zonarea animalelor ţărmului stâncos este tot specia originală recolonizează. Zonarea animalelor ţărmului stâncos este tot aparentă, cu ciripede şi gasteropode încrustate pe rocile cele mai apropiate aparentă, cu ciripede şi gasteropode încrustate pe rocile cele mai apropiate mării, pe când mării, pe când Littorina Littorina şişi Buccinum Buccinum apar mai departe de ţărm. apar mai departe de ţărm.

• Plajele de nisip furnizează un substrat instabil şi abraziv, sărac în nutrienţi, care Plajele de nisip furnizează un substrat instabil şi abraziv, sărac în nutrienţi, care nu este colonizabil imediat. Organismele mici locuiesc nisipul, ca şi castraveţii nu este colonizabil imediat. Organismele mici locuiesc nisipul, ca şi castraveţii de mare şi moluştele mai mici de 2 mm. Moluştele aplatizate (Solenide) sunt de mare şi moluştele mai mici de 2 mm. Moluştele aplatizate (Solenide) sunt capabile să se îngroape în nisip, ieşind să se hrănească la flux cu plancton sau capabile să se îngroape în nisip, ieşind să se hrănească la flux cu plancton sau detritus. Viermii abundă, producând aspecte caracteristice la reflux. Plajele cu detritus. Viermii abundă, producând aspecte caracteristice la reflux. Plajele cu multe nevertebrate susţin un număr mare de păsări limicole (ploier, fluierar, multe nevertebrate susţin un număr mare de păsări limicole (ploier, fluierar, scoicar, ţigănuş). scoicar, ţigănuş). ExploatareaExploatarea în scop de recreere şi dezvoltarea comercială a în scop de recreere şi dezvoltarea comercială a regiunii intermareice a dus la distrugerea habitatului şi poluarea zonei regiunii intermareice a dus la distrugerea habitatului şi poluarea zonei intermareice. intermareice.

• Mlaştinile sărateMlaştinile sărate apar în zone de ţărm protejate de valuri şi oferă substrat apar în zone de ţărm protejate de valuri şi oferă substrat stabil pentru colonizarea de către plantele superioare tolerante la sare. stabil pentru colonizarea de către plantele superioare tolerante la sare. Vegetaţia este dominată de ierburi: Vegetaţia este dominată de ierburi: Spartina Spartina şi şi SalicorniaSalicornia europaeaeuropaea. Mlaştinile . Mlaştinile sărate furnizează hrană şi locuri de iernat pentru gâşte şi păsări limicole. Spre sărate furnizează hrană şi locuri de iernat pentru gâşte şi păsări limicole. Spre deosebire de mlaştinile sărate, unde majoritatea materiei organice este spălată deosebire de mlaştinile sărate, unde majoritatea materiei organice este spălată de maree, câmpurile noroioase tind să reţină materia organică depozitată, de maree, câmpurile noroioase tind să reţină materia organică depozitată, datorită dimensiunii mici a particulelor. Nămolul estuarelor este format din datorită dimensiunii mici a particulelor. Nămolul estuarelor este format din sedimentele râurilor, foarte bogate în materie organică. În estuare, unde apa sedimentele râurilor, foarte bogate în materie organică. În estuare, unde apa este salmastră, fitoplanctonul, microflora bentică şi nevertebratele sunt foarte este salmastră, fitoplanctonul, microflora bentică şi nevertebratele sunt foarte abundente, făcând din estuare importante pepiniere pentru peşti şi bivalve. abundente, făcând din estuare importante pepiniere pentru peşti şi bivalve.

• Pădurile de mangrovePădurile de mangrove cresc pe un noroi anoxic şi înlocuiesc mlaştinile sărate cresc pe un noroi anoxic şi înlocuiesc mlaştinile sărate în climatele mai calde. Reprezintă 60-70% din linia de coastă a regiunilor în climatele mai calde. Reprezintă 60-70% din linia de coastă a regiunilor tropicale. tropicale. MangroveleMangrovele au extensii aeriene ale rădăcinilor care absorb oxigenul. au extensii aeriene ale rădăcinilor care absorb oxigenul. Fauna e bogată, cu o mixtură unică terestră şi marină. Crabii violonişti şi crabii Fauna e bogată, cu o mixtură unică terestră şi marină. Crabii violonişti şi crabii de pământ tropicali se îngroapă în noroi la reflux şi trăiesc pe rădăcini pe de pământ tropicali se îngroapă în noroi la reflux şi trăiesc pe rădăcini pe durata fluxului. Pot efectua deplasări departe de apă, carapacea impermeabilă durata fluxului. Pot efectua deplasări departe de apă, carapacea impermeabilă acoperind spaţiul branhial. Se pot detaşa de mediul acvatic acoperind spaţiul branhial. Se pot detaşa de mediul acvatic temporartemporar, brahniiile , brahniiile funcţionând doar acoperite de apă.funcţionând doar acoperite de apă.

• În pădurea indo-malaeziană, în zona apelor sărate (35) există peşti căţărători În pădurea indo-malaeziană, în zona apelor sărate (35) există peşti căţărători de noroi din familia Gobiidae: de noroi din familia Gobiidae: PeriophtalmusPeriophtalmus şi şi BoleopthalmusBoleopthalmus. . Periophtalmus Periophtalmus se poate deplasa cu ajutorul înotătoarelor pectorale modificate şi în afara apei se poate deplasa cu ajutorul înotătoarelor pectorale modificate şi în afara apei iar ochii săi pot vedea în apă şi în aer; solzii sunt impermeabili, respiră cu iar ochii săi pot vedea în apă şi în aer; solzii sunt impermeabili, respiră cu ajutorul intestinului. Aceşti peşti trăiesc îngropaţi în noroi, dar se pot căţăra în ajutorul intestinului. Aceşti peşti trăiesc îngropaţi în noroi, dar se pot căţăra în arbori ca amfibienii.arbori ca amfibienii.