\

1 REDÂCŢIUNEA, á t m i M M ú TiDQinftt Braşov, piaţa mar« nr. 30.

TELEFON Nr. 226.SeriaorI netranoata na mm

primesc.Manuscripte na se retrimit.

l agerate se primesc la Adm inistraţie*«

Braşov şi la armatoarele BIROURI do AIUBŢURI:

In Viena la M. Duke* Nachf., Nor. Angenfeld & Kmeric Lee- ner. Heinrioh 8chalek! A. o pelik Nachf.. Anton Or pelik. In Bodapeota la A. V- Golber- fe r . flkatemBemat. Inlin Le opoid (V II Erssébet-hörut

Preţul Iniorţlunllor: o serie garinond pe o coloană U bani pontra o publicare. Publicări mai dese dapâ tarifă si tavo. ială. — 3KCLAMK pe pagina B-a o serie 20 bani.

A N U L L X X I I .Telefon: Hr. 226.

8AZETA apare in fleoarg n/Llniaiaeats teitrii iKffiHJrortsPe an an Bl cor., n» gas* hai

13 cor., pe trei 1 xaf 6 cor. B -rlI de Damlaooă 4 to r , pe *»Patn fionâiia fi &i!iăteu.Pe un an 40 franci, pe şase

toni 30 fr„ pe trei Ioni 10 fr- B -ril de Dumleeoa 8 f r . pe ea.

8e prennmeri la toate o£* eiile poştale din Intru şi dii afară şi la d-nii colectori.

lHonamemi pentru Brasor;Admlnlstrattunsa, Piaţa <aar*

tăreol Inului Nr. 80. etagta I. Pe un an 30 coz», pe şase luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Ga dusul acasă : Pe un an 24 cor., pc şase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. — Un esem- plar 10 bani. — Atăt abona* mentele. cdt si mserţiunile sunt a se plfttî Înainte.

Nr. 96 Braşov, Duminecă 3 (16) Hain 1909.

| Gomisiunea pentru afacerile Bosnieia te rm in a t eri discuţiunea privileg iu lu i

I bltocii agrare din Bosnia. In decursul des- I baterii dep. social-dem ocrat Dassynszky a

a declarat, că guvernul austriac s’a dove­d it de prea slab în eserciarea datorin ţe lo r

’ sale. Dep. creştin-social bar. M orsey a cerut dim isiunea m in istru lu i Burian, care poartă

1 vina principală. A r fi însă o m are greşală, a provoca acum o criză, căci prin aceasta am contribui Ja consolidarea partide lo r coaliţiei m aghiare. Dep. K reţ a r preferi m ai bucuros despărţirea băncii austro-un- gare decât crearea unei legi de uzura pen­tru poporaţiunea săracă a Bosniei. După, ce au mai lu a t cuvântul câţiva o ra to ri s’a procedat Ia votarea m oţiun ilo r pro­puse.

P rim a resoluţiune, prezentată de dep. Vokovich, în care se cere desaprobarea a- cordărei concesiunei băncii agrare, a fost respinsă cu 26 vo turi contra 21, deaseme- nea şi propunerea a doua, p riv itoare la a- nularea obligam entulu i garanţie i. A fost p rim ită resoluţiunea, ca răscum părarea pă­m ân tu rilo r să fie esecutată esclusiv de in ­stitu te le statu lu i, de asemenea şi resolu­ţiunea, care cere refusarea cotărei h â rt ii­lo r băncii agrare la bursele austriace. De încheiere s’a m ai p rim it propunerea dep. Gessmann, de-a se prezenta parlam entulu i deodată cu raportu l asupra legei p riv itoare la anexarea Bosniei şi raportu l desbaterei asupra băncii agrare.

în a lţi au eşit la gara de sud a 1 ienei M aj Sa M onarchul, archiducesele M aria A n u n - ciata, B lanka, M aria V a le ria şi archiducii Francisc Ferdinand, Carol, Ferdinand Ca­ro], Petru Ferdinand, Leopold, Salvator, Francisc Salvator, Frideric , Eugen şi Iosif. A fară de m em brii casei im periale se aflau pe peronul gării representanţii a u to r ită ţi­lo r publice civile şi m ilita re , în tre cari co­m andantul corpului de arm ată Versbach, prim aru l Lueger, ambasadorul G erm aniei, Bavariei. Saxoniei, ambasadorul A ustro- U ngarie i la Berlin Sz0gy3ny-M arich etc.

M onarh ii s’au sa lu tat foarte cordial şi s’au s ă ru ta t M aj. Sa a săru ta t m âna îm părătesei, care l ’a săru ta t pe Maj. Sa pe faţă. După prezen tarea su ite lo r şi a companiei de onoare, îm păratu l W ilh e lm a fost sa lu tat p r in tr ’un scurt discurs de p rim aru l Lueger, care a d a t expresiune bucuriei şi m u lţu m ite i poporaţiunei vieneze pentru fide lita tea ca a lia t, ce-a m anifestat’o îm p ăra tu l W ilhe lm .

S’a fo rm a t apoi un lung şi splendid cortegiu, care în tre aclam ările poporaţiu­nei a percurs drum ul până la p a la t O ra­şul e ra splendid decorat. In toate străzile, prin cari a tre cu t cortegiul, erau înş ira te trupele garnizoanei, ia r la spatele lo r su­te le de m ii de p riv ito ri.

Ija orele 1 a avu t loc un prânz fa­m ilia r, la care au lu a t parte num ai suve­ran ii germ ani şi m em brii fam ilie i im peria le .

In amintirea adunăreide pe „Câmpul Libertăţii.“

De şasezeci şi unu de ani, cari trecură dela ziua cea mare, a căreia aniversare o serbăm mâne, nu ni-s’a dat niciodată ocaziune să vedem şi să ne convingem în mod atât de pătrunzător despre valoarea neesti­mabilă, ce o are şi o va avea întot­deauna amintirea ei în viaţa şi pentru sufletul poporului român, ca în toamna anului curent.

Aţi auzit, ear foarte mulţi aţi avut bucuria de a arunca şi o pri­vire peste întinsul şi frumosul şes dela ţărmii Târnavelor, unde la 3 (15) Maiii 1848, după secoli de întunerec ce acoperea vederea şi apăsa inimile urmaşilor vechilor legionari ai Romei, aşezaţi de aproape două mii de ani în munţii şi pe văile romantice tran­silvane, s’au arătat pe firmament pri­mele raze ale soarelui libertăţii şi pentru ei. In amintirea măreţei adu­nări naţionale de pe acest câmp, care a primit numirea de „Câmpul Liber­tăţii“ , s’a aşezat în acea memorabilă zi o peatră modestă dimpreună cu j un document încheiat spre vecinica amintire de cătră cei de faţă. — Nu i-a fost dat poporului nostru să înlocuiască aceasta piatră cu un mo­nument vrednic de el şi de aspiraţiu- nilesale nobile şi sfinte; nu i-a fost dat, fiindcă în clipita măreaţă istorică, când, adunat prin reprezentanţii săi într’un singur mănuuchiu, a declarat serbătoreşte în faţa ţării, a tronului ş i ' a lumii, că vrea să fie în viitor şi el părtaş la libertatea, la care au drept toate neamurile universului, vrea să trăiască şi el ca popor român cu e- gale datorinţe şi drepturi în patria sa străvechie, alături de naţiunile conlo­cu i t oare , e l a zărit numai din de­părtare razele libertăţii, dar nu a fost norocos, nici zeci de aDi după aceea şi până în zina de azi, sâ re­simtă căldura lor binefăcătoare decât numai sporadic şi în măsură foarte restrânsă, ceriul său politic-naţional

fiind aproape constant acoperit de nuori întunecaşi.

Monumentul nu s?a putut înălţa, dar h rămas ca un talisman preves­titor al unui viitor mai bun piatra de pe Câmpul Libertăţii. In decursul tim­pului ea a fost sprijinită şi întărită cu altă piatră ceva mai mare, aşezată lângă ea într’un avânt al tinerimei însufleţite cu ocaziunea unei aniversări acum vre-o 43 de ani.

Aşa a fost — pân’ ce în toamna anului trecut deodată s’a dus vestea că într’o noapte nişte rău făcători şi duşmani de moarte ai neamului nos­tru au aruncat’o în aer. Sâ nu mai rămână, şi-au zis ei, nici acel mic su­venir dela marea adunare, care a ves­tit deşteptarea naţională a Românilor.

Şi lucru dureros! Pe când făptui­torii n’au fost descoperiţi şi aflaţi, s’au aflat oameni şi s’au aflat ziare, cari au umblat să scuze acest aten­tat frivol la conştiinţa şi cinstea unui întreg popor, să bagatelizeze faptul, şi să ia iu deşert revolta sfântă ce a cuprins inimile tuturor Românilor a- devăraţi!

| In momentul când duşmănia con­tra neamului românesc şi a desvol- tării sale naţionaje a mers până de a se descărca şi asupra acelei mo­deste petri monumentale, care abia se zăria, fie-care Român, de bun simţ, dacă până atunci nu-şi va fi ştiut da îndestul samă despre importanţa zilei de 3 (15) Maiu, a trebuit sâ în­ţeleagă şi sâ vadă, ce vrea să zică ea în vieaţa noastră culturală na­ţională“

Dinamita duşmană a putut să sfărâme şi sâ facă praf piatra de pe „Câmpul Libertăţii". Ceeace însă a zi­dit conştiinţa naţională în inimile noa­stre, nu poate fi nimicit, trăieşte şi va trăi din generaţiue în generaţiune spre a dovedi şi în viitor, cum a do­vedit în trecut, că Românul nu piere şi — nu vrea să piară!

