27
1 Universitatea Babes- Bolyai Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor Cluj Napoca STUDIU DE CAZ Drumul - generator de impact asupra mediului înconjurător şi garant al dezvoltării durabile Conf. dr. :Marinela Gheres Student: Boca Constantin-Cosmin 1

Boca Cosmin

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Boca Cosmin

1

Universitatea Babes- BolyaiFacultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor

Cluj Napoca

STUDIU DE CAZ

Drumul - generator de impact asupra mediului icircnconjurător şi garantal dezvoltării durabile

Conf dr Marinela Gheres

Student Boca Constantin-Cosmin

Anul III grupa 1 MG

1

2

1 Introducere

Lucrarea de fata isi propune sa prezinte impactul drumului asupra mediului inconjuratorin perioada de executie dar si in perioada de exploatare asupra factorilor componenti aimediului inconjurator Insa trebuie subliniata si importanta infrastructurii unei tari dinperspectiva conceptului de dezvoltare durabila mai ales in Romania in conditiile in careinfrastructura de transport nu se afla la un nivel care sa poata sustine politicile de dezvoltaredurabila nici din punct de vedere al dezvoltarii economice cat si din punct de vedere alprotectiei si conservarii mediului inconjuratorIn conformitate cu politicile privind implementarea conceptului de dezvoltare durabilatrebuie sa se obtina un procent dominant al transportului public in conparatie cu transportulindividual iar ponderea transportului feroviar sa aiba o evolutie ascendenta in comparatie cutransportul rutier Insa in conditiile existente in Romania ne confruntam cu o situatie dificiladeoarece atat infrastructura feroviara cat si cea rutiera sunt intr-un stadiu de dezvoltare precarIn aceasta lucrare voi analiza dezvoltarea infrastructurii rutiere din perspectiva protectieimediului dar si din prisma conceptului de dezvoltare durabilaAsa cum stim proiectele de infrastructură rutiera induc un impact mai mare sau mai micasupra mediului icircnconjurător prin tehnologiile folosite la execuţie sau prin modul de operareFiecare proiect este unic din punct de vedere al condiţiilor de mediu existente şi a măsurilor deevitare sau reducere a impactului asupra componentelor de mediuAcest impact se manifesta asupra tuturor factorilor de mediu dar si asupra asezarilorumane a vietii sociale a zonelor pe care le traverseaza precum si a biodiversitatiiImpactul asupra mediului inconjurator este inevitabil deoarece orice constructie sautehnologie implantata in natura induce un impact insa acest lucru nu trebuie sa stopezedezvoltarea infrastructurii rutiere ci ar trebui sa ajute la o evaluare cat mai obiectiva aimpactului asupra mediului pentru gasirea unor solutii de reducere a impactului cat maieficiente Insa din prisma conceptului de dezvoltare durabila drumul este si un garant aldezvoltarii economice pentru zonele traversateAstfel pe parcursul lucrarii vor fi prezentate elementele impactului asupra mediuluiprevederile politicilor nationale de dezvoltare durabila in acest domeniu si exemple de reducere aimpactului asupra mediului inconjurator pentru proiecte importante din punct de vedere aldezvoltarii durabile

2 Evoluţia infrastructurii de transport rutier din Romacircnia icircn corelaţie cusistemele de transport Europene

In Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila este specificat clar ca una dintremodalitatile pentru incurajarea dezvoltarii regionale este modernizarea infrsatructurii detransport regionale si locale De asemenea o importanta deosebita este acordata legaturilor curetelele de transport europene prin extinderea retelei nationale de autostrazi Astfel mentinereaunei rate de investitii mai mari decacirct icircn tarile cu economie matura din Europa este absolut

2

3

necesara pentru realizarea unei convergente icircn termeni realiModernizarea infrastructurii de transport reclama un mare efort investitional aceasta deoareceicircn majoritatea tarilor UE asemenea probleme au fost rezolvate cu decenii icircn urma dar pentruRomacircnia ele reprezinta inca prioritati esentialeIn Strategia de Dezvoltare Durabila a Romaniei ete subliniat faptul ca dezvoltareainfrastructurii de transport icircntre centrele urbane si a legaturilor cu zonele icircnvecinate este oconditie esentiala pentru realizarea obiectivelor coeziunii teritoriale la nivel european si aleStrategiei Lisabona privind cresterea economica si a gradului de ocupare a populatieiLa nivel national realizarea unei retele moderne de transporturi reprezinta un factor vitalpentru dezvoltarea judetelor si a regiunilor pentru localizarea companiilor icircmbunatatireamediului de afaceri si icircncurajarea turismului toate acestea ducand la cresterea niveluluieconomic si a calitatii vietii intr-un mod echilibrat pentru toate regiunile tarii reducandu-seastfel discrepantele economice si presiunea exercitata in prezent asupra zonelor dezvoltateeconomicInvestitiile icircn modernizarea infrastructurii vor facilita mobilitatea persoanelor si bunurilor icircntreregiuni si icircn interiorul acestora reducerea costurilor de transport pentru marfuri si calatoriicircmbunatatirea accesului pe pietele regionale cresterea eficientei activitatilor economiceeconomisirea de energie si a timpilor de parcurs creand conditii pentru extinderea schimburilorcomerciale si a investitiilor productivePrioritatile vizate sunt reabilitarea si modernizarea conexiunilor feroviare fluviale siaeriene a retelei de drumuri nationale si judetene inclusiv constructia sau reabilitarea soselelorde centuraSunt prevazute urmatoarele actiuni pacircna icircn anul 2015 reabilitarea si modernizarea reteleide drumuri judetene pe o lungime de 877 kilometri a retelei de strazi urbane de 411 km siconstruirea sau modernizarea unor sosele de centura pe o lungime de 219 km avacircnd ca rezultatcresterea traficului rutier de marfa si pasageri icircn conditii de siguranta sporita cu 10Avacircnd icircn vedere nevoile specifice si nivelul de dezvoltare al regiunilor Romacircniei cu oinfrastructura de transport insuficienta si slab competitiva care nu corespunde cerintelor PieteiUnice a UE icircn conditiile globalizarii este de asteptat ca rentabilitatea valoarea adaugata siefectul de antrenare ale investitiilor icircn infrastructura sa fie considerabileIn conformitate cu datele obtinute de la Compania Nationala de Autostrazi si DrumuriNationale din Romania situatia infrastructurii rutiere este cea prezentata in urmatorul table

3 Conceptul dezvoltării durabile

Conceptul de dezvoltare durabila s-a cristalizat icircn timp pe parcursul mai multor deceniiicircn cadrul unor dezbateri stiint_ifice aprofundate pe plan international si a capatat valente politiceprecise icircn contextul globalizariiIcircn istoria recenta prima semnalare a faptului ca evolutiile economice si sociale alestatelor lumii si ale omenirii icircn ansamblu nu mai pot fi separate de consecintele activitatii umaneasupra cadrului natural s-a facut icircn raportul din 1972 al Clubului de la Roma intitulat Limitelecresterii (Raportul Meadows) Documentul sintetiza datele privind evolutia a cinci parametri(cresterea populatiei impactul industrializarii efectele poluarii productia de alimente sitendintele de epuizare a resurselor naturale) sugeracircnd concluzia ca modelul de dezvoltarepracticat icircn acea perioada nu poate fi sustinut pe termen lung

3

4

Problematica raporturilor dintre om si mediul natural a intrat icircn preocuparile comunitatiiinternationale icircncepacircnd cu prima Conferinta a ONU asupra Mediului (Stockholm 1972) si s-aconcretizat icircn lucrarile Comisiei Mondiale pentru Mediu si Dezvoltare instituite icircn 1985Raportul acestei Comisii prezentat icircn 1987 de G H Bruntdland si intitulat Viitorul nostrucomun a oferit prima definitie acceptata a dezvoltarii durabile ca fiind bdquoo dezvoltare caresatisface nevoile generatiei actuale fara a compromite sansele viitoarelor generatii de a-sisatisface propriile nevoirdquo Conceptul de dezvoltare durabila reprezinta rezultatul unei abordariintegrate a factorilor politici si decizionali icircn care protectia mediului si cresterea economica petermen lung sunt considerate complementare si reciproc dependenteDe la acest punct problemele complexe ale dezvoltarii durabile au capatat o dimensiunepolitica globala fiind abordate la cel mai icircnalt nivel la Conferinta Mondiala pentru Mediu siDezvoltare Durabila de la Rio de Janeiro (1992) la Sesiunea Speciala a Adunarii Generale ONUsi adoptarea Obiectivelor Mileniului (2000) si la Conferinta Mondiala pentru DezvoltareDurabila de la Johannesburg (2002)S-au conturat astfel programe concrete de actiune la nivel global si local (Agenda 21Locala) conform dictonului bdquosa gacircndim global si sa actionam localrdquoIcircn cadrul acestui proces au fost adoptate o seama de conventii internationale carestabilesc obligatii precise din partea statelor si termene stricte de implementare privindschimbarile climatice conservarea biodiversitatii protejarea fondului forestier si zonelor umedelimitarea folosirii anumitor produse chimice accesul la informatii privind starea mediului sialtele care contureaza un spatiu juridic international pentru aplicarea icircn practica a preceptelordezvoltarii durabileSe recunoaste astfel ca Terra are o capacitate limitata de a satisface cererea crescacircnda deresurse naturale din partea sistemului socio-economic si de a absorbi efectele distructive alefolosirii lor Schimbarile climatice fenomenele de eroziune si desertificare poluarea soluluiapei si aerului reducerea suprafe_ei sistemelor forestiere tropicale si a zonelor umede disparitiasau periclitarea existentei unui numar mare de specii de plante si animale terestre sau acvaticeepuizarea accelerata a resurselor naturale neregenerabile au icircnceput sa aiba efecte negativemasurabile asupra dezvoltarii socioeconomice si calitatii vietii oamenilor icircn zone vaste aleplaneteiConceptul de dezvoltare durabila are ca premisa constatarea ca civilizatia umana este unsubsistem al ecosferei dependent de fluxurile de materie si energie din cadrul acesteia destabilitatea si capacitatea ei de autoreglare Politicile publice care se elaboreaza pe aceasta bazaurmaresc restabilirea si mentinerea unui echilibru rational pe termen lung icircntre dezvoltareaeconomica si integritatea mediului natural

4 Impactul infrastructurii rutiere icircn fazele de execuţie şi exploatare

41 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexecutie a lucrarilor proiectate

Factorul de mediu APAIn perioada de executie a lucrarilor proiectate au fost identificate urmatoarele posibilesurse de poluare executia propriu zisa a lurarilor traficul de santier si organizarile de santierExecutia lucrarilorLucrarile de constructie a drumurilor determina antrenarea unor particule fine de pamant

4

5

care pot ajunge in apele de suprafata Depunerile de particule solide in cursurile de apa modificagranulometria fundului albiei si pot afecta flora si fauna acvaticaManipularea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton bitum agregate etc)determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie In cazul incare lucrarile se desfasoara in apropierea cursurilor de apa toate acestea reprezinta surse depoluare directa a apelor De asemenea ploile care spala suprafata santierului pot antrenadepunerile si astfel indirect acestea ajung in cursurile de apa dar si in stratul freaticManevrarea defectuoasa in apropierea cursurilor de apa a autovehiculelor care transportadiverse tipuri de materiale sau a utilajelor reprezinta surse potentiale de poluare ca urmare a unordeversari accidentale de materiale combustibili uleiuriTraficul de santierTraficul greu specific santierului determina diferite emisii de substante poluante inatmosfera rezultate din arderea combustibilului in motoarele vehiculelor (NOx CO SOx COVparticule in suspensie etc) Pe de alta parte traficul greu este sursa de particule sedimentabiledatorita antrenarii particulelor de praf de pe drumurile nepavate De asemenea pe perioadalucrarilor de executie particule rezulta si din procesele de frecare a caii de rulare si din uzura apneurilor Atmosfera este spalata de ploi astfel incat poluantii din aer sunt transferati in ceilaltifactori de mediu (apa de suprafata si subterana sol etc)Organizarile de santierDaca Statiile de asfalt si betoane sunt amplasate in apropierea unui curs de apa ele potconstitui surse de poluare prin spalarea poluantilor specifici din atmosfera sau de pe sol de catreapele meteorice De asemenea o atentie deosebita trebuie acordata zonelor unde nivelul apelorfreatice este ridicat aici putandu-se produce poluari datorita pierderilor de carburanti sau bitumRezervoarele de carburanti pot constitui o sursa de poluare in cazul in care ele nu suntetanseDe la statiile de intretinere a utilajelor si masinilor de transport rezulta uleiuri carburantiapa uzata de la spalarea masinilorDe la Organizarile de Santier rezulta ape uzate menajere de la cantina spatiile de toaletaIn general aceste ape sunt incarcate biologic normal Apele meteorice rezultate peamplasamentulOrganizarilor de santier sunt considerate ape conventional curate De pe amplasamentulBazelor de productie mai rezulta si ape tehnologice Pentru acestea este necesara o preepurarelocalaFactorul de mediu AERExecutia lucrarilor constituie pe de o parte o sursa de emisii de praf iar pe de alta partesursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate)atat in motoarele utilajelor cat si a mijloacelor de transport folositeActivitatea de constructie poate avea temporar (pe durata executiei) un impact localapreciabil asupra calitatii atmosferei Impactul asupra aerului este semnificativ in cadrulOrganizarilor de Santier datorita functionarii Statiilor de Asfalt si Betoane cat si datoritacirculatiei vehiculelor greleActiunea poluantilor atmosferici asupra sanatatii umane se manifesta cand acestia depasescun nivel maxim al concentratiilor numit prag nociv Nocivitatea poluantilor depinde deconcentratia lor dar si de durata expunerii Efectele lor asupra sanatatii umane sunt urmatoarelemonoxidul de carbon (CO) prin inhalarea acestuia se pot produce intoxicatii care au ca efecttulburari de vedere dureri de cap ameteala oboseala palpitatii si chiar moartea atunci cand

5

6

66 din hemoglobina prezenta in sange se transforma in carboxihemoglobinaoxizii de azot (NOx) la anumite concentratii provoaca intoxicatii grave (maladii respiratoriicronice si leziuni inflamatorii)hidrocarburile (Hc) indeosebi cele aromatice monociclice (benzenul) si policiclice(benzopirenul) sunt hemato si neurotoxice avand efecte cancerigeneparticule de funingine (fum) fumul poate contine particule de plumb si hidrocarburi aromaticepoliciclice determinand aparitia unor tulburari respiratorii si efecte cancerigene la nivelullaringelor bronhiilor plamanuluiplumbul si compusii de plumb poate patrunde in organism prin plamani aparatul digestiv si prinpiele actiunea toxica a acestuia este urmarea perturbarii biosintezei hemoglobinei a sistemuluinervos central si pot aparea anemii sau poate avea efect negativ asupra capacitatii intelectualeoxizii de sulf (SOx) au actiune iritanta asupra sistemului respiratorImpactul asupra aerului in perioada de constructie poate fi semnificativ Insa el semanifesta intr-o perioada limitata relativa scurta In general amplasamentele organizarilor desantier sunt alese astfel incat sa nu se afle in apropierea localitatilor insa acolo unde nu esteposibila amplasarea acestor organizari la o distanta de cel putin 1000 m fata de zonele locuite siariile naturale protejate sunt adoptate masuri speciale pentru reducerea emisiilor de poluanti siprotectia acestor zoneCa o masura generala este recomandat sa fie adoptate tehnologii performante nepoluantefolosirea statiilor de mixturi asfaltice si de betoane echipate cu filtre pentru purificarea fluxuluide gaze poluante emanate in aer si de retentie a substantelor poluante astfel incat nivelulimisiilor sa nu depaseasca limitele stipulate in Ordinul nr 5922002 cu modificarile sicompletarile ulterioareIn cazul emisiilor de pulberi in suspensie de la depozitarea agregatelor o masuratemporara de educere a emisiilor este udarea lor periodica care ar trebui facuta doar pentruagregatele utilizate in prepararea betonului si a liantilorImprejmuirea si acoperirea suprafetelor utilizate pentru depozitarea agregatelorreprezinta de asemenea o masura de reducere a emisiilor de pulberi in suspensie dar si dereducere a pierderilor De asemenea ar fi indicat sa fie proiectate incinte inchise de depozitarepentru agregatele fineFactorul de mediu SolPrincipalul impact asupra solului in perioada de constructie a unui drum este reprezentatde ocuparea temporara de terenuri pentru organizari de santier drumuri provizorii platformebaze de aprovizionare si productie organizari de santier halde de deseuri Reconstructiaecologica a zonei dupa incheierea lucrarilor reprezinta o masura obligatoriePe perioada de executie vor fi ocupate suprafate importante de teren pentru amplasareabazelor de productie si a organizarilor de santierRealizarea lucrarilor de executie necesita miscari de terasamente fiind necesare gropi deimprumut sau depozite de pamant in cazul in care exista un exces de material Volumul de

pamant necesar va fi estimat de proiectant Un impact semnificativ asupra solului il au lucrarileexecutate in cadrul gropilor de imprumut Realizarea acestor lucrari presupune excavare unorcantitati mari de pamant de pe suprafete relativ mari Lucrarile de excavare a pamantului potavea un impact semnificativ asupra solului in zonele cu vulnerabilitate mare ca urmare aaparitiei fenomenului de eroziune Acest fenomen este insa local si poate fi evitat prin aplicareaunor masuri de protectie pe durata executiei lucrarilor

6

7

Impactul manifestat de traficul desfasurat de la Bazele de Productie la fronturile de lucruare un caracter temporar si se exercita ca urmare a antrenarii de catre apele pluviale a poluantilorrezultati din arderea combustibilului Aceste ape se infiltreaza in straturile superioare ale soluluiImpactul determinat de pierderile de carburanti sau ulei de la functionarea defectuoasa autilajelor poate fi apreciabil El se manifesta de asemenea pe arii restranseImpactul asupra solului produs de depozitele de deseuri neamenjate corespunzator este cuatat mai intens cu cat substantele depozitate au un caracter mai agresiv Precipitatiile spaladepozitele de deseuri incarcandu-se in special cu substante organice O mare problema in cazuldepozitelor necontrolate sunt compusii rezultati din descompunerea substantelor organiceAcestia sunt caracterizati de un debit redus dar sunt foarte incarcati cu substante organice motivpentru care sunt foarte greu de epuratFactorul de mediu BiodiversitateSursele de poluare pentru flora si fauna specifice pentru perioada de executie a lucrarilorproiectate sunt urmatoarele emisiile de noxe si zgomot generate de traficul de santier si deoperarea echipamentelor utilizate in realizarea lucrarilorSantierul in ansamblu are un impact negativ complex asupra vegetatiei Ocupareatemporara de terenuri poluarea potentiala a solului haldele de deseuri etc toate acestea au efectenegative asupra vegetatiei in sensul reducerii suprafetelor vegetale si uneori a pierderii calitatilorinitialeDaca din punct de vedere chimic poluarea aerului nu va fi periculoasa pentru vegetatiepoluarea cu particule in suspensie (praf) poate avea insa efecte negative Acestea se manifesta cupreponderenta in perioadele secetoase lipsite de precipitatii si pe suprafete limitate ca extinderePraful se depune pe frunze si reduce intensitatea proceselor de fotosinteza respiratie sitranspiratie Plantele nu se dezvolta normal productiile realizate sunt reduse Efectul asuprapadurilor este mai putin vizibil Concentratiile mari de praf in aer se manifesta insa pe perioadelimitate de timpNormele internationale elaborate de Uniunea Internationala a Organizatiilor pentruCercetarea Padurilor recomanda urmatoarele concentratii ca valori-ghid pentru protectiaplantelorSO2

- media anuala 50 μgm3 de aer pentru a se mentine intreaga productie25 μgm3 de aer pentru a se mentine intreaga productie si pentru aproteja mediul- media pe 30 minute 150 μgm3 de aer pentru a se mentine intreaga productie25 μgm3 de aer pentru a se mentine intreaga productie si pentru aproteja mediulNOx

- valoare ndash ghid de protectie pe interval de 4 ore 95 μgm3 de aerAsupra faunei actioneaza negativ alte aspecte specifice santierelor de constructiirespectiv zgomotul circulatia utilajelor si mijloacelor de transport impiedicarea accesului inunele zone limitarea deplasariiOrganizarea de santier are in general un impact negativ asupra vegetatiei Ocupareatemporara a terenului pluarea potentiala a solului managementul deseurilor toate acestea au unimpact negativ in ceea ce priveste reducerea suprafetei vegetative si cateodata pierdereacalitatilor initiale ale solului aceasta situatie devine mai grava in cazul reducerii suprafetelorforestiere

7

8

Este de asemenea recomandat ca barierele fizice sa fie amplasate in asa fel incat sa nuafecteze decat strictul necesar ca suprafataDupa finalizarea lucrarilor o serie de masuri pentru reecologizarea zonei sunt prevazuteZgomot si vibratiiLucrarile de constructie comporta urmatoarele surse importante de zgomot si vibratiiprocesele tehnologice de executie a lucrarilor proiectate operarea grupurilor de utilaje siechipamente cu diferite functiuni traficul intre bazele de productie si punctele de lucruAmplasamentul acestor baze de productie ar trebui sa fie proiectat in extravilanullocalitatilor astfel incat impactul asupra zonelor rezidentiale sa fie minimIn perioada de exectie a lucrarilor proiectate in cadrul punctelor de lucru pe diferitesectoare si pe durate limitate in timp nivelul de zgomot poate atinge valori mari depasind 90dB(A)Nivelul sonor depinde in mare masura de urmatorii factorio fenomene meteorologice si in particular viteza si directia vantuluigradientul de temperatura si de vanto absorbtia undelor acustice de catre sol fenomen denumit bdquoefect desolrdquoo absorbtia in aer dependenta de presiune temperatura umiditatearelativa componenta spectrala a zgomotuluio topografia terenuluio vegetatiePrincipala sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de functionarea utilajelorIn cele ce urmeaza se prezinta tipurile de utilajele folosite si puterile acustice asociatebuldozere Lw asymp 115 dB(A)incarcatoare Wolla Lw asymp 112 dB(A)excavatoare Lw asymp 117 dB(A)autogredere Lw asymp 112 dB(A)compactoare Lw asymp 105 dB(A)finisoare Lw asymp 115 dB(A)basculante Lw asymp 107 dB(A)Suplimentar impactului acustic utilajele de constructie cu mase proprii mari datoritadeplasarii si activitatii desfasurate in punctele de lucru constituie surse de vibratiiA doua sursa de zgomot si vibratii in santier este reprezentata de circulatia mijloacelor detransportPentru transportul materialelor (pamant balast prefabricate beton asfalt etc) sepresupune ca vor fi folosite basculanteautovehicule grele cu sarcina cuprinsa intre cateva tonesi mai mult de 40 tone In evaluarea emisiilor s-a considerat o medie de 16 t pentru vehiculelegreleEvolutia nivelului sonor depinde de evolutia lucrarilor si mutarea fronturilor de lucruAfectate de zgomot si vibratii sunt localitatile traversate de traficul de vehicule greleaferent Organizarilor de Santier

42 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexploatare a obiectivului

8

9

Poluarea in timpul operarii drumurilor realizat poate atinge diferite niveluri de intensitatesi gravitate in functie de conditiile din am In ceea ce priveste poluarea cauzata de trafic aceasta este generate de noxele emisepierderile accidentale de ulei si carburanti deteriorarea pneurilor si degradarea suprafetei derulareFactorul de mediu APASursele de poluare pentru ape in aceasta perioada sunt reprezentate de apele meteoricecare spala spala platforma drumului si apele uzate descarcate din amplasamentele constructiilorauxiliare de servicii (parcari de scurta durata spatii de servicii mentenanta si baze decoordonare)Pentru diminuarea concentratiilor de poluanti se recomanda construirea unor bazine desedimentare urmate de separatoare de grasimi In bazinele de sedimentare se face o decantaregrosiera In separatoarele de grasimi se vor separa prin flotatie grasimile (substantele mai usoaredecat apa) dar vor sedimenta si o parte din suspensiile coloidale Atunci cand apa se evacueazape terenul inconjurator dupa separatoarele de grasimi se vor prevedea bazine de dispersie pentrua impiedica eroziunea soluluiplasament si de traficul care il strabate

Bazin decantor

9

10

Separator de grasimi

Eficienta acestor constructii se considera a fi cca 90 pentru retinerea suspensiilorplumbului zincului cca 80 privind retinerea hidrocarburilor si cca 60 pentru retinereamateriei organice (CCO)Apele uzate incarcate cu poluanti care spala drumul sunt colectate in santuri sidescarcate intr-un curs de apa de suprafata din apropiere in functie de caracteristicileamplasamentului insa numai dupa epurarea lor primara in bazine decantoare si separatoare degrasimiIn cazul platformelor spatiilor de servicii este recomandat ca acestea sa fie proiectateastfel incat sa fie posibila colactarea apelor pluviale Apa este apoi condusa catre facilitatile depurificare unde au loc decantarea si separarea grasimilor si a substantelor coloidaleApele uzate cu caracter menajer rezultate in cadrul spatiilor de servicii necesita epurarecu ajutorul unor statii de epurare cu treapta mecanico-biologica si apoi descarcate in cursurile deapa din apropiereFactorul de mediu AERPrincipala sursa de poluare a aerului in timpul perioadei de operare este traficul deexploatare prin carburantii arsi de motoarele autovehiculelor care circula pe sectorul de drumPoluarea atmosferica in cazul traficului rutier este rezultatul arderii carburantilor inmotoare pe de o parte iar pe de alta parte este rezultatul uzurii prin frecare a materialelordiferitelor suprafete de contactAcest tip de poluare se manifesta ca urmare a1048707 Evacuarii in atmosfera a produsilor de ardere1048707 Producerii de pulberi de diferite naturi din uzura caii de rulare si apneurilor a dispozitivelor de franare si de ambreiaj precum si aelementelor caroserieiLa motoarele cu benzina poluantii rezultati ca urmare a combustiei amestecului carburantsunt CO2 CO oxizi de azot (NOx) hidrocarburi arse si nearse (HC) si SO2 Proportiile acestoradepind de raportul aercarburant In cazul vehiculelor cu motor diesel emisiile sunt mai mici decirca 10 ori pentru CO de 3 - 4 ori pentru HC de 2 - 3 ori pentru NOxGazele de esapament contin in functie de tipul carburantului particule cu Pb in cazulbenzinei (cu aditivi) si particule de fum in cazul motorineiPoluarea cu COPoluarea atmosferica cu CO este influentata de o serie de factori dintre care aminitimbull Tipul carburantului cu benzina sau cu motorina S-a evidentiat ca in cazul benzineiemisia de CO este mult mai marebull Viteza de circulatie in cazul benzinei emisiile minime se inregistreaza la valori alevitezei de cca 80 kmh Pentru viteze foarte mici 10 kmh sau mari 120 kmhvaloarea emisiilor poate creste de pana la 5 ori valoarea normalabull Conditiile de circulatie la accelerari si franari au loc cresteri ale emisie de pana la 15- 2 ori in timp ce la mersul in gol cresterea poate fi de pana la 25 oribull Intensitatea traficului emisia de CO creste proportional cu cresterea numarului devehicule pe un tronson datbull Circulatia in rampa emisia de CO creste cu 15 pentru fiecare crestere a rampei cu2 procenteUna dintre problemele specifice poluarii cu CO este timpul indelungat de retentie in

10

11

atmosfera ce variaza intre 1 ndash 2 luniPoluarea cu NOxDin cercetarile efectuate pana in prezent s-au identificat urmatorii factori de baza ceinfluenteaza gradul de poluare cu NOxbull Tipul carburantului S-a mentionat ca in cazul benzinei emisia de NOx este de 2-3ori mai mare decat in cazul vehiculelor cu motorinabull Viteza de circulatie cresterea vitezei vehiculelor la peste 60 kmh conduce implicitla cresterea emisiei de NOx aceasta fiind cu atat mai mare cu cat motoarele suntmai puternicebull Circulatia in rampa emisia de NOx creste cu un factor de 35 pentru fiecarecrestere a rampei de 2Poluarea cu hidrocarburiPoluarea atmosferica cu hidrocarburi este influentata de o serie de factori dintre careaminitimbull Viteza de circulatie valori minime ale concentratiei emisiei de hidrocarburi seinregistreaza la o circulatie cu viteza constanta de 80hellip100 kmh fiind insa de 5-6ori mai mare la o viteza de 10 kmhbull Conditiile de circulatie concentratia emisiei de hidrocarburi este minima la vitezaconstanta creste usor prin accelerare creste de pana la 20 ori la mers in gol si depana la 50 de ori la franareInsa trebuie luat in considerare faptul ca o retea de drumuri si autostrazi coerenta duce lareducerea emisiilor de poluanti provenite de la traficul rutier mai ales in situatia adoptarii unorsolutii tehnice mai putin poluante (covoare asfaltice cu o temperatura mai scazuta de asternerereducandu-se astfel emisiile de CO2 beton asfaltic poros pentru reducerea poluarii fonice intimpul operarii utilizarea unor carburanti mai putin poluanti)Constructia unui drum are in mod sigur efecte pozitive in ceea ce priveste siguranta siconfortul participantilor la traficFactorul de mediu SolSursele de poluare ale solului in perioada operationala a autostrazii suntminus emisiile de poluanti rezultate ca urmare a traficului rutierminus apele pluviale care spala poluantii depusi pe platforma autostraziiminus deseurile solide sisau apele uzate provenite de la spatiile de serviciiPrincipalii poluanti eliminati prin gazele de evacuare ale autovehiculelor sunt monoxidulde carbon (CO) oxizii de azot (NOx) hidrocarburile parafinice si aromatice (Hc) oxizii de sulf(SO SO2) particulele (fum) plumbul si compusii saiO problema este reprezentata de emisiile de plumb specifice circulatiei rutiere care suntresponsabile pentru cresterea concentratiilor acestui metal pe terenurile invecinate (in specialterenuri agricole)Pe langa efectul direct al acestor poluanti asupra mediului mai exista si efecte indirecteAtmosfera este spalata de ploi astfel incat poluantii din aer sunt transferati in ceilalti factori demediu (apa de suprafata si subterana sol vegetatie fauna) si ajung in final sa afecteze sanatateaoamenilor si animalelorIn conditiile realizarii unui trafic fluent fara variatii semnificative ale vitezei se apreciazaca nu exista probleme care sa puna in pericol cultivarea terenurilor agricole invecinateConstructia drumurilor afecteaza solul si prin ocuparea definitive a unor suprafete de terenFactorul de mediu Biodiversitate

11

12

Traficul rutier reprezinta sursa de poluare care actioneaza diferit asupra florei si faunei dinzona Flora poate fi afectata de emisiile de substante poluante care se pot depune pe plante saupot patrunde in organismul acestora prin depunerea pe sol si infiltrarea odata cu apele pluvialePe de alta parte autostrada poate constitui o bariera fizica pentru fauna modificandu-i habitatulDe asemenea fauna mai poate fi afectata de zgomotul produs sau de luminile din timpul noptiiPrincipalul impact asupra vegetatiei generat de constructia proiectelor de infrastructura noiil reprezinta reducerea fondului forestier prin taierea unor suprafete de paduriPrin imprejmuirea traseului drumului va limita accesul animalelor dintr-o parte in cealaltaputandu-se intrerupe astfel traseele de migrare ale acestora Pentru satisfacerea necesitatilorvitale mamiferele salbatice folosesc o zona ale carei limite traditionale sunt riguroase si nu sunttrecute decat sub presiunea unor constrangeri Aceasta zona vitala nu este utilizata uniform pe totparcursul unui an Anumite sectoare sunt frecventate aproximativ regulat fie sub actiuneafactorilor legati de biologia speciei (ex locul de boncaluit al cerbului) fie sub actiunea factorilorde mediu (ex locul de hibernare in fundul valcelelor in periodele inzapezite)Fragmentarea habitatului este un efect particular pe care infrastructura liniara il realizeazaasupra factorilor naturali si umani dar si asupra peisajului Efectul de fragmentare poate fidefinit ca o separare a habitatului in unitati mai mici si izolate Acest efect se manifesta asuprahabitatelor naturale bazinelor hidrografice asezarilor umane cat si asupra peisajului prinmodificarile aduse cadrului naturalEfectul exercitat de infrastructura liniara asupra mediului natural si uman poate fibull direct ndash prin sectionarea mediului fizicbull indirect ndash prin efectele de bariera si poluare generate de traficEfectul de poluare se manifesta pe distante scurte atunci cand este vorba de poluareaaerului si poluarea sonora sau pe distante mari in cazul ploilor acide si a fenomenelor deacidifiere si eutrofizare Apreciem insa ca traficul rutier are o pondere redusa comparativ cusursele industrialeEfectul de fragmentare in lungul autostrazii este functie de specificul zonelor traversatePentru a evalua in mod real efectul produs de fragmentarea habitatelor trebuie sa se ia inconsiderarebull impactul asupra factorilor naturali respectiv modificarile ce intervin la nivelulbazinelor hidrografice cat si al habitatelor naturalebull impactul asupra asezarilor umanebull modificarile ce intervin asupra peisajului naturalEfectul de fragmentare a habitatelor a fost analizat pentru zonele impadurite acesteadetinand rolul cel mai important in conservarea biodiversitatii In cadrul lantului troficconservarea biodiversitatii se refera in special la speciile animale de talie mare care necesitaanumite marimi ale teritoriului Restrangerea suprafetelor compacte de padure prin ocupare deteren sectionare efect de bariera sau intruziune in zone linistite este urmata de o regrupare aspeciilor prin retragerea celor de talie mai mare sau a celor mai sensibile la noile elemente destresEfectul de fragmentare se manifesta prin restrangerea habitatelor si reducereafunctionabilitatii lor Impactul infrastructurii liniare asupra florei si faunei poate avea ca rezultatizolarea faunei de o parte si de alta a traseului Efectul consta in restrictionarea accesului unoranimale spre zonele lor sezoniere de alimentare sau de reproducereAcolo unde este necesar sa se mentina continuitatea spatiului natural pentru a se conservaviata salbatica este imperios necesar sa se completeze amenajarile rutiere cu pasaje care sa

12

13

permita traversarea denivelata a drumuluiImpactul asupra florei se manifesta in unele cazuri prin inlocuirea unor specii valoroase cu altelemai putin importante dar mai rezistente Impactul cel mai sever se face simtit in zoneleimpadurite unde exista o puternica interactiune intre componenetele sistemului apa ndash sol ndashvegetatie - faunaTraficul rutier reprezinta o sursa de poluare care actioneaza diferentiat asupra florei sifaunei Vegetatia poate fi afectata de emisiile de substante poluante care se depun pe partilevegetative ale plantelor sau pot patrunde in corpul plantelor prin infiltrare in sol prin apelepluvialePe de alta parte orice proiect de infrastructura reprezinta o bariera fizica pentru habitateleanimalelor salbatice modificandu-le traseele de migratie si uneori chiar comportamentul Faunapoate fi afectata si de impactul fizic reprezentat de luminile si zgomotul emise de traficul rutiermais ales in timpul noptiiDe aceea este necesara asiguarea continuitatii spatiului natural pentru a proteja siconserva fauna salbatica acest lucru realizandu-se mai ales prin pasaje pentru trecereaanimalelor dar exista si cazuri de adoptare a tunelurilor pentru a nu afecta habitate foarteimportanteZgomot si vibratiiPentru a reduce impactul asupra mediului natural si residential a zgomotului la niveluriacceptabile sunt adoptate panouri fonoabsorbante in zonele aflate in apropierea zonelor locuitedar si in cazul ariilor naturale protejate

