Anul al XCVII-lea Nr. 38NDMAROL a te i Braşov Joi 10 Maiu 1934

ACŢIA ŞI a d m in is t r a ţ ia3V, STRADA LUNGA Nr 5. (OiBematogr*fal „Astra“)

fELEFON ?96 ihoBâseenl anuaî 20 j lai Pagtra «inliiAlata o jO 1«]raclam» dupi tartt BARIT1D_Apare de trei ori pe săptămână „Prjn spiritul de intolerante, printr’un fanatism’.de rasă fără seamăn m Europa, osandindu ne, veţi isbuti numaiica să dove- dit' um i. ca M aghiarii sunt o notă discordantă în concertul civihzatiunei“

Ultimul pasaj din declaraţia cetită de D?." I.I.RAŢIU axjum 40 am înainte de a se aduce sentinţa în procesuljMemorendului

40 ani dela procesul Memorandului

omânii b r a ş o v e n i şi procesul Memorandului

e împlinesc 40 de ani de ld la 7 Mai 1894 s’a deschis

toCluj marele proces intentai de iresorii de pe vremuri nea­mul ii românesc de dincoace de ^pa|i, faimosul proces al Me- Janriului, care după 18 zile Tdesbateri agitate, sugrumân-

dreptul de apărare şi li- ■ i,tea cuvântului al acuzaţilor Jpărătorilor, s’a terminat la Alai 1894 cu condamnarea

■ norandiştilor: Dr. Raţiu, Dr. ■ [ucoc/w, G heorghe Pop de Jeş//, D. Com şa, Dr. P. Bâr- 5%u, Nic. Cristea, luliu Coro-

P harbu, 1. Mihali, A. miu, Mih. Veliciu, Rubin Pa-■ Ger. Domide şi D. Roman Telia Ja 30 ani închisoare,« fiorini cheitueli de pro- 1 şi publicarea sentinţei în

Jziare.air.te de-a se da sentinţa dorul Ioan Rojiu, preşedin- partidului naţional român a

Mcetire unei energice „decla- ^ ni“, un adevărat document fie, în care, după ce acuza-

însuşesc în întregime cu- sul .memorandului", se spu- nlre altele:

I „Ceea-ce se discută aici, Ir, este tnsăşl existenta po- j ului român. Existenţa u-

popor nu se discută, semă.ntro asem enea chestiune nu utem apăra în fa la d-voas• nu putem decât să acu- în fa fa Iu mei civilizate sis- asupritor, care tinde s ă

âpeoscă c eea -c e un popor■ mai scump: legea şi limba. I e aceia nu m al suntem aici■ tofi’ suntem acuzatori“.I ei 14 condamnaţi şi-au fă- 1 Pedeapsă. Astăzi, după 40 nu, mw*i e nici unul dintre

? ,H*- A rămas însă vie şi ,nt°are pentru toate gene- e neamului românesc pilda

I, r 'ucită de iubire ş i devo-iflPD (‘^ d e n e a m 91 l * 0 e >I j ne-au lăsat- o drept moş-

j

I înmulţi ajungând la mai multe • sute. In frunte mergeau mulţimea

de ţărani din localitate şi îm. prejurime îmbrăcaţi în sărbăto­rescul lor pori naţional. Conduc­tul era impozant. In mersul spre g^ră se cântara in cor puternic diferite Imnuri naţionale.

Ajunşi la gară, fură înlâmpi- na[i de altă mulţime de Români şi un frumos număr de dame române, ceri merseră înainte cu trăsurile. Peronul gării, restau­rantele şi foaie sălile de aştep­tare erau înţesate de Români. Era aproape imposibil să te mişti dinlr’un loc în altul.

La sosirea trenului de căfră Săcele, mulţimea de pe peron isbucni în puternice strigări „să trăiască", iar din iren răspun­dea cu aceleaşi urări însufle­ţite un frumos număr de ţărani şi cărturari români săceleni, cari călătoreau spre Cluj.

După câteva minute se dete signalul şi publicul călător în­cepu să se urce în tren spre a continua drumul spre Cluj. La dispoziţia călătorilor stăteau 24 vagoane, caii la moment fură în(esate de |ăreni şi cărturari români. Nu putem şti cu esac- titate numărul celor ce au ple­cat la Cluj cu trenul de eri seară din oraşul şi comitatul nostru, n’a rămas insă o singură comună din acest comitat, din care să nu fi plecat la Cluj cel puţin câie 3—4 persoane. Numai din Braşov au plecat peste 60 deinşi, apoi din mai mulie comune_ — n a #1. m m «laiul H Q rt av* Q .

9®a arSiăm ce răsunet o m 40 ani acesi faimos

r l " °.pinia Publică, lăsăm la Rr,6 -n ,urm8toareleCatitu-Jomâ Uor b ^

iin V el?lările «părule a- pi*. n9rU i " ^ azeIa Transil- Iprefnt-j aces* ecou a li romândeni unde Găteşte |ArcIeft|npSC* *n *oa,e Jude- li vech, ilui şI Banatului ca amin re9al Şt Bucovina.

îai 1894) dupăle net«. mPu era P loios şi 1 e î a P i « ! « Braşo-

"Mic iu ?ersaia de mujicnel ro ri-mer0??e gruPuri de|lau iun ’ ven'li dela sate, I m°uientul plecării lar,ora §r un sir j 10, inslantaneu se

4 % ceri ;ne. *re o 200 de■ ete j înşiraţi in rânduriMîlfljă «nt,Persoane, plecară

num“ 9ară. In scurt nurnaruţ acesto r«

vecinaşe din comilalul Făgăra şului, cu Zârneştii.Tohanul vechi, Tohanul nou etc. Din unele co­mune au mers câte 7—8 —9 ori mai mulţi inşi. Inlr’un timp era fixat număru celor ce aveau să plece la Cluj din Ţara Bârsel, cu 120 persoane. Câji se vor mai fi adaus în urmă, nu pu­tem şli.

Entuziasmul ajunse însă la cul­me numai dupăce călătorii se suiră în tren, iar o altă muljime rămase pe peronul gărei. Deo- dată din mijlocul damelor află­toare pe peron se auzi înionân- dâ-se în cor imnul „Deşteaptă- te Române" cu care doamnele şi d şoarele române umplură de entuziasm ţoale inimile. La în­cepui publicul asculta în linişte, deodată însă entuziasmul isbucni şi mulţimea începu instantaneu să cânte „Deşleaptă-te Romane , cu o însufleţire, ce nu se poate

de foaie încercările poliţiştilor, de-a împedeca manifestaţiile ră- maseră zadarnice. Calatorii din Iren salutau cu urări „sa iască", cei de pe peron răspunj deau asemenea. Când trenul plecă, entuziasmul era la culme, fnsufletitele salutări ale calaio rilor şi ale celor ramaşi pe pe ron credeai căi n fă eau mai sfarşesca. Caiaioru _ e. semn cu pălăriile, c.e , iarron răspundeau aşişderea, .ardamele fâlfâiau batistele. Dupace trenu dispăru m depărtare miblicul se reîntoarse în oraş.

Serviciu divin, jAstăzi, Luni, (7 Mai 1894) di­

mineaţa doamnele şi d-şoarele se prezentară în număr mare la Biserica din Groaveri, unde se oficia un serviciu divin pentru izbanda cauzei române. După eşirea _din Biserică se adresară comitetului partidului naţional la Lluj următoarele două telegrameiA *tAm implorat cu sufletele înălţate de credinţă dela Dom­nul Prea SJânt rugăciuni fie r ­binţi pentru cauza neamulai nos­tru, apăsat de nedreptate. Lă- crămile noastre ne scăldau ochii nu de descurajare ci pornite din credinţa, c ă oricum ar fi, isbânda va f i a noastră ş i sta­vilele ce vi s e pun în cale, deş teaptă cu atât mai multă tncre dere in puterile noastre proprii. Trăiască luptătorii nafiunei.