Comlsiunea bugetară V p r in meniului ausihac a d iscutat ai al tâeri bugetul m i­n istru lu i de com erţ. M in istru l W eiskirchner relevă im p ortan ţa tra ta tu lu i de comerţ cu R o m ân ia care va fi supus în curând par­lam entulu i. D in punctul de vedere al po­liticei externe m in istru l declară, că acest t ra ta t nu va îndeplin i toate dorin ţe le in ­dustriei, însă de a ltă parte nu este defa­vorabil pentru agricu ltu ră precum se pre­tinde din d ife rite părţi. M in istru l relevează că condiţiunile create prin adoptarea legii care autorizează pe guvern să încheie tra ta te cu statele balcanice pe clausa naţiun ii celei m ai favorizate au încercat o oarecare schimbare în ce priveşte eventualita tea încheierii un iun ii vam ale în tre Serb ia şi Bulgaria.

Vizita uăreehel imperialegermane la Viena.

E ri la orele 10 a. m. au sosit în V iena Suveranii G erm aniei, fiind p rim iţi cu un nespus entusiasm de poporaţiunea capita- lei austriace. In tru întâm pinarea oaspeţilor

Situaţia în Turcia.R aportu l comisiunei parlam entu lu i

turcesc pentru studiarea protocolului p ri­v ito r la recunoaşterea independentei B u l­garie i, care a fost lu a t în desbatere în şe­d in ţa de e ri a cam erei turceşti, constată că singura cale de a se revendica dreptu­r ile Turc ie i era calea arm elor, dar că p rin - t r ’o politică d istrugătoare a vechiu lui re ­gim , toate d rep turile otom anilor cu p riv ire la B u lgaria erau p ierdute de m u lt şi Bul­garia era de fap t independentă. P u terile au recunoscut această independenţă şi ră ­m ân puţine zile pen tru ra tificarea proto­colului. Spre a se asigura adm in is tra ţiu - nea in te rn ă şi a stabili re la ţiu n i bune ex­terne, trebueşte ca chestiunile încă în l i­tig iu sa fie tranşate. Convenţiunea anexată protocolului reglem entează num irea m uf­t ii lo r în Bulgaria.

Albanezii cedează* Se anunţă din D ja - cova că răscoala A lbanezilor s’a poto lit. Şefii lo r cum au au z it că Savid-paşa a porn it în contra lo r cu o a rm ată ce se apropie de Djacova, au te leg ra fia t Comi-

FO IL E TO N U L »GAZ. TR A N S.«1 //*//*//*//*//*//*//+//*//*//*//*//*//*//*//+//*//*//*//+//*//*//*//*//*//*//*/;*/,

înţelesul vieţii.Vorb iam despre v iaţă. Unul d in tre noi,

brum at pe barbă, cu capul chel, ne asigura, că v ia ţa n’are nici un înţeles. E a tă el ş’a t r ă i t ’o în treagă, ş’acum, pe pragul m or­m ântu lu i, când se cugetă în urm ă, vede un pustiu, ba încă şi m ai puţin, vede n i­mica.

— Ba nu dom nule Pătraşcu, toată cinstea pentru d-ta, dar eu cred că eşti în rătăcire. E a tă sunt în v ia ţă m ulte puncte, cari răm ân stră luc itoare pentru totdeauna, sunt m ulte fapte, cari odată îm p lin ite după dreptate, adie m ângăeri, m u lţam iri pănă la m oarte. Este fam ilia , este societatea, pen tru cari luptând să sim ţeşti că are ro s t v iaţa.

Cuvintele acestea le spuse un tânăr bine îm brăcat şi bine h răn it, care venise de puţină vrem e în oraşul nostru.

— »Ceva adevărat e şi de-o parte şi de alta« zise al tre ilea. »E adevărat, că poţi lup ta ş i-i frum os să lupţi pentru m ulte ideale în viaţă . E vorba însă că lupta ce-ai dus’o trece de-odată cu fapta, e vorba că sufletul nu poate tră i d in tr ’o am intire . Şi’n urm ă la bătrâneţe num ai cu am in tir ile ră ­m âi. Şi ce-i o a m in tire ? Poate ea să-ţi

um ple v ia ţa ca însuşi faptul, care a lăsat am in tirea? Niciodată. D ar în urm ă noi în ­cepurăm să vorbim despre înţelesul v ie ţii. C ari oameni şi în ce îm p re ju rări a jung să cunoască m ai bine viaţa«.

Şi de aci încolo începură deosebitele păreri. Ne plecarăm peste masă capetele unul cătră a ltu l şi vorbeam dela o vrem e, înverşunaţi, cu to ţii deodată. Num ai Patru Nicoară tăcea. »Eu«, zise el, după ce ne lin iş tirăm , »v’am to t lăsat să vorbiţi. D ar trebue să vă spun sincer : vo rb iţi degeaba. Voi nu v’aţi pogorât în m iezul în treb ării. V o rb iţi aşa ca oam enii cari nu s’au gândit niciodată adânc la viaţă. E ată eu n’am să vă spun părerile mele, eu am să vă spun o istorie.

A m cunoscut, dragii mei, o fam ilie . Ce zic, am cunoscut’o? A m tră it în sânul ei partea cea m ai frum oasă din v ia ţa mea. Şi ’n fam ilia aceea eu n’am cunoscut pe j nim e, care să se fi plâns v r ’odată de v iaţă. | Nu era îm belşugare în casâ, dar era să- j nătate, era dor de muncă, era voie bună. | Acolo sfezi, acolo sudalm e, acolo pizm ă nu ! s’a pom enit. Şi cât am stat în casa aceea ' de vorbă, niciodată n’am vo rb it despre j viaţă. E rau atâtea glum e, atâtea n im icuri ! bine isprăvite , a tâ ta râs, încât totdeauna | am p lu tit în v inu l v ie ţii, d ro jd iile nu le-am gustat.

Ş’odată, Ia o petrecere, fata cea m ai m are, Lucia s’a răcit. Când am in tra t a doua zi în casa lor, am răm as u im it de to t ce-am văzut. E ra să m ă’ntorc, gândind că am greşit casa. Da atunci, în tr ’un pat, zăresc pe Lucia. D in plapoma albă se iveau obrajii ei, mici, aprinşi, ca un m ăr domnesc pâr- gu it în pripă, ear pe perina ca zăpada odih­neau buclele ei negre. Când m ’a văzut a zâm bit, — un zim bet ta in ic cum n’am văzut în viaţa mea. Se vede c’a ce tit ceva în p r i­virea mea, căci zim bi din nou şi-m i zise :

— P u ţină răceală, d-le Nicoară, dar n u -i nim ic. Pofteşte şezi, are să vină îndată şi tata«.

Mie m i-a ven it de-odat’ aşa un gând: fa ta asta nu se va m ai scula. Nu ştiu cum, nu ştiu de unde, poate din zâm betul acela, poate din gra iu l deosebit de blând, cu care m ’a întâm p inat.

A ven it bătrânul, ta tă l fetii, şi după câteva cuvinte am tre c u t în tr ’a lta odaie.

— »Mi-e frica, fra te N icoară«, zise el oftând din adânc. »Eu m ’am cutrem urat, am văzu t în t r ’o clipă pe Lucia m oartă, albă ca de ceară.

— »Nu-i nim ic«, zic eu, »are să fie bine. O m ică răceală. Poate să vină puţină tusa...

— A ven it cât ce s’a pus în p a t De asta m i-e frică. A sa d in tr ’odată, o tuşă ve- hem entă, n ’are sa se sfârşească bine.

— N u vorbi prostii. Să fie num ai g r i j j i t ă bine, să nu se răcească... E i, par’câ n’am m ai tu ş it şi tu şi eu şi toată lum ea«.

Vorbeam înecându-m ă, şi abia am apucat să ies la aer, afară. Şi ’n u rm ă era o prostie şi convingerea mea. Cine să creadă unu l presim ţ, om fiind în toată firea ?

Şi cu toate acestea, în zile le u rm ă­toare, după ce m ’am în tâ ln it şi cu ceila lţi ai casii, convingerea mea creştea, se în ră ­dăcina în sufletul m eu, şi m ă chinuia.

D up’o săptăm ână, cei din casă îşi pierdură cu to tu l capul. Lucia to t m ai ză­cea. O bra jii nu -i m ai erau aprinşi ci pa­lizi, roşaţa se adunase to a tă —- de m ă r i­m ea unui bănuţ, — în u m erii o b ra jilo r. In casă era de regu lă o tăcere de m oarte. Se auzia fâşeitu l roch iilor sorioarelor Lucii când in tra u şi eşiau, se desluşeau res­p irările .

T recu ră săptăm âni petrecute în team ă, în durere şi aşteptare, petrecurăm m u lte sări cu ta tă l fe tii cetind, abia spunându-ne un cuvânt. Şi în t r ’o sară bătrânul m ă p riv i în t r ’un chip deosebit şi-m i z is e :

— »Pentru ce tră im în lum ea asta ?«— P en tru m u lte de toate, iub ite , cine

sa le poată în ş ira ? Vorba e să trăeşti cum se cade, să tră eş ti c instit, nu să te ‘n treb i pentru ce tră im .