5 Concluzii

Aceasta lucrare a incercat sa prezinte sumar impactul pe care drumul il are ca si constructieartificiala asupra mediului inconjurator din perspectiva dubla a protectiei mediului si aconceptului de dezvoltare durabilaAstfel este esential pentru Romania sa se continue investitiiile in infrastructura rutieraaceasta fiind una dintre principalele solutii pentru dezvoltarea economica a regiunilor sieliminarea discrepantelor economice intre regiunile geografice ale RomanieiDe asemenea fara dezvoltarea retelei de autostrazi dezvoltarea turismului si orientareapopulatiei catre activitati cu un impact redus asupra mediului nu se poate realiza In prezent cei261 km de autostrazi de pe teritoriul Romaniei nu pot satisface necesarul de mobilitate sitranzitul persoanelor si marfurilor la un nivel europeanInsa in ciuda unui decalaj evident fata de restul Uniunii Europene trebuie subliniat si faptulca in prezent problematica protectiei mediului este una foarte importanta care de cele mai multeori o prevaleaza pe cea a eficientei economiceDe asemenea trebuie laudat efortul autoritatilor de a redacta si a implementa o strategienationala pentru dezvoltare durabila lucru care ar fi parut de neconceput acum 10 aniAstfel daca eforturile actuale in ceea ce priveste protectia mediului si implementareaconceptului de dezvoltare durabila se vor mentine putem spera la o dezvoltare a infrastructuriirutiere in stransa legatura cu necesitatile populatiei si ale economiei dar cel mai important curespectarea cadrului natural

13

14

Bibliografie1 Constantinescu NN 1976 Economia protectiei mediului Ed Politica2 Carta Verde Politici de dezvoltare regionala icircn Romacircnia Bucuresti 19973 Gastescu P 2000 Managementul mediului Ed Univ Bucuresti4 Search Coporation 2004 ldquoStudiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru Sectorul1A al Autostrazii Transilvaniardquo5 Vespremeanu E 1981 ldquoMediul inconjurator ndash ocrotirea si conservarea luirdquo Ed Stiintificasi Enciclopedica6 Planul National de Dezvoltare 2007-20137 Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romacircniei Orizonturi 2013-2020-20

14

15

CUPRINS

1 Introducere2 Evoluţia infrastructurii de transport rutier din Romacircnia icircn corelaţie cusistemele de transport Europene3 Conceptul dezvoltării durabile4 Impactul infrastructurii rutiere icircn fazele de execuţie şi exploatare 41 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexecutie a lucrarilor proiectate 42 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexploatare a obiectivului

15

Page 2: Boca Cosmin

2

1 Introducere

Lucrarea de fata isi propune sa prezinte impactul drumului asupra mediului inconjuratorin perioada de executie dar si in perioada de exploatare asupra factorilor componenti aimediului inconjurator Insa trebuie subliniata si importanta infrastructurii unei tari dinperspectiva conceptului de dezvoltare durabila mai ales in Romania in conditiile in careinfrastructura de transport nu se afla la un nivel care sa poata sustine politicile de dezvoltaredurabila nici din punct de vedere al dezvoltarii economice cat si din punct de vedere alprotectiei si conservarii mediului inconjuratorIn conformitate cu politicile privind implementarea conceptului de dezvoltare durabilatrebuie sa se obtina un procent dominant al transportului public in conparatie cu transportulindividual iar ponderea transportului feroviar sa aiba o evolutie ascendenta in comparatie cutransportul rutier Insa in conditiile existente in Romania ne confruntam cu o situatie dificiladeoarece atat infrastructura feroviara cat si cea rutiera sunt intr-un stadiu de dezvoltare precarIn aceasta lucrare voi analiza dezvoltarea infrastructurii rutiere din perspectiva protectieimediului dar si din prisma conceptului de dezvoltare durabilaAsa cum stim proiectele de infrastructură rutiera induc un impact mai mare sau mai micasupra mediului icircnconjurător prin tehnologiile folosite la execuţie sau prin modul de operareFiecare proiect este unic din punct de vedere al condiţiilor de mediu existente şi a măsurilor deevitare sau reducere a impactului asupra componentelor de mediuAcest impact se manifesta asupra tuturor factorilor de mediu dar si asupra asezarilorumane a vietii sociale a zonelor pe care le traverseaza precum si a biodiversitatiiImpactul asupra mediului inconjurator este inevitabil deoarece orice constructie sautehnologie implantata in natura induce un impact insa acest lucru nu trebuie sa stopezedezvoltarea infrastructurii rutiere ci ar trebui sa ajute la o evaluare cat mai obiectiva aimpactului asupra mediului pentru gasirea unor solutii de reducere a impactului cat maieficiente Insa din prisma conceptului de dezvoltare durabila drumul este si un garant aldezvoltarii economice pentru zonele traversateAstfel pe parcursul lucrarii vor fi prezentate elementele impactului asupra mediuluiprevederile politicilor nationale de dezvoltare durabila in acest domeniu si exemple de reducere aimpactului asupra mediului inconjurator pentru proiecte importante din punct de vedere aldezvoltarii durabile

2 Evoluţia infrastructurii de transport rutier din Romacircnia icircn corelaţie cusistemele de transport Europene

In Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila este specificat clar ca una dintremodalitatile pentru incurajarea dezvoltarii regionale este modernizarea infrsatructurii detransport regionale si locale De asemenea o importanta deosebita este acordata legaturilor curetelele de transport europene prin extinderea retelei nationale de autostrazi Astfel mentinereaunei rate de investitii mai mari decacirct icircn tarile cu economie matura din Europa este absolut

2

3

necesara pentru realizarea unei convergente icircn termeni realiModernizarea infrastructurii de transport reclama un mare efort investitional aceasta deoareceicircn majoritatea tarilor UE asemenea probleme au fost rezolvate cu decenii icircn urma dar pentruRomacircnia ele reprezinta inca prioritati esentialeIn Strategia de Dezvoltare Durabila a Romaniei ete subliniat faptul ca dezvoltareainfrastructurii de transport icircntre centrele urbane si a legaturilor cu zonele icircnvecinate este oconditie esentiala pentru realizarea obiectivelor coeziunii teritoriale la nivel european si aleStrategiei Lisabona privind cresterea economica si a gradului de ocupare a populatieiLa nivel national realizarea unei retele moderne de transporturi reprezinta un factor vitalpentru dezvoltarea judetelor si a regiunilor pentru localizarea companiilor icircmbunatatireamediului de afaceri si icircncurajarea turismului toate acestea ducand la cresterea niveluluieconomic si a calitatii vietii intr-un mod echilibrat pentru toate regiunile tarii reducandu-seastfel discrepantele economice si presiunea exercitata in prezent asupra zonelor dezvoltateeconomicInvestitiile icircn modernizarea infrastructurii vor facilita mobilitatea persoanelor si bunurilor icircntreregiuni si icircn interiorul acestora reducerea costurilor de transport pentru marfuri si calatoriicircmbunatatirea accesului pe pietele regionale cresterea eficientei activitatilor economiceeconomisirea de energie si a timpilor de parcurs creand conditii pentru extinderea schimburilorcomerciale si a investitiilor productivePrioritatile vizate sunt reabilitarea si modernizarea conexiunilor feroviare fluviale siaeriene a retelei de drumuri nationale si judetene inclusiv constructia sau reabilitarea soselelorde centuraSunt prevazute urmatoarele actiuni pacircna icircn anul 2015 reabilitarea si modernizarea reteleide drumuri judetene pe o lungime de 877 kilometri a retelei de strazi urbane de 411 km siconstruirea sau modernizarea unor sosele de centura pe o lungime de 219 km avacircnd ca rezultatcresterea traficului rutier de marfa si pasageri icircn conditii de siguranta sporita cu 10Avacircnd icircn vedere nevoile specifice si nivelul de dezvoltare al regiunilor Romacircniei cu oinfrastructura de transport insuficienta si slab competitiva care nu corespunde cerintelor PieteiUnice a UE icircn conditiile globalizarii este de asteptat ca rentabilitatea valoarea adaugata siefectul de antrenare ale investitiilor icircn infrastructura sa fie considerabileIn conformitate cu datele obtinute de la Compania Nationala de Autostrazi si DrumuriNationale din Romania situatia infrastructurii rutiere este cea prezentata in urmatorul table

3 Conceptul dezvoltării durabile

Conceptul de dezvoltare durabila s-a cristalizat icircn timp pe parcursul mai multor deceniiicircn cadrul unor dezbateri stiint_ifice aprofundate pe plan international si a capatat valente politiceprecise icircn contextul globalizariiIcircn istoria recenta prima semnalare a faptului ca evolutiile economice si sociale alestatelor lumii si ale omenirii icircn ansamblu nu mai pot fi separate de consecintele activitatii umaneasupra cadrului natural s-a facut icircn raportul din 1972 al Clubului de la Roma intitulat Limitelecresterii (Raportul Meadows) Documentul sintetiza datele privind evolutia a cinci parametri(cresterea populatiei impactul industrializarii efectele poluarii productia de alimente sitendintele de epuizare a resurselor naturale) sugeracircnd concluzia ca modelul de dezvoltarepracticat icircn acea perioada nu poate fi sustinut pe termen lung

3

4

Problematica raporturilor dintre om si mediul natural a intrat icircn preocuparile comunitatiiinternationale icircncepacircnd cu prima Conferinta a ONU asupra Mediului (Stockholm 1972) si s-aconcretizat icircn lucrarile Comisiei Mondiale pentru Mediu si Dezvoltare instituite icircn 1985Raportul acestei Comisii prezentat icircn 1987 de G H Bruntdland si intitulat Viitorul nostrucomun a oferit prima definitie acceptata a dezvoltarii durabile ca fiind bdquoo dezvoltare caresatisface nevoile generatiei actuale fara a compromite sansele viitoarelor generatii de a-sisatisface propriile nevoirdquo Conceptul de dezvoltare durabila reprezinta rezultatul unei abordariintegrate a factorilor politici si decizionali icircn care protectia mediului si cresterea economica petermen lung sunt considerate complementare si reciproc dependenteDe la acest punct problemele complexe ale dezvoltarii durabile au capatat o dimensiunepolitica globala fiind abordate la cel mai icircnalt nivel la Conferinta Mondiala pentru Mediu siDezvoltare Durabila de la Rio de Janeiro (1992) la Sesiunea Speciala a Adunarii Generale ONUsi adoptarea Obiectivelor Mileniului (2000) si la Conferinta Mondiala pentru DezvoltareDurabila de la Johannesburg (2002)S-au conturat astfel programe concrete de actiune la nivel global si local (Agenda 21Locala) conform dictonului bdquosa gacircndim global si sa actionam localrdquoIcircn cadrul acestui proces au fost adoptate o seama de conventii internationale carestabilesc obligatii precise din partea statelor si termene stricte de implementare privindschimbarile climatice conservarea biodiversitatii protejarea fondului forestier si zonelor umedelimitarea folosirii anumitor produse chimice accesul la informatii privind starea mediului sialtele care contureaza un spatiu juridic international pentru aplicarea icircn practica a preceptelordezvoltarii durabileSe recunoaste astfel ca Terra are o capacitate limitata de a satisface cererea crescacircnda deresurse naturale din partea sistemului socio-economic si de a absorbi efectele distructive alefolosirii lor Schimbarile climatice fenomenele de eroziune si desertificare poluarea soluluiapei si aerului reducerea suprafe_ei sistemelor forestiere tropicale si a zonelor umede disparitiasau periclitarea existentei unui numar mare de specii de plante si animale terestre sau acvaticeepuizarea accelerata a resurselor naturale neregenerabile au icircnceput sa aiba efecte negativemasurabile asupra dezvoltarii socioeconomice si calitatii vietii oamenilor icircn zone vaste aleplaneteiConceptul de dezvoltare durabila are ca premisa constatarea ca civilizatia umana este unsubsistem al ecosferei dependent de fluxurile de materie si energie din cadrul acesteia destabilitatea si capacitatea ei de autoreglare Politicile publice care se elaboreaza pe aceasta bazaurmaresc restabilirea si mentinerea unui echilibru rational pe termen lung icircntre dezvoltareaeconomica si integritatea mediului natural

4 Impactul infrastructurii rutiere icircn fazele de execuţie şi exploatare

41 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexecutie a lucrarilor proiectate

Factorul de mediu APAIn perioada de executie a lucrarilor proiectate au fost identificate urmatoarele posibilesurse de poluare executia propriu zisa a lurarilor traficul de santier si organizarile de santierExecutia lucrarilorLucrarile de constructie a drumurilor determina antrenarea unor particule fine de pamant

4

5

care pot ajunge in apele de suprafata Depunerile de particule solide in cursurile de apa modificagranulometria fundului albiei si pot afecta flora si fauna acvaticaManipularea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton bitum agregate etc)determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie In cazul incare lucrarile se desfasoara in apropierea cursurilor de apa toate acestea reprezinta surse depoluare directa a apelor De asemenea ploile care spala suprafata santierului pot antrenadepunerile si astfel indirect acestea ajung in cursurile de apa dar si in stratul freaticManevrarea defectuoasa in apropierea cursurilor de apa a autovehiculelor care transportadiverse tipuri de materiale sau a utilajelor reprezinta surse potentiale de poluare ca urmare a unordeversari accidentale de materiale combustibili uleiuriTraficul de santierTraficul greu specific santierului determina diferite emisii de substante poluante inatmosfera rezultate din arderea combustibilului in motoarele vehiculelor (NOx CO SOx COVparticule in suspensie etc) Pe de alta parte traficul greu este sursa de particule sedimentabiledatorita antrenarii particulelor de praf de pe drumurile nepavate De asemenea pe perioadalucrarilor de executie particule rezulta si din procesele de frecare a caii de rulare si din uzura apneurilor Atmosfera este spalata de ploi astfel incat poluantii din aer sunt transferati in ceilaltifactori de mediu (apa de suprafata si subterana sol etc)Organizarile de santierDaca Statiile de asfalt si betoane sunt amplasate in apropierea unui curs de apa ele potconstitui surse de poluare prin spalarea poluantilor specifici din atmosfera sau de pe sol de catreapele meteorice De asemenea o atentie deosebita trebuie acordata zonelor unde nivelul apelorfreatice este ridicat aici putandu-se produce poluari datorita pierderilor de carburanti sau bitumRezervoarele de carburanti pot constitui o sursa de poluare in cazul in care ele nu suntetanseDe la statiile de intretinere a utilajelor si masinilor de transport rezulta uleiuri carburantiapa uzata de la spalarea masinilorDe la Organizarile de Santier rezulta ape uzate menajere de la cantina spatiile de toaletaIn general aceste ape sunt incarcate biologic normal Apele meteorice rezultate peamplasamentulOrganizarilor de santier sunt considerate ape conventional curate De pe amplasamentulBazelor de productie mai rezulta si ape tehnologice Pentru acestea este necesara o preepurarelocalaFactorul de mediu AERExecutia lucrarilor constituie pe de o parte o sursa de emisii de praf iar pe de alta partesursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate)atat in motoarele utilajelor cat si a mijloacelor de transport folositeActivitatea de constructie poate avea temporar (pe durata executiei) un impact localapreciabil asupra calitatii atmosferei Impactul asupra aerului este semnificativ in cadrulOrganizarilor de Santier datorita functionarii Statiilor de Asfalt si Betoane cat si datoritacirculatiei vehiculelor greleActiunea poluantilor atmosferici asupra sanatatii umane se manifesta cand acestia depasescun nivel maxim al concentratiilor numit prag nociv Nocivitatea poluantilor depinde deconcentratia lor dar si de durata expunerii Efectele lor asupra sanatatii umane sunt urmatoarelemonoxidul de carbon (CO) prin inhalarea acestuia se pot produce intoxicatii care au ca efecttulburari de vedere dureri de cap ameteala oboseala palpitatii si chiar moartea atunci cand

5

6

66 din hemoglobina prezenta in sange se transforma in carboxihemoglobinaoxizii de azot (NOx) la anumite concentratii provoaca intoxicatii grave (maladii respiratoriicronice si leziuni inflamatorii)hidrocarburile (Hc) indeosebi cele aromatice monociclice (benzenul) si policiclice(benzopirenul) sunt hemato si neurotoxice avand efecte cancerigeneparticule de funingine (fum) fumul poate contine particule de plumb si hidrocarburi aromaticepoliciclice determinand aparitia unor tulburari respiratorii si efecte cancerigene la nivelullaringelor bronhiilor plamanuluiplumbul si compusii de plumb poate patrunde in organism prin plamani aparatul digestiv si prinpiele actiunea toxica a acestuia este urmarea perturbarii biosintezei hemoglobinei a sistemuluinervos central si pot aparea anemii sau poate avea efect negativ asupra capacitatii intelectualeoxizii de sulf (SOx) au actiune iritanta asupra sistemului respiratorImpactul asupra aerului in perioada de constructie poate fi semnificativ Insa el semanifesta intr-o perioada limitata relativa scurta In general amplasamentele organizarilor desantier sunt alese astfel incat sa nu se afle in apropierea localitatilor insa acolo unde nu esteposibila amplasarea acestor organizari la o distanta de cel putin 1000 m fata de zonele locuite siariile naturale protejate sunt adoptate masuri speciale pentru reducerea emisiilor de poluanti siprotectia acestor zoneCa o masura generala este recomandat sa fie adoptate tehnologii performante nepoluantefolosirea statiilor de mixturi asfaltice si de betoane echipate cu filtre pentru purificarea fluxuluide gaze poluante emanate in aer si de retentie a substantelor poluante astfel incat nivelulimisiilor sa nu depaseasca limitele stipulate in Ordinul nr 5922002 cu modificarile sicompletarile ulterioareIn cazul emisiilor de pulberi in suspensie de la depozitarea agregatelor o masuratemporara de educere a emisiilor este udarea lor periodica care ar trebui facuta doar pentruagregatele utilizate in prepararea betonului si a liantilorImprejmuirea si acoperirea suprafetelor utilizate pentru depozitarea agregatelorreprezinta de asemenea o masura de reducere a emisiilor de pulberi in suspensie dar si dereducere a pierderilor De asemenea ar fi indicat sa fie proiectate incinte inchise de depozitarepentru agregatele fineFactorul de mediu SolPrincipalul impact asupra solului in perioada de constructie a unui drum este reprezentatde ocuparea temporara de terenuri pentru organizari de santier drumuri provizorii platformebaze de aprovizionare si productie organizari de santier halde de deseuri Reconstructiaecologica a zonei dupa incheierea lucrarilor reprezinta o masura obligatoriePe perioada de executie vor fi ocupate suprafate importante de teren pentru amplasareabazelor de productie si a organizarilor de santierRealizarea lucrarilor de executie necesita miscari de terasamente fiind necesare gropi deimprumut sau depozite de pamant in cazul in care exista un exces de material Volumul de

pamant necesar va fi estimat de proiectant Un impact semnificativ asupra solului il au lucrarileexecutate in cadrul gropilor de imprumut Realizarea acestor lucrari presupune excavare unorcantitati mari de pamant de pe suprafete relativ mari Lucrarile de excavare a pamantului potavea un impact semnificativ asupra solului in zonele cu vulnerabilitate mare ca urmare aaparitiei fenomenului de eroziune Acest fenomen este insa local si poate fi evitat prin aplicareaunor masuri de protectie pe durata executiei lucrarilor

6

7

Impactul manifestat de traficul desfasurat de la Bazele de Productie la fronturile de lucruare un caracter temporar si se exercita ca urmare a antrenarii de catre apele pluviale a poluantilorrezultati din arderea combustibilului Aceste ape se infiltreaza in straturile superioare ale soluluiImpactul determinat de pierderile de carburanti sau ulei de la functionarea defectuoasa autilajelor poate fi apreciabil El se manifesta de asemenea pe arii restranseImpactul asupra solului produs de depozitele de deseuri neamenjate corespunzator este cuatat mai intens cu cat substantele depozitate au un caracter mai agresiv Precipitatiile spaladepozitele de deseuri incarcandu-se in special cu substante organice O mare problema in cazuldepozitelor necontrolate sunt compusii rezultati din descompunerea substantelor organiceAcestia sunt caracterizati de un debit redus dar sunt foarte incarcati cu substante organice motivpentru care sunt foarte greu de epuratFactorul de mediu BiodiversitateSursele de poluare pentru flora si fauna specifice pentru perioada de executie a lucrarilorproiectate sunt urmatoarele emisiile de noxe si zgomot generate de traficul de santier si deoperarea echipamentelor utilizate in realizarea lucrarilorSantierul in ansamblu are un impact negativ complex asupra vegetatiei Ocupareatemporara de terenuri poluarea potentiala a solului haldele de deseuri etc toate acestea au efectenegative asupra vegetatiei in sensul reducerii suprafetelor vegetale si uneori a pierderii calitatilorinitialeDaca din punct de vedere chimic poluarea aerului nu va fi periculoasa pentru vegetatiepoluarea cu particule in suspensie (praf) poate avea insa efecte negative Acestea se manifesta cupreponderenta in perioadele secetoase lipsite de precipitatii si pe suprafete limitate ca extinderePraful se depune pe frunze si reduce intensitatea proceselor de fotosinteza respiratie sitranspiratie Plantele nu se dezvolta normal productiile realizate sunt reduse Efectul asuprapadurilor este mai putin vizibil Concentratiile mari de praf in aer se manifesta insa pe perioadelimitate de timpNormele internationale elaborate de Uniunea Internationala a Organizatiilor pentruCercetarea Padurilor recomanda urmatoarele concentratii ca valori-ghid pentru protectiaplantelorSO2

- media anuala 50 μgm3 de aer pentru a se mentine intreaga productie25 μgm3 de aer pentru a se mentine intreaga productie si pentru aproteja mediul- media pe 30 minute 150 μgm3 de aer pentru a se mentine intreaga productie25 μgm3 de aer pentru a se mentine intreaga productie si pentru aproteja mediulNOx

- valoare ndash ghid de protectie pe interval de 4 ore 95 μgm3 de aerAsupra faunei actioneaza negativ alte aspecte specifice santierelor de constructiirespectiv zgomotul circulatia utilajelor si mijloacelor de transport impiedicarea accesului inunele zone limitarea deplasariiOrganizarea de santier are in general un impact negativ asupra vegetatiei Ocupareatemporara a terenului pluarea potentiala a solului managementul deseurilor toate acestea au unimpact negativ in ceea ce priveste reducerea suprafetei vegetative si cateodata pierdereacalitatilor initiale ale solului aceasta situatie devine mai grava in cazul reducerii suprafetelorforestiere

7

8

Este de asemenea recomandat ca barierele fizice sa fie amplasate in asa fel incat sa nuafecteze decat strictul necesar ca suprafataDupa finalizarea lucrarilor o serie de masuri pentru reecologizarea zonei sunt prevazuteZgomot si vibratiiLucrarile de constructie comporta urmatoarele surse importante de zgomot si vibratiiprocesele tehnologice de executie a lucrarilor proiectate operarea grupurilor de utilaje siechipamente cu diferite functiuni traficul intre bazele de productie si punctele de lucruAmplasamentul acestor baze de productie ar trebui sa fie proiectat in extravilanullocalitatilor astfel incat impactul asupra zonelor rezidentiale sa fie minimIn perioada de exectie a lucrarilor proiectate in cadrul punctelor de lucru pe diferitesectoare si pe durate limitate in timp nivelul de zgomot poate atinge valori mari depasind 90dB(A)Nivelul sonor depinde in mare masura de urmatorii factorio fenomene meteorologice si in particular viteza si directia vantuluigradientul de temperatura si de vanto absorbtia undelor acustice de catre sol fenomen denumit bdquoefect desolrdquoo absorbtia in aer dependenta de presiune temperatura umiditatearelativa componenta spectrala a zgomotuluio topografia terenuluio vegetatiePrincipala sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de functionarea utilajelorIn cele ce urmeaza se prezinta tipurile de utilajele folosite si puterile acustice asociatebuldozere Lw asymp 115 dB(A)incarcatoare Wolla Lw asymp 112 dB(A)excavatoare Lw asymp 117 dB(A)autogredere Lw asymp 112 dB(A)compactoare Lw asymp 105 dB(A)finisoare Lw asymp 115 dB(A)basculante Lw asymp 107 dB(A)Suplimentar impactului acustic utilajele de constructie cu mase proprii mari datoritadeplasarii si activitatii desfasurate in punctele de lucru constituie surse de vibratiiA doua sursa de zgomot si vibratii in santier este reprezentata de circulatia mijloacelor detransportPentru transportul materialelor (pamant balast prefabricate beton asfalt etc) sepresupune ca vor fi folosite basculanteautovehicule grele cu sarcina cuprinsa intre cateva tonesi mai mult de 40 tone In evaluarea emisiilor s-a considerat o medie de 16 t pentru vehiculelegreleEvolutia nivelului sonor depinde de evolutia lucrarilor si mutarea fronturilor de lucruAfectate de zgomot si vibratii sunt localitatile traversate de traficul de vehicule greleaferent Organizarilor de Santier

42 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexploatare a obiectivului

8

9

Poluarea in timpul operarii drumurilor realizat poate atinge diferite niveluri de intensitatesi gravitate in functie de conditiile din am In ceea ce priveste poluarea cauzata de trafic aceasta este generate de noxele emisepierderile accidentale de ulei si carburanti deteriorarea pneurilor si degradarea suprafetei derulareFactorul de mediu APASursele de poluare pentru ape in aceasta perioada sunt reprezentate de apele meteoricecare spala spala platforma drumului si apele uzate descarcate din amplasamentele constructiilorauxiliare de servicii (parcari de scurta durata spatii de servicii mentenanta si baze decoordonare)Pentru diminuarea concentratiilor de poluanti se recomanda construirea unor bazine desedimentare urmate de separatoare de grasimi In bazinele de sedimentare se face o decantaregrosiera In separatoarele de grasimi se vor separa prin flotatie grasimile (substantele mai usoaredecat apa) dar vor sedimenta si o parte din suspensiile coloidale Atunci cand apa se evacueazape terenul inconjurator dupa separatoarele de grasimi se vor prevedea bazine de dispersie pentrua impiedica eroziunea soluluiplasament si de traficul care il strabate

Bazin decantor

9

10

Separator de grasimi

Eficienta acestor constructii se considera a fi cca 90 pentru retinerea suspensiilorplumbului zincului cca 80 privind retinerea hidrocarburilor si cca 60 pentru retinereamateriei organice (CCO)Apele uzate incarcate cu poluanti care spala drumul sunt colectate in santuri sidescarcate intr-un curs de apa de suprafata din apropiere in functie de caracteristicileamplasamentului insa numai dupa epurarea lor primara in bazine decantoare si separatoare degrasimiIn cazul platformelor spatiilor de servicii este recomandat ca acestea sa fie proiectateastfel incat sa fie posibila colactarea apelor pluviale Apa este apoi condusa catre facilitatile depurificare unde au loc decantarea si separarea grasimilor si a substantelor coloidaleApele uzate cu caracter menajer rezultate in cadrul spatiilor de servicii necesita epurarecu ajutorul unor statii de epurare cu treapta mecanico-biologica si apoi descarcate in cursurile deapa din apropiereFactorul de mediu AERPrincipala sursa de poluare a aerului in timpul perioadei de operare este traficul deexploatare prin carburantii arsi de motoarele autovehiculelor care circula pe sectorul de drumPoluarea atmosferica in cazul traficului rutier este rezultatul arderii carburantilor inmotoare pe de o parte iar pe de alta parte este rezultatul uzurii prin frecare a materialelordiferitelor suprafete de contactAcest tip de poluare se manifesta ca urmare a1048707 Evacuarii in atmosfera a produsilor de ardere1048707 Producerii de pulberi de diferite naturi din uzura caii de rulare si apneurilor a dispozitivelor de franare si de ambreiaj precum si aelementelor caroserieiLa motoarele cu benzina poluantii rezultati ca urmare a combustiei amestecului carburantsunt CO2 CO oxizi de azot (NOx) hidrocarburi arse si nearse (HC) si SO2 Proportiile acestoradepind de raportul aercarburant In cazul vehiculelor cu motor diesel emisiile sunt mai mici decirca 10 ori pentru CO de 3 - 4 ori pentru HC de 2 - 3 ori pentru NOxGazele de esapament contin in functie de tipul carburantului particule cu Pb in cazulbenzinei (cu aditivi) si particule de fum in cazul motorineiPoluarea cu COPoluarea atmosferica cu CO este influentata de o serie de factori dintre care aminitimbull Tipul carburantului cu benzina sau cu motorina S-a evidentiat ca in cazul benzineiemisia de CO este mult mai marebull Viteza de circulatie in cazul benzinei emisiile minime se inregistreaza la valori alevitezei de cca 80 kmh Pentru viteze foarte mici 10 kmh sau mari 120 kmhvaloarea emisiilor poate creste de pana la 5 ori valoarea normalabull Conditiile de circulatie la accelerari si franari au loc cresteri ale emisie de pana la 15- 2 ori in timp ce la mersul in gol cresterea poate fi de pana la 25 oribull Intensitatea traficului emisia de CO creste proportional cu cresterea numarului devehicule pe un tronson datbull Circulatia in rampa emisia de CO creste cu 15 pentru fiecare crestere a rampei cu2 procenteUna dintre problemele specifice poluarii cu CO este timpul indelungat de retentie in

10

11

atmosfera ce variaza intre 1 ndash 2 luniPoluarea cu NOxDin cercetarile efectuate pana in prezent s-au identificat urmatorii factori de baza ceinfluenteaza gradul de poluare cu NOxbull Tipul carburantului S-a mentionat ca in cazul benzinei emisia de NOx este de 2-3ori mai mare decat in cazul vehiculelor cu motorinabull Viteza de circulatie cresterea vitezei vehiculelor la peste 60 kmh conduce implicitla cresterea emisiei de NOx aceasta fiind cu atat mai mare cu cat motoarele suntmai puternicebull Circulatia in rampa emisia de NOx creste cu un factor de 35 pentru fiecarecrestere a rampei de 2Poluarea cu hidrocarburiPoluarea atmosferica cu hidrocarburi este influentata de o serie de factori dintre careaminitimbull Viteza de circulatie valori minime ale concentratiei emisiei de hidrocarburi seinregistreaza la o circulatie cu viteza constanta de 80hellip100 kmh fiind insa de 5-6ori mai mare la o viteza de 10 kmhbull Conditiile de circulatie concentratia emisiei de hidrocarburi este minima la vitezaconstanta creste usor prin accelerare creste de pana la 20 ori la mers in gol si depana la 50 de ori la franareInsa trebuie luat in considerare faptul ca o retea de drumuri si autostrazi coerenta duce lareducerea emisiilor de poluanti provenite de la traficul rutier mai ales in situatia adoptarii unorsolutii tehnice mai putin poluante (covoare asfaltice cu o temperatura mai scazuta de asternerereducandu-se astfel emisiile de CO2 beton asfaltic poros pentru reducerea poluarii fonice intimpul operarii utilizarea unor carburanti mai putin poluanti)Constructia unui drum are in mod sigur efecte pozitive in ceea ce priveste siguranta siconfortul participantilor la traficFactorul de mediu SolSursele de poluare ale solului in perioada operationala a autostrazii suntminus emisiile de poluanti rezultate ca urmare a traficului rutierminus apele pluviale care spala poluantii depusi pe platforma autostraziiminus deseurile solide sisau apele uzate provenite de la spatiile de serviciiPrincipalii poluanti eliminati prin gazele de evacuare ale autovehiculelor sunt monoxidulde carbon (CO) oxizii de azot (NOx) hidrocarburile parafinice si aromatice (Hc) oxizii de sulf(SO SO2) particulele (fum) plumbul si compusii saiO problema este reprezentata de emisiile de plumb specifice circulatiei rutiere care suntresponsabile pentru cresterea concentratiilor acestui metal pe terenurile invecinate (in specialterenuri agricole)Pe langa efectul direct al acestor poluanti asupra mediului mai exista si efecte indirecteAtmosfera este spalata de ploi astfel incat poluantii din aer sunt transferati in ceilalti factori demediu (apa de suprafata si subterana sol vegetatie fauna) si ajung in final sa afecteze sanatateaoamenilor si animalelorIn conditiile realizarii unui trafic fluent fara variatii semnificative ale vitezei se apreciazaca nu exista probleme care sa puna in pericol cultivarea terenurilor agricole invecinateConstructia drumurilor afecteaza solul si prin ocuparea definitive a unor suprafete de terenFactorul de mediu Biodiversitate

11

12

Traficul rutier reprezinta sursa de poluare care actioneaza diferit asupra florei si faunei dinzona Flora poate fi afectata de emisiile de substante poluante care se pot depune pe plante saupot patrunde in organismul acestora prin depunerea pe sol si infiltrarea odata cu apele pluvialePe de alta parte autostrada poate constitui o bariera fizica pentru fauna modificandu-i habitatulDe asemenea fauna mai poate fi afectata de zgomotul produs sau de luminile din timpul noptiiPrincipalul impact asupra vegetatiei generat de constructia proiectelor de infrastructura noiil reprezinta reducerea fondului forestier prin taierea unor suprafete de paduriPrin imprejmuirea traseului drumului va limita accesul animalelor dintr-o parte in cealaltaputandu-se intrerupe astfel traseele de migrare ale acestora Pentru satisfacerea necesitatilorvitale mamiferele salbatice folosesc o zona ale carei limite traditionale sunt riguroase si nu sunttrecute decat sub presiunea unor constrangeri Aceasta zona vitala nu este utilizata uniform pe totparcursul unui an Anumite sectoare sunt frecventate aproximativ regulat fie sub actiuneafactorilor legati de biologia speciei (ex locul de boncaluit al cerbului) fie sub actiunea factorilorde mediu (ex locul de hibernare in fundul valcelelor in periodele inzapezite)Fragmentarea habitatului este un efect particular pe care infrastructura liniara il realizeazaasupra factorilor naturali si umani dar si asupra peisajului Efectul de fragmentare poate fidefinit ca o separare a habitatului in unitati mai mici si izolate Acest efect se manifesta asuprahabitatelor naturale bazinelor hidrografice asezarilor umane cat si asupra peisajului prinmodificarile aduse cadrului naturalEfectul exercitat de infrastructura liniara asupra mediului natural si uman poate fibull direct ndash prin sectionarea mediului fizicbull indirect ndash prin efectele de bariera si poluare generate de traficEfectul de poluare se manifesta pe distante scurte atunci cand este vorba de poluareaaerului si poluarea sonora sau pe distante mari in cazul ploilor acide si a fenomenelor deacidifiere si eutrofizare Apreciem insa ca traficul rutier are o pondere redusa comparativ cusursele industrialeEfectul de fragmentare in lungul autostrazii este functie de specificul zonelor traversatePentru a evalua in mod real efectul produs de fragmentarea habitatelor trebuie sa se ia inconsiderarebull impactul asupra factorilor naturali respectiv modificarile ce intervin la nivelulbazinelor hidrografice cat si al habitatelor naturalebull impactul asupra asezarilor umanebull modificarile ce intervin asupra peisajului naturalEfectul de fragmentare a habitatelor a fost analizat pentru zonele impadurite acesteadetinand rolul cel mai important in conservarea biodiversitatii In cadrul lantului troficconservarea biodiversitatii se refera in special la speciile animale de talie mare care necesitaanumite marimi ale teritoriului Restrangerea suprafetelor compacte de padure prin ocupare deteren sectionare efect de bariera sau intruziune in zone linistite este urmata de o regrupare aspeciilor prin retragerea celor de talie mai mare sau a celor mai sensibile la noile elemente destresEfectul de fragmentare se manifesta prin restrangerea habitatelor si reducereafunctionabilitatii lor Impactul infrastructurii liniare asupra florei si faunei poate avea ca rezultatizolarea faunei de o parte si de alta a traseului Efectul consta in restrictionarea accesului unoranimale spre zonele lor sezoniere de alimentare sau de reproducereAcolo unde este necesar sa se mentina continuitatea spatiului natural pentru a se conservaviata salbatica este imperios necesar sa se completeze amenajarile rutiere cu pasaje care sa

