Upload
iordache-mihaela
View
34
Download
0
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Arta
Citation preview
:
)rotestante. Cu aftr acestor obiecte de
rania, Statele Unite
d in mare parte de
mvaanumeacestei
olorati a primelor
himia industriali a
feriti colorafie, este
e aparate menajere,
ricare, primele tele-
automobiie etc. (ca
xoduse in cantitiliregru-cafeniu-cenu-
: il permitea chimia
rli (dupe cum va fi
). Exemplul cel mai
nt gi cromofob este
irmei de automobile
id de etici in toate
r pofida vehiculelor
sii, el va refuza Pinie, sd vindd alffel de
BOIAI{GIII MEDIEVALI
Istoria sociald a unei meserii reprobate
in rvu Mediu, meseria de boiangiu este o meserie artizanari,diferiti de cea a vinzdtorului de postavuri sau de materii colorante.ln plus, este puternic compartimentati gi reglementatr sever: ince-ptnd cu secolul al X[I-lea, sintfrecvente textele cepreazeazd orga-nizarea acesteia, iin fazele ei succesive, localizarea in oraq, drepturileqi obligafiite, lista coloranfilor licifi gi a coioranfilor interzigil. Dinnefericire, aceste texte stnt in cea mai mare parte inedite, iar boian-giii, contrar postivarilor sau fesrtorilor, inci nu au refinut cu ade-virat atenfia istoricilot'. voga istoriilor economice intre anii 1930gi1970 a permis in mod cert sd inlelegem mai bine locur vopseleiin langul producfiei textile, precum gi relagiile de dependenfi ce-ileagi pe boiangii de vinzitorii de postavuri3; dar lipsegte inci olucrare de sintezi care si fie consacratd in mod special acesteiprofesii, mereu suspecti qi fnai mult sau mai pugingeprobat5.
Aceastd neincredere suscitati de ansamblul activitdfiior rievopsiie este comuni numeroaselor societifi incepind cu epocileskivechia. Doar ci in Europa medievali cregtini, ea pare gi maiputernicr decit oriunde aiurea gi se manifesti la fel de bine inpracticile adevdrate, cit gi in domeniul legenderor gi al irnagi-narului- Abundd sursele, scrise sau figurative, care pun tn valoarecaracterul ingrijorntor, daci nu chiar diabolic, al acestei meseriiinterzise clericilor gi nerecomandati oamenilor cinsti gis.
t97
Artizani impd$ili Ei certdre{i
Aceasti abundenfi de surse se explici din mai multe motive.
Principatul fine de locul important pe careJ ocupd activitifile de
vopsire in viala economici. industria textilS este singura mare
industrie a Occidentului medieval, iar toate oragele care fabrici
postavuri sint orage in care boiangiii sint in numir mare 9i foarte
bine organizafi. Or, sint frecvente conflictele care ii opun altor
corpusuri de meserii, in special postivarilor, lesitorilor 9i tibica-
rilor. Fretutindeni, extrema divizare a muncii 9i rigidele reglemen-
t5.ri profesionaie le rezervd troiangiilor monopoiui practicilor cie
ltr vopsire. Doar ci fesitorii.care, cu anu.rnite excep$., nu au dreptul:
si-si vopseasci marfa. o fac cu toate acestea. De unde 9i numeroase
litit"li, procese si deci arhive, acieseori cogate in iniormadi pentru
istoricul culorilor. Astfel aflim cd in Evul Mediu se vopsegte
aproape mereu postavul tesui, mai rar firui (cu excepfia firuiui cie
miiase) sau lina nescirminatdo.
Uneori, lesdtorii obgin cie Ia autoritaliie murucipale sau senio-
riaie dreptui cie a vopsi postavurile cie lind intr-o cuioare abia
iegita la modd sau porninci de ia o materie coioranti pini de
curinci pulin foiositi, ciaci nu chiar ignoraii cie boianeii. Acest
prir.ilegiu al noutdtii, ce permite ocolirea statutelor 9i ieglemen-
tiriior vechi, 9i care uneori ne prezintd corpusui cie gesltori mai
putrn conservator decit cel ai boiangiilor, provoaci firegte minia
acestora din urmd. Asuel ia Pans, pe ia i230, regina-mamd Bianca
de Castilia i-a autorizat pe lesatori sd vopseascd in albastru, in
doud din oficinele lor, foiosind in moci exciusiv drobugoi. Misura
in cauzd., ce rispundea unei noi cereri a ciienteiei penfru aceastd
culoare mult timp deldsatd, iar de-acum inainte foarte cdutati
(sintem agadar in plind Promovare a culorii albastre), va Provoca
un conflict acut intre boiangii, fesdtori, autoritatea regald 9i
Lg8
autorititile municipmeseriilor (Liares des
Parisului, compilatipentru a consemna
meserii pariziene, se
Oricine estt
cuioare. De
iucml acesr.
. ci regina B,':
- Ie perriu,.
llcrt sa prac:
;ti: r
Cit ciespre tdbdca.i,'i!i
pornind cie Ia cadal;: :
la lesut, ci line deji:, .
nevole \']tala de arnumerogi artizani. Icmo Prmul o muroa'
nu o mai pot folosi p
rnvers/ atunct cino :argisire, boiangiii nr-
conflicte, procese sit!oln ufina, atestam F
rale, regiementdri s;
parizieni sd se stabiitde periferiiie acestu.
sine atita infeclie sa
mitoare corpuiui ur:
in alegerea locurilorninle sinitatea pub-
rnai multe motive.
:upi, activitiflle de
este singura mare
ragele care fabrici.mdr mare gi foarte
care ii opun altor
isatoruor fl taDaca-
. rigidele reglemen-
:oiui practicilor de
:r!ii, nu au dreptul
unde qi numeroase
r iniormafi pentru
"lediu se vopsegte
r exceplia iirului de
:nicipale sau senio-'intr-o culoare abia
coiorantS. pini de
Je boiangii. Acest
uteior gi regiemen-
sul ,le lesatori mai
voacd firegte minia
:gina-mamd Blanca
rscd in albastru, in
z drobugor. Misura
:eiei pentru aceasta
inte foarte ciutatibastre), va Provoca
autoritilile municipaie pe durata mai muitor decenii. Cartea
meseiilor (Liores des mestiers) a lui Eti"nn" Boileau, magistrat al
parisului, compilati la cererea lui Ludovic IX cel Sfint in 1258
a in scris statutble diferitelor corpusuri depenfru a consefirn
meserii pariziene, se vrea o replici la aceie evenimente:
I' Oricine este lesitor Ia Paris nu poate vopsi la el in nici o
culoare. Decit in (aibastru) folosinci drobugor. In tot cazul,
lucrui acesta nu se poate iace decit in cioui ateliere, dat fiind
ci regina Blanca (de Castilia) - Dumnezeu s-o aibd in pazd
- le permiie fesitoriior sd delind doud hoteluri in care este
licit sd practice atit fesdtoria, cit 9i vopsitui cu drobugor '"')7'
Cit despre tdbdcari - aiti artizani suspecfi, cieoarece lucreazd
pomind de la caciavreie unor animaie -, conflictui nu se reierd
ia lesut, cr line de apa d.e riu. Atit boiangiii, cit ;i tdbdcarii au o
nevoie vitali cie apd pentru a-;i practica meseria, ca 9i alli
numeroqi artizani. Doar ci au ne,zoie de api curatd. Cr, atuncl
cinci primii o murciiresc cu materiiie ior colorante, cei din urrnd
nu o mai pot iolosi pentru a iisa :a macerat pieiie animalelor. $i
invers, atunci cinci tibacarii aruncd in riu apeie murciare ,iupa
argisire, boiangii nu mai au ce face cu ele. De unde 9i numeroase
coni-iicte, procese 9i deci documente de arhive. Prinlre acestea
,iin urmd, atestdm pind in secolui ai XVIII-lea numeroase pasto-
rale, reglementdri sau decizii ale poiigrei care le cer boiangrilor
rlui 9i chiar cit rnai deParteparizieni sd se stabileasci in afara oragt
,le periferiile acestuia, deoarece "meseriile in cauzd atrag dupd
sine atita infeclie sau se folosesc de ingrediente atii de viti-mdtoare corpului uman, incit ar trebui luate numeroase mdsuri
in alegerea locurilor in care ar Putea fi suportate iird ca sd ame-
ninge sinitatea publici"s.toritatea regali qi
199
La Paris, ca gi in toate marile orage, aceste interdiclii de exerci-
tare a meseriei ir zonele dens populate sint repetate iarigi gi iarigilncepind cu secolul al XIVJea ptni in secolul al XV[I-lea. Iati, cu
titlu de exemplu, textul unui regulament parizian din 1533:
Se interzice tuturor blinarilor, tdbicarilor gi boiangiilor si-giexercite meseriiie in casele lor din ora$ sau de la periferie; sint
somafl sd nu-gi duci la spilat lina in riui Sena mai sus de
Tuijeries; (...) li se interzice totodati si-gi verse apa pentrutibicit, vopselele sau alte asemlnitoare infecfii in riu; Ii se
permite doar si se retragi pentru munca lor, daci li se pare
buni, mai sus de Paris, spre ChailloL ia o depirtare de periferie
de cei pufin doui trageri cu arcul, sub ameninlarea confisciriibunurilor gi mirfurilor lor gi a surghiunirii din regaf.