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 96 - 1909

to tu lu i ju n ilo r T u rc i supunerea lo r necon­diţionată.

Revolte de trupe în Erzerum . După ş tir i din Salonic o fiţe rii ju n i tu rc i din E r ­zerum au com unicat com itetu lu i din Salo­nic, că trupele din E rzerum s’au revo lta t şi că nu m ai ascultă de o fiţe rii lor. T ru ­pele cer respectul dreptu lu i de Ş eria t şi am eninţă cu masacre. O fiţe rii cer să li se t r im ită trupe în num ele Sultanului. E i se ţ in deocam dată ascunşi, căci nu cutează să iasă pe afară.

Un deputat arm ean în comisia de anchetă la A d ana. In u rm a cererei m are­lu i v iz ir, Cam era a ales un deputat arm ean şi un deputat moham edán în comisia în - sărcinătă să facă o anchetă la Adana în p riv in ţa m ăcelului.

M edalie pen tru a rm a ta m acedoneană. Ziare le turceşti spun că conziliu l de m i­n iş tri a h o tă râ t să creeze o m edalie spe­cială spre a o conferi arm atei macedonene.

Dela Românii din Bistriţa-Năsăud.B istriţa . 12 Mai 1909 n.

(Urmare şi fine.)

In anul acesta putem constata o m işcare şi lucrare şi pe alte terene.

Oam enii g rupaţi sub firm a: » Budu - şan et Comp«, sub conducerea d -lo r dela in s titu tu l »Coroana« şi cu sprijinu l m ate ­r ia l şi ietelectual al acestui in s titu t, au o în jghebat o în treprindere capabilă de exis­ten ţă , cu to t soiul de lem ne, scânduri, şindile, var, cem ent, bucate. Până acum are două m agazine de lem ne, două m aga­zine de bucate. Experienţa şi treb u in ţa va învă ţa a-şi m ări g radat cadrele şi a m erge to t înainte. Aceasta firm ă are le­g ă tu ri em inente cu prim ele fabric i de lem n; poate satisface orice comandă şi are credit suficient şi s igur pen tru tre ­buinţele sale. Laturea personală — factorii de specialitate, de muncă şi de răspunde­re încă stau la nivel: D -n ii M. Budu şan, factor de avere, cu experienţă veche; d-1M. Şirlincan, prim com ptabilu l dela »Co­roana«, cu experienţă m u ltila tera lă şi vastă, şi cu bune aptitud in i; I. Becheş, a- semenea bună garanţie, un fruntaş tin ă r din poporul b istriţan, harnic, bine s ituat şi cu m ultă iscusinţă.

Cu conlucrarea şi cu partic iparea m ateria la a d irecţiun ii şi a ins titu tu lu i »Coroana«, a pus la cale d-1 D r. V. Onişor societatea »Carăm idăria«, pentru sprijin irea industrie i de cărămidă, ţig lă şi de alte m ărfu ri în rud ite , cu un capital de 40,000 cor. Aceasta societate face foarte bune servicii cărăm idarilor noştrii din B istriţă, căci toate productele lo r în branşa am in ­t ită , le plăteşte im ediat în bani gata, cu p re ţ bun, în vo it înain te pe anul în treg . A stfe l cărăm idarii pot lucra cât voiesc, în cadrele norm elor s tatu tu lu i orăşan. D ar şi publicul va fi servit m ai bine, căci socie­tatea,* va ţinea 2 magazine, cari vor fi m ereu asortate cu m ateria l de to t soiul. A lt serviciu economic se face cărăuşilor noştrii, căci 1 0 — 15 cărăuşi vor fi angajaţi în perm anenţă, şi astfel m eseria lo r de­vine to t m ai rentabilă . Regia am belor firm e e ţin u tă în cadre modeste, căci equi- lib ru l fi nanei r e prim u l isvor, din care

trăiesc în treprinderile , şi după care îi se m ăsură durata existenţei.

V . Chiar şi în v iaţa m unicipală pu­tem în reg istra ceva bun. In 4 Mai a. c. s’a ţ in u t congregaţiurte de p r im ă v a ră . Era pe tapet in tre a lte le alegerea, fiscalului (procuroru lu i) com itatens, — post ţin u t cu cinste 10 ani de d-1 D r. G. L inu l. La un m andat lansat m em brilo r rom âni aleşi şi v iriliş ti, s’au prezentat cu to ţii la adunare, căci aveam un contracandidat foarte se­rios, susţinut da partidu l săsesc prim a putere în congregaţie. Insă conducătorii noştrii din centru, din oraş, şi-au făcut la tim p datoria, şi astfel postul am in tit l’am salvat cu o m ajo rita te de 20 voturi. T o t în această congregaţiune am ales la pos­tu l de pretor în Năsăud, — post sistem i- zat din nou — pe d-1 practicant Vasile Gheţe.

V I. Biserica ro m ân ă u n ită de a ic i încă s’a pus pe lucru. La m andatu l vice- com itelui şi-a dărâm at casele vechi, cari nu s’au m ai p u tu t susţinea, şi s’au apucat de restaurarea clausfcrului şi a cu rţii, fă­când esenţiale inovaţiuni.

V II. D in cele înş ira te apare, că v ia ţa publică şi p riva tă dela noi, curge norm al, că este sp irit de m uncă şi de je r tfă în ge­nere, şi că nu lipseşte nici so lidaritatea socială, un lucru, pe care, de ani de zile se pune pond din toate părţile . Un lucru de rem arcat m ai e, că în B istriţă , — luând pilda buna dela a lţii — funcţionarii şi d i­recţiun ile in s titu te lo r de credit, sunt fac­to r ii conlucrători, Ia o bună parte din m unca socială, cu lturală , economică. Chiar şi redactorul »Revistei B istriţei« e astăzi un funcţionar de bancă, a ju ta t în m unca aceasta, în tre a lţii şi de a lţi colegi ai săi.

Cu toate aceste, Doam ne, m u lte pro­bleme m ai restează nerezolvate. Cu m ulte suntem datori încă poporului nostru, căci

! s ta tu l pen tru noi nu are nici tim p, nici in iţia tivă , n ici sprijin. E a r noi avem prea m ulte angajam ente, prea puţin tim p, prea insuficientă pregătire , şi de m u lte -o ri prea puţină putere, puţină iscusinţă, fa ţă cu aceea, ce se aşteaptă. Trebue însă m ers în a in te !

Gabius.ŞTIRILE ZILEI.— 2 Maiu v.

Examenele de cualificatiune Invâţăto-reşti la sem inarul arhidiecezan din Sibiiu se vor ţinea în u rm ătoarea ordine : 1) Exa­m enele scripturistice se ţin în zilele 8/21, 9/22 şi 10/23 Iunie, 2. Exam enele verbale se încep la 22 Iunie (5 Iu lie ) a. c. şi se continuă până şe vor te rm ina. C ererile pentru adm itere la examen sunt a se îna­in ta la conzistoriul arhidiecezan până la 18/31 M aiu a. c.

Monumentul In amintirea luptei de Ia Wagram. Cu prile ju l centenarulu i bătălie i de la Aspern (W agram ) a avu t loc în V iena, Joi dim ineaţa, inaugurarea solemnă a unui m onum ent rid ica t în onoarea feld -m are- şalului Hess. Erau de faţă: M aj Sa Mo- narchul, câţiva archiduci, m u lţi generali, m ari dem nitari, au to rită ţile şi m ai m ulte deputaţiuni ale regim entelor. ’ Îm p ăratu l a fost aclam at cu m are entuziasm . Răspun­zând Q uvârtărei preşedintelui com itetu lu i, îm p ăratu l a am in tit lupta victorioasă din

Schwarzenlac-Jenau, adăugând că această faptă este o pagină glorioasă în is to ria reg im entu lu i 49 de in fanterie , şi te rm ină spunând că vede în acest m onum ent o m ărtu rie de încredere dinastică şi de iu ­bire de patrie .

Arhiducele Johan Orth trăeşte. z iareiedin Chigago, »Boston« şi »St. Francisco« aduc ştirea senzaţională că Johan O rth , sub care num e se ascunde precum se ştie , dispărutul arhiduce Johan Salvator, a r fi fost găsit în tr ’un oraş din statu l Ohio, unde e m aşinist şi câştigă 15 dolari pe zi. Dânsul ar fi trecu t de 60 de ani şi e des­cris ca un bătrân sătul de viaţă, care ar vrea să revie în p atrie şi să m oară acolo. Am basadorul austro-ungar din N ew Y o rk , ar poseda o fotografie a acestui m aşinist de orig ină im perială şi se spune că în l i ­niile fiizionom iei bătrânulu i s’ar recunoaşte trăsătu rile fe ţii arhiducelui. Z iare le am eri­cane spun că arhiducele Johan O rth a so­sit în Am erica la 1890. A tunci el s’a r fi dus în Am erica de Sud şi ş i-a r fi cum ­părat o ferm ă în A rgentin ia . Acolo ar fi stat 7 ani, s’ar fi însurat şi a r fi avu t doi copii. La 1902 ar fi em igrat apoi la M ar- tinica, unde când cu erupţi unea M u n te lu i Fellé fam ilia iui a r fi dispărut în cata­clism. După ce s’a dus pentru câtva tim p din nou în Am erica a plecat la Paris, şi apoi din nou s’a dus în Am erica, unde trăeşte în statul Ohio din munca braţe­lo r sale.