12

13

permita traversarea denivelata a drumuluiImpactul asupra florei se manifesta in unele cazuri prin inlocuirea unor specii valoroase cu altelemai putin importante dar mai rezistente Impactul cel mai sever se face simtit in zoneleimpadurite unde exista o puternica interactiune intre componenetele sistemului apa ndash sol ndashvegetatie - faunaTraficul rutier reprezinta o sursa de poluare care actioneaza diferentiat asupra florei sifaunei Vegetatia poate fi afectata de emisiile de substante poluante care se depun pe partilevegetative ale plantelor sau pot patrunde in corpul plantelor prin infiltrare in sol prin apelepluvialePe de alta parte orice proiect de infrastructura reprezinta o bariera fizica pentru habitateleanimalelor salbatice modificandu-le traseele de migratie si uneori chiar comportamentul Faunapoate fi afectata si de impactul fizic reprezentat de luminile si zgomotul emise de traficul rutiermais ales in timpul noptiiDe aceea este necesara asiguarea continuitatii spatiului natural pentru a proteja siconserva fauna salbatica acest lucru realizandu-se mai ales prin pasaje pentru trecereaanimalelor dar exista si cazuri de adoptare a tunelurilor pentru a nu afecta habitate foarteimportanteZgomot si vibratiiPentru a reduce impactul asupra mediului natural si residential a zgomotului la niveluriacceptabile sunt adoptate panouri fonoabsorbante in zonele aflate in apropierea zonelor locuitedar si in cazul ariilor naturale protejate

5 Concluzii

Aceasta lucrare a incercat sa prezinte sumar impactul pe care drumul il are ca si constructieartificiala asupra mediului inconjurator din perspectiva dubla a protectiei mediului si aconceptului de dezvoltare durabilaAstfel este esential pentru Romania sa se continue investitiiile in infrastructura rutieraaceasta fiind una dintre principalele solutii pentru dezvoltarea economica a regiunilor sieliminarea discrepantelor economice intre regiunile geografice ale RomanieiDe asemenea fara dezvoltarea retelei de autostrazi dezvoltarea turismului si orientareapopulatiei catre activitati cu un impact redus asupra mediului nu se poate realiza In prezent cei261 km de autostrazi de pe teritoriul Romaniei nu pot satisface necesarul de mobilitate sitranzitul persoanelor si marfurilor la un nivel europeanInsa in ciuda unui decalaj evident fata de restul Uniunii Europene trebuie subliniat si faptulca in prezent problematica protectiei mediului este una foarte importanta care de cele mai multeori o prevaleaza pe cea a eficientei economiceDe asemenea trebuie laudat efortul autoritatilor de a redacta si a implementa o strategienationala pentru dezvoltare durabila lucru care ar fi parut de neconceput acum 10 aniAstfel daca eforturile actuale in ceea ce priveste protectia mediului si implementareaconceptului de dezvoltare durabila se vor mentine putem spera la o dezvoltare a infrastructuriirutiere in stransa legatura cu necesitatile populatiei si ale economiei dar cel mai important curespectarea cadrului natural

13

14

Bibliografie1 Constantinescu NN 1976 Economia protectiei mediului Ed Politica2 Carta Verde Politici de dezvoltare regionala icircn Romacircnia Bucuresti 19973 Gastescu P 2000 Managementul mediului Ed Univ Bucuresti4 Search Coporation 2004 ldquoStudiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru Sectorul1A al Autostrazii Transilvaniardquo5 Vespremeanu E 1981 ldquoMediul inconjurator ndash ocrotirea si conservarea luirdquo Ed Stiintificasi Enciclopedica6 Planul National de Dezvoltare 2007-20137 Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romacircniei Orizonturi 2013-2020-20

14

15

CUPRINS

1 Introducere2 Evoluţia infrastructurii de transport rutier din Romacircnia icircn corelaţie cusistemele de transport Europene3 Conceptul dezvoltării durabile4 Impactul infrastructurii rutiere icircn fazele de execuţie şi exploatare 41 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexecutie a lucrarilor proiectate 42 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexploatare a obiectivului

15

Page 3: Boca Cosmin

3

necesara pentru realizarea unei convergente icircn termeni realiModernizarea infrastructurii de transport reclama un mare efort investitional aceasta deoareceicircn majoritatea tarilor UE asemenea probleme au fost rezolvate cu decenii icircn urma dar pentruRomacircnia ele reprezinta inca prioritati esentialeIn Strategia de Dezvoltare Durabila a Romaniei ete subliniat faptul ca dezvoltareainfrastructurii de transport icircntre centrele urbane si a legaturilor cu zonele icircnvecinate este oconditie esentiala pentru realizarea obiectivelor coeziunii teritoriale la nivel european si aleStrategiei Lisabona privind cresterea economica si a gradului de ocupare a populatieiLa nivel national realizarea unei retele moderne de transporturi reprezinta un factor vitalpentru dezvoltarea judetelor si a regiunilor pentru localizarea companiilor icircmbunatatireamediului de afaceri si icircncurajarea turismului toate acestea ducand la cresterea niveluluieconomic si a calitatii vietii intr-un mod echilibrat pentru toate regiunile tarii reducandu-seastfel discrepantele economice si presiunea exercitata in prezent asupra zonelor dezvoltateeconomicInvestitiile icircn modernizarea infrastructurii vor facilita mobilitatea persoanelor si bunurilor icircntreregiuni si icircn interiorul acestora reducerea costurilor de transport pentru marfuri si calatoriicircmbunatatirea accesului pe pietele regionale cresterea eficientei activitatilor economiceeconomisirea de energie si a timpilor de parcurs creand conditii pentru extinderea schimburilorcomerciale si a investitiilor productivePrioritatile vizate sunt reabilitarea si modernizarea conexiunilor feroviare fluviale siaeriene a retelei de drumuri nationale si judetene inclusiv constructia sau reabilitarea soselelorde centuraSunt prevazute urmatoarele actiuni pacircna icircn anul 2015 reabilitarea si modernizarea reteleide drumuri judetene pe o lungime de 877 kilometri a retelei de strazi urbane de 411 km siconstruirea sau modernizarea unor sosele de centura pe o lungime de 219 km avacircnd ca rezultatcresterea traficului rutier de marfa si pasageri icircn conditii de siguranta sporita cu 10Avacircnd icircn vedere nevoile specifice si nivelul de dezvoltare al regiunilor Romacircniei cu oinfrastructura de transport insuficienta si slab competitiva care nu corespunde cerintelor PieteiUnice a UE icircn conditiile globalizarii este de asteptat ca rentabilitatea valoarea adaugata siefectul de antrenare ale investitiilor icircn infrastructura sa fie considerabileIn conformitate cu datele obtinute de la Compania Nationala de Autostrazi si DrumuriNationale din Romania situatia infrastructurii rutiere este cea prezentata in urmatorul table

3 Conceptul dezvoltării durabile

Conceptul de dezvoltare durabila s-a cristalizat icircn timp pe parcursul mai multor deceniiicircn cadrul unor dezbateri stiint_ifice aprofundate pe plan international si a capatat valente politiceprecise icircn contextul globalizariiIcircn istoria recenta prima semnalare a faptului ca evolutiile economice si sociale alestatelor lumii si ale omenirii icircn ansamblu nu mai pot fi separate de consecintele activitatii umaneasupra cadrului natural s-a facut icircn raportul din 1972 al Clubului de la Roma intitulat Limitelecresterii (Raportul Meadows) Documentul sintetiza datele privind evolutia a cinci parametri(cresterea populatiei impactul industrializarii efectele poluarii productia de alimente sitendintele de epuizare a resurselor naturale) sugeracircnd concluzia ca modelul de dezvoltarepracticat icircn acea perioada nu poate fi sustinut pe termen lung

3

4

Problematica raporturilor dintre om si mediul natural a intrat icircn preocuparile comunitatiiinternationale icircncepacircnd cu prima Conferinta a ONU asupra Mediului (Stockholm 1972) si s-aconcretizat icircn lucrarile Comisiei Mondiale pentru Mediu si Dezvoltare instituite icircn 1985Raportul acestei Comisii prezentat icircn 1987 de G H Bruntdland si intitulat Viitorul nostrucomun a oferit prima definitie acceptata a dezvoltarii durabile ca fiind bdquoo dezvoltare caresatisface nevoile generatiei actuale fara a compromite sansele viitoarelor generatii de a-sisatisface propriile nevoirdquo Conceptul de dezvoltare durabila reprezinta rezultatul unei abordariintegrate a factorilor politici si decizionali icircn care protectia mediului si cresterea economica petermen lung sunt considerate complementare si reciproc dependenteDe la acest punct problemele complexe ale dezvoltarii durabile au capatat o dimensiunepolitica globala fiind abordate la cel mai icircnalt nivel la Conferinta Mondiala pentru Mediu siDezvoltare Durabila de la Rio de Janeiro (1992) la Sesiunea Speciala a Adunarii Generale ONUsi adoptarea Obiectivelor Mileniului (2000) si la Conferinta Mondiala pentru DezvoltareDurabila de la Johannesburg (2002)S-au conturat astfel programe concrete de actiune la nivel global si local (Agenda 21Locala) conform dictonului bdquosa gacircndim global si sa actionam localrdquoIcircn cadrul acestui proces au fost adoptate o seama de conventii internationale carestabilesc obligatii precise din partea statelor si termene stricte de implementare privindschimbarile climatice conservarea biodiversitatii protejarea fondului forestier si zonelor umedelimitarea folosirii anumitor produse chimice accesul la informatii privind starea mediului sialtele care contureaza un spatiu juridic international pentru aplicarea icircn practica a preceptelordezvoltarii durabileSe recunoaste astfel ca Terra are o capacitate limitata de a satisface cererea crescacircnda deresurse naturale din partea sistemului socio-economic si de a absorbi efectele distructive alefolosirii lor Schimbarile climatice fenomenele de eroziune si desertificare poluarea soluluiapei si aerului reducerea suprafe_ei sistemelor forestiere tropicale si a zonelor umede disparitiasau periclitarea existentei unui numar mare de specii de plante si animale terestre sau acvaticeepuizarea accelerata a resurselor naturale neregenerabile au icircnceput sa aiba efecte negativemasurabile asupra dezvoltarii socioeconomice si calitatii vietii oamenilor icircn zone vaste aleplaneteiConceptul de dezvoltare durabila are ca premisa constatarea ca civilizatia umana este unsubsistem al ecosferei dependent de fluxurile de materie si energie din cadrul acesteia destabilitatea si capacitatea ei de autoreglare Politicile publice care se elaboreaza pe aceasta bazaurmaresc restabilirea si mentinerea unui echilibru rational pe termen lung icircntre dezvoltareaeconomica si integritatea mediului natural

4 Impactul infrastructurii rutiere icircn fazele de execuţie şi exploatare

41 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexecutie a lucrarilor proiectate

Factorul de mediu APAIn perioada de executie a lucrarilor proiectate au fost identificate urmatoarele posibilesurse de poluare executia propriu zisa a lurarilor traficul de santier si organizarile de santierExecutia lucrarilorLucrarile de constructie a drumurilor determina antrenarea unor particule fine de pamant

4

5

care pot ajunge in apele de suprafata Depunerile de particule solide in cursurile de apa modificagranulometria fundului albiei si pot afecta flora si fauna acvaticaManipularea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton bitum agregate etc)determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie In cazul incare lucrarile se desfasoara in apropierea cursurilor de apa toate acestea reprezinta surse depoluare directa a apelor De asemenea ploile care spala suprafata santierului pot antrenadepunerile si astfel indirect acestea ajung in cursurile de apa dar si in stratul freaticManevrarea defectuoasa in apropierea cursurilor de apa a autovehiculelor care transportadiverse tipuri de materiale sau a utilajelor reprezinta surse potentiale de poluare ca urmare a unordeversari accidentale de materiale combustibili uleiuriTraficul de santierTraficul greu specific santierului determina diferite emisii de substante poluante inatmosfera rezultate din arderea combustibilului in motoarele vehiculelor (NOx CO SOx COVparticule in suspensie etc) Pe de alta parte traficul greu este sursa de particule sedimentabiledatorita antrenarii particulelor de praf de pe drumurile nepavate De asemenea pe perioadalucrarilor de executie particule rezulta si din procesele de frecare a caii de rulare si din uzura apneurilor Atmosfera este spalata de ploi astfel incat poluantii din aer sunt transferati in ceilaltifactori de mediu (apa de suprafata si subterana sol etc)Organizarile de santierDaca Statiile de asfalt si betoane sunt amplasate in apropierea unui curs de apa ele potconstitui surse de poluare prin spalarea poluantilor specifici din atmosfera sau de pe sol de catreapele meteorice De asemenea o atentie deosebita trebuie acordata zonelor unde nivelul apelorfreatice este ridicat aici putandu-se produce poluari datorita pierderilor de carburanti sau bitumRezervoarele de carburanti pot constitui o sursa de poluare in cazul in care ele nu suntetanseDe la statiile de intretinere a utilajelor si masinilor de transport rezulta uleiuri carburantiapa uzata de la spalarea masinilorDe la Organizarile de Santier rezulta ape uzate menajere de la cantina spatiile de toaletaIn general aceste ape sunt incarcate biologic normal Apele meteorice rezultate peamplasamentulOrganizarilor de santier sunt considerate ape conventional curate De pe amplasamentulBazelor de productie mai rezulta si ape tehnologice Pentru acestea este necesara o preepurarelocalaFactorul de mediu AERExecutia lucrarilor constituie pe de o parte o sursa de emisii de praf iar pe de alta partesursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate)atat in motoarele utilajelor cat si a mijloacelor de transport folositeActivitatea de constructie poate avea temporar (pe durata executiei) un impact localapreciabil asupra calitatii atmosferei Impactul asupra aerului este semnificativ in cadrulOrganizarilor de Santier datorita functionarii Statiilor de Asfalt si Betoane cat si datoritacirculatiei vehiculelor greleActiunea poluantilor atmosferici asupra sanatatii umane se manifesta cand acestia depasescun nivel maxim al concentratiilor numit prag nociv Nocivitatea poluantilor depinde deconcentratia lor dar si de durata expunerii Efectele lor asupra sanatatii umane sunt urmatoarelemonoxidul de carbon (CO) prin inhalarea acestuia se pot produce intoxicatii care au ca efecttulburari de vedere dureri de cap ameteala oboseala palpitatii si chiar moartea atunci cand

5

6

66 din hemoglobina prezenta in sange se transforma in carboxihemoglobinaoxizii de azot (NOx) la anumite concentratii provoaca intoxicatii grave (maladii respiratoriicronice si leziuni inflamatorii)hidrocarburile (Hc) indeosebi cele aromatice monociclice (benzenul) si policiclice(benzopirenul) sunt hemato si neurotoxice avand efecte cancerigeneparticule de funingine (fum) fumul poate contine particule de plumb si hidrocarburi aromaticepoliciclice determinand aparitia unor tulburari respiratorii si efecte cancerigene la nivelullaringelor bronhiilor plamanuluiplumbul si compusii de plumb poate patrunde in organism prin plamani aparatul digestiv si prinpiele actiunea toxica a acestuia este urmarea perturbarii biosintezei hemoglobinei a sistemuluinervos central si pot aparea anemii sau poate avea efect negativ asupra capacitatii intelectualeoxizii de sulf (SOx) au actiune iritanta asupra sistemului respiratorImpactul asupra aerului in perioada de constructie poate fi semnificativ Insa el semanifesta intr-o perioada limitata relativa scurta In general amplasamentele organizarilor desantier sunt alese astfel incat sa nu se afle in apropierea localitatilor insa acolo unde nu esteposibila amplasarea acestor organizari la o distanta de cel putin 1000 m fata de zonele locuite siariile naturale protejate sunt adoptate masuri speciale pentru reducerea emisiilor de poluanti siprotectia acestor zoneCa o masura generala este recomandat sa fie adoptate tehnologii performante nepoluantefolosirea statiilor de mixturi asfaltice si de betoane echipate cu filtre pentru purificarea fluxuluide gaze poluante emanate in aer si de retentie a substantelor poluante astfel incat nivelulimisiilor sa nu depaseasca limitele stipulate in Ordinul nr 5922002 cu modificarile sicompletarile ulterioareIn cazul emisiilor de pulberi in suspensie de la depozitarea agregatelor o masuratemporara de educere a emisiilor este udarea lor periodica care ar trebui facuta doar pentruagregatele utilizate in prepararea betonului si a liantilorImprejmuirea si acoperirea suprafetelor utilizate pentru depozitarea agregatelorreprezinta de asemenea o masura de reducere a emisiilor de pulberi in suspensie dar si dereducere a pierderilor De asemenea ar fi indicat sa fie proiectate incinte inchise de depozitarepentru agregatele fineFactorul de mediu SolPrincipalul impact asupra solului in perioada de constructie a unui drum este reprezentatde ocuparea temporara de terenuri pentru organizari de santier drumuri provizorii platformebaze de aprovizionare si productie organizari de santier halde de deseuri Reconstructiaecologica a zonei dupa incheierea lucrarilor reprezinta o masura obligatoriePe perioada de executie vor fi ocupate suprafate importante de teren pentru amplasareabazelor de productie si a organizarilor de santierRealizarea lucrarilor de executie necesita miscari de terasamente fiind necesare gropi deimprumut sau depozite de pamant in cazul in care exista un exces de material Volumul de

pamant necesar va fi estimat de proiectant Un impact semnificativ asupra solului il au lucrarileexecutate in cadrul gropilor de imprumut Realizarea acestor lucrari presupune excavare unorcantitati mari de pamant de pe suprafete relativ mari Lucrarile de excavare a pamantului potavea un impact semnificativ asupra solului in zonele cu vulnerabilitate mare ca urmare aaparitiei fenomenului de eroziune Acest fenomen este insa local si poate fi evitat prin aplicareaunor masuri de protectie pe durata executiei lucrarilor

6

7

Impactul manifestat de traficul desfasurat de la Bazele de Productie la fronturile de lucruare un caracter temporar si se exercita ca urmare a antrenarii de catre apele pluviale a poluantilorrezultati din arderea combustibilului Aceste ape se infiltreaza in straturile superioare ale soluluiImpactul determinat de pierderile de carburanti sau ulei de la functionarea defectuoasa autilajelor poate fi apreciabil El se manifesta de asemenea pe arii restranseImpactul asupra solului produs de depozitele de deseuri neamenjate corespunzator este cuatat mai intens cu cat substantele depozitate au un caracter mai agresiv Precipitatiile spaladepozitele de deseuri incarcandu-se in special cu substante organice O mare problema in cazuldepozitelor necontrolate sunt compusii rezultati din descompunerea substantelor organiceAcestia sunt caracterizati de un debit redus dar sunt foarte incarcati cu substante organice motivpentru care sunt foarte greu de epuratFactorul de mediu BiodiversitateSursele de poluare pentru flora si fauna specifice pentru perioada de executie a lucrarilorproiectate sunt urmatoarele emisiile de noxe si zgomot generate de traficul de santier si deoperarea echipamentelor utilizate in realizarea lucrarilorSantierul in ansamblu are un impact negativ complex asupra vegetatiei Ocupareatemporara de terenuri poluarea potentiala a solului haldele de deseuri etc toate acestea au efectenegative asupra vegetatiei in sensul reducerii suprafetelor vegetale si uneori a pierderii calitatilorinitialeDaca din punct de vedere chimic poluarea aerului nu va fi periculoasa pentru vegetatiepoluarea cu particule in suspensie (praf) poate avea insa efecte negative Acestea se manifesta cupreponderenta in perioadele secetoase lipsite de precipitatii si pe suprafete limitate ca extinderePraful se depune pe frunze si reduce intensitatea proceselor de fotosinteza respiratie sitranspiratie Plantele nu se dezvolta normal productiile realizate sunt reduse Efectul asuprapadurilor este mai putin vizibil Concentratiile mari de praf in aer se manifesta insa pe perioadelimitate de timpNormele internationale elaborate de Uniunea Internationala a Organizatiilor pentruCercetarea Padurilor recomanda urmatoarele concentratii ca valori-ghid pentru protectiaplantelorSO2

- media anuala 50 μgm3 de aer pentru a se mentine intreaga productie25 μgm3 de aer pentru a se mentine intreaga productie si pentru aproteja mediul- media pe 30 minute 150 μgm3 de aer pentru a se mentine intreaga productie25 μgm3 de aer pentru a se mentine intreaga productie si pentru aproteja mediulNOx

- valoare ndash ghid de protectie pe interval de 4 ore 95 μgm3 de aerAsupra faunei actioneaza negativ alte aspecte specifice santierelor de constructiirespectiv zgomotul circulatia utilajelor si mijloacelor de transport impiedicarea accesului inunele zone limitarea deplasariiOrganizarea de santier are in general un impact negativ asupra vegetatiei Ocupareatemporara a terenului pluarea potentiala a solului managementul deseurilor toate acestea au unimpact negativ in ceea ce priveste reducerea suprafetei vegetative si cateodata pierdereacalitatilor initiale ale solului aceasta situatie devine mai grava in cazul reducerii suprafetelorforestiere

7

8

Este de asemenea recomandat ca barierele fizice sa fie amplasate in asa fel incat sa nuafecteze decat strictul necesar ca suprafataDupa finalizarea lucrarilor o serie de masuri pentru reecologizarea zonei sunt prevazuteZgomot si vibratiiLucrarile de constructie comporta urmatoarele surse importante de zgomot si vibratiiprocesele tehnologice de executie a lucrarilor proiectate operarea grupurilor de utilaje siechipamente cu diferite functiuni traficul intre bazele de productie si punctele de lucruAmplasamentul acestor baze de productie ar trebui sa fie proiectat in extravilanullocalitatilor astfel incat impactul asupra zonelor rezidentiale sa fie minimIn perioada de exectie a lucrarilor proiectate in cadrul punctelor de lucru pe diferitesectoare si pe durate limitate in timp nivelul de zgomot poate atinge valori mari depasind 90dB(A)Nivelul sonor depinde in mare masura de urmatorii factorio fenomene meteorologice si in particular viteza si directia vantuluigradientul de temperatura si de vanto absorbtia undelor acustice de catre sol fenomen denumit bdquoefect desolrdquoo absorbtia in aer dependenta de presiune temperatura umiditatearelativa componenta spectrala a zgomotuluio topografia terenuluio vegetatiePrincipala sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de functionarea utilajelorIn cele ce urmeaza se prezinta tipurile de utilajele folosite si puterile acustice asociatebuldozere Lw asymp 115 dB(A)incarcatoare Wolla Lw asymp 112 dB(A)excavatoare Lw asymp 117 dB(A)autogredere Lw asymp 112 dB(A)compactoare Lw asymp 105 dB(A)finisoare Lw asymp 115 dB(A)basculante Lw asymp 107 dB(A)Suplimentar impactului acustic utilajele de constructie cu mase proprii mari datoritadeplasarii si activitatii desfasurate in punctele de lucru constituie surse de vibratiiA doua sursa de zgomot si vibratii in santier este reprezentata de circulatia mijloacelor detransportPentru transportul materialelor (pamant balast prefabricate beton asfalt etc) sepresupune ca vor fi folosite basculanteautovehicule grele cu sarcina cuprinsa intre cateva tonesi mai mult de 40 tone In evaluarea emisiilor s-a considerat o medie de 16 t pentru vehiculelegreleEvolutia nivelului sonor depinde de evolutia lucrarilor si mutarea fronturilor de lucruAfectate de zgomot si vibratii sunt localitatile traversate de traficul de vehicule greleaferent Organizarilor de Santier

42 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexploatare a obiectivului

8

9

Poluarea in timpul operarii drumurilor realizat poate atinge diferite niveluri de intensitatesi gravitate in functie de conditiile din am In ceea ce priveste poluarea cauzata de trafic aceasta este generate de noxele emisepierderile accidentale de ulei si carburanti deteriorarea pneurilor si degradarea suprafetei derulareFactorul de mediu APASursele de poluare pentru ape in aceasta perioada sunt reprezentate de apele meteoricecare spala spala platforma drumului si apele uzate descarcate din amplasamentele constructiilorauxiliare de servicii (parcari de scurta durata spatii de servicii mentenanta si baze decoordonare)Pentru diminuarea concentratiilor de poluanti se recomanda construirea unor bazine desedimentare urmate de separatoare de grasimi In bazinele de sedimentare se face o decantaregrosiera In separatoarele de grasimi se vor separa prin flotatie grasimile (substantele mai usoaredecat apa) dar vor sedimenta si o parte din suspensiile coloidale Atunci cand apa se evacueazape terenul inconjurator dupa separatoarele de grasimi se vor prevedea bazine de dispersie pentrua impiedica eroziunea soluluiplasament si de traficul care il strabate

Bazin decantor

9

10

Separator de grasimi

Eficienta acestor constructii se considera a fi cca 90 pentru retinerea suspensiilorplumbului zincului cca 80 privind retinerea hidrocarburilor si cca 60 pentru retinereamateriei organice (CCO)Apele uzate incarcate cu poluanti care spala drumul sunt colectate in santuri sidescarcate intr-un curs de apa de suprafata din apropiere in functie de caracteristicileamplasamentului insa numai dupa epurarea lor primara in bazine decantoare si separatoare degrasimiIn cazul platformelor spatiilor de servicii este recomandat ca acestea sa fie proiectateastfel incat sa fie posibila colactarea apelor pluviale Apa este apoi condusa catre facilitatile depurificare unde au loc decantarea si separarea grasimilor si a substantelor coloidaleApele uzate cu caracter menajer rezultate in cadrul spatiilor de servicii necesita epurarecu ajutorul unor statii de epurare cu treapta mecanico-biologica si apoi descarcate in cursurile deapa din apropiereFactorul de mediu AERPrincipala sursa de poluare a aerului in timpul perioadei de operare este traficul deexploatare prin carburantii arsi de motoarele autovehiculelor care circula pe sectorul de drumPoluarea atmosferica in cazul traficului rutier este rezultatul arderii carburantilor inmotoare pe de o parte iar pe de alta parte este rezultatul uzurii prin frecare a materialelordiferitelor suprafete de contactAcest tip de poluare se manifesta ca urmare a1048707 Evacuarii in atmosfera a produsilor de ardere1048707 Producerii de pulberi de diferite naturi din uzura caii de rulare si apneurilor a dispozitivelor de franare si de ambreiaj precum si aelementelor caroserieiLa motoarele cu benzina poluantii rezultati ca urmare a combustiei amestecului carburantsunt CO2 CO oxizi de azot (NOx) hidrocarburi arse si nearse (HC) si SO2 Proportiile acestoradepind de raportul aercarburant In cazul vehiculelor cu motor diesel emisiile sunt mai mici decirca 10 ori pentru CO de 3 - 4 ori pentru HC de 2 - 3 ori pentru NOxGazele de esapament contin in functie de tipul carburantului particule cu Pb in cazulbenzinei (cu aditivi) si particule de fum in cazul motorineiPoluarea cu COPoluarea atmosferica cu CO este influentata de o serie de factori dintre care aminitimbull Tipul carburantului cu benzina sau cu motorina S-a evidentiat ca in cazul benzineiemisia de CO este mult mai marebull Viteza de circulatie in cazul benzinei emisiile minime se inregistreaza la valori alevitezei de cca 80 kmh Pentru viteze foarte mici 10 kmh sau mari 120 kmhvaloarea emisiilor poate creste de pana la 5 ori valoarea normalabull Conditiile de circulatie la accelerari si franari au loc cresteri ale emisie de pana la 15- 2 ori in timp ce la mersul in gol cresterea poate fi de pana la 25 oribull Intensitatea traficului emisia de CO creste proportional cu cresterea numarului devehicule pe un tronson datbull Circulatia in rampa emisia de CO creste cu 15 pentru fiecare crestere a rampei cu2 procenteUna dintre problemele specifice poluarii cu CO este timpul indelungat de retentie in

10

11

atmosfera ce variaza intre 1 ndash 2 luniPoluarea cu NOxDin cercetarile efectuate pana in prezent s-au identificat urmatorii factori de baza ceinfluenteaza gradul de poluare cu NOxbull Tipul carburantului S-a mentionat ca in cazul benzinei emisia de NOx este de 2-3ori mai mare decat in cazul vehiculelor cu motorinabull Viteza de circulatie cresterea vitezei vehiculelor la peste 60 kmh conduce implicitla cresterea emisiei de NOx aceasta fiind cu atat mai mare cu cat motoarele suntmai puternicebull Circulatia in rampa emisia de NOx creste cu un factor de 35 pentru fiecarecrestere a rampei de 2Poluarea cu hidrocarburiPoluarea atmosferica cu hidrocarburi este influentata de o serie de factori dintre careaminitimbull Viteza de circulatie valori minime ale concentratiei emisiei de hidrocarburi seinregistreaza la o circulatie cu viteza constanta de 80hellip100 kmh fiind insa de 5-6ori mai mare la o viteza de 10 kmhbull Conditiile de circulatie concentratia emisiei de hidrocarburi este minima la vitezaconstanta creste usor prin accelerare creste de pana la 20 ori la mers in gol si depana la 50 de ori la franareInsa trebuie luat in considerare faptul ca o retea de drumuri si autostrazi coerenta duce lareducerea emisiilor de poluanti provenite de la traficul rutier mai ales in situatia adoptarii unorsolutii tehnice mai putin poluante (covoare asfaltice cu o temperatura mai scazuta de asternerereducandu-se astfel emisiile de CO2 beton asfaltic poros pentru reducerea poluarii fonice intimpul operarii utilizarea unor carburanti mai putin poluanti)Constructia unui drum are in mod sigur efecte pozitive in ceea ce priveste siguranta siconfortul participantilor la traficFactorul de mediu SolSursele de poluare ale solului in perioada operationala a autostrazii suntminus emisiile de poluanti rezultate ca urmare a traficului rutierminus apele pluviale care spala poluantii depusi pe platforma autostraziiminus deseurile solide sisau apele uzate provenite de la spatiile de serviciiPrincipalii poluanti eliminati prin gazele de evacuare ale autovehiculelor sunt monoxidulde carbon (CO) oxizii de azot (NOx) hidrocarburile parafinice si aromatice (Hc) oxizii de sulf(SO SO2) particulele (fum) plumbul si compusii saiO problema este reprezentata de emisiile de plumb specifice circulatiei rutiere care suntresponsabile pentru cresterea concentratiilor acestui metal pe terenurile invecinate (in specialterenuri agricole)Pe langa efectul direct al acestor poluanti asupra mediului mai exista si efecte indirecteAtmosfera este spalata de ploi astfel incat poluantii din aer sunt transferati in ceilalti factori demediu (apa de suprafata si subterana sol vegetatie fauna) si ajung in final sa afecteze sanatateaoamenilor si animalelorIn conditiile realizarii unui trafic fluent fara variatii semnificative ale vitezei se apreciazaca nu exista probleme care sa puna in pericol cultivarea terenurilor agricole invecinateConstructia drumurilor afecteaza solul si prin ocuparea definitive a unor suprafete de terenFactorul de mediu Biodiversitate

11

12

Traficul rutier reprezinta sursa de poluare care actioneaza diferit asupra florei si faunei dinzona Flora poate fi afectata de emisiile de substante poluante care se pot depune pe plante saupot patrunde in organismul acestora prin depunerea pe sol si infiltrarea odata cu apele pluvialePe de alta parte autostrada poate constitui o bariera fizica pentru fauna modificandu-i habitatulDe asemenea fauna mai poate fi afectata de zgomotul produs sau de luminile din timpul noptiiPrincipalul impact asupra vegetatiei generat de constructia proiectelor de infrastructura noiil reprezinta reducerea fondului forestier prin taierea unor suprafete de paduriPrin imprejmuirea traseului drumului va limita accesul animalelor dintr-o parte in cealaltaputandu-se intrerupe astfel traseele de migrare ale acestora Pentru satisfacerea necesitatilorvitale mamiferele salbatice folosesc o zona ale carei limite traditionale sunt riguroase si nu sunttrecute decat sub presiunea unor constrangeri Aceasta zona vitala nu este utilizata uniform pe totparcursul unui an Anumite sectoare sunt frecventate aproximativ regulat fie sub actiuneafactorilor legati de biologia speciei (ex locul de boncaluit al cerbului) fie sub actiunea factorilorde mediu (ex locul de hibernare in fundul valcelelor in periodele inzapezite)Fragmentarea habitatului este un efect particular pe care infrastructura liniara il realizeazaasupra factorilor naturali si umani dar si asupra peisajului Efectul de fragmentare poate fidefinit ca o separare a habitatului in unitati mai mici si izolate Acest efect se manifesta asuprahabitatelor naturale bazinelor hidrografice asezarilor umane cat si asupra peisajului prinmodificarile aduse cadrului naturalEfectul exercitat de infrastructura liniara asupra mediului natural si uman poate fibull direct ndash prin sectionarea mediului fizicbull indirect ndash prin efectele de bariera si poluare generate de traficEfectul de poluare se manifesta pe distante scurte atunci cand este vorba de poluareaaerului si poluarea sonora sau pe distante mari in cazul ploilor acide si a fenomenelor deacidifiere si eutrofizare Apreciem insa ca traficul rutier are o pondere redusa comparativ cusursele industrialeEfectul de fragmentare in lungul autostrazii este functie de specificul zonelor traversatePentru a evalua in mod real efectul produs de fragmentarea habitatelor trebuie sa se ia inconsiderarebull impactul asupra factorilor naturali respectiv modificarile ce intervin la nivelulbazinelor hidrografice cat si al habitatelor naturalebull impactul asupra asezarilor umanebull modificarile ce intervin asupra peisajului naturalEfectul de fragmentare a habitatelor a fost analizat pentru zonele impadurite acesteadetinand rolul cel mai important in conservarea biodiversitatii In cadrul lantului troficconservarea biodiversitatii se refera in special la speciile animale de talie mare care necesitaanumite marimi ale teritoriului Restrangerea suprafetelor compacte de padure prin ocupare deteren sectionare efect de bariera sau intruziune in zone linistite este urmata de o regrupare aspeciilor prin retragerea celor de talie mai mare sau a celor mai sensibile la noile elemente destresEfectul de fragmentare se manifesta prin restrangerea habitatelor si reducereafunctionabilitatii lor Impactul infrastructurii liniare asupra florei si faunei poate avea ca rezultatizolarea faunei de o parte si de alta a traseului Efectul consta in restrictionarea accesului unoranimale spre zonele lor sezoniere de alimentare sau de reproducereAcolo unde este necesar sa se mentina continuitatea spatiului natural pentru a se conservaviata salbatica este imperios necesar sa se completeze amenajarile rutiere cu pasaje care sa