In numele femeilor române din Braşov: Elena B. Baiu- lescu, Maria Diamandi Ma- nole, Elena Mureşianu.

„Inimile junelor fe te române, inspirate de rugăciunile ferbinţi cătrâ Atotputernicul pentru lup­tătorii români, ridică glasurile lor nevinovate ca încurajare pentru isbânda cauzei noastre naţionale.

In numele fetelor române din Braşov: Maria Sorescu, Vic­toria Branişte, Agapia Ni- colau, Gliceria Popea, Elvira Diamandi Manole.

IO M AIZ Preaslăv,*a. de comemorare a înălţătoarelor momente is-

»orice cari ne-au adus, rând pe rând, Unirea pe veci a neamului,iprtf^l.n u PU4-e re a j? . v rf.ul,le celor-ce, prin înţelepciunea, vitejia şi

dat Ce mai de cins,e loc în calendarul marilortapte romaneşti.. . Monument mărej, in care se cristalizează desăvârşirea’ celormai

patriotice nazuinji şi jertfe româneşti, — tu sfântă zi de 10 Mai, revărsă in mmu e noastre focul sacru, din a cărui căldură şi lu- ™ na l':au in(aptuit strălucitoarea aureo ă, aceia, a căror pilduire

fl®.calauza ,in VHlor> pentru apărarea şi desăvârşirea stintei moşteniri naţionale ce ni-au lăsat-o.

Adrese de aderenţă.In ajunul procesului Memo­

randului barbeţii, femeile şi fe­tele din Braşov au trimis la Cluj însufleţite aderente în scris, pe cari „Gazeta Tr." le publică în estenso.

In adresa bărbaţilor braşo­veni, semnată de 400 persoane, se spune între altele:

„Românimea este azi ca un balaur cu şeapte capete: Tăiei un cap şi cresc câte şeapte-i în loc. Nu de soartea neamului nostru deci ne temem, când glăsuim cătră voi, nu 1 Vrem nu­mai să sti|i, că loviturile ce vi-se aplică vouă, falnicilor stejari, sunt lovituri, pe cari întreg co ­drul le resimte. Voi staţi neîn­frânţi, iar codrul vâjâie. Codrul vostru, poporul nostru, nu vă lasă.

„Vă salutăm cu românească salutare şi vă asigurăm, că în­crederea noastră în voi şi cre­dinţa fermă în marele nostru ideal, n-au s o clatine nici pu­terile iadului l

„In voi vom fi Judecaţi noi__"căci voi sunteţi noii Josterorismul, trăiască liberta­tea şi strălucita ei gardă: Comitetul naţionali

Din adresa femeilor, care poartă460 semnături:....Inima de mamă a poporului

se strânge de durere, când vă vede pe voi, aleşii săi, pe ur-3 _ « « I r a l n n l n r i l f ) f p m *

cu bărbăţia strămoşească. Staţi neclintiţi în faţa loviturilor duş­mane. Jertfa voastră va fi un titlu de mândrie pentru mam ele ro­mâne. Mamele române au azi un singur dor şi acesta se tăi măceşte :în deviza: fiţi liberi în ţară liberă!

Din adresa fetelor române din Bra-şOYj semnată de 137 d-şoare:

...Inimele noastre sunt cople­şite de aceiaşi sinceră adora tiune cătră voi, falnici părinţi ai Poporului român, de care e în­călzită toată suflarea româ­nească M» Am implorat ajutorul divin al Aceluia, ce stăpâneşte de-opoirivă peste p a cea albastră a cerului senin, peste iiber/atea candidă a pământului şi peste terorismul negru al temniţelor — ca să învingeţi. Rugăciunea noas­tră este: veţi învinge. Iar învin­gerea voastră e învingerea po­porului român.

Ce suflete mari, ce dragoste sfântă de neam, ce solidaritate pilduitoare şi ce înţelegere pătrunzătoare a destinelor nea­mului 1

Sulele de bărbafi, femei şi fete braşovene, cari acum 40 ani au semnat adresele de mai sus, expunându-şi libertatea şi liniş­tea căminului, nu mai sunt azi în viaţă sau dacă mai supravetuesc azi unii sau unele acea epocă de frământări şi suferinţe cumplite, îşi duc povara anilor...

Cimitirele din Groaveri, Şcheiu şi Braşovul-yechiu sălăşluesc astăzi osămintele lor scumpe, multe poate neavând nici cruci.

Epigonii zilelor de azi să mal freacă din când în când prin aceste locuri de odihnă şi de reculegere, ca să-şi reconforteze sufletele î0 marc manifestaţie

pentru Partid şi Preşe­dintele judeţean Dr. V. Niţescu fost Ministru

Constituirea organizaţiilor locale ale Partidului N. Ţ. din Braşovul-vechiu şi Braşov-Blumăna.

gis ta cale cătră lanturile tem-nijei. Cine ar putea se resimtă mai cu sfâşiere durerea aceasta, decât noi, mamele romane 71

Dar mamele romane azi nunlâna1 Vocea lor nu tremură, P . * 8 9 :.- c’«n uscat, inimalacrimile lor s’au uscat, lor e tare, căci m locul ginga-1 . . 1 _ __a m a c i n o c t t p P A .

C laie» • lşe i dureri de mamaji^peste^a,UUieu -- " - .se înalţă un sentiment şi mai puternic: sentimentul detonaţiiiată de naţiune.

Voi sunteţi ceruţi Jerlfe pen- tru"najiune. Mergeţi deci înainte

Sâmbătă seara (5 cor.) la ora8 a avut loc în sectorul Braşo- vul-vechiu adunarea de organi­zare şi constituire a membrilor organizaţiilor noastre din cele 2 suburbii.

Adunarea, la care au luat parte vre-o 309 de partizani devotat! în frunte cu numeroşi intelec­tuali, comersanji şi meseriaşi stabilit! în acest cartier, bătrâni şi tineri, a fost deschisă într’un deosebit elan de însufleţire, de preotul Dr. P. Debu, şef de sector, fost senator,

D-sa a arătat importanta pe care Partidul N. Ţ. o are în gu­vernarea legală şi rodnică a Ţării, precum şi opera realizată în acest important oraş şi judeţ, lucru pe care l’a dovedit cu pri­sosinţă în guvernările sale, deşi a avut de luptat cu cele mai grele împrejurări provocate de marea criză economică. A sub­liniat valoarea reîntregirii parti­dului prin înşiruirea sub cuiele steagului P. N. Ţ. a luptătorilor în- sufleţitului conducător Dr. Lupu.

Conducerea P. N. Ţ., având în frunte pe distinsul reprezen­tant al massei ţărăneşti din ve­chiul regat d l Ion Mihalache, iar în Ardeal, Bănat, Crişana şi Maramurăş pe neînfricatul lup­tător Dr. A. V. Voevod, a ela­borat pentru reorganizarea par­

tidului un nou statut şi adunarea de azi are chemarea să se consti- tuiască în conformitate cu acesta. v Arătând apoi, că în urma ho-

tărârei delegaţiei permanente a org. judeţene, a fost delegat ca şef de sector pentru Braşovul- vechiu şi Stupini păr. Dr. P. Debu, iar pentru Braşov-Blu- mâna şi Dârste d l Dr. Cornel Voicu, domnia-sa trece la ordi­nea zilei şi anume: verificarea membrilor înscrişi, cărora le a- rată că înscrierea lor dovedeşte hotărârea de a lupta neclintit pentru biruinfa programului Par- tidulu în folosul general al Ţării. Trece apoi la însuşi actul con­stituire!.

In acest moment îşi face apa­riţia în sală d l Dr. Voicu Ni- ţescu fost Ministru, întovărăşit de mai mulfi fruntaşi intelectuali braşoveni, înlre cari de d nii Dr. T. Brediceanu, fosl şef de rezort, fost prefect Cuteanu, fost senator V. Branisce, preot Fur- nicâetc. La întrarea în sală a şe­fului organizaţiei braşovene, în­treaga adunare ridicată în pi­cioare a manifestat izbucnind în nesfârşite urale, care au durat mai multe minute,

Preşed. Dr. Debu reluând cu­vântul a salutat sosirea la adu­nare a vrednicului fiu al jude­ţului nostru, care prin activitatea

Pagina 2

a a ridicat prestigiul organiza­ţiei noastre.

