Anul X X V L

P O N A M E N T U L

Pen t ru m o n a r h i c .

Pe an 18 cer. 3- : 9 cor. 4 4-SO fi;..

P.-.-nms s t ra i î i fc t i

Pc un an 24 coro^n-' u an 32 cor. V* ^ .

coroane.

B l a j , Sâmbătă 2 1 Ianuarie - M I 1 7 .

Ì N S E R T 1 U N I .

U n ştr garmoncî; odată 14 fii., a dens* oară 12 fii., a trefe

cară ÎO fii.

To.' ce pwvef ic se adreseze k ; Rs*

f ac ţ iunea fi aâmsn-u ?!?aţiusiea , U a i r o i "

•o tìlsj.

r o a i e b - . - A p e r s i M a r t a , j o i a ş i S â m b ă t a .

Adresa lui Wilson cătră senat în chestia păcii.

Ambasadorul american din Viena a dat publicităţii programul ce cu­prinde principiile lui Wiison pentru îsteheierca unei păci durabile, espuse Înaintea senatului american.

— In 18 Decemvrie «nul trecut, am înaintat câtrâ statele beligerante o notă de acelaş cuprins, în care le rugam, In numele umanităţii şi a sta­telor neutrale, să-şi precisese condiţiile pe lângă cari sunt aplicate la pace.

Puterile centrale au răspuns prin nota, în cari declară, că sunt gata sâ se întrunească cu adversarii ia con­ferinţa pentru a discuta asupra con­diţiilor de pace.

Puterile ententei au precizat, în răspunsul dat, scopurile urmărite de ei, prin ce am ajuns mai aproape de dis­cuţia definitivă a pâcii. Pacea se poate încheia numai cu consensul tuturor statelor, pentru evitarea deslânţuirii unei catastrofe asemenea celei de acum. De aceea — a continuat Wilson — guvernul şi poporul american să-şi deie tot concursul pentru realizarea acelor principii, cari formează structura sta­talul american.

— Poporul nostru, dacă să ono­rează, no va absta sâ conlucre cu cele-alalte state la croirea drumului de libertate a omenimii. Naţiunea noastră îşi va alătura gravitatea şi puterea la gravitatea şi puterea altor naţiuni ca s i asigure pacea şi dreptatea tn lumea Întreagă, Pasul acesta nu se poate trăgând timp îndelungat.

Guvernul nostru se compună acele condiţii de pace, după cari poporul american e Îndreptăţit să-şi deie con­cursul solemn şi iormal In liga de pace.

Principiile păcii trebuie să rîe de acari încât să se unească cu ideile politice, formulate în America, pecari poporul american şi-le-a însuşit si le

respectă. Pacea durabilă se poate în­cheia numai fără de învingeri. învin­gerile conduc ia astfel d e pace, care e impusă învinsului. O astfel d e pace e u m i l i r e , dorinţă de răsbunare, e a provoacă amărăciuni şi răsviătiri, pe cari nu se poate clădi pace statornică, ci numai fugară. Numai aceea pace e statornica, care se basează pe ega­litate şi conlucrare comună. D e a c e e a , la desbaterea păcii, trebuiesc luate ui considerare aspiraţiile juste ale naţiu­nilor, escluzând orice deosebire fntre popoarele mari şi cele mici.

Nici o pace, care nu ar fi bazată pe deplina egalitate a naţiunilor nu poate fi statornică si nici nu e vred-nică. Irebuie asigurată desvoltarea etnografică si socială la toate popoa­rele, cari până acum au stat sub stă­pânirea astorfel ăe guverne, cari au profesat principii contrare cu credinţa fi aspiraţiile popoarelor de sub stăpâ­nirea lor.

întreagă forţa spirituală a popoa­relor se va îndrepta în contra acelei păci, cari n'ar cuprinde aceste prin­cipii fundamentale. Lumea numai atunci va fi paşnica, cftnd vieaţa ei

j se va clădi pe baze solide, şi astfel de baze nu pot fi unde lipseşte liniştea sufletească, dreptatea, liber­tatea şt simţul de justiţie.

— Eu poate sunt singurul om, care din o poziţie Înaltă, răspunzătoare, pot sâ vorbesc liber, fără se tăinuesc ceva.

Sunt convins, că vorbele mele au fost aşteptate de poporul american.

Prezidentul Wilson la încheierea discursului face următoarele propuneri:

Popoarele se primească pe deplin principiul prezidentului Monroe, în în­ţelesul căruia nici un popor să nu-si întind1 guvernarea asupra altui popor sau naţiuni, şi că toate popoarele, atât celea mici cât si celea maii, se aibă libertate deplină în stabilirea modului de guvernare şi a desvoitării indivi­duale.

în viitor popoarele să nu încheie acorduri, cari le împing în emulări pentru supremaţie.

Numai astfel de guverne să fie, cari se bucura de aprobarea celor cârmuiţi.

Libertatea mărilor, după cum ea a fost propuse dc reprezentanţii popo­rului din Statele- Unite în diferite con­ferente internaţionale.

Reducerea înarmărilor în aşa număr ca ele se servească escluziv ca. mijloace centru susţinerea ordinii pu­blice, iar nu de atacuri.

A c e s t e a srsnt ideile îndrumătoare ale Americei. Pentru alte idei, prin­cipii, nu ne dăm concursul, decât pe?itru acestea, cari sunt ideile fi principiile bărbaţilor fi femeilor mature, cari sunt proprietăţile tuturor popoarelor moderne şi a popoarelor culte. Acestea sunt ideile, principiile fundamentale aU omenirii, ele trebuiesc îndeplinite.

D e c l a r a ţ i i l e fn j u r a i p ă c i i au a j u n s l a uit p n n e t m o r t . — Discuţi i le încinse în t re răsboinic i pen t ru aflarea unei modal i tă ţ i de ap lana re paşnică a d ive rg ia -ţe lor , se par , că nu au nic i o şanză d e

i reuşi tă . E le au ajuns la un punc t m o r i .

Un alt moment , din ca r e se e v i d e a -ţiazâ insuccesu l diplomaţiei ententei , e nota T u r c i e i -adresată guvernu lu i amer i can .

Guvernu l o toman în ră spunsu l aces t a ref lectează la condiţ i i le de pace a le en-

tentei şi constată , eă T u r c i a încă a fost cons t r ânsă la răsboiu do aşi a p ă r a inte­r e s e l e : F r a n ţ a v r ea să c u c e r e a s c ă Siria, Rusia Constant inopolu! , s t r âmtor i l e dela mare , şi o pa r t e însemnată din Asia mică, I ia r Anglia Mezopotania .

După pr incipiul dc naţionali tăţ i le , :

invoca t J e entenţă ca s ingurul mij loc :

pen t ru c u r m a r e a răsboiului , Anglia nu poa te anexa Egiptul a cărui locui tor i sunt • s t ră in i de Anglia, tot a semenea şi cei dc ' pe insula Ciprus, nici Italia nu poate în- '• c o r p o r a Tr ipol isul , nici Rus ia Constanţ i - i nopo lu l şi Marea de Marmoră , locui te în j major i ta te de muzu'lmani. P lanur i le aces tea sunt v io lăr i g r ave a pr incipiului de na- ' t o n a l i t ă ţ i .

