Gazometrele din Viena sunt patru foste rezervoare de gaz, fiecare cu capacitate de stocare de 90 mii m³, construite in perioada 1896 - 1899 in districtul Simmering din Viena aproape de uzinele de gaz Gaswerk Simmering.

In 1892, un concurs international a fost anuntat pentru noile uzine de gaz din orasul Viena. Un inginer de la Berlin (Germania) numit Schimming a castigat competitia, si în 1896 Theodor Herrmann, un consultant tehnic în ingineria de gaz a fost chemat pentru inceperea lucrarilor. Constructia a început pe 27 octombrie 1896. Departamentul de inginerie al orasului, împreuna cu Franz Kapaun, au preluat managementul constructiei. Constructia celor patru gazometre a fost realizata pe 17 iulie 1899, şi deschisa pe 31 octombrie 1899 ,ele devenind o imagine simbol a zonei de sud a orasului

1897 – stadiul construtiei gazometrelor A si B.

-o sectiune prin zidul exterior a gazometrului. Desen 1895 !!

1

Realizarea unor asemenea rezervoare nu necesita zidul exterior insa la vremea aceea ca si astazi de fapt, beneficiarii erau interesati si cum arata investitia lor, nu numai de profit, dar si pentru a fi evitat aspectul «tehnic», structura din fier a fost ascunsa de un învelis din caramida de 70m înaltime, cu ferestre şi terminate cu cupole.

Imaginea de sus ne prezinta planul de situatie original din 1902 al uzinei de gaz si al rezervoarelor. Dupa cum se vede, in plan lipseste al cincelea rezervor ce a fost construit mai tarziu, de data aceasta insa intr-o maniera pur functionala. In imaginea de jos se observa stadiul

uzinei de gaz dupa primul razboi mondial. Cilindrii rezervorului au fost executati de firma Friedrich August Neumann .

2

D C B A

Trecerea la folosirea gazului natural de catre orasul Viena a dus la abandonarea rolului functional initial al rezervoarelor in anii 1985-1986. Ele au fost trecute pe lista monumentelor istorice de arhitectura industriala in anul 1981, impreuna cu terenul inconjurator de 5,2 hectare. Autoritatile locale au hotarat sa initieze un program de revitalizare a zonei, datorita dezvoltarii explozive a metropolei in ultimii 15 ani si avand in vedere totodata si extinderea metroului in zona dar si imediata vecinatate a doua autostrazi- ce asigura legatura directa atat cu aeroportul, cat si cu restul tarii. In 1995 s-a decis reconversia gazometrelor intr-un ansamblu mixt de locuinte, comert si birouri cu toate serviciile si facilitatile necesare zonei. Urmeaza un concurs care duce la un proiect final in care arhitectii Jean Nouvel, Coop Himmelb(l)au, Manfred Wehdorn si mai tarziu Wilhelm Holzbauer (gazometrul 4) au elaborat un proiect in care, peste un shopping-mall comun, se dezvolta patru turnuri de locuinte si birouri . In total, in cele patru gazometre se afla 605 apartamente proprietate privata sau proprietate de stat si 247 de locuri intr-un camin studentesc.Au fost proiectati 11.000 m2 destinati birourilor, 7.450 m2 destinati unei imense hale de spectacole de sunet si lumina, 20.200 m2 de spatii comerciale, 15.800 m2 de depozite ale Arhivelor statului si 600 m2 ocupati de o gradinita. Cele patru gazometre sunt legate intre ele de linia spatiilor comerciale dispuse pe mai multe etaje. Dedesubt sunt garaje, deasupra birouri si locuinte. Datorita planurilor folosite, fiecare gazometru are o alta imagine interioara caracteristica stilului fiecarui arhitect in parte si a propriei solutionari a temei. Cu toate acestea spatiile cu aceleasi functiuni comunica astfel incat imaginea exterioara sa nu fie singurul argument a unei unitati conceptuale si de limbaj. Demersul a fost firesc avand ca si prioritate

3

revitalizarea unei "nonvalori" rezultate din inadecvarea constructiei existente la exigentele actuale, rezolvabila prin schimbare, prin transformare, valorile intrinseci fiind nu numai conservate ci mai mult, valorificate.

Sectiuni prin Gazometrele A,B,C,D

Plan Gazometre A,B,C,D

GAZOMETRUL A

– arhitect: Jean Nouvel –126 de apartamente sub forma de 9 sectiuni perimetrale si trei noduri verticale de circulatie, amplasate intre coaja de caramida a gazometrului si spatiul atriumului-apartamentele sunt orientate atat spre exterior, cat si spre interior.Primele doua niveluri gazduiesc celelalte spatii publice multifunctionale ale celorlalte trei gazometre. Un dom de sticla separa spatiul central al mall-ului de atriumul nivelurilor rezidentiale.

