REDACŢJUNEA,AâiiinstraţiTO fl TipografiaBraşov, piaţa mare nr. 30.

TELEFON Nr. 226.Scrisori nofranoate nu se

primesc.Manuscripte nu se retrimit.

I n s e r a t e se primesc la Admlnlstrsţlune

Braţov şi la următoarele BIROURI de ANUNŢURI:

In Vlena la M. Dukes Naehf., Nu*. Angenfeld & Emetic Lea­ner, Heinrich Schalek, A. Op- pelik Naebf., Anton Oppelik. In Budapesta la A. V . Golber- ger, Ekstein Bemat, Iuliu Le­opold (VII Erzsebet-korut).

Preţul Inserţiuniior: o serie garmond pe o coloană 10 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învo­ială. — B E CLA M E pe pagina 3-a o eerie 20 bani.

A N U L LXX.

6AZETA apare în fiecare zl

Abonamente pentru Anstro-Ongaria:Pe un an 24 cor., pe şase luni

12 cor., pe trei luni 6 «or. N-rii de Duminecă 4 cor. pe un.

Pentru România şi străinătate:Pe un an 40 franci, pe şase

luni 20 ir., pe trei luni 10 Ir. 1-rli de Dumineca 8 fr. pa an.

Se prenumeră la toate ofi­ciile poştale din întru şi din afară 'şi la d-nii colectori.

AooraeM pentru Braşov;Adminlstraţlunea, Piaţa mare

târgul Inului Nr. 30. et&giu I. Pe un an 20 cor., pe şase luni 10 cor., pe trei luni 5 eor. Cu dusul acasă: Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 coz., pe trei luni 6 cor. — Un esera- plar 10 bani. — Atât abona­mentele, c&t şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.

Nr. 164. Braşov, miercuri 25 Iulie (7 August . 1907.Spre lămurirea unei „lămuriri ‘.III.

...Rămăşiţele puţine şi anonime ile vechiului sistem“ ... „retrograzii prietini ai bunului, dar foarte ciudatu­lui director al gazetei din Braşov....“

Aşa ne caracterisează autorul ar­ticolului din „Lupta“ , ţinându-ne de rău că avem „veleităţi de opoziţie“ . O face într’un mod atât de stâugaciu încât se vede cât de colo că este un diletant, care nu-şi poate da samă în destul de ceea-ce scrie.

Eridicuiavorbi, cum face „Lupta“ , de „semne de opoziţie ce le-ar fi dat „Gazeta“ la anumite ocazii“ . Ori a cetit scriitorul articolului ceea-ce s’a scris In foaia noastră despre atitudi­nea deputaţilor români din clubul na­ţionalist, ori nu. In cazul dintâi a pu­tut să se convingă că „Gazeta“ nu s’a pus nici odată pe terenul de a face opoziţie amintiţilor deputaţi, prin urmare nici n’a putut să dea semne şi să aibă veleităţi de opoziţie faţă cu ei. A combătut însă cu atât mai hotărât şi franc atitudinea lor întru cât ea „a dat semne“, că e echivocă şi că nu se poate uni cu programul şi principiile de luptă, ce au condus pe ttif^âtjv.««^ fost aderenţi şin^orfrrhi partidului naţional român înfiinţat la 1 8 8 1 .

Atâta e tot ce a cauzat supăra­rea în tabăra patronilor „Luptei“ . Ne pare rău, dar n’avem ce face, căci riscând chiar să fim taxaţi şi în vii­tor de „rămăşiţe ale vechiului sistem“ şi de „retrograzi“ , nu putem înţelege altfel datoria unor membri ai parti­dului naţional, nu mai ales când ace­ştia ca deputaţi pretind a reprezenta în parlament acest partid. Fiind-că, vedeţi, toate îşi au în lumea aceasta legile şi marginea lor şi este odată pentru totdeauna inadmisibil, ca ci­neva să reprezinte postulatele, dorin­

ţele şi aspiraţiunile unui partid na­ţional, punându-se în privinţa princi- piară pe o bază diametral opusă lor.

Ca să fim mai bine înţeleşi vom reaminti observarea, ce am făcut’o mai azi săptămână pentru caracteri­zarea atitudinei principiare a deputa­ţilor noştri din clubul naţionalist. Ei nu numai că au intrat în discuţia pe paragraf! a Jegei Apponyi, dar chiar unul mai cu trecere dintre ei a mers pană a propune, în decursul desba- terei speciale, un amendament împă­ciuitor, ca inscripţiunile pe şcoalele confesionale să se facă în viitor în limba şcoalei confesionale şi în limba maghiară. Ordonanţa lui Apponyi fi­reşte nu vrea să ştie decât de in- scripţîunea maghiară, cealaltă o lasă în grija şi pe sufletul susţiitorilor de şcoale.

„Tinerii fruntaşi ai neamului“ , cari ne dau sfaturi în „Lupta“ , gă­sesc fireşte „foarte ciudat“ , că ne ocupăm de asemenea „mărunţişuri“ . Dar n’avem ce face. Aşa ne e firea să stăm pe lângă ceea ce ştim şi să nu facem concesii de hatârul nimă-

ziţia“ organului nostru de dinainte şi de după „curentul cel nou activist.“

înainte de a ne da „frăţeşti lă­muriri^ nouă celor „uitaţi la o margine de provincie“ , domnii delà organul din capitala ungurească, ar trebui să caute a se lămuri pe sine studiând. cum trebue, starea lucrurilor.

Dacă e vorba — cum par a dori cei delà „Lupta“ — „să ştim suprima în noi anumite porniri, să nu ne ju­căm cu vorbele şi să ne ferim de ma­nifestări cari dau naştere la nedume­riri“ , atunci n’au decât s& se confor­meze ei mai întâiu acestor bune pre­cepte, dovedind astfel sinceritatea lor. Insinuările ce ni le fac, însă, le res­pingem cu dispreţul ce-1 merită.

Dacă totuşi ne reţinem de-a le arăta cum ar trebui, ce va să zică când ei vin a ne declara pe noi, cei delà „Gazetă“ , oamenii vechiului sis­tem şi retrograzi, îi asigurăm că a- ceasta au a-o mulţămi numai acelui tact în politică, pe care ei ni-1 de- neagă, tălmăcind purtarea noastră bunăvoitoare şi rezervată drept timi­ditate.

aici, şi şi oaspeţi din R om ân ia , cari so s i­se ră cu au tom ob ile . A u tom ob ilu l — aşa se ved e — nu-i bun num ai pen tru aceea, ca r e g e le R om ân ie i să facă escursii de d is trac ­ţ ie prin p ă rţ ile B raşovu lu i, ci şi pen tru aceea, ca po litic ian ii rom ân i d in R om ân ia să ia că escursii po litice . In Băseşti au fo s t m ari serbări. A u dat şi banchet pen tru să rb ă to r irea lu i G so rg e Pop, căru ia fo ile rom ân eşti sub t it lu l de Badea George îi aduc e lo g i i , L a banchet a fo s t ch em at şi fiso lgăb irău ). Cu ocazia adunării s’au p re­z e n ta t şi 50 de gen d a rm i sub conducerea ch ipeşu lu i lo co ten en t de gen d a rm i D ozsa Jeno. A fo s t v o rb a că p o lit ic ian ii va lach i m ai în fo ca ţi au v o it să ţ in ă cu ocazia a cea ­sta şi o adunare popora lă , cu to a te că n ’au a vu t perm isiune. D ar, n ’a a vu t n ici un lucru gen darm eria . La serb a re a luat pa rte şi V a s ile Lucaci, renu m itu l p reo t din S iseşti.«

Cam m u lte în tr ’un r ă s u f le t !

Un apel al deputatului Skicsak. D epu­ta tu l s lovac S k icsak publică în z ia re le s lo ­

vace un apel, prin care p rovoacă popu la-

ţiu nea s lovacă să ro a g e pe M aj. Sa ca în

noua re fo rm ă e lec tora lă , p ro iec ta tă de g u ­

vern u l coa liţie i, să nu fie o b lig a to r ie cu­

n oştin ţa iim bei m agh iare.

nui pe socoteala principiilor noastre de luptă naţională.

“ Este prin urmăre' puţin zis o ne­socotinţă mare din partea „Luptei“ , când vrea să ne prezente cetitorilor ei ca pe nişte dujmani principiari ai luptei parlamentare şi ca pe unii, cari prin opoziţia noastră am urmări chiar scopuri neleale. Cea mai viuă dovadă despre rătăcirea lor este faptul că „Gazeta“ din Braşov şi directorul ei „foarte ciudat“ au fost — dacă vreau să zicem aşa — în opoziţie şi pe timpul pasivităţii. Nu erau adecă mul­ţumiţi cu conducerea şi cu acţiunea ei de rezistenţă. Dacă nu credeţi, în­trebaţi pe Dr. Alexandru Vaida, el vă va şti da lămuriri chiar din faimoasa sa broşură, prin care a eternizat „opo-

Ei nu înţeleg, că dacă noi ne-am impus aceasta rezervă, n’am fâcut’oşi n’o*ficem "de*1528»“ gem susceptibilitatea U U U l u sau a tuturor pe cari îi priveşte, ci fiindcă avem cu toţii, Români vechi şi noi, un adversar comun, căruia nu e permis să-i dăm prea mult prilegiu de a se bucura.