12

13

permita traversarea denivelata a drumuluiImpactul asupra florei se manifesta in unele cazuri prin inlocuirea unor specii valoroase cu altelemai putin importante dar mai rezistente Impactul cel mai sever se face simtit in zoneleimpadurite unde exista o puternica interactiune intre componenetele sistemului apa ndash sol ndashvegetatie - faunaTraficul rutier reprezinta o sursa de poluare care actioneaza diferentiat asupra florei sifaunei Vegetatia poate fi afectata de emisiile de substante poluante care se depun pe partilevegetative ale plantelor sau pot patrunde in corpul plantelor prin infiltrare in sol prin apelepluvialePe de alta parte orice proiect de infrastructura reprezinta o bariera fizica pentru habitateleanimalelor salbatice modificandu-le traseele de migratie si uneori chiar comportamentul Faunapoate fi afectata si de impactul fizic reprezentat de luminile si zgomotul emise de traficul rutiermais ales in timpul noptiiDe aceea este necesara asiguarea continuitatii spatiului natural pentru a proteja siconserva fauna salbatica acest lucru realizandu-se mai ales prin pasaje pentru trecereaanimalelor dar exista si cazuri de adoptare a tunelurilor pentru a nu afecta habitate foarteimportanteZgomot si vibratiiPentru a reduce impactul asupra mediului natural si residential a zgomotului la niveluriacceptabile sunt adoptate panouri fonoabsorbante in zonele aflate in apropierea zonelor locuitedar si in cazul ariilor naturale protejate

5 Concluzii

Aceasta lucrare a incercat sa prezinte sumar impactul pe care drumul il are ca si constructieartificiala asupra mediului inconjurator din perspectiva dubla a protectiei mediului si aconceptului de dezvoltare durabilaAstfel este esential pentru Romania sa se continue investitiiile in infrastructura rutieraaceasta fiind una dintre principalele solutii pentru dezvoltarea economica a regiunilor sieliminarea discrepantelor economice intre regiunile geografice ale RomanieiDe asemenea fara dezvoltarea retelei de autostrazi dezvoltarea turismului si orientareapopulatiei catre activitati cu un impact redus asupra mediului nu se poate realiza In prezent cei261 km de autostrazi de pe teritoriul Romaniei nu pot satisface necesarul de mobilitate sitranzitul persoanelor si marfurilor la un nivel europeanInsa in ciuda unui decalaj evident fata de restul Uniunii Europene trebuie subliniat si faptulca in prezent problematica protectiei mediului este una foarte importanta care de cele mai multeori o prevaleaza pe cea a eficientei economiceDe asemenea trebuie laudat efortul autoritatilor de a redacta si a implementa o strategienationala pentru dezvoltare durabila lucru care ar fi parut de neconceput acum 10 aniAstfel daca eforturile actuale in ceea ce priveste protectia mediului si implementareaconceptului de dezvoltare durabila se vor mentine putem spera la o dezvoltare a infrastructuriirutiere in stransa legatura cu necesitatile populatiei si ale economiei dar cel mai important curespectarea cadrului natural

13

14

Bibliografie1 Constantinescu NN 1976 Economia protectiei mediului Ed Politica2 Carta Verde Politici de dezvoltare regionala icircn Romacircnia Bucuresti 19973 Gastescu P 2000 Managementul mediului Ed Univ Bucuresti4 Search Coporation 2004 ldquoStudiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru Sectorul1A al Autostrazii Transilvaniardquo5 Vespremeanu E 1981 ldquoMediul inconjurator ndash ocrotirea si conservarea luirdquo Ed Stiintificasi Enciclopedica6 Planul National de Dezvoltare 2007-20137 Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romacircniei Orizonturi 2013-2020-20

14

15

CUPRINS

1 Introducere2 Evoluţia infrastructurii de transport rutier din Romacircnia icircn corelaţie cusistemele de transport Europene3 Conceptul dezvoltării durabile4 Impactul infrastructurii rutiere icircn fazele de execuţie şi exploatare 41 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexecutie a lucrarilor proiectate 42 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexploatare a obiectivului

15

Page 4: Boca Cosmin

4

Problematica raporturilor dintre om si mediul natural a intrat icircn preocuparile comunitatiiinternationale icircncepacircnd cu prima Conferinta a ONU asupra Mediului (Stockholm 1972) si s-aconcretizat icircn lucrarile Comisiei Mondiale pentru Mediu si Dezvoltare instituite icircn 1985Raportul acestei Comisii prezentat icircn 1987 de G H Bruntdland si intitulat Viitorul nostrucomun a oferit prima definitie acceptata a dezvoltarii durabile ca fiind bdquoo dezvoltare caresatisface nevoile generatiei actuale fara a compromite sansele viitoarelor generatii de a-sisatisface propriile nevoirdquo Conceptul de dezvoltare durabila reprezinta rezultatul unei abordariintegrate a factorilor politici si decizionali icircn care protectia mediului si cresterea economica petermen lung sunt considerate complementare si reciproc dependenteDe la acest punct problemele complexe ale dezvoltarii durabile au capatat o dimensiunepolitica globala fiind abordate la cel mai icircnalt nivel la Conferinta Mondiala pentru Mediu siDezvoltare Durabila de la Rio de Janeiro (1992) la Sesiunea Speciala a Adunarii Generale ONUsi adoptarea Obiectivelor Mileniului (2000) si la Conferinta Mondiala pentru DezvoltareDurabila de la Johannesburg (2002)S-au conturat astfel programe concrete de actiune la nivel global si local (Agenda 21Locala) conform dictonului bdquosa gacircndim global si sa actionam localrdquoIcircn cadrul acestui proces au fost adoptate o seama de conventii internationale carestabilesc obligatii precise din partea statelor si termene stricte de implementare privindschimbarile climatice conservarea biodiversitatii protejarea fondului forestier si zonelor umedelimitarea folosirii anumitor produse chimice accesul la informatii privind starea mediului sialtele care contureaza un spatiu juridic international pentru aplicarea icircn practica a preceptelordezvoltarii durabileSe recunoaste astfel ca Terra are o capacitate limitata de a satisface cererea crescacircnda deresurse naturale din partea sistemului socio-economic si de a absorbi efectele distructive alefolosirii lor Schimbarile climatice fenomenele de eroziune si desertificare poluarea soluluiapei si aerului reducerea suprafe_ei sistemelor forestiere tropicale si a zonelor umede disparitiasau periclitarea existentei unui numar mare de specii de plante si animale terestre sau acvaticeepuizarea accelerata a resurselor naturale neregenerabile au icircnceput sa aiba efecte negativemasurabile asupra dezvoltarii socioeconomice si calitatii vietii oamenilor icircn zone vaste aleplaneteiConceptul de dezvoltare durabila are ca premisa constatarea ca civilizatia umana este unsubsistem al ecosferei dependent de fluxurile de materie si energie din cadrul acesteia destabilitatea si capacitatea ei de autoreglare Politicile publice care se elaboreaza pe aceasta bazaurmaresc restabilirea si mentinerea unui echilibru rational pe termen lung icircntre dezvoltareaeconomica si integritatea mediului natural

4 Impactul infrastructurii rutiere icircn fazele de execuţie şi exploatare

41 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexecutie a lucrarilor proiectate

Factorul de mediu APAIn perioada de executie a lucrarilor proiectate au fost identificate urmatoarele posibilesurse de poluare executia propriu zisa a lurarilor traficul de santier si organizarile de santierExecutia lucrarilorLucrarile de constructie a drumurilor determina antrenarea unor particule fine de pamant

4

5

care pot ajunge in apele de suprafata Depunerile de particule solide in cursurile de apa modificagranulometria fundului albiei si pot afecta flora si fauna acvaticaManipularea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton bitum agregate etc)determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie In cazul incare lucrarile se desfasoara in apropierea cursurilor de apa toate acestea reprezinta surse depoluare directa a apelor De asemenea ploile care spala suprafata santierului pot antrenadepunerile si astfel indirect acestea ajung in cursurile de apa dar si in stratul freaticManevrarea defectuoasa in apropierea cursurilor de apa a autovehiculelor care transportadiverse tipuri de materiale sau a utilajelor reprezinta surse potentiale de poluare ca urmare a unordeversari accidentale de materiale combustibili uleiuriTraficul de santierTraficul greu specific santierului determina diferite emisii de substante poluante inatmosfera rezultate din arderea combustibilului in motoarele vehiculelor (NOx CO SOx COVparticule in suspensie etc) Pe de alta parte traficul greu este sursa de particule sedimentabiledatorita antrenarii particulelor de praf de pe drumurile nepavate De asemenea pe perioadalucrarilor de executie particule rezulta si din procesele de frecare a caii de rulare si din uzura apneurilor Atmosfera este spalata de ploi astfel incat poluantii din aer sunt transferati in ceilaltifactori de mediu (apa de suprafata si subterana sol etc)Organizarile de santierDaca Statiile de asfalt si betoane sunt amplasate in apropierea unui curs de apa ele potconstitui surse de poluare prin spalarea poluantilor specifici din atmosfera sau de pe sol de catreapele meteorice De asemenea o atentie deosebita trebuie acordata zonelor unde nivelul apelorfreatice este ridicat aici putandu-se produce poluari datorita pierderilor de carburanti sau bitumRezervoarele de carburanti pot constitui o sursa de poluare in cazul in care ele nu suntetanseDe la statiile de intretinere a utilajelor si masinilor de transport rezulta uleiuri carburantiapa uzata de la spalarea masinilorDe la Organizarile de Santier rezulta ape uzate menajere de la cantina spatiile de toaletaIn general aceste ape sunt incarcate biologic normal Apele meteorice rezultate peamplasamentulOrganizarilor de santier sunt considerate ape conventional curate De pe amplasamentulBazelor de productie mai rezulta si ape tehnologice Pentru acestea este necesara o preepurarelocalaFactorul de mediu AERExecutia lucrarilor constituie pe de o parte o sursa de emisii de praf iar pe de alta partesursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate)atat in motoarele utilajelor cat si a mijloacelor de transport folositeActivitatea de constructie poate avea temporar (pe durata executiei) un impact localapreciabil asupra calitatii atmosferei Impactul asupra aerului este semnificativ in cadrulOrganizarilor de Santier datorita functionarii Statiilor de Asfalt si Betoane cat si datoritacirculatiei vehiculelor greleActiunea poluantilor atmosferici asupra sanatatii umane se manifesta cand acestia depasescun nivel maxim al concentratiilor numit prag nociv Nocivitatea poluantilor depinde deconcentratia lor dar si de durata expunerii Efectele lor asupra sanatatii umane sunt urmatoarelemonoxidul de carbon (CO) prin inhalarea acestuia se pot produce intoxicatii care au ca efecttulburari de vedere dureri de cap ameteala oboseala palpitatii si chiar moartea atunci cand

5

6

66 din hemoglobina prezenta in sange se transforma in carboxihemoglobinaoxizii de azot (NOx) la anumite concentratii provoaca intoxicatii grave (maladii respiratoriicronice si leziuni inflamatorii)hidrocarburile (Hc) indeosebi cele aromatice monociclice (benzenul) si policiclice(benzopirenul) sunt hemato si neurotoxice avand efecte cancerigeneparticule de funingine (fum) fumul poate contine particule de plumb si hidrocarburi aromaticepoliciclice determinand aparitia unor tulburari respiratorii si efecte cancerigene la nivelullaringelor bronhiilor plamanuluiplumbul si compusii de plumb poate patrunde in organism prin plamani aparatul digestiv si prinpiele actiunea toxica a acestuia este urmarea perturbarii biosintezei hemoglobinei a sistemuluinervos central si pot aparea anemii sau poate avea efect negativ asupra capacitatii intelectualeoxizii de sulf (SOx) au actiune iritanta asupra sistemului respiratorImpactul asupra aerului in perioada de constructie poate fi semnificativ Insa el semanifesta intr-o perioada limitata relativa scurta In general amplasamentele organizarilor desantier sunt alese astfel incat sa nu se afle in apropierea localitatilor insa acolo unde nu esteposibila amplasarea acestor organizari la o distanta de cel putin 1000 m fata de zonele locuite siariile naturale protejate sunt adoptate masuri speciale pentru reducerea emisiilor de poluanti siprotectia acestor zoneCa o masura generala este recomandat sa fie adoptate tehnologii performante nepoluantefolosirea statiilor de mixturi asfaltice si de betoane echipate cu filtre pentru purificarea fluxuluide gaze poluante emanate in aer si de retentie a substantelor poluante astfel incat nivelulimisiilor sa nu depaseasca limitele stipulate in Ordinul nr 5922002 cu modificarile sicompletarile ulterioareIn cazul emisiilor de pulberi in suspensie de la depozitarea agregatelor o masuratemporara de educere a emisiilor este udarea lor periodica care ar trebui facuta doar pentruagregatele utilizate in prepararea betonului si a liantilorImprejmuirea si acoperirea suprafetelor utilizate pentru depozitarea agregatelorreprezinta de asemenea o masura de reducere a emisiilor de pulberi in suspensie dar si dereducere a pierderilor De asemenea ar fi indicat sa fie proiectate incinte inchise de depozitarepentru agregatele fineFactorul de mediu SolPrincipalul impact asupra solului in perioada de constructie a unui drum este reprezentatde ocuparea temporara de terenuri pentru organizari de santier drumuri provizorii platformebaze de aprovizionare si productie organizari de santier halde de deseuri Reconstructiaecologica a zonei dupa incheierea lucrarilor reprezinta o masura obligatoriePe perioada de executie vor fi ocupate suprafate importante de teren pentru amplasareabazelor de productie si a organizarilor de santierRealizarea lucrarilor de executie necesita miscari de terasamente fiind necesare gropi deimprumut sau depozite de pamant in cazul in care exista un exces de material Volumul de

pamant necesar va fi estimat de proiectant Un impact semnificativ asupra solului il au lucrarileexecutate in cadrul gropilor de imprumut Realizarea acestor lucrari presupune excavare unorcantitati mari de pamant de pe suprafete relativ mari Lucrarile de excavare a pamantului potavea un impact semnificativ asupra solului in zonele cu vulnerabilitate mare ca urmare aaparitiei fenomenului de eroziune Acest fenomen este insa local si poate fi evitat prin aplicareaunor masuri de protectie pe durata executiei lucrarilor

6

7

Impactul manifestat de traficul desfasurat de la Bazele de Productie la fronturile de lucruare un caracter temporar si se exercita ca urmare a antrenarii de catre apele pluviale a poluantilorrezultati din arderea combustibilului Aceste ape se infiltreaza in straturile superioare ale soluluiImpactul determinat de pierderile de carburanti sau ulei de la functionarea defectuoasa autilajelor poate fi apreciabil El se manifesta de asemenea pe arii restranseImpactul asupra solului produs de depozitele de deseuri neamenjate corespunzator este cuatat mai intens cu cat substantele depozitate au un caracter mai agresiv Precipitatiile spaladepozitele de deseuri incarcandu-se in special cu substante organice O mare problema in cazuldepozitelor necontrolate sunt compusii rezultati din descompunerea substantelor organiceAcestia sunt caracterizati de un debit redus dar sunt foarte incarcati cu substante organice motivpentru care sunt foarte greu de epuratFactorul de mediu BiodiversitateSursele de poluare pentru flora si fauna specifice pentru perioada de executie a lucrarilorproiectate sunt urmatoarele emisiile de noxe si zgomot generate de traficul de santier si deoperarea echipamentelor utilizate in realizarea lucrarilorSantierul in ansamblu are un impact negativ complex asupra vegetatiei Ocupareatemporara de terenuri poluarea potentiala a solului haldele de deseuri etc toate acestea au efectenegative asupra vegetatiei in sensul reducerii suprafetelor vegetale si uneori a pierderii calitatilorinitialeDaca din punct de vedere chimic poluarea aerului nu va fi periculoasa pentru vegetatiepoluarea cu particule in suspensie (praf) poate avea insa efecte negative Acestea se manifesta cupreponderenta in perioadele secetoase lipsite de precipitatii si pe suprafete limitate ca extinderePraful se depune pe frunze si reduce intensitatea proceselor de fotosinteza respiratie sitranspiratie Plantele nu se dezvolta normal productiile realizate sunt reduse Efectul asuprapadurilor este mai putin vizibil Concentratiile mari de praf in aer se manifesta insa pe perioadelimitate de timpNormele internationale elaborate de Uniunea Internationala a Organizatiilor pentruCercetarea Padurilor recomanda urmatoarele concentratii ca valori-ghid pentru protectiaplantelorSO2

- media anuala 50 μgm3 de aer pentru a se mentine intreaga productie25 μgm3 de aer pentru a se mentine intreaga productie si pentru aproteja mediul- media pe 30 minute 150 μgm3 de aer pentru a se mentine intreaga productie25 μgm3 de aer pentru a se mentine intreaga productie si pentru aproteja mediulNOx

- valoare ndash ghid de protectie pe interval de 4 ore 95 μgm3 de aerAsupra faunei actioneaza negativ alte aspecte specifice santierelor de constructiirespectiv zgomotul circulatia utilajelor si mijloacelor de transport impiedicarea accesului inunele zone limitarea deplasariiOrganizarea de santier are in general un impact negativ asupra vegetatiei Ocupareatemporara a terenului pluarea potentiala a solului managementul deseurilor toate acestea au unimpact negativ in ceea ce priveste reducerea suprafetei vegetative si cateodata pierdereacalitatilor initiale ale solului aceasta situatie devine mai grava in cazul reducerii suprafetelorforestiere

7

8

Este de asemenea recomandat ca barierele fizice sa fie amplasate in asa fel incat sa nuafecteze decat strictul necesar ca suprafataDupa finalizarea lucrarilor o serie de masuri pentru reecologizarea zonei sunt prevazuteZgomot si vibratiiLucrarile de constructie comporta urmatoarele surse importante de zgomot si vibratiiprocesele tehnologice de executie a lucrarilor proiectate operarea grupurilor de utilaje siechipamente cu diferite functiuni traficul intre bazele de productie si punctele de lucruAmplasamentul acestor baze de productie ar trebui sa fie proiectat in extravilanullocalitatilor astfel incat impactul asupra zonelor rezidentiale sa fie minimIn perioada de exectie a lucrarilor proiectate in cadrul punctelor de lucru pe diferitesectoare si pe durate limitate in timp nivelul de zgomot poate atinge valori mari depasind 90dB(A)Nivelul sonor depinde in mare masura de urmatorii factorio fenomene meteorologice si in particular viteza si directia vantuluigradientul de temperatura si de vanto absorbtia undelor acustice de catre sol fenomen denumit bdquoefect desolrdquoo absorbtia in aer dependenta de presiune temperatura umiditatearelativa componenta spectrala a zgomotuluio topografia terenuluio vegetatiePrincipala sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de functionarea utilajelorIn cele ce urmeaza se prezinta tipurile de utilajele folosite si puterile acustice asociatebuldozere Lw asymp 115 dB(A)incarcatoare Wolla Lw asymp 112 dB(A)excavatoare Lw asymp 117 dB(A)autogredere Lw asymp 112 dB(A)compactoare Lw asymp 105 dB(A)finisoare Lw asymp 115 dB(A)basculante Lw asymp 107 dB(A)Suplimentar impactului acustic utilajele de constructie cu mase proprii mari datoritadeplasarii si activitatii desfasurate in punctele de lucru constituie surse de vibratiiA doua sursa de zgomot si vibratii in santier este reprezentata de circulatia mijloacelor detransportPentru transportul materialelor (pamant balast prefabricate beton asfalt etc) sepresupune ca vor fi folosite basculanteautovehicule grele cu sarcina cuprinsa intre cateva tonesi mai mult de 40 tone In evaluarea emisiilor s-a considerat o medie de 16 t pentru vehiculelegreleEvolutia nivelului sonor depinde de evolutia lucrarilor si mutarea fronturilor de lucruAfectate de zgomot si vibratii sunt localitatile traversate de traficul de vehicule greleaferent Organizarilor de Santier

42 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexploatare a obiectivului

8

9

Poluarea in timpul operarii drumurilor realizat poate atinge diferite niveluri de intensitatesi gravitate in functie de conditiile din am In ceea ce priveste poluarea cauzata de trafic aceasta este generate de noxele emisepierderile accidentale de ulei si carburanti deteriorarea pneurilor si degradarea suprafetei derulareFactorul de mediu APASursele de poluare pentru ape in aceasta perioada sunt reprezentate de apele meteoricecare spala spala platforma drumului si apele uzate descarcate din amplasamentele constructiilorauxiliare de servicii (parcari de scurta durata spatii de servicii mentenanta si baze decoordonare)Pentru diminuarea concentratiilor de poluanti se recomanda construirea unor bazine desedimentare urmate de separatoare de grasimi In bazinele de sedimentare se face o decantaregrosiera In separatoarele de grasimi se vor separa prin flotatie grasimile (substantele mai usoaredecat apa) dar vor sedimenta si o parte din suspensiile coloidale Atunci cand apa se evacueazape terenul inconjurator dupa separatoarele de grasimi se vor prevedea bazine de dispersie pentrua impiedica eroziunea soluluiplasament si de traficul care il strabate

Bazin decantor

9

10

Separator de grasimi

Eficienta acestor constructii se considera a fi cca 90 pentru retinerea suspensiilorplumbului zincului cca 80 privind retinerea hidrocarburilor si cca 60 pentru retinereamateriei organice (CCO)Apele uzate incarcate cu poluanti care spala drumul sunt colectate in santuri sidescarcate intr-un curs de apa de suprafata din apropiere in functie de caracteristicileamplasamentului insa numai dupa epurarea lor primara in bazine decantoare si separatoare degrasimiIn cazul platformelor spatiilor de servicii este recomandat ca acestea sa fie proiectateastfel incat sa fie posibila colactarea apelor pluviale Apa este apoi condusa catre facilitatile depurificare unde au loc decantarea si separarea grasimilor si a substantelor coloidaleApele uzate cu caracter menajer rezultate in cadrul spatiilor de servicii necesita epurarecu ajutorul unor statii de epurare cu treapta mecanico-biologica si apoi descarcate in cursurile deapa din apropiereFactorul de mediu AERPrincipala sursa de poluare a aerului in timpul perioadei de operare este traficul deexploatare prin carburantii arsi de motoarele autovehiculelor care circula pe sectorul de drumPoluarea atmosferica in cazul traficului rutier este rezultatul arderii carburantilor inmotoare pe de o parte iar pe de alta parte este rezultatul uzurii prin frecare a materialelordiferitelor suprafete de contactAcest tip de poluare se manifesta ca urmare a1048707 Evacuarii in atmosfera a produsilor de ardere1048707 Producerii de pulberi de diferite naturi din uzura caii de rulare si apneurilor a dispozitivelor de franare si de ambreiaj precum si aelementelor caroserieiLa motoarele cu benzina poluantii rezultati ca urmare a combustiei amestecului carburantsunt CO2 CO oxizi de azot (NOx) hidrocarburi arse si nearse (HC) si SO2 Proportiile acestoradepind de raportul aercarburant In cazul vehiculelor cu motor diesel emisiile sunt mai mici decirca 10 ori pentru CO de 3 - 4 ori pentru HC de 2 - 3 ori pentru NOxGazele de esapament contin in functie de tipul carburantului particule cu Pb in cazulbenzinei (cu aditivi) si particule de fum in cazul motorineiPoluarea cu COPoluarea atmosferica cu CO este influentata de o serie de factori dintre care aminitimbull Tipul carburantului cu benzina sau cu motorina S-a evidentiat ca in cazul benzineiemisia de CO este mult mai marebull Viteza de circulatie in cazul benzinei emisiile minime se inregistreaza la valori alevitezei de cca 80 kmh Pentru viteze foarte mici 10 kmh sau mari 120 kmhvaloarea emisiilor poate creste de pana la 5 ori valoarea normalabull Conditiile de circulatie la accelerari si franari au loc cresteri ale emisie de pana la 15- 2 ori in timp ce la mersul in gol cresterea poate fi de pana la 25 oribull Intensitatea traficului emisia de CO creste proportional cu cresterea numarului devehicule pe un tronson datbull Circulatia in rampa emisia de CO creste cu 15 pentru fiecare crestere a rampei cu2 procenteUna dintre problemele specifice poluarii cu CO este timpul indelungat de retentie in

10

11

atmosfera ce variaza intre 1 ndash 2 luniPoluarea cu NOxDin cercetarile efectuate pana in prezent s-au identificat urmatorii factori de baza ceinfluenteaza gradul de poluare cu NOxbull Tipul carburantului S-a mentionat ca in cazul benzinei emisia de NOx este de 2-3ori mai mare decat in cazul vehiculelor cu motorinabull Viteza de circulatie cresterea vitezei vehiculelor la peste 60 kmh conduce implicitla cresterea emisiei de NOx aceasta fiind cu atat mai mare cu cat motoarele suntmai puternicebull Circulatia in rampa emisia de NOx creste cu un factor de 35 pentru fiecarecrestere a rampei de 2Poluarea cu hidrocarburiPoluarea atmosferica cu hidrocarburi este influentata de o serie de factori dintre careaminitimbull Viteza de circulatie valori minime ale concentratiei emisiei de hidrocarburi seinregistreaza la o circulatie cu viteza constanta de 80hellip100 kmh fiind insa de 5-6ori mai mare la o viteza de 10 kmhbull Conditiile de circulatie concentratia emisiei de hidrocarburi este minima la vitezaconstanta creste usor prin accelerare creste de pana la 20 ori la mers in gol si depana la 50 de ori la franareInsa trebuie luat in considerare faptul ca o retea de drumuri si autostrazi coerenta duce lareducerea emisiilor de poluanti provenite de la traficul rutier mai ales in situatia adoptarii unorsolutii tehnice mai putin poluante (covoare asfaltice cu o temperatura mai scazuta de asternerereducandu-se astfel emisiile de CO2 beton asfaltic poros pentru reducerea poluarii fonice intimpul operarii utilizarea unor carburanti mai putin poluanti)Constructia unui drum are in mod sigur efecte pozitive in ceea ce priveste siguranta siconfortul participantilor la traficFactorul de mediu SolSursele de poluare ale solului in perioada operationala a autostrazii suntminus emisiile de poluanti rezultate ca urmare a traficului rutierminus apele pluviale care spala poluantii depusi pe platforma autostraziiminus deseurile solide sisau apele uzate provenite de la spatiile de serviciiPrincipalii poluanti eliminati prin gazele de evacuare ale autovehiculelor sunt monoxidulde carbon (CO) oxizii de azot (NOx) hidrocarburile parafinice si aromatice (Hc) oxizii de sulf(SO SO2) particulele (fum) plumbul si compusii saiO problema este reprezentata de emisiile de plumb specifice circulatiei rutiere care suntresponsabile pentru cresterea concentratiilor acestui metal pe terenurile invecinate (in specialterenuri agricole)Pe langa efectul direct al acestor poluanti asupra mediului mai exista si efecte indirecteAtmosfera este spalata de ploi astfel incat poluantii din aer sunt transferati in ceilalti factori demediu (apa de suprafata si subterana sol vegetatie fauna) si ajung in final sa afecteze sanatateaoamenilor si animalelorIn conditiile realizarii unui trafic fluent fara variatii semnificative ale vitezei se apreciazaca nu exista probleme care sa puna in pericol cultivarea terenurilor agricole invecinateConstructia drumurilor afecteaza solul si prin ocuparea definitive a unor suprafete de terenFactorul de mediu Biodiversitate

11

12

Traficul rutier reprezinta sursa de poluare care actioneaza diferit asupra florei si faunei dinzona Flora poate fi afectata de emisiile de substante poluante care se pot depune pe plante saupot patrunde in organismul acestora prin depunerea pe sol si infiltrarea odata cu apele pluvialePe de alta parte autostrada poate constitui o bariera fizica pentru fauna modificandu-i habitatulDe asemenea fauna mai poate fi afectata de zgomotul produs sau de luminile din timpul noptiiPrincipalul impact asupra vegetatiei generat de constructia proiectelor de infrastructura noiil reprezinta reducerea fondului forestier prin taierea unor suprafete de paduriPrin imprejmuirea traseului drumului va limita accesul animalelor dintr-o parte in cealaltaputandu-se intrerupe astfel traseele de migrare ale acestora Pentru satisfacerea necesitatilorvitale mamiferele salbatice folosesc o zona ale carei limite traditionale sunt riguroase si nu sunttrecute decat sub presiunea unor constrangeri Aceasta zona vitala nu este utilizata uniform pe totparcursul unui an Anumite sectoare sunt frecventate aproximativ regulat fie sub actiuneafactorilor legati de biologia speciei (ex locul de boncaluit al cerbului) fie sub actiunea factorilorde mediu (ex locul de hibernare in fundul valcelelor in periodele inzapezite)Fragmentarea habitatului este un efect particular pe care infrastructura liniara il realizeazaasupra factorilor naturali si umani dar si asupra peisajului Efectul de fragmentare poate fidefinit ca o separare a habitatului in unitati mai mici si izolate Acest efect se manifesta asuprahabitatelor naturale bazinelor hidrografice asezarilor umane cat si asupra peisajului prinmodificarile aduse cadrului naturalEfectul exercitat de infrastructura liniara asupra mediului natural si uman poate fibull direct ndash prin sectionarea mediului fizicbull indirect ndash prin efectele de bariera si poluare generate de traficEfectul de poluare se manifesta pe distante scurte atunci cand este vorba de poluareaaerului si poluarea sonora sau pe distante mari in cazul ploilor acide si a fenomenelor deacidifiere si eutrofizare Apreciem insa ca traficul rutier are o pondere redusa comparativ cusursele industrialeEfectul de fragmentare in lungul autostrazii este functie de specificul zonelor traversatePentru a evalua in mod real efectul produs de fragmentarea habitatelor trebuie sa se ia inconsiderarebull impactul asupra factorilor naturali respectiv modificarile ce intervin la nivelulbazinelor hidrografice cat si al habitatelor naturalebull impactul asupra asezarilor umanebull modificarile ce intervin asupra peisajului naturalEfectul de fragmentare a habitatelor a fost analizat pentru zonele impadurite acesteadetinand rolul cel mai important in conservarea biodiversitatii In cadrul lantului troficconservarea biodiversitatii se refera in special la speciile animale de talie mare care necesitaanumite marimi ale teritoriului Restrangerea suprafetelor compacte de padure prin ocupare deteren sectionare efect de bariera sau intruziune in zone linistite este urmata de o regrupare aspeciilor prin retragerea celor de talie mai mare sau a celor mai sensibile la noile elemente destresEfectul de fragmentare se manifesta prin restrangerea habitatelor si reducereafunctionabilitatii lor Impactul infrastructurii liniare asupra florei si faunei poate avea ca rezultatizolarea faunei de o parte si de alta a traseului Efectul consta in restrictionarea accesului unoranimale spre zonele lor sezoniere de alimentare sau de reproducereAcolo unde este necesar sa se mentina continuitatea spatiului natural pentru a se conservaviata salbatica este imperios necesar sa se completeze amenajarile rutiere cu pasaje care sa

12

13

permita traversarea denivelata a drumuluiImpactul asupra florei se manifesta in unele cazuri prin inlocuirea unor specii valoroase cu altelemai putin importante dar mai rezistente Impactul cel mai sever se face simtit in zoneleimpadurite unde exista o puternica interactiune intre componenetele sistemului apa ndash sol ndashvegetatie - faunaTraficul rutier reprezinta o sursa de poluare care actioneaza diferentiat asupra florei sifaunei Vegetatia poate fi afectata de emisiile de substante poluante care se depun pe partilevegetative ale plantelor sau pot patrunde in corpul plantelor prin infiltrare in sol prin apelepluvialePe de alta parte orice proiect de infrastructura reprezinta o bariera fizica pentru habitateleanimalelor salbatice modificandu-le traseele de migratie si uneori chiar comportamentul Faunapoate fi afectata si de impactul fizic reprezentat de luminile si zgomotul emise de traficul rutiermais ales in timpul noptiiDe aceea este necesara asiguarea continuitatii spatiului natural pentru a proteja siconserva fauna salbatica acest lucru realizandu-se mai ales prin pasaje pentru trecereaanimalelor dar exista si cazuri de adoptare a tunelurilor pentru a nu afecta habitate foarteimportanteZgomot si vibratiiPentru a reduce impactul asupra mediului natural si residential a zgomotului la niveluriacceptabile sunt adoptate panouri fonoabsorbante in zonele aflate in apropierea zonelor locuitedar si in cazul ariilor naturale protejate

5 Concluzii

Aceasta lucrare a incercat sa prezinte sumar impactul pe care drumul il are ca si constructieartificiala asupra mediului inconjurator din perspectiva dubla a protectiei mediului si aconceptului de dezvoltare durabilaAstfel este esential pentru Romania sa se continue investitiiile in infrastructura rutieraaceasta fiind una dintre principalele solutii pentru dezvoltarea economica a regiunilor sieliminarea discrepantelor economice intre regiunile geografice ale RomanieiDe asemenea fara dezvoltarea retelei de autostrazi dezvoltarea turismului si orientareapopulatiei catre activitati cu un impact redus asupra mediului nu se poate realiza In prezent cei261 km de autostrazi de pe teritoriul Romaniei nu pot satisface necesarul de mobilitate sitranzitul persoanelor si marfurilor la un nivel europeanInsa in ciuda unui decalaj evident fata de restul Uniunii Europene trebuie subliniat si faptulca in prezent problematica protectiei mediului este una foarte importanta care de cele mai multeori o prevaleaza pe cea a eficientei economiceDe asemenea trebuie laudat efortul autoritatilor de a redacta si a implementa o strategienationala pentru dezvoltare durabila lucru care ar fi parut de neconceput acum 10 aniAstfel daca eforturile actuale in ceea ce priveste protectia mediului si implementareaconceptului de dezvoltare durabila se vor mentine putem spera la o dezvoltare a infrastructuriirutiere in stransa legatura cu necesitatile populatiei si ale economiei dar cel mai important curespectarea cadrului natural

13

14

Bibliografie1 Constantinescu NN 1976 Economia protectiei mediului Ed Politica2 Carta Verde Politici de dezvoltare regionala icircn Romacircnia Bucuresti 19973 Gastescu P 2000 Managementul mediului Ed Univ Bucuresti4 Search Coporation 2004 ldquoStudiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru Sectorul1A al Autostrazii Transilvaniardquo5 Vespremeanu E 1981 ldquoMediul inconjurator ndash ocrotirea si conservarea luirdquo Ed Stiintificasi Enciclopedica6 Planul National de Dezvoltare 2007-20137 Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romacircniei Orizonturi 2013-2020-20

14

15

CUPRINS

1 Introducere2 Evoluţia infrastructurii de transport rutier din Romacircnia icircn corelaţie cusistemele de transport Europene3 Conceptul dezvoltării durabile4 Impactul infrastructurii rutiere icircn fazele de execuţie şi exploatare 41 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexecutie a lucrarilor proiectate 42 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexploatare a obiectivului