Se trece apoi la ordinea zilei: verificarea membrilor înscrişi, alegerea birourilor şi comitete­lor din Braşov vechiu şi Blu- măna precum şi alegerea dele­gaţilor pentru congresul judeţean.

Toate propunerile făcute s au primit cu unanimitate, declarăm du-se constituite cele două or­ganizaţii din sectorul Braşovul- vechiu.

In nrul viitor vom da în re­zumat discursul d-Iui Dr. Voicu Nifescu, rostit cu acest prilej, precum şi cuvântul de închidere rostit de d-1 Dr. CorneI Voicu, fostul primar al Municipiului.

A fost o manifestafiune impo­zantă, care face cinste poporu­lui nostru din Braşovul-vechiu, care întotdeauna a dat dovadă de înţelegere, solidaritate şi dis-

' ciplină de partid.Onoare lui!Un memoriu a foştilorvoluntari

Cu prilejul vizitei membrilor guvernului la Cluj, o delegaţie a Uniunei foştilorjvoluntarf, con­dusă de preşedintele Dr V. De- leu, a prezentat d-lui prim-mi- nistru Tătărăscu următorul me­moriu :

D-le Preşedinte de Consiliu / Domnilor MiniştriiUniunea Foştilor Voluntari Ro­

mâni din războiul pentru între­girea neamului, văzând tratamen­tul vitreg de care sunt împărtă­şiţi voluntarii, cari cu jertfa vieţii lor s’au înrolat de bunăvoie în glorioasa Armată Română şi cele aliate, ca să lupte pentru idea­lul naţional, dând prin aceste e* xemple vrednice de urmat, pen­tru toji fii neamului, — spre a curma această situaţie dejosi- toare a foştilor voluntari, — cu adânc respect se adresează Dom­niilor Voastre, cerând satisface­rea doleanţelor lor,— exprimate în Congresul General al Uniunii, şi cari sunt cele ce urmează:

1. Grabnica împroprietărire a tuturor voluntarilor, conform le­gii de preferinţă din anul 1930, fără deosebire de ocupaţie şi prin vânzare cu preţ de expro­priere a rezervelor disponibile ale Sfatului, acelora cari trec peste raza de cinci kilometri prescrisă de legea de mai sus.

2. Revizuirea reform ei agrare, acolo unoe s’au făcut abuzuri şi foştii voluntari au fost neîn- , dreptăţi.

3. Colonizarea foştilor volun­tari în Dobrogea. Basarabia şi la graniţa de Vest a tării.

4. Să se acorde Rente de stat foştilor voluntari acolo unde nu sunt rezerve disponibile pentru împroprietărirea lor.

5. E oştii voluntari s ă f i e pre­feriţi în serviciile statului, ju d e­ţelor ş i comunelor.

6 . Foştii voluntari să nu între în cadrul disponibil al funcţio­narilor şi să nu fie îndepărtaţi din servicii.

7. Reprimirea şi reîncadrarea tuturor foştilor voluntari, conce diafi din serviciile statului, jude­ţelor sau comunelor.

8 . Să se acorde gradaţiile mi­litare, pentru toji foştii voluntari din corpul didactic. Funcţiona rilor să li se socotească ia pen zie, dublu anii serviţi în armată.

9. Gratuitate pentru copiii foş Iilor voluntari, în şcoalele de stat şi liceele militare (scutire de taxe şi cărji gratuite).

10 A cordarea de gratuitate sau o reducere de c e l puţin 75% (şaptezecişicinci la sută)

pe căile ferate române, pentru tot! foştii voluntari, recunoscuţi de Uniune şi decoraţi cu meda­lia .Ferdinand 1“. Reducere care s’a acordat şi altor categorii de foşti luptători.

Credem că nu este necesar să inzistăm mai pe larg asupra dreptăţii cauzei noastre, — a- minţim numai că, acest Corp de Voluntari numără azi in viaja 1340 ofiţeri şi 19.500 grade in­ferioare şi trupă, resfiraţi pe în­treg cuprinsul ţării, — C8ld prin un just şi legal tratament sunt şi vor fi întotdeauna pio- nerii patriotismului integral.

Nu ne îndoim, că Domnia Voastră, Domnule Prim Ministru şi Domnilor Miniştrii, veţi bine­voi a da ascultare şi urmare ce- rerei noastre juste, — pentru care vă mulţumim şi vă rugăm să primiţi asigurarea deosebitei noastre stime şl considerajiuni.

Preşedinte:Dr. V. D eleu ss.

Secr. General: M. Guiu.

Delegaţia a mai depus expu­nerea de motive şi un proect de lege a invalizilor, văduvelor şi orfanilor de foşti voluntari, cerând On. guvern însuşirea a- cestui proect de lege.Cronica sportivă

Campionatul Mondial.România în urma victoriilor

câştigate, asupra echipelor na­ţionale, elveţiene şi jugoslavă participă la campionatul mon­dial de fotbal.

In ziua de 27 Mai a. c., echi­pa naţională a României va în­tâlni echipa naţională a Ceho­slovaciei, în ^matschul pentru campionatul mondial, care se va juca la Triest.

Cu pujin noroc, şi cu elanul caracteristic al echipei noastre naţionale, să sperăm, că vom infrunta în mod demn, reprezen­tativa naţională Ceho-Slovacă, de altfel una dintre cele mai pu­ternice echipe europene.

Campionatul Naţional.Au fost surprize pe toată linia.Universitatea Cluj a fost în­

frântă de gruparea Venus (Bu­cureşti), cu scorul 3 : 0.

Crişana, din Oradea a fost înfrântă de gruparea Chinezul (Timişoara) cu 5:0 .

Braşovia T. M. — Amefa (4rad) 3 :3

In repriza I. Braşovia a domi­nat, având şi conducerea.

In repriza a II a. Amefa, a avut superioritatea. Braşovia a înce­put un joc dur, care a degene­rat în brutalită|i. De multe ori avea aspectul de bătaie decât de joc. Portarul dela Amefa, a fost grav lovit de Vogi, centrul înaintaş al Braşoviei.

Superioritatea jocului, din toate punctele de vedere a avut-o in­contestabil Amefa.

Arbitrul a condus grăbit, să nu scape trenul. Felul cum s’a desfăşurat jocul în ansamblu a fost o desiiuzie ca multe altele.

Cupa României.U. D. R. (Reşiţa) — A. C . F.

R. (Braşov) 3 : 0 .Braşovenii, au jucat, frumos şi

cu mult elan, însă în repriza a Il-a,^n au putut rezista technicei desăvârşite a pensionarilor Re- şiţei. Şi mai ales, după-ce a fost lovit grav judecătorul Marton, dela C. F. R.

Poate că rezultatul era altu', dacă matschul se juca la Bra­şov. Boala vinderii jocurilor, îi va fi molipsit şi pe C . F. R iştii.

Să le fie aceasta vindecarea ? Vom vedea.

Championaful districtual.In ziua de 6 Mai a. c., s’au

disputat următoarele matchuri de championat,

Ivria — Gloria 1 :0.întâmplarea a făcut ca în mi­

nutele ultime, Ivria, să învingă şi să câştige 2 puncte din cauza lipsei de atenţia a Jucătorilor grupării Gloria.

In ziua de i j ^ Terenul / . ,

Ora 1.30 : Sparta

Kr. V-’oill.Terenul / . ^ '

1-30 : S p a r t ă Ora 3.30 : A. C. F R tS

Ora 5.50 : I. A . ' O *rerenu ,

Ora p. m. | „ J 5

ls e .