Acţiunea socialiştilor. O rganu l p a rti­dului soc ia l-d em ocra t »N e p s za v a « publică un apel că tră m u n cito r ii din U ngaria , în ­

s ă n u a r in - vit& iuHM JnM e^q.pretutiudLfin i o acţiu ne c o m is a r . U n u l - — r ~ . » —\u »# ^ fĂ ite rn ică în m assă în co rilra /guveFnu iu i]r

ca re v r e a să d isoa lve to a te o rgan isa ţiu n ile lu c ră to r ilo r şi să s lăbească lupta m u n cito- r im e i pen tru in trod u cerea su frag iu lu i u n i­versa l.

- Serbările culturale din Sălagiu. N ep r i­m ind până la în ch e ie rea fo ii un ra p o r t despre decursu l s e rb ă rilo r cu ltu ra le din Să lag iu în reg is trăm ca un ce ca racter is tic u rm ăto ru l ra p o r t o fic ia l ce s ’a tran sm is prin firu l te le g ra fic z ia re lo r m agh ia re şi în specia l z iaru lu i ş o v in is t »E rd d ly i H ir la p « din C lu j :

»L a serbă rile cu ltu ra le din Sălag iu au luat p a rte m u lţi po litic ian i rom ân i de

Darea de samă a dep. Năvay Lajos.V icep reşed in te le d ie te i N ă va y L a jo s şi-a ţin u t e r i darea de sam ă în a in tea a le g ă to ­r ilo r săi. N â va y a am in tit în tr e a lte le şi despre s ituaţia , în care se a flă p a rtid e le coa lia te , zicând, că pe când partidu l 48-isfc slăbeşte, partidu l 67*ist se în tăreşte . N a - v a y şi-a exp rim a t speran ţa , că gu ve rn u l va fi ga ta până în toam n ă cu le g ea v o tu ­lu i u n iversa l, pe ca re o va aduce n eg re ş it în a in tea d ie te i în că îa ses iunea d e toam nă.

F O IL E T O N U L »G A Z . T R A N S .«^̂>NXN<XV\X\\XSNX̂X\SX\\X\\X\\XN\XN\X.\VX\\X\\XN\X\\X\\X\\X.\\XXN.XVVX\VV\\X\\Xv\X\\X̂X\\X\VX\'

Petele solare.(F i n e.)

P e te le va r ia ză în m ărim e, fo rm ă şi durată . Cele m ai m ici, ca n işte puncte fine, se num esc pori. M ărim ea lo r aparen tă abia fa ce câ te-o frac ţiu n e din secundă. T o tu ş i m ă r im ea lo r rea lă e de su te de ch ilom etr i, căc i unei secunde de a rc îi corăspunnde pe supra faţa S oa re lu i d is tan ţa de aproape 725 km .

P e te le ce le m ai m ari constau din câ te un m iez în tu n ecat, num it nucleu şi din o m a rg in e mai tran sparen tă , n um it penumbră.

N ucieu l a re forme d e o s e b it e : r o ­tundă, co lţu roasă , suiuoasă, lungă, în gu stă etc. C â te-oda tă a ju n g mai m u lte m iezu ri în aceeaşi penum bră dând n aş te re la f o r ­m e le ce ie m ai b izare. Supra fa ţa n u c ieu rilo r în tre ce de m u lte o r i suprafaţa păm ântulu i. P en u m b re le cu a tâ t m ai vâ rto s . P en u m ­b re le au s tru ctu ră fllam en tu oasă ca ra c te ­ris tică , ce câ te -oda tă e n eregu la tă . F ila ­m en te le p lecând d in bordu l ex te rn , s itu at aproape de fo to s fe ra stră lu c itoare , sar spre nucleu l in tern . Câte oda tă a ju n g aco lo cu un s in gu r avânr. C e le mai de m u lte ori se op resc însă în ca le şi de desupt p leacă a lt filam en t şi aşa m ai departe . In r e a li­ta te penum bra es te fo rm a tă din m ai m u lte coroane, am in tindu -n e g ra d e le unei a ren e c ircu lare ; C8le de la p e r ife r ie fiind m ai r i ­d icate decât ce le in te rn e.

T o a te p e te le m ari sun t în cu n ju ra te , îndeoseb i ia început, de p ete şi reg iu n i s tră lu c itoa re , num ite făclii şi de un brâu de p rotu beran ţe . A c e s te din u rm ă nu se văd , decâ t în m om en te le e c lip se lo r solare. Ia r fă c liile se ză resc lim pede, când peata se ap rop ie de m arg in ea Soarelu i. Sunt fo r ­m a te din va lu ri fo to s fe r ic e . în tin d erea lo r în tre ce pe dep arte cea a p e te lo r.

Lumina p e te lo r în tre ce pe de 4000 o ri lum ina unei porţiun i e g a le din supra­fa ţa lunei p line (Z ö lln e r ). Temperatura lo r e s te in fe r io a ră tem p era tu re i dela suprafaţa genera lă .

Poziţia. P e te le nu se ivesc in d iferen t, pe o rce puncte a le g lobu lu i solar. Sunt num ăroase în vec in ă ta tea im ed ia tă a ecu a­toru lu i şi fo a rte ra ri în lă ţim i superioare de 3 5 — 40°. Se m an ifestă îndeoseb i de a lungu l a lo r două zon e s im e tr ic e (n u m ite a ltădată zone regale d e că tră S cheiner, cu ­prinse în tre g rad e le 10 şi 30 de la titud ine.

A p a r la m arg in ea răsă r itean ă a g lo ­bului, p e rcu rg de a curm ezşu l em is fera v îs ib ilă şi după 1 3 —15 z ile d ispar la m ar­g in ea apuseană.

T ra je c to r i i le aparen te va ria ză cu an o ­tim pu rile . La începutu l lui D ecem vr ie sunt aproape lin ii d rep te . D in D ecem vr ie pănă la începutu l iui Iun ie sunt cu rbate con vex spre nord. La începu tu l lu i Iu n ie ia răş sunt aproape lin ii d rep te . D in Iu n ie pănă la începu tu l lui D ecem vr ie co n vex ita tea cur- b ă tu rilo r se în toa rce spre sud.

A c e s te aspecte d ife r ite sun t d a to r ite

sch im bării p o z iţ iilo r Păm ântu lu i fa ţă de Soare.

Formarea şi durata petelor. D acă ob ­servăm S oa re le z i de z i cu în g r ij ir e , vom consta ta că pete le nu se fo rm ează in stan ­taneu. F enom en u l se anunţă cu câ teva zde în a in te , in fo to s fe ră ză rim ceva a g ita ţ ie m an ifestându-se câ te-odată prin fâ c liL fo a rte s tră lu c itoa re şi dând n aş te re u nor sau m ai m u lto r pori. A ce ş t i pori se dep lasează r e ­pede, d ispar pen tru a se rep rodu ce din nou, apoi unul d in tre ei pare că apucă deasupra şi se tra n s io rm ă In o desch iză ­tu ră m are.

In gen era l, p e te le se fo rm ea ză şi d ispar în cursul câ to rva zile , în a in te de a îm p lin i m ăcar o ju m ă ta te de ro ta ţ ie pe g lob .

A lte le pers is tă m ai în de lu nga t. In Iu n ie şi Iu lie 1907 am ob se rva t un gru p în cursul a lo r două ro ta ţii. A lt e le se m en ­ţin t r e i sau patru , câ te 75— 100 zile . S chw abe am in teş te o peată, ce s’a în to rs de 8 o ri, persistând m ai m u lt d e 200 zile .

Natura. Unul din p rim ii o b se rva to r i a ten tiv i ai p e te lo r , pa teru l S che in er, le p r iv i d rep t sa te liţ i ai Soare lu i, op in ie n eac­cep tab ilă , pe ca re to tu ş i m u lţi s ’au în cer­ca t să o re în v ie ze .

G a lile i le a tribu ia , prin 1612, n o r ilo r sau fum u lu i în otâu d în a tm os fe ra so lară , op in iune, ce s ’a bucurat t im p în de lu n ga t de ap roba re gen era lă .

V r ’o 10— 20 ani m ai tâ rz iu , un ca­non ic din S a r la t cu num ele Jean T a rd e şi un je s u it b e lg ian , C aro i M alapertius, a fir-

m au că p e te le so la re sunt tre c e r i de a le p lan e ţilo r în drep tu l Soarelu i. T a rd e le bo teza : S idera B orbon ia ; M a lapertiu s : S i­déra A u striaca . T a rd e credea cu a tâ t m ai vâ rto s în trec e rea de p laneţi, cu câ t » l ’o e il du M onde ne peut a v o ir d ’oph tba lm ies .«

P rin 1640 iscusitu l ob se rva to r Gas- co ign e le a tribu ia con ju neţiu nei de co rp u ri p lan eta re tran sparen te , ce a r fi ro tând in ap rop ie rea Soare lu i. M ai m u lte de aceste, suprapuse, a r p ro vo ca im a g in ile n o g re pe disc.

P r in 1671 ves titu l as tron om f rances D om in ic Cassini, ia r prin 1700 La H ire , accentuau că suprafaţa so lară e un »o cean de lum ină, ce îo v ă le ş te m iezu l so lid şi în ­tu n eca t al Soare lu i. M işcări fu rtunoase, ce se răsco lesc în în vă iişu l de lum ină, ne lasă din când în când să ză rim vâ r fu r ile m un­ţ i lo r de p e m iezu l în tu n eca t al corpu lu i solar. A c e s te sunt nucteurile întunecate din cen tru l p e te lo r .«

A ceas tă p ă re re o adoptă şi La lande, dându-i expres iu ne în tra ta tu l său de a s tro ­n om ie (1764 T . II, §. 2515 şi 1792, T . I ii, §. 3240 ): »Q u e les taches son t les ém in en ­ces de la m asse so lide e t opaque du Soleil, re com erte com m un ém en t (en e n t ie r ) pa r le flu ide ig n é « .* )

D erham le a tribu ia fu m u rilo r s vâ r lite de c ra te re vu lcan ice solare.