15

Page 5: Boca Cosmin

5

care pot ajunge in apele de suprafata Depunerile de particule solide in cursurile de apa modificagranulometria fundului albiei si pot afecta flora si fauna acvaticaManipularea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton bitum agregate etc)determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie In cazul incare lucrarile se desfasoara in apropierea cursurilor de apa toate acestea reprezinta surse depoluare directa a apelor De asemenea ploile care spala suprafata santierului pot antrenadepunerile si astfel indirect acestea ajung in cursurile de apa dar si in stratul freaticManevrarea defectuoasa in apropierea cursurilor de apa a autovehiculelor care transportadiverse tipuri de materiale sau a utilajelor reprezinta surse potentiale de poluare ca urmare a unordeversari accidentale de materiale combustibili uleiuriTraficul de santierTraficul greu specific santierului determina diferite emisii de substante poluante inatmosfera rezultate din arderea combustibilului in motoarele vehiculelor (NOx CO SOx COVparticule in suspensie etc) Pe de alta parte traficul greu este sursa de particule sedimentabiledatorita antrenarii particulelor de praf de pe drumurile nepavate De asemenea pe perioadalucrarilor de executie particule rezulta si din procesele de frecare a caii de rulare si din uzura apneurilor Atmosfera este spalata de ploi astfel incat poluantii din aer sunt transferati in ceilaltifactori de mediu (apa de suprafata si subterana sol etc)Organizarile de santierDaca Statiile de asfalt si betoane sunt amplasate in apropierea unui curs de apa ele potconstitui surse de poluare prin spalarea poluantilor specifici din atmosfera sau de pe sol de catreapele meteorice De asemenea o atentie deosebita trebuie acordata zonelor unde nivelul apelorfreatice este ridicat aici putandu-se produce poluari datorita pierderilor de carburanti sau bitumRezervoarele de carburanti pot constitui o sursa de poluare in cazul in care ele nu suntetanseDe la statiile de intretinere a utilajelor si masinilor de transport rezulta uleiuri carburantiapa uzata de la spalarea masinilorDe la Organizarile de Santier rezulta ape uzate menajere de la cantina spatiile de toaletaIn general aceste ape sunt incarcate biologic normal Apele meteorice rezultate peamplasamentulOrganizarilor de santier sunt considerate ape conventional curate De pe amplasamentulBazelor de productie mai rezulta si ape tehnologice Pentru acestea este necesara o preepurarelocalaFactorul de mediu AERExecutia lucrarilor constituie pe de o parte o sursa de emisii de praf iar pe de alta partesursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate)atat in motoarele utilajelor cat si a mijloacelor de transport folositeActivitatea de constructie poate avea temporar (pe durata executiei) un impact localapreciabil asupra calitatii atmosferei Impactul asupra aerului este semnificativ in cadrulOrganizarilor de Santier datorita functionarii Statiilor de Asfalt si Betoane cat si datoritacirculatiei vehiculelor greleActiunea poluantilor atmosferici asupra sanatatii umane se manifesta cand acestia depasescun nivel maxim al concentratiilor numit prag nociv Nocivitatea poluantilor depinde deconcentratia lor dar si de durata expunerii Efectele lor asupra sanatatii umane sunt urmatoarelemonoxidul de carbon (CO) prin inhalarea acestuia se pot produce intoxicatii care au ca efecttulburari de vedere dureri de cap ameteala oboseala palpitatii si chiar moartea atunci cand

5

6

66 din hemoglobina prezenta in sange se transforma in carboxihemoglobinaoxizii de azot (NOx) la anumite concentratii provoaca intoxicatii grave (maladii respiratoriicronice si leziuni inflamatorii)hidrocarburile (Hc) indeosebi cele aromatice monociclice (benzenul) si policiclice(benzopirenul) sunt hemato si neurotoxice avand efecte cancerigeneparticule de funingine (fum) fumul poate contine particule de plumb si hidrocarburi aromaticepoliciclice determinand aparitia unor tulburari respiratorii si efecte cancerigene la nivelullaringelor bronhiilor plamanuluiplumbul si compusii de plumb poate patrunde in organism prin plamani aparatul digestiv si prinpiele actiunea toxica a acestuia este urmarea perturbarii biosintezei hemoglobinei a sistemuluinervos central si pot aparea anemii sau poate avea efect negativ asupra capacitatii intelectualeoxizii de sulf (SOx) au actiune iritanta asupra sistemului respiratorImpactul asupra aerului in perioada de constructie poate fi semnificativ Insa el semanifesta intr-o perioada limitata relativa scurta In general amplasamentele organizarilor desantier sunt alese astfel incat sa nu se afle in apropierea localitatilor insa acolo unde nu esteposibila amplasarea acestor organizari la o distanta de cel putin 1000 m fata de zonele locuite siariile naturale protejate sunt adoptate masuri speciale pentru reducerea emisiilor de poluanti siprotectia acestor zoneCa o masura generala este recomandat sa fie adoptate tehnologii performante nepoluantefolosirea statiilor de mixturi asfaltice si de betoane echipate cu filtre pentru purificarea fluxuluide gaze poluante emanate in aer si de retentie a substantelor poluante astfel incat nivelulimisiilor sa nu depaseasca limitele stipulate in Ordinul nr 5922002 cu modificarile sicompletarile ulterioareIn cazul emisiilor de pulberi in suspensie de la depozitarea agregatelor o masuratemporara de educere a emisiilor este udarea lor periodica care ar trebui facuta doar pentruagregatele utilizate in prepararea betonului si a liantilorImprejmuirea si acoperirea suprafetelor utilizate pentru depozitarea agregatelorreprezinta de asemenea o masura de reducere a emisiilor de pulberi in suspensie dar si dereducere a pierderilor De asemenea ar fi indicat sa fie proiectate incinte inchise de depozitarepentru agregatele fineFactorul de mediu SolPrincipalul impact asupra solului in perioada de constructie a unui drum este reprezentatde ocuparea temporara de terenuri pentru organizari de santier drumuri provizorii platformebaze de aprovizionare si productie organizari de santier halde de deseuri Reconstructiaecologica a zonei dupa incheierea lucrarilor reprezinta o masura obligatoriePe perioada de executie vor fi ocupate suprafate importante de teren pentru amplasareabazelor de productie si a organizarilor de santierRealizarea lucrarilor de executie necesita miscari de terasamente fiind necesare gropi deimprumut sau depozite de pamant in cazul in care exista un exces de material Volumul de

pamant necesar va fi estimat de proiectant Un impact semnificativ asupra solului il au lucrarileexecutate in cadrul gropilor de imprumut Realizarea acestor lucrari presupune excavare unorcantitati mari de pamant de pe suprafete relativ mari Lucrarile de excavare a pamantului potavea un impact semnificativ asupra solului in zonele cu vulnerabilitate mare ca urmare aaparitiei fenomenului de eroziune Acest fenomen este insa local si poate fi evitat prin aplicareaunor masuri de protectie pe durata executiei lucrarilor

6

7

Impactul manifestat de traficul desfasurat de la Bazele de Productie la fronturile de lucruare un caracter temporar si se exercita ca urmare a antrenarii de catre apele pluviale a poluantilorrezultati din arderea combustibilului Aceste ape se infiltreaza in straturile superioare ale soluluiImpactul determinat de pierderile de carburanti sau ulei de la functionarea defectuoasa autilajelor poate fi apreciabil El se manifesta de asemenea pe arii restranseImpactul asupra solului produs de depozitele de deseuri neamenjate corespunzator este cuatat mai intens cu cat substantele depozitate au un caracter mai agresiv Precipitatiile spaladepozitele de deseuri incarcandu-se in special cu substante organice O mare problema in cazuldepozitelor necontrolate sunt compusii rezultati din descompunerea substantelor organiceAcestia sunt caracterizati de un debit redus dar sunt foarte incarcati cu substante organice motivpentru care sunt foarte greu de epuratFactorul de mediu BiodiversitateSursele de poluare pentru flora si fauna specifice pentru perioada de executie a lucrarilorproiectate sunt urmatoarele emisiile de noxe si zgomot generate de traficul de santier si deoperarea echipamentelor utilizate in realizarea lucrarilorSantierul in ansamblu are un impact negativ complex asupra vegetatiei Ocupareatemporara de terenuri poluarea potentiala a solului haldele de deseuri etc toate acestea au efectenegative asupra vegetatiei in sensul reducerii suprafetelor vegetale si uneori a pierderii calitatilorinitialeDaca din punct de vedere chimic poluarea aerului nu va fi periculoasa pentru vegetatiepoluarea cu particule in suspensie (praf) poate avea insa efecte negative Acestea se manifesta cupreponderenta in perioadele secetoase lipsite de precipitatii si pe suprafete limitate ca extinderePraful se depune pe frunze si reduce intensitatea proceselor de fotosinteza respiratie sitranspiratie Plantele nu se dezvolta normal productiile realizate sunt reduse Efectul asuprapadurilor este mai putin vizibil Concentratiile mari de praf in aer se manifesta insa pe perioadelimitate de timpNormele internationale elaborate de Uniunea Internationala a Organizatiilor pentruCercetarea Padurilor recomanda urmatoarele concentratii ca valori-ghid pentru protectiaplantelorSO2

- media anuala 50 μgm3 de aer pentru a se mentine intreaga productie25 μgm3 de aer pentru a se mentine intreaga productie si pentru aproteja mediul- media pe 30 minute 150 μgm3 de aer pentru a se mentine intreaga productie25 μgm3 de aer pentru a se mentine intreaga productie si pentru aproteja mediulNOx

- valoare ndash ghid de protectie pe interval de 4 ore 95 μgm3 de aerAsupra faunei actioneaza negativ alte aspecte specifice santierelor de constructiirespectiv zgomotul circulatia utilajelor si mijloacelor de transport impiedicarea accesului inunele zone limitarea deplasariiOrganizarea de santier are in general un impact negativ asupra vegetatiei Ocupareatemporara a terenului pluarea potentiala a solului managementul deseurilor toate acestea au unimpact negativ in ceea ce priveste reducerea suprafetei vegetative si cateodata pierdereacalitatilor initiale ale solului aceasta situatie devine mai grava in cazul reducerii suprafetelorforestiere

7

8

Este de asemenea recomandat ca barierele fizice sa fie amplasate in asa fel incat sa nuafecteze decat strictul necesar ca suprafataDupa finalizarea lucrarilor o serie de masuri pentru reecologizarea zonei sunt prevazuteZgomot si vibratiiLucrarile de constructie comporta urmatoarele surse importante de zgomot si vibratiiprocesele tehnologice de executie a lucrarilor proiectate operarea grupurilor de utilaje siechipamente cu diferite functiuni traficul intre bazele de productie si punctele de lucruAmplasamentul acestor baze de productie ar trebui sa fie proiectat in extravilanullocalitatilor astfel incat impactul asupra zonelor rezidentiale sa fie minimIn perioada de exectie a lucrarilor proiectate in cadrul punctelor de lucru pe diferitesectoare si pe durate limitate in timp nivelul de zgomot poate atinge valori mari depasind 90dB(A)Nivelul sonor depinde in mare masura de urmatorii factorio fenomene meteorologice si in particular viteza si directia vantuluigradientul de temperatura si de vanto absorbtia undelor acustice de catre sol fenomen denumit bdquoefect desolrdquoo absorbtia in aer dependenta de presiune temperatura umiditatearelativa componenta spectrala a zgomotuluio topografia terenuluio vegetatiePrincipala sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de functionarea utilajelorIn cele ce urmeaza se prezinta tipurile de utilajele folosite si puterile acustice asociatebuldozere Lw asymp 115 dB(A)incarcatoare Wolla Lw asymp 112 dB(A)excavatoare Lw asymp 117 dB(A)autogredere Lw asymp 112 dB(A)compactoare Lw asymp 105 dB(A)finisoare Lw asymp 115 dB(A)basculante Lw asymp 107 dB(A)Suplimentar impactului acustic utilajele de constructie cu mase proprii mari datoritadeplasarii si activitatii desfasurate in punctele de lucru constituie surse de vibratiiA doua sursa de zgomot si vibratii in santier este reprezentata de circulatia mijloacelor detransportPentru transportul materialelor (pamant balast prefabricate beton asfalt etc) sepresupune ca vor fi folosite basculanteautovehicule grele cu sarcina cuprinsa intre cateva tonesi mai mult de 40 tone In evaluarea emisiilor s-a considerat o medie de 16 t pentru vehiculelegreleEvolutia nivelului sonor depinde de evolutia lucrarilor si mutarea fronturilor de lucruAfectate de zgomot si vibratii sunt localitatile traversate de traficul de vehicule greleaferent Organizarilor de Santier

42 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexploatare a obiectivului

8

9

Poluarea in timpul operarii drumurilor realizat poate atinge diferite niveluri de intensitatesi gravitate in functie de conditiile din am In ceea ce priveste poluarea cauzata de trafic aceasta este generate de noxele emisepierderile accidentale de ulei si carburanti deteriorarea pneurilor si degradarea suprafetei derulareFactorul de mediu APASursele de poluare pentru ape in aceasta perioada sunt reprezentate de apele meteoricecare spala spala platforma drumului si apele uzate descarcate din amplasamentele constructiilorauxiliare de servicii (parcari de scurta durata spatii de servicii mentenanta si baze decoordonare)Pentru diminuarea concentratiilor de poluanti se recomanda construirea unor bazine desedimentare urmate de separatoare de grasimi In bazinele de sedimentare se face o decantaregrosiera In separatoarele de grasimi se vor separa prin flotatie grasimile (substantele mai usoaredecat apa) dar vor sedimenta si o parte din suspensiile coloidale Atunci cand apa se evacueazape terenul inconjurator dupa separatoarele de grasimi se vor prevedea bazine de dispersie pentrua impiedica eroziunea soluluiplasament si de traficul care il strabate

Bazin decantor

9

10

Separator de grasimi

Eficienta acestor constructii se considera a fi cca 90 pentru retinerea suspensiilorplumbului zincului cca 80 privind retinerea hidrocarburilor si cca 60 pentru retinereamateriei organice (CCO)Apele uzate incarcate cu poluanti care spala drumul sunt colectate in santuri sidescarcate intr-un curs de apa de suprafata din apropiere in functie de caracteristicileamplasamentului insa numai dupa epurarea lor primara in bazine decantoare si separatoare degrasimiIn cazul platformelor spatiilor de servicii este recomandat ca acestea sa fie proiectateastfel incat sa fie posibila colactarea apelor pluviale Apa este apoi condusa catre facilitatile depurificare unde au loc decantarea si separarea grasimilor si a substantelor coloidaleApele uzate cu caracter menajer rezultate in cadrul spatiilor de servicii necesita epurarecu ajutorul unor statii de epurare cu treapta mecanico-biologica si apoi descarcate in cursurile deapa din apropiereFactorul de mediu AERPrincipala sursa de poluare a aerului in timpul perioadei de operare este traficul deexploatare prin carburantii arsi de motoarele autovehiculelor care circula pe sectorul de drumPoluarea atmosferica in cazul traficului rutier este rezultatul arderii carburantilor inmotoare pe de o parte iar pe de alta parte este rezultatul uzurii prin frecare a materialelordiferitelor suprafete de contactAcest tip de poluare se manifesta ca urmare a1048707 Evacuarii in atmosfera a produsilor de ardere1048707 Producerii de pulberi de diferite naturi din uzura caii de rulare si apneurilor a dispozitivelor de franare si de ambreiaj precum si aelementelor caroserieiLa motoarele cu benzina poluantii rezultati ca urmare a combustiei amestecului carburantsunt CO2 CO oxizi de azot (NOx) hidrocarburi arse si nearse (HC) si SO2 Proportiile acestoradepind de raportul aercarburant In cazul vehiculelor cu motor diesel emisiile sunt mai mici decirca 10 ori pentru CO de 3 - 4 ori pentru HC de 2 - 3 ori pentru NOxGazele de esapament contin in functie de tipul carburantului particule cu Pb in cazulbenzinei (cu aditivi) si particule de fum in cazul motorineiPoluarea cu COPoluarea atmosferica cu CO este influentata de o serie de factori dintre care aminitimbull Tipul carburantului cu benzina sau cu motorina S-a evidentiat ca in cazul benzineiemisia de CO este mult mai marebull Viteza de circulatie in cazul benzinei emisiile minime se inregistreaza la valori alevitezei de cca 80 kmh Pentru viteze foarte mici 10 kmh sau mari 120 kmhvaloarea emisiilor poate creste de pana la 5 ori valoarea normalabull Conditiile de circulatie la accelerari si franari au loc cresteri ale emisie de pana la 15- 2 ori in timp ce la mersul in gol cresterea poate fi de pana la 25 oribull Intensitatea traficului emisia de CO creste proportional cu cresterea numarului devehicule pe un tronson datbull Circulatia in rampa emisia de CO creste cu 15 pentru fiecare crestere a rampei cu2 procenteUna dintre problemele specifice poluarii cu CO este timpul indelungat de retentie in

10

11

atmosfera ce variaza intre 1 ndash 2 luniPoluarea cu NOxDin cercetarile efectuate pana in prezent s-au identificat urmatorii factori de baza ceinfluenteaza gradul de poluare cu NOxbull Tipul carburantului S-a mentionat ca in cazul benzinei emisia de NOx este de 2-3ori mai mare decat in cazul vehiculelor cu motorinabull Viteza de circulatie cresterea vitezei vehiculelor la peste 60 kmh conduce implicitla cresterea emisiei de NOx aceasta fiind cu atat mai mare cu cat motoarele suntmai puternicebull Circulatia in rampa emisia de NOx creste cu un factor de 35 pentru fiecarecrestere a rampei de 2Poluarea cu hidrocarburiPoluarea atmosferica cu hidrocarburi este influentata de o serie de factori dintre careaminitimbull Viteza de circulatie valori minime ale concentratiei emisiei de hidrocarburi seinregistreaza la o circulatie cu viteza constanta de 80hellip100 kmh fiind insa de 5-6ori mai mare la o viteza de 10 kmhbull Conditiile de circulatie concentratia emisiei de hidrocarburi este minima la vitezaconstanta creste usor prin accelerare creste de pana la 20 ori la mers in gol si depana la 50 de ori la franareInsa trebuie luat in considerare faptul ca o retea de drumuri si autostrazi coerenta duce lareducerea emisiilor de poluanti provenite de la traficul rutier mai ales in situatia adoptarii unorsolutii tehnice mai putin poluante (covoare asfaltice cu o temperatura mai scazuta de asternerereducandu-se astfel emisiile de CO2 beton asfaltic poros pentru reducerea poluarii fonice intimpul operarii utilizarea unor carburanti mai putin poluanti)Constructia unui drum are in mod sigur efecte pozitive in ceea ce priveste siguranta siconfortul participantilor la traficFactorul de mediu SolSursele de poluare ale solului in perioada operationala a autostrazii suntminus emisiile de poluanti rezultate ca urmare a traficului rutierminus apele pluviale care spala poluantii depusi pe platforma autostraziiminus deseurile solide sisau apele uzate provenite de la spatiile de serviciiPrincipalii poluanti eliminati prin gazele de evacuare ale autovehiculelor sunt monoxidulde carbon (CO) oxizii de azot (NOx) hidrocarburile parafinice si aromatice (Hc) oxizii de sulf(SO SO2) particulele (fum) plumbul si compusii saiO problema este reprezentata de emisiile de plumb specifice circulatiei rutiere care suntresponsabile pentru cresterea concentratiilor acestui metal pe terenurile invecinate (in specialterenuri agricole)Pe langa efectul direct al acestor poluanti asupra mediului mai exista si efecte indirecteAtmosfera este spalata de ploi astfel incat poluantii din aer sunt transferati in ceilalti factori demediu (apa de suprafata si subterana sol vegetatie fauna) si ajung in final sa afecteze sanatateaoamenilor si animalelorIn conditiile realizarii unui trafic fluent fara variatii semnificative ale vitezei se apreciazaca nu exista probleme care sa puna in pericol cultivarea terenurilor agricole invecinateConstructia drumurilor afecteaza solul si prin ocuparea definitive a unor suprafete de terenFactorul de mediu Biodiversitate

11

12

Traficul rutier reprezinta sursa de poluare care actioneaza diferit asupra florei si faunei dinzona Flora poate fi afectata de emisiile de substante poluante care se pot depune pe plante saupot patrunde in organismul acestora prin depunerea pe sol si infiltrarea odata cu apele pluvialePe de alta parte autostrada poate constitui o bariera fizica pentru fauna modificandu-i habitatulDe asemenea fauna mai poate fi afectata de zgomotul produs sau de luminile din timpul noptiiPrincipalul impact asupra vegetatiei generat de constructia proiectelor de infrastructura noiil reprezinta reducerea fondului forestier prin taierea unor suprafete de paduriPrin imprejmuirea traseului drumului va limita accesul animalelor dintr-o parte in cealaltaputandu-se intrerupe astfel traseele de migrare ale acestora Pentru satisfacerea necesitatilorvitale mamiferele salbatice folosesc o zona ale carei limite traditionale sunt riguroase si nu sunttrecute decat sub presiunea unor constrangeri Aceasta zona vitala nu este utilizata uniform pe totparcursul unui an Anumite sectoare sunt frecventate aproximativ regulat fie sub actiuneafactorilor legati de biologia speciei (ex locul de boncaluit al cerbului) fie sub actiunea factorilorde mediu (ex locul de hibernare in fundul valcelelor in periodele inzapezite)Fragmentarea habitatului este un efect particular pe care infrastructura liniara il realizeazaasupra factorilor naturali si umani dar si asupra peisajului Efectul de fragmentare poate fidefinit ca o separare a habitatului in unitati mai mici si izolate Acest efect se manifesta asuprahabitatelor naturale bazinelor hidrografice asezarilor umane cat si asupra peisajului prinmodificarile aduse cadrului naturalEfectul exercitat de infrastructura liniara asupra mediului natural si uman poate fibull direct ndash prin sectionarea mediului fizicbull indirect ndash prin efectele de bariera si poluare generate de traficEfectul de poluare se manifesta pe distante scurte atunci cand este vorba de poluareaaerului si poluarea sonora sau pe distante mari in cazul ploilor acide si a fenomenelor deacidifiere si eutrofizare Apreciem insa ca traficul rutier are o pondere redusa comparativ cusursele industrialeEfectul de fragmentare in lungul autostrazii este functie de specificul zonelor traversatePentru a evalua in mod real efectul produs de fragmentarea habitatelor trebuie sa se ia inconsiderarebull impactul asupra factorilor naturali respectiv modificarile ce intervin la nivelulbazinelor hidrografice cat si al habitatelor naturalebull impactul asupra asezarilor umanebull modificarile ce intervin asupra peisajului naturalEfectul de fragmentare a habitatelor a fost analizat pentru zonele impadurite acesteadetinand rolul cel mai important in conservarea biodiversitatii In cadrul lantului troficconservarea biodiversitatii se refera in special la speciile animale de talie mare care necesitaanumite marimi ale teritoriului Restrangerea suprafetelor compacte de padure prin ocupare deteren sectionare efect de bariera sau intruziune in zone linistite este urmata de o regrupare aspeciilor prin retragerea celor de talie mai mare sau a celor mai sensibile la noile elemente destresEfectul de fragmentare se manifesta prin restrangerea habitatelor si reducereafunctionabilitatii lor Impactul infrastructurii liniare asupra florei si faunei poate avea ca rezultatizolarea faunei de o parte si de alta a traseului Efectul consta in restrictionarea accesului unoranimale spre zonele lor sezoniere de alimentare sau de reproducereAcolo unde este necesar sa se mentina continuitatea spatiului natural pentru a se conservaviata salbatica este imperios necesar sa se completeze amenajarile rutiere cu pasaje care sa

12

13

permita traversarea denivelata a drumuluiImpactul asupra florei se manifesta in unele cazuri prin inlocuirea unor specii valoroase cu altelemai putin importante dar mai rezistente Impactul cel mai sever se face simtit in zoneleimpadurite unde exista o puternica interactiune intre componenetele sistemului apa ndash sol ndashvegetatie - faunaTraficul rutier reprezinta o sursa de poluare care actioneaza diferentiat asupra florei sifaunei Vegetatia poate fi afectata de emisiile de substante poluante care se depun pe partilevegetative ale plantelor sau pot patrunde in corpul plantelor prin infiltrare in sol prin apelepluvialePe de alta parte orice proiect de infrastructura reprezinta o bariera fizica pentru habitateleanimalelor salbatice modificandu-le traseele de migratie si uneori chiar comportamentul Faunapoate fi afectata si de impactul fizic reprezentat de luminile si zgomotul emise de traficul rutiermais ales in timpul noptiiDe aceea este necesara asiguarea continuitatii spatiului natural pentru a proteja siconserva fauna salbatica acest lucru realizandu-se mai ales prin pasaje pentru trecereaanimalelor dar exista si cazuri de adoptare a tunelurilor pentru a nu afecta habitate foarteimportanteZgomot si vibratiiPentru a reduce impactul asupra mediului natural si residential a zgomotului la niveluriacceptabile sunt adoptate panouri fonoabsorbante in zonele aflate in apropierea zonelor locuitedar si in cazul ariilor naturale protejate

5 Concluzii

Aceasta lucrare a incercat sa prezinte sumar impactul pe care drumul il are ca si constructieartificiala asupra mediului inconjurator din perspectiva dubla a protectiei mediului si aconceptului de dezvoltare durabilaAstfel este esential pentru Romania sa se continue investitiiile in infrastructura rutieraaceasta fiind una dintre principalele solutii pentru dezvoltarea economica a regiunilor sieliminarea discrepantelor economice intre regiunile geografice ale RomanieiDe asemenea fara dezvoltarea retelei de autostrazi dezvoltarea turismului si orientareapopulatiei catre activitati cu un impact redus asupra mediului nu se poate realiza In prezent cei261 km de autostrazi de pe teritoriul Romaniei nu pot satisface necesarul de mobilitate sitranzitul persoanelor si marfurilor la un nivel europeanInsa in ciuda unui decalaj evident fata de restul Uniunii Europene trebuie subliniat si faptulca in prezent problematica protectiei mediului este una foarte importanta care de cele mai multeori o prevaleaza pe cea a eficientei economiceDe asemenea trebuie laudat efortul autoritatilor de a redacta si a implementa o strategienationala pentru dezvoltare durabila lucru care ar fi parut de neconceput acum 10 aniAstfel daca eforturile actuale in ceea ce priveste protectia mediului si implementareaconceptului de dezvoltare durabila se vor mentine putem spera la o dezvoltare a infrastructuriirutiere in stransa legatura cu necesitatile populatiei si ale economiei dar cel mai important curespectarea cadrului natural

13

14

Bibliografie1 Constantinescu NN 1976 Economia protectiei mediului Ed Politica2 Carta Verde Politici de dezvoltare regionala icircn Romacircnia Bucuresti 19973 Gastescu P 2000 Managementul mediului Ed Univ Bucuresti4 Search Coporation 2004 ldquoStudiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru Sectorul1A al Autostrazii Transilvaniardquo5 Vespremeanu E 1981 ldquoMediul inconjurator ndash ocrotirea si conservarea luirdquo Ed Stiintificasi Enciclopedica6 Planul National de Dezvoltare 2007-20137 Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romacircniei Orizonturi 2013-2020-20

14

15

CUPRINS

1 Introducere2 Evoluţia infrastructurii de transport rutier din Romacircnia icircn corelaţie cusistemele de transport Europene3 Conceptul dezvoltării durabile4 Impactul infrastructurii rutiere icircn fazele de execuţie şi exploatare 41 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexecutie a lucrarilor proiectate 42 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexploatare a obiectivului

15

Page 6: Boca Cosmin

6

66 din hemoglobina prezenta in sange se transforma in carboxihemoglobinaoxizii de azot (NOx) la anumite concentratii provoaca intoxicatii grave (maladii respiratoriicronice si leziuni inflamatorii)hidrocarburile (Hc) indeosebi cele aromatice monociclice (benzenul) si policiclice(benzopirenul) sunt hemato si neurotoxice avand efecte cancerigeneparticule de funingine (fum) fumul poate contine particule de plumb si hidrocarburi aromaticepoliciclice determinand aparitia unor tulburari respiratorii si efecte cancerigene la nivelullaringelor bronhiilor plamanuluiplumbul si compusii de plumb poate patrunde in organism prin plamani aparatul digestiv si prinpiele actiunea toxica a acestuia este urmarea perturbarii biosintezei hemoglobinei a sistemuluinervos central si pot aparea anemii sau poate avea efect negativ asupra capacitatii intelectualeoxizii de sulf (SOx) au actiune iritanta asupra sistemului respiratorImpactul asupra aerului in perioada de constructie poate fi semnificativ Insa el semanifesta intr-o perioada limitata relativa scurta In general amplasamentele organizarilor desantier sunt alese astfel incat sa nu se afle in apropierea localitatilor insa acolo unde nu esteposibila amplasarea acestor organizari la o distanta de cel putin 1000 m fata de zonele locuite siariile naturale protejate sunt adoptate masuri speciale pentru reducerea emisiilor de poluanti siprotectia acestor zoneCa o masura generala este recomandat sa fie adoptate tehnologii performante nepoluantefolosirea statiilor de mixturi asfaltice si de betoane echipate cu filtre pentru purificarea fluxuluide gaze poluante emanate in aer si de retentie a substantelor poluante astfel incat nivelulimisiilor sa nu depaseasca limitele stipulate in Ordinul nr 5922002 cu modificarile sicompletarile ulterioareIn cazul emisiilor de pulberi in suspensie de la depozitarea agregatelor o masuratemporara de educere a emisiilor este udarea lor periodica care ar trebui facuta doar pentruagregatele utilizate in prepararea betonului si a liantilorImprejmuirea si acoperirea suprafetelor utilizate pentru depozitarea agregatelorreprezinta de asemenea o masura de reducere a emisiilor de pulberi in suspensie dar si dereducere a pierderilor De asemenea ar fi indicat sa fie proiectate incinte inchise de depozitarepentru agregatele fineFactorul de mediu SolPrincipalul impact asupra solului in perioada de constructie a unui drum este reprezentatde ocuparea temporara de terenuri pentru organizari de santier drumuri provizorii platformebaze de aprovizionare si productie organizari de santier halde de deseuri Reconstructiaecologica a zonei dupa incheierea lucrarilor reprezinta o masura obligatoriePe perioada de executie vor fi ocupate suprafate importante de teren pentru amplasareabazelor de productie si a organizarilor de santierRealizarea lucrarilor de executie necesita miscari de terasamente fiind necesare gropi deimprumut sau depozite de pamant in cazul in care exista un exces de material Volumul de

pamant necesar va fi estimat de proiectant Un impact semnificativ asupra solului il au lucrarileexecutate in cadrul gropilor de imprumut Realizarea acestor lucrari presupune excavare unorcantitati mari de pamant de pe suprafete relativ mari Lucrarile de excavare a pamantului potavea un impact semnificativ asupra solului in zonele cu vulnerabilitate mare ca urmare aaparitiei fenomenului de eroziune Acest fenomen este insa local si poate fi evitat prin aplicareaunor masuri de protectie pe durata executiei lucrarilor

6

7

Impactul manifestat de traficul desfasurat de la Bazele de Productie la fronturile de lucruare un caracter temporar si se exercita ca urmare a antrenarii de catre apele pluviale a poluantilorrezultati din arderea combustibilului Aceste ape se infiltreaza in straturile superioare ale soluluiImpactul determinat de pierderile de carburanti sau ulei de la functionarea defectuoasa autilajelor poate fi apreciabil El se manifesta de asemenea pe arii restranseImpactul asupra solului produs de depozitele de deseuri neamenjate corespunzator este cuatat mai intens cu cat substantele depozitate au un caracter mai agresiv Precipitatiile spaladepozitele de deseuri incarcandu-se in special cu substante organice O mare problema in cazuldepozitelor necontrolate sunt compusii rezultati din descompunerea substantelor organiceAcestia sunt caracterizati de un debit redus dar sunt foarte incarcati cu substante organice motivpentru care sunt foarte greu de epuratFactorul de mediu BiodiversitateSursele de poluare pentru flora si fauna specifice pentru perioada de executie a lucrarilorproiectate sunt urmatoarele emisiile de noxe si zgomot generate de traficul de santier si deoperarea echipamentelor utilizate in realizarea lucrarilorSantierul in ansamblu are un impact negativ complex asupra vegetatiei Ocupareatemporara de terenuri poluarea potentiala a solului haldele de deseuri etc toate acestea au efectenegative asupra vegetatiei in sensul reducerii suprafetelor vegetale si uneori a pierderii calitatilorinitialeDaca din punct de vedere chimic poluarea aerului nu va fi periculoasa pentru vegetatiepoluarea cu particule in suspensie (praf) poate avea insa efecte negative Acestea se manifesta cupreponderenta in perioadele secetoase lipsite de precipitatii si pe suprafete limitate ca extinderePraful se depune pe frunze si reduce intensitatea proceselor de fotosinteza respiratie sitranspiratie Plantele nu se dezvolta normal productiile realizate sunt reduse Efectul asuprapadurilor este mai putin vizibil Concentratiile mari de praf in aer se manifesta insa pe perioadelimitate de timpNormele internationale elaborate de Uniunea Internationala a Organizatiilor pentruCercetarea Padurilor recomanda urmatoarele concentratii ca valori-ghid pentru protectiaplantelorSO2

- media anuala 50 μgm3 de aer pentru a se mentine intreaga productie25 μgm3 de aer pentru a se mentine intreaga productie si pentru aproteja mediul- media pe 30 minute 150 μgm3 de aer pentru a se mentine intreaga productie25 μgm3 de aer pentru a se mentine intreaga productie si pentru aproteja mediulNOx

- valoare ndash ghid de protectie pe interval de 4 ore 95 μgm3 de aerAsupra faunei actioneaza negativ alte aspecte specifice santierelor de constructiirespectiv zgomotul circulatia utilajelor si mijloacelor de transport impiedicarea accesului inunele zone limitarea deplasariiOrganizarea de santier are in general un impact negativ asupra vegetatiei Ocupareatemporara a terenului pluarea potentiala a solului managementul deseurilor toate acestea au unimpact negativ in ceea ce priveste reducerea suprafetei vegetative si cateodata pierdereacalitatilor initiale ale solului aceasta situatie devine mai grava in cazul reducerii suprafetelorforestiere

7

8

Este de asemenea recomandat ca barierele fizice sa fie amplasate in asa fel incat sa nuafecteze decat strictul necesar ca suprafataDupa finalizarea lucrarilor o serie de masuri pentru reecologizarea zonei sunt prevazuteZgomot si vibratiiLucrarile de constructie comporta urmatoarele surse importante de zgomot si vibratiiprocesele tehnologice de executie a lucrarilor proiectate operarea grupurilor de utilaje siechipamente cu diferite functiuni traficul intre bazele de productie si punctele de lucruAmplasamentul acestor baze de productie ar trebui sa fie proiectat in extravilanullocalitatilor astfel incat impactul asupra zonelor rezidentiale sa fie minimIn perioada de exectie a lucrarilor proiectate in cadrul punctelor de lucru pe diferitesectoare si pe durate limitate in timp nivelul de zgomot poate atinge valori mari depasind 90dB(A)Nivelul sonor depinde in mare masura de urmatorii factorio fenomene meteorologice si in particular viteza si directia vantuluigradientul de temperatura si de vanto absorbtia undelor acustice de catre sol fenomen denumit bdquoefect desolrdquoo absorbtia in aer dependenta de presiune temperatura umiditatearelativa componenta spectrala a zgomotuluio topografia terenuluio vegetatiePrincipala sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de functionarea utilajelorIn cele ce urmeaza se prezinta tipurile de utilajele folosite si puterile acustice asociatebuldozere Lw asymp 115 dB(A)incarcatoare Wolla Lw asymp 112 dB(A)excavatoare Lw asymp 117 dB(A)autogredere Lw asymp 112 dB(A)compactoare Lw asymp 105 dB(A)finisoare Lw asymp 115 dB(A)basculante Lw asymp 107 dB(A)Suplimentar impactului acustic utilajele de constructie cu mase proprii mari datoritadeplasarii si activitatii desfasurate in punctele de lucru constituie surse de vibratiiA doua sursa de zgomot si vibratii in santier este reprezentata de circulatia mijloacelor detransportPentru transportul materialelor (pamant balast prefabricate beton asfalt etc) sepresupune ca vor fi folosite basculanteautovehicule grele cu sarcina cuprinsa intre cateva tonesi mai mult de 40 tone In evaluarea emisiilor s-a considerat o medie de 16 t pentru vehiculelegreleEvolutia nivelului sonor depinde de evolutia lucrarilor si mutarea fronturilor de lucruAfectate de zgomot si vibratii sunt localitatile traversate de traficul de vehicule greleaferent Organizarilor de Santier