ţ VictW aKacelişiciite

Muncitorii—Izvorul 2 : 1. S â m b ă ta trecu tă aUn matsch, fără prea multă

importanţă. Ambele grupări au jucat sub 'aşteptări. Arbitrul şi mai slab.

A stm —Olimpia 2 :1.Un matsch, destul de intere­

sant, mai ales prin rezultatul final. Tânăra Astra, învinge pe veterana Olimpia.

Nivelul jocului, destul de fru­mos, menţinut de Astra, a re­dus valoarea din cauza jocului dur şi brutal din cale afară, pe cere l-a arătat Olimpia. Câţiva jucători dela Astra, au fost a- proape schilodiţi, aşa că intre timp juca cu abea 8 Jucători.

De altfel rezultatul ne indici suficient de partea cui a fost superioritatea.

C ategoria II.

Sparta—Cer cetaşii 4 : 2. Şoim ii—Vulturii 3 1 .

D iverse.Matschul de divizie Naţională,

între grupările Chinezul şi Bra­şovia, care urmaşă se dispute la Braşov în ziua de 13 Mai a. c. a fost din nou „ com ercializat", şi se va juca la Timişoara.

Pentru ca să faci adevărat sport, mai trebue şi câle un pic de obraz. Şi calitatea aceasta, cam lipseşte, pe la gruparea de Divizie Naţională.

Gruparea I. A R , a fost în­frântă de gruparea Clubului sportiv din Tg.-Săcuesc, cu 2 : 0 .

Dacă e vorba şi acasă poţi mânca bătaie, nu trebue să pleci prin alte părţi. Insă dacă nu se simte cineva în stare, să în­frânte o echipă dela ţară, apoi mai bine să stea acasă.

Programul pentru zilele de 10 13 M ai a. c.

Ziua d e 10 M ai a. c. Terenul Olimpia.

Izvorul—Ivria ora 1.30 I. A. R.—Suburbiu ora 3 3 0

Olimpia—Muncitorii ora 5.30 Terenul I. A . R.

Ora 1.30 : Venus—Vulturii. Ora 3.30 : A. C . F. R.—Gloria.

Ora 3.30 : Astra—Victoria.

v/uiuuuiu »CtUlQ Q Ûil nm o rm ân tare a răposatei \t°cD .. «... ~ « * t - - Vi(||j-

il|| che*-1'É M Yizi

idu-s . ni irnat latHrab

itele-

Rusu, soţia cunoscutul..!Iar Gheorghe Rusu d!n vul-vechiu. Slujba reli„: B'a> fost oficiată de paroH?88*Dr. P. Debu, . 8i„,P“ î Ul 'D. precean din Hirme„ J prof. I. Popa. ?1

Defuncta, binecunos« societatea braşoveană meritele câştigate in 8ÎJ cietăţilor culturale, în J J Reuniunea Fem. rom. L . şovul vechiu, căreia |.a [ J sieră un lung şir de ani petrecută la locul de veci d | e 8,1 public imens, mulţime deru lill,pJ din oraş şi împrejurimi, pte!™ cir şi de Reuniunea tem. din & şovul vechiu în frunte cu dr!Iul şi de Reuniunea de |ei (30) din Hárman cu drapelul care defuncta îl făcuse pe tuiala sa înainte cu câţiva

In Biserica din Braşovul-vet la sfârşitul prohodului au ar meritele defunctei pár. űr,Debu şi preşedinta Reunii Femeilor d-na Maria Dr. L iar la mormânt păr. Grec a ceti» o duioasă scrisoare aâK'n dureiatului părinte şi soţ (jj nu Rusu cătră unicul său fiu Gk azi orghe, răposai înainte cu 7 a* i i la vârstă de 23 de ani, la ten ut narea Universităţii. )eai

Răposata moare la vârsta k sur de 54 ani după 24 ani deci re nicie cu d l Gh. Rusu, căra I i-a fost o soţie vrednică şi i nepreţuit ajutor la creştereasa guruiul fiu.

Îndureratului soţ rămas singi stib îi adresăm cele mai sincere cm doleanţe, rugând pebunuID» I să-i trimită cerească mângăer esn iar scumpilor săi răposaţi te| ce nici odihnă. el

Iubileul şi sfinţirea drape I lului corpului pompierilor e voluntari din Sânpetru, seif 1ptll u, oif Isăsească, ere loc la Sânpetn I

a de Dm! najud Braşov, în ziua ^ necă, 13 Mai 1934, conform pro I gramului din invitaţie, în c* I din eroare s-a omis indicai® datei.

Băile Eforiei şcol. din - şov, vor fi închise în ziua1 10 Mai a. c. — Direcţiunea,

îsAmintiri din refugiude Vasile Chirvase.

Cu cât mai mult ne îndepăr­tăm de marile zile, cari au pre­mers intrării în acţiune a Ro­mâniei în vara anului 1916 ca şi de zilele de grea încercare, cari au urmat, cu atât mai mult trebuie să ni le reamintim în clipele când se încearcă de duşmani văzuţi şi nevăzuţi a se clătina ceea ce s’a înfăptuit cu atâtea jertfe de sânge şi de cumplite suferinţe.

Din evocarea acelor zile, pe cari nu le vom da uitării până la ultima răsuflare, să ne recon­fortăm sufleteşte pentru a preîn­tâmpina pericolele cari ne pasc.

Ce vremuri mari trăisem a- cum 20 ani când prin isbucni- rea războiului mondial se pre­gătea schimbarea hărţii Europei 1

Sufletul generaţiei războiului, încălzit la flacăra vecinie aprinsă a şcoalei de adâncă credinţă a marilor dascăli naţionali, propă- văduitorii aprigi şi entuziaşti ai principiilor de libertate şi ai ideiei naţionale — se aprinse până în cel mai îndepărtat că­

tun al Ardealului. Preoţii predi­cau credincioşilor cu mai multă tărie în credinţă învierea cauzei sfinte naţionale, iar şcolarii şi studenţii preamăreau în cântece naţionale ziua mult aşteptată a întregirii neamului.

Torturile şi schinjuirile, inter­nările şi întemniţările în celulele întunecoase ale Clujului şi Ce tăţuei Braşovului, prigonirile şi injuriile îndurate de cei de a- casă, oţeliseră sufletele şi pre­paraseră marea revanşă. Bubui­tul tunurilor sârbeşti şi explozia schijelor de obuz dela Buziaş şi Biserica Albă, erau semnalul învierii celor ferecaţi în lanţu­rile robiei. Şarjele năprasnice căzăceşti din Galiţia, victoriile evidente ale generalului Brusi- loff, forţarea şi trecerea defileu- rilor Carpatine ale armatei MuS- căleşti, prevesteau ivirea zorilor sfintei zi a libertăţei şi integri­tăţii teritoriale naţionale.•

Noi cei dela defileul Timi­şului in contact permanent cu

ţara mamă, aşteptam emisarii strecuraţi pe potecile încâlcite şi astupate de arbuşti şi buru- eni, care ne furnizau veşti şi cuvânt încurajator dela fraţii din Regatul liber.

Proclamaţiile bătrânului împă­rat Francisc Iosif, „Câtră po­poarele Mele", manifestele ulte­rioare tendenţioase n’au putut prinde şi îndupleca peMocanii- Săceieni, de a se încorpora sub sceptrul hidrei cu două capete, prin faptul că relaţiile şi con­tactul permanent cu Regatul liber au adâncit şi desvoltat jn mare grad conştiinţa naţională şi si­guranţa în biruinţă şi realizarea idealului.

Favorizaţi de situ aţia g e o g ra ­fica şi ap ro p ierea gran iţe i vech i, trasata prin cod rii stufoşi şi în- tu n e co şi, de s tâ n c ile carp atin e n e g r ic io a se cu vizuini ad ân ci şi cu fo rm e de sp ira lă , s ’a stre- CMfa 0zi de zi J in e re tu l M oca- m lo r-S a ce ie n i p e furtună şi ză ­pada in ciuda fa im o şilo r ja n - darm i cu p en e d e c o c o ş i c a s ă se în tă re a sc ă rân d u rile lu p tăto ­rilor şi s ă s e a d â n c e a s c ă c r e ­dinţa in p reaslăv ita unire a n e a ­mului.

