Bolile Netransmisibile Rom

8/19/2019 Bolile Netransmisibile Rom

1/31

Boală netransmisibilă – maladie a

omului cauzată de determinanţii stăriide sănătate, care nu se transmite de laom la om sau de la animal la om.

1


2/31

Bolile netransmisibile ca(boli cardiovasculare, tumorilemaligne, afecţiunile digestive, boala pulmonară

obstructivă cronică, diabetul) reprezintă principala cauză

de mortalitate din lume.


3/31

Bolile cardiovasculare reprezintă bolile ce afectează inima şi

vasele de sânge. Bolile aparatului circulator ocupă locul I înstructura principalelor cauze de deces în vârsta aptă de muncă şianume: cardiopatiile iscemice acute şi cronice cardiace! bolilecerebro"vasculare (ictusurile cerebrale)! infarctul miocardic acut.

#ata mortalităţii provocate de aceste boli pe parcursul maimultor ani este de peste $%&, iar în anul '% a fost înregistratindicele de $*,'&.


4/31

Factorii de risc. +istă factori de risc ce pot fi împărţiţi în două categorii principale:

modificabili nemodificabili

(cei care pot fi influenţaţi) (care nu pot fi influenţaţi sautrataţi).


5/31

Factori de risc modificabili:" -ipertensiunea arterială!

/islipidemia (niveluri anormale ale colesterolului)! /iabetul0perturbări ale toleranţei la glucoză! 1umatul! 2bezitatea (345 6 %)!

7ipsa activităţii fizice! 4icroalbuminuria sau #18 9% m70min (boala riniciuluidiabetic).

Factori de risc nemodificabili:

";ârsta (


6/31

Simptomele bolilor cardiovasculare:

) durerea toracică sau disconfort toracic!

') palpitaţiile (resimţirea propriilor bătăi ale inimii)!

) ameţelile!

=) oboseala, letargia sau somnolenţa diurnă!

$) sincopa (leşinul sau pierderea cunotinţei)!) dispneea (dificultatea respiraţiei)!

>) claudicaţia (dureri sau crampe în membrele inferioare în timpulmersului ori eerciţiilor fizice, care se ameliorează sau dispar larepaos).


7/31

Cancerul este o boală caracterizată printr"o diviziunenecontrolată a celulelor şi capacitatea acestor celule de a invadaalte ţesuturi din organism, fie prin creştere directă în ţesuturi

adiacente (invazie) sau prin migraţia celulelor spre locuri maiîndepărtate în organism (metastază).

?umorile maligne ocupă poziţia aIIîn structuradeceselor, cu o incidenţă sporită printre persoanele apte de

muncă. @n fiecare an, în #epublica 4oldova, peste =' mii de persoane se află în evidenţa unităţilor medicale cu diagnosticulde cancer şi peste $%% decedează anual în urma afecţiuniloroncologice.


8/31

Factorii de riscApariţia şi evoluţia bolilor oncologice este determinată de o serie de cancerogeni:. fizici: factorul termic, traumatic, radiaţiile ultraviolete şi ionizante, etc.'. cimici: derivaţi organici neazotaţi (iperita, clorura de vinil, etc)! derivaţi organiciazotaţi ! compşii fumului de ţigară, etc.. biologici: agenţii microbieni, virali şi parazitari, protozoare, levuri.+istă o multitudine de factori de risc care duc la îmbolnăvirea prin cancer.Aproimativ %& din decesele de cancer sunt cauzate de riscurile comportamentale şi

dietetice: ecesul de masă corporală! consumul redus de fructe şi legume! inactivitatea fizică! consumul de tutun! consumul nociv de alcool!

factorii reproductivi (numărul de naşteri, tipul de alimentaţie a nou"născutului).

lţi factori de risc: poluarea mediului ambiant! factorii ocupaţionali! radiaţia, etc.


9/31

Simptomele !de alarmă" în cancer sunt:

) modificări ale tranzitului intestinal obişnuit, tulburări funcţionaledigestive sau urinare!

') modificarea aparentă a unei leziuni cutanate congenitale (nev pigmentar sau aluniţăC)!) o plagă care nu se vindecă, o tumefacţie care nu dispare!

=) emoragii digestive, urinare, emoptizii sau metroragii (orice pierdere de sânge neobişnuită)!

