Upload
others
View
0
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Anul »1 X C ^ lI-lea Nr. 27N O M A R D L a l e i Braşov Duminecă 1 Aprilie 1934
S a c ţ ia ş i a d m in ist r a ţ iaigAŞOV, STRADA LDNGA. Nr. 5.
(Cinematograful „ Astra“) sTKLRi'ON 22*
iboK«K-*“? unnál 203 iei *ssiKî strtónàtata 530 lei ABunţeri« ledavae, dup» faur«
i ia i m de_ ghe;orghe baritioApare de trei ori pe săptămână
miaamtmmtmmm
„Pentru buna linişte a acestei ţări, — scrie „Viitorul“ .’— s’ar impune o comprimare a patimilor opoziţioniste, lăsând ca timpul mult iertător, se facă cel pu{in a se uita...:.“
G afele şi bazbuzuciile liberale !
Bplicarea noului statut aiP.H.î.M iercu ri d. a . la o ra 4 a avu t loc, sub preşidenţia
îefului o rg a n iz a ţie i P. N. Ţ ., din oraşu l şi ju d eţu l B raşov M Dr. Voicu Niţescu, o co n sfă tu ire politică la ca re au uat p arte m a jo r ita te a m em b rilo r D eleg aţie i perm anent© ii câţiva d in tre in te le c tu a lii b raşo v en i, m em brii a i orga lizaţiei.
La o rd in ea zile i a fo st aplicarea noului statut al Paridului N. 7-> e la b o ra t de C om itetu l execu tiv în luna tre- ;uta. D opă c e t ir e a şi lăm u rirea nouilor s ta tu te , terito ru l ndeţului B ra şo v a fo s t îm p ă rţit în 6 secto a re , designau- in se e ch ip e le , ca ri v o r proceda la oraş şi sa te la organizare co n fo rm n o u lu i s ta tu t.
S a mai hotărât ca în Dumineca Tomii să se ţină o mare întrunire a partidului la Braşou, la ca re au fost în- ritaţi a lu a p a r te m ai m ulţi fru n taşi dela centru , în tre îari d-nii I. Mihalache, luliu Maniu, Al. Vaida şi a lţii.
După în tru n ire a d in D um ineca T om ii va urm a con. pocarea congresului organizaţiei P. N. T , din oraşul şi 'ud. Braşov, în v e d e re a a leg erii noului co m ite t ju d eţean ji al d e le g a ţie i p e rm a n en te .
!5 ani dela moartea1 A l e x a n d r u M o c s o n y i
Mâne, Duminecă, se împlinesc 5 t>ni dela moartea neuitatului runteş al vieţii publice netio ale româneşti din Ardeal şi Bă- al Alexandru de M ocsonyi, lăstar al familiei ou acelaşi ume imigrată în Bănatul seve- 'nean la finea secolului al 17 lea.
Din acest prilej se va oficia âne un parastas familiar în auzoleul din comuna Foen, iar
a inijialiva luată de „Aslra“ se or oficia asemenea parastase i în alte centre româneşti. Alexandru de Mocsonyi a fă-
ut parte din ilustra familie Mo* l sonyi, de origină macedo-ro- âne, care a jucat şi joacă şi
slăzi încă un rol în viBta noa- tră publică, socială, economică.
Născut în 1841 Alexandru de ocsonyi, a studiat în Budapesta
ceul, in Budapesta şi Viena niversitetea, dreplu1, luându-şi ocloralul în drept la univ. din raz în 1865. Din 1865 până în
8J4 a fost ales din partea Ro' anilor din RiMberg (cornii. Ti- >?). Lugoj şi Radne, deputat
n Parlamentul ungar. Des* ustal de viata parlamentare, onvins că este zadarnic a lupta e teren parlamentara renunţai 0 ^ndal (1874) şi s a dedicai
.usiv activltăjii publicistice, bi- ericeşti, economice şi culturale,
tost unul din înfiinţătorii prin- Pal» ai institutului de credit şi bonomii „Albina“ — primul ei ‘iu preşedinte — câştigându-şi n e neperiloare pe terenul
cf a econom ic.ini ^ Ca* un r°l important în nj Q ')iser iceascâ ortodoxă, Im . . PŞite la toate congresele eh<! Sllţ?a,dele diecezii Cartn-
îi distingându-se cu discui* 0RrnaCa,?eaiice» de adâncă va*
i>roan*ei ica' ^acă în „Statului 1 uniVp1C es,e introdus sufragiul lnarp*Sa ’ es*® a se mulţumi, în
A f^a,r*e’ Alex. Mocsonyi. |tiu, ° si un gânditor, care şi-a lart-a ern® Ş* pe hârtie cuge*
Sa filosofică, publicând,
sub egida „Asociafiunii“ noastre, studiul „Religiune şi ştiinţă“ (cuvântarea trimisă „Asocietiunii“ în 1905» şi — mai ’nainle studiul „Conştiinţa naţională" în „Almanachul României june" (1883), studiul: „Libertalea presei“ în „Romănische Rewue* (1888).
După cum vedem : bărbat de o cultură superioară, atât ca om politic, cât şi ca cugetător şi meloman, compozilor chiar — Alexandru Mocsonyi a meritat pe deplin să fie ales, „prin aclama- (iune*, la adunarea generală dela Sibiu (1901), preşedinte al „As- trei*.
Meritul Iui Mocsonyi însă pentru activitatea „Asociaţiunii“ datează de mai ’nainte, încă din 1896, când a contribuit ca sfera de activitate a societăţii să treacă graniţele Transilvaniei şi să se întindă asupra Banalului roma-nesc- . ,Cu mult tact şi autoritate acondus Alexandru de Mocsonyi adunarea generală dela Oravija a „Astrei“ (1902), mai apoi — silit de boală — şi a dat dimi- sia din „nobilul oficiu“, fericii, cum scria în epistola de adio, că „Asocietiunea“ şi-a „extins sfera activităţii sale peste întreg poporul român de sub coroanaSf. Ştefan“. ,
Preşedintele de onoare Astrei“ (ales la Timişoara 1904) fost - deci - un percursor
înflăcărat al unitălii noastre, lucrând sistematic, pe toate tere nele, pentru cimentarea legaturilor trăieşti. #
Dispariţia acestui luptător, care în activitatea sa publica şi particulară a acţionat hmp de pes e 40 ani pe toate terenele vieţu nubl/ce, a produs la timpul sau o K î e durere şi profunde regrete.
cari trebuie relevat cu deosebire discursul strălucit rostit la 1868, când s a adus faimoasa lege a naţionalităţilor, pe care a combătut o ca nedreaptă prezentând un proiect de lege special în numele deputa|ilor naţionali. La 1874 şi a depus mandatul de deputat declarând că în împreju« rările date nu i chip ca deputaţii naţionali să poată ajunge ia vre-o înţelegere cu opresorii maghiari. De atunci şi mei «ies dela 1881 Al. Mocsonyi a fost de părere ca toţi Românii să facă rezistenta pasivă fată de parlamentul maghiar. In Confer i t a naţională română din anul 1887 s’a primit in principiu a- ceasta pentru Români bănăţeni şi ungureni, ier la 1892 s’a decretat rezistenta pasivă generală a tuturor Românilor din Ardeal, Bănci şi partile ungurene. Ai. Mocsonyi a fost deasemenea şi pentru amânarea prezentării „Memorandului“ până ce nu se vor schimba împrejurările.
»ţf Sărbătorirea memoriei lui Al. Mocsonyi, care ne dă prilejul să recapitulăm pe scurt trecutul vitreg pria care am trecut dar şi lozincile idealiste ale epocei apuse,n’o putem sublinia mai bine decât ciiând de încheiere câteva pasaje dinapanegiricul rostii acum 25 an i\a înmormântarea din Foen de câtră unul din intimii şi biografii lui Al. Mocsonyi, defunctul profesor şi ziarist Dr. Va- leriu Branisce :
„Prin Âbxandru.Mocsonyi s’a cristalizat conştiinţa nationaiă a poporului, sau lămurit aspiraţiile noasire culturale, economice şi politice, s’a statornicit poziţia, ce ne revine ca popor egal îndreptăţit în legăturile de stat, din cari facem parte constitutivă.