4

Atasate peretelui exterior al gazometrului cele 9 turnuri rezidentiale suple, inalte de cate 12 etaje fiecare,

sunt asezate la distanta de cate 4 metri unul de altul si permit luminii din exterior sa inunde interiorul cladirii prin ferestrele care faceau parte din structura initiala a gazometrului. Odata patrunsa in interior lumina este "captiva", fiind reflectata de nenumarate ori de suprafetele-oglinda ale peretilor cladirilor din interior,gazometrul A fiind botezat din aceasta cauza "Palatul Luminii". Mai mult, de acest nesfarsit joc de lumini din interiorul structurii nu beneficiaza doar rezidentii turnurilor, ci si vizitatorii centrului de shopping amplasat la parterul cladirii, separat de turnurile rezidentiale printr-un acoperis de sticla transparenta.

Gazomentrul A - Sectiune

GAZOMETRUL B

– este rezultatul muncii lui Wolf D. Prix si Helmut Swiczinsky, membri fondatori ai grupului Coop Himmelb(l)au– contine 255 de apartamente, 78 de unitati de cazare pentru studenti, un foyer si hol multifunctional pentru 3.000 de persoane, si un shopping-mall.

5

Echipa de arhitecti a aranjat spatiile de locuit pe cinci etaje atasate structurii exterioare sub forma unor cercuri lipite de interiorul ei, totul in jurul gradinii interioare de la parter care continua shopping mall-ul din primul corp de cladire. Pe langa aceasta la parter mai exista si o sala de conferinte, izolata fonic, care poate gazdui evenimente cu pana la 4.000 de invitati. Pentru obtinerea unui efect special arhitectii au construit un al doilea corp de cladire cu destinatie rezidentiala, lipita de aceasta data de exteriorul containerului. Cunoscut sub numele de "The Shield" (Scutul), acest corp de cladire a fost destinat cazarii studentilor, iar din punct de vedere estetic scopul sau este acela de a adauga un element modern structurilor victoriene ale gazometrelor fiind realizat sub forma unui bloc-lama frant adiacent in zona de nord care urmareste forma data de cilindrul vechi invelitor (si care aminteste de proiectele utopice in forma de atoli ale anilor`60).Datorita vizibilitatii si arhitecturii dramatic diferite de restul complexului, "Scutul" a reprezentat elementul conversiei care a adus proiectului laude si critici in cantitati egale.

Plan Gazometrul B Sectiune Gazometrul B

6

GAZOMETRUL C

– arhitect Manfred Wehdorn – are 94 de apartamente sub forma de 6 sectiuni perimetrale in terasa, si o terasa-gradina la ultimul nivel urmarind un principiu ecologic. La nivelul public exista o legatura printr-o pasarela ampla cu centrul de loisir urban Megaplex Hollywood,realizat de arhitectul Rudiger Lainer. Manfred Wehdorn (unul dintre expertii recunoscuti ai restaurarii arhitecturii rezidentiale si industriale vieneze) a ales sa pastreze intr-o masura cat mai mare aspectul si sentimentul initial al cladirii, pastrand intacta structura exterioara din caramida, aranjamentele pentru apartamentele din aceste cladiri luand forma unor felii de tort pentru a maximiza spatiul disponibil. Turnurile (sectiunile) se ingusteaza spre varf si se termina cu terase acoperite de gradini care completeaza gradinile din curtea interioara. Gazometrul C include de asemenea trei niveluri de spatii de birouri sub etajele destinate apartamentelor si la parter se continua shopping mall-ul din Gazometrul A

Plan Gazometrul C Sectiune Gazometrul C

7

GAZOMETRUL D

– arhitect: Wilhelm Holzbauer – contine 119 apartamente.Arhitectul a optat pentru un bloc central in forma de Y (acesta realizeaza astfel o costructie de tip stea, care se concentreaza in mijlocul cilindrului vechi, creand intre bratele sale trei curti deschise). La nivelurile inferioare se gasesc arhivele de stat ale Vienei, si binenteles, spatii comerciale. Daca zona de shopping-mall si de spectacole (de la subsolul gazometrului B) nu au creat probleme de proiectare ,implantarea locuintelor si a birourilor in partile superioare ale cilindrilor a pus probleme de iluminare si de spatiu.

