38
Boala secolului: STRESUL Grup Scolar “Alexandru Odobescu”, Lehliu- Gara 2006-2007 Profesor coordonator: Viasu Luminita

Boala secolului: STRESUL

  • Upload
    shirin

  • View
    158

  • Download
    14

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Boala secolului: STRESUL. Grup Scolar “Alexandru Odobescu”, Lehliu-Gara 2006-2007. Profesor coordonator: Viasu Luminita. - PowerPoint PPT Presentation

Citation preview

Page 1: Boala secolului: STRESUL

Boala secolului: STRESUL

Grup Scolar “Alexandru Odobescu”, Lehliu-Gara 2006-2007

Profesor coordonator:Viasu Luminita

Page 2: Boala secolului: STRESUL

Motto:” Dimineata, cand va desteptati, deschideti un minut fereastra si aruncati in curte continutul acelui faras imaginar pe care l-ati incarcat cu toate gandurile negre si cu toate ghearele pe care le-ati

simtit in voi in ziua precedenta.”

(Academician Ana Aslan)

Page 3: Boala secolului: STRESUL

Gheara din noi Gheara din noi denumita denumita stresstres

Page 4: Boala secolului: STRESUL

Stresul este o realitate a tuturor timpurilor, insotind conditia umana asemenea unei umbre; in epoca noastra, caracterizata prin multitudinea si amplitudinea starilor tensionale si conflictuale, el reprezinta o trasatura definitorie.

Page 5: Boala secolului: STRESUL

Stresul ce apare brusc si cu o mare intensitate este cel mai adesea provocat de frica. Este o provocare directa a instinctului de supravietuire si declanseaza reactii chimice si fizice.

Page 6: Boala secolului: STRESUL

Cand suntem stresati ne simtim coplesiti de o senzatie puternica numita panica. Acesta este rezultatul unei secretii crescute de adrenalina , hormonul produs de glandele suprarenale.

Adrenalina este eliberata direct in sange si are un efect imediat asupra organismului, pregatindu-l fie sa lupte, fie sa o ia la fuga.Ea creste intensitatea si viteza batailor inimii si creste presiunea sangvina.

Page 7: Boala secolului: STRESUL

Prea mult stres pentru o perioada indelungata, poate fi extrem de daunator. Poate afecta sistemul imunitar, astfel incat persoana respectiva este mai mult expusa riscului de imbonlavire.

Page 8: Boala secolului: STRESUL

Boli de nutritie

Boli de nutritie

Probleme respiratorii

Probleme respiratorii

Scaderea capacitatii

de concentrare

Scaderea capacitatii

de concentrare

Insomnii Insomnii Migrene Migrene

Boli de piele

Boli de piele

Boli de inima

Boli de inima

STRESULSTRESUL

Page 9: Boala secolului: STRESUL

Simptome fizice si psihice legate de stres

diareediaree

palme transpirate

palme transpirate

ametealaameteala palpitatiipalpitatii

greatagreata

gura uscatagura uscata

tensiune musculara

tensiune musculara

Simptome fizice

Simptome fizice

tensiunepsihica

tensiunepsihica

lapsuslapsus

incapacitate de

concentrare

incapacitate de

concentrare

dificultateade a lua decizii

dificultateade a lua decizii

plansplans

sentiment de

insecuritate

sentiment de

insecuritate

depresiedepresie

iritabilitateiritabilitate

anxietateanxietate

Simptome psihice

Simptome psihice

Page 10: Boala secolului: STRESUL

Modificari de comportament

apetit alimentarmodificat

(anorexie sau bulimie

nervoasa)

exagerarea consumului detutun, alcool sau droguri

tulburari ale somnului

Page 11: Boala secolului: STRESUL

Cauzele stresului

Evenimentele externe sunt printre cele mai frecvente cauze de stres din viata oamenilor.

Page 12: Boala secolului: STRESUL

Concedierea se afla undeva in capul listei de factori de stres. Incasarea ajutorului de somaj sau cautarea unei alte slujbe nu fac decat sa creasca stresul.

Page 13: Boala secolului: STRESUL

Nu doar adultii sunt supusi stresului si tensiunilor vietii. Numerosi adolescenti isi ocupa o mare parte din timp invatand pentru examene si sunt supusi unor mari presiuni sa reuseasca.

Page 14: Boala secolului: STRESUL

Stresul demografic

Omul modern evolueaza intr-un ocean de agenti

stresanti de o mare varietate carora

trebuie sa faca fata apeland la finele si

complexele mecanisme de

adaptare de care, din fericire dispune.