„Cu agerime de profet, a stabilit acele adevăruri, dela cari nu se pot abate implacabilele legi ale evolujiunei.
„Şi dacă n’a fost înţeles şi urmat de contimporanii săi, atât în tabăra protivnică lui, cât şi uneori în tabăra, căreia şi a dedicat toată agerimea minţii sale, căldura inimii sale şi granitul caracterului său, nare să ne mire şi să ne neliniştească, căci Alexandru Mocsonyi n’a fosj acea luminare, care luminează din momentul ce se aprinde şi încetează a lumina în momentul ce stinge, ci acel- astru ce răsare în depărtatele zări aie universului şi epuRe încă înainte de ce ar putea să ajungă lumina lui stră’uciloare pe gio- bui nostru doritor de lumină“.
Direcţiunea generală c .f .r .a acordat o reducere de 50 la sută din taxele tarifare, la toate clasele, tren persoane şi accelerate, tuturor călătorilor care merg dela o staţie la alta de pe întreaga rejea c. f. r. „
A ceastă reducere s e aplica începând de Vineri 6 Aprilie noaptea ora 12 şi până Duminecă 15 Aprilie ora 12 noaptea.
Călătoria se face eliberându- se de cètra casele de bilete, jumătăţi de bilet de tren p e r soane şi jumătăţi de supliment tren accelerat atât la ducere cât şi la întoarcere.
MwăSDOFni(ă$Mi!cM..Z,— Scandalul aprovizionării cu porum b. —
In şedinţa de Mercuri a Camerei s’au făcut din partea parlamentai ilor naţionalŢărănişti destăinuiri, cari descoperă în cea mai respingătoare goliciune opera liberală a aprovizionărilor cu porumb.
Scandai înŢoată forma !La discuţia generală asupra
proiectului penbu autorizarea ministerului agriculturii dea contracta un împrumut de 50 milioane lei la Casa de depuneri, d nti parlamentari V Potârcă şi M. Ghelmegeanu, au arătat cu dovezi, fapie cari pun în cea mai suspectă şi neagră lumină mânuirea fondurilor publice de către guvernul liberal.
Rezultă din declaraţiile răzi- meie pe dovezi indiscutabile ale parlamentarilor naţional ţărănişti, că suma de 50 milioane cerită de ministerul de agricultură pentru aprovizionările ce s e vor fa c e în viitor, este cheltuită deja şi măcinată de pietrile de m oară ale mâncătoriei liberate. S ’a cheltuit anume, fără cap şi inima.
Uniunea Camerelor agricole a atras încă din 23 Novembre anul trecut atenţiunea ministerului de agricultură asupra faptului că recolta de porumb a anului 1933, ne fiind coaptă şi uscată, nu poate fi folosită de se- min{8. îndemna deci ministerul să asigure sămânţa necesară cultivării porumbului pe acest an, din recolta anului 1932, Se făcea în acel raport şi un tablou, în care se constaia atât necesităţile de porumb pe judeje şi localităţi cât şi locul şi cantitatea ce există la producători din recoifa 1932, în condijii perfeefe.
A tăcut şi a rămas mut ministerul.
La 1 Decembre a primit i din partea aceleiaşi Uniuni o nouă urgitare în acest sens !
Tot nimic!Astfel porumbul sănătos a fre-
cut graniţa. Iar guvernul greoi, molatec şi nepriceput — după ce a cheltuit suma necesară procurării porumbului cu aşa numitele „servicii speciale“ de cercetare a nevoilor, p e care le putea cunoaşte din tabloul Uni- unei Cam erelor A g rico le i — a început întârziat aprovizionarea cu porumb complect stricai, încolţit şi negru.
Şi iată — prin câteva cazuri citate de d-1 deputat V. Potârcă — la ce se reduce opera guvernului de aprovizionare cu porumb:
La Botoşani au fost refuzate 75.000 kgr. porumb stricat, la intervenţia medicului judeţean. Tot aşa şi în judeţele Cernăuţi, Ho- tin, Hunedoara, Iaşi, Dorohoi, Rădăuţi, Someş, Turda etc.
Ştim ce a fost în judeţul nostru, la Buzae. Iar prin alte părfi autorităţile — de ruşine ! — des cârcă porumbul stricat noaptea şi p e ascuns îl distrug, îl aruncă p e oaie.
Dovezile aduse de d-1 Potârcă au fost atât de usturătoare, încât d-1 subsecretar de stat Ma-
nolescu-Strunga, cere nu şi-a putut ascunde neputinţa decât sub caraghioasa şi nesocotita scuză, că „dacă er fi cumpărat porumbul din vreme, s’ar fi stricat“, — a şters-o frumos şi laş de pe banca ministerială atunci când d 1 Virg’l Potârcă a luet cuvântul pentru replică.
Iată în linii generate, opera — sau mai bine zis: scandaiul — aprovizionărilor liberale cu porumb ! !
Itlă, ce aplaudă bobocii de pe băncile majoriiătii parlamentare !
Iată ce preamăreşte şi ridică în s^vă presa acestui partid !
Iar în oficiosul său guvernul, lăudându-şi — în fa ta alegerilor parfiale / — „munca sa spornică şi constructivă“, glăsueşte cu sforăială de păun:
„Primii paşi siguri făcuţi de guvernul naţionai-Iiberal în direcţiunea realizărilor de folos obştesc îi dau dreptul să ceară concursul tuluror la alegerile parţiale, care se apropie. Guvernul esle sigur că se bucură de încrederea tuturor şi că este în interesul superior al ţărei ca ia alegerile parţiale să triumfe i- deea de ordine, de progres şi de autoritate, reprezentată prin partidul national-iiberai“.
îşi chiamă adecă, cu porumb stricai, vitele la valăul electoral! !
D-1 luliu dlaniu despre disolvarea
gărzii de ferFiind citat ca martor în faţa
Consiliului de răsboiu, care judecă procesul atentatului săvârşit contra defunctului prim ministru I. G. Duca, d-I luliu M aniu a det următorul răspuns la întrebarea ce i s’a pus privitor la disolvarea gărzii de fer :
S o c o te sc că d iso lv area g ărz ii d e fie r a fo s t ileg a lă ş i in o p o rtu n ă , p en tru că e s te co n tra sp iritu lu i C o n stitu ţie i.
De aceiaşi părere au fost şj alţi bărbaţi politici chemaţi să depună ca martori în acest proces.
„Viitorul“ se repede turbat asupra d-lui Maniu din cauza declaraţiei făcută de d-sa în procesul gardiştilor şi se întreabă: pentru ce d-1 Maniu considera legală şi oportună măsura Partidului Naţional Ţărănesc de disdvare a „Gărzilor“ pe timpul guvernărei sale, iar acum „a- ceeaşi măsură luată de guvernul libera!, — declară — şi-a perdut şi legalitatea şi oportunitatea“ ?
Suferă „Viitorul" şi de miopie şi de scurţime de judecată :
Guvernul naţional-ţărănesc nu a disolvat „Garda de fier“ ca paitid politic, ci „Asociaţia Arhanghelul Mihail“ cu caracter subversiv şi clandestin. Infractorii ei au fost trimişi atunci în
Nr. 2 7 -1
PaginaQAZHTA T^AiWVRNiBI
judecata tribunalelor ordinare pentru complot contra siguranţei statului.
Dizolvarea s a făcut atunci cu păstrarea tuturor formelor legale, — ş i :^Dizolvând asociaţia erhanghe- liştilor nu li s a interzis de a candida în alegeri şi a fi aleşi şi nu le a refuzat nimeni depunerea candidaturilor.
Măsura guvernului naţional- ţărănesc a fost deci şi legală şi oportune, pe când ceea ce au făcut liberalii acum nu mei poartă timbrul acestor califica tive.
Acesta-i adevărul adevărat!„Viitorul“ calcă deci cu stân
gul 1Cât priveşte expresiile şi flo
ricelele stilistice ale „Viitorului“ la adresa d-lui Maniu, nu mai discutăm.
„Năravul din fire n’are lecuire“...................
Ce este cooperativa?