Plan Gazometrul D Sectiune Gazometrul D

8

Astfel solutiile in sine arata ca marea problema si in acelasi timp marea tema a celor patru proiecte a fost relatia cu exteriorul, cu spatiul interior si iluminarea. Vechile fatade exterioare, chiar si cu fantele de lumina suplimentare practicate in ele, nu corespund in nici un fel cu inaltimea etajelor locuintelor noi din interior. Astfel, aparea problema iluminarii mai multor locuinte prin aceeasi mare fereastra, de exemplu. Indiferent cum se alegea pozitia interioara a locuintelor, contactul vizual cu exteriorul se putea face doar printr-o "sita" de ferestre foarte rara, in care plinul domina. Probabil ca acesta e si marele paradox al proiectului gazometrelor: intr-o epoca obsedata de iluminare si de vizual, intr-un oras in care specificatiile pentru iluminarea naturala sunt foarte drastice, acest proiect ascunde o intreaga colonie de locuinte in spatele unor fatade istorice fara suficiente ferestre. Chiar daca ele au fost indesite pentru a fi "suficiente" din punct de vedere legal, suficienta lor ramane discutabila din punct de vedere psihologic. In acelasi timp, experimentul este interesant in incercarea de a introverti spatiile, de a oferi alta viziune decat cea a transparentei aproape nerusinate, o privire orientala catre in afara dinspre un loc ferit (in zilele acestea, orientul arab si universul sau inchis e cat se poate de la moda.) Fara sa vrea, pornind de la o uzina de gaz, Viena impune unui numar de 1200 de locuitori o psihologie araba a spatiilor si a vizualului. Se pune intrebarea daca aceste experimente sunt indreptatite. Locuitorii par multumiti, chiar foarte multumiti de locuintele lor. Sau cel putin asa se vede totul prin filtrul mass-media, care este, in cazul Gazometrelor, un filtru roz. Politica de preturi ieftine si construirea unei imagini pozitive, spectaculoase, a locului prin mijloace eficiente de marketing au dat roadele scontate. Locuintele s-au ocupat aproape instantaneu la darea in folosinta in 2001. “ Viena are o traditie care dateaza cam de pe la 1880, in care fatada este o butaforie inchisa, in spatele careia se ascunde aproape oriental, viata. Orasului de inceput de secol ii lipsesc, in multele cartiere construite in pripa si pur speculativ, balcoanele. Relatia cu exteriorul e ca si inexistenta. Daca parizianul nu concepe sa-si puna perdele, vienezul nu concepe sa le traga deoparte, nici macar ziua. Nu exista spatii de trecere, interiorul e aspru delimitat de fatada. Acest lucru se vede si in introvertirea cafenelelor si in credinta multor arhitecti contemporani ca nu e nevoie de balcoane, pentru ca oricum nimeni nu le utilizeaza." Gazometrele sunt, din acest punct de vedere, interesante. Ele repun, prin forta contextului istoric dat, problema vieneza a fatadei ca butaforie si ca limita intre exterior si interior. In cazul tuturor proiectelor, exista un spatiu intermediar care apare intre vechea fatada, cladirea industriala, si noul implant. El poate ca e si unul din acele elemente care fac gazometrele atat de atractive. Insa cu siguranta ca cel mai important element de "marketing" al gazometrelor este marimea si linistea celor patru forme, surpriza ca in spatele acestor mari obiecte cazute din cerul istoriei se ascunde o viata care pulseaza, pare-se, exact asa cum si-au dorit-o edilii. Prin aceasta reconversie a gazometreler, municipalitatea a incercat sa creeze un centru pentru o zona de dezvoltare urbana din sudul Vienei, care era pana la revitalizare o zona eminamente industriala, cu o calitate urbana foarte scazuta.

A B

9

C D

Bibliografie:

1. "The world of contemporary architecture" - Franisco Asensio Cerver 2. "The Phaidon Atlas of Contemporary World Architecture" 3. "Arhitext - arhitectura design arte" 4. http://www.horia-marinescu.net/texte.php?lang=ro&text=26 5. http://en.wikipedia.org/wiki/Gasometer,_Vienna 6. http://www.treehugger.com/files/2008/03/recycling-buildings-austria.php 7. http://dornob.com/giant-industrial-gasworks-turned-into-domed-indoor-town/ 8. http://www.wiener-gasometer.at/index.php 9. http://www.arcspace.com/architects/nouvel/gasometer2/10. http://www.slideshare.net/adameva/wien-gasometer-city 11. http://ghiocel07.wordpress.com/2010/10/03/gazometrele-vieneze/

BOTOFAN RAZVANCladiri Industriale | An 5 Sem.1 2010-2011

10

Reconversia zonei industriale a gazometrelor Simmering din Viena

BOTOFAN RAZVANCladiri Industriale | An 5 Sem.1 2010-2011

11