A propos de aceeagi apd de riu, certuri aseminitoare - adeseori
vioiente - ii opun pe boiangii inhe ei. int-adevar, in majoritatea
oragelor in care se fabricd posrav meseriile boiangiiior sint strictcompartimentate in runcgie cie materiile textile (lina, in, mitase,eventual bumbac in citeva orage italiene) gi de culoriie sau grupuriiede culori. Regulamentele ie interzic si vopseasci o stofd sau siopereze intr-o gama de culori pentru care nu au iicenfi. Pentru
lini, de exempiu, incepind cu secolul al XII-lea, daci egti boiangiuin culoare rogie, nu ai dreptul sd vopsegti in aibastru , gi aice aersa.
in schimb, boiangiii in aibastru igi iau adeseori in sarcind tonalitd-
lile verzi gi negre, pe cind boiangiii in rogu, gama galbenului. Daciagadar, intr-un orag anune, boiangiii in rogu au Eecut primii, apele
riului vor fi foarte rogii gi boiangiii in albastu nu se vor mai putea
servi de acestea decit la scurgerea unui anumit timp. De unde gi
certurile repetate gi ranchiunele ce trec din secol in secol. Uneori,
crun ar fi la Rouen la inceputul secolului ai XVI-lea, autoritdfile
municipaie incearci
care-l inverseazi sa
sd se poati benefici:
In anumite orag
9i mai accentuati: p
in tuncfle de mater:
La Ntirnberg gi la lv
XV-lea, printre boia
materie colorantd p:
rezonabil, gi cei ca
importate din Euroi
costi foarte scunp.
aceiuiagi control, n
substanfi corosivi, :
din Germania fivlagNtirnberg), se distir
ordinari care produ.
de iux (Schdnfiirberi
biie 9i gtiu si impn:
sint "boiangiii ale c
\hnctores cuTus color
Int.
Aceasti speciaii
citugi de pufin pe is
aversiune penfru ;
impregneazi intrea
stnt numeroase, at
viaga cotidiani gi ircontopi, a amalgar
rterdicgii de exerci-
eEre lara$r 9r raragl
r XVI[-lea.Iati, cu
:ian din 1533:
cr gi boiangiilor si-gi
ru de la periferie; sint
iul Sena mai sus de
-9i verse apa pentru
e inlectii in riu; li se
:a lot daci Ii se pare
iepirare de periferie
reninlarea confiscirii
tuii din regaP.
ni.toare - adeseori
lvir, in majoritatea
iangiilor stnt strict
e (lini, in, mitase,
iorile sau gnrpr:rile
ISCa O Stota SaU sa
au licenli. Pentm
daci egti boiangiu
:astru, gi oice nersa,
in sarcini tonaliti-
a galbenului. Daci
trecutprimii, apele
.u se vormaiputeat timp. De undegi
cl in secol- UneorfVl-lea, autoritiitile
r{
municipale tncearci sd stabileasci'un calendar de lcces 'i i"
Oq
care_r ir,r"rru*a sau ir modifici in fiecare siptimind, astfel incit
si se poatS' beneficia rtnd pe rtnd de apele curatelo'
in anumite oraqe din Germania 9i din Italia' specializarea este
gimaiaccentuatl:pentruaceeagicttloate,boiangiiisedeosebesc
infrrnclied.emateriacolorantiPecuueaudreptuls-ofoloseasci.li La Ntirnberg gi la Milano, de exemplu, in secolele aI XIV-lea 9i ai
XV-lea,printreboiangiiiinroqusedistingceicarefolosescgaranta'
materie colorantd produsi din abundenfi in Occident 9i la un pret
rezonabil, 9i cei care utilizeazi cirmizul sau coqeniia' mdrluri
importatedinEuropaorientalisaudinorientulApropiatgicarecostafoartescump.giuniigialFlnusintsupugiaceioraqitaxe,nici
aceiuiaqi control, nu recurg ia aceleagi **t 9i ruci la aceeaqi
substanldcorosiviIllLvweaz:iaceeagiciienteld.inmaimuiteorage
din Germania (Magdeburg' Erfurtll' Constanla 9L mai cu seamd'
Niirnberg),sedisting,pentrutonaiitililerogiigialbastre'boiangiii
".**."*" p.od.*c vopseie de calitate curentd (Fiirber)qi boiang:'ii
d.e iux (SchAnfirber)' Aceqtia ciin urmd intrebuinfef'T""T t:.
biie gi gtiu si imprime culoarea in profunzime in fibrele stofei' Ei
stnt "boiangrli ui" ciror culori sint foumoase' deschise 9i soiide"
(tinctores cujus colores ophmi atque durabiles sunt)tz'
Int erdicl ia dffi est e curil or
riizare ingusti a activitdlilor de vopsire nu-l miri
; cttuqi de pulin pe istoriculculorilor' Ea trebuie apropiati de acea
aversiune pentru amestecuri' moqtenire a culturii biblice' care
impregneazi intreaga sensibilitate medievalil3' Repercusitrnile sale
sint numeroase, atlt in domeniile ideologic ai simbolic, cit 9i in
viafa cotidiani qi tn cultr:ra medievalila' A amesteca' a fuziona' a
contopi, a amalgama sint adeseori nigte operatiuni considerate
zol
r lucnrrilordoritiice in cali' ,te de
:igtii, alchimiqtii)
:ze cu materia. Ei
i operafiuni, cum
oui culori pentru
rapun, dar nu se
Lici o cuiegere de
: domeniui vopsi-
:abrica un verd.e,
ifle verzi se obgin
:oloranfii in mod
sau cenugii unuircare- Altminteri,despre spectru gi
ibenui sint doud
plasezi pe aceeagi
f avea, ar.aciar, un
r pius, la boiangii,
astru gi cuvele cu
rr interzis, dar qi
produsui acestor
agi dificultdli sau
lete: sint arareori
ici din garanfi gi
: asociazS. o mor-
ale, rare pe stofe,
>oritai practicilor
ngeri de mordan-
sare, alffel spus, acgiunii unor mordanfi' Acestea se pot defini drept
substan!" urt iog""t" ce se adaugi biiior de vopsea in scoP.ul de a
d.ebarasa lina a" impuritilile sale 9i u P"Tt: T3t:n-"] coiorante
sd pitrundi in profunzime in fibrele lesutului' FIri r:n loraanl
vopsireaesteimposibilisaunulinesuficrenj^demult(exceplief acma vopseiele albastre bogate in ina€linall ;
i,Alaunuiesteprincipaiuimordantfolositd'evopsitoriamedi-evaii pentru postavurile de iux' Este o sare
fe mina tutt -.ttt"
naturali,seprezinticaunsuifatd'ubiud'ealuminiugipotasiu.InEvul ltediu, se intrebuingeazd in diferite scopuri: pentru purifi-
carea 9i limpezrea apei, Dentru intdrirea tencuietl' 1"^:*
.i:,.,buea
pieilor, pentra d"gr"'*tu linii 9i' mai cu seamd' Pentm fixarea
voPseielor. Esie un procius cdutat care' ilceP-i": :"
secolul ai
' XUj-iea, face obiecrul unui comer! pe scard iargd Acesta se
1la in
miinile genovezilor care importi ln Occicient alaun acius din EsPt,
din Siria 9r, ;:nai aies, oin Asia \iicd' ""1" t:S"nea Phocde oro-
ciuceaiaunuijeceai:aaibundcaiitate.DarinsecolulaiXV.iea,dupd ci'derea Constanirnopoiului' trebuil t",
l:::1:"izronezi cu
i aiaun chiar in Occident' Asdel ci sint exploataie,mineie cie aiaun
din Spania, apoi, in specai' ceie ciin mungii Toi'1' n.l::O il ilTl:
pe teritoriile aparlinind papaliidfii' care teritorii ii vor aduce
acesteia mai.'oogilii tn secolul urmdtoris' ,:
Alaunulesteunmordantcostisitor,rezervatvopsitorieidelux.
ir;;;i ""psitoriei.