Nota se înshe ie cu dec la ra rea , că pu te r i l e centra le , cu î nc rede re în cauza lo r jus tă , v o r cont inua răsboiul până ce v o r as igura l iber ta tea şi l ibera dezvol ta re a popoa re lo r .

Senatul £ittteris»a a aprobat p r i n c i p i i l e lui W i l s o n . „Kölnische . Ze i tung" publ ică din Wash ing ton : Sena tu l a pr imit moţ iunea pr in ca re ap roabă ideile de p a c e ale lui Wilson şi ii ofere spri j inul efectiv în nizuinţa de a şti condiţ i i le de p a c e ale bel igeranţ i lor . Vot izarea a d e c u r s ; după par t ide . Dint re republ ican i încă au l vo ta t pen t ru rezo lu ţ iunea aminti tă zece ; p e r s o a n e . Ceialal ţ i în spec ia l de aceea nu i au pr imit rezoluţia de adevăra tă , fiindcă ! văd îti nota lui Wilson germanofi l ism şi ' un pe r i co l pen t ru pr incipi i le lui Monroe .

Scara scumpetei. Pecetea scumpetei, făcută de cei

ce poartă destinul »totului* nostru, dela cap până la ultimul cui de pe călcâie, Începe să se pronunţe în creţele dese, în­cordate de pe frunte. Fiecare trăsătură

frontală e o memorizare adâncă a eşitelor şi fiecare coroană işi are ră­bojul pe fruntea ce inciinâ sub povosra eşitelor. Asta-i mai mult exprimarea externa a gândurilor trudite cu lupta pentru învingerea generală şi decisivă a preţurilor exorbitante. Vor fi' în­zeci: mai multe creţele, ce brăzdează creerii, încât cred, că biata ştiinţă a b i a va mai putea afla un colţ, unde să se aşeze, dacă nu se va s i m ţ i ofensată de creţele scobite în minte de papuci, pantaloni, paltoane, pardssie, pălării, porci, găini, vaci, tapte, unt. unsoare, grâu ş. a. vŞi dacă ca ae va singhisi de prezenţa prea deasă & acestor aderenţi a eternului neîmbrăcat trup şi a nesăţiosului stomah, ea ne va părăsi, şi în creerul nostru va ră­mânea lăcaşul tălpilor de papuci, a laptelui, porcului, găinilor, ouclor ş. a. Vor fi şi cazuri de acelea, câad din o preocupare prea intenzivă şi înde­lungată cu postulatele corpului şi sto-mahului, ştiinţa să se fi depărtat, luând acestea locul creţelor ei. Acesta-i omul răsboiului.

Dar ce le pasă celor ce poartă soarta trupului şi stomahului nostru, că avem înmagazinat în minte fasole, curechiu sau altele, numai să plătim articlii lor cu preţurile cele mai con­venabile pentru ei.

— Banii acum nu au valoare. Poţi sere cât vrei, oamenii dau tare bu­curos. — Sunt cuvinte ce le rostesc vân­zătorii speculanţi în toate dughenele şi haleie de vânzare, fiindcă cumpără­torii câştigă bani foarte uşor, pe lapte,

ouă ş. a., a ş a , câ o cârpă, care mai ; înainte e:ra cu 40 fii., acum o pot ; vinde cu 4—5 coroane, o păreche de I tălpi cu 36 cor. şi altele, pe cari dacă ; le-aş amintit sş înşira multe date, de i cari creţele de pe frunte încep se ! undulezc. | Vânzătorii hiene ştiu ¿4 învoace i publicului cumpărător orice motive, ; după cari ei cred, că sunt îndreptăţiţi : să ridice cât de sus preţurile. S'au | dat, ia timpul său, ordine pentru a-le

mai înfrâna pofta de câştig, statorin-du-se, pentru unii articlii, preţuri ma-

; ximstle, dar au căutat şi aci uşiţă de scanare, fiindcă ei sunt caracterele cele

; mai infame, ce se subtrag de sub orice : îndatorire. In răsboiu şi năcazuri se

arată adevăraţii prietini, cari îţi întind mâna de ajutor, chiar şi cu risicul

: vieţii lor. Voi, speculanţii zilelor noastre,

' încă ne-aţi oferit serviciile in lipsurile , noastre, dar nu aţi contat, că sumele

incassate pentru lucrul vostru trec peste orice simţi de echitate şi mai

! ale9 de ruşine. i Noi mai avem puţină judecată, | nu suntem absorbiţi cu totul de nevoile j vremii, — voi nu aveţi. Mintea voastră | e în bani. De aceea noi ne rugăm, ; să vină pacea Domnului pe pământ..., i iar voi să se continue răsboiul, căci | în el vă vedeţi fericirea. Credeţi voi, j că averile câştigate în feliul vostru nu

sunt atentate contra deaproapelui? Noi partida ce e silită să steie din distanţă dc vorbă cu beligeranţii, cari asaltează punga noastră cu preţurile

F O I Ţ A . I a r n a . j

Urzeşte iarna fire albe, j Şi le 'nvârteşte 'n alor joc, \ Şi apoi coboară dela munte, \ Cu blană albă şi cojoc. \

i Cad stele albe argintate, j Din ceriul plumbuit de nori, \ Livezile, cât vezi cu ochi, Sunt toate numai albe flori. Păraiele eu apă lină, Ca 'n farmece s'au închegat, Şi tot sleieşte, unde atinge, Cu mâna Crivăţ împărat.

A stelelor împărăţie, Cu palidele lor lumini, Pe-a ceriurilor largi poene. Sunt ca metalice gradine.

Şi luna ca un lac de aur, Se oglindează printre brazi, Şi pe zăpada înghsţată, îşi varsă scumpul ei topa*.

Coboară iarna dela munte, Ou blană albă de hermin,

Şi 'n urma ei atâtea lipse, Ţmându-se de mână vin.

Şi din palatu-i de cristale, Stăpănă-i peste văi şi lunci, Ce aspră e a ei domnie, Ce grele sunt a ei porunci....'

Elena din Ardeal.

O l g a . ! (Continuare şi fine.) j

v i . ;

Dumineca viitoare se iăcn ospăţul Mă-rionrei. Cornel reni cu părinţii ţi reni si cumnatul Olgâi şi o mulţime de neamuri de ! ai miri lor . La biserică Gomei se duse de ! braţ cu Olgs, la spatele nunilor. După cu­nunie, cumnatul Olgăi, trecând pe lângă ea Si şopti eeva la ureche de o făcu să rotească.

— Ce ţi-a spus? — întrebă Cornel. — Că acum vine rândul mea, c i m i

va mări ta el în vara as ta! Vezi Cornel — ai putea să-mi aduci peţitorul p romis . . . s i am de unde a l e g e . . . răspunse Olga zimbind.

— Să ştii Olgă, că ţi-1 aduc — replieă din nou Cornel t remurând In tot t rupul . — In douăzeci şi patru d e ceasuri va fi a i c i !

Se puse masa şi veniră la rând toastele. Lumea ar fi vrut sâ-1 audă şi pe Cornel, dur el a spus verde:

— Am zis odată, t â nu mă pricep la toaste! Să ştiţi că . . . n'am minţi t!