N e ică „ T ic e l" din B a c iu , fire

serioasă şi pesimistă, strecura pe pantele înclinate din pădurea „Chiba* şi prin creştetele mun­ţilor cu vânjoşi brazi seculari, pe bărbaţii chipeşi şi tineretul entuziast — bufâind din pipa în­covoiată — peste blăstfimata graniţă despărţitoare de fraţi.

Convoaiele de viiitori Volun­tari în războiul neamului, îmbră­caţi în ştofă casnică mocănească sau în pantaloni strânşi pe pi­cior şi cu tunica albastră de cătană austro maghiară, le du­cea mândrul .Brădet* şl sprin­tenul „Comorod* din Turcheş, în tăcere şi prin flanc, pe în­cântătoarea şi pitoreasca vale a Azugei româneşti.

Localul cantinei era ticsi» de refugiaţi şi ciobani coborâţi de pe munţii vecini .Clăbucet“, .Unghia Mare şi Mică*, .Lacul Roşu“, etc.

Concentraţi aici îşi depănau păsurile şi doineau jalea părin­ţilor rămaşi acasă.

Ziceau din fluere ciobăneşti, jocuri mocăneşti ce se cântau la .Sintilie“, iar din gurile ve­selelor figuri roşcovane de cio­bani vânjoşi se înalţau voci puternice, fredonând ritmic

cântecele recente naţionale caracter războinic. ,

Coborau şi bătrânii baci stâne, călări pe cai hm1!1 sprinteni de munte înconju 1 de credincioşii câini şi 1“cj geau hore şi sârbe săltaţi J strigătele şi chiuiturile ras toare ale ciobanilor,

îndureraţi sufleteşte sepărţeau apoi şi se îndrePlspre autorităţile militare din diferite oraşe ale | înrolându-se ca voluntaricuri, — după cum s0S®.flÜ' f

Patrioţii românideraţia Unionistă*: ***-pescu , răscolitorul de . D elavrancea, oratorul sup guriţă de aur 7alte !°ne r«M condaţi de părintele *poetul G oga şi alţii. P ^stăm ‘‘ „jsufletele, ţineau cons’conştiinţa naţională Şi în»1adevăratul crez politîc n

Latinălalea şirasă faţă de Franţa. Portugalia se sădeau 8 dragoste zi de zi. _ 8{oreiit

valnic de apă ce leşte pe stânci şi c“ . sl/ picior aştepta momen al revanşei.

ibi

I

mână clocotea ca un ^ ^ţoii

ctel

f>!at

ÎŞcj

(ír.a—1954

0 excepţional laM unicipiu

C, | ^ d a MÛniÆluTTi^s^SrtT . " t execute , hotărârile

» N p fţ eie legale sau Ilegale. V f ü ^ r. li s a ODrit săjLc timp li s a oprii să

l® sau se vorbească cuiva>1 sau se vomeasca cuiraU S , f e u l e primăriei. I» m

- ţ i« - «> *■ ° r : 1J n i l n e , salţarlle Ingro- f se ne vom trezi cu jobe- 1 nlb’âdâionului preşedinte 1 It într’un par în piaţa Li-' S ordonânduse cetăjeni- răbdurii să şi descopere ca-

Itele..

culimanul

^întâmpinarea fişărilor seceteiJiterul agriculturii a trimes ilfectirilor o circulară în care L n e între altele: p8tâ de seceta persistenta l i agravează dela zi la zi

pun de pe acum măsuri lre sa preîntâmpinăm, cât \ cu putinţă, urmările u- Ueni situajiuni primejdi-

leid

as singi îcerec«nul D a mângâer )sa|i ret

Lest scop veti lua de ur- ■ măsuri ca să cunoaşteţi ci [itocurile de cereale dis* ib|: la mori, la comercianţi (Jucători, veti controla în-

ape în unire cu autorită- clmunale, consumul, luând irJ un moment măsuri locale cqnprimare şi raţionalizare :<] tui consum.1 em în curs de elaborare

inu program general, care ur- 1 să 1 aplicăm pe întreaga

caz dacă situatiunea s’arIii-

semenea veti lua imediat ca să se iacă cea mai

iconomie cu furajele de el şi paele de oricâti ani rebuesc conservate în ve- utilizării, dispunând ca ni­să nu se consume ca com- 1 pae.dispus ca in toate pădu*atului să se facă toate rile pentru păşunat, pen­

să menajăm păşunile ca ele să poată fi folo- it mai lung timp. matul pe islazurile cornu­ţi se reglementeze ca vi- i consume numai strictul ir; iar păşunea să fie alá.itâ ce ar începe ploile, să pregătite măsurile ca pă*

I r'l® nearute, să se are cu’cea B'aregrabă, semănăturile de l'bj Cari n’aufost încă făcute 1 -tnănăturile de orice fel cari I' pierdut, să fie resemă- I Şi înlocuite în special cu | ' ‘urajere, mai ales de a-

OAZETA TRANSILVANIEIcelea cari produc eantitSn », t .

r j» f ,,or',rabu'. bor«ogu, Artistico-culturale

PafltaaS

Convocare.AsÎS"lisunrbrl 8i 8ecliun‘lorceasta la <j0n,vocatI prin a. ceasta la şedinja festivă de fine^ an, ce se va {ine Luni la 2 i Mat orele 6 p. m, (st 7 ? L ° 21din şi Elena) în localul din calea Molilor nr. 76 c orm ăloTe,

Ordine de z i:1. Deschiderea şedinţei de că-

fre preş. d-J I. Moldovei.

I . L w e 0 0 'd'S,C“ ’ â"l"red‘!3. Preşedintele Astrei V. Gol-

dlş, de I. Agârbiceanu.

secilunLP° artele p l i c e l o r5. Raportul secretariatului qe-

neral al secţiunilor.6. Eventuale propuneri.7. închiderea şedinţei.Cluj, la 4 rtaiu 1934.

ss. Dr. lullu Moldovan, preşedinte.

ss. /. Agârbiceanu, secretarul secţiilor.

ConvocareConform articolului 7 din sta­

tutele societăţii «Salvarea* din Braşov, se convoacă adunarea generală pe ziua de 16 Mai a. c. j)ra 6 p. m, în sala Sfatului orăşenesc din Piaţa Libertăţii, iar în caz că memhriî enriciătiiiar în caz că membrii societăţii nu se vor prezenta în număr statutar la acea dată, şedinţa se va amâna şi se va tine fără un nou aviz cu membrii prezenţi în ziua de 24 Mai în acelaş local şi la aceeaşi oră.

Ordinea de zi va fi următoa­rea : 1) Cetirea bilanţului so­cietăţii pe 1933 şi raportul cen­zorilor. 2) Descărcarea comite­tului de direcţie de gestiunea anului 1933. 3) Alegerea comi­tetului mare şi cenzorii pe 1934. 4) Propuneri şi interpelări.

Braşov, 5 Mai 1924.Dr. Radu Lioiu,

medic—director al societăţii «Salvarea“ din braşov

O groaznică catastrofă s’a produs in mina de potasiu dela Buggingeu (Germania). La o adâncime de 800 m. — se ere de din cauza unui scurt circuit, — s-a declarat un incediu care a cuprins toate galeriile. Cu toate sforţările de salvare, nu mărul victimelor se ridică la 86.

