43
BIOETICA -Curs Introductiv- Asist. Univ. Dr. Mihaela-Catalina Vicol UMF “Gr. T .Popa” Iaşi

Bioetica Istoric

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Bioetica

Citation preview

Page 1: Bioetica Istoric

BIOETICA-Curs Introductiv-

Asist. Univ. Dr. Mihaela-Catalina Vicol

UMF “Gr. T .Popa” Iaşi

Page 2: Bioetica Istoric

Ce este medicina?

Page 3: Bioetica Istoric

Misiunea

Personalului medical

Page 4: Bioetica Istoric

• Medicina sacerdotală

• Zei medici (Asclepios, Zamolxe)

• Preoţi medici

Page 5: Bioetica Istoric

Relaţia cu pacientii

Page 6: Bioetica Istoric

Etica Medicală• Hipocrat (460-370 î. Chr.)• Jur pe Apollo, pe Asclepios, pe Higeea şi Panaceea, pe toţii zeii şi zeiţele,

luându-i ca martori că voi îndeplinni, pe cât mă vor ajuta puterile şi priceperea, jurământul şi legământul care urmează.

• Le voi îndruma îngrijirea bolnavilor spre folosul lor, pe cât mă vor ajuta puterile şi mintea, şi mă voi feri să le fac orice rău şi orice nedreptate.

• Îmi voi petrece viaţa şi voi îndeplini meşteşugul în nevinovăţie şi curăţie.• În orice casă aş intra, voi intra spre folosul bolnavilor, păzindu-mă de

orice faptă rea şi stricătoare comisă cu bunăştiinţă, mai ales de ademenirea femeilor şi a tinerilor liberi sau sclavi.

• Orice aş vedea şi aş auzi în timp ce îmi fac meseria sau chiar în afară de aceasta, nu voi vorbi despre ceea ce nu-i nici o nevoie să fie destăinuit, socotind că, în asemenea împrejurări, păstrarea tainei este o datorie.

Page 7: Bioetica Istoric

MEDICINA CLASICĂ

... “te implor, nu mă lăsa să mă abat de la nobila trudă de ajutorare a semenilor mei. Oţeleşte-mi şi întăreşte-mi puterile trupului şi ale minţii ca să fiu de-a pururi gata de a le da deopotrivă ajutor celui bogat şi celui sărac, celui bun şi celui rău, celor ce iubesc şi celor ce urăsc şi nu mă lăsa să văd în cel bolnav altceva decât omul … ”

Rugăciunea lui Maimonides (medic, teozof şi filozof evreu spaniol, cunoscut şi sub

numele de Ramban- 1135-1204- doctorul personal a lui Salah al Dinh- Saladin şi al fiului acestuia

Page 8: Bioetica Istoric

Devoţiune

Secret profesional absolut

1803 - Medical Ethics Sir Thomas Percival

Etica Medicală

Page 9: Bioetica Istoric

• Secolul XX – declinul eticii medicale şi afirmarea poziţiei scienticiste: tot ce este valabil din punct de vedere ştiinţific este moral

• Ştiinţa este neutră

Etica Medicală

Page 10: Bioetica Istoric

Etica medicală în sec. XX

• Medicii diavolului versus medicii imposibilului

• Abuzul în psihiatria sovietică

• Abuzurile în cercetarea pe subiecţi umani

• Abuzuri în transplant

Page 11: Bioetica Istoric

Evoluţia ştiinţei

- Crearea de instrumente capabile să distrugă obiectul cunoaşterii- lumea

- Sensul în care erau folosite aceste cunoştinţe

- Transformarea omului în mijloc al progresului ştiinţific (lagăre, medicina rasistă din SUA)

Page 12: Bioetica Istoric

- Dispărea mitul neutralităţii ştiinţei- necesitatea ca ştiinţa să aibă o con-ştiinţă care să oprească progresul spre comportamente umane nocive vieţii

- Declinul mentalităţii scientiste (ceea ce este posibil dpdv ştiinţific şi tehnic este admisibil dpdv moral)

Evoluţia ştiinţei

Page 13: Bioetica Istoric

Optimism vs. Reticenţă

* Optimism- dominarea omului asupra vieţii şi naturii

* Reticenţă- este omul în stare să controleze o asemenea putere?