Motto: „Lumea e acea groapa mare care este plina de cursele mortii.” (Neagoe Basarab)

Page 15: Boala secolului: STRESUL

Cele mai stresante meserii

Cele mai stresante meserii din Romania: controlorul de trafic aerian, urmat de medici, psihiatri, piloti si directori. Exista insa si meserii stresante „secrete“, nenormate, cum ar fi cea de avocat sau de consultant.

Page 16: Boala secolului: STRESUL
Page 17: Boala secolului: STRESUL
Page 18: Boala secolului: STRESUL

Esenta vietii: Somnul

Page 19: Boala secolului: STRESUL

Somnul este de o importanta fundamentala pentru sanatatea noastra, atat pe plan fizic, cat si pe plan mintal si afectiv. De fapt, somnul reprezinta o necesitate a vietii, rolul sau in mentinerea sanatatii fiind la fel de important ca si cel al aerului, alimentelor si apei.

Page 20: Boala secolului: STRESUL

Fiinta umana are nevoie in medie de 8 ore de somn pe zi, iar cand durata somnului este prelungita cresc semnificativ atat atentia cat si performantele intelectuale, emotionale si fizice pe timpul intregii zile.

Page 21: Boala secolului: STRESUL

Nevoia de somn variaza însa în functie de vârsta. Un nou-nascut doarme în medie 20 de ore pe zi, un copil de 6 ani,10 ore, unul de 12 ani, 9 ore. Un adult are nevoie de 7-8 ore. Exista variatii destul de mari fata de aceste medii. De aceea, pentru a ne da seama daca am dormit destul, expertii din domeniul somnului au pus la punct o regula simpla de evaluare: daca în cursul zilei urmatoare nu esti somnoros, ci complet treaz si în forma, atunci ti-ai asigurat necesarul de somn în noaptea anterioara.

Page 22: Boala secolului: STRESUL

Asa cum lipsa hranei este semnalizata prin senzatia de foame si lipsa apei din organism este semnalizata prin senzatia de sete, somnul insuficient este semnalizat prin somnolenta din timpul zilei. ( „Men sana in corpore sano”)

Page 23: Boala secolului: STRESUL

Somnul din timpul zilei

Nu este obligatoriu. Daca nu simtiti nevoia sa dormiti, nu va fortati. Unora le este suficient somnul de noapte.Cofeina, ceaiul si suplimentele cu proprietati neurostimulatoare (unele produse termogenice, mai ales cele care contin efedrina, vitaminele, produsele pentru slabit cu structura amfetaminica). Trebuie evitate cu 4-6 ore inainte de culcare.Nicotina. Tigarile si alte produse care contin nicotina sunt stimulante; ele trebuie evitate inainte de culcare.

Page 24: Boala secolului: STRESUL

De ce ni se face somn dupa ce mancam?

Cu totii ne bucuram de un pui de somn dupa ce mancam la pranz intr-o zi libera. Celule din creier, neuronii, care ne mentin in alerta se "sting" dupa ce mancam.

Glucoza, adica zahar din mancare, poate opri celulele din creier sa mai produca semnale pentru a ne tine treji" formeaza o bariera contra neuronilor care produc orexine - proteine minuscule care sunt vitale pentru functionarea normala a starii constienta.

Page 25: Boala secolului: STRESUL

Alcoolul. Alcoolul grabeste instalarea

somnului. Din nefericire, chiar in cantitati reduse, el afecteaza ultima parte

a somnului.

Page 26: Boala secolului: STRESUL

Motto: „ Zgomotul este cea mai obraznica dintre intreruperi”

( A. A. SchopenhauerSchopenhauer)

Mediul. Locul in care doarme o persoana trebuie sa fie cat se poate de confortabil(pentru persoanele care adorm greu se recomanda culori ca roz pal,verde,albastru,rosu pal). Trebuie evitate temperaturile extreme, lumina si zgomotul. Zgomotul este cea mai frecventa problema, care uneori nu poate fi controlata; impactul sau negativ asupra somnului poate fi totusi redus folosind un aparat care sa „mascheze” zgomotul, de exemplu un ventilator.

Page 27: Boala secolului: STRESUL

Fiziologia somnului

Organismul omenesc este alcatuit în asa fel încât fiecare organ are un timp al sau pentru odihna si recuperare. Procesele reparatorii si regenerative sunt însa maxime în timpul somnului.