orciinare, este inlocuit adeseori cu produse mai
ieftine.Bund'oard,cutarfru'depuneresaiinilisatddevlnPe.tunful
tt O"r"* butoaielorle' Sau incd' mai simplu' I"Tt: oletui' urina
umani, cenuqa anumitorcopaci (nucul' castanul)' Cfare saucu:aT
mordant convine cutdrei sau cutirei vopseie' t:*T"t sau cuti'rei
' fibre textile 9i, in funqlie de proporgiile 9i reletele de mordansare'
se obqine - in g?ma unei culori date - cutare sau cutare tonalitate'
203
cutare sau cutare nuanfi. Anumili coloranli cer o mordansare
accentuati pentru a obline culori fmmoase: este cazul garanlei
(tonaiitililerogii)gialrezedei(tonalitdlilegalbene)'Altele'inschimb,nucerdecitomordansareugoarisauchiarsepotlipsidemordanl este cazul d.robugorului 9i, mai tirziu, al indigoului,
importatdinAsia,apoidinAmerica(tonatitigilealbastre,dargiverzi, cenugii, negre). De unde 9i aceasti seParare recurent5 in toate
reglementirile europene intre boiangiii "de rogu" carl reculS Ia
mordansare, 9i boiangiii "de aibastru" care nu recurg (niciodati)
Ia acest procecieu. in Franla, incepind cu sfirqitul Evului Meciiu,
penfru a face aceasti distincgie, se sPune mai rrecvent boiangii "cie
fierbere" (care, intr-o primi baie, trebuie si fiarbd impre.uni mor-
ciantul, vopseaua 9i stofa) 9i boiangii "de cuvi" sau "de drobugor"
(care se iipsesc de aceasti operalie 9i chiar pot vopsi' in anumite
cazttti,la rece). Pretutincieni, boiangiiior ii se amintegte ci nu poti
fi in acelagi timp 9i "cie rogu" 9i "cie albasku"'
Altefapteciesocietategiciesensibilitateasuplaciroramese-
riiie cie vopsitorie atrag atengia cercetitoruiui vizeazi ciensitatea
gi saturalia cuiorilor. intr-adevir, studiere a proce ciee I or tehruce'
a costului maieriilor coiorante 9i a presti.giuiui ierarhic ai diferiie-
lorstofedemonsfreazd'cApreluriiegisistemeledevallaresecon-
struiesc atit in jurul ciensitilii 9i luminozitilii culoriior, cit 9i ai
coioraliei lor prooriu-zise. o cuioare frumoasi, o culoare scumpi
givalorizantieste_ammaispus-o_ocuioaredensi,vie,Iumi-noasi, ce penetreazi in profunzime fibreie lesaturii qi care rezistd
efectelor decoiorante ale soareiui,legiei 9i timpului. Aceste siste-
medevalori,caredauprioritatedensitaliiasuPranuanleisautonaiitaEi, se regisesc in numeroase alte domenii in care culoarea
este Ia loc de cinste: in faptele de limbaj (iocuf prefixelor gi sufi-
xelor), in preocupirile morale, in mizele artistice, tn legile conlra
204
luxului. De unde 9i ac
gi conceplia moderne e
gi clientela lor, o cui
aproape de alti culoar
aceasta din urmi este :
de lind, un albastru '
fiind mai aProaPe de
albastru Paiid, tern, "
Aceasti ciutare a '
ce rezistd (color stabilis
destinate boiangiilor.
morciansare: fiecare :
cutare mordanU fieca'
sale. indeminarea (sn
orali decit in scris.
Cule:
Cuiegeriie de rete'
referire Ia sfirgitul Er'
Sint doc'rmente greu
sint recopiate, fiecarl
textuiui, adiugind sa
alteie, transformind :
acelagi termenProciu,
practrce gl oPerapori
deralii alegorice sau
privitoare la simboli
pimintul, focul gi ae
care trebuie umpluiiasupra cantitiitii gi p
er o mord.ansare
te cazul g*un1uiibene). Altele, iniar se pot lipsi de
.u, al indigoului,le albastrg dar gi
recurentS.in toate
u" care recurg la'ecurg (niciodata)
ul Evuiui Mediu,
ventboiangii"de:dimpreundmor-,au "de drobugor"
vopsi, in anumite
rintegte ci nu pofi
rpra cirora mese-'izeaz6. densitatea
rced.eelor tehnice,
erarhic al diferite-de valoare se con-
culorilor, cit gi al
o culoare scumpi: densi, vie, iumi-rurL 9l care rez$ra
ului. Aceste siste-
upra nuanfei sau
rii i:n care culoarea
prefixelor 9i sufi-ce, tn legile contra
luxului. De unde gi aceastd constatare ce se izbeqte de perceplia
gi concepfla moderne ale culorii: pentru boiangiii din Evul Mediu
gi clienteia lor, o culoare densi este adeseori perceputd mai
aproape de alti cuioare densd decit de aceeaEi culoare atunci cind
aceasta din urmd este spdlicitd sau slab concentrati' Pe un Postav
de lind, un albasfru dens gi luminos este mereu considerat ca
fiind mai aproape de roqu, el insuqi dens gi luminos, decit de un
albastru palid, tern, "pigat".
Aceasti ciutare a cuiorii dense, a culorii concentrate, a culorii
ce rezistd (color stabilis et durabili.s) este revendicati de toate reletele
destinate boiangiilor. o datd in pius, operalia esengiaid este cea cie
mordansare: fiecare tibrd textili, liecare coiorant cere cutare sau
cutare mordant; fiecare atelier are in plus obignuinlele 9i secreteie
sale. indemin atea (saaoir-.faire) se transmite mai degrabi pe cale
orali decit in scris.
Culegeile de re{ete
Culegeriie de relete scrise s-au pistrat totugi in numdr mare cu
referire Ia sftrgihrl E\rului Vlediu 9i inceputul secoluiui al XVI-lea.
Sint documente greu de datat gi de cercetat. Nu doar fiindci toate
sint recopiate, fiecare copie uiterioard constituind o noui stare a
textului, adiugind sau retracti:nd anumite refete, modificindu-le pe
alteie, kansformind numeie aceiuiagi produs sau desemnind p.in
acelagi termen produse d.iferite. Dar mai cu seamd deoarece sfaturile
practice gi operalionale se invecineazi in mod constant cu consi-
deragi.i aiegorice sau simbolice. in aceeagi trazd, coabiteazi giose
privitoare la simbolica gi "proprie6!ile" ceior Patru elemente (apa,
p6.rnintul, focul gi aerui) gi autentice sfaturi practice despre felul in
care trebuie umpluti o oali sau curifatd o cuvi. in plus, menfiunile
asupra cantitilii gi propodiei stnt de fiecare dati foarte imprecise:
20s
'h se lua obuttdporliune de garanli 9i a se scufunda intr-o anumitd
mntitatede api; se adaugi unpicde o$et gimulttarlnr...". Mai mult
d,edt afit, timpul fierberii, al decoctului sau al macerafiei sint ara-
reori ind.icate sau sint totalmente derutante. Asffel, un text de Ia
sfirgitul secolului al )CI-lea expiicd, bunioari, ci pentru a fabrica o
vopsea verde trebuie se Hsem h macerat piiituri de cupru tn ofet
fie timp de trei zile, fie timp de noud luni20! cum se inttmpli adeseori
ln Evul Mediu, ritualul pare mai important decit rezultatul pro-
priu-zis, iar misurile se referi mai mult la caiitate decit la cantitate.
Pentru cultum medievali, trei zile sau noud luni reprezinti aproape
aceeagi idee, cea a unei gestalii, apoi a unei naqteri (sau renagteri),
dupi imaginea morlii, apoi a invierii iui Christ, in primui ca7, a
venirii pe lume a copiiului, in cel de-al doilea.
in general, toate culegeriie cie relete se adreseaza boiangiilor,
pictorilor, mediciior, farmacigtilor, bucitaril or sau aichimig til or 9i
se prezinti atit in calitate de texte alegorice, cit 9i ca iucrS.ri Prac-
tice. Ele posedi un iexic Ai structuri de fraze comune, inspecial
verbe: a ciuta, a lua, a pili, a micina, a scufunda, a da in fiert, a
lisa ia macerat, a dilua, a Pune in migcare, a adiuga, a filn'a. Toate
subliniazi importanla acliunii lente a tifnpuiui (a wea sd accelerezi
operaliile se dovedegte de fiecare dati o intreprindere ineficienti
gi piguboasi) gi a alegerii meticuloase a recipien$ilor: cie lut, de
fier, de cositot deschise sau inchise, mari sau mici, de cutare sau
cutare forrtil, fiecare desemnat printr-un cuvlnt specific. Ceea ce
se intimpii in interiorul acestor recipiente fine de metamorfozi,
operafie plriculoasi, daci nu chiar diabolici, ce necesiti muitd
precaulie in selectarea gi utilizarea acestui recipient. In sfirgit,
culegerile de relete sint deosebit de atente, o dati in plus, fali de
problema amestecurilor gi a folosirii diferitelor materii: mineralul
nu este plantii gi planta nu este animal. Nu se face orice din orice:
206
planta este puri, p
clnd plantagi anim:
coloranti - tinctu
in a face ca o mater.
materii reputate ca
pln 62 rze AC€SI
merita studiate im:
lacunelor 9i a insur.
gilor de datare, de g.
texte bogate in tot fe
nici mdcarnu strtrtfiind catalogatdl. C
nu doar noi inforrrdomeniiie tinchlrii,
ne-ar permite si co.
- evident, acest ter
in Europa intre AnrIn ceea ce Pnves
ia sfirgituJ secoiulu:
reletele lor culoriircla albastru devin dirsecoiului al XVIIJe:
pnn a le devansa P
culegerile derefete g
domini de departe p
rogului gi in cele dirAceste culegeri
buinSareleputeau c
speo:lative dec{t prsms aI cuvlntului? -
mdaintr-o mumitii
tartu...".Ivlai multnaceragiei sint ara-
sffel, un text de la
i pentnr afabricao
ri de cupru in olet
einfrrpliadeseoririt rezultatul pro-
e decit ia cantitate.