A lţ i savanţi, considerând S oa re le d rep t m assă lich idă şi in candescen tă au .esp licat

*) Comp. Humboldt A , Kosmos III, 271, 290. (Ed. Cotta).

at>b-

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 164.— 1907.

învăţători suspendaţi. L e g e a şi o rd o ­n an ţe le lu i A p p o n y i au în cepu t să-şi aducă roadele . S o lgăb irău l din M iava a osând it pe în v ă ţă to r ii lu teran i La jda , B u lcsek şi S im on ov ic i la 15 z ile a res t şi 200 co roan e am endă pe m o tiv că au d ecora t să lile de în vă ţăm ân t cu d rap e le n aţiona lis te . N u m iţii în vă ţă to r i au d a t recu rs con tra sen tin ţe i dec larând , că d rap e le le din chestiune au fo s t croa te .

Consuli austro'ungari şi ruşi visitând comunele aromâneşti din Macedonia. »R o ­m ânul de la P in d « anunţă u rm ă to a re le ;N i se scr ie că d-n ii P a ra şi Kolim auskyy consu li a i A u s tro -U n ga r ie i şi R u sie i la Sa­lon ic, au v iz ita t în cursul săp tăm ân ii t r e ­cu te com unele rom ân eşti Caterina , V er ia , D o lian i, X iro liv a d şi Selia . E i s ’au in te re ­sat de aproape de soa rta R o m â n ilo r şi de su fer in ţe le , la cari sun t expuşi din pa rtea b an de lo r şi c o m ite te lo r g receş ti. P re tu t in ­den i popu laţia rom ân ească le -a fă cu t o p r i­m ire d in ce le m ai bune.

Cronica din afară.întrevederea defa Swienemunde. — După

prânzu l, ce a a vu t loc Sâm bătă seara pe bordu l iachtu lu i »H o h e n zo lle rn « , cei do i m onarh i au răm as îm preu nă pe puntea vasu lu i până la o re le 11 seara, apoi îm ­păratu l N ico lae s ’a re tra s pe vasu l »S ta n ­d a rd «. D u m in ecă d im inea ţa îm p ăra tu l W il­h elm a trecu t In re v is tă ech ipag iu l vasu lu i »H o h e n zo lle rn « , ca re a d e fila t apoi în fa ţa ţaru lu i. — A u rm at un serv ic iu d iv in , după ca re ţa ru l s’a re tra s la am iază. La o ve le 12 s’a o fic ia t un Berviciu d iv in pe bordu l vasu lu i »S ta n d a rd « cu p r ile ju l z ile i on om astice a ţa r in e i m um e. L a acest s e r ­v ic iu au as is ta t îm p ăra tu l W iih e lm , p r in ­ţu l de B illo w şi su ita îm păratu lu i. L a o re le 1 după am iază a avu t loc un dejun pe bordu l iachtu lu i »S ta n d a rd «. După m asă ce i do i m onarh i au co n fe r it îm preună.

îm păra tu l W ilh e lm a co n fe r it su itei ţa ru lu i d ife r ite decoraţiun i. M areşalu l C urţe i c o n te le B en ck en d or fî a p r im it m area C ruce a V u ltu ru lu i R o ş u ; m in istru ! a fa ce r ilo r stră in e , d 1 Is vo lsk i a p r im it îm preună cu m in istru l C u rţe i im p eria le F red e r ick s , ta* bach iere fo a r te preţioase, gen era lu l T a ti- ch eev a p r im it p o rtre tu l îm păra tu l W il­helm cu sem nătura îm păratu lu i.

Protestări contra bandelor greceşti. —

Z ia ru l »T im e s « z ic ^ ^ â ^ U J x a —^ '<5g fe mai’ p'ShYoiÎe a le u ltim ei cărţi a lbastre

asupra a fa ce r ilo r din M acedon ia a fo s t s ta ­tis t ica m ensuală făcu tă de că tră consu lii en g le z i, despre fa p te le de v io len ţă com ise fă ră m ilă de că tră bandele g rece , bu lga re şi sârbe. A cu m câ teva z ile gu ve rn u l din A te n a a p r im it din pa rtea P o rţ ii o aspră do jana , în să h ine m er ita tă pen tru co m p li­c ita tea sa n ici decum ascunsă în aceste a ven tu ri, d espre cari se poa te în treb a dacă nu a v e n it m om entu l de a se in te rven i de u rg en ţă la Sofia , B e lg ra d şi A ten a , pen tru ca G recii, B u lga r ii şi S ârb ii să abandoneze această po litică de om oru ri şi să se re în ­toa rcă ia respectu l Europei, respect pe care l ’au perdu t cu to tu l.

Situaţia în sudul Franţei. D epeşiie din sudul F ran ţe i anunţă, că lib era rea lu i F e r-

p e te le prin sgu ri flo tân d pe oceanu l so la r d e foc.

D ar prin 1769— 1774 astronom u l en- g le s d in G lasgow , A lexan d ru W ilson , a ( a juns la co n v in g e rea că nucleul p e te lo r j za ce mai jo s decât penum bra şi prin u r­m are, a ceste fo rm aţiu n i sun t cavităţi în 1 fo rm a de pâln ie. (E l a con s ta ta t m ai în- tâ iu în 22 N o em vr ie 1769, că a ju ngând o p ea tă la bordu l occ iden ta l al Soare lu i, m ar­g in ea răsăr itean ă a penum brei părea din ce în ce m ai în gustă , în com paraţie cu m ar­g in ea apuseană).

A b a te le M oreux, dela O bserva tor iu l B ou rges (F ra n c ia ) a s ta to r it în z ile le noa­s tre » teoria hipertermică şi anliciclonicâ«, în senzu l căre ia p e te le so la re sunt reg iun i în fie rb ân ta te şi cen tre de presiune m are. In ju ru l acesto ra se află isoba re le de p re­s iune mai m ică, corăspu n zătoare re g iu n ilo r tacu lare şi p rotu beran ţia le .

D in tre to a te ip o te ze le , aceasta exp lică m ai sim plu, m ai uşor naşterea şi d esvo lta - rea a cesto r fo rm aţiu n i. A ceas ta m i se p a re m a i ap rop ia tă de adevăr.

*

Adâncimea p ete lo r se eva lu ează la 7000— 9000 klra. în fo to s fe ra şi în s tra tu ­r i le in fe r io a re fo to s fe re i.

*

Observaţii. — S oa re le se p oa te o b ­s e rv a destu l de uşor ch iar şi cu ocb iane de d im ensiun i m ici, având g r i je d e a pro- v ed ea ocu laru l cu stic lă neagră . Ba pen tru o b se rva ţii d irec te sunt bune num ai ochia-

rou l şi a cod e ţin u ţilo r lui, cari au condus m işcarea v it ic u lto r ilo r din Sudul F ran ţe i, a fo s t p rim ită peste t o t cu satisfacţiune. Se pare că acest fap t va read u ce lin iş tea şi re in tra rea în le ga lita te . N u m ăru l dem isiu* n ilo r re tra se a le con s iliilo r com unale se m ăreşte .

Revistă navală engleză. Din Lon d ra se anunţă, că părechea re ga lă en g le ză a t r e ­cu t a la ltă er i în re v is tă 188 de vase de r ă z ­b o ia de to a te genu rile .

„Veleităţi de opoziţie Din ar­ticolul ziarului „Lupta“ , despre care vorbim în fruntea foaiei, reproducem din cuvânt în cuvânt următoarele pa- sagii, cari se referă la organul nostru:

»...Au în cepu t apo i lu p te le parlam en ­ta re . Cum s’au p u rta t a c e »te lu p te nu es te p oa te da to r ia n oastră s‘o spunem , da te fiind le g ă tu r ile n oas tre o fic ia le cu depu ta ţii naţiona li. A spus’o în să s t ră in ă ta te a ; au m ă rtu r is it ’o ecourile de destrăbălare şi spaima din rândurile guvernamentalilor, dar mai pe sus de to a te a s im ţit ’o p op o ­ru l, de a căru i că ldu ră şi d ragos te cu ra tă că tră conducă torii n oştri avem a tâtea probe.

Dar totuşi, din când în când, ca o notă străină întrhm concert armonios, suna de pe ici-colo câte-un cuvânt sceptic, câte-o pornire de palidă duşmănie, câte-un accent nervos de vre-un politician uitat la vre-o margine de provincie. Rămăşiţele puţine şi anonime ale vechiului sistem, retrograzii prieteni ai bunului, dar foarte ciudatului director al gazetei din Braşov şi n eso co tiţ ii seces ion işti de la C lu j de- deau la anum te ocazii sernne de o p oz iţ ie . In a ce leaş i ape se sca ldă u neori şi p r ie ­t in i de ai p r in c ip iilo r noastre , cari, n a tu ­ra l din alt sentiment şi cu alte scopuri mult mai leale, se p ierd to tu ş i u neori în re flex iu n i p ro tivn ice , in m ia şi n eastâm ­p ăra te »o k o sâ g «-u r i, dând probe e v id en te de n erăbdare şi de îndoia ă. T u tu ro r ace­sto ra o frăţească lămurire etc . etc.

N. Grigorescu.*)A la ltă e r i s ’a stins la Câm pina cel mai

m are p ic to r al ţă re i rom âneşti, cel mai s tră lu c it cân tă re ţ în cu lo ri al câm p iilor noa­stre , gen ia lu l G rigorescu .

; s t râ n s a de durere, măo — : la ’ pân ze le-i n em u ritoa re .