După ridicarea mesei bătrânii se re -t rasere în chiliile vecine ia poveşti şi la pahare, iar tinerii începură jocul. Cornel juca mereu cu toate fetele şi en mireasa. Luă şi pe Olga la joc, dar abia făcură câţi-va paşi, Olga se opri.

— Vină Cornel, mai bine să şedeml Se aşezară pe scaune într 'un colţ al

salei. Olga li înt inse evantalial . — Fă-mi vânt, Cornel! Cornel se supase. — Acum ori nici odată! — Îşi zi te

acum a nn ştiu câte-oară — şi vru să în­ceapă vorba. Dar — a nu ştiu câte-oară — îl părăsi din nou curajul.

— Să ştii Cornel, că mi-e năcaz pe t ine! — zise din nou Olga.

— De ce? — De ee n'ai vrut să vorbeşti? Aşa aş

fi vrut să te a n d ! . . . — Mă mir Olgă că niei ta nu-mi crezi!

N'am spus eu oare, eă nu port toaste In buKunar? Dacă nu c rez i . . . c â n t ă . . .

urcate aproape pe ultimul fustei din scara scumpetei, — vom şti sâ na bucurăm de pace.

P r e s a i e i u f i e z ă d e s p r e p r i n c i ­p i i l e l a i W î i a o î î . P r e s a engleză în g e ­neral a pr imit cu multă rezervă bazele pe cari Wilson şi senatul amer ican v reau să restabilească pacea solidă şi consol idară . Ententa vede diyerginţă între ideile ei de pace şi ale Statclor-Unite .

Dăm câteva spec imene din ca r i a p a r e echoul ce 1-a p roJus mişcarea pacifistă din America. „Daily Chronic le" sc r i e : Ame­rica pret inde dela noi să abzieem de mij­loacele de apărare . Oaie pu t ene -a r da America ajutorul de lipsă la un eventua l atao al Germanie i? Anglia, dacă s'ar lipsi de flotelă, ar plăti scump ajutul utopic a l Americei .

„T imes" : Dacă se va pr imi p ropu­nerea lui Wilson, obligaţiunile pu te r i lo r centrale vor fî cons idera te şi uzate ca o bucată de hârt ie, care se poate r u p e or i ­când. Cu pr imirea aces to r p ro iec te am mână deadreptul apa pe moara inimicului. Nu se poate aproba gândul , că pacea s a r putea încheia fără învingere , fiindcă păcii reale îi s tă mil i tar ismul p rus i ac înaintea

acele i păci c a r e e dori tă de ententa, ame­r icani şi p robabi l de toate s ta te le neut ra le . Mil i tar ismul p rus i ac nu se poa te de lă turâ decât p r in înfrângeri to ta le îa răsboiu , de a c e e a en ten ta nu accep tă astfel de p r o ­puner i de pace , ca r i nu se basează pe în­v ingere . Cu celea la l te idei a lui Wilson şi noi simţim la fel, şi noi suntem de pă re rea , că naţ iuni le mar i şi mici să se bucure de drep tu r i egale . Ne împăr tăş im de coacep tu l , că guve rne le nu au drep t să supună po ­p o a r e l e fără învoi rea lo r a l tor domni tor i sau puter i .

Pent ru pr inoipiul aces ta fundamental se luptă al iaţ i i în chest i i le Polonie i , Ba l ­cani lor şi Elsa ţ ia -Lorenei . în ţe legem do­rinţele lui WTiIsoa de-a d e c l a r ă l i b e r t a t t a măr i l o r şi a r educe mil i tar ismul , c l e i e le sunt u rmăr i logice pen t ru o pace s t a to r ­nică, d a r înainte de res tabi l i rea unei astfel de păci , nu se poate ca ententa să se r e ­formeze după pr incipiul lui Monroe şi se de l ă tu r e al ianţele fiindcă toa te aces tea sunt favorizarea norocu lu i pen t ru ace le popoa re , car i cons ideră a l ianţe le de p e ­tece de hâr t ie .

In genera l p resa eng leză convine în punc tu l acela , că pace s ta to rn ică nu se poa te încheia fără învinger i decis ive .

Ce v a f a c e I t a l i a d a c ă r&sboinl s e v a c o n t i n u a ş i Ia p r i m ă v a r ă ? „Ber l ine r Tageb la t t " publ ică vo rb i r ea r o ­stită de Nevi l le Chamber la in , şeful pa r t i ­dului naţ ional din Roma, ca re a spus u r ­mătoare le cu pr iv i re la con t inuarea răz­boiului :

— Acţiuni le noas t re din vi i tor v o r depinde dela învinger i le din p r imăva ra aceas ta , sau dela aceea , că vom cont inuă răsbo iu l şi în a pa t ra iarnă. Legea de se r ­viciu a pus la dispoziţ ia a rma te i pe toţ-bărbaţ i i apţi . Acum se ce r mai mulţi oa ­meni pen t ru băi ei fabrici le de muniţi i . Ţ a r a t r ebu ie să în ţe leagă , că g u v e r n u l îşi

1 înţelege pe deplin obligativitatea şi va luă ! măsurile de lipsă pentru câştigarea răs-j boiului, constrângând întreagă naţiunea la i serviciul de arme îa eazul când armata ' voluntară nu va fi Îndeajuns.

Viforul şi zefirul. Eu am putere mare şi când ea

se pune îa mişcare talazurile mărit s e ridică tn văltori ce străbat prin nouri, nisipul de pe întinsul Zaharei se adună tn columni de înălţimi uriaşe, copaci cu trecut de secoli sunt smulşi din pământ, suciţi în formă de sfleder, forţa mea alintă, ca şi pe o păpuşă, năile ce plutesc pe oceane, oamenii

; înspăimântaţi se adună în case şi pu­terea mea, ce nu cunoaşte rezistinţă — se povesteşte-* generaţiilor viitoare.

Lumea întreagă tresare când mă mişc eu.

— Tu ce putere ai, nu vreai să 1 ai tăria şi majestatea mea?

Zefirul nu răspunde. O adiere lină ca de un evantaliu divin, se mişcă pe

\ sub luciul ceriului. întreagă natura, : păduri, câmpii, râuri, mări, animale, j încep să se mişte. Pomii îmbracă ' haina verde de sărbătoare, se împo­

dobesc cu flori. Zările sunt percurse ; de sborul fluturilor, paserilor, ce în ; haine noui, subţiri au eşit se bineven-• teze solul puterii reînvietoare. Oamenii

părăsesc locaşurile, în cari s'au ascuns faţă de urgia viforului, uită distrugerile

I şi mizeriile rămase pe arma lut şi lângă j primele fructe aduse înaintea altarului, | se închină Dumnezeului păcii.

— Voi şi c&Nta — zise acum Olga rizind — şi — în clipa următoare îşi înfundă mâna tn buenaarul lui.

Cornel în-Temeni. Olga scoase din bu­zunar o cutiuţă — şl — efit ai clipi din ochi — o desfăcu. Erau inelele, tari Cornel le purta tot cu sine, ea du cumva să i-le găsenseă părinţii. Încremeni şi Oiga.