Evoluţia ştiinţei

Page 14: Bioetica Istoric

Anii 60-70

Curentul antimedical

“Acest trib canibal al doctorilor”

(Ivan Ilici 1968)

“New brave world”

(A Huxley 1938)

“Andromeda Strain”

(Michael Crichton 1968)

Page 15: Bioetica Istoric

“Bioethics-a bridge to the future”Van Rensselaer Potter, 1970

Bioetica- arta supravieţuirii

bio- cunoaşterea biologică, ştiinţa sistemelor vii

+

ethics- sistemele de valori morale umane

Page 16: Bioetica Istoric

Bioetica – ştiinţa care utilizând metode pluridisciplinare analizează comportamentul uman în ştiinţele

vieţii prin prisma principiilor morale

Page 17: Bioetica Istoric

Bioetica: studiu multidisciplinar

medicina clinică şi cercetarea medicală

sistemul de sănătate publică

şi puterea politicii

sanitare.

filozofia şi

disciplinele umaniste

Page 18: Bioetica Istoric

Teoriile eticii

• teoria bazată pe principii (principlism)teoria bazată pe principii (principlism)• deontologiedeontologie• utilitarismutilitarism

• teoria cazuisticiiteoria cazuisticii• teoria bazată pe obligaţii (Kantianism)teoria bazată pe obligaţii (Kantianism)• teoria virtuţiiteoria virtuţii

Page 19: Bioetica Istoric

Utilitarism

- Sec. al XIX-lea- Jeremy Bentham (1748- 1832) şi John Stuart Mill (1806- 1873)

- Principiul utilităţii- o acţiune este corectă în măsura în care produce cea mai mare cantitate de fericire pentru cel mai mare număr de oameni

Page 20: Bioetica Istoric

- Pentru a decide cursul unei acţiuni este necesară o analiză “cost-beneficiu”- cea mai mare cantitate de beneficiu (fericire) la cele mai mici costuri (nefericire)

- Ulterior- “fericire” inlocuit de “placere”

- Importante sunt consecinţele actiunii şi nu acţiunea în sine (consecvenţialism)

Utilitarism

Page 21: Bioetica Istoric

Deontologia

se focalizează pe caracterul corect sau incorect al unei se focalizează pe caracterul corect sau incorect al unei acţiuni, acţiuni, judecat din perspectiva motivajudecat din perspectiva motivaţţiilor care iilor care justificjustifică acea acţiune ă acea acţiune (ex: datoria, respectul, dreptul, alte (ex: datoria, respectul, dreptul, alte principii)principii)

– NU pe caracterul corectNU pe caracterul corect/ incorect al / incorect al consecinconsecinţţelorelor unei unei acacţţiuniunii

Valorizează acţiunea pe baza datorieiValorizează acţiunea pe baza datoriei// obligaţiei prof obligaţiei prof..

Page 22: Bioetica Istoric

Kantianism- Immanuel Kant (1724- 1804)- “Principii

fundamentale ale metafizicii moralei”

- Consecinţele unei acţiuni sînt irelevante dpdv moral

- O acţiune este corectă atunci cand este în concordanţă cu o regulă care satisface “imperativul categoric”- indică ce trebuie să facem fără a se referi la consecinţe

Page 23: Bioetica Istoric

Principiile bioeticii

• Non vătămarea (a nu face rău)

• Principiul autonomiei

• Principiul beneficiului (a face bine)

• Dreptatea şi echitatea

Page 24: Bioetica Istoric

Principiul non-vătămării A nu face rău- considerată datoria oricui care are în îngrijire un pacient

- Trebuie să acţionăm în aşa fel încît să nu cauzăm un rău inutil sau să lezăm alte persoane

- Cu sau fără intenţie- Valoarea de “bine” a medicului poate sa nu coincida cu

cea a pacientului

- A nu face rau- depaseste sfera vatamarii fizice a pacientului (Ex: incalcarea confidentialitatii, neinformarea pacientului,etc)

Page 25: Bioetica Istoric

Principiul non-vătămării

Nu este o cerinţă de a face imposibilul- nu putem cere perfecţiunea în medicină!

* Rezultatele tratamentelor pot fi incerte, pot cauza mai mult rău decât bine

* Cunoştinţe parţiale despre boli* Diagnosticul şi tratamentul- raţionamente

fără rezultat sigur* Puterea de a controla evoluţia naturală a

bolilor este limitată

Page 26: Bioetica Istoric

Principiul non-vătămării

- O afecţiune gravă poate justifica o manevră terapeutică riscantă- consimţământul pacientului- obligatoriu!

Principiul non-vătămării:* Evitarea riscurilor inutile* Când riscul este inevitabil- minimizare pe cât

este rezonabil posibilEx. Puncţia lombară

Page 27: Bioetica Istoric

Principiul autonomiei

Autonomie

gr. Autos- sine şi normos-regulă- dreptul la alegere liberă, individuală (autonomie personală)

- Indivizii raţionali au dreptul la autodeterminare

- O persoană acţionează autonom atunci când acţiunile sale sunt rezultatul propriilor alegeri şi decizii

Page 28: Bioetica Istoric

Principiul autonomiei

Kant

* indivizii raţionali sunt scopuri în sine şi nu mijloace pentru scopurile altora

* indivizii au valoare intrinsecă- este datoria celorlalţi să respecte această valoare şi să evite a-i trata ca şi cum ar fi simple părţi ale lumii ce pot fi manipulate după dorinţa altora