$) un nodul palpabil sau o induraţie în sân sau oriunde altundeva!

) tulburări permanente de deglutiţie!>) persistenţa disfoniei sau tusei iritative


10/31

B#$I$% &I'%S(I)%Bolile di*estive reprezintă afecţiuni ale tractului digestiv. Acestea potafecta un singur organ sau se pot etinde la întreg tubul digestiv,

având o gamă largă de manifestări, de la cele mai banale (constipaţia), până la cele mai rare (boala celiacă).

Bolile aparatului digestiv (în special epatitele cronice şicirozele epatice) constituie D,& în structura totală a mortalităţii,

plasându"se astfel, pe locul trei în structura cauzelor de deces în#epublica 4oldova.


11/31

5ele mai importante cauze de morbiditate şi mortalitate prin boli digestivesunt epatitele cronice şi cirozele. 5iroza epatică afectează numeroase persoane, în cei mai productivi ani ai vieţii. Eupravieţuirea la % ani după

diagnosticul de ciroză epatică compensată este de circa $%&. Ee consideră căD%& din cazuri ar putea fi prevenite prin evitarea consumului ecesiv dealcool şi a principalilor factori de risc pentru transmiterea virusurilor epatice.Factorii de risc în epatitele cronice şi cirozele epatice:" epatitele de etiologie virală!

"consumul cronic de alcool!"unele boli metabolice (emocromatoza, boala Filson),

"afecţiuni ale ductelor biliare,"diverse substanţe toice.


12/31

B#$ +$-#/0 #BS(/C(I)0

C/#IC0Boala pulmonară obstructivă cronică (BG25) este un termengeneric pentru un grup de boli ale tractului respirator caresunt caracterizate prin limitarea fluului de aer.

Afecţiunile grupate aici sunt:

bronşita cronică, emfizemul, astmul şi bronşiectaziile.


13/31

Factorii de risc:

fumatul!

poluarea atmosferică (dioid de sulf, pulberile, dioid de azot)! factorii ocupaţionali (epunere la praf, gaze toice, etc.)! factorii familiali (fumatul pasiv).

lţi factori de risc:

infecţiile bacteriene şi virale (pneumonia virală, rinovirusurile)! predispoziţia genetică.

Conform #r*aniza iei -ondiale a Sănătă ii simptomele în B+#C:ț ț12 tusea cronică sau recurentă minim luni pe an, timp de ' ani

consecutiv!32 epectoraţia (de obicei mai mare dimineaţa)!42 dispnee (dificultate în respiraţie)!

4) febra sau stări febrile (în suprainfecţie).


14/31

&iabetul za5arat este una dintre cele mai raspandite boli cronicenetransmisibile si cea mai frecventa boala endocrina. Eecaracterizeaza prin tulburari ale intregului metabolism, in specialale metabolismului glucidelor si prin complicatii care afecteazaocii, rinicii, nervii si vasele de sange. 3n esenta, diabetul zaarateste o boala in care organismul nu produce destula insulina sau nuo foloseste eficient.

http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabet-zaharat-informatii-generale_853http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabet-zaharat-informatii-generale_853


15/31

&iabetul za5ărat – tip I

/iabetul de tip I este o boală autoimună care apare atunci când

sistemul imunitar atacă celulelecare produc insulină.

Gentru a supravie ui, pacientul cu diabet de tip trebuie sățfolosească insulină în fiecare zi. Acest tip de diabet afecteazăaproimativ %& din numărul total de cazuri de diabet i seșdezvoltă în principal la copii i adul i tineri.ș ț

@n prezent la evidenţă se află peste 66734 persoane cu diabet za5arat.


16/31

&iabetul de tipII, cea mai răspândită formă de diabet, esteasociată cu obezitate, vârsta înaintată, sedentarismul.