Page 28: Boala secolului: STRESUL

Exista doua tipuri distincte de somn:

1. Somnul fara vise. Acest tip se mai numeste somn fara miscari oculare rapide (NREM – nonrapid eye movement).2. Somnul cu vise, cunoscut si sub numele de somn cu

miscari oculare rapide (REM – rapid eye movement).

Page 29: Boala secolului: STRESUL

Ceasul biologic

Ceasul biologic al fiecarei persoane corespunde in mare aproximatie cu ciclul unei zile,iar de fapt circadian inseamna “aproximativ o zi". Ciclul de veghe si somn este strâns legat de temperatura corpului: cu cât temperatura este mai mare, cu atât suntem mai activi; de partea cealalta, cu cât temperatura scade, starea de somnolenta începe sa apara. Ritmurile corpului par a se baza pe două perioade de somn în fiecare zi: una lunga pe parcursul noptii si una scurta, la amiaza, când multi oameni obisnuiesc sa doarma sau cel putin sa se odihneasca, oprindu-se din alerta obisnuita celorlalte momente ale zilei.

Page 30: Boala secolului: STRESUL

Somnul afecteaza performantele scolare

Somnul are implicatii profunde asupra performantelor scolare ale copiilor.

O cantitate suficienta de somn este un factor important in imbunatatirea abilitatilor de invatare ale elevilor, cat si in minimizarea problemelor de atentie si de hiperactivitate.

Page 31: Boala secolului: STRESUL

Adormiti greu, aveti un somn agitat, dimineata va simtiti mai obositi decat seara? Daca da, este foarte posibil sa fiti “beneficiarul” unei maladii care prinde proportii pe intreg mapamondul: insomniainsomnia..

Page 32: Boala secolului: STRESUL

Boala Somnului

Boala Somnului

Vorbitul prin somn

Vorbitul prin somn

SIDS SIDS

Bruxism Bruxism

Somnambu- lism

Somnambu- lism

Panica nocturnă

Panica nocturnă

Parasomnii Parasomnii

Hipersomnie Hipersomnie

Sindromul picioarelor neliniştite

Sindromul picioarelor neliniştite

Insomnie Insomnie

Disomnii Disomnii

Dereglări ale somnului

Dereglări ale somnului

Page 33: Boala secolului: STRESUL
Page 34: Boala secolului: STRESUL

Sforaitul

Nu este neaparat o dereglare, dar poate fi una din simptomele unei probleme acute si poate cauza probleme.

Page 35: Boala secolului: STRESUL

Sforaitul s-a intamplat sa decida si pagini importante de istorie. Caci din pricina sforaitului Napoleon a pierdut batalia hotaratoare de la Waterloo. Prin inaintarea in varsta si prin ingrasare, Napoleon devenise un mare sforaitor. Motiv pentru care noptile lui erau un chin, fiindca din pricina sforaitului nu se odihnea bine. Dupa o noapte dormita iepureste din pricina sforaitului, Napoleon a adormit la pranz, moment in care trebuiau luate decizii importante pentru soarta bataliei de la Waterloo. Generalii lui s-au codit sa-l trezeasca, miscarile de trupe ale lui Napoleon s-au facut cu intarziere, asa ca imparatul Frantei a pierdut batalia din vina sforaitului.

Page 36: Boala secolului: STRESUL

Motto: Relaxati-va in Relaxati-va in mod intermitent, mod intermitent, inducandu-va pe inducandu-va pe aceasta cale stari de aceasta cale stari de calm, plecand de la calm, plecand de la ideea ca numai calmul ideea ca numai calmul este stapanul miscarii este stapanul miscarii si al dezordiniisi al dezordinii.

Page 37: Boala secolului: STRESUL

Bibliografie1.FormulaAS, nr.11/20052.“Stresul si Relaxarea” Dr. Arcadie Percek,

editura TEORA 3.Gandul, nr.5/2006

4.www.doctor.info.ro5.“Cum sa t aperi de stres” Patrick Legeron, editura TREI

6.“Carticica stresului” Exley Helen, editura Helen Exley7.“Adevarul despre stres” Babbs Elizabeth, editura RAO8.Revista PERSPECTIV, nr. 2/20079.”Educatia pentru sanatate in familie si in scoala”,Gheorghe-Eugeniu Bucur, Octavian Popescu,editura Sanatate pentru toti

Page 38: Boala secolului: STRESUL

Proiect realizat de: Chirea GeorgianaProiect realizat de: Chirea Georgiana Mariuta AlexandraMariuta Alexandra Clasa a XI-a BMIClasa a XI-a BMI