Necrolog. In Gilau a încetat din v ia ţă M iercuri în 12 M ai a. c. M c ria Pop n. B a ld i soţia parohului şi viceprotopopului onorar Ioan Pop. înm orm ântarea a avu t loc V i ­neri în 14 Maiu a c., la 3 oare d. a., în cim iteru l gr.-cat. dm Gilau. Odihnească în pace.

Pentru masa studenţilor români din Braşov S’au m ai făcut urm ătoarele eon- t r ib u ir i :

D-1 Dr. A u re l Popescu, candidat de advocat în Budapesta, 10 cor. în loc de cunună pe sicriul neu itatu lu i său amic A ron Vrac iu . D-1 Nic. M acrea din H une­doara 10 cor. în Ioc de cunună pe m or­m ântul m ult reg re ta tu lu i său naş M ihail Bontescu, advocat din Haţeg.

Primească generoşii donatori since- riie noastre m u lţă m ite .— D irecţiunea şcoa- lelor m edii gr. or. rom . d in Braşov.

Regele Belgiei Îşi vinde galeria sa detablouri. După cum anunţase »Le Tem ps«, regele Belgiei a r vrea să vânză galeria sa de tab louri în Paris. Ş tirea aceasta a p ro ­dus aici o m are senzaţie, de oare-ce r e ­gele promisese galeria sa de tablouri m u­zeului naţional belgian. Colecţiunea de ta ­blouri a regelu i valorează 4 m ilioane franci.

Dela oficiul do dare al oraşului p ri­m im spre publicare urm ătoru l aviz: To ţi p lă tito rii de dare de pe te rito riu l oraşului Braşov, cari nu plătesc dare de stat la sfertu l de an 6 cor., se provoacă prin a* ceasta ca până la 23 M aiu 1909 12 oare a. m. negreşit să-şi plătească darea cătră stat şi aruncurile comunale pe cuartalul 11, căci ia d incontra în sensul §§-lor 5 7 — 74 art. de lege X L IV din 1883 încassările se vor face pe calea de eseeuţie fără nici o considerare

— A i dreptate Petre. Eu, câţ m ă cu­noşti şi tu , aşa am făcut. D a r crede-m ă că acum n’am n im ic m ai de m are preţ, nim ic nu m ă nelinişteşte atâta , ca în tre ­barea astă. P en tru ce tră im în lum e?«

Glasul lu i era sec şi rece, ochii lu i ardeau şi cercau să-m i pătrundă în suflet.

»Noi n ’am vobit nici când de astfel de ceştii, dragu l meu, nouă ni-e foarte greu să dăm aici un răspuns. A ici sun t în apele lo r m arii gânditori ai om enim ii«.

— »Nu, fra te Petre, să-ţi spun ceva. M arele gânditor, de care vorbeşti tu , se află în fiecare om. Şi nu-i greu nici să-ţi dai răspunsul. Noi suntem în lum e pentru suferin ţă . E ată eu, decând e Lucia bolnavă, m ’am gândit m ult. De câte-ori am văzut eu mai îna in te frunze uscate şi flori veş­tede? D a r n’am văzut nim ic deosebit. Acum şti ce văd în ele? Suferin ţa ! Văd durerea cea mai m are, văd m oartea. Eată m oartea e ţin ta tu tu ro r vieţu itoarelor. Şi m ’am gândit m ult: e nim ic să înţe leg i lu ­cru l acesta când n’ai nim ic de-a face cu el. I I pricepi şi-ţi vezi de treb ile tale. Dar când văd pe Lucia bolnavă, înţelesul a- cela m â urm ăreşte pretutindenea, îm i pare c’anum e vrea să m ă orbească să nu m ai văd alt-ceva. Şi cum mă urm ăreşte? Aşa, că-ţi tu lb ură to t rostu l v ieţii, te ţin e ’n loc să nu -ţi poţi vedea de afaceri. îm i pare că-i o oglindă grozav de tare , în care t r e ­bue să privesc vecinie. Eu cred, tra te Pe­tre , că d in tr’asta vine şi nebunia.«

în fio rat de cuvintele lu i, nu ştiam ce I să-i răspund. îm i pa rea că îndată am să încep şi eu a vorbi to t astfel, îm i părea că se apropie şi de m ine oglinda aceea magică, de care îm i vorbise.

— »Tu m ăreşti lucru rile i-am zis. In fam ilia ta păn’ acum n’a fost nici o nenorocire. Cât ce s’a tu lb u ra t puţin seni­nul din casa voastră, tu num ai vezi decât furtună. N ’ai fost dedat, prietine, nici cu în tâm p lări, nici cu gânduri de aedstea. D a r crede-m ă, că tu m ăreşti lucrurile.«

De atunci nu era o în tâ ln ire să nu se cufunde în m edidaţii asupra v ieţii. De m ulte ori era şi femeea cu noi. Asculta şi ofta, slăbită şi îm bătrân ită . Din veselele şi uşoarele noastre poveşti, ne-am tre z it deodată cufundaţi în problemele grele obo­sitoare. E ra un m agnet, care ne trăgea m intea vecinie la în treb ările ace lea : era Lucia, bolnava.

Şi, ce credeţi, Lucia socotea ca noi ? Ea a .rămas singurul punct lum inos în toată casa. Ea era veselă, ea ne spunea glume, ea, drăguţa, râdea cu bunătate. Nu putea înţe lege m uţenia noastră, a r fi vo it să ne vadă pe to ţi cum eram odată. Şi când o vedeam aşa, pe noi ne um plea mai ta re m ila, şi ne depărtam cât mai iute. Săraca, ne gândeam, ea nu ştie că-i pe pragul m orm ântulu i.

Eu m ergeam regu lat la ei în fiecare zi. Şi în tr ’o zi de prim ăvară rătăcisem pe

I câmp m ai m ult, am răm as să-m i fac vi- sita după amiaza. Şi când m’am dus, pă­r in ţii nu erau acasă, num ai surioarele şi bolnava. A m m ers Ia patul ei şi i-am dat un buchet de viorele.

— »Mulţămesc, baci P ătru ţ, zise ea cu ochii um eziţi deodată. D -ta ţi-a i adus am inte, că eu nu mai pot m erge să mi culeg. Şi nici nu voiu putea vreodată«.

— Nu vorbi aşa Ludo, ai să te faci bine. Nu te în tr is ta tu pentru o indis­poziţie«.

Lacrim a se zbici deodată din ochii ei. şi privi la m ine nespus de cum inte şi de blândă, privi ca un înger.

— Nu mă în tris tez, baci P ă tru ţ. să nu crezi. Eu ştiu că am să m or Eată pe un om nu-1 poate înşela nim e în p riv in ţa aceasta, nici doctorul, nici p ărin ţii, nici prietin ii. Num ai acela se înşală, care ţine m ult la viaţă, care se tem e de m oarte. Acela se înşală el pe sine, pentrucă fără înşelarea aceea nu poate tră i. Aşa am fost şi eu la început, dar vezi acum m ’am cu­m in ţit. Şi lin iştea nu m i-a ven it din încu­ra jarea v r ’unuiom , nu m i-a ven it dela nime din ju ru l m eu. M i-a ven it aşa din cer, dela Dumnezeu,. Şi de atunci am înţeles m ulte lucruri. A m înţeles, ca nu-i o fe ri­cire aşa de m are să trăeşti m ult. Ce folos ai să râzi mereu, să-ţi petreci, să mânci, să te d is trezi? De pilda ce folos ai d -ta ori ta ta c’aţi t ră it mai m u lt? Eu m ’am

Târgul de ţară proxim al o raşulu Sebeşui-săsesc, din cauza sărbători lo r R u­saliilor, se va ţinea în 1 ş i2 Iunie n. 1909

Camera franceză şi greva poştaşilor.Cam era franceză a adoptat în şedinţa sa de a la ltă ieri cu 454 voturi în contra 59 prim a parte a ordinului de zi depusă de dep. M equeliet spunând că C am era refuză dreptul de grevă funcţionarilor şi răm âne ferm hotărâtă să pretindă dela ei res­pectul legilor, a disciplinei şi a angaja­m entelor p rim ite de ei faţă de naţiune. Partea a doua e adoptată prin rid icare de m âni: se declară că camera e h o tă râ tă să dea un sta tu t legal funcţionarilor. Partea a tre ia exprim ând încrederea cam erei în guvern spre a asigura apărarea in tereselor generale ale ţăre i, o adoptată cu 365 vo­tu r i în contra 59.

Averea găsită la Ylfiiz-Kiosk. Gene- ralissim ul Şefket Paşa a declarat ca la Y ld iz s’a găsit în tota l num ai 600.000 lire turceşti în monede şi 1 m ilion de lire în h â rtii de valoare. Sumele depozitate la băn­cile din s tră in ăta te încă nu se cunosc. E le trebue însă, probabil, să în treacă sum a de 1 m ilion şi ju m ăta te lire E liberarea aces­to r sume în tâm pină m ulte d ificu ltăţi, de oare-ce Turc ia n’a re cu s tră in ăta tea con- ven ţiun i de natură a înlesni satisfacerea cererei sale de ’a i-se elibera depozitele de bani ale fostului Sultan.