In favoareameseriaşilor
In şedinţa din 27 Martie a Senatului cu prilejul discuţiei pe articole a proiectului privitor la impozitul p e lux ş i cifra de a fa cer i d l D. R. ioanitescu, luând cuvântul, a făcut un ultim şi stăruitor apel către majorităţi şi ministrul de finanţe, să ţină în seamă soarta meseriaşilor, ad mitând ca scutirea acestui impozit să se acorde meseriaşilor care au până la 10 lucrători şi ateliere cu 20 cai putere. (Pro- ectul admite scutirea celor cu până la 7 lucrători şi 5 cai pu fere).
D. D. R. Ioanitescu a documentat pe larg arbitrarul acestei cifre. A arătat că admiterea cererii d-sale nu va aduce statului o pagubă mai mare de trei milioane lei cere nu contează fată de cifra de aproape două miliarde lei, raportate de acest impozit.
D. Ioanitescu a prezentat la tribună părerile partidului liberal expuse prin oficiosul „Viitorul* acum un an când se legifera fol acest impozit. Propunerile „Viitorului“ erau întemeiate. De ce nu le aplicaţi acum, — a întrebat d. Ioanitescu.
D. Ioaniţeseu a subliniat apoi puternica raţiune socială pentru care clasa meseriaşilor trebuie ajutată şi consolidată.
Cu toate că se vorbeşte pe toate drumurile şi la toate 'împrejurările despre coopera fie, totuşi prea puţin se ştie ce ’n semnătate are ’n sine cuvântul acesta. Cu atât mai mult acei. cari îşi pun în gând să ’nfâp. tuiască întovărăşiri coopera liste, [cu scopuri practice, nu pricep nici cum să purceadă la înfăptuire, necum să mai ştie, ce trebue de făcut, să poată isbuti în atare întreprindere.
Mai înlâi de foaie, o ’nlreprin- dere cooperatistă nu se poate ivi, nici purcede, decât numai dintr’un mediul, care-i simte mai dinainie nevoia. Cooperaţia este pavăza, alcătuită din pânza unirii, în vederea unei uşurări econom ice, a unor categorii sociale adusă la nevoe de ’mprejurările vitrege, sau alt so i d e năpăstuiri a le timpului. Aşa dar, n’or să se ’n- tovărăşească bogătanii, să-şi a- gonisească un fond de rezervă şi de ajutoare, prin cooperaţie.. Aceştia şi dacă vorbesc despre cooperaţie, chiar de vor veni să se treacă ’n rândurile vreunei cooperaţie de consumaţie, o fac, nu siliţi de nevoie, ci din spirit de imitaţie, sau cum se mai zice, din snobism. Că va merge, ori nu cooperativa, a- cestora pujin păsa-le-va. De a- ceea, cooperaliveîe iniţiate de-o lume, ce nu simţeşte până ’n fundul rărunchilor ei nevoia de sprij n şi ’nirajutoare prin asociere, aceste cooperative sunt născute moarte.
Ar trebui să se ’nveje ca un Tatăl nostru, povestea cea a- devărata a „Cinstiţilor pioneri“ dela Rochdaie, aceşti cu adevărat întemeetori ai cooperativei de consumaţie.
Intr’o vreme de cumplită sărăcie, în {inului Lankashire, din Anglia, când o sumedenie de lucrători erau aruncaţi pe drumuri, pentrucă mărfurile fabricilor, la care ei lucraseră, nu-şi mai puteau găsi desfacere pe piaţa, câţiva, 18J din aceşii lucrători flămânziţi cutezaseră să scapere ’n văzul omenirii sărace fulgerul unei nădăjduiri de uşurare.
Şi-au zis aceştia: „Bine, este criză De ce însă, ne vom mai lăsa noi şi pradă neguţătorilor şi speculatorilor, cari ne rup
R evista cărţilo r.
Dr. C . N. Iliescu-Braşov :Ce este Tnbercnloza pulmonară?
Cum n e putem apăra ? Cum ne putem vindeca ?(160 pag. Editura „Adevărul“ preţul 80 lei).
Noi braşovenii, îl cunoaştem bine pe autor şi pana lui uşoară încă din atâtea articole de popularizare, publicate multe tot în coloanele acestui ziar. li ştiam de mult radiologul distins al spitalului militar din loc şi ca atare cu o largă experienţă în materie de tuberculoză pul monară şi osoasă, dar cu toate astea studiul prezent constitue şi pentru noi o surpriză.
Abstrăgând dela cur^giul de a publica un astfel de studiu de popularizare pe cheltuiala proprie, când în ţara noastră nu şi-a acoperit încă niciodată spesele o carte serioasă, care nu exploatează instinctele sexuale şi care în loc de scene picante are pe copertă un pat de spitale expus la soare în o mare altitudine, constitue o surpriză şi prin faptul, că ni se aduce cu un larg lux de amănunte atâtea cunoştinţe noi şi expuse cu o aşa desăvârşită formă didactică, încât cartea o citeşte cu mult câştig nu numai orice om, căruia îi este dragă sănătatea ci şi medicul, ori-ce specialitate, ar avea. Există oare specialitate în care să nu te izbeşti la ori-ce pas de tuberculoză pulmonară,
mai ales în tara noastră nenorocită cu 200,000 de mii de tu- berculoşi ce-şi plimbă în voe bacilii Koch, căci din ei n’au o posibilitate de internare decât 1000 bolnavi în cele 1000 paturi existente în toată Jara ? La 50 de mor{i de tuberculoză a- bia revine un singur pat, pe cap de om în tot bugetul ţării, abia 1 leu pe an, o mortalitate foarte înaltă de 3 la mie faţă de alte ţări, cari au sporit mult bugetul de combatere ca Danemarca d. ex. scăzută la 0,75 la mie.
Pierderile în bani, ce le suferim prin pierderea capacităţii de muncă a alâtor oameni tineri, se cifrează la 17 miliarde lei pe an. Intr’o singură expectorase la un bolnav cu tuberculoză deschisă, putându-se găsi până la 7 miliarde baciii, ne putem uşor închipui ce focar grozav de infecţie constilue un singur bolnav întrun mediu lipsit de igienă şi de cunoştinţele de profilaxie.
Dar nu în aceste cifre, mai mult sau mai pujin cunoscute, stă esenţa didactică a cărţii, şi nici meritul ei principal. E aşa de greu să redai în termeni populari explicatiunea noţiunilor de anatomie, istologie, fiziologie
dela gură hrana noastră^ Ş'p copiilor noştri, ca să şi faca pir soase de ’mbogalire lor? D« ce n’am cumpăra noi bucalele deadreptul dela cei cari le produc, să fim scutiţi de câşt gu'. ce şi-l aruncă ta preţul lor, mijlocitorii ? De ce acest câştig, ce ’ngroaşe punga negustorilor nu ne-ar rămâne nouă? Sa înjghebăm din el fonduri de sprijin şi-ajutoare noi, între noi, fiindcă noi producem câştigul, prin acţiunea consumului nostrul noi, prin urmare, trebue să ni-i însuşim, şi nu m'jlocitorii, car, nu fac altceva decât să ia de ici şi să dea dincolo,..?“
Zis şi făcut.Dar, n’avură pionerii putere
să strângă, la ’nceput, decât numai câi putură, să cumpere dela o moară, un sac de faină şi ceva unt. Aceste mărfuri le cum parară între ei iot ia preful piefii de amănunt. Prisosul, ce trecu peste preţul de cumpărare nu şi-l însuşi nimeni, ca drept câştig. Rămase pe seama tovărăşiei lor, ca fon d de rezervă. A- cest fond de rezervă, alăturat la micul lor capital, adunat între dânşii, spori capitalul de cumpărare al tovărăşiei. Pildui rea pionerilor făcu dâră în mij locul tovarăşilor lor de suferinţă şi treptat veniră de ’şi a duseră micile lor economii lângă fale celor dintâi. Astfel capitalul so c ia l al tovărăşiei sporia mereu. Dar sporia şi fondul de rezervă, agonisit prin câştigul, ce rămânea ne ’nsuşit de nimeni, din operaţiile socie tăţii. Adică şi 1 însuşia societatea, acoperind din el challue- Iile ei de administraţie, iar prisosul fu dat pe din două: jumătate alcătuind un fond de rezerva, proprietate frăţească şi nedespărţită a societăţii, restul înapoindu-se membrilor consu matori, potrivit consumului f ă cut d e f ieca re la depozitul so cietăfii.