Â?iZ Picrz**nduse Permisul de______ bicicletă Nr. 2891, eliberat de Chestura Politiei Braşov pe numele Gerhard Zerbes, î’ declar nul şi fără valoare în mâna oricui s’ar afla. 223 1—1

[tonale «

baci1! iubiţi

neonjai şi î»11! altărele f » răsuni

jonja între fii iubiji ai pa- pesavârşia în vederea mo- r . mari ce apăreau la

Arie ro“1’ Regal« tari"!eau.» '.“ fiar.|e ; le sU“, V lnesctil'. -> £«i'pred Alant ţrjii în.

nai1“ II® 'íjcu

^al se spinteca de vuetul £nt produs de tăria cân-

Z razboinice ale militarilor d evrele din munţii Carpa- 1 e eclrizau sufletele sete-

oţionate la trecerea cor- e românaşi chipeşi şi

’ geranta patriei.S a u n e i , cântau din liră re» h f.cân,ece făurite în iHo 1 . şurarel evenimen lin.P c* îmPrăşchiau opuri S î» . Sufletul tSrel libere

Pf _ destinul ei se ei fro?-izi *n vederea eman-jecuTi; 181 din Ian<urile ro-,8e|e dela Jară erau vesele, ri si Cer5 *ar9 de mândrii a cn ţ?»sridru|e roşcovane, :ele kânîe^ de simizet şi

şi ftikda,e cu bumbăcel stâra'baJs,ru. se clătinau

lnd admiraţia privito

utul 5®

c eler^011 ‘"Sltător şi pa- lele ckj1Z&U Pe privitori iar t M cf,eşUor feciori din hu Hp Hl0r concenirati seh^riiîndeparte*excursiuni la munte,

studenţii la manifestajiuni, strânşi în jurul drapelului naţional, a- clamau cu entuziasm Franţa pe străzile Capitalei.

Diplomaţii tării pregăteau în tăcere actele premergătoare mo­bilizării armatei române şi asi­gurau drepturile divine asupra teritoriilor locuite de Români şi lă­sate nouă drept moştenire dela divul Traian.

— Va urma. —

q! Sf A Crie d,n Bu?teni: Sâmbătă 28 Aprilie a. c. devii

clasei a VII a liceului «X. Sa- luna«, din Braşov au aranjat

rnlSBU ?un ° . serbare cuitu- roia sub conducerea d lui di-e?t0r» x Moşoiu şi a d-lui prof.

Ionica, cu următorul program:« i8) >C r ânl introductiv, rostit de elevul Moarcăs Const.

b) Reprezentarea piesei de teatru «Heidelbergul de altă­dată , piesă care cuprinde în culori atât de vii, viata studen- ţeasca. Rolurile au fost atât de bine interpretate, încât piesa s’a adaptat par’ că spiritului şi fe- lului de a fi al studentului ro­mân.

Publicul din localitate a fost adânc entuziasmat, încât le-a primit pe tinerele vlăstare cu ro­pote de aplauze dela prima a- rijie pe scenă.

In ce priveşte interpretarea rolurilor s’au remarcat următorii: simpatica d ra Lucica Stinghe, care a dat dovadă de un pro- nunjat talent artistic, apoi elevii Saraf Cristea, Surariu Mir cea, Ghimbăşan Ion, Buzdugan Ghe- orghe etc.

Publicul a fosi delectat până în zorii zilei de orhestra reg. 89 Braşov.

Primăria Municipiului Braşov•imtmiimiiHiiiHiiuiiHiiHiiitimiMiumiiHHwnwmHituuminimBwuimiiuumiiNmHniitnHHiumiimiiiNo. 10.059—1934 Serv. economic.

IPenlru închirierea pe timp de

3 ani a localurilor de prăvălie Nr. 3, 4, 5 şi 11 din casa Str. Hirscher Nr. 1 şi localului din casa Plaja Libertăţii Nr. 28 se va {ine la Primăria Braşov în ziua de 13 Iunie a. c. ora 11 o iicitajie publică cu oferte sigi­late şi timbrate în conformitate cu normele publicate în «Moni­torul Oficial« Nr. 127—1931.

Condi{iunile detailate se pot vedea la Serviciul economic al Primăriei.

Braşov, la 3 Maiu 1934.Comisia interimară,

p. Preşedinte:Dr. Stinghe

Secretar general: 216 1—1 Socaciu,

De i l e i doui Mmere,bu'_ _ __________ cătărie, baie, antreu, Str. Lungă No. 203. infor- matiuni: Firma Szava, Strada Mihail Weiss 18.

— x —Tot acolo se mai află 3 ca­

mere, bucătărie şi baie.212 2 - 2

Caut vânzător cu cauţiune

pentru un birt popular cunoscut din centrul oraşului. Adresa la ziar. 3 3

de grădină mouu . ________ bilate seu ne

rnobUate*de închiriat. Dr. Suciu Sibianu, Str. Căpitanului Nr. 12 d.

188 1 j

„ A S T R A “

D ela 10 ÎDai

Un non E ro Şlagăr Un nou E ro Ş l a g ^ oodla,ul regisor

Géza von Boldváry, Willy Forst Magda Schneider

M Ă T Ă S U R I

I M P R I M A T E

DESENE ORIGINALE

GALLIAS U C U R S A L E L E

Magda bcnneia^i

Te iabesc deşi nu le eenosc« ‘ » S W Æ T — 1

Muzica: Frantz Greothe.

B raşov: Piaţa Libertăţii No. 3.Sibiu: Str. Reg. Maria No. 34.C lu j: Str. G-ral Neculcea No. 2. Timişoara: B-dul Reg. Ferdinand No. 7. 217 l—l

„ M U S C E L u : l ‘ *B a n că p o p o ra lă ca în so ţire din T o h a n u l-v e ch i«

C O N V O C A R EDomnii acţionari ai băncii «Muscelul* din com. Tohanul-ve

chiu sunt invitaţi a lua parte la

Adunarea generală ordinarăcare se va ţinea la 27 Maiu a. c., orele 2 p. m,, în localul bănci In caz că nu va fi numărul de membri cerut de statute, adunarea se va ţinea la 10 Iunie a. c., cu orice număr de membri.

Ordinea de zi:1. Raportul Consiliului de Administraţie şi al Comitetului d«

Cenzori asupra gestiunii anului 1933.2. Aprobarea bilanţului şi a contului de Profit & Pierdere îsv

cheiat la 31 Dec. 1933 şi descărcarea Consiliului de Administré ţie şi a Comitetului de Cenzori de gestiunea lor.

3. Completarea Consiliului de Administraţie cu 2 mernbr; conf. statutelor şi un membru în locul unui demisionat.

4. înscrierea băncii la Centrala Băncilor Populare.Tohanul-vechiu, la 6 Maiu 1934.

Consiliul de Administraţie.

Activ Bilanţ cenerai per 31 Dec. 1933 Pasiv

Cassa . E scont . Imobil . Mobilier

245.— . 4.376.442.—

1 — 1 —

Impozite de plătit pe 1932—1933 . . . 115.428.—

4.492.115 —

Capital....................... 189.580,—Fond de rezervă . 111.09b— Fond de binefacere 27.990.— Fond de clădire . . 130.000,— Conto diverşi . . . 34.576.—Fond de creanţe du­

bioase .................. 130.000.—Devidendă neridicată 27.053,— Depuneri spre fructiL 3.725.626.— Beneficiu pe 1933 . 7.09!.—Conturi de ordine .

statul pt. imp. rest. 115.428,—

4.492.115.-

Debit Profit & Pierdere Credit

Spese generale .Salarii ..................Chirie . . . . .D a r e ......................Pierdere din 1932 Beneficiu pe 1933

8.900.— . 9.783 — 1.200.—

2.100.— 14.058.—

7.091.-

43.132.—

Interese escont . Proviziuni . . .

4 3 . 0 1 2 . -120.-

43.132.-

Yăzut pt. contabilitate.ss. Aurel Dongoroz. ss. Nic. Nicoară, ss. N. Moha»r

contabil autorizat. contabil. cassier.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE: ss. Ilisie Măeruţ, ss. Traian Popa, ss. Sabin Muce*,

preşed. cons. adm. înv. dir. notar.ss. Const. Nemeş. ss. Gh. Botezan, ss. Gh. S . Scurta.

ss. Ion Aldica.COMITETUL DE CENZO RI:

ss. Nic > Crăciun, ss. Iosif Măeruţiu. ss. Spiridon Bobine«.preş. com. cenz.

ss. Gheorghe Dobaş. ss. Spiridon Popa. ss. Alex. Crăciun.224 1—1

Primăria Municipiului Braşov.No. 9.582—1934 serv. economic.