Musică la promenadă. Orchestra ora­şului va cânta Luni la oarele 5 /., ia pro­menada de jos.

Expoziţie de manuscripte vechi. La W e i- m ar, în G erm ania, s’a deschis z ile le ace­stea o in teresantă expoziţie de m anuscripte din epoci d ife rite . Cel mai vechiu m anu­script e d a ta t din anul 1231, este un act de vânzare, scris frumos pe pergam ent, prin care contele Hallerm und recunoaşte că a vândut episcopului E ngelhardt o mo­şie. Sunt apoi di teri te scrisori p articu la re din anii 1300, 1400 şi 1500.

T o t aici se poate vedea şi o scri­soare a îm p ăra tu lu i M axim ilian I, cătră A l- brecht de Brandenburg. Scrisoarea este data tă din 1516. Este apoi o scrisoare din 1558 a îm p ăra tu lu i Ferdinand I, cătră p ri­m aru l din V iena . In t r ’o scrisoare a îm pă­ra tu lu i Ferdinand I I este vorba şi despre Gustav Adolf. Sunt scrisori de-ale Iu i W a l- lenstein, T illy , Piccoîomini şi a lţii.

In te resan t este docum entul răm as de la p rim u l rege a l P rusiei F rid e ric I, şi scri­soarea, prin care se face cunoscută con­dam narea baronului F rid eric T ren e k . D in ­tre scrisorile oam enilor de lite re se poate vedea la această expoziţie o scrisoare pe şase pagini a lu i Schiller cătră ta tă l poe­tu lu i Theodor Koerner. Scrisoarea e data tă din 10 iu lie 1792, precum şi o scrisoare, necunoscută până acuma, a lu i Goethe că­tră m edicul său, D r. Schwabe.

Descoperirea unei comori. D irecţiu nea poliţie i şi s iguranţei generale din m in iste­ru l rom ân de in te rn e a fost in fo rm ată de poliţia din R.-Vâlcea că în ziua de 28 c. s’a descoperit în acel oraş, în podul case­lo r jud e ţu lu i din str. T ra i an, o adevărată comoară. In tr ’adevăr pe când lu c ră to rii dărâm au casa expusă exproprierii, au gă­sit sub o grindă u rm ătoare le m o n ed e: 182 galbeni austriaci ce aveau valoarea

gând it asupra v ieţii, şi n u -m i pare rău eă mor. îm i pare rău num ai, că văd pe ta ta şi pe ceilalţi aşa de supăraţi.

La’nceput credeam, că am cetit unde­va vorbele aceste a Lucii. Un copii să ju ­dece aşa asupra vieţii, m ai adânc şi m ai cu tem eiu ca mine şi ca ta tă l său, nu-m i puteam închipui. Şi cu toate acestea Lucia rămase to t lin iş tită , to t bună şi voioasă, pe când noi nu ne puteam îm păca nici cum.

Şi dupăee în tr'o dim ineaţă Lucia se stinse, am părăsit oraşul acela ş’am ven it aici. Acum pentru m ine e curat ca lum ina soarelui, că d in tre noi to ţi num ai Lucia a înţeles viaţa. Ş’acum tâ rz iu , to t gândin- du-m ă la Lucia, am priceput liniştea cu care a m urit.

Eată, p rie tin ilo r, zise el ducânduş batista Ia ochi, — asupra v ieţii nu-i bine să discuţi, in tre păhară, în conversaţii, când eşti sătul şi bine, în tr ’un discurs

j poţi face paradă cu în treb ările asupra I vieţii. D a r’ nu vei cunoaşte-o. Aşteaptă j până v ine clipa potriv ită. Şi, fii sigur, că

vine pen tru fiecare. A tunci să fi cum inte şi să-i prinzi adevăratul înţeles. A ltfe l du­pă o nenorocire, după un val al v ieţii, po i răm ânea neoin. Si înţelesul vieţii cel adevărat — ascultaţi vorba unui bătrân — vine totdeauna de sus. din înălţim e.i

! /. Agârbiceanu.

Nr. 96 — 1909. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pa gi o s 3.

de 11 şi 76 bani fiec a re ; 11 lire otom ane a 22 lei şi 70 ban i f ie c a re ; 114 lire oto­m ane ; 4 napoleoni fra n c e z i; 1 napoleon i ta l ia n ; o piesă de aur, va lo are a 5 gal­beni ; 1 l iră englezească ; o monedă de aur, din 1 7 6 1 ; şi o a ltă m onedă de aur, din 1814. T o a te aceste preţioase monede au ! fost în a in ta te p re fectu rii d in Vâlcea.

Ciuma şi bolera în Egipt şi RusiaDupă raportu l a u to r ită ţilo r din Egipt, m er- j sul epidemiei de cium ă este u rm ătoru l: | La Port Said 1 caz suspect; la Etsa 7 ca- i zuri, diii cari 3 m orta le , Ia Ptalaus 4 ca­zuri. din cari 2 m orta le , la Semoores 1 caz m orta l, la S a in t 1 caz suspect. De la 25 Februarie până la 4 Mai, s’au constatat în to ta l 3459 cazuri de ciumă, din cari 2117 m orta le . După u ltim u l buletin al ser­v iciu lu i san ita r din A lexandria , se constată în ziua de 4 Mai un caz de ciumă. Pe z iu a de 6 Mai a. c. serviciul san itar din A lexan d ria constată un nou caz m orta l j de ciumă. j

H olera în Rusia luând încă proţ o rţii, j o comisiune a anchetat şi a lua t m ăsurile I necesare pentru com baterea acestei e p i - ; dem ii. S’au constatat la Petersburg 13 ca- j zuri de holeră, din cari două au fost m or- ! tale. In răstim p de o săptăm ână s’au mai - constatat la Petersburg încă 29 cazuri de holeră, din care 3 m orta le.

Ml&iţUinBSG .pe calea aceasta tu tu ro r prietin ilo r şi cunoscuţilor, cari m i-au t r i ­mis felicitările lo r din incidentul prom o­ţie i mele, şi cărora am u ita t eventual, sau tim pu l nu m i-a perm is a răspunde în special. — Mocs. 13 Maiu. — Sever D an .

m ulţi, d in tre cei cari au câştigat, au lăsat obiectele (m illieu -u ri, şi a lte lucru ri de m ână rom âneşti, o sumedenie) pe seama bisericei. — In genere s’au rea liza t venite foarte frumoase. Cu drept cuvânt se poate zice deci în toate priv in ţe le , că a fost o serbare românească, ca să nu zicem na­ţională . — G. D .

Din carnetul unui forestier.

Concertul şi petrecerea din B.'Huedin-Despre concertul şi petrecerea din

B.-Huedin, contrar frum osului nostru obi- ceiu românesc de a începe ezerciţiile sti- la re prin »coresp. speciale«, încă nu s’a scris nimica, deşi azi-m âne se îm plineşte luna de când atâta lum e se adunase, şi •atât de frum oasă ispravă se făcuse cu acest concert şi petrecere, plus loterie, în fa v o ru l himericei d in loc. îm i ţin deci de plăcută datorinţă , a spune eu câte ceva — m ai ales ca laudele m erita te şi aşteptate să-şi aibă şi acum efectul lor salutar. Prin altceva noi şi aşa nu putem răsplăti.

La concert şi-a dat concursul şi corul studenţilo r d i n ^ h y , escîusiv bărbătesc, condus de harnicul practicant dela »Eco­nom ul«, d l Lupoaie. A esecutat to t piese rom âneşti da Vidu, Sequens, Popovici-Fl., ici-colea cu soluri, consecvente. A u fost şi bucăţi scrise pentru pian, şi cântate de d-şoara V io la P oruţiu , de amândouă ori is teaţă şi drăguţă, chiar şi in pausă (atunci a cân tat »Marşul Jub ilar al Gazetei« de 1. M ureşiauu !) m eritând pe deplin buchetul ce i-s ’a o ferit şi aplauzele cari n’au fost »de rigoare«. Pu tpuriu l din »Craiu Nou« l ’a cân ta t singură, ia r la rom anţa de Pa- sch iil »Ce vrei?« a fost acompaniată cu flau tu l de cătră d-1 Ioan F ă t, care a m ai spus şi un m onolog: hazliul »Volapiik«, de A lfred Guiilon, când publicul iarăşi a p u tu t să se uşureze prin râs cu poftă, în urm a predării în adevăr iscusite şi rare p en tru un debut ocazional. Precum ve­deţi, puncte bine alese şi întocm ite. Un program nu prea încărcat, şi fără nedrep­tatea, dealfel obicinuită, de a face o »parte de leu« şi, — ca ironie - - apoi părţi e g a le !

Egalitatea a fost însă şi m ai per­fectă în anim aţia, care a dă in u it pănă şi după sfârşit, pe tren, cătră C luj, de unde venise m are m ulţim e de petrecători şi priv ito ri ; aproape jum ăta te . P en tru puţin fusese în tre ru p tă cu pauza dela m iezul nopţii, când am avu t ocazie a asculta în - flăcăratele cuvântări rom âneşti a părin ­ţ ilo r protopopi 1. Pop din M orlaca şi E. B ă ia n u din C luj şi m ai a unui preot, al căru i num e ne scapă dar cuvinte frumoase le păstrăm .