'eprezinti aproape
eri (sau renagteri),
t, in primul caz, a
:seazi. boiangiilor,
au alchimigtiiorgigi ca lucriri prac-
cmune, in special
Ja, a da in fiert, a
uga, a filtra. Toate
r vrea si accelerezi
indere ineficientiengilor: de lut, de
rici, de cutare sau
t specific. Ceea ce
de metamorfozd,
:e necesiti multiiipienl ln sfirSit,
ti, in plus, fafl de
naterii: mineralul:e orice din orice:
planta este puri, pe cind animalul, nu; mineralul este mort, pe
ctnd planta gi animalul sitrt vii. Adeseori, perntru a obtine o materie
coloranti - tincturi sau voPsea -, esenlialul operaliilor consti
in aface ca o materie reputatd ca fiind vie si aclioneze asupra unei
materii reputate ca fiind moartd.
Din cagza acestor caracteristici comune, culegerile de relete ar
merita studiate impreuni, ca trn gen literar irn sine. Ceci in ciuda
lacunelor gi a irsuficienplor pe care le pteand,,in ciuda dificuite-
flor de datare, de gisire a autorilor gi de stabilire a genealogiei, sint
texte bogate in tot felui de inforsrafi. Multe ?ncd-gi agteapti editorul;
nici mdcar nu sint reperate toate textele de gen, qi mai PuFn acestea
fiind catalogatdi. O cunoagtere mai bund a textelor date ar aduce
nu d.oar noi informafiii in ceea ce privegte cunogtinlele noastre in
domeniile tinchxii, picturii, bucitiiriei 9i medicinei medievale, dar
ne-ar perrrite si contr:rtm mai bine istoria priceperilor "practice"
- evid.ent, acest termen tebuie minuit tn cazui dat cu prudenp -in Europa intre Antichitatea greaci qi secolui al XVli-leaa'
in ceea ce privegte vopseleie, este frapant sd constatim cd, pind
la sfirgitul secoiului ai XfV-lea, culegerile consacri trei sferturi din
refeteie ior cuiorii roqii, pe cind dupi aceasti datd reletele privitoare
la albastru devin din ce in ce mai numeroase. Asffel incit la inceputul
secoluiui al xvll-lea, in manualeie de vopsitorie, ultimeie sfirgesc
prin a le devansa pe primetes. o evolugie identicd se regisegte in
cuiegerile de relete gi in tratateie destinate pictorilor: refetele de roqu
domini de departe pind la Renagtere, apoi albastr.rl ii face concr:renp
roguiui gi in cele din urrln il devanseazi.
Aceste orlegeri de relete pun, toate, aceleaEi intrebdri: ce intre-
buinpre le puteau da boiangiii medievali acestor texte, maidegnbi
speculative dedt practice, alegorice decit operatorii in adevirahrl
sens ai cuvintului? Autorii acestora sint oare nigte practicieni? Cui
247
-lr
sint destinate aceste culegeri de refete? unele sint lungi, alteledeosebit de succinte: trebuie sd conchidem ci eie vizeazi in fiecarecaz aparte un public diferit, ci unele sint cu adevdrat citite in oficine
- dar cine gtie si citeascr? -, iar altele au o existenfi indepen-denti de orice munci artizanali? Care este, in cele din urmi, rolulscribilor in definitivarea lor? in starea actuali a cunostinfeiornoasfre, ne *ine greu si rispundem. Dar aceste intrebin se punaproape in aceiasi fel I propos cie picturi, ciomeniu in care a\rernnorocui si se fi pistrat, in cazui citon,a ariish. atii scrieriie ce conti:ianumite ielete, cii si iuciiriie ior piciate:-. ih. aieseori .or.,r,uta*:i nu exisii ciecii putine ieeiiuri intre nrimeie si ceie cirn urrni.Cazul cei mai cunoscui este ai iui Leonarcio cia Yinci, auto: al unu::rata: cie picturi ineterm:nat). in aceiasj nml compiiator s: fiiozofic,si al uno: tabioul: care nu renrezin;i :itus: ie pufin punerea ir.aplica:re a ceea :r afi:mi sau presc:i€ aces: iiaia::i.
Dificui;itiie uoosttorte: nieiie!eie
ir- ciuia. acesre- iistanre enorme d:n;e =ansmisia oraia. s: ceas:rrsi a :unosiintei c;. r' o:siioiia :redie...ali stie si iie :eroirnanti ;
::rui: maj perfo;rr,anti iecii vcpsitolia antici. .au .u." tirer. incie-iun_gai nu a siiu: sE YoDseasci bine deci: in lcsu. Ch:l: daci
"'opsitoria meciievald a pierdu: secreru- aciei'iraruiui nu-uriu2".;ea a facu: progrese consiierabiie ie-a iungui secoieior (in speciaihcepinc cu secciui a: XII-iea), cu prediiec:ie ir, gama culoriioralbasrre, galbene si negre. Doar albuj s: r,ercieie coniinui si punrorobleme cieiicatd;.
A vopsi intr-un alb cu acievdrat alb nu este citugi de pulin posibijdecit in cazul inuiui, gi chiar gi aga se doveciegte a ii o operatiecomplexi. Cit orivegte lina, boiangiii se multumesc adeseorj cie\"culoarea naturaj "albit6" pe cimr, cu api cie kand.afiri puternic
208
oxigenatd gi suh
cauza este lent $i
timp de iarni. in:gi redevine cenus:
cie ce, in societitiiintr-un alb cu acier
(sdpunirife), a ie--.:
(magneziu, creti.cenugii, verzui sau
Toli acei birbar :embiematice, ar 3-gi nici in totajitaie.
incepinc cu sfirsi:..
Xi \,-lea, au obice::-
orizon: reoretic; al:eie il ''spars" asc.
cazul pieotilol s. _
necesara in timrru_
iViaria. Epifania, Si:este acieseori asoc::
gi de voositorie. i:aibi" care in realita:
teri, ca gi rrafit ior d--
sint arareori imbri:lind vopsitd intr-u:operafie deiicatd g:
minte). Chiar daci s
- nu in toate, depa,
cieni sint adeseor.
ministirile gi paror
ie sint l*gr, altelef..\evrzeaza rn necare
vdrat citite in oficine
existenli indepen-
:eie din urmd, rolul
ald a cunogtinlelor
ste intrebdri se Pun
inenlu ln care avem
.rit scrierile ce congin
-rcieseori constatim
,:e ;i ceie jin urmi.vinci., autor ai unut
mpiiator si iilozoiic.
ie.ouftn cunerea in
^ '^ rl-<-rLdL
tieuaie
insirusla orala il i3a
e sd:ie periormanii;
, cea iere lmp Ince-
n rogu. Chiar daci
;raruiui :urpuriu:s,
;ecoieior iin spec:ai
.e in gama culonlor
tle contlnua sa Puna
:itugi de pulin posibii
CeqteafiooPeralieigmesc adeseori de
r trandafiri Puternic
oxigenatd gi sub acliunea razelot de soare' Doar ci procesui h
cauzi este lent gi de duratd., cere muit spa{iu 9i este imposibil pe
procesui in
timp de iarnd. in pius, aibui astfei oblinut nu es.te cu acievirat aib
gi redevine cenugiu, galben sau ecru peste un timp oarecare' Iaid
,i.e ce, in soci.etiliie medievaie, constituie o raritate sd fii imbrdcat
intr-un aib cu acievdrat aibs. Foiosirea iinctoriaii a anumitor planie
(sipundrife), a legiilor ae oazitde cenugd sau cie pdmini 9i mineraie
imagneziu, cretd, ceruzd) conterd inrr-acevdr :uiorii aibe ieilexe
cenuqri, -rerzui sau aibdsr,,ri, asifel lipsrnu-o in carte 'je sirdluc:re::''
Toti acei bdrbaii ;i lemer .are, r.lin ratiuni noraie, -iiursice -'au
embiemarice, ar :ebui :i -'ie :mbraca;i in aib' ilu 'ror :i aqa =fec:'r
gi :rici in :oialitare. E :azul :es:neior iin rranta si jin -r-nqiia care,
incepinci cu sfir;irui secciuiui ai.\lll-iea sau .r'lcepurui ;ecciuiul :i
xI!--iea, au obiceiu.i sd :oarie cioiiui ln aib: -;intenn;ic:. inir-un :ur
cdzont ;eoreiic; iibui :inucrm :iinc :mposibii':e obginut ;i ldstrat'
eje il lsparg'' .isccincu-, ::r :leqr::, :enu;iu ;au "'ioier' -; :ei' :
;azui trec;iicr ,'i :i :iaccniior. :n :iieie in :ire :uicarea aiba :
:recesard ln rin.cui ;iuiber sarbdicnie 'ui ilhi:st -ti :ie ]ecloa::l
}/lana, Fpifania, sEr'rdicarea rururcr SiinuicrJ): h :ceste zlie aicui
esie -lr,ieseori ascc:ar :u lui-ti, 'iin ncir"'e nu ioar simboiice' :;r
;i iie voositorie. in siirgii, : cazui ci.stercieniior, aceqri ";dlugin
ilbi" ;are in reaiitate nu :cartd 'regndnie cu acie'rarat iibe' Aifmrn-
ieri, ca;i raqii .cr ju;maru, benedicrnii, '":iiugaii negn": ;i ace;aa
sint arareori imbricafi inlr-,.m adevarat negru, deoarece a obgine o
iind vopsitd inu-i:n negru 'rnifor:n, iiescnis ;i soiici constituie o
operalie delicati;i costisitoare (ceea ce e mai uqor Pentru incalf .