P e drum uri a lbe de ţe>*ră, in nouri lum inoşi de pu lbere, tre c aga le ş iragu ri lu n g i de ca re cu boi, şi boi cu bo tu rile n e­g r i şi um ede îş i leagăn ă a lene, v isă to r i, capete le .

C iobăn iţe şi c iobănaşi, rum en i ca n işte m ere dom neşti, îşi pasc m ioa re le albe, în pacea câm p iilor.

F e te to rc în gân d u ra te în odă iţe a lbe ; în um bra a ibăstrie m ije ş te pe lada braşo- venească zes trea rid ica tă până ’n grindă.

C râşm e scunde cu h ori legăn a te în

*) Toate datele biografice le-ain luat din minunatul articol al d-lui Delavrancea : „Diti viaţa pictorului Grigorescu", publicat acum câţiva ani, în „Epoca“*_________________________________

bă tă tu ra a lb ită de lum ina s tră lu c ită a pri- m ăvere i.

C ioban i cu cuşm e m ari câ t n iş te că l­dări, călcând aga le îna in tea o ri în urm a tu rm elor.

Iată, pe un d ru m eag s in gu ra tic , in m e lan co lia am urgu lu i, un car cu fân ; boii păşesc în c e t ; în m irea zm a du lce a fân u ­lui, v isează om ul în tr ’o rână, sub p ă lă ria m are câ t o roa tă de car.

Şi cum sta i aşa şi p r iveş ti dus peste câm p iile n oastre m ândre, ca rupte din raiu , par’că auzi undeva, dep arte trem urând o frân tu ra de doină, p icurând m olcom , m e­lancolie, tă iăn g iie , ca din depărtări adânci, ca din a ltă lume.

N a tu ra lui G rigorescu es te p re tu tin ­den i m ai frum oasă decâ t aevea , fiindcă el a fo s t m are poet. E ste în ea a tâ ta tin e ­re ţe , a tâ ta fră g e z im e şi a tâ ta zâ m b e t de fe r ic ire , că parcă eş ti în fa ţa u nor tă râ ­m uri din basm e. D in p ric ina n o te i aceste ia op tim is te , ca re -i stăpâneşte pânzele, s ’ar putea z ice că G rigorescu a fo s t A lex an d r i al p ictu rei, însă un A lex an d r i gen ia l.

*

Mă gândesc apoi cu câta m ize r ie a treb u it să lupte m are le nostru G rigorescu , din ce m ahala n oro ioasă a porn it, şi cât s’a sbucium at până când a a juns să tră ­iască la adăpostu l n evo ilo r , în lin iş tea pa­tr ia rh a lă dela Câm pina, unde su fla rea de gh ia ţâ a m o rţe i a în crem en it pe vec i mâna m ă iastră ca re a iz v o d it a tâ tea pânzi ne- peru oare .

II văd m ic, de-o şch ioapă, în tr ’o casă m ărun tă din m ahalaua Cărăm idari, d regân d icoane vech i. II văd n iţe i m ai răsărit, ca zece ani, ucen ic la un zu g ra v din Dudescu, zu gră v in d icoan e cu och ii m ari, u m briţi de g en e lu ng i, cu sprâncenele a rcu ite , ori tăbârcind şi legănând în b ra ţe un copii do lo fan al stăpânului.

Şi în tr ’o z i m inunată de p r im ăvară »u cen icu l N icu< a lăsat pe zu gra v , h o tă râ t să facă icoane pe soco tea la l u i ; da r n’avea bani să şi cum pere văpseie. Şi um blând el aşa am ărât pe u liţe le p line de p ra f şi de cop ii a le m ăh ă lă lilo r eşi din oraş. Ş i d eo ­dată, un gând izb ă v ito r îi trecu prin m in te : »S ă cu leagă u n t iş o rş i să-i vândă în p ia ţ ă !« Şi atunci un va i cald de lum ină îi scă lda su fletu l, se s im ţi aşa de fe r ic it că-i ven ea să cân te şi s ’a ierge . Şi p rinse a cu lege g ră b it un tişor. Ia r deasupra ceru l a lbastru zim bea fe r ic it , par’că de fe r ic ire a n em ăr­g in ită a vVvSvwiuluv ■tremuralum ina a ibă a p r im ăvere i, ca’ n pânze le g e ­n ia le a le m aestru lu i.

Şi um plându-şi băsm ălu ţa cu un tişor se duse la p iaţă şi-l vându. După câ teva z ile de n egu sto r ie fe r ic it , îşi văzu visu l cu o c h i i : îşi cum pără văpse ie şi pensule.

Ii văd apoi în fu rn ica ru l şi la rm a oboru lu i, vân zând cred in c ioş ilo r icoane m ândre în con de ia te de m âna iu i m eşteră şi harnică.

La 1854 se p rezen tă la concursu l ţ i ­nu t de E fo r ia şcoa le io r pentru o bursă de desem n şi p ictu ră ; dar din p ric ină că nu avea »u m a n io a re le « , bursa se dădu d-lu i 0. Stăncescu.

A m ă râ t că nu putu izbu ti să se ducă în s tră in ă ta te , să h o tă r i să se apuce de zu gr& v it m ănăstiri şi să s trân gă bani ca

să poată p leca la Paris . Z u g ră v i m a n ă « t ir e a Zam fira din P rah ova , apoi A g a p i a , « la 1861 sfârşind cu banii ce strânsese, sel duse Ja Paris. A co lo lucră toa tă ziua In i a te lie ru l lui C o r o t ; ia r seara pana t â z iu l în a te lie re le de noapte. I

In anul al tre ile a se aşeză în să tu li B arb izon , unde tră i tre i ani din bursa c e l o căpătase d e laM ih a lach e K ogă ln icean u , ş i l fiindu -i d o r de ţa ră se în toa rse în R o - I m â n ia ; însă după tre i luni, se în toa rse iarK la Paris .

L a 1869, ven ind din nou în ţearăi ceru o catedră 1h şcoala de B ‘ l îe -A r te ; da r îK vu tân d u -i-se da, se aşeză la Rucâr.

D upă do i ani, plecă în Ita lia , apoi iarăşi la P a r is unde şi făcu un atelier. Când isbucn i răsboiu l cu T u rc ii ven i în ţară. U rm ăr i răsboiu l, cu p r im ejd ia v ieţii sale şi făcu n em u rito a re le pânzi, cari înfă- ţişază v ifo ru l ră zbo iu lu i. După ră zb o i se s ta to rn ic i la Câm pina, unde stătu pănă la s fâ rş itu l v ie ţe i sale, d ep a rte de patim ele, de la rm a şi de zbucium ul B u cu reş tilo r pu ­ru rea sen in ca un zeu , pu ru rea înch is, ca în tr ’o ce ta te în a rta sa.

Când scriu aceste rânduri, m are ie l G rigorescu doarm e som nul veşn ic ie i în tre pânze le sale, — şi c iobăn iţe le g in gaşe şi s v e ite ca n işte flo r i, şi c ioban ii în haine albe, şi tu rm e le ră tă c itoa re de m ioare, şi ca re ie cu boii de zăpadă, au ven it par’că din to t cuprinsu l ţă re i sa petreacă la g roa p ă pe cân tă re ţu l io r iubit.

(„ v . x han Nicoară.

Ofiţeri austro-unpri în audienţă iaregele Garoi. D um ineca seara au p lecat din S ibiiu ia S inaia com andantu l corpu lu i de a rm ată X I I genera lu l de Gaudernak, în so ­ţ i t de şetu i statu lu i m a jo r co lon e l de H or- s e tzk y , de gen era lii S ch ved le r , G ayer, S eh rriber, Va jna , K erm po tich şi de co lon e lu l Ra iuer. O fiţer ii au stro -un gari au fo s t p r i­m iţi e r i :n audienţă de re g e le Carol. Seara s’ au re în to rs Ja B raşov . Com andantu l c o r ­pului a in specta t astăzi re g im en tu l 2 de husari din B raşov .

Distincţiune. R e g e le C aro l al R om â ­n iei a c o n fe r it d is t ir c ţ iu n i u rm ă to r ilo r in ­dustriaş i din B raşov, ca ri au lu a t p a rte la e x p o z iţ ia ju b ila ră din B u cu reşti: »m ed a lia ju b ila ră C a ro l W d -lo r Sam u il Csorba, la- Jiu Csorbs, iu liu Feuisch, W . Schm idts, G. Knopp , A . şi I. M u lbâeher, N aw ra tii şi 1. Kappej.

Examene. C etim în »A p ă ra re a N a ţio ­n a la « din C ernău ţi: V as ile Lo ich iţia , au to­ru l g in ga ş ilo r poezii d in »Ju n im ea lite ra ră « a trecu t în 29 iu lie a. c. r igu ro su l prim la [a cu ita tea teo lo g ică cu e x c e len ţă unanim ă. D e asem enea au trecu t şi d -a ii R oşea şi la cob cu două z ile m ai tâ rz iu rigu rosu l prim cu ex ce len ţă ia aceeaşi facu lta te . T o ţ i tre i sunt R om ân i din U ngaria . F e lic ită r ile noastre.

Noul vapor român »Dacia« a făcu tex p e r ien ţe în largu l m are i cu nouale m a ­şin i pentru ars păcură, precum şi cu un nou apara t in v en ta t de in g in eru l Vasiliu

ŞTIR ILE ZILEI.— 21 Iulie v.

nele de pu tere m ică (4 0 — 75 m m .) sau de pu tere m ijlo c ie (7 5 — 240 m m .). Pen tru ob ­se rva ţii fo to g ra fic e e de treb u in ţă fo to - heü frgrafu l con s tâ tă to r din ocb ian şi apa­ra t de fo to g ra fie .