In scurt, această întovărăşire de oameni, cari urmăresc împli nirea imediată a unor nevoi simţite de fiecare din ei, bizuită, nu pe capitalul bănesc, ci p e capacitatea de consumare a celor întovărăşiţi, îşi pun drept scop, nu să-şi cumpere, dela societate cele trebuincioasa
mai eftin decât preţul pieji'. cl respectând acest pre{, sa s bucure, în schimb, de cal, alea neîndoelnică a mărfurilor ş> de dreapta cântărire şi masu rare a lor. Câştigul, cu alte cuvinte, nu-î ocolit de atare întovărăşiri, însă, acest câştig, in toc de-a fi însuşit de-o singuri persoană, — cum este cazulm comerţul negustoresc, — în casa comună a societăţii. Parte din el trece la fondul de rezervă al acesteia, parte seînapoiază asociaţilor-cumpara-tori, cu nume de primă de consumaţie sau risfurnă. Atare însoţire se chiamă cooperativa, întrucât la înfăptuirea, Jucrarea şi sporul ei cooperează, — mijlocesc într’olaltă, — cei întava răşiţi în jurul ei.
Aducerea mărfurilor cat mai mult cu putinţă dela locul lor de produejie, ca să se ocolească specula mijlocitorilor; chezăşia calităţii ş>a dreptei măsurări; alcătuirea unui fond comun şi ne 'mpărfibil, din câştigul operaţiilor în societate; ris urne sau prime de consumaţie membrilor consu nater , a cestea toate sunt singurele şi adevăratele însuşiri ale dreptelor societăţi cioperative, iar sufletul lor este desăvârşita pricepere şi mai presus de toate cinstea îndrumătorilor şi a slujitorilor, ce li se pun la ’nde- mână.
Huliu Negulescu.f»
CutremurulSt 27-
de alaltăse ar$iI
Un culremur de pământ o violentă neobicinuită 19' s’a simţit Joi seara în l'°lsa simili jui sBniti m apro întreagă ţara. După datele ^
cureşti, prima sguduitură s’a
.....--» * i--sevatorului astronomic din d---12 —Ï -----j ». - 1 Ou,
pşi a durat 18 minute, avâai tărie de gradul 7 după
Comite!’8Ş°* |a
dus pe la orele 10 şi 8 Pro.minut,
lane h' uuu> ' uupa Sp 8Rossi Forel. Cutremurul a , 11orizontal. 1°<
La B raşov prima agudall^a fost însoţită şi de unsubteran, a doua a fost mai*«0* ternică fără însă a provoca Mgube in oraş. A'ât doar, că Z tăţenii eu trăit câteva moment de nelinişte.
In Bucureşti au suferit
g e d i n P ‘ ,arte în c ■ep'Dr M
«ii • Ctpredati.] Oc- A,edi|ţâ 8 l Niţeii InânC să île I e ce iţesc u, g ifinÌ> Brin»
mai multe imobile, între care g. . .— - VUl £ Ol
palatul telefoanelor, unde ÿ! deplasat un zid.
Panica a fost mai m ire în lo. caturile de spectacol, publicul îngrozii năvălind spre eşiri.
Din diferite puncte ale Muu, teniei, Moldovei, Ardealului Basarabiei se anunţă că s’a simţit cutremurul. Pagube mai mari se anunţă dela Galaţi şi Bârlad, unde mai multe clădiri au tost crăpate şi plafoane prăbuşite,
Apele Dunării — după cuu se anunţă din G îlaţi — s’au a gitat grozav producând un sgo- mot asurzitor.
Cutremurul s’a simfit şi în Bulgaria.
AhpuM.diteslu laistrtjiTint eai St- lai itult in1 ifen srci slui imo Di
I l i - II rt| sire Br esl'J feS albiri* iati ă s ■ănl - Pelru t inimi jşec nte utléi rCU :U c «Iulevenir.. -
IiN o i t o ţ i a t e s t ă m
că Tabletele Togal s’au dovedit neîntrecute la
Reumatism | Sciatică I Nevralgii, Răcelij Gută |Gripâ {Dureri de cap
S& aveţi totdeauna
în casă.
Dacă mii de medici, intre cari şi profesori de seamă,rt» »osc in mod cu totul deosebit efectul bun al Togal-uW atunci şi Dv. 11 puteţi intrebumta cu incredere! Tort dizolvă acidul uric, are efect imediat şi mai arc şi avidM jul că este cu lotul nevătămător pentru stomac, inirniM celelalte organe ale corpului.Tabletele Togal s'au răspăt-t dit atât de mult numai graţie recomandărilor celor \inde câţi! Togal nu poate fi înlocuit! O încercare vă va c» vinge şi pe Dv. Le găsiţi la farmacii şi droguerii. Lei 51-1
Tabletele Togal sunt un produs elveţian.
Bua - tolsăla|Bă|<
ori ■i ro ■ri ir ■ opI P'
pici(:a c
Bă aţ p eh tare
Bilele mrlici ■>/ jc
şi patologie, însă prin darul pe care numai puţini îi au, i a reuşit pe deplin autorului şi acest iucru fără a cădea de loc în vulgar. Se perindă în fata ochilor noştri expuse cu claritatea şi chiar şi poezia unei raze de soare, ce îi convine şi intelectualului sătul de prea greoiul text al aşa zisei ştiinţe înalte, tot tabloul clinic şi social al tuberculozei. Chiar proba luber- culinei, chestiunea virusului fit- trabil, a stadiilor induratie, ra- moliţie sau caverne, formele de evoluţie acute şi cronice începând cu pneumonia cazeoasă şi terminând cu sclerozele active şi inactive — sunt redate şi se citesc cu uşurinţa unui roman, deşi ai crede că sunt după t.tlu capitole rezervate numai celor ce au învăţat anatomia după celebrele tratate ale lui Testut. La cap tolul atât de complet şi instructiv al tratamentului se învederează şi mai mult spiritul de povestitor de talent dar şi clasificator metodic al autorului*.
Ş- acuma şi cateva observa- ţiuni critice dar tot atât de binevoitoare, cari aşi dori să i aducă un mic serviciu autorului la o eventuală nouă edijiune. He clişee mai mult text explicativ, redându se exact care-i pul* monul drept şi care-i stâng pe fiecare din fotografii. Inzistat mai
) îmi vine in gând atât de clare ş frumoase sunt aceste pagini axio- mul fav°nt al prof-Duma din anul II şi I i i de medicină: „Ce que l’On conçoit bien on annonce clairesment etment“0tS P°Ur 16 dire arriveat aise-
mult asupra celei mai preţioase dintre libertăţi (Laurent): libertatea respiraţiei nasale atât la tratament cât şi la profilaxie*’. Dacă plumânul nostru ere enorma şi minunata capacitate de a absorbi în loc de 500 cm. c. aer pe inspiratiune până la 4 litri aer în eforturile fizice, şi aslfel cantitatea aerului inspirat pe cele 16 inspirstiuni pe minut se ridică dela 8 litrii ch-ar la 80 litri aer, atunci se înţelege dela sine enorma importantă a sportului raţional în profilaxia luber culozei.
După unii autori, noi prin atu- vism moştenind dela strămoşii noştri un plumân mai mare decât e necesar pentru viaţa noastră sedentară, nici nu’l putem păstra sănătos dacă nu ne apro piena de via|a strămoşilor noş- Ir. : multă mişcare’n aer liber.
Deci se impune într’o viitoare ediţie un cuvânt întregitor cu o succintă clasificare a sporturilor, ca excelent mijloc nu terapeutic cât profilactic. După mine dr.-ul Irimescu, care şi a creiat în {ară un mare nume în corn baterea tuberculozei, are o mare greşală. A neglijat cu totul chestiunea alcoolului, pe care în Franta bunăoară Auguste Luni ère dela Lyon a pus o aşa de bine în evidentă ca fiind cauza principală a răspândirii
tuberculozei, explicând şi mortalitatea dublă a bărbaţilor fat* de femei. Nu bea, nu fuma, « multă mişcare ’n liber şi ai realizat toată şi cea mat raţional* profilaxie personală,— acest pri#’ cipiu l’aşi {dori bine precizai? deseori repetat într’o viitoere * di|iune.