42 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexploatare a obiectivului

8

9

Poluarea in timpul operarii drumurilor realizat poate atinge diferite niveluri de intensitatesi gravitate in functie de conditiile din am In ceea ce priveste poluarea cauzata de trafic aceasta este generate de noxele emisepierderile accidentale de ulei si carburanti deteriorarea pneurilor si degradarea suprafetei derulareFactorul de mediu APASursele de poluare pentru ape in aceasta perioada sunt reprezentate de apele meteoricecare spala spala platforma drumului si apele uzate descarcate din amplasamentele constructiilorauxiliare de servicii (parcari de scurta durata spatii de servicii mentenanta si baze decoordonare)Pentru diminuarea concentratiilor de poluanti se recomanda construirea unor bazine desedimentare urmate de separatoare de grasimi In bazinele de sedimentare se face o decantaregrosiera In separatoarele de grasimi se vor separa prin flotatie grasimile (substantele mai usoaredecat apa) dar vor sedimenta si o parte din suspensiile coloidale Atunci cand apa se evacueazape terenul inconjurator dupa separatoarele de grasimi se vor prevedea bazine de dispersie pentrua impiedica eroziunea soluluiplasament si de traficul care il strabate

Bazin decantor

9

10

Separator de grasimi

Eficienta acestor constructii se considera a fi cca 90 pentru retinerea suspensiilorplumbului zincului cca 80 privind retinerea hidrocarburilor si cca 60 pentru retinereamateriei organice (CCO)Apele uzate incarcate cu poluanti care spala drumul sunt colectate in santuri sidescarcate intr-un curs de apa de suprafata din apropiere in functie de caracteristicileamplasamentului insa numai dupa epurarea lor primara in bazine decantoare si separatoare degrasimiIn cazul platformelor spatiilor de servicii este recomandat ca acestea sa fie proiectateastfel incat sa fie posibila colactarea apelor pluviale Apa este apoi condusa catre facilitatile depurificare unde au loc decantarea si separarea grasimilor si a substantelor coloidaleApele uzate cu caracter menajer rezultate in cadrul spatiilor de servicii necesita epurarecu ajutorul unor statii de epurare cu treapta mecanico-biologica si apoi descarcate in cursurile deapa din apropiereFactorul de mediu AERPrincipala sursa de poluare a aerului in timpul perioadei de operare este traficul deexploatare prin carburantii arsi de motoarele autovehiculelor care circula pe sectorul de drumPoluarea atmosferica in cazul traficului rutier este rezultatul arderii carburantilor inmotoare pe de o parte iar pe de alta parte este rezultatul uzurii prin frecare a materialelordiferitelor suprafete de contactAcest tip de poluare se manifesta ca urmare a1048707 Evacuarii in atmosfera a produsilor de ardere1048707 Producerii de pulberi de diferite naturi din uzura caii de rulare si apneurilor a dispozitivelor de franare si de ambreiaj precum si aelementelor caroserieiLa motoarele cu benzina poluantii rezultati ca urmare a combustiei amestecului carburantsunt CO2 CO oxizi de azot (NOx) hidrocarburi arse si nearse (HC) si SO2 Proportiile acestoradepind de raportul aercarburant In cazul vehiculelor cu motor diesel emisiile sunt mai mici decirca 10 ori pentru CO de 3 - 4 ori pentru HC de 2 - 3 ori pentru NOxGazele de esapament contin in functie de tipul carburantului particule cu Pb in cazulbenzinei (cu aditivi) si particule de fum in cazul motorineiPoluarea cu COPoluarea atmosferica cu CO este influentata de o serie de factori dintre care aminitimbull Tipul carburantului cu benzina sau cu motorina S-a evidentiat ca in cazul benzineiemisia de CO este mult mai marebull Viteza de circulatie in cazul benzinei emisiile minime se inregistreaza la valori alevitezei de cca 80 kmh Pentru viteze foarte mici 10 kmh sau mari 120 kmhvaloarea emisiilor poate creste de pana la 5 ori valoarea normalabull Conditiile de circulatie la accelerari si franari au loc cresteri ale emisie de pana la 15- 2 ori in timp ce la mersul in gol cresterea poate fi de pana la 25 oribull Intensitatea traficului emisia de CO creste proportional cu cresterea numarului devehicule pe un tronson datbull Circulatia in rampa emisia de CO creste cu 15 pentru fiecare crestere a rampei cu2 procenteUna dintre problemele specifice poluarii cu CO este timpul indelungat de retentie in

10

11

atmosfera ce variaza intre 1 ndash 2 luniPoluarea cu NOxDin cercetarile efectuate pana in prezent s-au identificat urmatorii factori de baza ceinfluenteaza gradul de poluare cu NOxbull Tipul carburantului S-a mentionat ca in cazul benzinei emisia de NOx este de 2-3ori mai mare decat in cazul vehiculelor cu motorinabull Viteza de circulatie cresterea vitezei vehiculelor la peste 60 kmh conduce implicitla cresterea emisiei de NOx aceasta fiind cu atat mai mare cu cat motoarele suntmai puternicebull Circulatia in rampa emisia de NOx creste cu un factor de 35 pentru fiecarecrestere a rampei de 2Poluarea cu hidrocarburiPoluarea atmosferica cu hidrocarburi este influentata de o serie de factori dintre careaminitimbull Viteza de circulatie valori minime ale concentratiei emisiei de hidrocarburi seinregistreaza la o circulatie cu viteza constanta de 80hellip100 kmh fiind insa de 5-6ori mai mare la o viteza de 10 kmhbull Conditiile de circulatie concentratia emisiei de hidrocarburi este minima la vitezaconstanta creste usor prin accelerare creste de pana la 20 ori la mers in gol si depana la 50 de ori la franareInsa trebuie luat in considerare faptul ca o retea de drumuri si autostrazi coerenta duce lareducerea emisiilor de poluanti provenite de la traficul rutier mai ales in situatia adoptarii unorsolutii tehnice mai putin poluante (covoare asfaltice cu o temperatura mai scazuta de asternerereducandu-se astfel emisiile de CO2 beton asfaltic poros pentru reducerea poluarii fonice intimpul operarii utilizarea unor carburanti mai putin poluanti)Constructia unui drum are in mod sigur efecte pozitive in ceea ce priveste siguranta siconfortul participantilor la traficFactorul de mediu SolSursele de poluare ale solului in perioada operationala a autostrazii suntminus emisiile de poluanti rezultate ca urmare a traficului rutierminus apele pluviale care spala poluantii depusi pe platforma autostraziiminus deseurile solide sisau apele uzate provenite de la spatiile de serviciiPrincipalii poluanti eliminati prin gazele de evacuare ale autovehiculelor sunt monoxidulde carbon (CO) oxizii de azot (NOx) hidrocarburile parafinice si aromatice (Hc) oxizii de sulf(SO SO2) particulele (fum) plumbul si compusii saiO problema este reprezentata de emisiile de plumb specifice circulatiei rutiere care suntresponsabile pentru cresterea concentratiilor acestui metal pe terenurile invecinate (in specialterenuri agricole)Pe langa efectul direct al acestor poluanti asupra mediului mai exista si efecte indirecteAtmosfera este spalata de ploi astfel incat poluantii din aer sunt transferati in ceilalti factori demediu (apa de suprafata si subterana sol vegetatie fauna) si ajung in final sa afecteze sanatateaoamenilor si animalelorIn conditiile realizarii unui trafic fluent fara variatii semnificative ale vitezei se apreciazaca nu exista probleme care sa puna in pericol cultivarea terenurilor agricole invecinateConstructia drumurilor afecteaza solul si prin ocuparea definitive a unor suprafete de terenFactorul de mediu Biodiversitate

11

12

Traficul rutier reprezinta sursa de poluare care actioneaza diferit asupra florei si faunei dinzona Flora poate fi afectata de emisiile de substante poluante care se pot depune pe plante saupot patrunde in organismul acestora prin depunerea pe sol si infiltrarea odata cu apele pluvialePe de alta parte autostrada poate constitui o bariera fizica pentru fauna modificandu-i habitatulDe asemenea fauna mai poate fi afectata de zgomotul produs sau de luminile din timpul noptiiPrincipalul impact asupra vegetatiei generat de constructia proiectelor de infrastructura noiil reprezinta reducerea fondului forestier prin taierea unor suprafete de paduriPrin imprejmuirea traseului drumului va limita accesul animalelor dintr-o parte in cealaltaputandu-se intrerupe astfel traseele de migrare ale acestora Pentru satisfacerea necesitatilorvitale mamiferele salbatice folosesc o zona ale carei limite traditionale sunt riguroase si nu sunttrecute decat sub presiunea unor constrangeri Aceasta zona vitala nu este utilizata uniform pe totparcursul unui an Anumite sectoare sunt frecventate aproximativ regulat fie sub actiuneafactorilor legati de biologia speciei (ex locul de boncaluit al cerbului) fie sub actiunea factorilorde mediu (ex locul de hibernare in fundul valcelelor in periodele inzapezite)Fragmentarea habitatului este un efect particular pe care infrastructura liniara il realizeazaasupra factorilor naturali si umani dar si asupra peisajului Efectul de fragmentare poate fidefinit ca o separare a habitatului in unitati mai mici si izolate Acest efect se manifesta asuprahabitatelor naturale bazinelor hidrografice asezarilor umane cat si asupra peisajului prinmodificarile aduse cadrului naturalEfectul exercitat de infrastructura liniara asupra mediului natural si uman poate fibull direct ndash prin sectionarea mediului fizicbull indirect ndash prin efectele de bariera si poluare generate de traficEfectul de poluare se manifesta pe distante scurte atunci cand este vorba de poluareaaerului si poluarea sonora sau pe distante mari in cazul ploilor acide si a fenomenelor deacidifiere si eutrofizare Apreciem insa ca traficul rutier are o pondere redusa comparativ cusursele industrialeEfectul de fragmentare in lungul autostrazii este functie de specificul zonelor traversatePentru a evalua in mod real efectul produs de fragmentarea habitatelor trebuie sa se ia inconsiderarebull impactul asupra factorilor naturali respectiv modificarile ce intervin la nivelulbazinelor hidrografice cat si al habitatelor naturalebull impactul asupra asezarilor umanebull modificarile ce intervin asupra peisajului naturalEfectul de fragmentare a habitatelor a fost analizat pentru zonele impadurite acesteadetinand rolul cel mai important in conservarea biodiversitatii In cadrul lantului troficconservarea biodiversitatii se refera in special la speciile animale de talie mare care necesitaanumite marimi ale teritoriului Restrangerea suprafetelor compacte de padure prin ocupare deteren sectionare efect de bariera sau intruziune in zone linistite este urmata de o regrupare aspeciilor prin retragerea celor de talie mai mare sau a celor mai sensibile la noile elemente destresEfectul de fragmentare se manifesta prin restrangerea habitatelor si reducereafunctionabilitatii lor Impactul infrastructurii liniare asupra florei si faunei poate avea ca rezultatizolarea faunei de o parte si de alta a traseului Efectul consta in restrictionarea accesului unoranimale spre zonele lor sezoniere de alimentare sau de reproducereAcolo unde este necesar sa se mentina continuitatea spatiului natural pentru a se conservaviata salbatica este imperios necesar sa se completeze amenajarile rutiere cu pasaje care sa

12

13

permita traversarea denivelata a drumuluiImpactul asupra florei se manifesta in unele cazuri prin inlocuirea unor specii valoroase cu altelemai putin importante dar mai rezistente Impactul cel mai sever se face simtit in zoneleimpadurite unde exista o puternica interactiune intre componenetele sistemului apa ndash sol ndashvegetatie - faunaTraficul rutier reprezinta o sursa de poluare care actioneaza diferentiat asupra florei sifaunei Vegetatia poate fi afectata de emisiile de substante poluante care se depun pe partilevegetative ale plantelor sau pot patrunde in corpul plantelor prin infiltrare in sol prin apelepluvialePe de alta parte orice proiect de infrastructura reprezinta o bariera fizica pentru habitateleanimalelor salbatice modificandu-le traseele de migratie si uneori chiar comportamentul Faunapoate fi afectata si de impactul fizic reprezentat de luminile si zgomotul emise de traficul rutiermais ales in timpul noptiiDe aceea este necesara asiguarea continuitatii spatiului natural pentru a proteja siconserva fauna salbatica acest lucru realizandu-se mai ales prin pasaje pentru trecereaanimalelor dar exista si cazuri de adoptare a tunelurilor pentru a nu afecta habitate foarteimportanteZgomot si vibratiiPentru a reduce impactul asupra mediului natural si residential a zgomotului la niveluriacceptabile sunt adoptate panouri fonoabsorbante in zonele aflate in apropierea zonelor locuitedar si in cazul ariilor naturale protejate

5 Concluzii

Aceasta lucrare a incercat sa prezinte sumar impactul pe care drumul il are ca si constructieartificiala asupra mediului inconjurator din perspectiva dubla a protectiei mediului si aconceptului de dezvoltare durabilaAstfel este esential pentru Romania sa se continue investitiiile in infrastructura rutieraaceasta fiind una dintre principalele solutii pentru dezvoltarea economica a regiunilor sieliminarea discrepantelor economice intre regiunile geografice ale RomanieiDe asemenea fara dezvoltarea retelei de autostrazi dezvoltarea turismului si orientareapopulatiei catre activitati cu un impact redus asupra mediului nu se poate realiza In prezent cei261 km de autostrazi de pe teritoriul Romaniei nu pot satisface necesarul de mobilitate sitranzitul persoanelor si marfurilor la un nivel europeanInsa in ciuda unui decalaj evident fata de restul Uniunii Europene trebuie subliniat si faptulca in prezent problematica protectiei mediului este una foarte importanta care de cele mai multeori o prevaleaza pe cea a eficientei economiceDe asemenea trebuie laudat efortul autoritatilor de a redacta si a implementa o strategienationala pentru dezvoltare durabila lucru care ar fi parut de neconceput acum 10 aniAstfel daca eforturile actuale in ceea ce priveste protectia mediului si implementareaconceptului de dezvoltare durabila se vor mentine putem spera la o dezvoltare a infrastructuriirutiere in stransa legatura cu necesitatile populatiei si ale economiei dar cel mai important curespectarea cadrului natural

13

14

Bibliografie1 Constantinescu NN 1976 Economia protectiei mediului Ed Politica2 Carta Verde Politici de dezvoltare regionala icircn Romacircnia Bucuresti 19973 Gastescu P 2000 Managementul mediului Ed Univ Bucuresti4 Search Coporation 2004 ldquoStudiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru Sectorul1A al Autostrazii Transilvaniardquo5 Vespremeanu E 1981 ldquoMediul inconjurator ndash ocrotirea si conservarea luirdquo Ed Stiintificasi Enciclopedica6 Planul National de Dezvoltare 2007-20137 Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romacircniei Orizonturi 2013-2020-20

14

15

CUPRINS

1 Introducere2 Evoluţia infrastructurii de transport rutier din Romacircnia icircn corelaţie cusistemele de transport Europene3 Conceptul dezvoltării durabile4 Impactul infrastructurii rutiere icircn fazele de execuţie şi exploatare 41 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexecutie a lucrarilor proiectate 42 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexploatare a obiectivului

15

Page 7: Boca Cosmin

7

Impactul manifestat de traficul desfasurat de la Bazele de Productie la fronturile de lucruare un caracter temporar si se exercita ca urmare a antrenarii de catre apele pluviale a poluantilorrezultati din arderea combustibilului Aceste ape se infiltreaza in straturile superioare ale soluluiImpactul determinat de pierderile de carburanti sau ulei de la functionarea defectuoasa autilajelor poate fi apreciabil El se manifesta de asemenea pe arii restranseImpactul asupra solului produs de depozitele de deseuri neamenjate corespunzator este cuatat mai intens cu cat substantele depozitate au un caracter mai agresiv Precipitatiile spaladepozitele de deseuri incarcandu-se in special cu substante organice O mare problema in cazuldepozitelor necontrolate sunt compusii rezultati din descompunerea substantelor organiceAcestia sunt caracterizati de un debit redus dar sunt foarte incarcati cu substante organice motivpentru care sunt foarte greu de epuratFactorul de mediu BiodiversitateSursele de poluare pentru flora si fauna specifice pentru perioada de executie a lucrarilorproiectate sunt urmatoarele emisiile de noxe si zgomot generate de traficul de santier si deoperarea echipamentelor utilizate in realizarea lucrarilorSantierul in ansamblu are un impact negativ complex asupra vegetatiei Ocupareatemporara de terenuri poluarea potentiala a solului haldele de deseuri etc toate acestea au efectenegative asupra vegetatiei in sensul reducerii suprafetelor vegetale si uneori a pierderii calitatilorinitialeDaca din punct de vedere chimic poluarea aerului nu va fi periculoasa pentru vegetatiepoluarea cu particule in suspensie (praf) poate avea insa efecte negative Acestea se manifesta cupreponderenta in perioadele secetoase lipsite de precipitatii si pe suprafete limitate ca extinderePraful se depune pe frunze si reduce intensitatea proceselor de fotosinteza respiratie sitranspiratie Plantele nu se dezvolta normal productiile realizate sunt reduse Efectul asuprapadurilor este mai putin vizibil Concentratiile mari de praf in aer se manifesta insa pe perioadelimitate de timpNormele internationale elaborate de Uniunea Internationala a Organizatiilor pentruCercetarea Padurilor recomanda urmatoarele concentratii ca valori-ghid pentru protectiaplantelorSO2

- media anuala 50 μgm3 de aer pentru a se mentine intreaga productie25 μgm3 de aer pentru a se mentine intreaga productie si pentru aproteja mediul- media pe 30 minute 150 μgm3 de aer pentru a se mentine intreaga productie25 μgm3 de aer pentru a se mentine intreaga productie si pentru aproteja mediulNOx

- valoare ndash ghid de protectie pe interval de 4 ore 95 μgm3 de aerAsupra faunei actioneaza negativ alte aspecte specifice santierelor de constructiirespectiv zgomotul circulatia utilajelor si mijloacelor de transport impiedicarea accesului inunele zone limitarea deplasariiOrganizarea de santier are in general un impact negativ asupra vegetatiei Ocupareatemporara a terenului pluarea potentiala a solului managementul deseurilor toate acestea au unimpact negativ in ceea ce priveste reducerea suprafetei vegetative si cateodata pierdereacalitatilor initiale ale solului aceasta situatie devine mai grava in cazul reducerii suprafetelorforestiere

7

8

Este de asemenea recomandat ca barierele fizice sa fie amplasate in asa fel incat sa nuafecteze decat strictul necesar ca suprafataDupa finalizarea lucrarilor o serie de masuri pentru reecologizarea zonei sunt prevazuteZgomot si vibratiiLucrarile de constructie comporta urmatoarele surse importante de zgomot si vibratiiprocesele tehnologice de executie a lucrarilor proiectate operarea grupurilor de utilaje siechipamente cu diferite functiuni traficul intre bazele de productie si punctele de lucruAmplasamentul acestor baze de productie ar trebui sa fie proiectat in extravilanullocalitatilor astfel incat impactul asupra zonelor rezidentiale sa fie minimIn perioada de exectie a lucrarilor proiectate in cadrul punctelor de lucru pe diferitesectoare si pe durate limitate in timp nivelul de zgomot poate atinge valori mari depasind 90dB(A)Nivelul sonor depinde in mare masura de urmatorii factorio fenomene meteorologice si in particular viteza si directia vantuluigradientul de temperatura si de vanto absorbtia undelor acustice de catre sol fenomen denumit bdquoefect desolrdquoo absorbtia in aer dependenta de presiune temperatura umiditatearelativa componenta spectrala a zgomotuluio topografia terenuluio vegetatiePrincipala sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de functionarea utilajelorIn cele ce urmeaza se prezinta tipurile de utilajele folosite si puterile acustice asociatebuldozere Lw asymp 115 dB(A)incarcatoare Wolla Lw asymp 112 dB(A)excavatoare Lw asymp 117 dB(A)autogredere Lw asymp 112 dB(A)compactoare Lw asymp 105 dB(A)finisoare Lw asymp 115 dB(A)basculante Lw asymp 107 dB(A)Suplimentar impactului acustic utilajele de constructie cu mase proprii mari datoritadeplasarii si activitatii desfasurate in punctele de lucru constituie surse de vibratiiA doua sursa de zgomot si vibratii in santier este reprezentata de circulatia mijloacelor detransportPentru transportul materialelor (pamant balast prefabricate beton asfalt etc) sepresupune ca vor fi folosite basculanteautovehicule grele cu sarcina cuprinsa intre cateva tonesi mai mult de 40 tone In evaluarea emisiilor s-a considerat o medie de 16 t pentru vehiculelegreleEvolutia nivelului sonor depinde de evolutia lucrarilor si mutarea fronturilor de lucruAfectate de zgomot si vibratii sunt localitatile traversate de traficul de vehicule greleaferent Organizarilor de Santier

42 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexploatare a obiectivului

8

9

Poluarea in timpul operarii drumurilor realizat poate atinge diferite niveluri de intensitatesi gravitate in functie de conditiile din am In ceea ce priveste poluarea cauzata de trafic aceasta este generate de noxele emisepierderile accidentale de ulei si carburanti deteriorarea pneurilor si degradarea suprafetei derulareFactorul de mediu APASursele de poluare pentru ape in aceasta perioada sunt reprezentate de apele meteoricecare spala spala platforma drumului si apele uzate descarcate din amplasamentele constructiilorauxiliare de servicii (parcari de scurta durata spatii de servicii mentenanta si baze decoordonare)Pentru diminuarea concentratiilor de poluanti se recomanda construirea unor bazine desedimentare urmate de separatoare de grasimi In bazinele de sedimentare se face o decantaregrosiera In separatoarele de grasimi se vor separa prin flotatie grasimile (substantele mai usoaredecat apa) dar vor sedimenta si o parte din suspensiile coloidale Atunci cand apa se evacueazape terenul inconjurator dupa separatoarele de grasimi se vor prevedea bazine de dispersie pentrua impiedica eroziunea soluluiplasament si de traficul care il strabate

Bazin decantor

9

10

Separator de grasimi

Eficienta acestor constructii se considera a fi cca 90 pentru retinerea suspensiilorplumbului zincului cca 80 privind retinerea hidrocarburilor si cca 60 pentru retinereamateriei organice (CCO)Apele uzate incarcate cu poluanti care spala drumul sunt colectate in santuri sidescarcate intr-un curs de apa de suprafata din apropiere in functie de caracteristicileamplasamentului insa numai dupa epurarea lor primara in bazine decantoare si separatoare degrasimiIn cazul platformelor spatiilor de servicii este recomandat ca acestea sa fie proiectateastfel incat sa fie posibila colactarea apelor pluviale Apa este apoi condusa catre facilitatile depurificare unde au loc decantarea si separarea grasimilor si a substantelor coloidaleApele uzate cu caracter menajer rezultate in cadrul spatiilor de servicii necesita epurarecu ajutorul unor statii de epurare cu treapta mecanico-biologica si apoi descarcate in cursurile deapa din apropiereFactorul de mediu AERPrincipala sursa de poluare a aerului in timpul perioadei de operare este traficul deexploatare prin carburantii arsi de motoarele autovehiculelor care circula pe sectorul de drumPoluarea atmosferica in cazul traficului rutier este rezultatul arderii carburantilor inmotoare pe de o parte iar pe de alta parte este rezultatul uzurii prin frecare a materialelordiferitelor suprafete de contactAcest tip de poluare se manifesta ca urmare a1048707 Evacuarii in atmosfera a produsilor de ardere1048707 Producerii de pulberi de diferite naturi din uzura caii de rulare si apneurilor a dispozitivelor de franare si de ambreiaj precum si aelementelor caroserieiLa motoarele cu benzina poluantii rezultati ca urmare a combustiei amestecului carburantsunt CO2 CO oxizi de azot (NOx) hidrocarburi arse si nearse (HC) si SO2 Proportiile acestoradepind de raportul aercarburant In cazul vehiculelor cu motor diesel emisiile sunt mai mici decirca 10 ori pentru CO de 3 - 4 ori pentru HC de 2 - 3 ori pentru NOxGazele de esapament contin in functie de tipul carburantului particule cu Pb in cazulbenzinei (cu aditivi) si particule de fum in cazul motorineiPoluarea cu COPoluarea atmosferica cu CO este influentata de o serie de factori dintre care aminitimbull Tipul carburantului cu benzina sau cu motorina S-a evidentiat ca in cazul benzineiemisia de CO este mult mai marebull Viteza de circulatie in cazul benzinei emisiile minime se inregistreaza la valori alevitezei de cca 80 kmh Pentru viteze foarte mici 10 kmh sau mari 120 kmhvaloarea emisiilor poate creste de pana la 5 ori valoarea normalabull Conditiile de circulatie la accelerari si franari au loc cresteri ale emisie de pana la 15- 2 ori in timp ce la mersul in gol cresterea poate fi de pana la 25 oribull Intensitatea traficului emisia de CO creste proportional cu cresterea numarului devehicule pe un tronson datbull Circulatia in rampa emisia de CO creste cu 15 pentru fiecare crestere a rampei cu2 procenteUna dintre problemele specifice poluarii cu CO este timpul indelungat de retentie in

10

11

atmosfera ce variaza intre 1 ndash 2 luniPoluarea cu NOxDin cercetarile efectuate pana in prezent s-au identificat urmatorii factori de baza ceinfluenteaza gradul de poluare cu NOxbull Tipul carburantului S-a mentionat ca in cazul benzinei emisia de NOx este de 2-3ori mai mare decat in cazul vehiculelor cu motorinabull Viteza de circulatie cresterea vitezei vehiculelor la peste 60 kmh conduce implicitla cresterea emisiei de NOx aceasta fiind cu atat mai mare cu cat motoarele suntmai puternicebull Circulatia in rampa emisia de NOx creste cu un factor de 35 pentru fiecarecrestere a rampei de 2Poluarea cu hidrocarburiPoluarea atmosferica cu hidrocarburi este influentata de o serie de factori dintre careaminitimbull Viteza de circulatie valori minime ale concentratiei emisiei de hidrocarburi seinregistreaza la o circulatie cu viteza constanta de 80hellip100 kmh fiind insa de 5-6ori mai mare la o viteza de 10 kmhbull Conditiile de circulatie concentratia emisiei de hidrocarburi este minima la vitezaconstanta creste usor prin accelerare creste de pana la 20 ori la mers in gol si depana la 50 de ori la franareInsa trebuie luat in considerare faptul ca o retea de drumuri si autostrazi coerenta duce lareducerea emisiilor de poluanti provenite de la traficul rutier mai ales in situatia adoptarii unorsolutii tehnice mai putin poluante (covoare asfaltice cu o temperatura mai scazuta de asternerereducandu-se astfel emisiile de CO2 beton asfaltic poros pentru reducerea poluarii fonice intimpul operarii utilizarea unor carburanti mai putin poluanti)Constructia unui drum are in mod sigur efecte pozitive in ceea ce priveste siguranta siconfortul participantilor la traficFactorul de mediu SolSursele de poluare ale solului in perioada operationala a autostrazii suntminus emisiile de poluanti rezultate ca urmare a traficului rutierminus apele pluviale care spala poluantii depusi pe platforma autostraziiminus deseurile solide sisau apele uzate provenite de la spatiile de serviciiPrincipalii poluanti eliminati prin gazele de evacuare ale autovehiculelor sunt monoxidulde carbon (CO) oxizii de azot (NOx) hidrocarburile parafinice si aromatice (Hc) oxizii de sulf(SO SO2) particulele (fum) plumbul si compusii saiO problema este reprezentata de emisiile de plumb specifice circulatiei rutiere care suntresponsabile pentru cresterea concentratiilor acestui metal pe terenurile invecinate (in specialterenuri agricole)Pe langa efectul direct al acestor poluanti asupra mediului mai exista si efecte indirecteAtmosfera este spalata de ploi astfel incat poluantii din aer sunt transferati in ceilalti factori demediu (apa de suprafata si subterana sol vegetatie fauna) si ajung in final sa afecteze sanatateaoamenilor si animalelorIn conditiile realizarii unui trafic fluent fara variatii semnificative ale vitezei se apreciazaca nu exista probleme care sa puna in pericol cultivarea terenurilor agricole invecinateConstructia drumurilor afecteaza solul si prin ocuparea definitive a unor suprafete de terenFactorul de mediu Biodiversitate

11

12

Traficul rutier reprezinta sursa de poluare care actioneaza diferit asupra florei si faunei dinzona Flora poate fi afectata de emisiile de substante poluante care se pot depune pe plante saupot patrunde in organismul acestora prin depunerea pe sol si infiltrarea odata cu apele pluvialePe de alta parte autostrada poate constitui o bariera fizica pentru fauna modificandu-i habitatulDe asemenea fauna mai poate fi afectata de zgomotul produs sau de luminile din timpul noptiiPrincipalul impact asupra vegetatiei generat de constructia proiectelor de infrastructura noiil reprezinta reducerea fondului forestier prin taierea unor suprafete de paduriPrin imprejmuirea traseului drumului va limita accesul animalelor dintr-o parte in cealaltaputandu-se intrerupe astfel traseele de migrare ale acestora Pentru satisfacerea necesitatilorvitale mamiferele salbatice folosesc o zona ale carei limite traditionale sunt riguroase si nu sunttrecute decat sub presiunea unor constrangeri Aceasta zona vitala nu este utilizata uniform pe totparcursul unui an Anumite sectoare sunt frecventate aproximativ regulat fie sub actiuneafactorilor legati de biologia speciei (ex locul de boncaluit al cerbului) fie sub actiunea factorilorde mediu (ex locul de hibernare in fundul valcelelor in periodele inzapezite)Fragmentarea habitatului este un efect particular pe care infrastructura liniara il realizeazaasupra factorilor naturali si umani dar si asupra peisajului Efectul de fragmentare poate fidefinit ca o separare a habitatului in unitati mai mici si izolate Acest efect se manifesta asuprahabitatelor naturale bazinelor hidrografice asezarilor umane cat si asupra peisajului prinmodificarile aduse cadrului naturalEfectul exercitat de infrastructura liniara asupra mediului natural si uman poate fibull direct ndash prin sectionarea mediului fizicbull indirect ndash prin efectele de bariera si poluare generate de traficEfectul de poluare se manifesta pe distante scurte atunci cand este vorba de poluareaaerului si poluarea sonora sau pe distante mari in cazul ploilor acide si a fenomenelor deacidifiere si eutrofizare Apreciem insa ca traficul rutier are o pondere redusa comparativ cusursele industrialeEfectul de fragmentare in lungul autostrazii este functie de specificul zonelor traversatePentru a evalua in mod real efectul produs de fragmentarea habitatelor trebuie sa se ia inconsiderarebull impactul asupra factorilor naturali respectiv modificarile ce intervin la nivelulbazinelor hidrografice cat si al habitatelor naturalebull impactul asupra asezarilor umanebull modificarile ce intervin asupra peisajului naturalEfectul de fragmentare a habitatelor a fost analizat pentru zonele impadurite acesteadetinand rolul cel mai important in conservarea biodiversitatii In cadrul lantului troficconservarea biodiversitatii se refera in special la speciile animale de talie mare care necesitaanumite marimi ale teritoriului Restrangerea suprafetelor compacte de padure prin ocupare deteren sectionare efect de bariera sau intruziune in zone linistite este urmata de o regrupare aspeciilor prin retragerea celor de talie mai mare sau a celor mai sensibile la noile elemente destresEfectul de fragmentare se manifesta prin restrangerea habitatelor si reducereafunctionabilitatii lor Impactul infrastructurii liniare asupra florei si faunei poate avea ca rezultatizolarea faunei de o parte si de alta a traseului Efectul consta in restrictionarea accesului unoranimale spre zonele lor sezoniere de alimentare sau de reproducereAcolo unde este necesar sa se mentina continuitatea spatiului natural pentru a se conservaviata salbatica este imperios necesar sa se completeze amenajarile rutiere cu pasaje care sa

12

13

permita traversarea denivelata a drumuluiImpactul asupra florei se manifesta in unele cazuri prin inlocuirea unor specii valoroase cu altelemai putin importante dar mai rezistente Impactul cel mai sever se face simtit in zoneleimpadurite unde exista o puternica interactiune intre componenetele sistemului apa ndash sol ndashvegetatie - faunaTraficul rutier reprezinta o sursa de poluare care actioneaza diferentiat asupra florei sifaunei Vegetatia poate fi afectata de emisiile de substante poluante care se depun pe partilevegetative ale plantelor sau pot patrunde in corpul plantelor prin infiltrare in sol prin apelepluvialePe de alta parte orice proiect de infrastructura reprezinta o bariera fizica pentru habitateleanimalelor salbatice modificandu-le traseele de migratie si uneori chiar comportamentul Faunapoate fi afectata si de impactul fizic reprezentat de luminile si zgomotul emise de traficul rutiermais ales in timpul noptiiDe aceea este necesara asiguarea continuitatii spatiului natural pentru a proteja siconserva fauna salbatica acest lucru realizandu-se mai ales prin pasaje pentru trecereaanimalelor dar exista si cazuri de adoptare a tunelurilor pentru a nu afecta habitate foarteimportanteZgomot si vibratiiPentru a reduce impactul asupra mediului natural si residential a zgomotului la niveluriacceptabile sunt adoptate panouri fonoabsorbante in zonele aflate in apropierea zonelor locuitedar si in cazul ariilor naturale protejate

5 Concluzii

Aceasta lucrare a incercat sa prezinte sumar impactul pe care drumul il are ca si constructieartificiala asupra mediului inconjurator din perspectiva dubla a protectiei mediului si aconceptului de dezvoltare durabilaAstfel este esential pentru Romania sa se continue investitiiile in infrastructura rutieraaceasta fiind una dintre principalele solutii pentru dezvoltarea economica a regiunilor sieliminarea discrepantelor economice intre regiunile geografice ale RomanieiDe asemenea fara dezvoltarea retelei de autostrazi dezvoltarea turismului si orientareapopulatiei catre activitati cu un impact redus asupra mediului nu se poate realiza In prezent cei261 km de autostrazi de pe teritoriul Romaniei nu pot satisface necesarul de mobilitate sitranzitul persoanelor si marfurilor la un nivel europeanInsa in ciuda unui decalaj evident fata de restul Uniunii Europene trebuie subliniat si faptulca in prezent problematica protectiei mediului este una foarte importanta care de cele mai multeori o prevaleaza pe cea a eficientei economiceDe asemenea trebuie laudat efortul autoritatilor de a redacta si a implementa o strategienationala pentru dezvoltare durabila lucru care ar fi parut de neconceput acum 10 aniAstfel daca eforturile actuale in ceea ce priveste protectia mediului si implementareaconceptului de dezvoltare durabila se vor mentine putem spera la o dezvoltare a infrastructuriirutiere in stransa legatura cu necesitatile populatiei si ale economiei dar cel mai important curespectarea cadrului natural