Ah, Cornel — tu eşti pe cale sâ logo­deşt i . . . ş i . . . mie nu mi-ai spus n imica . . . Cu cine?

— Nu-s a mele! — bolborosi Cornel. — Dar a cu i? — Ale unui prietin, care logodeşte tn

curând... M'a rugat să i-le scot dela postă. — Ce inele frumoase, zise acum Oiga

mai liniştita — şi îşi trase inelul <ei mai mic pa deget, rizind. |

In clipa următoare, celalalt ine! era îa i degetul lui Cornel. Apoi, — o str inse pu­ternic de mână.

— Să ştii Olgă, că inelul aceia nu va mai ieşi din degetul tău!

Olgi se silei sfi-şi scoată inelul, Cornel o prinse de amândruo manile.

— Vn-ai O g ă — z i i e Inţfârş :t Cjrnel cu glas înfundat — sâ mă vezi nebun, um­blând pe dealuri?

— Nu, Cornel — răspunse acum O^ga agitată — nu. . . n u l mai scot!

Cornel o lăsă de mâni, iar Olga 11 netezi po frunte. In ochi ei mari , negri, isvoriră doua lacr imi . . . Le şterse Cornel cu basmaua.

— Cât eşti de uituc — reluă tnsfârşit Olga zimbind. — Ai uitat e i irebue mai întâi să-mi „declari amor1'' şi apoi . . . s i mă peţeşti dela pă r in ţ i . . .

— Ei, lasă-mă în pac»! Tu ştii că ea nu mă pricep la dcas ' e a . . . Lasă-mi să gust în paco fericirea care o sş tept de uu au de z i l e . . .

Se sculă apoi şi o prinse de braţe, — Vii Olgi , s i t reeem în chilie la

bă t rân i? — Viu Corne' , unde vreai, — zise

O'ga agăţânduse ' de braţul lu>. Trecură In chilia bătrânilor. La Intrarea

lor ctunn.'itnl Olgăi strigă din toate puter i le : — Trăiască! Veniţi şi beţi un pahar

de v in ! Cornel se opri în mijlocul chiliei. îşi

ridică fruntea în sus şi rosti cu glas plin de mândrie:

— Peimiteţ i mi să vă prezint pe lo­godnica mea!

Toţi ii priviră miraţi şi văaură In ma­nila lor inelele de logodnă.

— Ce să fi făcut? — zisa Olga. — Cornel era să înebuneasr i . Apoi, de cât «i

i se întâmple una ea a s t a . . . mai bine n t - a a ' logodit! i Urmă o scenă nespus de duioasă. Mama

lui Cornel isbneni în lacrimi ş i . . . cuprinse I pe Olga tn braţe . O sărută pe fruste, pe ; ochi, pe gură, fără să poată zice un singur i cuvânt. Mama Olgăi îmbrăţişa pa Cornel, j iar părintele Ierenim pe fii torul seu soeru. ! Ia r cumnatul Olgăi t n r n i vin tn păaară . | Că «ieea: j — Na-i b in târgul fără ndâlmaş!

Olga mai privi odată luag pa Cornel, ! apoi — îmi Întoarse privirile câtrâ cnmnatu-geo. 1 Parc 'ar fi vrut să-i zici: ; — II vezi? Nu tu mi-Pai a d u s . . . E a j mi-i'am câşt igat . . . N n n a i din puterea mea . . . ! numai cu . . . dragostea mea!

I Septtmiu Popa.

Mendactm memorm e$$e oportet.. Mincinosul t rebue să aibă memorie bun i .

Q u i n t i l i a n IV. 2, 91.

Mundui vuit decipi; (ergo deeipiatur). Lumea vrea să fie înşelată; (fie deci Înşelată).

Seb. F r a n c k , Paradoxa Nr. 326.

M A R I A N : »Dtctionar de cltat««.

U N I R E A Nr. 4.

Pace, bucurie şi fericire sunt ră­spunsul zefirului, ce ascultă cu sfială faptele, prin care viforul îşi caracteriza puterea.

Schimbul diplomatic, perândat Intre beligeranţi tn vederea păcii, aduce cu dialogul plin de emfază dintre vifor şi zefir.

Sunt trei ani, aproape Încheiaţi, de când Înaintea ochilor noştri sufle­teşti se joaoă filmul celei mai groaz­nice distrugeri a tot ce are omenirea mat de valoare. Vase de răsboiu de o construcţie monstruoase, fabricate cu sume enorme s'au luat la luptă cu adversarele lor, şi multe dintre ele zac pe fundul mării dela Skagerrak, Oce-anul-Atlantic ş. a. Munţi cu păduri de veacuri, dealuri s'au prăbuşit sub loviturile puterii iscodite de mintea omenească, şi râurile, făcând spume de groază, şi-au schimbat cursul, dând loc stratagemei.

In decursul celor trei ani au luat parte la răsboiu multe state, cari erau In espectativâ armată. Ravagiile, ce sunt produsul viforului purtat de răs­boiu, şi-au luat partea ce le compete şi din aceste ţâri, cari credeau că puterea lor prin participarea la răsboiu nu se va eşua In timp scurt.

Planurile duşmanilor, cari pentru purtarea viforului au recurs la toate mijloacele, s'au prăbuşit de forţa pu­terilor centrale, ce a dovedit superio­ritate tn tehnica răsboiului modern, şi când balansa răsboiului Înclină mai mult spre armele lor, ele lansează, In numele umanităţii, note, din cari tran­spira intenţiile lor sincere de-a curma viiorul, a cărui suflu a produs atâta groază şi tremur tn toate statele eu­ropene.

Pacea o ofere, căci continuarea răsboiului e zadarnică pentru inamic. Ele vreau din nou se planeze peste sămânţiile pământului zefirul paşnic, fericit, să se ivească zorile primăverei cu armonia buneilnţelegeri. Pacea, cu toate binefacerile ei, după care oftează lumea Întreagă, oare va fi bineventatâ tn curând, sau va Întârzia până când lumea, prin suferinţele ce le îndură, va învăţa să-i preţuiască pe deplin prezenţa.

N e t a Chine i e ă t r ă W i l s o n . — 5 ,Agence Ha v a s " p r imeş te din P e k i n g ur ­m ă t o a r e a ş t i r e : China încă a adresa t lui Wi lson no tă în chest ia păcii . Fa ţ ă de no ta pres identu lu i amer ican , care u r m ă r e ş t e în­che ie rea răsboiului , — China se espr imă cu mul tă s impat ie şi se ofere pe vi i tor să c o n l u c r e cu toate mi j loacele pen t ru de­pl ina îndrep tă ţ i r e între p o p o a r ă şi de lă -t u r a r e a bru ta l i tă ţ i lor şi a nedreptă ţ i lor .