minte). Chiar dacd sint aibi 9i negri de-a bineiea in anumite imag:ni
- nu in toate; departe cie aceasta -, cilugirii benedictini 9i cister-
cieni sint acieseori imbricali in cateniu, cenuqiu 9i albastru h
ministiriie 9i Parohiiie ioril'
I
I
II
109
' Cit despre verde, este gi mai dificil de fabricat gi fixat decit
culorile albi sau neagri. Pe stofe gi vegminte, tonalitifle verzi sintadeseori spilicite, cenugii, puFn rezistente Ia lumini gi la legii. Aimpregna in profunzime culoarea verde in fibrele jesiturii, a oface deschisi gi luminoasi, a evita decolorarea ei rapidE a constituitdintotdeauna un exerciflu dificil penEu vopsitoria europeani, de
ia Antichitatea romani pind in secolul al XV-IIIJea. Motivele sint
cie ordin chimic, tehnic Ai culturai. Pentru a vopsi in verde - duplcuun run mai spus-o - inci nu se amesteci in aceeagi baie un coio-
rant albastru cu unul galben. Sintem intr'-o epoci ce nu cunoagte
spectrui gi, pe scara cuioriior, galbenui se situeazd cieparte de vercie
si cie albastru, mai ciegrab5 intre alb Ei roqu, el trecini uneori cirept
un amestec al acestora, ciupi cum afirmi. la sfirgiiui secoluiui ai
)J--iea, poef.ri iean Roberret, inff-o cieiicati epistolE consacratl
simboiicii fiecirei crri ori :
lautne
De rouge e: de bianc enlremesiez ensembie.
lvla couiie,.u est ressembianc ) soucie;
Qui iovra 1'amours ne se soussie.
Ca: ii me:euit r:orte: se bor. iuv sembig:.
Cinc es; boianslu, nu-ti vlne asada: ir: :ar icieea ci ar t'rebui
si amestec: galbenui cu albastru pentu a obtine vercieie. Boiangiii
snu sd iabnce cuioarea vercie, ciar proceiinci aitfel. Pencu cuioarea
cea mai orciinari, se foiosesc prociuse vegetaie: ierburi curr ar fi
feriga gi patiagrna, flori cum ai fi ceie cie ciegeiei, ramuri cum ar ficete cie grozamd,, frunze cum ar fi ceie cie rrasin sau de mesteacin,
scoarle ctun ar fi cea de arin. Dar nici una dinfre aceste materil
coiorante nu dd un verde dens gi stabil. Vopseaua nu fine, se cieco-/loreazd,, ba ciriar dispare pe anumite fesdturi. in pit,s, necesitatea
27a
de mordans;lre puiverdele este de reg
adeseori - ca de a
Uneori se recurge .
tonalitate mai sust
acestea sint corosi'|?
vopsea uniformisDificultifile tei
rata secolului ai X-
XV-lea la Ntirnber'
Turingia -, anum-
s5-gi conjuge eforr'-
litili verzi inmu::(aibastrd), apoi inrtecui cie albastru s:
ce se apropie cie pr:
de pictoriy, apoi va
cacirui orciinii cuicgalben. Pentru acea
secoiului ai XV[-iisecoiuiui al XVil-,cuiori3s). Ciriar daciatenfia asupra pos:galbenuiui cu albaspentru a se impunXV[I-iea, ]ean-Bande pictur5 gi scuiptrcu gaibenul pentru
In societiflle ve:tecul de materii coir
'abricat gi fixat decit
lonalitigile verzi sintt.
r iumind 9i la legii. Aibrele fesdturii, a oeirapidi a constituit
itoria europeand, de
.Il-lea. Motivele sint
osiinvercie - dupd
lceeagi baie un coio-
ioca ce nu cunoa$te
zd deparle cie'rercie
reclnc uneon dreptstirgitui secoiului ai
epistoiS consacrati
rmbie.
,id?.
p ideea cd ar frebui
e verdele. Boiangiii
fei. Pentru cuioarea
e: ierburi cum ar fi:1, ramuri cum ar fir sau de mesteacin,
ntre aceste materii
ua nu fine, se deco-
n plus, necesitatea
de mordansare puternici are tendinla sd ucidd culoarea. Iati cie ce
verciele este <ie reguld rezewat hainelor de lucm, pe care capdtd
adeseori - ca de altfel gi albastrul ordinar - un aspect cenu5iu.
Uneori se recurge la materii colorante mineraie pentru a obgine o
ionalitate mai suslinutd (argile 'terzi, piatrd-acrd, cocieaid), dar
acestea sint corosive - respectiv pericuioase - 9i nu pot ia o
vopsea ,rniformd$.
Dificultitiie tehnice cie vopsire in'zercie expiicd 'je ce, pe du-
:ara secoiului ai XVI-iea - orobabii, de ia sfirgitui secoiuiui ai
,(V-iea ia Nrirnberg, resoectiv la Erturt 9i in aite citeva orase iinTuringia -, anumrti coiangii, hstaiagi in oficine iiferite, aiuns
sd-si coniuge :fortur:ie sau curiozitatea ;i incel si ,'abrice :cna-
litaii verzi inmuinci ;toia mai lntii inir-,: 'caie 'ie irobu;or(aibastrd), apoi intr-una cie rezecid igalbend). \u este inci am.es-
tecui de aibasrru 9i gaiben, ciar avern '-ieia o oceragie in .ioi :impi
:e se apropie'je oracSc:ie rtocierne. Puii.n cite ruqin va ii lrn:.ratd
ie :icton:{, apoi '/a ccnouce ia ieqindirea ,ocu-tui cu.ior:i ','er::. -n
cacirui orciinii :uioriicr: ia jumdtaie ie caie iinrre aibastru :i
3aiben. ?entru aceasta va irebui sa agteptam;umdtatea a .ioua a
secoiului al )(V[-iea iciescopeririie iui Newton) sau inceruiui
secoiuiui ai,(''iiil-iea;inventarea tie citre Le Blon a grav':rii in
cuiori35). Cluar dacd, incepinci cu io00, clliva arti"ri ;i savanli;ragri,
atenfia asuDra cosibiliiiiii de a iabrica verde prin amestecsrea
gaibenuiui cu aibastru;6, aceasta Practicd va avea nevoie de rimp
penfru a se impune ia pictori. incd pe ia mijlocul secolului al
XViil-lea, Jean-Baptiste Oudry regreta in iala Academiei regale
cie picturd gi scuiptura cd anumifi coiegi ai sdi amestecd albaslrui
cu gaibenul pentru a exprima pe pinza verdeie unor peisajeiT'
in societifle vechi, tecerea de la practicd (in cazul dat, ames-
tecui d.e materii colorante) la ieorie (vecindtatea verdeiui cu galbe-
./
{
2L7
nul in organizarea concePtuaii a culoriior) este intotdeauna de
lungi durati, dat fiind ci ponderea "autoritdlilor", traditiilor,
obis-nuintelor de gindire gi sistemelor de credinti r5'mine conside-
rabiii. in Evul Mediu, ba chiar gi in secoiul al XVI-lea, reglemen-
tirite profesionale impiedici in mod vidit rispindirea acestor
practici de vopsire recente (deja descrise in citeva manuale de vop-
sitorie din anii 1500). in toate orageie Europei Occicientale, artizanii
boiangii slnt gi rimin mereu specializa$ intr-o srngyi Same d1
cuioare, respectiv inr-o singuri materie coloranti' .In
interiorul
aceiuiagi atelier, nu este absolut posibii. ciecit in caz cie fraudi sau
intr-o manieri pui experimentala (deci fransgresivi), si inmoi
succesir, o stofi. int-o baie albastri, apoi intr-o baie gaiixni. opera-
ha inrrersa,. in schimb, pare a fi toierati: se poate incerca si salrrez:
cu aiutorul cuiorii aibastre un posta! prost vopsii in galben. Dai
Denfru a o face, febuie si schimbi ateiierui, ieoarece cuveie cu
ai'oastru si :u gaiben nu se gisesc in Senerai |n aceieagi iocaiur;,
Poate ci proceciinc in acest fei boianSiii au inr'aiai'Puiu?1 cite puitn
si iabrice verdeie. mai intii suprapuninci galbenul 9i albastrui pe
aceeagl stofi., apoi amestecini gaibenui cu aibasirui in aceeaSi cuvi"
cricun. a; fi, aceasta neputinti a ooiangiiior ie a fabrica ur,
vercie irJmos. un vercie solic, ciescnis Si iuminos, expiici ciezinte-
resuj rrestimentatiei pent-.ri aceasii :uioare incecinq.cu secoiul ai
)Oi-iea, atunci cinc tonaiitdliie aibastre cievtn ia mocia. Cel puUn'
in vestimentatia piturilor superioare aje societitil' I-a tdrani' uncie
se practicE "mica vopsitorie", altfei Spus, o vopSitorie empirici' pe
Dazd. de piante inciigene (feriga. oitiapna si grozama pretutin-
cieni3s, florile de mesteacin in Europa cie Nordi si morcianli cie
proasti calitate (vinul, urina), verciele se intilnegie irecvent, mat
frecvent decit la curte sau ia orag. Ei poate fi deschis (oert gai\ sau
inchis (aert brun), dar are adeseori un aspect tern, paiid, spilicit'
272
In plus,lumina lumj
cenugie sau neagri,
La aceste diferen-..+
geogranc.In (Jerlna
fi4atpulinconsen;.decit oriunde in aita
noteazd savuros in r
revenirea de la un --
om de caiitate imbrii.'.