S’au văzut m ulte costume la petre­cere, dar to t nu destule pentru o petre­cere îm preunată cu espoziţie etnografică. Despre espoziţia asta cu a ltă ocazie. Acum a num ai am intim num ele d-nei Căciulă din Huedin al d-şs areior Poruţiu din Cian şi al unei d-şoare Cornelia Pop (nu ştiu care din cele m ulte şi frum oase) cari totuşi au avu t »părţi de leu« la aran jarea salei şi ta adunarea obiectelor pentru loterie. T o t în urm a agitaţiei in terprinse de dânsele,

— De sub Copaci. —

(Fiu 6.)

în a in te vrem e era oraş bogat, în flo ­r ito r Şem niţul cu băile sale renum ite , de aur, arg in t, plumb, aram ă, fe r ş a. Astăzi e un oraş sărăcit, ce m erge pe panta pră- păstioasă a degenerării. Chiar şi num ărul sufletelor scade mereu. De aceea se fac sforţări de a transpune Academ ia în tr ’a lt oraş, eventual Ia Budapesta, ceea-ce e nu­m ai cestiune de tim p. Urm ele m inelor ro ­mane se vad încă, şi acum băile cari fo r­m ează galerii colosale subterane şi ocne la adâncimi de sute de m etri ca şi un a lt tărâm , epuisate fiind cu to tu l, lucrează erariu lu i cu un deficit de circa tre i m i­lioane şi to t continuă, poate în speranţa unui noroc orb, dar m ai m u lt având în vedere folosul naţional economic, căci m iile de m uncitori băieşi palizi ca îngeru l m orţii, a căror fisionomie este oglinda vie a m iseriei, ar fi; expuşi perzării sau em i­g ră rii în Am erica, neavând a lt isvor de câştig.

în tre g oraşul e o vechitură hodoro­gită , u lic ioare sucite, casele zid ite g ră ­mada una peste a lta pe coaste ofer o ve­denie de to t curioasă, în faţă cu 1 —2 —-3 etage, .în dos partere sau pivniţe. Num ai palatele pompoase ale academiei se îna lţă superb pe coasta de cătră apus a O lirn- pului. G rădina de pomi, cele 2 grădini bo­tanice cu sutele de specii de plante, mai ales arbori indigeni şi exotici, este un mic raiu pământesc vara. M iile de păsă­rele cântătoare ale cerului se sim t aşa de bine acolo, ciripind drăgălaş p rin tre ram u­rile de Thu ja, Cupresi, Buxus, P latani, Celţi, Gleditchii etc. — Im posantă este prin di­m ensiunile sale uriaşe statua în eg rită a s i T re im i, despre care se zice c’ar fî cio­p lită d in tr ’o singură stâncă de g ran it în m ijlocul pieţei cu acelaş nume. Ceva mai la deal e un castel vechiu, m arto r din vre- m ile medievale, in teresant mai în a lt prin în făţişarea lui stranie. La o m argine a oraşului sta cocoţat pe vârfu l unui dea) castelul miraculos al fecioarei, a cărui is­to rie legendară îm brăcată în tr ’un misticism m edieval, a inspirat pe autorul rom anului »Strigoaica din castelul fecioarei.« La cea­la ltă m argine, Caivaria cea mai frumoasă din U n garia vesteşte oam enilor păcătoşi din sfânta cap Mă de pe vârfu l stâncei ţu ­guiate, negre de basalt erup tiv despre pă­tim ir ile groasnice ale fiului dumnezeesc. In to t anul prin M aiu polegrineaza Ia această Mecă mică m ii de credincioşi ca­tolici mai ales fete şi neveste din toate colţurile Ungariei, în convoiuri fără sfârşit, trăgănândii'Se cu alai deaiungul stradelor în cântece sfinte cu steaguri sfinte în frunte. Cam o săptăm ână durează aceste procesiuni cuvioase, fără încetare, zi şi noapte, făcând m ult praf şi m ultă gălăgie.

Mai are Şem niţul apoi vre-o 4 bise­rici, un liceu evangelic, un g im naziu pia- ris t de stat, o şcoală m ontanistică in fe ­rioară, câteva fabrici, m ulte cohuri şi piuă de m etale, dar are mai ales ta re m ulte b irtu ri şi pivniţe, unde-şi mătrăşesc banii, norocul şi sănătatea mai ales studenţii, are şi un teren de sport şi de patinat destul de p rim itiv , mai are şi doua localuri de scaldă greţoase. Apa de beut e rea, con­ţinând d ife rite o trăvuri m etalice disolvate, ear prim ăvara m iroasă a amoniac, din care causă m orta lita tea e destul de m are. De aceea se .consumă mai m u lt ape m inerale, apa destila iă, respective mai bucuros spir- tuoase. O deosebită însem nătate are clo- pacica, care călăuzeşte cu dănganitul ei lugubru pe fiecare m u rito r pe calea din urm ă. In fiecare noapte la 2 şi la 4 oare, când în tră băeşii în mine, se aude sunetul ei plângător. Prom enâzi nu sunt, dar poate nici nu e lipsă, căci natura ofere vara cu prisosinţă, ear iarna terasa e singurul Corso al Şem niţu lu i, unde curge toată viaţa de uliţă . R e laţiun ile v ie ţii sociale sunt de to t fam ilia re , confidenţiale şi prietinoase. Aca-

j dornicul e sufletul şi semizeul ei. T ra iu l de m ijloc: un student, dacă vrea, poate tră i modest şi cu 30 fi., altcum cu 4 0 — 5 0 — 80

) fi. lunar.*

D rag ă v e r e ! Acum după ce băturăm nebuneşte a tâ ta vrem e câm pii, şi eu, dar poate tu m ai ales, gâfâind din greu, eată- ne cu a ju to ru l şi darul lu i Dum nezeu la capătul capătului escursiunei noastre, une­ori poate a tâ t de sarbede şi fă ră de sens, ba poate chiar absurde. O ri să ’ndrug şi mai departe?... S im t că tu , şi ’n rostul tău o lum e în treagă, îm i veţi s triga la ureche: nu, nu, a jungă-ţi o d a tă ! F ie dar, voi în ­ceta cu vorba; dacă te -am incom odat poate cu nepoliteţa mea... Eu-s de vină, dacă m i-e firea aşa... com unicativă, dacă v ru t-a u ursitoarele să m ă nasc Rom ân? E artă - mă deci.

— baiucrăciun —

Avem deci lucru. Pentru a putea să înain tăm cu agricu ltu ra şi să desvoltăm lăptăria , e nevoe de ştiin ţă , de in iţia tiv a particu la rilo r şi unele legi.

Cooperativele de lăptărie.*)Lăptăriilo cooperative s’au lă ţit m ult

de când cu descoperirea separatoarelor sau sm ântânitoare centrifuge.

Lucru l laptelu i în cooperaţie are m ulte foloase:

1. Cooperatorul se bucură de toate în lesnirile separatoarelor sau sm ântânitoa- rele centrifuge şi celelalte maşini şi unelte de lăptărie perfecţionate.

2. Lăptarul, în unele tim puri, n’are să se mai îngrijească de vânzarea câte odată grea a laptelu i sau a untu lu i său.

3. Lucrarea în asociaţie obligă a m ulge vacile la oarele regulate şi pune în am biţiune sătenii cu vaci să se ia ia în ­trecere în ţinerea curăţenie i în g ra jduri, observarea igienei şi îm bunătăţirea hranei vacilor.

Se ştie că hrana lucrează asupra ca- lită ţe i laptelu i din îndo it punct de vedere: al gustului şi ai avuţiei în unt.

4. Laptele plătindu-se după cuprinsul lu i în unt, orice agricu lto r, care va ţine vaci de lapte are to t interesul să aleagă vacile cele mai bune de lapte şi să le hrănească raţional. Deci lă p tă r ia coopera­tivă aduce pe om în stare să-şi îm bună­tăţească vitele Apoi hrana buna a v ite i dă gunoi gras, care îngraşă păm ântul.

5. In economia agricolă a sătenilor, fem eia îngrijeş te de m anipularea laptelui şi facerea untulu i şi a brânzei; to t feraeei se încredinţează pe unele proprietăţi m ari cu supravegherea lâp tăriilo r. Creindu-se coo­perativele de lăptărie, fem eia om ului, ne- mai având g r ija lăp tărie i, are tim p n m m ult să se ocupe de economia casei şi de lucrul câmpului.

Cu toate acestea, lucrarea laptelu i prin cooperative are un neajuns: ne obligă să strângem laptele dela d ife riţi săteni asociaţi şi să-l transportăm la depărtări, cu cheltueli m ari.

] Lăptăria decurge d irect din creşterea ţ vitelor.3 Chiar când lăp tăria nu ocupă locul l de fru n te în cu ltu ra unei moşii, totuşi e î o anexa im p ortan tă prin beneficiile ce dă i şi pentru hrana personalului moşiei. Con- : ducerea lăptărie i cere g rijă m ultă şi aten- ! ţiune, precum şi cunoştinţe speciale, cu ; cât can tita tea de lapte pe care o tra tăm ! e m ai m are. Şi când facem can tită ţi m ari ‘ de u n t şi brânză, conducerea lăp tă rii fo r-

mează o adevărată ş tiin ţă .Pentru unele ţă ri m untoase sau cu

clim ă umedă, ca E lveţia , O landa şi Dane- marc, lăp tăria are însem nătate m are şi form ează o ram ură principală a com erciu- lui. E lveţia produce anual 19 m ilioane hecto litri lapte. Danem arca în 1905 a vân ­dut 7 9 5 m ilioane k ilo gram e unt în valoa­re de 2265 m ilioane Iei; a m ai vândut lapte şi sm ântână pentru 6.(; m ilioane lei.