SIMPTOMElE:

Eimptomele de diabet zaarat tip apar de obicei brusc si suntsevere.+ista intodeauna, cateva simptome care apar la orice persoanacare sufera de diabet zaarat de tip . Acestea sunt:

•urinare frecventa•senzatie neobisnuita de sete•senzatie etrema de foame• pierdere in greutate fara cauze cunoscute•oboseala și iritabilitate


17/31

Gersoanele cu diabet de tip ' nu au, de cele mai multe ori, niciunsimptom. Atunci cand apar manifestarile, ele sunt de cele maimult ori ignorate, deoarece nu par atat de serioase sau grave incat

sa fie asociate vreunei boli.Grintre simptomele cel mai des intalnite in cadrul diabetuluizaarat de tip II sunt:•oricare dintre manifestarile diabetului zaarat de tip

•infectii frecvente•vedere incetosata•vindecarea lenta a ranilor si vanatailor •furnicaturi si amorteala prezente la nivelul picioarelor

•infectii recurente ale pielii, gingiilor si vezicii urinare


18/31

+rofila8ia bolilor netransmisibile96 dintre bolile de astăzi sunt consecinta alimentațieinesănătoase si a stilului de via ăț dezordonat. -odul in care te5rănesti, ori*inea produselor, obiceiurile alimentare in

*eneral au o importan ăț ma;oră in ec5ilibrul or*anismului.


19/31

1.-ancarurile bazate pe amidon1.-ancarurile bazate pe amidon

4ancarurile cu amidon ca pînea, cereale, orez, paste si cartofi sunt ocomponenta importanta a unei mese sanatoase si ar trebui sa reprezinte o treime dinmancare consumata. Eunt o sursa de energie si sursa principala de nutrienti in dietanoastra. Ge langa amidon aceste mancaruri mai contin si fibre, calciu, fier si vitamina B.

3 & l i i l


20/31

3.&e ce sa ale*i mancare inte*rala<

4.-ancati multe fructe si le*ume4ulti oameni stiu ca ar trebui sa manance multe fructe si legume, dar maHoritateaignora acest lucru. 3ncercati sa mancati macar $ feluri de fructe si legume infiecare zi.

4ancarea integrala contine mai multi nutrienti decatmancarurile cu amidon, de asemenea digestia mancariiintegrale se face mai incet si asta aHuta sa te simti plina

mai mult timp. 4ancarurile integrale se compun din:" faina integrala, paine integrala

" paste integrale si orez brun

" cereale integrale


21/31

4.Mancati peste4ulti dintre noi ar trebui sa manance peste, incluzand o portie de Ipeste uleiosI

pe saptamana. +ste o ecelenta sursa de proteine si contine multe minerale sivitamine. 5onsumati cel putin doua portii de peste pe zi si nu uitati sa includetio portie de Ipeste uleiosI. Guteti sa alegeti ori proaspat, ori ingetat, oriconservat" dar tineti minte pestele conservat sau afumat poate fi sarat.

5e este Ipestele uleiosIJ

Knii pesti sunt numiti uleiosi deoarece ei sunt bogati in anumite tipuri degrasimi, numite omega acizi grasi, care ne aHuta sa ne mentinem inimasanatoasa.+emple de peste uleios: sardine, ering, ton prospat, sardea, macrou, crap sisomon.


22/31

5.Reduceti din grasimile saturate si zahar Eunt doua tipuri de grasimi:

3ncercati sa reduceti mancarurile bogate in grasimi saturate și sa leinlocuiti cu mancaruri cu grasimi nesaturate, de eemplu uleiurivegetale (ulei de floarea soarelui, ulei de masline, ulei de rapita), peste

uleios, nuci și seminte.

grasimi saturate " daca mananci prea multe grasimi saturate ristisa cresti colesterolul din sange,

care sporeste sansa de avea o boala de inima.

grasimi nesaturate" daca manancigrasimi nesaturate in loc degrasimi saturate poti sa scazi

colesterolul din sange.


23/31

/educeti za5arul 5um stii daca un aliment este bogat in zaarJ

Gote iț incepe prin cetirea pe eticeta. 7ista de pe eticeta incepe cu cel maimare ingredient. Livelul mare de zaar este $ grame pentru %% de grame sinivelul mic este $ grame pentru %% de grame.