D in tre to a te ob se rva ţiile so la re de azi se rem arcă ia loc de fru n te ce le ale O b se rva toa re lo r specia le , d in tre cari cel m ai cunoscut e p oa te O bserva to r iu l din M eudon, lângă Paris . U rm ează apoi câ teva in s titu te en g le ze şi vo iu rem arca escelen ta s ta tis tică a p e te lo r so la re , ce o publică an de an O bserva tor iu l din G reen w ich pe baza fo to g ra fi i lo r prinse aici, apoi la O bserva- to r iu i do pe insula M auriţiu şi la cel din D ehra-D un în India : tre i sta ţiun i anum e în tem e ia te la puncte răs le ţe de pe g lob pen tru a ev ita cap ric iile a tm os fe re i, ce în ­treru p nu odată o b se rva ţiile din aceiaş loc.

In z ile le n oastre s’a în tem e ia t O b ser­va to r iu l so la r de pe m un tele W ilson în C a lifo rn ia , exc lu s iv spre stud ii so lare. S ’au în tem e ia t în Spania : O bserva tor iu l B’abra la Barcelona, O bserva to r iu l C artu ja în G ra­nada şi O bserva tor iu l din Ebro, cu ten d in ţă p ronu nţa tă spre stud ii so lare. Nu pot trece cu ved erea în deoseb i rap oa rte le exce len te , ce le publică m ensual d-1 J. M ie r y Teran dela O bserva tor iu l C artu ja în »B u lle t in de la S oc ié té B e lge d’A s tro n o m ie «.

T o t ten d in ţă p ron u n ţa tă spre stud ii so la re au unele O b serva toa re a stro fiz iee din Europa şi A m er ica .

M u lt m ai num eroşi sunt o b serva to r ii particu lari, cari u rm ăresc asiduu a c t iv ita ­tea solară.

Câţi sunt la n o i?Răspunsul e g reu dacă nu im posib il.M u lţi sunt în posesiune de in s tru ­

m en te bune (cu desch iză tu ră dela 100 mm. în sus) făcând probab il şi o b se rva ţii asu­pra a c t iv ită ţii so lare.

S criito ru l a cesto r şire se află în po ­sesiune de in stru m en te m odeste, da r de câ teva luni con tinuă s is tem atic o b serva ­ţ iile asupra a c t iv ită ţii so la re, în ra p o rt cu m e te o ro lo g ia te re s tră , având sa tis fa c ţia de a su rp rinde la timp m u lte fen om en e, asu­pra că ro ra in z is tă u lterio r, a tâ t de m u lt lu m ea ş tien ţifică — (a s tfe l e suprinderea u riaşei a g ita ţ ii so la re din Iun ie şi a im por­ta n te lo r grupuri de pete din Iu lie c.) şi având sa tis facţia de a-şi în tem e ia scrise le nu num ai pe observa ţii stră in e ci şi pe de ce le proprii.

D eocam dată şi a tâ ta e destu l. Lu cru ri mai m ari ce r je r t f e m a ter ia le mai m ari, la cari eu a-şi fi dispus, dar nu sunt ca ­pabil. Ia r cei capabili nu sunt dispuşi.

26 Iu lie 1907.Gavr. Tonică.

Din Valea Tismanei.In 18/31 Iu lie 1907.

C ă lă to r ia .

In Bucureşti to tdeau n a sunt călduri m ari, da r n ’am pom en it n ic iodată ca în ăst an. După o iarnă lungă, până aproape de s fâ rş itu l lui A p r ile , fă ră tran s iţiu n ea p lăcu tă a te rop era tu re i de p rim ăvară , în ­

cepură d eoda tă că ldu rile n esu fer ite ale ver ii. De unde în a lţi ani răm ân eam li­n iş tit acasă, recom pensat de a rş iţa z ile lo r de va ră prin răcoa rea de seara şi d im ineaţa a fru m oase lo r g răd in i a le cap ita le i, anul acesta deab ia apucai să p o t părăsi şi eu cu ai mei, gh eera oraşu lu i, şi să caut un adăpost în v ă ile ră co ro a se a le m unţilor.

T r is te le u rm ări a le tim pu lu i d in acest an, în m u lte p r iv in ţe escep ţiona l, se vedeau şi la câmp. Mai p re tu tin den i de-alungu l drum ului cucuruză le erau m ic i şi şubrede. R a r se ved ea câ te o poru m b işte cu tu lei m ai v e r z i şi m ai înalţi. E rau de s igu r să- m ăn ate m ai din v r e m e ; şi-m i aduceau am in te de ceea-ce cetisem în tr ’o ca rte de că lă to r ie a unui francez prin Rom ân ia despre m etodu i d-lui P. C arp de a cu ltiva cucuruzul. A ces t m are p rop r ie ta r , t o t aşa de iscusit şi m are g o sp o d a r ca şi om de stat, a re obiceiu l d e a săm ăna cucuruzul de cu toam na, ca şi g râu ), arând pământul destu l de adânc. P en tru aceea, în fiecare an, pe o rice secetă , dânsul a re ce l mai frum os cucuruz. — E ceva m elan co lic — zicea dânsul vo rb in d de p o lit ică şi făcând aluziune la ob ice iu l său de a cu ltiva cu­curuzul, — e ceva m elanco lic a avea la vâ rs ta m ea un p rog ram al v iito r iu lu i, dar eu am în c red ere în ia rnă ; ea îm i pregă teşte m ie ce l m ai fru m os cucuruz. In t i ’ un an a v o it să dep rindă şi pe ţe rau ii d e pe moşia sa cu acest m od de cu ltură, ş i le -a să- m ăn at porum bu l toam na, cu cheltu ia la sa. N ic iod a tă n’au a vu t ţeran ii aşa b oga t cu­curuz ca în acel an. Dar to t Ja vech iu l lor

! ob ice iu au răm as.

Nr. 164.— 1907 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.

pen tru p u lv e r iza t păcura. E x p e r ie n ţe le au reu ş it.

Tinerimea română din Zârneşti in v ită3a produ cţiu nea tea tra lă -m u z ica lă îm preu ­nată cu dans, ce o va a ran ja D um inecă, in 29 Iu lie v. (11 A u g u s t n.) 1907 în sala »H o te lu lu i com u n a l» din loc. în cep u tu l la 7 V2 o a re seara. V en itu l cu ra t e s te d es ti­n a t în fa v o ru l »F on d u lu i R eu n iu ne i fe m e ­ilo r ro m â n e « pen tru în fru m se ţa rea b is e r i­c i lo r d in loc. S u p ra so lv ir ile şi o fe r te le se p r im esc cu m u lţăm ită şi se v o r publica.

P ro g ra m : 1. a ) »A n is k ă delà m o a ră « c o r m ix t de G. D im a. b ) »N u m ’a r a rde d o ru l« co r m ix t de G. D im a. 2. O şed in ţă com unală , com ed ie în două acte de G. S to ica . 3. a ) »C ă rău şu l«, c o r m ix t de G. D im a. b ) »H a i în h o ră « , co r m ix t de G. D im a. 4. N un ta ţă rănească , tab lou n a ţ io ­nal în tr 'u n act de V. A lex a n d r i. Se va ju ca »R o m a n a « în costum naţiona l.

0 nouă foaie economică-săptămânalăa p a re începând cu 1 A u gu s t în B ra şov sub tit lu l »B rassó i Ú js á g «.

Necrolog. Panteliu Vălean, parochu l gr. cat. al Căpâinei de jo s , a în c e ta t din v ia ţă îu 2 A u gu s t în urm a unui g reu şi în d e lu n ga t m orb în ai 51-lea an al e tă ţii, a l 25 lea an al p re o ţ ie i şi al 3 -lea an al văd u v ie i. în m o rm â n ta rea a a vu t ioc Du­m inecă în 4 A u gu st a. c. la oara 1 după am ia z i în c im ite riu l de lân gă biserică. O d ih ­nească în pace !

Revoluţionari condamnaţi. T ribu na lu l de răsboiu din P e te rsb u rg a condam nat în a fa cerea o rga n iza re ! re v o lu ţ io n a re de là K ron s ta d t, 21 de acuzaţi la m uncă siln ică pe t im p de 4 şi 8 an i; un stu den t a fo s t condam nat la 2 ani d eten ţiu n e în t r ’o fo r ­tă rea ţă , un m ed ic de m arină la dep orta re . Un s tu den t şi un ţăran au fo s t s in gu r i ach ita ţi.

De Ia congresul francez ai iigei învă­ţământului. M in istru l B riand, vo rb in d ia Besançon cu p r ile ju l în ch id ere i con g resu ­lu i L ig e i în vă ţăm ân tu lu i, a fă cu t o expu ­n ere a d a to r iilo r în vă ţă to r ilo r , cari nu tre - bue să se lase să fie d ep ărta ţi de repu b lică de că tră p o lit ic ian i in te resa ţi. M in is tru l a în ch e ia t rep rob ân d cu veh em en ţă te o r iile u m an ita re , ca re t ind să d is tru gă id eea de patrie. A lăsa ca F ra n ţa să fie s tr iv ită , fă ră ca să o apărăm , a r fi o cr im ă , de c a re a r su feri lum ea în treagă . In s titu to r ii v^ari au idei sănătoase nu se v o r lăsa să fie tâ râ ţ i în a cest p er ico l.