R ă s p u n s u l g u v e r n u l u i fonljjftr I a n o t a eiiten&ei. Guvernu l bu lgar a in-

; manua t ententei , p r in s ta te le neut ra le , r ă s -] punsul re fe r i to r la nota de pace a pu te -! r i lor ententei , ca re a fost dat în u rma i ofer tului de pace a pu te r i lo r cent ra le . In i r ă spunsu l său guve rnu l consta tă , că sta-; t e le i aamice vreau să împar tă Bulgar ia , 1 aşa, că cu conşt i inţa liniştită lasă ca t r i ­

buna lu l is toriei să dec idă c ine a p rovoca t ; răsboiul . Duşmani i noş t r i sunt r ă spunză to r i I de noui le vă r să r i de sânge. Conşti i de

drep ta tea cauzei noas t re , Bulgar ia împre ­ună cu aliaţii e cons t r ânsă să cont inue răsboiu l până ia sos i rea păcii ca re va as i ­g u r ă desvol ta rea l iberă a s ta te lor noas t r e şi va oferi posibil i tate la toate ţevile eu­ropene , ca ele, r e spec tându-ş i împrumuta t dreptur i le , se înainteze în s ta rea cul tura lă .

S t ü r m e r î n f r u n t e a , tu iuîa ierului d o e x t e r n e . — Ziare le i tal iene .sunt in­formate , că ţarul a concrezut , pe t imp inter imal , afaceri le minis terului de ex te rne r u s fostului ministru prezident , S türmer . Şt irea aceas ta a p r o d u s mar i sensaţi i în p r e s a entente i , fiindcă S t ü r m e r a fost ne ­cesi tat la t impul său, să-şi deie dimisia din guve rn , fiind acuzat , că umblă să p r e ­p a r e pace separa tă intre German ia şi Rusia . Motivele , pent ru ca r i portofoliul minis te­ru lu i de ex te rne a fost oferit lui S türmer , încă nu sunt cunoscu te Probabi l , că in­tr igi le şi sch imbăr i le în guvern l-au scos pe S t ü r m e r din nou la. suprafaţă . Aceas ta denumi re alui S t ü r m e r însamnă la tot cazul, că ţa ru l ii aproabfi p r o g r a m u l pacifist.

Răsboiul european. Trupele de sub comanda lui

Mackensen au evacuat ţermurul nordic dela râul Sfântul George şi l-au pre­dat. La armata arhiducelui Leopold luptele decurg favorabil. La cursul in­ferior al Putnci am respins eşirile Ruşilor.

| Pe frontul apusean luptele, în j urma ninsorilor şi a gerului, au rămas ' în stadiul de mai înainte. S 'au dat mai

ales, lupte între aeroplane, în cari inamicul a pierdut şase. Pe celelalte fronturi situaţia e neschimbată.

Floarea Lotus dela Oradea.

de D r . Al . B o r z a .

Când n o r o c u l bun or i soa r t ea r ea vă duce la Oradea mare , - dacă aveţi c â tdepu ţ i a i n t e r e s pen t ru frumseţi le natur i i , —- să nu încunjura ţ i c o m o a r a adevăra tă a aces tor locur i : minuna ta floare Lotus .

La depă r t a re de 1;., o ră dela Oradea Curge pă răuaşa l Peţea , cu apă pu ru rea ca ldâ )

i svorând din te rmele Băi lor episcopeşt i . Dela satul Să rmâ i in până la m o a r a Ron-tăului şi pe la f rumoasele scalzi de-o raza pu te re v indecă toare , pă răuaşu l aces ta se lă ţeş te ca o bal tă şi poar tă de p r imăva ra pană l a i a rnă o podoabă elegantă şi r a r ă . Suut frunze mari , ro tunde , ce p lu tesc dea­sup ra ape lo r calde, abur i toare , i a r pr in t re ele admirabi le fiori de un nufăr, numit în graiul poporului de aci drefe, i a r în ştiinţă Nymphaea Lotus .

Din depă r t a r e îţi bate la ochi covoru l aces ta neobişnui t de frunze sc l ip ic ioase p r e să r a t cu flori J e măr imea şi frumseţa roze lor , iar deaproape rămâi In t r ' adevăr su rp r ins de planta aceas ta ne mai văzută pe plaiur i le noas t re . F runză lângă frunză se inşirue pe oglinda apei a t ingându-se cu margeni le f rumos incs estate, ca o dantelă. P r in t r e frunzele aces tea ro tunde , mari cât o pă lă r ie , se înalţă d rep t în sus florile îu dupăi>miezi închise ale lotusului nos t ru , ca un gâ t de lebedă or i ca un sfeşnic e legant . Dimineaţa îşi desvoal tă apoi dep­lina ei pompă lotosul dela Rontău şi Săr -mătin. îşi deschide pot i rul dinafară roş ie t ic şi coro la albă, cu numeroase pe ta le înguste, răspândind un mi ros du lce , pă t runzător .

Vagabonzi i în t rar ipaţ i ai văzduhului se simt în mod irezistibil a t raş i de fa r ­mece le aces to r mirezme. Flutur i , muscul i ţe se îmbulzesc la florile pr imi toare , ospă-tându-se din nec ta ru l pregăt i t pe seama lor! In s tamineie l ungă re ţ e , de forma frun­zelor , găsesc şi po len îmbelşugat . Şi nu se pot aprop ia de masa cu mie re fără ca să nu sc at ingă de săcule ţe le cu polen, car i îşi împrăşt ie bucuros praful pe ha ina p ă r o a s ă a oaspeţ i lor . Ca şi când a r şti, că aşa ajunge polenul mai u şo r pe pistulul lat şi f rumos sculpta t al a l tor dreţe , pe car i le polenizea'ză.

Mai mul te zile de-a rândul se deschide şi se Închide pompoasa floare, ca re face ace leaş i mişcăr i şi ţ inută in g las t re , acasă . P e u rmă când se simte mamă, când semin­ţele încep a se desvol ta în pântecele pis tu-lului şi peta le le au veştezit , minunata plantă d ispare în apa caldă, c a r e slujeşte astfel de leagăn seminţe lor ce se p r o d u c în fruct.

E foarte firesc, c i d ra ţ e l e aces t ea au deşteptat in te resu l t u tu ro r car i au vi­zitat Baia ep i scopeasca şi Baia Fe l ix din aprop ie re . D a r pe când laicii numai ad­mirau a c e a s t ă ra r i t a te a naturi i , n a t u r a -liştii au stabili t mai întâiu, că dre ţe le fac pa r t e din nobila familie a nufăr i lor (latineşte Nymp haeaceae) , de ca re se ţin şi nufărul alb şi nufărul galben ce c r e sc la noi pr in căiţ i şi ape l incurgă toa re , apoi ves t i ta floare Victoria regia din Amer ica de sud, numită şi reg ina nopţii , cu flori u r iaşe de 1/2 metru, şi frunze plut i toare cu diametrul de 2 metr i . Au consta ta t apoi botaniş t i i şi aceea , că dreţe le sunt ident ice cu vesti ta şi sfânta floare Lo tus din Egi -pet, India an ter ioară şi insula Ceylon, şi că ape le calde din ap rop ie rea Orăzii sunt s ingurul loc în E u r o p a unde c reş te a cea s t ă floare. ( Ine£ pe la 1798 a fost sădi tă de aci în ape le t e rmale din Buda, unde p r o s p e r e a z â destul de bine). Abia făcută aceas tă cons t a t a r e , s'a născu t în­t r e b a r e a : cum de se găseş te n u m a i ac i spontană floarea Lotus?