zgiobtu; Pe crno Il-
imbriciminte Pare
ca de altel Pentru t.manti, Pe care oric.
in mod cert, rogui s
sd-i preferim negru.
doar vercieie natun
Ct
Si revenim ia b:
albash'e), dificulti::subliniat. La acesi:nici o cujoare, pen:-
riior ro-.ii gi albastr:
cu precizie din tim
9i oblini (in specia.
fi gratuit si afirma:cd ar exista o ade:trebuie si agtepti:industriale a vopsisi fabrici cu certit'-
-l-
ste intotcieauna de
:dfilor", raditiilor,rtd rdmine conside-
)(Vl-lea, reglemen-'dspinciirea acestor
va manuaie de vop-
cci.dentaie, artizanii
o singurd gamd de
rantd. in nterioruin caz Ce iraudi sau
isresivd), sa inmoiraie galbend. Opera-
te tncerca sd salvezi
)DSlt rn galDen. L/ar
ieoarece currele cu
n aceieagi localuri.
iat, pu,Ln crte pulin,
enul9i aibastrui pe
tml in aceeagi cuvd.
Ior de a iabrica un
os, expiici dezinte-
:epind cu secolul al
la modi. Cel pufin,
efli. La Frani, uncie
rsitorie empirici pe
grozama pretutin-
rd) 9i mordangi de
negte frgcvent, mai
eschis (oot gai) sau
ern, palid, spiticit.
indiilor 9i a limpilor cu ulei ii adaugd o nuanldin plus' lumina lum
: o culoare pulin cdutatd'cenugie sau neagrd, care face ciin verci<
le orciinLa aceste diferenfe cie orciin socia] se adaugi diferenlele c
geografic. in Germania, bundoard, unde practicile cie vof;1e Par a
neserie ieuaiorizttitu' i1
Si re.zenj,m ia coians:i, eie caror reusite ; ionaiitdtiie roqii' :coi
iibasrre), .iificuitdli lverzi, negre) 5i'eqec''rri iaibe) iocrtai ie-am
subiiniai.Laacestbiiant:emperatariicazuisdadiugamcdpenru
nici o cuioare, pentru ruc: .Jn colcrant -- nicr nrdcar in -{ama;uio-
dlor rosii qi aibasire -, ei nu gtiu sd oblini la sigur o nuanli aieasd
." O**t" tiin Cmp. tsoiangiii pot sii se apropie l1e ea' 'rneon s-c
;i oblina (in speciai atunci cind vopsesc in roqu cu garanfi)'dat=*
ti $aiuit si riirmim cu certituciine inainte de sfirgiiul operaflilor
ce"ar exista o adecvare i-ntre inten[ie ;i rezultat. Pentru aceasta'
trebuiesXagteptimsecolulalXVlll.leaqidezvoltareachimieiindustriale a vopselelor, apoi aparilia coloran|ilor sintetici. A gti
si fabrici cu certitud.ine gi in mare cantitate o nuanli de culoare
213
-I'F
aieasi din timp dink-un catalog de nuanle constituie o turnantemajori in istoria culorilor. Aceastd hrrnantd, care trebuie situatiin Europa pela1760-1780, transformi rapid gi in profunzime rapor-furile pe care societatea le intrefine cu culoarea. De-acum inainteaceasta ii apare drept in stare de a fi stipiniti gi misurati gi, o daticu aceste doui operafii, igi pierde natura ei rebeld gi o parte dinmister: este inceputui unei noi relafii intre om gi culoare.
inainte de aceasti ciati, boiangiii rimin niste artizani misterioqigi ingrijoratori, cu atii mai cie temut cu cit sint turbuienF, sfaciaiagii,
chigibugari gi secreli. in plus, ei manipuieazi nigte substanfe pericu-ioase, strici aerui, murdiresc apeje riurijor, sint mirEavi, poarti straie
oitate, au unghiiie, iala gi pdrui maculate. Pini si i:r acarenle ei!' .incaici orciinea sociala: mizgiiili ciin cap pini-n picioare, seamini
cu nigte i'ristrioni iesin ciin cuveie infemuiur. La inceputuisecoiuiuiai Xlii-iea, iean cie Gariancie, gramanaar, ooiig:ra: care precid iaTouiouse. apoi ia Pans. a ccmpiialar. )tcionana-. in care-i ciescrie
cu urnoi oe acegti boiangii cu ungiriiie rricrare. disoret_uifi ie femeiiermmoase; ara;a cie cazui cinc posedi puns cu monecie lisunitoaregi care au reutare iegati, anevote igi :o: gisi o sorie:
Bo:angiii cie postavtrr:. vopses. fl: saranE. rezedi si coaii cie
nuc. iati ie ce au ungiriile piciate, ,rnii in cuioare rosie, aiti:in g:albena. aifli in neagia. $i ciur acesi moijr-iemeije trumoaseii ciisorefuiesc, atari de cazui cinc ii accepti. pentru canii ior{,.
Anumili boiangii, inrr-acievii, po: iace a'eri. Dal ei vor rdminemereu nisre aitizam, ciisoreguiti cie ciasa negusroriior, ia care nuvor avea niciociati acces. Pentr.: icieoiogia meiievaii, acestea sintcioud iumi ciiferite, strict compartimentare. Ariizanii muncesc cubragul ior, nu gi negustorii care, in toate orageie - cu atii mai muitin oragele inciustriei textiie -, cauti in moci constant si se distingi
214
deoammiiderind,et gntsmesdtaniques
postiivari pentru fes
a acestora din urm
aprovizioneaoi cu
clun u aProvrzrone:
Cit despre boiar
sociali. Doar la Ven
tuturor aprovizioni
respectaF: regrupar
arie maggtore a1. Pre::
in secolul al XV-lea
orage Dolangru apa:
La Florenfa, bun5oa
sint exciugi ciin viari
cireptui si se organ::
de arte cie Calimaia
mordantis; asffel in
a inova sau a se asog.
cieschise cu Dostiva
ceie din urm5,, o ciai.
dmea lor cu aoevdra
care se a]efuri aprei
Aceasti comirnitate
alffel decit o viafi fo.
cu 1382, dupd cicier,
nirea la conducerea
reseie negustorilor :
Din toate acesri
Brindisi, Trani), spa:
rre o turnanti:buie situatinzimerapor-
rcum inainte'atd qi, o datd
io parte din
are.
ni misterioqi
(i, staciaiagii,
tanle pericu-poartd straie
r acarenle ei
re, seamdnd
ilrl secolu-lul
are precii ia:
are-i descne
.!i i.e leme:.ie
rdsunitoare
oa sl coara oe
ue iogie, aifiieile rnrmoase
rrr baniilc'r{.
i vorriminer, la care nu
acestea stnt
muncesc cu
titmaimuiti se distingi
-/
nenii rii (ailains' b esoigneorsde oamenii de rind, de nevoiaEi 9i de oar
etgensmeschantques).Deundeqidisoretulconstantainegustoriioritori 9i boiangii' Dar 9i indelungata dependenla
postivari Pentru les spileri (pigmmtaii)' care ii
a acestora din urmi.f*t o":ITi: r), ia iei
aprovizioneazi cu cirogun 9i materii colorantl Y'y:"cum ii aprovizion eazd'9e pictori' pe medici':i chiar,le oucitan'
Citciespreboiangrldcestoraievinegreus6sericiiceinierariria
sociaii. Doar ia lleneiia, "capitala" vopsitoriei occi'cientaie 9i sursa a
ruturor aproviziondrilcr ;i a luturol tncieminani:" ::tinii -=mt
respec|.afi: regnroali intr-un corpus cie orofesionigti' ei formeazdun
rtenaggiore{.?:efuiinieniaiureatmai?u!inorobabiliaNtirn'cergln secoiui ai XV-ieai, :uc'rriie se rrtimpii axact hvers; n anur''tre
rrage boiangii aoa4in cniar ciasei cie artizani ceier mai "O:t-"i:"^
La Florenta, bundoard, ccnstituf;iie municipai e prxizeazi cd acesaa
sint exclugl din viala poiitici si.je la obiigaeiie oubiicej;.i ci nu.lu
dreptui sd se organrzeze:nc-o "corcoraiie"' fi iecrnd;n intreg;ne
a.e)rrrde Ceiimaia' :are le ci ie 'ucru ;i 'e :urmzeazd';cPseie it
morcianli$;asteirrctsintiipsiliceori'ceiibertate'ieahtrepr"nce'a inova sau a se ascia' De uncie 9i agrtada ior Termanenti' :ontliceie
ceschisecupostivariisicuaifmeseriagiarn]uslei.text.rie;i.inceiedinurmd,o'i'atdcu:nareare'zoltda;ionoi-lordinL3l844'aitu-,l,inea lor cu aoevirat insureciionaii 9i crearea unul drfs di
.Tintar ila
;;" aieture apretorii gi lesatoriil reciamat de-a lungul ciecenijior.