Un siârşit tragic familiar. N iş te pun­ga ş i necunoscu ţi, prinzând în cursa lo r pe .advocatu l Dr. Ş te fan E rânos, i ’au h ip n o ti­z a t su gerându -i ideea, că e l treb u e să m oară de fo am e în tr ’un tim p h otă râ t. D e fap t Dr. E ran os a şi m u rit z ile le tre cu te , in u rm a morţ>i lu i, so ţia iui a în ebu n it. A n ch e ta făcu tă a d escop er it cauza m o rţii lu i E ranos şi to to d a tă a consta ta t, că pu n ­gaş ii au s to rs de la v ic tim a lo r o sum ă de 200.000 cor.

Petrecerea de vară din R egh in u l să­sesc, anunţată pe 10 A u g . a. c. şi ajunsă tra d iţ io n a lă pe acea zi, — pe cum n i-se sc r ie — p ro m ite a a vea şi anul acesta un succes sp len d id ! V a cân ta m uzica lu i Cris-

t o f din B istriţa . T o ţ i R om ân ii d e b ine să se con s id ere in v ita ţi, ap.

Accident de automobil, la a p ro p ie r ede V ien a la K o ttin gb ru n n s’a c io cn it un au tom ob il cu două trăsuri. T r e i persoane, cari ocu paseră lo c în au tom ob il şi şo fe ru l au fo s t ucişi.

Catastrofa dela căile ferate din An-gers. Cu ocaziu n ea ca ta s tro fe i p ric inu ită de dera ila rea tren u ’ ui pe podu l dela Pon to - deco şi-au p ie rd u t v ia ţa 50 persoane. 16 p ersoan e s’au ales cu g ra v e lesiunî.

Un candidat de advocat ană ap licarede la 1 S ep tem v r ie a. c. în can ce la ria su b ­scrisu lu i în A iba-Iu lia . C on d iţiile sa se c o ­m un ice în scris. George Filip, advocat.

Evenimentele din Maroc.C ru c işă toa re le fran ceze »G lo ir e « şi

»J ean n e d ’ A r c « , precum şi tran sportu l » N iv e « au p leca t e r i n oap te din T ou lou sp re M aroc sub com anda am ira lu lu i P ii- lib ert.

»A g e n ţ ia R e u te r « z ice că u ltim ele ş t ir i din Oasablanca spun că o m are p a ­n ică d om n eşte p r in tre to ţ i europen ii,, cari părăsesc oraşu l. T ru p e le au avu t m ai m u lte în căeră ri cu K ab ilii. Se c red e că tru pele de m arină fra n ce ze v o r fi d eb arca te după ce v o r sosi a ju to a re din A lg e r ia . Fu garii, d in ca re cea m ai m are p a rte e v re i, p o v e ­s tesc că E u rop en ii s’au r e fu g ia t în consu­la te le re sp ec tive . în tr e a g a co lon ie franceză se a flă pe bordu l cruc işă toru lu i »G a lile u « , ca re es te în ra ză la Casablanca. Com an­dantu l vasu lu i a v ru t să bom bardeze o ra ­şul, da r a fo s t îm p ed eca t de d ife r iţ ii con ­suli sub cu vân t că eu ropen ii, cari au ră ­m as acolo, ar fi fo s t ucişi în stradă.

O notă a »A g e n ţ ie i H a va s « spune, că în urm a d ep lo rab ile lo r in c id en te de la Ca- sablanca şi în fa ţa n epu tin ţe i abso lu te a M agzen u lu i d e a rep rim a tu rbu ră r iie , F ran ţa şi Spania con tinuă a n egoc ia în ved erea de a se în ţe le g e să d ebarce în acest p o rt un num ăr de oam en i necesari ca să as igu re s i­gu ran ţa s tră in ilo r de o r i-c e naţiona lita te . O cuparea portu lu i, ca re v a fi v rem eln ică , e s te con fo rm ă sp iritu lu i actual dela A lg e - s iras şi va fl n otifica tă în curând ce lo r la lte pu teri de că tră F ran ţa şi Spania.

C onsiliu l span io l de m in iş tri a decis să t r im ită ia Casablanca 500 so ldaţi.

U LT IM E Ş T IR I.Berlin, 6 August. Agenţia „Wolff“

vorbind de întrevederea dela Swine- minde zice că ea este o confirmare a relaţiuniior amicale ale celor doi monarchi, întemeiată pe tradiţiuni vechi, şi o dovadă de deplina înţele­gere ce domneşte între oamenii de stat ai acestor două mari imperii. Schimbul de vederi, făcut în deplină încredere, asupra tuturor chestiunilor la ordinea zilei, a dat prilejul să se constate dorinţa de a se menţine pacea Uimei. Relaţiunile existente nu

sunt câtuşi de puţin schimbate prin această întrevedere, nici în ceea-ce priveşte pe Germania, nici în ceea-ce priveşte pe Rusia.

Este de aşteptat că ultimele eve­nimente din Maroc nu vor produce nici o complicaţiune politică, cu atât mai puţin că d-1 Pichon, ministrul afacerilor străine al Franţei, a dat asigurări satisfăcătoare ambasadorului Germaniei, prinţul de Radolin şi că toate puterile sunt hotărîte să se menţină în limitele actului dela Alge- siras. Este dar de sperat că întreve­derea dela Swineminde va întări pre­tutindeni încrederea în menţinerea păcei.

Sofia. 6 August. Agenţia tele­grafică bulgară publică următorul co­municat: Svonul după care cu prile­jul serbărilor pentru aniversarea a 20-a a urcărei pe tron a prinţului Bulgariei s’ar proclama independenţa şi principele ar lua titlul de rege, este cu totul lipsită de temei. Această ştire a fost răspândită de o parte din pressa europeană şi este o năs­cocire răutăcioasă şi tendenţioasă. Principele Ferdinand, care urmăreşte acum cu atâta statornicie înalta sa misiune, şi-a impus în împrejurările actuale alte datorii faţă de naţiunea bulgară şi nu se va ocupa de ches­tiuni de vanitate şi de formaliţăţi de titluri sau de ambiţiuni personale. Bulgaria şi principele ei apără în Ori­ent cauza progresului şi a umanităţii şi nu au în vedere decât această no­bilă sarcină.

Roma. 6 Aug. La Florenţa au avut loc mari disordine, în urma unui meeting popular, organizat de socia­lişti şi radicali. Mulţimea a incendiat două biserici şi a trebuit să intervină armata ca pompierii să poată fi lă­saţi să stingă focul. In timpul încăe- rărei au fost răniţi 4 gendarmi, 2 agenţi vamali şi un comisar. Unul din conducătorii mişcărei, social-democra- tul Dr. Peerazzini a fost arestat în momentul când lovea pe un gendarm în faţă.

fienua, 6 August. Eri a avut loc aci o demonstraţie anticlericală Ia care au luat parte peste 7000 de persoane. După demonstraţiile făcute în faţa bisericilor, s’a ţinut un meeting popular, la care au asistat peste 5000 de persoane. Greva generală dela Spezzia s’a terminat. Cu prilejul în­mormântăm lucrătorului Machi, ucis în timpul desordinelor, a avut loc o impozantă demonstraţie anticlericală.

L a C ra iova în tâ ln irăm în g a ră fam ilia -cum natului m eu, E. M ihaJescu ,sub-inspector « i lv ie , cu ca re aveam să m ergem îm preună. La Târgu -J iiu lu i a vu răm a ltă p lă cere de a în tâ ln i pe d -n ii p ro fe so r C ra in ic şi Bobancu, ra re aştep ta în g a ră pe fiica sa, d -ra Bobancu, ce ven ia îm p reu n ă cu noi de a C ra iova ca abso lven tă a şcoa le i p ro ­fes ion a le de acolo.

D e la T â rgu -J iiu lu i p lecarăm în t r ă ­surile , cari ne aşteptau , şi trecu răm rep ed e prin oraş, reservân du -n e să ved em a ltă ­dată m uzeu l, şcoa la cheram ică , g im naziu l, în a in tea căru ia se în a lţă fa ln ic s ta tua lu i T u d o r V lad im irescu , şi a lte m em ora b ilită ţi a le acestu i în sem n a t o raş al O lten ie i. D rum ul de la T â rgu -J iiu lu i până Ja T ism an a es te din ce le mai p lăcu te ; tre c e prin pă­du rile R a ş o v iţ a , A r c a n u , P eş tişan a şi D u m b rava T ism anei. După ce n e adăpos­tirăm de p loaia, ca re n e apucase, ia un han d in D um brava , con tin u arăm d rum u l şi seara in tra răm în T ism ana , un lu n g sa t d e m unte, aşeza t de-a lu ngu l şose le i ca pe ur. bu levard , cu a rb o r i de am ândouă p ă rţile .

D in sus de sat, în o frum oasă poiană, »pe va lea rîu lu i T ism ana, unde ne-am oprit, se a flă conacu l oco lu lu i s ilv ic al T ism anei, ou două co rpu ri de casa, can ton , sau lo ­cu in ţă pen tru un pădurar, g ra jd u ri, g r ă ­dină de pom i, de legu m i, o pep in ieră de castani şi a lţ i a rbori. In ju ru l casei se văd gă in i, curci, r îm ă to r i şi a lte an im ale d o ­m estice, a v e re a şefu lu i acestu i ocol, a d-lu i A . Ghica, ca re ne a ră tâ m u ltă am a­b ilita te . Ş i asem en i în le sn ir i, pe lângă .salariul lor, d e la 200 până la 300 de lei,

după grad , Ie au a z i to ţ i şefii d e o coa le aşa că fa m ilia unui s ilv icu lto r p oa te fa ce o bună gospodărie .