Primul r ă spuns l'au dat phytogeograf î i (învăţaţii cari s tudiază r ă s p â n d i r e a ge o ­grafică a plantelor) din .şcoala ce lebru lu i A- Engler. Ei susţin, că nufărul nos t ru este rămăşiţa vegetaţ iei s t răvechi din epoca geologică ter ţ iara , când şi pe la noi dora-aeà o climă sub t rop ică , a s e m ă n ă t o a r e •limei din Egipet . Pe măsură ce s'a răc i t «lima, lotos-ul a pier i t din în t reaga Europa , şi numai în apele t e rma le delà Oradea a găsit adăpost şi refugiu împot r iva înghe­ţurilor diluviale. O altă teor ie caută obârş ia dreţelor în t impuri mai aprop ia te , afir­mând, că pasăr i că lă toare , r e î n t o r e â n d u se primăvara din vi legia tura lor egiptiană, au adus — la or ice caz fără voe — se­minţele acestei p lante în tina de pe p i ­cioare ori în pene . î n t â m p l a r e a a voit, ca seminţele să ajungă în nămolul băl ţ i lor calde delà Sărmătin, unde s'au desvol ta t ca acasă.

Mai apropiată de adevă r este p ă r e r e a lui Borbâs şi a al tor botanişti , car i p re ­supun că turcii au sădit lotus-ul la Oradea -mare, pe câad erau încă s tăpâni pe aces te plaiuri. Cunoaştem doară şi a l te rel icvi i vegetale ale domniei tu rceş t i : smochini i aălbateci de pe muntele Gellér t şi tot acolo o altă plantă orientală, Peganum Harmala , car i e rau cultivate în grădini le paşi lor turceşt i din Buda. Tot aşa vor â adus din Egipet şi lotosul în apele te r ­male delà Oradea, dând înfăţişare de un farmec or ienta l scalz i lor pe ca r e le -au folosit de bunăseama şi turc i i .

Istoria lotusului ne duce a ş a d a r â în ţara miturilor, în Egipetul t impur i lo r a r ­haice. Ne apar din negura v remi lo r faraonii «u floarea lotos în mână, ca un s imbol a l nemuriri i , ca re decorează şi mumii le pu­ternici lor împăraţ i . Lotusul sfânt î m p o d o ­beşte palatele şi templele vechiu lu i Egipet , simbolizând apele rodi toare a le Nilului , care revarsă a s u p r a teri i be lşug. E x u a -dările acestea ch iamă la o nouă vieaţă şi însăşi floarea Lotus , ce p e t r e c e t impul secetei în nămol cu rădăc ina şi cu r izonul tn formă de tuber-aucă . P r in Iul ie încep • se revărsa apele murda re a le Nilului şi ia scur t timp ţinuturi Întregi se î m b r a c ă la haina pompoasă a frunzelor şi fiorilor de Lotus.

Când la sfârşitul lunii Oc tomvr ie se retrag apele, l ăsând nămol şi b i n e c u v â n ­tarea roduri lor îmbelşugate în loc şi sfântul Lotus dispare, ducând o viaţă a scunsă în pământ. Doar lotofagii, mâncă tor i i de lo tos , pomeniţi şi de H o m e r şi H e r o d o t de-i mai scoteau rizomul amâruiu, ca s i - ş i o m o a r e foamea cu el. Cine i-ar fi pu tu t da un nume mai potr ivi t aces te i admirabi le flori decât „mireasa Nilului" , ce r ep rez in t ă fe­cunditatea şi abundan ţa?

Iată cum se întâ lneşte mitul cu r e a ­litatea, cum se î n c o p c i a z i poezia cu b o ­tanica, Oradea cu Egipe tu l ! Dure re , că poezia şi vieaţa a fost adesea în tunecată de botaniştii s istematici , car i nu şt iau sub ce numire se înş i rue îa sistem dre ţe le n o a s t r e : ca specia indentică cu planta din India, o r i numai cu aceea din Egipet, or i • I o soco teasă cel puţin ca o formă spe ­cială, endemică în Ungaria, ce se deose­beşte p r in pufinii pe r i şo r i de pe dosul frunzelor de su ro r i l e din Răsăr i t ?

Din nes iguran ţa aceas ta s'au născut

! num e roase l e s inonime în l i t e ra tura b o -; tan ică : ! Ivymphaia Lotus la Linne (1793), : c a r e botează astfel nufărul de India şi | Egipet .

Nymphaea thermalis după De Can-dol ie (1821) ca re s epa ră planta noas t r ă de ee lea la l te nufere .

| Casta Ha Lotus T ra t t i n ik (1822), j a d e c ă e aşezată în ait gen, ca şi j Leuconymphaea Lotus a lui O. ; Kunze (1891). ! P l a n c h o n o pr iveş te ca var ie ta te | numind-o I Nymphaea Lotus a) Aegiptiaca • (1853). In sfârşit Tuzson, c a r e a studiat

poa te mai temeinic şi în mod compara t iv floarea aceas t a r a r ă îi dă un a u m e şi mai greoiu la 1907:

Nymphaea Lotus, subspec ie s ae-gyptia (P lanchon) , forma thermalis (De Candol le) Tuzson .

N o r o c că numai numele ştiinţific i-se sch imbă aşa de des . F l o a r e a r ă m â n e pu­ru rea aceeaş , desfăşurându-şi toată pompa din Mart ie pană târziu pr in N o v e m b r e , ca o a r ă t a r e minunată , ca o enigmă în mijlocul ape lo r dela Oradea .

Informajiuni. Crăciunul în 0 adea-Marfl. Sărbătoarea

Naşterii Domnului s'a ţinut cu solemnitate. A pontificat P. S. Domn Episcop Dr. De-metriu Radu. Catedrala era ticsită de lume, au i'iist da faţă gremiui blăjan şi cel orâdan, institutele de învăţământ dimpreună cu se­minarul teologic din Blaj, credincioşi din loc şi oftaşi de prin îndepărtate ţinuturi. Secre­tarul eppesc Dr. Grigorie Papp a ţ inut o avântata cuvântare vestind cu putere bucuria sântei Sărbători. Asemenea solemnă a fost şi ziua a doua de Crăciun pontificând P. S. Domn Episcop tn biserica seminarului. Aici Rev. domn Dr. Vasile Suciu a rostit o fru­moasă cuvântare dogmatică despre Mesia şi în special despre titlul Lui de împăra t . La ambele solemnităţi a ezistat îna l t Preasf. Domn Mitropolit al Blajului.

Cu prilejul sf. Sărbători s'au împărţ i t ajutoare iar 15 elevi dela şcoala e lementară din ioc au fost dăruiţ i cu vestminte.

0 distincţie binemeritată. Aflăm din Oradoa-mare, că Preaveneratul Consistor Mitropolitan a numit în şedinţa sa din 16 Ianuarie n. pe Părintele spiritual şi profesor al Seminarului Buneivestiri, Ştefan Roşianu de asesor consistorial. —Fel ic i tă r i le noastre!