13

14

Bibliografie1 Constantinescu NN 1976 Economia protectiei mediului Ed Politica2 Carta Verde Politici de dezvoltare regionala icircn Romacircnia Bucuresti 19973 Gastescu P 2000 Managementul mediului Ed Univ Bucuresti4 Search Coporation 2004 ldquoStudiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru Sectorul1A al Autostrazii Transilvaniardquo5 Vespremeanu E 1981 ldquoMediul inconjurator ndash ocrotirea si conservarea luirdquo Ed Stiintificasi Enciclopedica6 Planul National de Dezvoltare 2007-20137 Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romacircniei Orizonturi 2013-2020-20

14

15

CUPRINS

1 Introducere2 Evoluţia infrastructurii de transport rutier din Romacircnia icircn corelaţie cusistemele de transport Europene3 Conceptul dezvoltării durabile4 Impactul infrastructurii rutiere icircn fazele de execuţie şi exploatare 41 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexecutie a lucrarilor proiectate 42 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexploatare a obiectivului

15

Page 8: Boca Cosmin

8

Este de asemenea recomandat ca barierele fizice sa fie amplasate in asa fel incat sa nuafecteze decat strictul necesar ca suprafataDupa finalizarea lucrarilor o serie de masuri pentru reecologizarea zonei sunt prevazuteZgomot si vibratiiLucrarile de constructie comporta urmatoarele surse importante de zgomot si vibratiiprocesele tehnologice de executie a lucrarilor proiectate operarea grupurilor de utilaje siechipamente cu diferite functiuni traficul intre bazele de productie si punctele de lucruAmplasamentul acestor baze de productie ar trebui sa fie proiectat in extravilanullocalitatilor astfel incat impactul asupra zonelor rezidentiale sa fie minimIn perioada de exectie a lucrarilor proiectate in cadrul punctelor de lucru pe diferitesectoare si pe durate limitate in timp nivelul de zgomot poate atinge valori mari depasind 90dB(A)Nivelul sonor depinde in mare masura de urmatorii factorio fenomene meteorologice si in particular viteza si directia vantuluigradientul de temperatura si de vanto absorbtia undelor acustice de catre sol fenomen denumit bdquoefect desolrdquoo absorbtia in aer dependenta de presiune temperatura umiditatearelativa componenta spectrala a zgomotuluio topografia terenuluio vegetatiePrincipala sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de functionarea utilajelorIn cele ce urmeaza se prezinta tipurile de utilajele folosite si puterile acustice asociatebuldozere Lw asymp 115 dB(A)incarcatoare Wolla Lw asymp 112 dB(A)excavatoare Lw asymp 117 dB(A)autogredere Lw asymp 112 dB(A)compactoare Lw asymp 105 dB(A)finisoare Lw asymp 115 dB(A)basculante Lw asymp 107 dB(A)Suplimentar impactului acustic utilajele de constructie cu mase proprii mari datoritadeplasarii si activitatii desfasurate in punctele de lucru constituie surse de vibratiiA doua sursa de zgomot si vibratii in santier este reprezentata de circulatia mijloacelor detransportPentru transportul materialelor (pamant balast prefabricate beton asfalt etc) sepresupune ca vor fi folosite basculanteautovehicule grele cu sarcina cuprinsa intre cateva tonesi mai mult de 40 tone In evaluarea emisiilor s-a considerat o medie de 16 t pentru vehiculelegreleEvolutia nivelului sonor depinde de evolutia lucrarilor si mutarea fronturilor de lucruAfectate de zgomot si vibratii sunt localitatile traversate de traficul de vehicule greleaferent Organizarilor de Santier

42 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexploatare a obiectivului

8

9

Poluarea in timpul operarii drumurilor realizat poate atinge diferite niveluri de intensitatesi gravitate in functie de conditiile din am In ceea ce priveste poluarea cauzata de trafic aceasta este generate de noxele emisepierderile accidentale de ulei si carburanti deteriorarea pneurilor si degradarea suprafetei derulareFactorul de mediu APASursele de poluare pentru ape in aceasta perioada sunt reprezentate de apele meteoricecare spala spala platforma drumului si apele uzate descarcate din amplasamentele constructiilorauxiliare de servicii (parcari de scurta durata spatii de servicii mentenanta si baze decoordonare)Pentru diminuarea concentratiilor de poluanti se recomanda construirea unor bazine desedimentare urmate de separatoare de grasimi In bazinele de sedimentare se face o decantaregrosiera In separatoarele de grasimi se vor separa prin flotatie grasimile (substantele mai usoaredecat apa) dar vor sedimenta si o parte din suspensiile coloidale Atunci cand apa se evacueazape terenul inconjurator dupa separatoarele de grasimi se vor prevedea bazine de dispersie pentrua impiedica eroziunea soluluiplasament si de traficul care il strabate

Bazin decantor

9

10

Separator de grasimi

Eficienta acestor constructii se considera a fi cca 90 pentru retinerea suspensiilorplumbului zincului cca 80 privind retinerea hidrocarburilor si cca 60 pentru retinereamateriei organice (CCO)Apele uzate incarcate cu poluanti care spala drumul sunt colectate in santuri sidescarcate intr-un curs de apa de suprafata din apropiere in functie de caracteristicileamplasamentului insa numai dupa epurarea lor primara in bazine decantoare si separatoare degrasimiIn cazul platformelor spatiilor de servicii este recomandat ca acestea sa fie proiectateastfel incat sa fie posibila colactarea apelor pluviale Apa este apoi condusa catre facilitatile depurificare unde au loc decantarea si separarea grasimilor si a substantelor coloidaleApele uzate cu caracter menajer rezultate in cadrul spatiilor de servicii necesita epurarecu ajutorul unor statii de epurare cu treapta mecanico-biologica si apoi descarcate in cursurile deapa din apropiereFactorul de mediu AERPrincipala sursa de poluare a aerului in timpul perioadei de operare este traficul deexploatare prin carburantii arsi de motoarele autovehiculelor care circula pe sectorul de drumPoluarea atmosferica in cazul traficului rutier este rezultatul arderii carburantilor inmotoare pe de o parte iar pe de alta parte este rezultatul uzurii prin frecare a materialelordiferitelor suprafete de contactAcest tip de poluare se manifesta ca urmare a1048707 Evacuarii in atmosfera a produsilor de ardere1048707 Producerii de pulberi de diferite naturi din uzura caii de rulare si apneurilor a dispozitivelor de franare si de ambreiaj precum si aelementelor caroserieiLa motoarele cu benzina poluantii rezultati ca urmare a combustiei amestecului carburantsunt CO2 CO oxizi de azot (NOx) hidrocarburi arse si nearse (HC) si SO2 Proportiile acestoradepind de raportul aercarburant In cazul vehiculelor cu motor diesel emisiile sunt mai mici decirca 10 ori pentru CO de 3 - 4 ori pentru HC de 2 - 3 ori pentru NOxGazele de esapament contin in functie de tipul carburantului particule cu Pb in cazulbenzinei (cu aditivi) si particule de fum in cazul motorineiPoluarea cu COPoluarea atmosferica cu CO este influentata de o serie de factori dintre care aminitimbull Tipul carburantului cu benzina sau cu motorina S-a evidentiat ca in cazul benzineiemisia de CO este mult mai marebull Viteza de circulatie in cazul benzinei emisiile minime se inregistreaza la valori alevitezei de cca 80 kmh Pentru viteze foarte mici 10 kmh sau mari 120 kmhvaloarea emisiilor poate creste de pana la 5 ori valoarea normalabull Conditiile de circulatie la accelerari si franari au loc cresteri ale emisie de pana la 15- 2 ori in timp ce la mersul in gol cresterea poate fi de pana la 25 oribull Intensitatea traficului emisia de CO creste proportional cu cresterea numarului devehicule pe un tronson datbull Circulatia in rampa emisia de CO creste cu 15 pentru fiecare crestere a rampei cu2 procenteUna dintre problemele specifice poluarii cu CO este timpul indelungat de retentie in

10

11

atmosfera ce variaza intre 1 ndash 2 luniPoluarea cu NOxDin cercetarile efectuate pana in prezent s-au identificat urmatorii factori de baza ceinfluenteaza gradul de poluare cu NOxbull Tipul carburantului S-a mentionat ca in cazul benzinei emisia de NOx este de 2-3ori mai mare decat in cazul vehiculelor cu motorinabull Viteza de circulatie cresterea vitezei vehiculelor la peste 60 kmh conduce implicitla cresterea emisiei de NOx aceasta fiind cu atat mai mare cu cat motoarele suntmai puternicebull Circulatia in rampa emisia de NOx creste cu un factor de 35 pentru fiecarecrestere a rampei de 2Poluarea cu hidrocarburiPoluarea atmosferica cu hidrocarburi este influentata de o serie de factori dintre careaminitimbull Viteza de circulatie valori minime ale concentratiei emisiei de hidrocarburi seinregistreaza la o circulatie cu viteza constanta de 80hellip100 kmh fiind insa de 5-6ori mai mare la o viteza de 10 kmhbull Conditiile de circulatie concentratia emisiei de hidrocarburi este minima la vitezaconstanta creste usor prin accelerare creste de pana la 20 ori la mers in gol si depana la 50 de ori la franareInsa trebuie luat in considerare faptul ca o retea de drumuri si autostrazi coerenta duce lareducerea emisiilor de poluanti provenite de la traficul rutier mai ales in situatia adoptarii unorsolutii tehnice mai putin poluante (covoare asfaltice cu o temperatura mai scazuta de asternerereducandu-se astfel emisiile de CO2 beton asfaltic poros pentru reducerea poluarii fonice intimpul operarii utilizarea unor carburanti mai putin poluanti)Constructia unui drum are in mod sigur efecte pozitive in ceea ce priveste siguranta siconfortul participantilor la traficFactorul de mediu SolSursele de poluare ale solului in perioada operationala a autostrazii suntminus emisiile de poluanti rezultate ca urmare a traficului rutierminus apele pluviale care spala poluantii depusi pe platforma autostraziiminus deseurile solide sisau apele uzate provenite de la spatiile de serviciiPrincipalii poluanti eliminati prin gazele de evacuare ale autovehiculelor sunt monoxidulde carbon (CO) oxizii de azot (NOx) hidrocarburile parafinice si aromatice (Hc) oxizii de sulf(SO SO2) particulele (fum) plumbul si compusii saiO problema este reprezentata de emisiile de plumb specifice circulatiei rutiere care suntresponsabile pentru cresterea concentratiilor acestui metal pe terenurile invecinate (in specialterenuri agricole)Pe langa efectul direct al acestor poluanti asupra mediului mai exista si efecte indirecteAtmosfera este spalata de ploi astfel incat poluantii din aer sunt transferati in ceilalti factori demediu (apa de suprafata si subterana sol vegetatie fauna) si ajung in final sa afecteze sanatateaoamenilor si animalelorIn conditiile realizarii unui trafic fluent fara variatii semnificative ale vitezei se apreciazaca nu exista probleme care sa puna in pericol cultivarea terenurilor agricole invecinateConstructia drumurilor afecteaza solul si prin ocuparea definitive a unor suprafete de terenFactorul de mediu Biodiversitate

11

12

Traficul rutier reprezinta sursa de poluare care actioneaza diferit asupra florei si faunei dinzona Flora poate fi afectata de emisiile de substante poluante care se pot depune pe plante saupot patrunde in organismul acestora prin depunerea pe sol si infiltrarea odata cu apele pluvialePe de alta parte autostrada poate constitui o bariera fizica pentru fauna modificandu-i habitatulDe asemenea fauna mai poate fi afectata de zgomotul produs sau de luminile din timpul noptiiPrincipalul impact asupra vegetatiei generat de constructia proiectelor de infrastructura noiil reprezinta reducerea fondului forestier prin taierea unor suprafete de paduriPrin imprejmuirea traseului drumului va limita accesul animalelor dintr-o parte in cealaltaputandu-se intrerupe astfel traseele de migrare ale acestora Pentru satisfacerea necesitatilorvitale mamiferele salbatice folosesc o zona ale carei limite traditionale sunt riguroase si nu sunttrecute decat sub presiunea unor constrangeri Aceasta zona vitala nu este utilizata uniform pe totparcursul unui an Anumite sectoare sunt frecventate aproximativ regulat fie sub actiuneafactorilor legati de biologia speciei (ex locul de boncaluit al cerbului) fie sub actiunea factorilorde mediu (ex locul de hibernare in fundul valcelelor in periodele inzapezite)Fragmentarea habitatului este un efect particular pe care infrastructura liniara il realizeazaasupra factorilor naturali si umani dar si asupra peisajului Efectul de fragmentare poate fidefinit ca o separare a habitatului in unitati mai mici si izolate Acest efect se manifesta asuprahabitatelor naturale bazinelor hidrografice asezarilor umane cat si asupra peisajului prinmodificarile aduse cadrului naturalEfectul exercitat de infrastructura liniara asupra mediului natural si uman poate fibull direct ndash prin sectionarea mediului fizicbull indirect ndash prin efectele de bariera si poluare generate de traficEfectul de poluare se manifesta pe distante scurte atunci cand este vorba de poluareaaerului si poluarea sonora sau pe distante mari in cazul ploilor acide si a fenomenelor deacidifiere si eutrofizare Apreciem insa ca traficul rutier are o pondere redusa comparativ cusursele industrialeEfectul de fragmentare in lungul autostrazii este functie de specificul zonelor traversatePentru a evalua in mod real efectul produs de fragmentarea habitatelor trebuie sa se ia inconsiderarebull impactul asupra factorilor naturali respectiv modificarile ce intervin la nivelulbazinelor hidrografice cat si al habitatelor naturalebull impactul asupra asezarilor umanebull modificarile ce intervin asupra peisajului naturalEfectul de fragmentare a habitatelor a fost analizat pentru zonele impadurite acesteadetinand rolul cel mai important in conservarea biodiversitatii In cadrul lantului troficconservarea biodiversitatii se refera in special la speciile animale de talie mare care necesitaanumite marimi ale teritoriului Restrangerea suprafetelor compacte de padure prin ocupare deteren sectionare efect de bariera sau intruziune in zone linistite este urmata de o regrupare aspeciilor prin retragerea celor de talie mai mare sau a celor mai sensibile la noile elemente destresEfectul de fragmentare se manifesta prin restrangerea habitatelor si reducereafunctionabilitatii lor Impactul infrastructurii liniare asupra florei si faunei poate avea ca rezultatizolarea faunei de o parte si de alta a traseului Efectul consta in restrictionarea accesului unoranimale spre zonele lor sezoniere de alimentare sau de reproducereAcolo unde este necesar sa se mentina continuitatea spatiului natural pentru a se conservaviata salbatica este imperios necesar sa se completeze amenajarile rutiere cu pasaje care sa

12

13

permita traversarea denivelata a drumuluiImpactul asupra florei se manifesta in unele cazuri prin inlocuirea unor specii valoroase cu altelemai putin importante dar mai rezistente Impactul cel mai sever se face simtit in zoneleimpadurite unde exista o puternica interactiune intre componenetele sistemului apa ndash sol ndashvegetatie - faunaTraficul rutier reprezinta o sursa de poluare care actioneaza diferentiat asupra florei sifaunei Vegetatia poate fi afectata de emisiile de substante poluante care se depun pe partilevegetative ale plantelor sau pot patrunde in corpul plantelor prin infiltrare in sol prin apelepluvialePe de alta parte orice proiect de infrastructura reprezinta o bariera fizica pentru habitateleanimalelor salbatice modificandu-le traseele de migratie si uneori chiar comportamentul Faunapoate fi afectata si de impactul fizic reprezentat de luminile si zgomotul emise de traficul rutiermais ales in timpul noptiiDe aceea este necesara asiguarea continuitatii spatiului natural pentru a proteja siconserva fauna salbatica acest lucru realizandu-se mai ales prin pasaje pentru trecereaanimalelor dar exista si cazuri de adoptare a tunelurilor pentru a nu afecta habitate foarteimportanteZgomot si vibratiiPentru a reduce impactul asupra mediului natural si residential a zgomotului la niveluriacceptabile sunt adoptate panouri fonoabsorbante in zonele aflate in apropierea zonelor locuitedar si in cazul ariilor naturale protejate

5 Concluzii

Aceasta lucrare a incercat sa prezinte sumar impactul pe care drumul il are ca si constructieartificiala asupra mediului inconjurator din perspectiva dubla a protectiei mediului si aconceptului de dezvoltare durabilaAstfel este esential pentru Romania sa se continue investitiiile in infrastructura rutieraaceasta fiind una dintre principalele solutii pentru dezvoltarea economica a regiunilor sieliminarea discrepantelor economice intre regiunile geografice ale RomanieiDe asemenea fara dezvoltarea retelei de autostrazi dezvoltarea turismului si orientareapopulatiei catre activitati cu un impact redus asupra mediului nu se poate realiza In prezent cei261 km de autostrazi de pe teritoriul Romaniei nu pot satisface necesarul de mobilitate sitranzitul persoanelor si marfurilor la un nivel europeanInsa in ciuda unui decalaj evident fata de restul Uniunii Europene trebuie subliniat si faptulca in prezent problematica protectiei mediului este una foarte importanta care de cele mai multeori o prevaleaza pe cea a eficientei economiceDe asemenea trebuie laudat efortul autoritatilor de a redacta si a implementa o strategienationala pentru dezvoltare durabila lucru care ar fi parut de neconceput acum 10 aniAstfel daca eforturile actuale in ceea ce priveste protectia mediului si implementareaconceptului de dezvoltare durabila se vor mentine putem spera la o dezvoltare a infrastructuriirutiere in stransa legatura cu necesitatile populatiei si ale economiei dar cel mai important curespectarea cadrului natural

13

14

Bibliografie1 Constantinescu NN 1976 Economia protectiei mediului Ed Politica2 Carta Verde Politici de dezvoltare regionala icircn Romacircnia Bucuresti 19973 Gastescu P 2000 Managementul mediului Ed Univ Bucuresti4 Search Coporation 2004 ldquoStudiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru Sectorul1A al Autostrazii Transilvaniardquo5 Vespremeanu E 1981 ldquoMediul inconjurator ndash ocrotirea si conservarea luirdquo Ed Stiintificasi Enciclopedica6 Planul National de Dezvoltare 2007-20137 Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romacircniei Orizonturi 2013-2020-20

14

15

CUPRINS

1 Introducere2 Evoluţia infrastructurii de transport rutier din Romacircnia icircn corelaţie cusistemele de transport Europene3 Conceptul dezvoltării durabile4 Impactul infrastructurii rutiere icircn fazele de execuţie şi exploatare 41 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexecutie a lucrarilor proiectate 42 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexploatare a obiectivului

15

Page 9: Boca Cosmin

9

Poluarea in timpul operarii drumurilor realizat poate atinge diferite niveluri de intensitatesi gravitate in functie de conditiile din am In ceea ce priveste poluarea cauzata de trafic aceasta este generate de noxele emisepierderile accidentale de ulei si carburanti deteriorarea pneurilor si degradarea suprafetei derulareFactorul de mediu APASursele de poluare pentru ape in aceasta perioada sunt reprezentate de apele meteoricecare spala spala platforma drumului si apele uzate descarcate din amplasamentele constructiilorauxiliare de servicii (parcari de scurta durata spatii de servicii mentenanta si baze decoordonare)Pentru diminuarea concentratiilor de poluanti se recomanda construirea unor bazine desedimentare urmate de separatoare de grasimi In bazinele de sedimentare se face o decantaregrosiera In separatoarele de grasimi se vor separa prin flotatie grasimile (substantele mai usoaredecat apa) dar vor sedimenta si o parte din suspensiile coloidale Atunci cand apa se evacueazape terenul inconjurator dupa separatoarele de grasimi se vor prevedea bazine de dispersie pentrua impiedica eroziunea soluluiplasament si de traficul care il strabate

Bazin decantor

9

10

Separator de grasimi

Eficienta acestor constructii se considera a fi cca 90 pentru retinerea suspensiilorplumbului zincului cca 80 privind retinerea hidrocarburilor si cca 60 pentru retinereamateriei organice (CCO)Apele uzate incarcate cu poluanti care spala drumul sunt colectate in santuri sidescarcate intr-un curs de apa de suprafata din apropiere in functie de caracteristicileamplasamentului insa numai dupa epurarea lor primara in bazine decantoare si separatoare degrasimiIn cazul platformelor spatiilor de servicii este recomandat ca acestea sa fie proiectateastfel incat sa fie posibila colactarea apelor pluviale Apa este apoi condusa catre facilitatile depurificare unde au loc decantarea si separarea grasimilor si a substantelor coloidaleApele uzate cu caracter menajer rezultate in cadrul spatiilor de servicii necesita epurarecu ajutorul unor statii de epurare cu treapta mecanico-biologica si apoi descarcate in cursurile deapa din apropiereFactorul de mediu AERPrincipala sursa de poluare a aerului in timpul perioadei de operare este traficul deexploatare prin carburantii arsi de motoarele autovehiculelor care circula pe sectorul de drumPoluarea atmosferica in cazul traficului rutier este rezultatul arderii carburantilor inmotoare pe de o parte iar pe de alta parte este rezultatul uzurii prin frecare a materialelordiferitelor suprafete de contactAcest tip de poluare se manifesta ca urmare a1048707 Evacuarii in atmosfera a produsilor de ardere1048707 Producerii de pulberi de diferite naturi din uzura caii de rulare si apneurilor a dispozitivelor de franare si de ambreiaj precum si aelementelor caroserieiLa motoarele cu benzina poluantii rezultati ca urmare a combustiei amestecului carburantsunt CO2 CO oxizi de azot (NOx) hidrocarburi arse si nearse (HC) si SO2 Proportiile acestoradepind de raportul aercarburant In cazul vehiculelor cu motor diesel emisiile sunt mai mici decirca 10 ori pentru CO de 3 - 4 ori pentru HC de 2 - 3 ori pentru NOxGazele de esapament contin in functie de tipul carburantului particule cu Pb in cazulbenzinei (cu aditivi) si particule de fum in cazul motorineiPoluarea cu COPoluarea atmosferica cu CO este influentata de o serie de factori dintre care aminitimbull Tipul carburantului cu benzina sau cu motorina S-a evidentiat ca in cazul benzineiemisia de CO este mult mai marebull Viteza de circulatie in cazul benzinei emisiile minime se inregistreaza la valori alevitezei de cca 80 kmh Pentru viteze foarte mici 10 kmh sau mari 120 kmhvaloarea emisiilor poate creste de pana la 5 ori valoarea normalabull Conditiile de circulatie la accelerari si franari au loc cresteri ale emisie de pana la 15- 2 ori in timp ce la mersul in gol cresterea poate fi de pana la 25 oribull Intensitatea traficului emisia de CO creste proportional cu cresterea numarului devehicule pe un tronson datbull Circulatia in rampa emisia de CO creste cu 15 pentru fiecare crestere a rampei cu2 procenteUna dintre problemele specifice poluarii cu CO este timpul indelungat de retentie in

10

11

atmosfera ce variaza intre 1 ndash 2 luniPoluarea cu NOxDin cercetarile efectuate pana in prezent s-au identificat urmatorii factori de baza ceinfluenteaza gradul de poluare cu NOxbull Tipul carburantului S-a mentionat ca in cazul benzinei emisia de NOx este de 2-3ori mai mare decat in cazul vehiculelor cu motorinabull Viteza de circulatie cresterea vitezei vehiculelor la peste 60 kmh conduce implicitla cresterea emisiei de NOx aceasta fiind cu atat mai mare cu cat motoarele suntmai puternicebull Circulatia in rampa emisia de NOx creste cu un factor de 35 pentru fiecarecrestere a rampei de 2Poluarea cu hidrocarburiPoluarea atmosferica cu hidrocarburi este influentata de o serie de factori dintre careaminitimbull Viteza de circulatie valori minime ale concentratiei emisiei de hidrocarburi seinregistreaza la o circulatie cu viteza constanta de 80hellip100 kmh fiind insa de 5-6ori mai mare la o viteza de 10 kmhbull Conditiile de circulatie concentratia emisiei de hidrocarburi este minima la vitezaconstanta creste usor prin accelerare creste de pana la 20 ori la mers in gol si depana la 50 de ori la franareInsa trebuie luat in considerare faptul ca o retea de drumuri si autostrazi coerenta duce lareducerea emisiilor de poluanti provenite de la traficul rutier mai ales in situatia adoptarii unorsolutii tehnice mai putin poluante (covoare asfaltice cu o temperatura mai scazuta de asternerereducandu-se astfel emisiile de CO2 beton asfaltic poros pentru reducerea poluarii fonice intimpul operarii utilizarea unor carburanti mai putin poluanti)Constructia unui drum are in mod sigur efecte pozitive in ceea ce priveste siguranta siconfortul participantilor la traficFactorul de mediu SolSursele de poluare ale solului in perioada operationala a autostrazii suntminus emisiile de poluanti rezultate ca urmare a traficului rutierminus apele pluviale care spala poluantii depusi pe platforma autostraziiminus deseurile solide sisau apele uzate provenite de la spatiile de serviciiPrincipalii poluanti eliminati prin gazele de evacuare ale autovehiculelor sunt monoxidulde carbon (CO) oxizii de azot (NOx) hidrocarburile parafinice si aromatice (Hc) oxizii de sulf(SO SO2) particulele (fum) plumbul si compusii saiO problema este reprezentata de emisiile de plumb specifice circulatiei rutiere care suntresponsabile pentru cresterea concentratiilor acestui metal pe terenurile invecinate (in specialterenuri agricole)Pe langa efectul direct al acestor poluanti asupra mediului mai exista si efecte indirecteAtmosfera este spalata de ploi astfel incat poluantii din aer sunt transferati in ceilalti factori demediu (apa de suprafata si subterana sol vegetatie fauna) si ajung in final sa afecteze sanatateaoamenilor si animalelorIn conditiile realizarii unui trafic fluent fara variatii semnificative ale vitezei se apreciazaca nu exista probleme care sa puna in pericol cultivarea terenurilor agricole invecinateConstructia drumurilor afecteaza solul si prin ocuparea definitive a unor suprafete de terenFactorul de mediu Biodiversitate

11

12

Traficul rutier reprezinta sursa de poluare care actioneaza diferit asupra florei si faunei dinzona Flora poate fi afectata de emisiile de substante poluante care se pot depune pe plante saupot patrunde in organismul acestora prin depunerea pe sol si infiltrarea odata cu apele pluvialePe de alta parte autostrada poate constitui o bariera fizica pentru fauna modificandu-i habitatulDe asemenea fauna mai poate fi afectata de zgomotul produs sau de luminile din timpul noptiiPrincipalul impact asupra vegetatiei generat de constructia proiectelor de infrastructura noiil reprezinta reducerea fondului forestier prin taierea unor suprafete de paduriPrin imprejmuirea traseului drumului va limita accesul animalelor dintr-o parte in cealaltaputandu-se intrerupe astfel traseele de migrare ale acestora Pentru satisfacerea necesitatilorvitale mamiferele salbatice folosesc o zona ale carei limite traditionale sunt riguroase si nu sunttrecute decat sub presiunea unor constrangeri Aceasta zona vitala nu este utilizata uniform pe totparcursul unui an Anumite sectoare sunt frecventate aproximativ regulat fie sub actiuneafactorilor legati de biologia speciei (ex locul de boncaluit al cerbului) fie sub actiunea factorilorde mediu (ex locul de hibernare in fundul valcelelor in periodele inzapezite)Fragmentarea habitatului este un efect particular pe care infrastructura liniara il realizeazaasupra factorilor naturali si umani dar si asupra peisajului Efectul de fragmentare poate fidefinit ca o separare a habitatului in unitati mai mici si izolate Acest efect se manifesta asuprahabitatelor naturale bazinelor hidrografice asezarilor umane cat si asupra peisajului prinmodificarile aduse cadrului naturalEfectul exercitat de infrastructura liniara asupra mediului natural si uman poate fibull direct ndash prin sectionarea mediului fizicbull indirect ndash prin efectele de bariera si poluare generate de traficEfectul de poluare se manifesta pe distante scurte atunci cand este vorba de poluareaaerului si poluarea sonora sau pe distante mari in cazul ploilor acide si a fenomenelor deacidifiere si eutrofizare Apreciem insa ca traficul rutier are o pondere redusa comparativ cusursele industrialeEfectul de fragmentare in lungul autostrazii este functie de specificul zonelor traversatePentru a evalua in mod real efectul produs de fragmentarea habitatelor trebuie sa se ia inconsiderarebull impactul asupra factorilor naturali respectiv modificarile ce intervin la nivelulbazinelor hidrografice cat si al habitatelor naturalebull impactul asupra asezarilor umanebull modificarile ce intervin asupra peisajului naturalEfectul de fragmentare a habitatelor a fost analizat pentru zonele impadurite acesteadetinand rolul cel mai important in conservarea biodiversitatii In cadrul lantului troficconservarea biodiversitatii se refera in special la speciile animale de talie mare care necesitaanumite marimi ale teritoriului Restrangerea suprafetelor compacte de padure prin ocupare deteren sectionare efect de bariera sau intruziune in zone linistite este urmata de o regrupare aspeciilor prin retragerea celor de talie mai mare sau a celor mai sensibile la noile elemente destresEfectul de fragmentare se manifesta prin restrangerea habitatelor si reducereafunctionabilitatii lor Impactul infrastructurii liniare asupra florei si faunei poate avea ca rezultatizolarea faunei de o parte si de alta a traseului Efectul consta in restrictionarea accesului unoranimale spre zonele lor sezoniere de alimentare sau de reproducereAcolo unde este necesar sa se mentina continuitatea spatiului natural pentru a se conservaviata salbatica este imperios necesar sa se completeze amenajarile rutiere cu pasaje care sa

12

13

permita traversarea denivelata a drumuluiImpactul asupra florei se manifesta in unele cazuri prin inlocuirea unor specii valoroase cu altelemai putin importante dar mai rezistente Impactul cel mai sever se face simtit in zoneleimpadurite unde exista o puternica interactiune intre componenetele sistemului apa ndash sol ndashvegetatie - faunaTraficul rutier reprezinta o sursa de poluare care actioneaza diferentiat asupra florei sifaunei Vegetatia poate fi afectata de emisiile de substante poluante care se depun pe partilevegetative ale plantelor sau pot patrunde in corpul plantelor prin infiltrare in sol prin apelepluvialePe de alta parte orice proiect de infrastructura reprezinta o bariera fizica pentru habitateleanimalelor salbatice modificandu-le traseele de migratie si uneori chiar comportamentul Faunapoate fi afectata si de impactul fizic reprezentat de luminile si zgomotul emise de traficul rutiermais ales in timpul noptiiDe aceea este necesara asiguarea continuitatii spatiului natural pentru a proteja siconserva fauna salbatica acest lucru realizandu-se mai ales prin pasaje pentru trecereaanimalelor dar exista si cazuri de adoptare a tunelurilor pentru a nu afecta habitate foarteimportanteZgomot si vibratiiPentru a reduce impactul asupra mediului natural si residential a zgomotului la niveluriacceptabile sunt adoptate panouri fonoabsorbante in zonele aflate in apropierea zonelor locuitedar si in cazul ariilor naturale protejate

5 Concluzii

Aceasta lucrare a incercat sa prezinte sumar impactul pe care drumul il are ca si constructieartificiala asupra mediului inconjurator din perspectiva dubla a protectiei mediului si aconceptului de dezvoltare durabilaAstfel este esential pentru Romania sa se continue investitiiile in infrastructura rutieraaceasta fiind una dintre principalele solutii pentru dezvoltarea economica a regiunilor sieliminarea discrepantelor economice intre regiunile geografice ale RomanieiDe asemenea fara dezvoltarea retelei de autostrazi dezvoltarea turismului si orientareapopulatiei catre activitati cu un impact redus asupra mediului nu se poate realiza In prezent cei261 km de autostrazi de pe teritoriul Romaniei nu pot satisface necesarul de mobilitate sitranzitul persoanelor si marfurilor la un nivel europeanInsa in ciuda unui decalaj evident fata de restul Uniunii Europene trebuie subliniat si faptulca in prezent problematica protectiei mediului este una foarte importanta care de cele mai multeori o prevaleaza pe cea a eficientei economiceDe asemenea trebuie laudat efortul autoritatilor de a redacta si a implementa o strategienationala pentru dezvoltare durabila lucru care ar fi parut de neconceput acum 10 aniAstfel daca eforturile actuale in ceea ce priveste protectia mediului si implementareaconceptului de dezvoltare durabila se vor mentine putem spera la o dezvoltare a infrastructuriirutiere in stransa legatura cu necesitatile populatiei si ale economiei dar cel mai important curespectarea cadrului natural

13

14

Bibliografie1 Constantinescu NN 1976 Economia protectiei mediului Ed Politica2 Carta Verde Politici de dezvoltare regionala icircn Romacircnia Bucuresti 19973 Gastescu P 2000 Managementul mediului Ed Univ Bucuresti4 Search Coporation 2004 ldquoStudiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru Sectorul1A al Autostrazii Transilvaniardquo5 Vespremeanu E 1981 ldquoMediul inconjurator ndash ocrotirea si conservarea luirdquo Ed Stiintificasi Enciclopedica6 Planul National de Dezvoltare 2007-20137 Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romacircniei Orizonturi 2013-2020-20

14

15

CUPRINS

1 Introducere2 Evoluţia infrastructurii de transport rutier din Romacircnia icircn corelaţie cusistemele de transport Europene3 Conceptul dezvoltării durabile4 Impactul infrastructurii rutiere icircn fazele de execuţie şi exploatare 41 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexecutie a lucrarilor proiectate 42 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexploatare a obiectivului

15

Page 10: Boca Cosmin

10

Separator de grasimi

Eficienta acestor constructii se considera a fi cca 90 pentru retinerea suspensiilorplumbului zincului cca 80 privind retinerea hidrocarburilor si cca 60 pentru retinereamateriei organice (CCO)Apele uzate incarcate cu poluanti care spala drumul sunt colectate in santuri sidescarcate intr-un curs de apa de suprafata din apropiere in functie de caracteristicileamplasamentului insa numai dupa epurarea lor primara in bazine decantoare si separatoare degrasimiIn cazul platformelor spatiilor de servicii este recomandat ca acestea sa fie proiectateastfel incat sa fie posibila colactarea apelor pluviale Apa este apoi condusa catre facilitatile depurificare unde au loc decantarea si separarea grasimilor si a substantelor coloidaleApele uzate cu caracter menajer rezultate in cadrul spatiilor de servicii necesita epurarecu ajutorul unor statii de epurare cu treapta mecanico-biologica si apoi descarcate in cursurile deapa din apropiereFactorul de mediu AERPrincipala sursa de poluare a aerului in timpul perioadei de operare este traficul deexploatare prin carburantii arsi de motoarele autovehiculelor care circula pe sectorul de drumPoluarea atmosferica in cazul traficului rutier este rezultatul arderii carburantilor inmotoare pe de o parte iar pe de alta parte este rezultatul uzurii prin frecare a materialelordiferitelor suprafete de contactAcest tip de poluare se manifesta ca urmare a1048707 Evacuarii in atmosfera a produsilor de ardere1048707 Producerii de pulberi de diferite naturi din uzura caii de rulare si apneurilor a dispozitivelor de franare si de ambreiaj precum si aelementelor caroserieiLa motoarele cu benzina poluantii rezultati ca urmare a combustiei amestecului carburantsunt CO2 CO oxizi de azot (NOx) hidrocarburi arse si nearse (HC) si SO2 Proportiile acestoradepind de raportul aercarburant In cazul vehiculelor cu motor diesel emisiile sunt mai mici decirca 10 ori pentru CO de 3 - 4 ori pentru HC de 2 - 3 ori pentru NOxGazele de esapament contin in functie de tipul carburantului particule cu Pb in cazulbenzinei (cu aditivi) si particule de fum in cazul motorineiPoluarea cu COPoluarea atmosferica cu CO este influentata de o serie de factori dintre care aminitimbull Tipul carburantului cu benzina sau cu motorina S-a evidentiat ca in cazul benzineiemisia de CO este mult mai marebull Viteza de circulatie in cazul benzinei emisiile minime se inregistreaza la valori alevitezei de cca 80 kmh Pentru viteze foarte mici 10 kmh sau mari 120 kmhvaloarea emisiilor poate creste de pana la 5 ori valoarea normalabull Conditiile de circulatie la accelerari si franari au loc cresteri ale emisie de pana la 15- 2 ori in timp ce la mersul in gol cresterea poate fi de pana la 25 oribull Intensitatea traficului emisia de CO creste proportional cu cresterea numarului devehicule pe un tronson datbull Circulatia in rampa emisia de CO creste cu 15 pentru fiecare crestere a rampei cu2 procenteUna dintre problemele specifice poluarii cu CO este timpul indelungat de retentie in