U ltim a num ărătoare a v ite lo r consta­tase în Rom ânia 380,721 vaci de lapte: 117.866 în Moldova, 232.985 în M untenia şi 29,869 în Docrogea. A dm iţând că vaca de Moldova produce în medie 80 ) l itr i lapte pe an, cea din M untenia 600 şi Do­brogeana 700 litr i, ajungem la un to ta l pe an de 2.549.291 hecto litri producţiunea laptelui, a opta parte din producerea El­veţiei.

ULTIME ŞTIRI.Budapesta, 15 Mai. Starea sănă­

tăţii ministrului Kossuth s’a înrăută­ţit. M3dicul i-a recomandat cea mai mare linişte şi a oprit ori-ce vizită.

Budapesta, 15 Maiu. Din cauza îmboluâvirei lui Kossuth resolvarea crizei s’a amânat. Deputaţii indepen- dişti sunt foarte îngrijaţi de boala lui Kossuth, care s’a ivit în momente atât de ponderoase pentru viitorul acestui partid.

Yiena, 15 Mai. Azi după amiaz părechea imperială germană a pără­sit oraşul.

Yiena, 15 Mai. Retragerea mi­nistrului comun de finanţe bar. Bu­rlan se consideră de sigură. Se spune, că ßarian va fi numit Ia toamnă am­basador la Petersburg.

Yiena, 15 Mai. împăratul W il­helm a făcut îu decursul zilei de eri o vizită mai lungă archiducelui Fran- cisc Ferdinand. In toasturile rostite Ia prânzul de gală s’a relevat de ambii monarchi întărirea triplei ali­anţe. A fost îndeoseb relavată Italia, ca aliată credincioasă.

Pari*, 15 Maiu. Impiegaţii poşte­lor, care sunt în grevă, au ţinut noap­tea trecută o mare adunare în care au fost rostite mai multe cuvântări pentru continuarea grevei. Apoi s’a adoptat o ordine de zi hotărând con­tinuarea grevei.

Glume.Doi medici, chirurgi, se întâlnesc.— F e lic ită rile mele, scumpe confrate,

pentru reuşita operaţiei ce ai făcut lu i Popescu.

— Mersi... dar era un fleac... o s im ­plă reducţiune...

— Şi ca onorar ce ai p rim it?— T re i sute de lei.— D race! Pentru suma asta eu i-aş i

fi tă ia t am ândouă picioarele.

La tribunal.Preşedintele. — Ce situaţie a i? Incu lpatu l. — T ris tă , dom nule pre­

şedinte.Preşedintele. — Te în treb , ce faci? In cu lp a tu l — (cu lacrăm i în ochi).

Fac disperarea fam ilie i mele.

B i b l i o g r a f i e ,

— » C i p r i a n P o r n m b e s e n , icoane din frăm ân tă rile unui suflet de a r­tist.« De D r. V a le riu Branisce. Broşură de 120 pagini. Cu p o rtre tu l lu i Ciprian Porum - bescu, după u ltim a fotografie. P reţu l unui exem plar 1 cor. 50 bani. Se poate comanda prin lib ră ria »Gazetei«.

„Compassul Românesc“ ie N. P .Petrescu parcea ]. şi 11. care conţine şi

i legea comercială. Se poate procura prin | librăria A. Muraşianu, Braşov. Preţul arn- , belor tomuri plus 3 cor. 20 bani porto.t ----------------- ..... — -------...... ■■■ i, ■ ■■ —

P ro p r ie ta r : D r . A u r e l M u r e ş ia n u . Redactor respons.: V i c t o r B r a n is c e .

'■•) Din „Jurnalul societăţii centrale agricole din România“ .

CIVBCU.V iii Kochgasse Nr. 29 — Yiena

Consul t a ţ j u n iou c e le b r ită ţ ile m edicale, cu s p e c ia liş t i i de ia

fa c u lta te a de m ed ic ină a in Hiena.Telefon nr. 17065.

Aducem la cunoştinţa Ou» public, că preţui apelor minerale şi liygie- nicc din depozitul nostru din stra­da Aţei Nr. 6 pe lângă schimbul imedat al sticlelor este următorul:

Gloria i litria le M ■/2 litru - iii.Borpat«k 11 12 „ n nMatild M 16 » n u „Borhegy 11 » SI h „Buross 11 „ n 14 „Elfipatalt 11 „ ii H *

Fetjérko SI 1« » n 14 „ Borszék n 28 îî ii ** VFelsen âkos Mâna » iii „ 14 „ Sztojka w 28 11 ii 22 „Kâszor. Salutâris 1 litru IH iii /., litru 14 fii. Boholt ii 26 11 ii 22 „Horgâsz 11 Iii „ » 14 „ Hargitta ii 26 n nRepati 11 l i „ » 14 „ Székely-Seltevs ii 26 ?» Yî 22 :f

Sm ctftiiMg»âirare de 35 sitele liferăiu IB or 1*1% uri acasă. — Apelăm la sprijinul On- pi MicSocietatea pe acţii a exploatării şi exportului apelor minerale. (479,48-150

Pagina 4 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 96 - 1909.

É H E E E E E È E E E E E È G ël®De vânzare.

o V I L A In SinaiaBoulevard Ghica 29

cu preţ ieftin. Tot acolo sunt de închiriat pentru vară 4 Odăi, bucă­tărie, pivniţă etc. Informaţii dă D-l ADOLP W E S S E L Y .. m oficiul de

dare orăşănesc din Braşov.(599,1-3.)

Frumsetea.fCea mai mare dorinţă a fie-eărei dame

este fără îndoială: a fi tot mai frumoasă şi pentru a ajunge acest scop, să foloseşte de ori-ce ocazie, îşi sulemeneşt i faţa cu mijloace de necrezut, ceeaee în cele mai multe cazuri are de urmare, că faţa în loc să devie mai frumoasă, se ruinează aşa, încât este lipsă de timp lung şi de o îngrijire mare pănă ce se restaurează iarăşi.

Rezultatul unic în lume, ce l ’a obţinut farmacistul din Arad Clemens de Fôldes cu Margit-Créme a sa (cu deosebire în Francia şi Germania;, a îndemnat pe mulţi a imita acest mijloc de renume universal, nestrică- cios şi care singur are efect miraculos con­tra tuturor necurăţeniilor din faţă, pistrui, pete de ficat, bubiţe etc. Aceasta natural, că nu a succes nimărui, deoarece secretul preparării Margit-Crémei nu-1 ştie decât in­ventatorul şi producentul, care şi păstrează acest secret, pregătind întotdeauna singur acest preparat. Margit-Créme este prin ur­mare tot un fel, prelucrarea este întotdeauna îngrijită, din care cauză efectul este rapid şi sigur. De aceea să admoniază damele cu toată seriositatea a nu-şi unge faţa cu tot- felul de alifii ; să se folosească numai un astfel de mijloc care să recomandă şi de medicii vestiţi englezi, americani şi francezi, ca an mijloc cu efect sigur, nestricăcios şi pentru conservarea frnmseţii. Acest mijloc cosmetic (de frumseţe) de renume universal este M arg it -C rém e a lu t F iildes, care deja după o folosinţă de 4 — 5 zile schimbă tot*l pMea feţei, depărtează pistruii petele de ficat, sgrăbunţele, coşuri, roşaţa feţii şi a mânilor, dă feţii frumseţe ideală, vioiciune şi înfăţoşare tinerească. Un bor­can mic costă 1 cor., mare 2 cor. Săpun- Margit 70 fii., şi Pudră-Margit (albă, roşa şi crème) 1 cor. Toate mijloacele aceste să pot folosi şi separate. Margit-Créme a lui Ffildes se capătă îu toată la mea în fie-care farmacie mai mare dar dacă undeva nu s’ar afla, să ne adresăm direct la inventatorul : CLEMENS DE FOLDES, farmacist în ARAD.

Deposit principal în B R A Ş O V : Julius Hornung : Emil Jekelius ; Franz Kelemen : Victor K lein; Rudolf Kugler ; Lang & Theil droguerie ; Eug. Neustădter ; Heinr. Oberth ; Victor Roth: Fridr. Stenner ; Teutsch&Tar- tler, droguerie. — S IGH IŞOARA : A. V. Lingner, farmacie.

Un număr mgi mare deCovoare veritabile orientalese pot cumpăra în întreg sau în parte cu preţuri foarte moderate

Covoarele se pot vedea în lo-cuinţa d-nei Carolina Schneider, str.Măcelarilor Nr. 9. (&6i,i_i.)

La spălat merg ca la joc,Şi nu ostenesc de loc,Dela Selilclit am săpun ,Şi puterea nu-mi pun.

Puterea de curăţire minunată şi intensivă a săpunului

Cerb a lui Schichtv :ne dela modul de fabricaţie deosebită şi alegerea cu grije a celor mai bune materii brute!