;; comr:nitate mgiobinci r:etlnti mrnui.ssimi :" l':.u""u.d:aittel.]ecitovialifoarteSc.urte,dattirndcivafisuprimatiincepind
*rr, ciupa cicierea guvernului revolu!io'''tt.1 cionrpi-\ot 9i reve-
nirea la conciucerea cetilii a vechilor corporalii reprezentind urte-
resele negustorilor bogeF 9i ale bancherilod'
Dintoateacestemotive'inanumiteoraqeitaliene(Saierno'S.in;i, Trani), spaniole (Sevilla' Saragosa)' din Languedoc ai Pro-
21s
' .e
vence (Montpellier, Avignon), meseria de boiangiu a remas timpindelungat o indeleEricire a artizaniior e\Tei, care la dispreful ce-lsusciti activitatea in cauzi adaugi pronria lor marginalizare so-
ciali gi religioasi*. Aceastd situalie se resiseste la Praga in secolulaI XVII-lea, precumgi in farile Islamuiui, unde vopsitoria constituieo ocupalie prea pulin valorizanti, acieseori lisata pe seama
erreilor+7 sau a minoritifilor indigene.
Pd aceste d.iscriminiri socioprofesionale s-a ggefat, probabil, o
iciee mai veche, contorrn cireia ioate acuvitdlile in reiatie cu firulcie fesut, stoia sau imbricamtntea ar fi rezen'ate in esenti femeiior{..Pentru birbatii din F'ul Mediu, mocieiu- E'e!torcincl ciupa expui-zarea ciin Paraciisui rerestru este unui pregnan:: este insusi simboiuliucmiui feminin ciupi Ciciere. Nu-i excius ca in cazulacestei socie-ia!: mal mul: sau mai culin misogine, care rrecje uneori in femeie o
fiinia iruerioari si pericuioasi. acesi mociel si fi contribuit ia
cievaiorizarea actir-itEiiic: arrizane iesaie ie rexriie. in ciomeniuivo'irseieioi. c raciiiie atesiate in epoca :aroiingiani voia ca cioarferneiie - rrln insi.sl naruia iol impure sl intr-o misuld oarecarevriiitoare - si stie a rese eficrent; barbari: rrec cirept rnabiii sau ca
aoucatorr oe gniruor: ir, ceea ce privesre resurui. Pe ia 75C, \iitcsiinrului Ciaran, episccn iriandez drn se:ciu. ai \.i-iea, ne Doves-
ieste curri, pe :inc era copii, maici-sa ii cdcea arara ciin casa cri cie
cite ori rebuia sd teasi o srofi sau c ha:.ni; prezenia bdiaiu.iui inpieajma ei a: fi putu: aitera sau srrica vo:seaua, oai firni ca voDsi-
tul consiituie aiacerea femeii, si cioar a femeii{!. o traciitie asemini-ioare se regisegte inca in Arrica neaggd in care vopsitul este acieseori
o activitate ieminini: birbatii nu au ce se amesteca. )oar ci incazul dat nu ei au recutalia cje a altera \ropseaua, ci insegi femeiieatunci cind au cicluil.
l,_
Faptele de lexi.
sau disprefuitoar,
lndeiungat, fafi c
ooua cuvlnte Pen:Ambeie supravier:
se va intilni mai re.
infector - prove:
acoperi, a rropsi"
neaza nu pe Irl€si.-
care curdti cuveli
mult prea peiora
inficerc nu mai se:
corupe: iat oarii-puturos. bcinar', _
in iaii.na ciasici nu
exprimi icieea cie
1nfli a sutletululmdiestrie apropii:aie termenuiui r:care ocmneste iiprezenia cuveio:cieruieazi aici, toa
acest ioc o antica;:
Aceasti evoiur
a activitifiior de vicuvintul infecturr
desemna in acelas
tton, e atestatd in s
specializeazd,,ir. s
276
. a dmas timP
r disrrelui ce-i
:ginalizare so-
raga in secolui
:oria constituie
ati pe seama
iat, probabii, o
relali'e cu iiruI:n!iiemeiiod.rci dupd expui-
nsusi simboiui
il acesiei soci.e-
rori t't iemeie o
i connibuit ia
:. in iomeniui
d voia ca cioar
iisura oarecere
,t inabrii sau ca
?e ia 160, 'iiia-iea, ne Poves-.lin casa ori d.e
rta b;iiaruiui in
:tlrnd. ca voPsl-
rdrfie asemana-
ul este adeseori
:ca. Doar ci ini insegi temeile
Mizele lexicului
Fapte!.edeiexiccontirmiin,arteaceastdprivireneinciezdioaret -. .,
sau dispreluitoare Pe care societdfile euroPene * 1"lt:o'
*11
incielungat, fald <ie areseria ie aoiangiu' in latina clasici' existd
ioua cuilnte pentra desenrnarea acestei profesii: inctor $infbctor.
Ambeiesuprar,'ietuiesciniatinaneoierialX'ciiarciacdceidinurma
se.zaintilnimaiiardecitprj.mui':nrr-a<ievar,<ie.aiung,rlsecoieior,
217
adjectivul infect, ale cirui cele mai vechi menliuni par si dateze de
la inceputul secolului al XIV-lea, acesta califici la inceput tot ce
are un miros sau un gust mirgav, apoi capitd sensul de putres-
cent, gi in ceie din urmi de dlundtorst.
Insugi verbul teindre nu a scdpat neatins. Deja in latina ciasici
era scoasi in prim-plan inrudirea dintre fingere (a vopsi),fngne (a
giefui, a scuipta, a crea) gi pingere (a picia)5r. in cazul PirinFlorBisericii folosirea lui tingere intr-un sens litursic face din acesta un
verb vaiorizant gi valorizat: ei ciesemneazi aciiunea de scufunoare
ln apeie botezului gi, prin extindere, acliunea botezuiuiss, Dar
incepind cu epoca feudaii, cuoiul tingere/fingerg incepe si capete
o semnificatie negativ d:.fingerenui:rseamni cioar a crea sau a ;ieruicu miestrie- ciar si a farcia, a scorni, a minf; rar nngere, probabii
gragie atracliei fonice, capdii aceeasi semnificatie: a maciria, a
disimula. a lriga. Aceastd inruciire ciintre ceie cioui verbe se
regi.segte in rance:i: ie ia teintirela.fe:narcciisianta este mici s: se
piaseazi sub semnul frauciei gi ai minciunil. Cronicarii Cin secoieie
ai Xl\,'-iea gi al X\-iea foiosesc astfei expresia teinart sc couieur a
propos ie cinerra care simui eazd., care mrnte. care-si ciisimuieazi
rntengiiie sau care-si sciumba pirereat. Asii,zi spLrnem "tourner sa
Jesrc'. Asemeni haine: sau opiniei, cuicarea poarE f: hroarsi; :a 9l
CUlrInfUj, Se Orslmulez7a, 3a fela SaU evaoeaza.a ..in limbiie germanice, asemenea jocuri cie cuvinte sint mai
ciificiie. Cu roaie acesrea, in engiezi, omonimia ciinrre tc tiue ita
vopsi) si to riie (a murir - cioud verbe De care ortografia ie conJundi
acieseon pina in secoiui ai XV[i-iea - Dare si fi desciris in cimpui
semantic ai primuiui rugie perspective aiarmanre, aproape morti-
fere. in timp ce cupiul francez.teindre/.feindre igi afli ecirivalentul
in cupiui englez to dye (a vopsi)/ to iie (a minti). O ciati tn pius,
vopseaua minte, trigeazi 9i ingali.