10

11

atmosfera ce variaza intre 1 ndash 2 luniPoluarea cu NOxDin cercetarile efectuate pana in prezent s-au identificat urmatorii factori de baza ceinfluenteaza gradul de poluare cu NOxbull Tipul carburantului S-a mentionat ca in cazul benzinei emisia de NOx este de 2-3ori mai mare decat in cazul vehiculelor cu motorinabull Viteza de circulatie cresterea vitezei vehiculelor la peste 60 kmh conduce implicitla cresterea emisiei de NOx aceasta fiind cu atat mai mare cu cat motoarele suntmai puternicebull Circulatia in rampa emisia de NOx creste cu un factor de 35 pentru fiecarecrestere a rampei de 2Poluarea cu hidrocarburiPoluarea atmosferica cu hidrocarburi este influentata de o serie de factori dintre careaminitimbull Viteza de circulatie valori minime ale concentratiei emisiei de hidrocarburi seinregistreaza la o circulatie cu viteza constanta de 80hellip100 kmh fiind insa de 5-6ori mai mare la o viteza de 10 kmhbull Conditiile de circulatie concentratia emisiei de hidrocarburi este minima la vitezaconstanta creste usor prin accelerare creste de pana la 20 ori la mers in gol si depana la 50 de ori la franareInsa trebuie luat in considerare faptul ca o retea de drumuri si autostrazi coerenta duce lareducerea emisiilor de poluanti provenite de la traficul rutier mai ales in situatia adoptarii unorsolutii tehnice mai putin poluante (covoare asfaltice cu o temperatura mai scazuta de asternerereducandu-se astfel emisiile de CO2 beton asfaltic poros pentru reducerea poluarii fonice intimpul operarii utilizarea unor carburanti mai putin poluanti)Constructia unui drum are in mod sigur efecte pozitive in ceea ce priveste siguranta siconfortul participantilor la traficFactorul de mediu SolSursele de poluare ale solului in perioada operationala a autostrazii suntminus emisiile de poluanti rezultate ca urmare a traficului rutierminus apele pluviale care spala poluantii depusi pe platforma autostraziiminus deseurile solide sisau apele uzate provenite de la spatiile de serviciiPrincipalii poluanti eliminati prin gazele de evacuare ale autovehiculelor sunt monoxidulde carbon (CO) oxizii de azot (NOx) hidrocarburile parafinice si aromatice (Hc) oxizii de sulf(SO SO2) particulele (fum) plumbul si compusii saiO problema este reprezentata de emisiile de plumb specifice circulatiei rutiere care suntresponsabile pentru cresterea concentratiilor acestui metal pe terenurile invecinate (in specialterenuri agricole)Pe langa efectul direct al acestor poluanti asupra mediului mai exista si efecte indirecteAtmosfera este spalata de ploi astfel incat poluantii din aer sunt transferati in ceilalti factori demediu (apa de suprafata si subterana sol vegetatie fauna) si ajung in final sa afecteze sanatateaoamenilor si animalelorIn conditiile realizarii unui trafic fluent fara variatii semnificative ale vitezei se apreciazaca nu exista probleme care sa puna in pericol cultivarea terenurilor agricole invecinateConstructia drumurilor afecteaza solul si prin ocuparea definitive a unor suprafete de terenFactorul de mediu Biodiversitate

11

12

Traficul rutier reprezinta sursa de poluare care actioneaza diferit asupra florei si faunei dinzona Flora poate fi afectata de emisiile de substante poluante care se pot depune pe plante saupot patrunde in organismul acestora prin depunerea pe sol si infiltrarea odata cu apele pluvialePe de alta parte autostrada poate constitui o bariera fizica pentru fauna modificandu-i habitatulDe asemenea fauna mai poate fi afectata de zgomotul produs sau de luminile din timpul noptiiPrincipalul impact asupra vegetatiei generat de constructia proiectelor de infrastructura noiil reprezinta reducerea fondului forestier prin taierea unor suprafete de paduriPrin imprejmuirea traseului drumului va limita accesul animalelor dintr-o parte in cealaltaputandu-se intrerupe astfel traseele de migrare ale acestora Pentru satisfacerea necesitatilorvitale mamiferele salbatice folosesc o zona ale carei limite traditionale sunt riguroase si nu sunttrecute decat sub presiunea unor constrangeri Aceasta zona vitala nu este utilizata uniform pe totparcursul unui an Anumite sectoare sunt frecventate aproximativ regulat fie sub actiuneafactorilor legati de biologia speciei (ex locul de boncaluit al cerbului) fie sub actiunea factorilorde mediu (ex locul de hibernare in fundul valcelelor in periodele inzapezite)Fragmentarea habitatului este un efect particular pe care infrastructura liniara il realizeazaasupra factorilor naturali si umani dar si asupra peisajului Efectul de fragmentare poate fidefinit ca o separare a habitatului in unitati mai mici si izolate Acest efect se manifesta asuprahabitatelor naturale bazinelor hidrografice asezarilor umane cat si asupra peisajului prinmodificarile aduse cadrului naturalEfectul exercitat de infrastructura liniara asupra mediului natural si uman poate fibull direct ndash prin sectionarea mediului fizicbull indirect ndash prin efectele de bariera si poluare generate de traficEfectul de poluare se manifesta pe distante scurte atunci cand este vorba de poluareaaerului si poluarea sonora sau pe distante mari in cazul ploilor acide si a fenomenelor deacidifiere si eutrofizare Apreciem insa ca traficul rutier are o pondere redusa comparativ cusursele industrialeEfectul de fragmentare in lungul autostrazii este functie de specificul zonelor traversatePentru a evalua in mod real efectul produs de fragmentarea habitatelor trebuie sa se ia inconsiderarebull impactul asupra factorilor naturali respectiv modificarile ce intervin la nivelulbazinelor hidrografice cat si al habitatelor naturalebull impactul asupra asezarilor umanebull modificarile ce intervin asupra peisajului naturalEfectul de fragmentare a habitatelor a fost analizat pentru zonele impadurite acesteadetinand rolul cel mai important in conservarea biodiversitatii In cadrul lantului troficconservarea biodiversitatii se refera in special la speciile animale de talie mare care necesitaanumite marimi ale teritoriului Restrangerea suprafetelor compacte de padure prin ocupare deteren sectionare efect de bariera sau intruziune in zone linistite este urmata de o regrupare aspeciilor prin retragerea celor de talie mai mare sau a celor mai sensibile la noile elemente destresEfectul de fragmentare se manifesta prin restrangerea habitatelor si reducereafunctionabilitatii lor Impactul infrastructurii liniare asupra florei si faunei poate avea ca rezultatizolarea faunei de o parte si de alta a traseului Efectul consta in restrictionarea accesului unoranimale spre zonele lor sezoniere de alimentare sau de reproducereAcolo unde este necesar sa se mentina continuitatea spatiului natural pentru a se conservaviata salbatica este imperios necesar sa se completeze amenajarile rutiere cu pasaje care sa

12

13

permita traversarea denivelata a drumuluiImpactul asupra florei se manifesta in unele cazuri prin inlocuirea unor specii valoroase cu altelemai putin importante dar mai rezistente Impactul cel mai sever se face simtit in zoneleimpadurite unde exista o puternica interactiune intre componenetele sistemului apa ndash sol ndashvegetatie - faunaTraficul rutier reprezinta o sursa de poluare care actioneaza diferentiat asupra florei sifaunei Vegetatia poate fi afectata de emisiile de substante poluante care se depun pe partilevegetative ale plantelor sau pot patrunde in corpul plantelor prin infiltrare in sol prin apelepluvialePe de alta parte orice proiect de infrastructura reprezinta o bariera fizica pentru habitateleanimalelor salbatice modificandu-le traseele de migratie si uneori chiar comportamentul Faunapoate fi afectata si de impactul fizic reprezentat de luminile si zgomotul emise de traficul rutiermais ales in timpul noptiiDe aceea este necesara asiguarea continuitatii spatiului natural pentru a proteja siconserva fauna salbatica acest lucru realizandu-se mai ales prin pasaje pentru trecereaanimalelor dar exista si cazuri de adoptare a tunelurilor pentru a nu afecta habitate foarteimportanteZgomot si vibratiiPentru a reduce impactul asupra mediului natural si residential a zgomotului la niveluriacceptabile sunt adoptate panouri fonoabsorbante in zonele aflate in apropierea zonelor locuitedar si in cazul ariilor naturale protejate

5 Concluzii

Aceasta lucrare a incercat sa prezinte sumar impactul pe care drumul il are ca si constructieartificiala asupra mediului inconjurator din perspectiva dubla a protectiei mediului si aconceptului de dezvoltare durabilaAstfel este esential pentru Romania sa se continue investitiiile in infrastructura rutieraaceasta fiind una dintre principalele solutii pentru dezvoltarea economica a regiunilor sieliminarea discrepantelor economice intre regiunile geografice ale RomanieiDe asemenea fara dezvoltarea retelei de autostrazi dezvoltarea turismului si orientareapopulatiei catre activitati cu un impact redus asupra mediului nu se poate realiza In prezent cei261 km de autostrazi de pe teritoriul Romaniei nu pot satisface necesarul de mobilitate sitranzitul persoanelor si marfurilor la un nivel europeanInsa in ciuda unui decalaj evident fata de restul Uniunii Europene trebuie subliniat si faptulca in prezent problematica protectiei mediului este una foarte importanta care de cele mai multeori o prevaleaza pe cea a eficientei economiceDe asemenea trebuie laudat efortul autoritatilor de a redacta si a implementa o strategienationala pentru dezvoltare durabila lucru care ar fi parut de neconceput acum 10 aniAstfel daca eforturile actuale in ceea ce priveste protectia mediului si implementareaconceptului de dezvoltare durabila se vor mentine putem spera la o dezvoltare a infrastructuriirutiere in stransa legatura cu necesitatile populatiei si ale economiei dar cel mai important curespectarea cadrului natural

13

14

Bibliografie1 Constantinescu NN 1976 Economia protectiei mediului Ed Politica2 Carta Verde Politici de dezvoltare regionala icircn Romacircnia Bucuresti 19973 Gastescu P 2000 Managementul mediului Ed Univ Bucuresti4 Search Coporation 2004 ldquoStudiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru Sectorul1A al Autostrazii Transilvaniardquo5 Vespremeanu E 1981 ldquoMediul inconjurator ndash ocrotirea si conservarea luirdquo Ed Stiintificasi Enciclopedica6 Planul National de Dezvoltare 2007-20137 Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romacircniei Orizonturi 2013-2020-20

14

15

CUPRINS

1 Introducere2 Evoluţia infrastructurii de transport rutier din Romacircnia icircn corelaţie cusistemele de transport Europene3 Conceptul dezvoltării durabile4 Impactul infrastructurii rutiere icircn fazele de execuţie şi exploatare 41 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexecutie a lucrarilor proiectate 42 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexploatare a obiectivului

15

Page 11: Boca Cosmin

11

atmosfera ce variaza intre 1 ndash 2 luniPoluarea cu NOxDin cercetarile efectuate pana in prezent s-au identificat urmatorii factori de baza ceinfluenteaza gradul de poluare cu NOxbull Tipul carburantului S-a mentionat ca in cazul benzinei emisia de NOx este de 2-3ori mai mare decat in cazul vehiculelor cu motorinabull Viteza de circulatie cresterea vitezei vehiculelor la peste 60 kmh conduce implicitla cresterea emisiei de NOx aceasta fiind cu atat mai mare cu cat motoarele suntmai puternicebull Circulatia in rampa emisia de NOx creste cu un factor de 35 pentru fiecarecrestere a rampei de 2Poluarea cu hidrocarburiPoluarea atmosferica cu hidrocarburi este influentata de o serie de factori dintre careaminitimbull Viteza de circulatie valori minime ale concentratiei emisiei de hidrocarburi seinregistreaza la o circulatie cu viteza constanta de 80hellip100 kmh fiind insa de 5-6ori mai mare la o viteza de 10 kmhbull Conditiile de circulatie concentratia emisiei de hidrocarburi este minima la vitezaconstanta creste usor prin accelerare creste de pana la 20 ori la mers in gol si depana la 50 de ori la franareInsa trebuie luat in considerare faptul ca o retea de drumuri si autostrazi coerenta duce lareducerea emisiilor de poluanti provenite de la traficul rutier mai ales in situatia adoptarii unorsolutii tehnice mai putin poluante (covoare asfaltice cu o temperatura mai scazuta de asternerereducandu-se astfel emisiile de CO2 beton asfaltic poros pentru reducerea poluarii fonice intimpul operarii utilizarea unor carburanti mai putin poluanti)Constructia unui drum are in mod sigur efecte pozitive in ceea ce priveste siguranta siconfortul participantilor la traficFactorul de mediu SolSursele de poluare ale solului in perioada operationala a autostrazii suntminus emisiile de poluanti rezultate ca urmare a traficului rutierminus apele pluviale care spala poluantii depusi pe platforma autostraziiminus deseurile solide sisau apele uzate provenite de la spatiile de serviciiPrincipalii poluanti eliminati prin gazele de evacuare ale autovehiculelor sunt monoxidulde carbon (CO) oxizii de azot (NOx) hidrocarburile parafinice si aromatice (Hc) oxizii de sulf(SO SO2) particulele (fum) plumbul si compusii saiO problema este reprezentata de emisiile de plumb specifice circulatiei rutiere care suntresponsabile pentru cresterea concentratiilor acestui metal pe terenurile invecinate (in specialterenuri agricole)Pe langa efectul direct al acestor poluanti asupra mediului mai exista si efecte indirecteAtmosfera este spalata de ploi astfel incat poluantii din aer sunt transferati in ceilalti factori demediu (apa de suprafata si subterana sol vegetatie fauna) si ajung in final sa afecteze sanatateaoamenilor si animalelorIn conditiile realizarii unui trafic fluent fara variatii semnificative ale vitezei se apreciazaca nu exista probleme care sa puna in pericol cultivarea terenurilor agricole invecinateConstructia drumurilor afecteaza solul si prin ocuparea definitive a unor suprafete de terenFactorul de mediu Biodiversitate

11

12

Traficul rutier reprezinta sursa de poluare care actioneaza diferit asupra florei si faunei dinzona Flora poate fi afectata de emisiile de substante poluante care se pot depune pe plante saupot patrunde in organismul acestora prin depunerea pe sol si infiltrarea odata cu apele pluvialePe de alta parte autostrada poate constitui o bariera fizica pentru fauna modificandu-i habitatulDe asemenea fauna mai poate fi afectata de zgomotul produs sau de luminile din timpul noptiiPrincipalul impact asupra vegetatiei generat de constructia proiectelor de infrastructura noiil reprezinta reducerea fondului forestier prin taierea unor suprafete de paduriPrin imprejmuirea traseului drumului va limita accesul animalelor dintr-o parte in cealaltaputandu-se intrerupe astfel traseele de migrare ale acestora Pentru satisfacerea necesitatilorvitale mamiferele salbatice folosesc o zona ale carei limite traditionale sunt riguroase si nu sunttrecute decat sub presiunea unor constrangeri Aceasta zona vitala nu este utilizata uniform pe totparcursul unui an Anumite sectoare sunt frecventate aproximativ regulat fie sub actiuneafactorilor legati de biologia speciei (ex locul de boncaluit al cerbului) fie sub actiunea factorilorde mediu (ex locul de hibernare in fundul valcelelor in periodele inzapezite)Fragmentarea habitatului este un efect particular pe care infrastructura liniara il realizeazaasupra factorilor naturali si umani dar si asupra peisajului Efectul de fragmentare poate fidefinit ca o separare a habitatului in unitati mai mici si izolate Acest efect se manifesta asuprahabitatelor naturale bazinelor hidrografice asezarilor umane cat si asupra peisajului prinmodificarile aduse cadrului naturalEfectul exercitat de infrastructura liniara asupra mediului natural si uman poate fibull direct ndash prin sectionarea mediului fizicbull indirect ndash prin efectele de bariera si poluare generate de traficEfectul de poluare se manifesta pe distante scurte atunci cand este vorba de poluareaaerului si poluarea sonora sau pe distante mari in cazul ploilor acide si a fenomenelor deacidifiere si eutrofizare Apreciem insa ca traficul rutier are o pondere redusa comparativ cusursele industrialeEfectul de fragmentare in lungul autostrazii este functie de specificul zonelor traversatePentru a evalua in mod real efectul produs de fragmentarea habitatelor trebuie sa se ia inconsiderarebull impactul asupra factorilor naturali respectiv modificarile ce intervin la nivelulbazinelor hidrografice cat si al habitatelor naturalebull impactul asupra asezarilor umanebull modificarile ce intervin asupra peisajului naturalEfectul de fragmentare a habitatelor a fost analizat pentru zonele impadurite acesteadetinand rolul cel mai important in conservarea biodiversitatii In cadrul lantului troficconservarea biodiversitatii se refera in special la speciile animale de talie mare care necesitaanumite marimi ale teritoriului Restrangerea suprafetelor compacte de padure prin ocupare deteren sectionare efect de bariera sau intruziune in zone linistite este urmata de o regrupare aspeciilor prin retragerea celor de talie mai mare sau a celor mai sensibile la noile elemente destresEfectul de fragmentare se manifesta prin restrangerea habitatelor si reducereafunctionabilitatii lor Impactul infrastructurii liniare asupra florei si faunei poate avea ca rezultatizolarea faunei de o parte si de alta a traseului Efectul consta in restrictionarea accesului unoranimale spre zonele lor sezoniere de alimentare sau de reproducereAcolo unde este necesar sa se mentina continuitatea spatiului natural pentru a se conservaviata salbatica este imperios necesar sa se completeze amenajarile rutiere cu pasaje care sa

12

13

permita traversarea denivelata a drumuluiImpactul asupra florei se manifesta in unele cazuri prin inlocuirea unor specii valoroase cu altelemai putin importante dar mai rezistente Impactul cel mai sever se face simtit in zoneleimpadurite unde exista o puternica interactiune intre componenetele sistemului apa ndash sol ndashvegetatie - faunaTraficul rutier reprezinta o sursa de poluare care actioneaza diferentiat asupra florei sifaunei Vegetatia poate fi afectata de emisiile de substante poluante care se depun pe partilevegetative ale plantelor sau pot patrunde in corpul plantelor prin infiltrare in sol prin apelepluvialePe de alta parte orice proiect de infrastructura reprezinta o bariera fizica pentru habitateleanimalelor salbatice modificandu-le traseele de migratie si uneori chiar comportamentul Faunapoate fi afectata si de impactul fizic reprezentat de luminile si zgomotul emise de traficul rutiermais ales in timpul noptiiDe aceea este necesara asiguarea continuitatii spatiului natural pentru a proteja siconserva fauna salbatica acest lucru realizandu-se mai ales prin pasaje pentru trecereaanimalelor dar exista si cazuri de adoptare a tunelurilor pentru a nu afecta habitate foarteimportanteZgomot si vibratiiPentru a reduce impactul asupra mediului natural si residential a zgomotului la niveluriacceptabile sunt adoptate panouri fonoabsorbante in zonele aflate in apropierea zonelor locuitedar si in cazul ariilor naturale protejate

5 Concluzii

Aceasta lucrare a incercat sa prezinte sumar impactul pe care drumul il are ca si constructieartificiala asupra mediului inconjurator din perspectiva dubla a protectiei mediului si aconceptului de dezvoltare durabilaAstfel este esential pentru Romania sa se continue investitiiile in infrastructura rutieraaceasta fiind una dintre principalele solutii pentru dezvoltarea economica a regiunilor sieliminarea discrepantelor economice intre regiunile geografice ale RomanieiDe asemenea fara dezvoltarea retelei de autostrazi dezvoltarea turismului si orientareapopulatiei catre activitati cu un impact redus asupra mediului nu se poate realiza In prezent cei261 km de autostrazi de pe teritoriul Romaniei nu pot satisface necesarul de mobilitate sitranzitul persoanelor si marfurilor la un nivel europeanInsa in ciuda unui decalaj evident fata de restul Uniunii Europene trebuie subliniat si faptulca in prezent problematica protectiei mediului este una foarte importanta care de cele mai multeori o prevaleaza pe cea a eficientei economiceDe asemenea trebuie laudat efortul autoritatilor de a redacta si a implementa o strategienationala pentru dezvoltare durabila lucru care ar fi parut de neconceput acum 10 aniAstfel daca eforturile actuale in ceea ce priveste protectia mediului si implementareaconceptului de dezvoltare durabila se vor mentine putem spera la o dezvoltare a infrastructuriirutiere in stransa legatura cu necesitatile populatiei si ale economiei dar cel mai important curespectarea cadrului natural

13

14

Bibliografie1 Constantinescu NN 1976 Economia protectiei mediului Ed Politica2 Carta Verde Politici de dezvoltare regionala icircn Romacircnia Bucuresti 19973 Gastescu P 2000 Managementul mediului Ed Univ Bucuresti4 Search Coporation 2004 ldquoStudiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru Sectorul1A al Autostrazii Transilvaniardquo5 Vespremeanu E 1981 ldquoMediul inconjurator ndash ocrotirea si conservarea luirdquo Ed Stiintificasi Enciclopedica6 Planul National de Dezvoltare 2007-20137 Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romacircniei Orizonturi 2013-2020-20

14

15

CUPRINS

1 Introducere2 Evoluţia infrastructurii de transport rutier din Romacircnia icircn corelaţie cusistemele de transport Europene3 Conceptul dezvoltării durabile4 Impactul infrastructurii rutiere icircn fazele de execuţie şi exploatare 41 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexecutie a lucrarilor proiectate 42 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexploatare a obiectivului

15

Page 12: Boca Cosmin

12

Traficul rutier reprezinta sursa de poluare care actioneaza diferit asupra florei si faunei dinzona Flora poate fi afectata de emisiile de substante poluante care se pot depune pe plante saupot patrunde in organismul acestora prin depunerea pe sol si infiltrarea odata cu apele pluvialePe de alta parte autostrada poate constitui o bariera fizica pentru fauna modificandu-i habitatulDe asemenea fauna mai poate fi afectata de zgomotul produs sau de luminile din timpul noptiiPrincipalul impact asupra vegetatiei generat de constructia proiectelor de infrastructura noiil reprezinta reducerea fondului forestier prin taierea unor suprafete de paduriPrin imprejmuirea traseului drumului va limita accesul animalelor dintr-o parte in cealaltaputandu-se intrerupe astfel traseele de migrare ale acestora Pentru satisfacerea necesitatilorvitale mamiferele salbatice folosesc o zona ale carei limite traditionale sunt riguroase si nu sunttrecute decat sub presiunea unor constrangeri Aceasta zona vitala nu este utilizata uniform pe totparcursul unui an Anumite sectoare sunt frecventate aproximativ regulat fie sub actiuneafactorilor legati de biologia speciei (ex locul de boncaluit al cerbului) fie sub actiunea factorilorde mediu (ex locul de hibernare in fundul valcelelor in periodele inzapezite)Fragmentarea habitatului este un efect particular pe care infrastructura liniara il realizeazaasupra factorilor naturali si umani dar si asupra peisajului Efectul de fragmentare poate fidefinit ca o separare a habitatului in unitati mai mici si izolate Acest efect se manifesta asuprahabitatelor naturale bazinelor hidrografice asezarilor umane cat si asupra peisajului prinmodificarile aduse cadrului naturalEfectul exercitat de infrastructura liniara asupra mediului natural si uman poate fibull direct ndash prin sectionarea mediului fizicbull indirect ndash prin efectele de bariera si poluare generate de traficEfectul de poluare se manifesta pe distante scurte atunci cand este vorba de poluareaaerului si poluarea sonora sau pe distante mari in cazul ploilor acide si a fenomenelor deacidifiere si eutrofizare Apreciem insa ca traficul rutier are o pondere redusa comparativ cusursele industrialeEfectul de fragmentare in lungul autostrazii este functie de specificul zonelor traversatePentru a evalua in mod real efectul produs de fragmentarea habitatelor trebuie sa se ia inconsiderarebull impactul asupra factorilor naturali respectiv modificarile ce intervin la nivelulbazinelor hidrografice cat si al habitatelor naturalebull impactul asupra asezarilor umanebull modificarile ce intervin asupra peisajului naturalEfectul de fragmentare a habitatelor a fost analizat pentru zonele impadurite acesteadetinand rolul cel mai important in conservarea biodiversitatii In cadrul lantului troficconservarea biodiversitatii se refera in special la speciile animale de talie mare care necesitaanumite marimi ale teritoriului Restrangerea suprafetelor compacte de padure prin ocupare deteren sectionare efect de bariera sau intruziune in zone linistite este urmata de o regrupare aspeciilor prin retragerea celor de talie mai mare sau a celor mai sensibile la noile elemente destresEfectul de fragmentare se manifesta prin restrangerea habitatelor si reducereafunctionabilitatii lor Impactul infrastructurii liniare asupra florei si faunei poate avea ca rezultatizolarea faunei de o parte si de alta a traseului Efectul consta in restrictionarea accesului unoranimale spre zonele lor sezoniere de alimentare sau de reproducereAcolo unde este necesar sa se mentina continuitatea spatiului natural pentru a se conservaviata salbatica este imperios necesar sa se completeze amenajarile rutiere cu pasaje care sa

12

13

permita traversarea denivelata a drumuluiImpactul asupra florei se manifesta in unele cazuri prin inlocuirea unor specii valoroase cu altelemai putin importante dar mai rezistente Impactul cel mai sever se face simtit in zoneleimpadurite unde exista o puternica interactiune intre componenetele sistemului apa ndash sol ndashvegetatie - faunaTraficul rutier reprezinta o sursa de poluare care actioneaza diferentiat asupra florei sifaunei Vegetatia poate fi afectata de emisiile de substante poluante care se depun pe partilevegetative ale plantelor sau pot patrunde in corpul plantelor prin infiltrare in sol prin apelepluvialePe de alta parte orice proiect de infrastructura reprezinta o bariera fizica pentru habitateleanimalelor salbatice modificandu-le traseele de migratie si uneori chiar comportamentul Faunapoate fi afectata si de impactul fizic reprezentat de luminile si zgomotul emise de traficul rutiermais ales in timpul noptiiDe aceea este necesara asiguarea continuitatii spatiului natural pentru a proteja siconserva fauna salbatica acest lucru realizandu-se mai ales prin pasaje pentru trecereaanimalelor dar exista si cazuri de adoptare a tunelurilor pentru a nu afecta habitate foarteimportanteZgomot si vibratiiPentru a reduce impactul asupra mediului natural si residential a zgomotului la niveluriacceptabile sunt adoptate panouri fonoabsorbante in zonele aflate in apropierea zonelor locuitedar si in cazul ariilor naturale protejate

5 Concluzii

Aceasta lucrare a incercat sa prezinte sumar impactul pe care drumul il are ca si constructieartificiala asupra mediului inconjurator din perspectiva dubla a protectiei mediului si aconceptului de dezvoltare durabilaAstfel este esential pentru Romania sa se continue investitiiile in infrastructura rutieraaceasta fiind una dintre principalele solutii pentru dezvoltarea economica a regiunilor sieliminarea discrepantelor economice intre regiunile geografice ale RomanieiDe asemenea fara dezvoltarea retelei de autostrazi dezvoltarea turismului si orientareapopulatiei catre activitati cu un impact redus asupra mediului nu se poate realiza In prezent cei261 km de autostrazi de pe teritoriul Romaniei nu pot satisface necesarul de mobilitate sitranzitul persoanelor si marfurilor la un nivel europeanInsa in ciuda unui decalaj evident fata de restul Uniunii Europene trebuie subliniat si faptulca in prezent problematica protectiei mediului este una foarte importanta care de cele mai multeori o prevaleaza pe cea a eficientei economiceDe asemenea trebuie laudat efortul autoritatilor de a redacta si a implementa o strategienationala pentru dezvoltare durabila lucru care ar fi parut de neconceput acum 10 aniAstfel daca eforturile actuale in ceea ce priveste protectia mediului si implementareaconceptului de dezvoltare durabila se vor mentine putem spera la o dezvoltare a infrastructuriirutiere in stransa legatura cu necesitatile populatiei si ale economiei dar cel mai important curespectarea cadrului natural

13

14

Bibliografie1 Constantinescu NN 1976 Economia protectiei mediului Ed Politica2 Carta Verde Politici de dezvoltare regionala icircn Romacircnia Bucuresti 19973 Gastescu P 2000 Managementul mediului Ed Univ Bucuresti4 Search Coporation 2004 ldquoStudiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru Sectorul1A al Autostrazii Transilvaniardquo5 Vespremeanu E 1981 ldquoMediul inconjurator ndash ocrotirea si conservarea luirdquo Ed Stiintificasi Enciclopedica6 Planul National de Dezvoltare 2007-20137 Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romacircniei Orizonturi 2013-2020-20

14

15

CUPRINS

1 Introducere2 Evoluţia infrastructurii de transport rutier din Romacircnia icircn corelaţie cusistemele de transport Europene3 Conceptul dezvoltării durabile4 Impactul infrastructurii rutiere icircn fazele de execuţie şi exploatare 41 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexecutie a lucrarilor proiectate 42 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexploatare a obiectivului

15

Page 13: Boca Cosmin

13

permita traversarea denivelata a drumuluiImpactul asupra florei se manifesta in unele cazuri prin inlocuirea unor specii valoroase cu altelemai putin importante dar mai rezistente Impactul cel mai sever se face simtit in zoneleimpadurite unde exista o puternica interactiune intre componenetele sistemului apa ndash sol ndashvegetatie - faunaTraficul rutier reprezinta o sursa de poluare care actioneaza diferentiat asupra florei sifaunei Vegetatia poate fi afectata de emisiile de substante poluante care se depun pe partilevegetative ale plantelor sau pot patrunde in corpul plantelor prin infiltrare in sol prin apelepluvialePe de alta parte orice proiect de infrastructura reprezinta o bariera fizica pentru habitateleanimalelor salbatice modificandu-le traseele de migratie si uneori chiar comportamentul Faunapoate fi afectata si de impactul fizic reprezentat de luminile si zgomotul emise de traficul rutiermais ales in timpul noptiiDe aceea este necesara asiguarea continuitatii spatiului natural pentru a proteja siconserva fauna salbatica acest lucru realizandu-se mai ales prin pasaje pentru trecereaanimalelor dar exista si cazuri de adoptare a tunelurilor pentru a nu afecta habitate foarteimportanteZgomot si vibratiiPentru a reduce impactul asupra mediului natural si residential a zgomotului la niveluriacceptabile sunt adoptate panouri fonoabsorbante in zonele aflate in apropierea zonelor locuitedar si in cazul ariilor naturale protejate

5 Concluzii

Aceasta lucrare a incercat sa prezinte sumar impactul pe care drumul il are ca si constructieartificiala asupra mediului inconjurator din perspectiva dubla a protectiei mediului si aconceptului de dezvoltare durabilaAstfel este esential pentru Romania sa se continue investitiiile in infrastructura rutieraaceasta fiind una dintre principalele solutii pentru dezvoltarea economica a regiunilor sieliminarea discrepantelor economice intre regiunile geografice ale RomanieiDe asemenea fara dezvoltarea retelei de autostrazi dezvoltarea turismului si orientareapopulatiei catre activitati cu un impact redus asupra mediului nu se poate realiza In prezent cei261 km de autostrazi de pe teritoriul Romaniei nu pot satisface necesarul de mobilitate sitranzitul persoanelor si marfurilor la un nivel europeanInsa in ciuda unui decalaj evident fata de restul Uniunii Europene trebuie subliniat si faptulca in prezent problematica protectiei mediului este una foarte importanta care de cele mai multeori o prevaleaza pe cea a eficientei economiceDe asemenea trebuie laudat efortul autoritatilor de a redacta si a implementa o strategienationala pentru dezvoltare durabila lucru care ar fi parut de neconceput acum 10 aniAstfel daca eforturile actuale in ceea ce priveste protectia mediului si implementareaconceptului de dezvoltare durabila se vor mentine putem spera la o dezvoltare a infrastructuriirutiere in stransa legatura cu necesitatile populatiei si ale economiei dar cel mai important curespectarea cadrului natural

13

14

Bibliografie1 Constantinescu NN 1976 Economia protectiei mediului Ed Politica2 Carta Verde Politici de dezvoltare regionala icircn Romacircnia Bucuresti 19973 Gastescu P 2000 Managementul mediului Ed Univ Bucuresti4 Search Coporation 2004 ldquoStudiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru Sectorul1A al Autostrazii Transilvaniardquo5 Vespremeanu E 1981 ldquoMediul inconjurator ndash ocrotirea si conservarea luirdquo Ed Stiintificasi Enciclopedica6 Planul National de Dezvoltare 2007-20137 Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romacircniei Orizonturi 2013-2020-20

14

15

CUPRINS

1 Introducere2 Evoluţia infrastructurii de transport rutier din Romacircnia icircn corelaţie cusistemele de transport Europene3 Conceptul dezvoltării durabile4 Impactul infrastructurii rutiere icircn fazele de execuţie şi exploatare 41 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexecutie a lucrarilor proiectate 42 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexploatare a obiectivului

15

Page 14: Boca Cosmin

14

Bibliografie1 Constantinescu NN 1976 Economia protectiei mediului Ed Politica2 Carta Verde Politici de dezvoltare regionala icircn Romacircnia Bucuresti 19973 Gastescu P 2000 Managementul mediului Ed Univ Bucuresti4 Search Coporation 2004 ldquoStudiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru Sectorul1A al Autostrazii Transilvaniardquo5 Vespremeanu E 1981 ldquoMediul inconjurator ndash ocrotirea si conservarea luirdquo Ed Stiintificasi Enciclopedica6 Planul National de Dezvoltare 2007-20137 Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romacircniei Orizonturi 2013-2020-20

14

15

CUPRINS

1 Introducere2 Evoluţia infrastructurii de transport rutier din Romacircnia icircn corelaţie cusistemele de transport Europene3 Conceptul dezvoltării durabile4 Impactul infrastructurii rutiere icircn fazele de execuţie şi exploatare 41 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexecutie a lucrarilor proiectate 42 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexploatare a obiectivului

15

Page 15: Boca Cosmin

15

CUPRINS

1 Introducere2 Evoluţia infrastructurii de transport rutier din Romacircnia icircn corelaţie cusistemele de transport Europene3 Conceptul dezvoltării durabile4 Impactul infrastructurii rutiere icircn fazele de execuţie şi exploatare 41 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexecutie a lucrarilor proiectate 42 Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada deexploatare a obiectivului

15