La tratament vorbeşte fa0'*8 logic de altfel autorul despf* necesitatea încrederei în vinde; care. Nu ştiu dacă a fost ? domnia sa elev al prof. Paulescl după cum am fost şi eu la *? cazul mult înaintea autorului'8
lecui, lojiţii ] ■agh
jomâ.■oaleI ci.■şte, I Ş*e.
!>anii 909—910, dar să nu se rească ca medic creşt'n să B® mească această încredere P8 numele el curat şi străvechi o* şi B ib lia: Credinţa ’n zeu. Două lucruri nu poţi I®1,1 < un caz să le faci fără o adan credinţă ’n Dumnezeu: să cr4rcopii şl să suporţi o suferinţei
Cerem de aci înainte caorice publicafiune a unui nie creştin român să iasă clar 1 iveală ortodoxismul de eseW pur românească mai mult deinternaţionalismul umanitar S3*
una prec Rcej e r<
■ierd u biseorto dodă de~pen* dir
ani ui - «i tul
Inul licito,
{iu |ânh
« u 1 şiJ'SCl :u Or,
par,rnic
umanitarismul international D«end'
**) Cele 9 funcţiuni ale nasului în pregătirea aerului inspirat, respiraţia pe gură nu este admisă decât în mod temporar la oratori sau la cântăreţi când sunt cu gura deschisă nevoiţi
1 Să, iacă msniratinni nrlonr-;
altfel nu ne îndoim de s mentele pure şi nobile ale flUca rului, căci o aslfel de carte a d-rului Iliescu cere afara Jtalent şi cunoscinje, mu'*8’ pre' dragoste de tară şi nean j^ ylsupune şi un contact *ntli°iune| pujin într’o fierbinte ta 9al rm de început şi sfârşit al *u“ cu Atotputernicul Creator.
Dr. M. S u c i u - S i b i o fi*
Irtod|r0/î
TreJAstr■de ■ avi tibie
ţizal |erei
Jori, m um .|VJ
denőj
ob,
O şedinţă A strei9 f J
romiíeíul judeţean al .Astrei“W I !___ I Vf i o rr*n ri c o n n o
importantă a‘•Braşov
GAZETA TRANSILVANIEI
J v a tinut Miercuri seara o oîenarS, la care au luatB idinfă Penară
n l ioi în calitate de membrii de Pro. |arte.| _. j njj Dr. Voicu N ifescu
S K ^Tiberiu B re d ic ea n u , mem-* ă l m ’ ' t . f . t l a i t / » n n l r a lr .• a Comitetului central.( ’ Oresedintele , Astrei“-Braşov
Câliman deschizând , U îiâ a bineventat pe d-nii Dr.
u,iŞ,e . f esCu şi Dr. T. Brediceanusă arate îndeosebi meri-
1 Pll, ™ c cari le ere d l Or. Voicu« pa,illően, flratie cărora despărjă ; eJ S Braşov al »Astrei* a
in» starea înfloritoare de f, relevat cu deosebire
•re *|npuK da{_ dj L t i S i Voicuiieslu Ia reorganizarea desp. Sj ls,rL'-Braşov după război, la
• i „«rea contractului încheiat Stí lül privitor la închirierea
stult imobil „Apollo“, iar sub m uen area trecută a cedării a-
Blid imobil de cătră Ministe- U1 aP tt)meniilor printr’un contract
Bcumpărare-vânzare, desp. sfre1 Braşov. Tot d l Dr. V. eseu es!e şi promotorul cui- dinarii satelor, la a cărui iajvă s’a creat prima şcoală
ască în judeţul nostru. Pefcru toate acesle înfăptuiri îndrumări d-1 Dr. Căliman, şet ntele .Asirei“-Braşov, a
ut Tăi mulţumească d-lui Ni- cu;,;u acest prilej.Iul; imind pentru cuvintele de Jniare, d l Dr. V. N ifescu
lui Ia sin.I maii áriad, u tost >uşile,1 Clin au g, 1 sgo-
n Bu|.
spune că nu-si amans . . merit deosebit centru cele « cute de d sa. Si-« î “ i - ? la"
reia a ieşit ŞJ Sa contribue cu toate puterile sale la ridicarS» culturala şi economică a ei
A urmat apoi o amplă dare de seama asupra înfiinţării Z activifaţei primei Şcoale Ţâri! neşti din oraşul şi judeţul Bra- -V . c «ve . fost luată l . ' c u ^ .
In ce_ priveşte iniţiativa luată ?*"V U .,nIdnjarea de ca se cui- turale ,n judeţul Braşov s’a ho-‘ar,al a. se termina zidirea casei culturale din comuna Vlădeni şicons,ruirea j n enu, #ce8« ţunei case culturale în Crizbav a care populaţia românească va’
denhicru.CU ma,cria,ul §1S a discutai apoi preluarea deîfrsi A _ _»7 , 1 “Poi preluarea de
ca lrâ mAstra a cinematografului mLux“ (sala Redutei). Ia privinţa aceasta s’a nroyonia*
- v— «cuute^, ia prl- vinta aceasta s’a prezentat o o- ferta. S a hotărât ca o comisie compusa din 5 membrii ai comitetului şi un jurisconsult să ia in studiu această chestiune şi sa prezinte un raport într’o şedinţa viitoare.
După acestea şedinţa a luai sfârşii.
lectuaii de inimă. Declamaţiiledo « m fP^âneşte ale copiilor de şcoala încă cu un grozav accent românesc şi încă neîn ţel egand deloc ceea ce declama, ne avertizează cât avem încă de muncii, stai şi învăţători,
centrale şi periferice, obol de slat şi oboi particular de persoane de inimă şi socie-
,a cucerirea completă a po- iţiuor. rSâ dea bunul Dumnezeu, ca
clopotul intransigentei naţionale, ce a început sâ sune, să nu-i lase sa doarmă pe cei-ce au în mana conducerea ţării.
Observator.
Pagina 5
Balettnál Politiei.
n:la
RâceBcapmă,re*
c! To|i ,i aval* mimij
n raspi» or vind* avaro» Lei 51
lua de 18 Martie, 934, o zi Asă de Duminecă, a avut a Bălanii mari serbarea tre- 11 ortodoxism 12 familii, pe
Mi româneşti şi ortodoxe, cari în decursul sutelor de de opresiune maghiară fu îră pierdute pentru româ- a. A’iciodală nu ne-am con- T ea de data aceasta, că J ă aştepţi să vini legile aii: ale guvernului pentru fcarea poziţiilor pierdute ecolele de oprelişte, inifia- mrticulară şi organele Io-
face minuni.îcuima avem multe astfel
|i|ii pierdute. Nume româ* laghiarizate, Români ce nu »»rnâneşte, biserici orlo- ' ■oale sau în cari preotul | Hchiar dacă ţine slujba în t
5*0, trebue sâ predice în
lera ca o biserică clădită de tatăl său încă sub vremea de asuprire maghiară, pentru a ţinea trează flacăra românismului, să fie şi azi numai un fel de reminiscenţă a acesior lăudabile străduinje ale părinţilor noştri.
Incepuful s a făcut. Dar la programul Astrei de după masă, aranjat tot cu această ocazie, am mai puiuţ să observ ceva ce merită să fie remarcat. Corul comunei Agoşlin, condus nu ştiu de ce învăţător destoinic, şt care, aud, a luat parte la deschiderea Casei na|ionaie din Vlădeni, te încântă prin armonia şi disciplina lui. Ce minuni ştie să facă jărarul nostru condus de inte-
Razie. In noaptea de 29—30 Martie 1934 organele Politiei eu‘a c u ° Ir"zie1 1« întreg oraşul, rezultatul fiind următorul:
^Sau arestat 17 indivizi, asupra carora nu s-a găsit nici un act de legitimajie. A doua zi s’a făcut trierea prin Biroul Identifi- cărei, unde nu s’au găsii urmă rih pentru r ici o faptă, şi după ce Insa stabilii identitatea din actele de legitimaţie aduse uite- nor, 4 dintre ei au fost puşi în libertate. La 3 indivizi s’au dresat acte de dare în judecată la Biroul Populaţiei ca nefiind înscrişi.