218
Vocabularui c
nomiiie sociale gi
de valori antice gi
care se crede ca ar
pe de o parte, gi
neindoielnic, ac
regulamentare or:
zeazd.,cu o minut-gi etaoeie acesteia
orarul muncii,locgi cie ucenici, ciur.
cuiorile gi stofeie'
zise, mordaniii ca
vizionare in cazur
oe meseru sau cu
in mod cert, tc
frecvente in aces:
meserii aie incius:
In Frania, caieieie
ie iucuri. Doa:
numeroase si m;
meseri:, ca gi. cuiaproape ai activr;
ciai leciura interco exfremi divrza.
in aceiagi timp sicea care constd. in.care nu este astfe.
calificati in secoi:
en peinture' -, f ,
l-
saie terestre, ci imbricat ln gloria divind: "fa1a Lui a st'iiucit ca
soarele, gi hainele i s-au ficut albe ca neaua"61. Boiangiii au vrut sd
vadi in aceasti mutafie a culorilor o justificare a activitigii ior gi
s-au plasat adeseori sub protectia sau sub patronajul lui Christ ai
Schimbirii la Fati. Nici micar nu au a$teptat ca aceastd sirbitoaresi fie inciu sd,,in1,457,in rindul si.rbitoriior universale ale Bisericii
romane pentru a o ceiebra: inceplnd cu mijiocui secoluiui ai XIIIJea,
ei comandi retabie sau vitraiii cu scene aie iui Christ scirimbat ia
fati, imbricai in alb, cu fala pictati in galben6?.
Altminteri, mecenatui boiangiilor nu se iimiteazi ia aceasti
imagine giorioasi a iui Ciuist. Uneor:. ei ciecid si-i aciuci in scend
pe micului iisus, aga cur. apare infr-un episoci ciin evaneheiiiie
apocrife ce reiateazi copiiiria Mintuitoruiui: ucenicia iui ia un
boiangiu din Tiberiacia. Chiar ciaci este transmis de nrsie iexte
necanonice, acest episoci este pe inteiesul ior si mai usor cie repre-
zeniai in comparape cu scena Schimbaril la Fati gi se qrefeazi
ciirec: pe orofesia lor.
-A,ceasti istorie ne-a Darverul in ma: multe versiun: iatine si
vemacuiare (in speciai an gi o-n ormanci e), nn ostenire a e'"'an gheiiii or
araire sl armenesi aie Copiliriei. ir. :,ius, acesie ciiverse versiuru
au dar nastere. incepind cu secoiul ai )l[-iea, une: iconoglafii asre:-
nute pe ceie mai variate suDorfuri: min:aiurl brneingeies, ciar si
rritraiii, re:abie, caide cie ceramicd53. in ciuda unor varianie uneori
imnortante, texteie iatine si vernacuiare. in parte inedire, articu-
ieazi reiatarea uceruciei lui Iisus ia boiansiui iin Tiberiada in rurul
aceleiagi trame. O voi rezuma mai jos ciupd citeva versiuni iatrne
cieja pubiicate, precum gi dupd versiuniie in Vuigata inci inediten.
iisus, in virsti de gapte sau opt ani, int'i ca ucenic ia un boiangiu
ciin Tiberiacia. Patronul siu, numit cind Israei, cind Saiem, ii araticuvele cu vopsea gi-l invali particuiarititile fiecarei culori. Apoi ii
z?2
di mai multe stc
explici feiul in ca
cifici. Dupi ce i-:
tirgugoarele din iacest timp,Iisus.regaseasca Dann:
intoarce acasd. E-
galbeni, in functi
stofeie sint vopsi
Cade pradi une:
pe Iisus. se decia;
te nelinigti, stipinAtunci le scufunc.
dotati cu culoare.
In uneie versi
in cuvi pentru a
altele, miracoiui .
se graDesc sa-I la
Fiulsiu.Oatreiaci iisus nu a intiaOfici.na boiangiu
pitruncie pe furi.s
ruia si printr-un
cuvd stofeie Si v
diferite. Dar ei is-
cea mai temeinic.
intr-o alti versiu;
vizite a mamei s.
care u cere sa rertudinea fiului si.
-Y-
strilucit ca
ii au vrutsdvititii lor 9i
ui Christ ai
I saroatoare
aie tsisericii
ri al )ff-lea,sci'rimbat la
i ia aceastd
lca in scena
'zangheiiiieia iui la un
nigte texte
;r cie iepre-
;e grefeazi
mi .afine ;i/angheLiiior
'se versiuni
grarii agter-
:eies, dar gi
ante uneori
iite. articu-
ada in juruisiuni latine
ci inediten.
rnboiangiu
.em, ii aratilori. Apoiii
di mai muite stote somptuoase aduse cie patricienii bogafi 9i-i
explicd feiui in care iiece stofd trebuie vopsiii cu o cuioare spe-
cificd. Dupd ce i-a increciin;at aceastd muncd, megterui pleacd in
frgugoareie din imprejurimi pentru o colectd de noi lesdtun. tn
acest timp, Iisus, uitinci sfaturile boiangiului gi gribindu-se sd-gi
regdseascd pdrinfii, scuiuncii toate stofeie in aceeasi cuvd :i se
i:rtoarce acasi. Era o cu.zd. cu cuioare aibastrd (sau neagrd, sau
gaibend, in firnc;ie (ie -zersrune). Cino se intoarce'ooiangrui, :oate
stofeie sint vopsite unifonn in aibastr'.r isau negru, sau gaiben).
Cacie pracii unei iurii','iciente. aieargd la llaria 9i iosif, il ceartd
pe iisus, se ieciard ruinar si dezonorai. .\tunci iisus ii spune: '\iu:e neiinir.ti, stdoine, :u :.i','or:ecia;iecarer stoie cuioarea cuvenjid.".
-\tunci le scrruncid ce ioare rr crvd 9i ie sccate, irna cite una, iecare
ciotatd cu cuioarea ,.iorita.
in uneie versiuni, Iisus nici ru are ne'zoie sd scuiuncie stoieie
in cuvd rentra a ie reda :uioriie pe care ar :i ;rebuit sd ie aiba. in
titeie, niracciu.i se intimoii in iaia ':ne: :ruitimi'ie.:urlosi, :are
;e grdbesc sa-i iaude :e lumnezeu ;i s6:-ecunoasci ln iisus ce
Fiui sdu. O a reia categcie, probabii pnntre ceie inai vechi, ar-r^n.i
cd iisus nu a ;ntrat la boian$.u ca ucenic, ci ca un ade.rdrat *qnaDan.
Cficina boiangiuiui -.e afld eidturi ,le casa ;drintilor siii: lisus
pdfruncie pe iung, insoni J.e iovardgii sdi oe joaci, in buricui aces-!v \ ,tuia gi prinfr-un soi tie giumd proastd scuiuncid intr-o sinerrrd
cuvd stofeie ;i vesminteie ce aEteotau sd fie vopsite in c'elori
diferite. Dar ei igi renard rapici gregeala gi-i conterd iiecarei store
cea mai temeinici gi mai frumoasd culoare cu outinfd. in stirgit,
infr-o alti versiune, iisus comite riapta rea in cursul unei simpie
vizite a mamei sale ia boiangiui ,lin Tiberiada, llaria fiinc cea
care ii cere sd repare prostia comisi, ca gi cum deja cunogtea apti-
tudinea fiului sdu pentru miracole.
?J3
Oricare ar fi versiunea cercetati, acest episod ia boiangiul din
Tiberiada nu diferi citugi de pulin de alte miracole infipfuite de
Iisus in timpul primei copilirii, ci ar fi vorba de fuga in Egipt, cis-ar referi ia revenirea sa in Nazareth6s. Evangheliile canonice
nu sufli un cuvint, in schimb evangheliile apocrife sint cit se poate
de prolixe vis-i-r.is de'acest.subiect. in cazul acestora din urmd,
se pune probiema de a umple goiuriie primelor, cie a satisface
curiozitatea credinciogilor gi a frapa spiriteie prin intermediulunor nirabiiia.Doarci acieseori anecciota invinge paraboia, astfei
incit'este dificil si extragem din aceste povestioare o invitituripastorali sau teoiogic5. De uncie si exciuderea ior precoce ciin
corpusui canonic si neincrecierea exrremd cu care Pirintii Bisericii
ie-au rrrivi: ciintotcieauna.
Ar f: posibile mai muite giose penru a expjica sensuj istoriei
iui Iisus ia boianeiui din Tiberiacia. Torugi, pentru coiangiii dinErrul \{sdiu, esendaiui consii in a amrna ci. in copiiina sa. jvlintui-
iorui a frecventai oficina unuia ciintre nreciecesorii lo; inciepirtafi,
Je uncie s: imensa iericire ce se revarsi asupra tuturor cejor care
practici aceasti meserie, pe nedrep: ciepreciaii: ea i-a permis
ccpiiuiu: iisus si;aci miraccieto.
C
Ico
Asemeni tufuro:a devenit astfel tre'
imaginiie datind <ie
scrise tncepind cu st
mic grur de migei s
alteau obiceiul si-i c
Daliia, Saul, Ganeic
intr-adevir, \'r(culorile saie. sau ma
cie caie dintre rogu :t
ai aminciurora gi car:
ne simbolicd nu cio:
amestec ai rogului rinostru - altminter;
noscut sensibilititilnecati si saturati a a
a rpocrrlet, a mrrlc:
mereu mai multrogicl om contra, pteztn'.
Infernuiui, care ari