P e aci în că nu e reg iu n ea b raz ilo r, da r în srrădina ocolu lu i sunt o m u lţim e de p in işori şi brazi, p lan ta ţi de s ilv icu lto rii, cari s’au perânda t aci, aşa că de m irosu l lo r p lăcu t e p lină g răd in a şi şoseaua, ce tre c e pe lângă conac; când te aprop ii aci, parecă in tr i în tr ’o b iserică . E un ad evă ra t tem p lu al natu re i, cum î l d escrie balada din co lecţiu nea A lexan d r i. Im presiu nea sublim ulu i a cesto r locu ri e în că mai v ie seara, la lum ina lunei şi a s te le lo r, când n oap tea cu lin iş tea ei se în tin d e ca o ta ină fio roasă peste pădurile de pe coaste le m u n ţilor d im pre ju r, şi nu se m ai aude decât veşn icu l m urm ur al rîu lu i d in va le , care parecă spune, spune m ereu o poveste , fă ră sfârşit.

Cale de 15 m inu te de la conac, pe o fru m oasă şosea u m brită de a rb o ri secu lari, a ju n g i la vech ia m ăn ăstire a T ism anei. D in jo s de m ăn ăstire trec i pe lâ n gă o d răgu ţă v ilă nouă a d lu i M iioşescu, t ip o g ra f şi lib ra r din Târgu -J iiu lu i. In fa ţa v ile i, c eva m a i sus de şosea, se a flă un lăcu le ţ p lin de peşti, fă cu t de că lu gă rii m ăn ăstir ii p r in d e r iva rea unei părţi din g â r la de a lă tu ri. P e cu lm ea S tâvec i, ce se în a lţă de-asupra lacului, se văd în că ru in e le unei b isericu ţe vech i, făcu tă, cum spune legend a , de s fân tu l A n ton iu , ca re locu ia în peştera de-a lă tu ri.

D ela m ănăstire , ca le de v re -o 5 m i­nute prin pădure, dai de v ila şi ospătăria

S fetea , făcu tă anul acesta, pe m alul rîu lu i T ism ana, de d-1 G eo rg e S fetea , lib ra r în Bucureşti, cu 10 cam ere b ine m ob ila te , o pop icărie şi cu to t con fortu l, pen tru oaspeţii cari doresc să gu ste va ra ră coa rea şi frum useţa aces to r p oetice locuri.

D e aci în a in te nu mai poţi m e rg e decâ t că lare sau cu p ic ioru l. U rcându -te pe o potecă pe coaste le m untelu i C io c lo ­vina, a jung i, după o anevo ioasă su ire de o o ră şi ju m ă ta te , ia sch itu ! C ioclovina, făcu t, cum spune in scrip ţiu n ea de pe uşa b isericu ţei, de st. N icod in , în tâ iu de lem n, pe u rm ă re fă cu t de p a tră la anul 7223 dela z id irea lum ei (a. 1715 al e re i creştine ). L ân gă b iserică e s im pla locu in ţă a »su p e ­r io ru lu i«, cu uşi g roa se şi so lid e de ste ja r, o odă iţă a paraclis ieru lu i, s in gu ru l personal a! acestu i schit, un şopron cu câ teva vase de lem n pentru cu lesu l p runelor, livad ă de pruni şi a lţ i a rb o r i ro d ito r i, în tre cari şi câ ţ iva castani, cari p roduc în fiecare an castane. Se m ai văd apoi câ teva căp iţe de fân, co s it d in livada sch itu lu i, v re -o tre i postă ţ i d e cucuruz, bună p rev iz iu n e pentru urşi şi m is tre ţ i toam na, şi un p e tec de v iie cu stru gu ri. Căci c lim a în acest p lăcu t lum in iş, adăpostit de toa t9 p ă rţ ile de vân ­tu ri, e m a i du lce d ecâ t jo s în vale.

D in fe rea s tra b ise rice i şi de pe pote- c e le de a lă tu r i se desch ide o frum oasă p r iv e liş te p es te o parte din ţinu tu l dela p oa le ie m u n ţilo r, peste sa te le T ism ana, V âna ta şi G od ineştii. D ar o v ed e re şi m ai în cân tă toa re ai de pe vâ rfu l C ioclovin ei, a tâ t că tră m unţi în sus, câ t şi în jos ,

Augers. 6 August. Ancheta fă­cută asupra accidentului de tren ar fi constatat că podul s’a deformat din cauza greutăţii trenului şi că ast­fel s’a produs deraiarea. S’au mai scos eri trei cadavre, dintre cari două femei şi un copilaş. Se crede că mai sunt şi altele, cari au fost luate de curent, de oarece toate comparti­mentele erau complecte în momentul plecărei trenului din Paris.

Teheran. 6 August. O telegramă oficială spune că trupe turceşti cu ar­tilerie au pătruns pe teritoriul persan şi au distrus un sat, ucigând 18 băr­baţi şi 50 de femei şi copii. Apoi an ocupat lagărul persan evacuat de persani.

B i b l i o g r a f i e .

Manual complet de agricultură raţională, de D r. George Maior, p ro fe so r de agricu ltu ră la şodla superiórá de ia F e - réstrőu şi la Sem inaru l N ifo n M e tro p o liţa i d in Bucurescî. — C artea cuprinde p a tra v o lu m e :

V o i. I Agrologia, séu A g r icu ltu ra genera lă , 34 oóle de tip a r ou 217 fig u r i în text. C arte d idactică aprobată de Ou. M i­n ister de A gr iou ltu ră ai R om ân ie i cu deo i- sia N r . 2078 din 1897. Costă 5 coróne.

V o i. I I . Fitoteehnia, séu cu ltu ra specia lă a p lan te lor, 38 oóle de tip a r oa 202 figu r i în te x t. —

C arte p rem ia tă de A ca d em ia R o m â ­nă cu prem iu l Nastu re l-H eresou fn ses iu ­nea din anul 1889.Costă 8 coróne.

V o i. I I I . Zootechnia, séu Cu ltu ra gen era lă şi specia lă a v ite lo r cornu te , d im ­preună cu lânăria şi lăp tăria , 49 có le d e tipar eu 225 figu r i în tex t. C ostă 8 corone„

V o i. IV . Economia Murală, séu organ isaţiunea şi adm in istrarea m o ş iilo r m ari şi m ic i. C ostă 8 coróne.

M anual de A g r icu ltu ră ra ţiona lă v o i V. Ippologiaséu z o o te ch n ia speo ia lă a ca ilo r de G e o rg e M a ior. P re ţu i 3 cor. plus 30 baul porto .

M anual de A g r icu ltu ră ra ţion a lă v o L V í . cuprindénd cresoerea, îngrăşarea şi u ti­liza rea Moroilor seu Zoo teoh n ia lo r sps- p ia iă de G eo rd e M a io r. P ie ţu l 5 cor. p lu s BO baDÎ po rto .

„Cultura şi îngrijirea grâului“ , de I .F . N egru ţiu . P re ţu l 14 b, (p lus po rto 5 b .

România agricolă, studiu econ om ie dar Dr. G eo rg e M a io r, p ro fesor de a g r icu ltu ră şi fo s t estim ator espert la banca a g r ic o lă . M o t to : „S érao în ţâ ră săracă“ . E m io e s m . P re ţu l 2 cor. plus IO b. p orto .

— R om an u l „ R o b ia B a n u lu i“ de S o f ia N ă d e jd e a apăru t în o nouă edsţie şi se află la t ip o g ra fia şi lib ră r ia A . M ureşianu în p re ţ de 2 L e i p lus 30 bani p o rtó .

P r o p r ie t a r : Dr. Aurel Mureşianu. R ed ac to r respons. in te rim .: Victor Branisc»că tră ju deţu l M eh ed in ţi şi p es te T â rg u - Jiiu lu i, până d ep a rte în a lbastru l ză rii.

Coasta ves tică a C io c lo v in e i es te ab­ruptă , în fo rm a unui cioc, de unde p ro ­babil îşi t r a g e num ele acest m unte. P e cu lm ea lui se văd încă din v a le ru in e le unui vech iu sch itu leţ, făcu t, cura se spune, t o t de sfân tu l N icod in , în tem e ito r iu l roă- n âs tire i T ism ana. P e tim pu l sfân tu lu i, spune legenda , tră ia aci un pustnic, ca re îm pârţia m âncarea sa cu o vu lpe , ce ven ia în f ie ­care z i d in pădure, să-şi p rim ească h rana din m âna p rie tinu lu i său. E in te resan t, cum oam en ii iso la ţi de soc ie ta tea o m e ­nească, în pu stie ta tea în ca re fu g u n eo r i de c ru z im ea oam en ilo r , se îm p rie tin esc m ai de g rab ă cu fia re le să lba tice d ecâ t cu oam en ii. Un sihastru al unui sch it d in va lea La in ic i, la p oa le le Parângu lu i, îm ­b lân zise un urs, ca re văzând cum stăpânu l său îş i aduce în to a te z ile le lem ne uscate d in pădure cu spa te le şi apă din is v o r cu un vas, se dep rin sese a-i fa ce e l s in g u r acest serv ic iu . S f. A n to n iu se z ice că a vea lân gă s in e un porc, p robab il un m is tre ţ, cu ca re se ved e u neori zu g ră v it îm p reu n ă . La conacu l din v a le ne-am m ira t d e un puiu de căp rioa ră să lbatică , care, deşi câ t o m ioară de m are, su ge dela o capră şi, în fiecare d im ineaţă , a lea rgă ca un puitr de curcă în a in tea oam en ilo r de casă ş i m âncă mălaiu d in raân ile lor.

(V a u rm a). M. Străjan.