Doi spărgători arestaţi. In urma reclameţiunei pantofarului Lorincz Mihail din str. Gh Ba- rijiu Nr. 4 contra autori necunoscuţi, cari în noaptea de 19-20 Martie 1934, au intrai în atelierul său, de unde au furat încălţăminte în valoare de 1600 lei, organeie Poli {iei Judiciare au au reuşit să identifice pe autorii furtului, cari se numesc Mircea Radu în etale de 20 ani, origi nar din Braşov, str, Cacova de jos Nr. 42, care a mei fost condamnat la 8 luni închisoare pentru furt prin spargere şi al doilea Cristescu Crislea în etate de 19 ani, tot din Braşov. Asupra lor s’a găsii încălţămintea furată, care a fost predată reclamantului. Cu actele dresate au fost înaintaţi Parchetului Tribunalului Braşov.
Câine găsit Pe străzile ora şului s’a găsit un câine Dober- man. umblând fără stăpân şi care se găseşte la Chestura Politiei, unde stăpânul se poate adresa spre a şi-l ridica.
una Bă|anii-mari se vede P-edestinata de soarle să
■ RCGPutul aceslei mari o- aesp’ readucere la matcă a vind*'H1ler;luîe Şi pentru stat şi
fost ş iH ,'ser>că. E a aici o bise- lulescll,. d°£a încă din anul 1900,
•a leod°r Macanu, Ni-rului i® M -r mias şi Nicolae Suciu- i se , n. Braşov. De vre-o să «*■[. J* l*ţ are şi preotul, pe
ere PeH . Părinte Gârcea din echi c8H j se găseşte sub pro-
;in, i Părintelui Nistor de- lani^Bj * >n cei mai capabili
adânC In i,'S pro,0P°pi ai tării.deci bune- jferinr|/j eia a aprins-o Dr. Va-
cfl.jiui 5i “ J u valoros ai Bra-me1 ITrÎ c a;iUalmen,e P^feclul
clar , |ul Dr sacondat de de- ef Î l l t a r ' bogdan , prof
II de .(Psrnică o ^ra?°vean, ţinând'ar Î l e S ? 1 nestrămutată con-
D »r la vechii nomUi,a>á COn‘ ’lodoxă «oastra ere-J»1 de senatorul! s .in- Ton p . 7* senatorul
' V c« f Preise« ‘ U‘ med‘c Primar arie ^ une şi preş. vaio-
iii^rlp de acolo- 15. <ti Şi
ara ,iiiB d e TmQe ac°lo-l a,nt-o>ar*an*a de contri-
. cei Vbianu ‘nul Dr. M ircea ^ lăi fete * ^are având rude Z íríi Irenui p0.1®;9 Pregătii din
■.°rlodLP:entru„ca ‘rece-
f,bion“'l fziere }S n. sa se facă r J s» laca. îaainie de
«iii putea t0
S’a constatatcă încălţămintea
„Mociornifa” 66
este cea maisolidă higienică
elegantă şif ă 9 Nv
t i n a
Dovadă că toţi cari au încercat, ne-au rămas clienţi devotaţi.
Raion special de articole pentru voiaje, giaman- tane, casete, trase, serviete, genţi pentru dame şi haine de piele, — toate numai piele veritabila.
D E P O Z I T U L din B R A Ş O V Strada V o e v o d u l Mihai No . 24 (Vămii)
T E L E F O N No. 70. U8 l 4
C I N E M A „ A S T R A “Dela 31 Martie
Ero super şlagăr f E ro super şlag firf
Marele tilm eroic al eliberării unui popor
W I L H E L M T E L LCu: CONRAD VEIDT
ConvocareSocietatea »Martirii Neamului
Românesc“ cu sed. Braşov invită pe toţi membrii săi iaAdunarea generală ordinarăce va avea loc în ziua de 22 Aprilie 1934 în s*la Sfatului orăşenesc din Pia|â Libertăţii la ora 10 a. m.
Ordinea de zi1) Deschiderea adunării şi nu
mirea a 2 verificatori, cetirea procesului verbal din şedinţa anterioară.
2) Raportul general despre activitatea societăţii.
3) Raportul casarului.4) Raportul cenzorilor emişi
din adunarea generală.5) Enunjarea şi stabilirea
membrilor societăţii, cari sunt distinşi cu decoreţiuni pentru faptele lor bune.
6) Demisia preşedintelui şi a* legerea unui nou preşedinte.
7) Eventuale propuneri şi interpelări.
N. B. Drept de voi în adunarea generală au numai acei membrii cari sunt la corent cu plata cotizaţiei.
Braşov, la 29 Martie 1934.p. Comitat,
156 1—1 Dr. Boita.
Am p r e l u a ttoate clişeurile fostei
firme „Ancora“ Kertészşi primesc în atelierul meu toate
comenzile ulterioare.Fotograf
C ARID EN Braşov ,
Str. Voevodul Mihai 25 157 1—1
A V I Z !In vederea Sfintelor Sărbători
asortându-mă cu ioate articolele necesare de Parfum erie, Eau de C ologne, surprize d e Paşte, vopsea de .ouă, F o to etc. rog Onor. Public braşovean şi din judeţ a mă vizita, asigu- rându-i de un serviciu prompt şi conştiincios.
Mulfumindu vă de concursul d v. vă urez Sărbători fericite.
Drogueria ApolloF lorica M. Iord ăch escu
farmacistă,
Str. Voevodul Mihai No. 9.155 1—2
Primăria comuneiTohanul-vechlu Judeţul Braşov.
In intreprinderile firmei ,
Fraţii SCHIELNo. 210—934.
s. a. p. a. pentru fabricarea maşinilor, Braşov, Calea Victoriei No. 90, se primesc doi ucenici tâmplari de modele şi şase ucenici turnători în fier.
Cererile cnvenite se vor adresa Direcţiunei Fabricei, Calea Victoriei No. 90, Braşov. isi i_ 4
Vinuri vechiIa pivniţele
„B A C H U S“Str. Regina Maria 12
(fost Neagră)Lei 16—24 litru. Cu decalitru
mai eftin.N. B Ă R B U C E A N U .
147 1—2
Publicafiune.Se publică spre generală cu
noştinţă, că în ziua de 12 A- prilie 1934, ora 10 a. m. se va tine licitaţie publică în localul Primăriei comunale, pentru vinderea materialului lemnos din parchetul No. 7 din pădurea Gruiulung, în suprafaţă ^de 4,63 Ha,
Preţul de strigare este 42.000 lei.
Garanţie provizorie S1/«.Tohanul-vechiu, la 24 Martie
1934.Preş. Com. Int,, Notar,
Indescifrabil. Indescifrabil, 158 1 - 1
MbPrimăria Municipiului Braşov.
No. 6278-1934. Serv. economic.
Pübllcaíiime de licitaţiePentru arendarea terenului
arabil No. top. 7475—76 în suprafaţă de 1 jug. 73 st. p , situat la şoseaua Braşov—Dârsle pe timp de 3, ani se va (ine Ia Primăria Braşov în ziua de 12 A - prilie a. c. ia ora 11 o licitaţie publică cu strigări.
Preţui de strigare este 800 leL Condijiunile detailate se pot
vedea la Serviciul economic ai Primăriei.
Braşov, la 28 Martie 1934. Comisia interimară,
p. Preşedinte:Indescifrabil.
Secretar generali 154 1—2 Socaciu.
Abonamente la Gazeta Transilvaniei se pot tace ş lunar
OAZSTA TRANSILVANIEIPagina 4
iS LH li. II. Ilia-llMîn procesul atentărilor dela SinaiaJoi după amiezi d-1 ’dr. Alex.