Pentru arendarea pe a. c, a cositului ierbii de pe locurile ierboase, cari se află dincoace şi dincolo de barieră, precum şi a fâneţii din Stupini No. top. 10 991 (cca 2 jug.) se va ţine în ziua de 11 Mai a. c. ora 10 a. m. la Primăria Municipiului

Braşov o licitaţie verbală (cn strigări) în conformitate cu di«* poziţiunile legii contabilităţii pn*blîce.

Condiţiunile detailate se p c j vedea la Serviciul economic al Primăriei.

Braşov, la 27 Aprilie 1934.Comisia Interimară,

p. Preşedinte :Dr. Puşcariu.

Secretar general t 200 1—2 Socaciu .

ia m i a JW “C o n v o c a r e

Membrii Despărţământului central judeţean „Asfra“-Braşov se convoacă în adunare generală ordinară pe ziua de 20 Maiu Î934, orele 3 în sala festivă a liceului „Andreiu Şaguna* cu ur- sniioarea

O r d i n e de ziî . Deschiderea adunării.2 . Alegerea a trei verificatori ai procesului verbal.3. Verificarea delegaţilor celorlalte Despărtăminte.4. Raportul Generai pe 1933—1934.5. Raportul Cassei pe 1933.6 . Raportul comisiei pentru cenzurarea gestiunii anului 1933.7. Descărcarea Comitetului de gestiunea anului 1933.8 . Stabilirea bugetului pe anul 1934.9. Alegerea Comisiei pentru cenzurarea gestiunei anului 1934.

10. Alegerea a doi membri în Comitet.11. Propuneri şi interpelări.12. închiderea adunării.Braşov, din şedinţa Comitetului As trei, ţnută în ziua de 11

flaîu 1934.

10 Mai la graniţa româno-cehoslo-

vacă

Preşedinte, ss, Dr. N. Căliman.

Secretar, ss. Ion Colan.

NOTĂ: In sensul Art. 11 din Regulament, „vot decisiv au numai acei aaembri fondatori, pe viaţă şi activi, cari au fost declaraţi membri în anul jjrecedent adunării şi şi-au achitat şi taxa curentă“.

Iar în sensul art. 14 lit. g : „interpelările trebuie notificate în cel puţin trei zile înainte de adunarea Despărţământului.

scris, cu

In contra revizionismuluiCeh o slovacia îşi va apăra integritatea teritorială până la

ultima picătură de sânge

Ministrul de externe al Ceho slovaciei Dr. Beneş, a întreprins In Rusia subcarpatică un turneu de conferinfe cu scopul de a consolida unitatea interioară a statului cehoslovac. Ca şi căîă torta sa în Slovacia, care a avut loc nu de muit, s’a preschimbat şi actuala călătorie într’un mare triumf al ideei de {stat cehos’o- sac şi al apărării Integrităţii sta­tului. Aproape la toate staţiunile din Rusia subcarpatică dr. Beneş « fost primit de mii de ţărani. JLa Uzhorod, capitala regiunii, dr. Beneş fu întâmpinai la gară de nu mai puţin de 20,000 per­soane. Au avut loc numeroase puternice manifestări pentru uni­tatea cehoslovacă, însă princi­palul moment l’a format confe­rinţa d-rului Beneş, care poate I considerată ca o cuvântare istorică.

In introducere ministrul dr. Beneş a spus că a venit în Ru­sia subcarpatică spre a cerceta evoluţia tării în ultimii ani şi a cunoaşte siiuajia şi dificultăţile pi actuale şi a arăta cum pri­veşte el însuşi problemele ei. A declarat direct:

Această partea republicii, care formează o parte a corpului ce- jhoslovac, e s te şi rămâne a noa­stră. D e asem en ea e a e s te ş i răm âne a voastră ş i nimeni nu

,^oa m ai putea s ă vi-o ia. A cea ­sta e s te convingerea pentru care s tă m hotărât şi neclintit cu topi

%'efa P roga pân ă la Uzhorod , ia r d a c ă cineva ar veni s ă s e ■atingă d e a c e s t teritoriu, a c e a ­s ta va însemna o luptă pân ă la iultima picătură de sânge.

Ministrul face apoi un istoric al regiunii carpatoruse şi popo­rului ei începând dela secolul al 16-lea până la războiul mon­dial. Conferinţa de pace a ho- Sirât alipirea Rusiei subcarpa lice la Cehoslovacia după o chibzuire fundamentală. Hotărâ­rea a fost luată şi prin faptul, că s’a recunoscut nevoia veci-

apoi la problemele interne ale Rusiei subcarpatice şi a făcui un tablou al situaţiei economice, sociale, culturale şi politice a acestei regiuni.

Prin alipirea 'ei la Cehoslo vacia, Rusia subcarpatică a în­ceput să joace pentru mulji ani rolul unei mari garanţii a păcii in Europa centrală, prin aceea că formează un pod al Micei înţelegeri. Rusia subcarpatică ar fi centrul unor lupte grele, dacă mână în mână cu Cehoslovacia n’ar deveni o garanţie a stabili­tăţii, liniştei şi şi păcii în acea regiune a Europei unde se în’ tâlnesc Cehoslovacia, Ungaria’, Polonia şj România şi influen­tele mişcării ucrainiene şi ruse. Rusia subcarpatică are o misiune neobişnuită prin aceea c ă u- neşte din punct d e vedere teri­torial C ehoslovacia ş i Rom ânia ş i fa c ilitează politica M icei În­ţelegeri ş i făurirea nouei istorii a Europei centrale şi orientale. Ceea-ceiMica Înţelegere a făcut în politica europeană postbelică, formează cea mai bună dovadă de cât de mare, demnă şi vâslă este această misiune.

Din Satu-Mara ni »a serie]:Sărbătorirea de 10 Mai, se va

desfăşura, anul acesta, în loca­litate cu un program grandios în cadrul unor festivităţi neobiş­nuite până acuma. Pentru a se demonstra strânsele raporturi de sinceră amiciţie dintre noi şi Cehoslovacia, vecina noastră îşi va trimite reprezentanţi săi la cel mai mare praznic naţional al României. Aceasta şi ca răs­puns la participarea Românilor prin delegaţ aleşi, la serbările de 15 ani de existentă a repu­blicii cehoslovace.

La serbările din Satu-Mareva fi reprezentat d-1 T. G. Masaryk, preşedintele republicii ceho- iovace prin d-1 general Sirovy, care va sosi în localitate, cu o numeroasă delegaţe de civili şi militari, încă din 9 Mai.

M. S. Regele Carol II îşi va trimite, la rându-I reprezentant, în persoana d-lui general Pro- dan, comandantul Corpului VI Armată din Cluj.

După {oficierea Te-Deumuluf, vor urma revista şi defilarea tru­pelor, şcolile secundare etc.

La ora 12.30 va avea loc o recep|ie la prefectura judeţului, după care se va da, din partea prefecturii, o masă oficială.

După amiazi, va fio emulaţie de coruri româneşti şi exerciţi de gimnastică,executate pe arena sportive, de către un grup de Sokoli cehoslovaci şi un mare match între Sport Klub din Uz­horod, — campionatul Ceho- s ovaciei de Est — şi puternica echipă locală Olimpia CFR.

Seara va fi daf, la teatrul No- itara, un spectacol de gală, că­ruia îi va urma un bal în saloa­nele „Dacia“.

Direcţunea generală a CFR. a înţeles să acorde, în zilele ae 9, 10 şi 11 Mei a. c. o redu­cere de 50 procente .la dus şl întors, tuturor locuitorilor din jude|ul Salu-Mare.