Norma zaharul pe zi pentru un adult estenu mai puțin 30 gr și nu mai mare de 80 gr

pe zi


24/31

=.Incercati sa folositi mai putina sare > u mai mult de = *rame pe zi


25/31

Alcoolul &ifini ia unei băuturi?por ii de alcool :ț ț 2 bautură sau o por ie de alcool este reprezentata deț"* ml alcool pur(ca i cantitate absolută)ș"% ml bere $& (apro. o doza mica) sau"$% ml vin '& (apro. un paar de vin umplut pe tri sferturi sau)

"=% ml tari =%& (apro. paarel mic)

5onsumul de alcool se imparte in:•Consum moderat M maim bautura pe zi p0u femei i ma ' pentru barbatiș

•Consum Crescut M mai mult bauturi într"o zi p0u femei i mai mult de = băuturiș p0u bărba iț

•Consum peste limita Mmai mult de = bauturi p0u femei i $ p0u bărba i în decurs de 'ș ț

ori


26/31

@.u sariti peste micul de;un4icul deHun ne poate aHuta sa capatam energia suficienta pentru aface fata la ziua care urmeaza, de asemenea poate fi un surplus de

vitamine si minerale.


27/31

Activitatea fizică orice activitatefizică este benifică pentruorganismul. 5el pu in % de min activită i fizice pe zi.ț ț


28/31

Re inerea de la fumatul!ț

Bariere legislative.Bariere legislative.


29/31

Articolul 1. Restric!ii pri"ind #umatul $n locurile pu%lice'1( )e interzice #umatul*

a( $n orice localuri care prezint+ pericol de incendiu,%( $n institu!ii de $n"+!+m$nt pre-colar primar mediu de

specialitate superior $n institu!ii medicale $n localuri

sporti"e pe terenuri de sport pe stadioane -i pe teritoriuladiacent acestora $n institu!ii de alimenta!ie pu%lic+ -i decomer!,

c( $n magazine pie!e agricole -i industriale pe terenuride /oac+ -i $n ca#enele pentru copii $n transportul $ncomun auto -i aerian $n treceri su%terane $n ascensoare,

d( $n localuri pentru persoane ne#um+toare,e( $n spa!ii pu%lice $nchise $n institu!ii de stat $n

cinematogra#e teatre circuri s+li de concerte -i deepozi!ii $n muzee %i%lioteci $n alte institu!ii pu%lice $ns+li de a-teptare $n autog+ri aerog+ri g+ri #ero"iare $nsta!ii de a-teptare a transportului pu%lic $n zone deagrement -i de odihn+ cu excepţia spaţiilor destinate

egea nr. 2867 din 14.12.200cu pri"ire la tutun -i la articolele

din tutun


30/31

Articolul 1. 9umatul -i consumul de %+uturi alcoolice $n locuri interzise comercializarea c+tre

minori a produselor din tutun -i a%+uturilor alcoolice

'1( 9umatul -i consumul de %+uturi alcoolice $n locuriinterzise altele dec$t cele speci:cate la art.203 alin.'3( sesanc!ioneaz+ cu amend+ de la 30 la 50 de unit+!icon"en!ionale.

'2( ;omercializarea c+tre minori a produselor din tutun -ia %+uturilor alcoolice

se sanc!ioneaz+ cu amend+ de la 0 la 100 de unit+!icon"en!ionale aplicat+ persoanei :zice cu amend+ de la 100la 200 de unit+!i con"en!ionale aplicat+ persoanei /uridicecu sau #+r+ pri"area $n am%ele cazuri de dreptul de aeercita o anumit+ acti"itate pe un termen de la 3 luni la unan.

Articolul 203.


31/31

Igiena personală.1iecare colaborator dispune de o cartelă medicală în care se înregistrează rezultatele

eamenelor medicale. Acei colaboratori care nu dispun de aceste documente nu se admitla lucru.

Gersonalul trebuie să respecte igiena personală:) să dispună de ecipament de protecţie şi încălţăminte curată, iar ungiile se scurtează permanent!') să şi spele mâinile înainte de a începe lucrul şi la trecerea de la un proces la altul!) să îmbrace alat curat şi încălţăminte de scimb!=) înainte de a intra în F5u se scoate alatul, iar după aceasta mâinile se spală cu

săpun!$) se interzice de a purta biHuterii (inele, cercei, brăţări) .) zilnic personalul trebue să fie eaminat de către lucrătorul medical la prezenţaleziunilor, bolilor purulente a mâinilor, inclusiv depistarea infecţiilor virale acute aleorganelor respiratorii, rezultatele fiind înregistrate în registrul Eănătatea”.

Documents

Bolile Netransmisibile Rom