— Victor Gămpian, preot gr.-cat. în - Murăş-Felfa lău (tractul Reghinului-săsesc), care funcţionează aeum de doi ani pa frontul italian ca preot militar, în 23 Decemvrie 1916 a fost decorat de cătră Mijestatea Sa Impărat-Rege eu crucea de argint cl. II . pentru m e r i t e „piis mărit iş" şi pentru ati tudinea eroieă in faţa duşma­nului. — Felici tări!

Promoţie. Mon. loan Pasca, preot al diecezei Gherlei, a fost promovat doctor in s. teologie la universitatea ces. reg. din Innsbruck, la 16 Nov. 1916.

| Ştiri z iar is t ice . Dl Dr. Nicolao Brânzea, | redaeieazâ din nou foaia „CALEA VIEŢII" , j care din anumite motive şi-a fost sufpendat ; apariţ ia pe eâ'eva. săptămâni . Z'arul amintit, i proiectat pentra popularizarea învăţaturilor i creştine se prezintă cu un m a t e r n i destui j de ales. | Ceice doresc să 1 sboneze. să se adre­

seze Su Bat tonyî (Csanád m ) , unde se află de prezent redacţia şi administraţia numi­tului ziar. Abonamentul anual e de 4 80 fii*

Asemenea apare şi „Revista Economică" din Sibiiu, sub redactarea dini Vasile Viaicu, funcţionar ¡superior şi matsmaticul „Băncii geneivle de as igurare" din acelsş loc.

Dăruire. On. David Deuc, paroh îa P g!e;a (Lonapnklostelkn), a tr imis pentra fundaţia „Dr. loan IUţiu" 20 coroane. Se vor t ranspune destinaţiunei.

In Cluj s'a s i s t a t cenzura d<s s c r i so r i . Dopa informaţiile date de direcţiunea poş­telor da acoio, de «âteva zile cenzura militară d8 scrisori şi-a suspendat activitatea. In ur­mare da azi înf iate scrisorile recomandate ospresa sau cu porto recerut se pot lipi, în oricare parte a ţârii s'ar trimită şi sunt scutite de cea su r i . Pe cupoanele dela man­datele poştali suut îngăduite comunicării» personale. Depeşele şi de aci încolo se vor censura înainte de spedare de comanda mi­litară, sau de forurile civile.

Moaştele sfinţilor bulgari în România. In Bulgaria s'a pornit o mişcare, ca moaştele sfinţilor bulgari , cari au fost exportate în secolele t recute pe teritorul ţări i româneşti , să fie readus tn Bulgaria. Se spune, că moaştele patronului capitalei Jrnovo Sf. Petca s'ar afli la Iaşi, unde au fost duse de români din Constautinopol. In al te mă­năstiri se află Sf. Teofan şi Dimitrie Besa-rabowsky. Pressa sprijineşte mişearea.

împrumut de răsboiu englez în Ame­r ica. Ziarele anunţă, că Anglia va face în America un nou împrumut de răsboiu. îm­prumutul se crede, că va fi de aproape 300 milioane dolari.

In t roducerea timpului de vară . Se ves­teşte, că guvernul nostru, având îa vedere lipsa de cărbuni, are să introducă timpul de vară începând cu ziua de 1 Aprilie 1917. Dura ta Ini va ţinea până Ia 1 Octomvrie

Bilete pentru săpun. Din Budapesta se anunţă, că oraşul a început per t rac tă r i cu marii comercianţi de săpun, în scopul de a introduce bilete pentru acest articol de co­merţ. Locuitorii (fapitalei vor primi pe lună de o persoană câte treizeci până Ia şasezeci decagrame de săpun.

Pâne de eucuruz. Cu 15 Februarie va întră în vigoare ordinul edat de oficial de aprovizionare cu al imente, — în înţelesul căruia făina de grâoe se va amesteca ca 10—15 procente de făină de cuenruz. După terminul amintit morile nu vor primi spre măcinare decât grâu amestecat eu evantai precis de cucuruz.

S 'au juca t de-a r ă sbwul . Pe hotarul unei comune aproape de Oradea-mare o femeie bătrână de şaptezeci de ani aduna lemne. Deodată au apărut înaintea b&trânei trei copii, unul eu puşca în mână — Halt-verdal — au str igat copiii, când puşcătorul a şi descărcat arma. a cărei glonţ a nimeri t în inima bătrânei, care a raurit imediat. La

interogator copiii au spus, (*& s'au jucat de-a rssboiu!, ţi fiindcă nu aveau duşmsu cu care să se răfuiască, au ales do inimic pe bătrâna, «are nerăspunzând la provocare;! HaStvorda! a fose puşcată.

Publioaţiune. Târgul de vite şi meriuri h» Sîâszsebes se va ţinea ta 26 Ianuuiie.

Szâszgebts, la 10 lanuar 1917. Maţ/intratul orăţăncsc.

0 cont rabandă de marfa din Budapesta la Vlena, a fost descoperită do poliţia buda-pestanâ. Firme mari din Viens, prin agenţii Ier au cumpărat deia mari comercianţi din Pesta imense cantit&ţi de bumbac, ştofă, posta?, lână, în valoare de 50 milioane co­roane, şi in uriaşele trăsuri închise do tran­sportat mobile, an dos astfel p8 ascuns marfa la Viena. Şi acum stan pe .h»iul Dunării din Budapesta, astfel de trăsuri do mobile, gata de drum spre VUns, cu marfă ascunsă. 17 trăsuri do acestea au fost confiscate, cari erau nltae de marfă de contrabandă. Cum marfa aceasta trebuia anun ţa tă la centrala de postav, şi vânzare» ei pe aşa o cale era oprită, poliţia a luat întinse măsuri contra negustorilor abuzivi. Agenţii au declarat, că au cumpăra t marfa din însărcinarea ma­rilor firme vieneze: Gerugross, Bose, Koseu-baum. Marta aceasta a fost t ransportată pe Dunăre, eu şlepuri, ca să scape mai bine de controlul autorităţilor.

Firmele acuzate spun,-că au primit o eomandâ de!a guvernatorul Austriei-de-jo», de-a cumpăra mărfuri de 60 milioane, cn seopul de a-se face vestminte pentru populaţia galiţiană refugiată. Poliţia a dat ordin ca şlepurile cu marfă, cari sunt acum pe drum, pe Dunăre, să fie oprite şi secvestrăte la PejQu.

Necrolog, f Eugen Bianu, mare pro­prietar, membru în congregaţ lune, membru fundator al Asociaţiunti, preşedinte al mai multor inst i t i tute financiare, a încetat din vieaţă In mod subit, Lsni în 22 Ianuarie 1917, Ia 3 ore p. m. în al 63-lea au al etăţii ţi al 30-lea al fericitei sale căsătorii. Rămă­şiţele pământeşti ale scumpului defunct s'au astruqat la veşnică odihnă Joi , In 25 Ianuarie 1917 Ia orele 10 a. m. In cimiterul din loc. Fie-i ţărâna uşoară şi memoria binecuvântată! Făget , 22 Ianuar ie n. 1917.