Vaida-Voevod, găsindu-se la Bucureşti, s’a prezentat ca martor chemat de apărare la procesul Gărzii de Fier, După depunerea jurământului d-1 Alex. Vaida a spus — după cum comunică „Patria“ — următoarele:
— Eu însumi în tinerele am fost un tânăr turbulent şi revoluţionar. Deaceea când a apărut mişcarea Arhanghelului Mihai, Garda de Fier de mai târziu, nu m’am speriat ci am gcăutet să-m i aliez a cest tineret în m işca rea pe care am hotărât să o duc pentru pacificarea spiritelor ş i examinarea Ocurentelor extrem iste şi disoloante. îndemnul a venit de acolo că din îndelungata mea experienţă m’am convins că tineretul najionalist şi patriot nu poate contribui decât din eroare la sabote rea or* dinei de stat.
Călăuzit de acestea idei am căutat indirect şi apoi direct să mă apropiu de CorneliuJ Zeiea Codreenu şi n’am avut decât să mă felicit pentru sprijinul dat de el şi organizaţia lui la com baterea efectivă în m ase a comunismului.
D-1 Vaida-Voevod, spune apoi că deoarece el însuşi a contribuit la corectarea ţelurilor Gărzii de Fier, fâcându-o |să renunţe ia un antisemitism negativ, iar pe de altă pai te îndreptând a* ienţiunea organizaţiei spre combaterea comunismului şi a curentelor disolvante, d-sa se consideră ca părintele spiritual al Gărzii de Fier, ba mai mult ca naş al acestei oganizaţii.
D e a ceea — continuă d-1 Vaida — locul meu nar f i aici Intre martori, ci p e banca acu zării.
D-1 Vaida arată apoi că ioate actele Gărzii de Fier au pornit dintr’un sănătos sentiment patriotic şi afirmă că în momentele de azi când finanţa internaţională dictează în Ţara Românească, socoteşte că nu se poate afla în juriu nici un om, nici un român, care să nu subscrie la dezideratele ^principiale şi naţionale ale '"Gărzii de Fier, cuprinse în primul lor manifest.
Estb aeevărat — spune d l Vaida — că mai târziu mişcarea a făcut mari greşeli. In primul rând s’a asociat cu Beza atentatorul bunului român şi luminatului conducător, tgConstan- tin Anghelescu fostul guvernator al Băncii Naţionale.
— Beza n’a fost gardist, — este întrerupt d-1 Vaiea, JJde pe băncile acuzaţilor.
D-1 Vaida: Dacă Beva n-a fost gardist, în schimb Garda s’a solidarizat cu el.
Deasemenea gardiştii s’au a- sociat cu Dănilă Maramureş, ceea-ce a fost o mare greşeală.
— D-1 Vaida explică aceste greşeli prin tinereţea conducătorilor, pe de altă parte prin tratamentul întrebuinţat faţă de mişcare pe care d-sa nu le so- coate ca cele mai potrivite.. Arată că este împotriva aten
tatelor cari după cum dovedeşte istoria, nici odată n’au dus la rezultat şi n’au fost folositoare. Regretă omorârea lui Duca, prin moartea căruia a dispărut un luminat conducător de stat şi s’a desechilibrat jocul forţelor politice, din care a rezultat un rău pentru ţară.
Alianţa Gărzii de Fier cu „Frăţia de Cruce“ a căpitanului Şiancu, deasemenea a fost o mare greşală, deoarece astăzi acei ceri au avut prudenţa să se înscrie la timp în partidul liberal, se plimbă liberi în timp ce conducătorii Gărzii se află pe banca acuzaţilor.
Lipsa de maturitate şi insufi
cientă experienţă a conducătorilor explică îndeajuns aceste greşeli şi erori cari s’au făcut.
D. Vaida încheie spunându : .„A ceasta este m ărturisirea j
mea. Mi-aţi cerut să depun j jurământul, eu l-am depus,
legându-mă să spun adevărul ş i numai adevărul. A cest este adevărul şi vă stau ladispoziţie. . .
Nici apărarea şi nici acuz • rea ne având de pus nici o al întrebare, d. Vaida Voevod. a părăsit sala de desbateri.
Este de remarcat că la p le carea din sală a d lui Al. I'aida Curtea ş i întreagă asistenta s a ridicat în picioare,PnMil Legii Conversiunei
Modificările admise de ccmisiunea ministerialaJoi la 9 s’a întrunit la lo
cuinţa d-lui C. Xeni o corni- siune restrânsă sub preşedinţia d-lui Gh. Tăiarescu, prim-minis- tru, pentru a face un prim triaj al amendamentelor propuse la proectul de conversiune şi pentru a stabili sistematizarea examenului lor.
S’au admis în principiu urmă- oarele modificări, care urmează
a fi supuse plenului comisiunei:1 .S ’aprelungit termenul pentru
debitorii agricoli dela 15 ani la17 ani. în scopul ca în primii doi ani ratele s ă f ie mai mici.deia care a dus la această mo
dificare a fost ca debitorii agricoli, cari se află acum în mare sărăcie, în primii doi ani să aibă rate mai mici de plătit, ca astfel să le poaiă achita şi să nu decadă din drepturile pe cari le acordă legea conversiunii.
Asifeî în primul an debitorii agricoli vor plăti 2 la sută din amortisment, şi 3 la sută do- )ândă ceea*ce înseamnă 5 la sută pe an.
In al doilea an vor plăii 3 la sută din amortisment şi 3 ta sută dobândă, ceea-ce înseamnă 6 ia sută pe an.
In al treilea an vor plăti 7 la sută, iar în ai 4 lea en vor plăti 8 la sută.
Restul până la 17 ani, ratele vor fi tot de câte 8 la sută pe an.
2. O altă modificare impor- antă este că tuturor debitorilor
rurali sau urbani, afară de comercianţi şi industriaşi — ceri până acum după prevederile legii nu intrau în conversiune, — ii se acordă o eşalonare a datoriilor lor pe termen de 5 ani, cu o dobândă egală cu aceea a scontului Băncii Naţionale.
Această măsură sau va fi formulată într’o lege specială, seu va fi trecută în legea conversiunii ca dispoziţie tranzitorie.
3. O altă modificare importantă este că s a hotărât ca pentru debitorii agricoli şi urbani, din totalul veniturilor lor să se reducă suma de 80 de mii lei.
Sa luat această măsură pen- trucă la conversiune sunt admişi numai acei debitori cari, din venitul total, au cel puţin 30 la sută (debitori urbani). Scăzându se din venit 80.000 de lei, vor fi mai numeroşi cei cari vor atinge cota cerută pentru a fi admişi la conversiune.
4. S’a mai hotărât deasemenea ca să se schim be în proect data de 2 N oem brie cu c ea de18 D ecem brie aşa cum era prevăzută în legea Argetoianu.pen- truca şi debitorii care ar fi a- vut datorii cuprinse în acest interval să se poată bucura de legea conversiunii.
S ’a căutat astfel să se acorde a* cestor debitori ceea-ce se chiamă drepturi câştigate.
5. S ’a mai hotărât ca ş i d ebitorii ş i creditorii străini s ă între în legea conversiunii,
In chipul acesta debitorii creditorilor străini se vor putea bucura şi ei de beneficiile legii conversiunii.
Eri s au întrunit subcomisiu- nea Camerei şi a Senatului îm
preună cu cei trei minişlri delegaţi, pentru a se pronunţa a- supra amendamentelor triate. Astăzi se va întruni plenul comisiunei generale a Camerei şi Senatului spre e-şi da votul a- supra amendamentelor cari urmează să fie primite sau respinse.
Sâmbătă va fi depus raportul iar Dumineca, sau cel mai târziu Luni, va începe discuţia generală.Înfiinţarea Lîgei anli- revizicnisie la Braşov
La iniţiativa luată de soc. „Astra“, s’a ţinut eri seara în sala Sfatului o consfătuire a intelectualilor braşoveni, în care s’a hotărât înfiinţarea la Braşov a unei secţii a Ligei antirevizio- niste. In scopul acesta s’a ales un comitet compus din d nii: protopop Dr. Blaga, protopop Hodârnău, Dr. N. Călimări, inginer 1. Ionică, prof. leodorescu şi Dr. Al. Sulică sub presidiul d-lui Dr. Pompiliu Nistor.