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 164 —11/07.

| Produsele Fabricei de mărfuri argiloase din CristianA tul din Braşovul-vechiu, Strada lungă Nr- 35, care s ’a deschis din I• •

(ţeyi de piatră şi articole Chamotte) se află de vânzare cu preţuri originale numai în D e p o s i -

M a i u « ■ - ■ - - ......... . ' (2848.. 34—39 j5

Cursul la bursa din Viena.D in 6 A u gu s t n. 1907.

R en ta ung. de aur 4 % ........................ 110 25R e n ta de jo r ó n e ung. 4 % • • • 95.15 Im p r. cât . fe r . ung. în aur 3y ,°/0 • 81 75 Im p i. că ii. fe r . ung . în a rg in t 4°/0 . 91.65 B on u r i ru ra le c roa te -s la von e . . . 96.—im p r. ung. cu p r e m i i ....................... 186.50L o s u r i pen tru reg . T is e i şi S egh ed in . 140 25 R en ta de h ârtie austr» 4 2/10 . . . 96 60R e n ta de a rg in t austr. 4 2/l0 . . . 96.50R en ta de aur austr. 4 % . . . . 11510R en ta de co rőn e austr. 4 % . . . 96 60B on u ri ru ra le u n ga re 3 1/i °/0 . . . 86.65JLoeirT din 1860 14725Â c ţ i i d e -a le B ăn ce i ung. de cred it 180B - A c ţ i î d e -a le B ă n ce i austr. de c red it 750.50 A o ţ i i d e-a ie B ăn ce i austro-ung. . 650.—N a p o l e o n d o r l........................................ 19.13M ărc i im p eria le g e rm a n e . . . 117.4272L o n d o n v is ta . ............................. 240 45P aris v is ta ............................................. 95.57V2N o t e ita l ie n e ........................................ 9570Cursul pieţei Braşov

Din 7 A u g u s t n. 1907.

B a n cn o te rom . Cm p. 18.96 V én d . 19 — .A rg in t rom ân „ 18.80 „ 18.84L ir e tu rcesc ! „ 21.50 „ 21.ÖUS cris . fo n c .A lb in e 6 % 100.— „ 101R u b le R u sesc! „ 2.63 * *<s.i8N a p o leo n d or i. „ 18.94 „ 19 —G a lb en i „ 11.20 „ 11.45M ărc i ge rm a n e „ 117.20 „ 117.31

N r. 12254— 19C7.PUBLICAŢIUNE.Preliminarul pe anul 1908, sta­

bilit de Magistrat despre întratele şiSitele comunei orăşăneşti Brassó se ă depuse spre vedere publică dim­

preună cu toate documentele de pro- baţiune şi cu raportul comissiunei fînanţiare asupra acestui preliminariu — în biroul contabilităţei orăşăneşti dela 10 până la 24 August 1907, adecă termin de 15 zile totdeauna dela 8 —12 oare a. m., adecă în decursul oarelor de serviciu menite pentru comunicarea cu par tidele — în sen­sul §-lui 125 al art. de L. X X II din 1886.

Această publicaţiune se face cu acel adaus, că fiecare contribuabil are dreptul a esamina în decursul acestui restimp preliminarul publicat şi eventuale observări a şi le pre­zenta în scris la subscrisul Magistrat pănă la 24 August 1907.

B r a s s ó , în 31 I u l i e 1 9 0 7 .

29b3, i — i . M a g is tra tu l orăşănesc.De vânzareDin cauza îndepartărei din lo

calitate se află, 2 cai, mobiliar, va­nă de baie ect

Spre informare: Strada Riibai- WeiSS Nr. 17 etagiul I. la oarele y2 12— V2 1 înaintea — amezii.

2936. 7-8.XX**nUXX***KKKUK

Abonamente la„Gazeta Transilvaniei“39 pot face ori şi când pe timp mai îndelungat seu lunare.

- c r n a - e ?se poate cumpără, ieftin şi bun Stofe de Rochii ■ moderne pentru Dame de tot feliul. ........Pelerine de dantela,Voii de’lin,Batiste, Satin,Fânzături de m asă cude masă şi pat. — M ătăsării

Cretone, Flanell, Zephir, Barchent, Oxfort, Stofe de in,

metru, Şervete, Garnituripentru bluse şi rochii. —

Stofe de lână pentru bărbaţi de costumuri întregi.Toate mărunţişurile pentru croitori. 294i[i-io].în salonul de mărfuri Parthie şi Resturi

Strada Neagră Nr. 35T T T X -X ’C T S E E S C H N E E .

x

3 *xa

XX

nX

n

Xn

XX

a

nX

X K x x x x x x x x x x x x x n x x x x x

nXCruce séu stea duplă electro - magnetică,

P a t e n t 2sTx. 8 6 9 6 7 .

Nu a crucea lui Voita.Vindecă şi învioresăDeosebită atenţiune e a acest aparat vindecă boa-

Nu e mijloc secret, pe lângă garanţie.se da împrejurării, că le vechi de 20 ani.

Aparatul acesta vindecă şi foloseşte contra: durerilor de cap şi dinţi, migrene, ne­ural gie, impedecarea cimlaţitinei sângelui, anemie, ameţeli, ţiuituri de ureche, bătaie de ini> mă, sgârciuri ăe inimă, asmâ, au$ul greu, sgârciuri de stomao, lipsa poftei de mâncare, re- ceală la mâni şi la pioióre, reumă, podagră, Ischias, udul iu pat, influenţa, insdmnis, epilepsia, circulaţia neregulată a sângelui şi multor altor bólé, cari la tractare normală a medicu­lui se vindecă pr:n electricitate. — In cancelaria mea se afid atestate incurse din tóté păr­ţile lumii, cari preţuesc cu mulţdmire tmenţiunea mea qi ori-cine pótc examina aceste atestate Acel pacient, care în decurs de 45 dile nu se va vindeca, i*se retrimite banii. Unde ori­ce încercare s'a constatat zădarnică, rog a proba aparatul meu.

Atrag atenţiunea P. T. public asupra faptului, că aparatul meu nu e permis s Sse confunde cu aparatul „ Voltau, de óre-ce „dosul- Volta'1, atât în G-crmauia cât şi în Anstro- Ungaris a fost oficios oprit, fiind nefolositor, pe când aparatul meu e în genere cunoscut apreciat şi cercetat. Deja ieftinătatea crucei male eleclro-magnetice o recomandă îndeosebi

Preţul aparatului mare e 8 cor. Preţui aparatului mic e 6folosibil la morburi, cari nu sunt folosibil la copii şi femei de

mai vechi de 15 ani. constituţie forte slabă.

Expediţie din centru şi locul de véntjare pentru ţâră si streinătate etc.MÜLLER ALBERT, Budapesta, v colţul .truda Kálmán.

car.

34,X M M X M Ä X M. X X X X X Ä X X X X X

XX

X

X

XIXX X ' X

X X

X X

Primul atelier românesc de spălat şi călcat in Braşov. — = A V I Z !

Subscrisa am onoare a aduce la cunoştinţa On. public din ]oc şi streinătate, că în atelierul meu de spălat şi călcat,se spală tot felul de haine de varăpentru Dame, Bărbaţi şi Copii cât de fine, precum şi rufărie, gulere, manjete şi altele, asemenea şi trusouri pentru mirese cu

P r e ţ u r i foarte ieftine.Rog deci pe On. public a mă cerceta cât mai mult, spre

a se convinge de acurateţa şi preţurile reduse, ee le fac.Ou distinsă stimă

V ă d u v a M a r i a C a c â z ,Strada Măcelarilor Nr. 3.

n rn r ? n r s v r s

Pt e

II f i l i i

iiPt e

■Uflm

Picături pentru uşurarea vânturilor şi cârceilorBibergeiltropfen

Un medicament de casă probat încă din anul 1844, care escitează pofta de mâncare şi promovează mistuirea.

Preţul unei sticle 1 cor.Se trimite numai 2 sticle cu rambursa de 2 coroane 50 bani.

O o m a jg .<3lg a, s e a d r e s a :J U L I U S B I T T N E R S Apotheke in Gloggnitz

IIÜÖ1I i iirana11iUrfl

miyril

(2775,16-25.) Niederoesterreicli.

A. MureşianuBraşov, Tergnl Inului Wr. 30.Acest stabiliment este provéíjut eu cele mai bune mijlóce tehnice şi fiind biue asortat cu tot felul de caractere de litere din cele mai moderne este pus în posiţiune de a puté esecuta orí-C8 comande cu promptitudine şi acurateţa, precum:

REGISTRE şi IMPRIMATEIMPRIMATE ARTISTICEÎN ADU, ABCUNT Şl COLORI.

C A R Ţ l d e s c i o ţ ă ,LITERATURĂ ŞI DIDACTICEFOI PERIODICE.

pentru tóté spec iile de serviciu ri.

Com ptun , Adrese , Circulare, Scrisori.

(Pouvzvte, in Iotă măzitma-

INDUSTRIALE , de H OTELUR I şi RESTAURANTE.

BILETE DE VISXTidiferite formate.

PROGRAME~ELEGAÎTTE.

™ i 1)loB )?Al 1c E f 8TÎ | PREÎDRi-COREHŢE ŞI DIVERSE A M I Ţ l I l i . I BILETE DE INMORMENTARI.Comandele eventuale se primesc în biuronl tipografiei, Braşov Târgul Inului îfr. 30, în eta­giul, înderept în curte. — Preţurile moderate. — Comandele din afară rugăm a le adresa la

Tipografia A UUREŞIAHU, Braşov. p

W in

Tipografia A . Mureşianu, Braşov.