Săpunul Cerb a lui Schichtcruţă mânii'- şi rufăria,! Cruţă osteneala, năc"zu şi sănătate«! E*ţe economie îu bani, timp si lucru. Pentru cur ţenie garanţie de

30,000 coroane!

COLOSAL este norocul la KISS!

Cu stăruinţă, activitate, invenţii, economie, aduni bani în timp îndelungat, dar a te îmbogăţi curând, pe neaşteptate, este posibil numai eu noroc la câştiguri mari. De aceea cumpără cei mai mulţi oameni losuri, căci cu aceasta au s p e r a n ţ ă a se înbogăţi iute.

Cu deosebire sunt losurile loteriei de clase r. u. căutate, căci din 110,000 mii de losuri care se pune în vânzare 56,000 losuri câştigă, prin urmare tot al d o i le a lo s C â ş t ig ă necondiţionat. Ş a n ­s e l e d e c â ş t ig s u n t u n ic e în f e lu l lo r , nu există plan de loterie mai solid şi favorabil.

Atât emisiunea cât şi tragerea losurilor urmează sub controla stăpânirei r. u. şi din cauza aceasta publicul are toată confienţa în losurile de clasă.

Norocul este necalculabil* Dela întâmplare atârnă norocul multor oameni. In viaţa ori cui sunt momente, în care se poate noroci, de aceea să-şi cerce norocul cu număru care s’află lângă numele propriu sau la numele unei persoane iubite, care posibil la tragerea viitoare va tşi cu câştig mai mare.

L i s t acâştigurilor celor mai mari din 55.000 losuri ale lo­teriei XXIV de clasă reg. ung. ce se vo r trage îu 6 luni din totalul de losuri

110 000 sunt:

Câştigul ce! mai mare este 1,000.000 Cor.

(DN MILION COROANE.)

1 PremiuCoroane

6000001 Câştig 4000001 w 2000002 » 1000001 r> 900002 n 80000î n 700002 »? 60000

î n 50000

î n 40000

5 » 30000

3 n 25000

8 n 200008 Ti 15000

86 » 10000

67 » 5000

3 » 3000

437 » 2000

803 w 10Ó0

1528 n 500

140 t 300

34450 n 200

4850 n 170

4850 n 130

100 î) 1004350 8 03350 *1 40

55000 câştiguri şi p r e m i iCoroane 14,459 000

Cercati-vă norocul la noi, pentrucăMARE e norocul Ini K ISS !Kari Kiss & Go.Bancă, societate pe acţii. Colectori principali a loteriei ie clase priv- r. n.Birou central: Budapest, VV, Kossuth La jos-u teza 13.

F IL IA L E : Rákóczi ut 55.C U M T E C H I A M Ă ? 1

Numerii aceştia se capătă numai la noiAdela 23128 Adolf 95002 Adoriao89985 Adrîanl07484 Agnes 51IV4 August 94967 Are&diu 6472 Alexiu 93673 Alois 8201 Albert 73223 Alfons 102271 Alfred 107631 Aliee 90767 Amalia 4205 ArobfO>29416 Andor 10^396 Andrei 67608 Ana 10603 9 Antoniu 8389 Antonu*90433 Aurora 8134 Armin 48184 Arnold 90847

,Aron 8395 Ar pa d 100971 Artur 9' 793 Atila 8861 Augusta 102179 Aurel 32070 Aurelia 9 S 537 Bălaş 10804 Balint 71107 Bandi 107171 Bălaş 7525 í Beatrix 91504 Bela 41638 Bengia 106186 Ben a. 9132 - Bernat 105997 Berta 108047 Bertán 21522 Bertold 38807 Blanca 100973 Bodorel29551 Boldija 21391 Bosbal 107232 Gnstian22189 Cornel 95017

Costi 108005 Ferdin. 91313Clemen 26560 Ciarisa 50461 Cezar 9C693 Cecila 79826 Carola 8397Caraila 509 Fran oise78464Barbora90437 Brànzia 2336 Oânilă 8365 David 78298 Dumitru 103082 Demian 90766 Dăian 93142 Desideri 8532 Domnie 96841 Dora 50569 Dorotia 90814 Dimitriu 100957 Dinu 91345 Eberard 50566 Edita 92582 EmmH 24769 Eduard 89591 Elena 90835 Elemer 51247 El^nora 14709 Etiada 1C6033 Ela 94960 Elvira 8398 Eliza 24761Eman.E o iiEmiliaEma

907' 0 106027 90809 73221

FaniFelic iaFélix

Fran,;isc73208 Floare 100955 Florian 96046 Floriţa 60108 Fodor 2340

Frida 46938 Fridric 107250 Filip 83657 Gabor 10498 Gabril 107171 Ga§p*r 13165 Gidion 60115 G fä 102535 Grigori 73315 G- za 60083 G id » 102157 Gizela 5204 Ganea 1<'2683 Gustav 95839 Gerasim46950 Guido 79332 George 4208 Gavrii 6472 Genadie73332 Gergut.102187 Hedvig 39435 Helena 91521 H^nrio 27191 Herrn an6 700’ Herrain 26327 Horia 78468 Horat 29192 Ibid a 9812 Ida 34910Ignatie 23106 Iloan 65952 Hie 21388[im a 39425 Ileaua 95007 Irimie 107474 Irina 39406 inua 78462 loan 64236 lorgovan7490 •vor 105981

Iz id o rIsacJacobJancaJancuJenea

634714954

1304821343226574963

Justina 39052 Jonaş 68002 Joniţă 74144JosifJud it»JuliaJulianKalmanK a m ilKarolinK aro l

45048156

2710621052102542

90/098306

27104Kazmer 79838 Katali 8209Klemen 96084 Maurici 6« 612 Klara 4214 Niţâ 20068 Klotild 78319 Nador 91090 Konrfc(1106059 Natad 12701 Korneli 54722 Nerva 6464 Kornel 102135 Neli 29432 Titus 8193Kristof 8242 Nestor 67683 Trifcean 60147Kristin 90545 Neţi l36l9Tot>i*s 75021Ludovic 78305 N na 106042 Todor 96051Ladislau 106152 Olga 3375Ulric 48157 Lazar 24771 Qlivea 90528 Urban 50456Le nard 91938 Orban 102218 Valetitio80076 Lenea 9802 Ofelia 6465 Valeria 37454Leo 72796 Oti'a 107160 Venee! 525Laura 8317 O îo 40169 Venlei 9808Leonti 108393 Onoriu 60143 Verona 75001

Ecaterin 108032 Ida 94910 Leouora 5206 P^ul 64581 Veronic;48129 Erna 78471 Ignatie 23106 Lidia 106038 Paula 8136 Victor 22209 Ernesti 8361 Iloan 66952 Lina 41581 Petru 22250 V ictorii02297 Eman 79825 Ide 21388 Livia 50551 Plutina 91091 Vilraa 23104 Ervin 107684 [inia 39425 Lorant 94981 Petn&n 13252 Vilelra 106165 Elisavet 13026 Ileana 95007 Leopold 82 6 Panteliel9105 Vince 8188Etel 68818 Irimie 107474 Laurenl07459 Rachel 108389 Waiter 657Eugenia78457 Irina 39406 Lucia 107153 Rafael 17C01 Wlad 79312Eva 78104 inua 78462 Ludia 60141 Reginal()605t Z-Jtan 39767 Fabian 48172 Ioan 64236 Lucaoi 13159 Benea 96063 Zeno 107658

73400 lorgovan7490 Ludvig 4953 Rezi 54752 Zosim 3380874149 »vor 105981 Luiza 45551 Ricard 52175 Zora 78249

Magda 22295 Robert 37784 Z ’ma 13660

Ne rugăm a comanda de cu vrem e ca num erii ce i voiţi să nu fie vânduţi.Tăiaţi acest cupon şi trim iteţi-1 nouă:

TEOU LA D E COM ANDA .Cassa de bancă KÂRL KISS & Co., A. Ges.

Budapesta IV. Kossuth Lajos-u. 13.Ne rugăm a ne trimite los clasă I

Mar» uil 106036 Marcel 64604 Margita 38898 María 105992 Mariora 64619 Marcii 90664 Mariuţa 39057 Martin 14769 Matei 75(02 Malvin 27110 Matild 108073 Ma cave: 96057 Melinda 20196 Mihuţ 56807 Mi ti 75004Mihail Mic] ea Micşa Milan

942052224332099

102491

Roland 102256 Rozalia 8212 Roziea 8136 Rudolf 108943 Solorno 37459 Sofia 8369 Samuel 91347 Sandru 39063 Sarolta 490/ Seb asti 96055 Si raion 4213 Stefan 106181 Stanisl 51184 Sirena 8184 áidonia 37702 Sandea 90668 Tăraaş 86707 Torna 108059 Teofil 21630 Teodor 92334 Terezial07158 Terca 67310 Tiaraer 106156 Tiberiu 78b02TítUS

I P r e ţ u r i l e |leşurilor clasei l.sa 8-a p a r t e a 4 - a p a r t e © Jinn ft ta te întreg

€ .

3 2 'I t r a g e r e a :21 Main.

X X III loterie, şi a planului oficios.trimit îq mărci poştale.

mandat poştal.Preţul de Í ». CiJ lnaţi-1 cu rambursă.

NumeleLoomnţa, Str. şi Nr. casei Poşta ultimă (comit.)

.îpo^rai) a A. Mureşianu, Bra*«