Scopul acestei ligi este e intensificarea acţiunei în contra propagandei revizioniste, strângerea rândurilor Românilor şi ajutorarea elementului românesc pe toate te- renele vieţii publice.
Adunarea de constituire a fost prezidată de preşedintele Astrei Braşov, d-1 Dr. N. Căliman.
C o m u n i c a t eUrmător încheierii actului de fuziune Intervenit în.
. ___t&rAnoftf» Al H.litl Jp ^ ‘‘»fţÄ ' »-UnuM? I0,n9‘-fe
aţional-ţărănesc şi partidul ţărănesc a d-iui dr. N. u. >rm circularei d-lui preşedinte al Partidului nafional-«.-
Mihalache şi a vicepreşedintelui d-1 dr. Nlcola* 1 , s’a perfectual în judeţul Tarnava Mare, prin COrn>
naform Ionnea r ------ -ambilor şefi de organizaţie.
Până la congresul partidului, cere se va ţine «1934, preşedintele organizaţiei judeţene rămâne şi pe JJ S i. , i r\î Pnmnn î«r vi r P - nr P q p <1 i n f o A 1 (iJJ. 7 J “ » _ . • j , . T I
d-1 dr. Dionisie Roman, iar vice-preşedinle d-1 jnai - Serdici, deputat de Târnava Mare. ane'
Congresul partidului este singurul autorizat con|, J telor cu alegerea noului preşedinte, vicepreşedinţi, a c. , şi delegaţiei permanente.
Cluj, la 29 Martie 1934.
In baza holărârei aduse la 6 Marlie 1934 de Comiu~ : n. « * : 1 i i Jo to n o H!n TAmflVfl MrlTF. IphhI rnnnA..>ganizaţiei judeţene din Târnava Mare, legal convocat snri
• • 1 I • %_____ — J P a I î m /\n ah I /\ o I o i a r\ r. a am a i I "li Id enţie d-lui Armând Călinescu, fost subsecretar de _ lează hotărârea delegaţiei permanente din 17 Ianuarie ţ«fl repune cu deplin drept ca Preşedinte al O rganizaţiei p Naţional Ţ ă r ă n e s c din Judeţul Tâmava-Mare d l dr. D i o S m an advocat, fost deputat, din Mediaş.
Cluj, la 29 Marile 1934. de-;i• •
Aducem la cunoştinţa prietenilor noştri, că foaia n.. J Pari: ului Nolional Ţărănesc din Târnava Mare, .Rooia'M de astăzi încetează de a mai fi oi genul oficios al partidS ţional ţărănesc din Târnava Mare.
Ori cine nu va resp ecta a c e a s t a dispoziţiune, va lia j Ip Ip disciplinare prevăzute de statului Dartidului. ■
ţărrură
IIne
secinţele disciplinare prevăzute de statutul partidului.Cluj, la 29 Marile 1934.
Preşedintele O raJ provincialei
Alex. Vaida-Voel
ia
ii
Cf!«al ca D > tn Hla )
N F O K M A Ţ I U f l îire
I
V acanţă şco lară . Toate universităţile, şcolile secundare şi primare au luat vacanţă de Paşti astăzi, Sâmbătă, la amiazi.
P resch im b area b ile te lo r de 1000 lei. Termenul pentru preschimbarea biletelor de 1000 lei tip vechi, care expiră Ia 1 Aprilie 1934, a fost prelungit până Io 1 Mai 1934.
BisericeştiOrdinea serviciilor divine în
săptămâna Patimilor, la capela- b isericei rom âne unite {gr. cal.) din Braşovechiu slr. Lungă 111 :
1. Luni, Marţ», Miercuri dimineaţa la ora 7.30 slujbele ţipi- conale.
2. Joi la ora 8 sf. liturghie, sfinţirea Paştilor.
3. Joi seara la ora 19 Denia cu 12 Evangelii.
4. Vineri dimineaţa la ora 7.30 oarele canonice ele.
5. Vineri seara la oral9 Prohodul Domnului Nostru Isus Hristos.
6. Sâmbătă Ia ora 7.30 sf. liturghie, seara vecernia.
7. Dumineca Paştilor la ora 1 „Slujba Invierei“ şi împărţirea Paştilor, iar la ora 10 sf. liturghie cu predica ocazionale.
8. Dumineca d. a. ora 4 vecernia.
9. Luni a 2-a zi de Paşti şi Marţi a 3-a zi la ora 9 utrenia cu sf. Liturghie.
N. B. Spovedanii continue în fiecare zi la orice oră şi cuminecări afară de ziua de Paşii când toţi Irebuesc să fie gaia cu cuminecările. Atunci se dau Paşti.
Legea pentru prelu ngirea legii actu ale a ch iriilo r u fost depusă în şedinţa de alaltăeri a camerei de cătră ministrul justiţiei V. Antonescu.
Incendiu. Joi spre Vineri noaptea pe la orele opt fără un sfert s’a declarat un iucendiu la fabrica metalurgică Schlel. Două echjpe de pompieri cu două pompe-motor au sosit imediat la faţa locului, astfel că focul a putut fi stâns pe la orele 9 şi un sfert. Incendiul iscat din cauza unui defect al cuptorului de topit metale, a nimicit coperişul turnătoriei. Paguba se ridică Ia 100.000 lei.
C onferinţă. Duminec prilie 1934, orele 11 şi! se va ţinea la liceul „Dr sotă“ conferinţă de închei XX a) din ciclul „Bogăţiil ţiuni şi perspective romi a distinsului avocat, ori seriilor /. Gr. PerieleanI ministru şi preşedinte el I siunit de pregătire a no I Penal, despre „Dibueliisi r i e n l a r e i
« tcidrIoNiaP2tr
■ : re
Vizitaţi expoziţia dep din sala „Redoute* a Iii lui picior B. A. Şimon. liliberă.
Aviz. Atragem atenţii» tilorilor noştri asupra i< lui fabricei Heinrich Söhne S. A. R pentro tria produselor de caiM | reşti-Braşov.
£
mur
ProtopopjjM. H o d ârn ău .
N ecrolog . Aflăm cu durere că fruntaşul nostru econom din Herman N icolae Rucărean, un fruntaş al organizaţiei P. N. Ţ. a încetat din viaţă în vârstă de 64 ani. Miercuri a avut loc înmormântarea, fiind petrecut la ultimul locaş pământesc de membrii familiei, între cari un fiu inginer silvic, altul sculptor, unul la armată şi o fiică bacalaureată precum şi un grup al organizaţiei P N. Ţ. în frunte cu drapelul organizaţiei locale.
Dumnezeu să-l odihnească!
m u l ţ u m ir e .P rea Stimaţi Donai
Sufeream de mulţi anij matism, am încercai m“, dicamente ce sunt mi vindeca această boa! zadar. După recomande cului am încercat Togal, cu care ma» ' complect aşa ca „ cu conştiinţa împaca» suferinzilor, ca cel tn eficace medicament-
Bucureşti VI, 8v Mito®
Str. Petre ^
Farm acii de ser31 Marlie până la 14 APţfac următoarele ciul duminecal, de
P rim ăria M unicipiului B ra şov ne anunţă telefonic că din cauza secetei din ultimele zile uzina de ap ă a Primăriei este silită să inchidă apa dela orele 11 noaptea până la 5 dimineaţa începând cu ziua de azi.
amiazi: F arm acia MSl
No. 56 - 58roana) şi farmacia Braşovul-vechi, bţj-
, Astra*)5 (clădirea
Aviz. Adunarea gen. a „S o cietăţii com ercianţilor români din n raşov“ neputându-se ţinea la 25 Martie a. c., ea va avea loc Duminecă la 1 Aprilie 1934, orele 4 p. m., în localul Societăţii meseriaşilor români.
inD r C . N. H ie f “; căutarea şi
prin R aze X, ( Raze Ultra-viole f ^ e lectric i. Consult® şi 3 - 6 p. m. în BfflS Porţei 14.)
L Redactor-şef şi girant : Vic'cr
D
et
ITI
J■
I ir!■ i|in iP Bt;n oitâlrâl■im
■ eînct>-
In
I spiImspi!MIst
IţitoC
«orta.
SŞoua ir,mufidusilet