Văd. Ludoviea Bianu i\. Moga, ca soţie. Eugen, Cornel, Zoe, Sabina şi Zeno, t a fii ţi %ce. Dr- Valentin Poruţiu, adv. şi soţia Dorica, Bianu, ca g inere şi fkă. Zeno Po­ruţiu, ca nepot. Simion P. Maieiu, prepozi't, ea unchia. Alexandru Uilăcan, csnonie şi seţia. Valeria n. Bianu, Han Pop protopep ţi soţia. Cornelia a Bianu, Leontina Bianu ca surori ş' cumnaţi . J)r. Vasile Bimu, med", şi soţia Elena, Dr. Victor Bianu infd., Dr. Emil Bianu med. şi soţia Elena, Virgil Bitinu major şi soţia Virginia, fraţi şi cumnate, şi celealaite rudenii .

— f J&au Pop Lup, cleric în anul IV. ta Blaj, după un aioib tndeinitgut de us an şi 2 luni, !n 8 Dec. 1916 ia 4 ora a m. şi-a dat nobilul s i u suflet în m&ni'e Crea­torului !u etate de 26 ahi, provâzut fiitid eu as. sacramente ale muribunzilor.

Rămăşiţele pământ eţti s'an ss-ezat spre vecinica odihnă, Duminecă în 10 Dec. 1916, î i eimiterui bisericii gr cat. diu Şatnşudul-«le-câmpie.

Odihnească în paee!

Aducem la cunoştinţa On. \ vremii şi ziua târguri lor . E primul calendar preoţimi şi celor interesaţi, că I «>n>*nesc. » p â ' ' n t p» a»»i 1917. A a p s r t t ^Administraţia centrală caUtu- I \"

e d i t n r a ^ogr.M „ P o . m u ! Rou.au«.

Bu.lapcsi VII., Lka-uî<a 36. Se poate pre­cara doia toate librăriile. Preţul un e indicat.

>Administraţia centrală capitu lară« s'a reîntors din Oradea mare.

f ^ r * Calendare. Dintre caiendaieîe, spân . to r e a;I«l

1917, mi- s'a dat ocasio se resfocsc u imă-loareh»:

„Calendarul Jsociaţiuuii". Paginile ii sunt înfrumsoţsti» cu 15 chipuri dintre cele mai a!eso şi actunle ca: Regele cel raort, Franci8e logif, Majeslatea Sa a• tualul dom­nitor Carol IV. şi R g'na Zita, mitropolitul Ioan Meţianu, episcopul Vasiie Hrs.MI, colo­nelul Dânilă Pop, vice-coloneînl Vicsor Rusii şi altele. Are o lectură aleasă din poveşti, sfaturi, poezii ş. a. to i te întocmite dc-pâ priceperea tuturor.

Se poate p n e u i a dela „Biroul Asocia-ţ i a n i i S i b i i u . str. Şaguna. Preţul e 60 fii. 4 - 1"0 fii. porto postai.

„Calendarul arhidiccczan", ape rut in editura tipografiei arhidiecezane din Sibiiu, cuprinde, a f i r ă d e Şematismul cleraini ortodox din Transilvania şi Ungaria şi de partea calendaristică, — o bogată paste l i terară, poezii, meditaţii ş. a.

Se poate comanda di-la librăria arhi-diecezană din Sibiiu. Preţul e 1 5 0 cor. -f-30 fii. porto.

„Calendarul Poporului Român". Cu­prinde pe lângă par tea eslend:.ristică, har ta răgboinlui european, chipurile generalilor dela diferite armate, grupur i de o.taşi români în front, pilde şi pOVwţc pentru economi-, mersul

P o s t a Bedaot inn i i . 9

A'. / / . — Viena. Articolul dtale !-am primit prea târziu Şi-a perdut din actualitate, aşa că n«ri­mai putem publica.

lV;-»inüUr, cd; l o a n S u c i u .

Convocator.

»1. Reuniune de înmormântare din Major« convoacă pe membrii ei la

A D U N A R E A G E N E R A L Ă ,

care se va ţinea in una din şalele şcolii confesionale din Major la 11 Februar 1917 la 2 ore p. m. pentru a-se per-tracta următorul

P R O G R A M : 1. Alegetea directorului şi a în­

tregului birou (§. 21. a. b); 2. Supracenzurarea raciocinului

a. 1916; 3. Pertractarea plângerilor date

în contra comitetului; 4. Eventuale propuneri. Major (Besztercze-Nasz6d), luna

lui Ianuarie. Direcţiunea.

„MONORANA" institut de credit în l o n o r f a l v a . CONVOCATOR.

P. T. Domni acţionari ai institutului dc credit »AIONORANA« se invită la adunarea generata ordinară care te va ţinea în Monor la 26 Februar st. n. a. c.

Obiectele sunt: 1. Deschiderea şedinţii prin prezident. 2. Verificarea acţionarilor.

5. Alegerea alor 3 membrii în comitetul de supraveghere pe 1 an.

3. Raportul direcţiunii şi a comitetului de 6. Esmiterca alor 2 acţionari pentru verj -supraveghere despre starea întreprinderii peste tot licărea protocolului. cu prezentarea bilanţului pe anul 1916. 7. Eventuale propuneri.

4. Distribuirea venitului curat.

Contul bilanţ pe 1916 — Merlcgszâmla. P a s i v e . — T e h e r . A c t i v e . — V a g y o u .

Cassa — Keszpenz . . . . 482411 Împrumuturi pe obligaţii —

KCtve'iiykolcson . . . 3704384 Realităţi — lngatlanok . . 2211-77

Capital acţionar — Rdsiveny-tfike 10000-—

Depuneri — Betdtek: 44079 72 a) de ale privaţilor — Ma-

gânbet«5tefc . . . . 24393 — b) fond de rezervă — Tar-

tal<5kalapt6ke . . . 7388 70 Dividendă neridicată — Fel-

uemvettosxtalek . . , 574-— Profitcurat—Tisztanyeres^g

4407972

Contul profit şi perderi. — Debi t . — T a r t o z l k .

Spese de tot soiul — Minden-rietnflkttltse'gek . . . 197-89

Interese la depuneri — Bete'ti-kamatok . , 158986

Dare erariâlă — ÂllamiadiS 746 — Salare — Fizet^sek . . . . 1000- -Profit curat — Tisitanvercseg

423S3-7* 1734 0 8

44079-72

3533 75 172402 5357-77

Nyereseg es veszteseg szamla. Credi t . — KOvete l .

Interese — Kamatok . . . 263236 Int. de întârziere —- Keae-

delrai kamatok . . . 800 67 Proviziune — Jutalek . . . 1449-72 Diverse — Vegyes . . . . 37502 3237-7T

Monorfalva in 31 Decemvrie 1916. 5267-T?

Monorfalva 1916 c t i december hö 31-en. SIMEON TANCO

ca=s*r—P<?NZT4RNUK. Pante» MIHÂLR

IJAIG. TAG.—NI»MBRU ÎN Or. Subsemnaţii membrii din comitetul de supraveghere am esaminat conturile prezente şi l e - a »

aflat în deplină regulă. — Alulirott visisgiltSbizottsigi tagok a jelen saâmlakat megvizsgâltuk es te!jrs> rendhen talâltuk.

Monorfalva în 20 lanuar 1917. FARDAI PETRA TANCO SIM'.ON TANCO DTMETER

TLP«SMKa9|UMM*««AFTR».T«<H. SR. OAI. IMT^AM»»-