Page 29: Bioetica Istoric

Principiul autonomiei

Respectul persoanei- fundament al relaţiei medic-pacient- Două cerinţe:• Dreptul individului de a lua decizii legate de

îngrijirea medicală sau cercetarea pe subiecţi umani- consimţămînt vs. refuz

• Necesitatea de a proteja pe cei cu autonomie redusă sau absentă

Page 30: Bioetica Istoric

Principiul autonomiei

Avantaje- Ajută pacienţii să realizeze

şi să obţină ceea ce doresc- Promovează starea de sănătate-

pacienţii pot decide mai bine

pentru ei decât alţii- Stimulează pacienţii să-şi asume

responsabilitatea deciziilor şi

controlul asupra propriilor vieţi- Factor de reglare a medicinii

ca profesie liberală

Page 31: Bioetica Istoric

Principiul autonomiei

Dezavantaj:- deseori contrabalansat

de principiul non- vătămării

Cerinţe:- Pacientul doreşte să ia decizii

- Pacientul doreşte să primească informaţii

- Medicul doreşte şi poate furniza informaţii- Pacientul înţelege informaţia- Pacientul analizează adecvat

informaţiile medicale primite

Page 32: Bioetica Istoric

Principiul beneficiului

Hipocrat- să ajuţi sau cel puţin să nu faci rău

“A ajuta”- principiul beneficiului

Ar trebui să acţionăm în aşa fel încât să promovăm starea de bine a altor persoane

Page 33: Bioetica Istoric

Principiul beneficiului

Unii filozofi- avem datoria de a nu leza pe alţii, dar nu şi datoria de a promova starea de bine a altora

Kant: a face bine-un act de caritate

Singer: “dacă ne stă în puteri să prevenim răul fără a sacrifica nimic de importanţă morală comparabilă, atunci avem datoria morală să o facem”.

Page 34: Bioetica Istoric

Principiul beneficiului

Sistemul sanitar- principiul beneficiului este o datorie!

Până unde merge datoria medicului de a face bine?

- Nu putem cere medicului să-şi sacrifice complet interesele şi starea de bine pentru a-şi ajuta pacienţii- medicii imposibilului

- Standarde ale beneficiului- medicul-sacrificii rezonabile pentru a-şi proteja pacienţii

Page 35: Bioetica Istoric

Principiul justiţiei, dreptăţii si echităţii

Aristotel- principiul dreptăţii formale- cei egali trebuie trataţi egal, cei inegali trebuie trataţi inegal

Dreptate:

- Ceea ce se cuvine, merită, este corect

- Are valoare atunci când se îndeplinesc anumite standarde (politice, economice, sociale, culturale)

Page 36: Bioetica Istoric

Principiul justiţiei, dreptăţii si echităţii

Echitate:

Prezumţia că toţi cetăţenii au aceleaşi drepturi politice, acces egal la serviciile publice, în faţa legii

Aşteptăm şi chiar cerem să fim trataţi just în relaţiile noastre cu alţi oameni sau cu

instituţiile!

Page 37: Bioetica Istoric

Principiul justiţiei, dreptăţii si echităţii

Sistemul medical- justiţie distributivă- distribuirea beneficiilor sociale şi a sarcinilor – distribuirea îngrijirilor de sănătate

Este fiecare cetăţean îndreptăţit să primească servicii medicale fie că a plătit sau nu pentru acestea?

Este fiecare cetăţean îndreptăţit să primească acelaşi nivel de îngrijiri medicale?

Page 38: Bioetica Istoric

Principiul justiţiei, dreptăţii si echităţii

1. Principiul egalităţii

Beneficiile şi sarcinile trebuie să fie distribuite în mod egal

Egalitarism radical- toţi să fie trataţi în acelaşi mod în toate privinţele

Page 39: Bioetica Istoric

Principiul justiţiei, dreptăţii si echităţii

2. Principiul necesităţii

Fiecare primeşte cât are nevoie

Egalitatea este atinsă în aceea că nevoile de bază ale tuturor pot fi satisfăcute

Page 40: Bioetica Istoric

Principiul justiţiei, dreptăţii si echităţii

3. Principiul contribuţiei

Fiecare trebuie să primească proporţia de bunuri sociale care rezultă din munca sa

Cum se pot compara diferite activităţi?

Page 41: Bioetica Istoric

Principiul justiţiei, dreptăţii si echităţii

4. Principiul efortului

Proporţia de bunuri primite de un individ este funcţie de efortul făcut de acel individ

Premiza că indivizii au oportunităţi egale; dacă nu profită de ele este greşeala lor

Problemă- chiar dacă societatea oferă oportunităţi egale, natura nu le oferă (ex. persoane cu handicap)

Page 42: Bioetica Istoric

Intrebari???

Page 43: Bioetica Istoric

Va multumesc!