şi conversiuneaDuminecă a avut loc la Cluj adunarea

româneşti constituite în Soc. „Solidaritatea“, Hidr. Aurei Vlad. preii4en|

După aprobarea raportului asupra gestiunei ft ....... general al „Solidarităţi* d 1 I- O ltean a exa^8? ^amănunţi legea conversiunei datoriilor şl întreg jSf !olr’ui tând rezultatele dezastruoase, pe care aceasta le ’ jrici>l

* Ei.româneşti din ArdealD-I dr. A urei Vlad aduce o serie de critici *

documente acestei legi, constatând totodată că red tului promisă de liberali, s’a făcut numai pentru hxre?ar?8O r i b i l u l P u t a I l l r h f l n . ^Ci|p hiCreditul Rural, Creditul Urban, Creditul Ipotecar tCI< Casa Rurală. Restul băncilor, mai ales cele ardeteti nsi|° registrai azi o complectă distrugere. e' a«

In sensul celor discutale, adunarea a voiai omollig

Păstrarea stabilizării WIn declaraţile făcute zilele acestea presli asuDr

nanciare a guvernului, d l V. S lăuescu, ministrul de r P°lilit! centuat înire altele, că „stabilizarea leului fiind tem lT^ !l

,»„/„/ la dezăm a tntregei acţiuni d e guvernare a actualei cârm ° mâne neştirbită p ăstrarea stabilizării“ Ulri'

Mari festiv ităţi şcolare la 0ra3[pitiI S I â '

jubileul de 150 ani al şcoalei normale române im.tHi Ioni Ao onn O-J „ i ___________ .-_____ « llau* unite fbileul de 200 ani al şcoalei primare române unit 1din Oradea. 1

nătăfii directe a C ehoslovaciei Ri "cu Rom ânia în interesul liniştei

ş i siguranţei în Europa cen ­trală.

Cehoslovacia, care a încorpo rai Rusia subcarpatică prin ho­tărârea conferinţei de pace şi a poporului cerpatorus nu va mai renunţa la această {ară, nu va admite nici un fel de revizio­nism şi o va apăra împreună cu poporul carpatorus până la ul­tima picătură de sânge.

Ministrul dr. Beneş a trecut

Incendiul dela moara SeewaldtEri, Marţ pe la orele 13.35

s-a declarat un incendiu la Moara Seewaldt din Braşov. Fo­cul a luat naştere sus la etajul al 3-lea la ultimul elevator. Se crede că focul a provenit din scânteile provocate de lagăre, ceri, producându-se prin frecă­turi, au aprins praful de făină, aPoi tavanul care este la o dis­tantă mică şi din lemn.

La faja locului a sosit imediat secţia pompierilor şi pichetul de incendiu a Regimentului 89 In­fanterie, cari după vre-o 4 ore au putut localiza focul. A ars a- coperişul moarei, iar cu ocazia stingerei a fost distrusă o mare cantitate de făină fină ce era în lucrare.w La fata locului a sosit autori­

tăţile s’a ordonai să se facă an­cheta. Cu anchetarea cazului a fost delegat comisarul ajutor Gheorghe Paulman asistat de agentul Vişan Nicolae. Pagubele sunt d e aproximativ 3 milioane lei. Moara a fost asigurată la Soc, de asigurare Transilvania ŞI. f®.aş,eaPta un expert al So­cietăţi ca sa constate proveni- enja focului. Elevatoarele au ars complect.

Serbarea zilei de 10 Mai.21 lovituri de tun vor vesti mâne Braşovului în revărsatul zorilor solemnitatea zilei. La orele 9 '/i şcolile, societăţ!e şi trupele din garnizoană vor fi la locurile in-clCai j în pia,a din fata b»scricii bf. Adormiri, unde se va oficia serviciul divin în fata autorită­ţilor civile şi militare. După ter­minarea serviciului divin: trece- rea în revistă a şcolilor, socie­tăţilor şi trupelor.

Defilarea va avea loc pe Bu­levardul Regele Ferdinand, în ordinea următoare: muzica oră­şenească, Cercetaşi!, Liceele deÎ.er m â ?1^ b a e | i ’ Socle,ali!e, Junii, urmând apoi armata şi pom­pierii. v K

După defilare: recepţia Ia Pre­fectura Judejului.

La 15.30 festivalul şcoalelor secundare în sala „Astra“.

Seara muzică la Promenadă orele relragere cu

Prlmärio HunlclpluluI Braşo.Nr. 10,468 1934.Serv. economic.’

ApelCetăţenii Municipiului suntru.

9 l . Cia - 1? manifestarea senii- meniului de iubire fajă de Tronî -,0,ii să arb<>reze înziua serbării najionale de 10 Mai

? Tâ,rii ^ i n d u se Caacest drapel să fie o mândrie a culorilor najionale spre a cadratei zile0 " 13 înserană,ă»ii a®es-

Tipografia Victor Bramisce Braşov.

Braşov, Ia 8 Mai 1934. Comisia Interimară,

Preşedinte:Dr. Bogdan.

p. Secretar General: ____ Maxim,

Şcoala normală română unitădin Oradea, în anul acesta îm­plineşte 15 ani de via|ă. înfiin­ţată în anul 1784, în zilele feri­citului episcop, Moise Dragoş, cu un profesor pentru preparan­dii români, ea şi-a trăit via|a ne­întrerupt până în zilele noastre, contribuind an de en la lumina­rea poporului nostru şi trezirea conştiinţei naţionale din aceste regiuni periclitate, dela margi­nea de Vest a neamului nostru.

An de an au ieşit de-aici în­văţători, ce sau răspândit în sa­tele noastre româneşti ca să înai|e la o viată mai bună nea­mul din care sau ridicat

Şcoala normală română a O- răzii, în ciuda vrăjmaşilor noş­tri, a fost o puternică iorlărea|â a neamului nostru contra puho­iului cutropitor ce căuta să ne înnăbuşe, şi prin această viajă de continuă luptă şi-a câştigat recunoştinţa adâncă a neamului nostru. D e a c eea în anul acesta , tn ziua de 21 Maiu, toată su­fla rea rom ân ească va sărbători cu cinstea cuvenită 150 ani de viafă tn cinste a şcoalei noastre.

înalt Prea Sfinţitul Episcop, Dr Valeriu Traian Frenţu al Crăziî, a lărgit zidurile acestei şcoli, îmbrăcându-le într’un pom­pos stil românesc, iar noi invi­tam pe această cale la această serbare pe d nii învăţători, să

cu

alti

pr rticipe în număr cât maiB fiindcă sărbătoarea noastri searnnă cu deosebire ţi J magiu de recunoştinţă p munca lor tenace în ogonii deşteptării noastre naţionale zi de zi. In special ne a absolvenţilor şcoalei pensionari şi învăţători se prezlnle ia această seiii în număr câf mai compacţlL că prin această prezentă iţi: nan deplinesc o îndatorire de o: P6r re fată de instituţia care l an ac cui şi 1-ea lărgit orizonlurilti I ţii in anii tinerelei şi careici ^ îi chiamă ca să se bucure de preună de această frumoast | bândă din via|a şcoalei noael ce afirmă tăria neamului im în aceste regiuni de granf tării noastre. Cei cari doreic participe, sunt rugaţ sâst nunfe câl mai urgent la Di ţunea şcolii (Slr. D. Canta 3—5) indicând şi anul şcoli care au luat diploma, peni ne putea îngriji de incarM Pentru concedii în bloc, « face paşii necesari la Minisl Instrucţunii de către Episcoi Română Unită din Oradea

Cu această ocazie se wj m em ora ş l împlinirea a 2W dela înfiinţarea şcoalei prii rom âne unite.

O radea, 3 Maiu 1934.Direcţiuni

I N F O R M A T I O ND egradarea celor 8 ofiţeri

complotişti a avut loc Sâm­bătă dimineaţa pe platoul ca- zărmei „Malmaison“ din Bucu­reşti. Au asistat unităţ de trupe şi ofiţeri din întreaga Jară pre­cum şi un public numeros. După cuvântarea rostilă de coman­dantul corpului fi armată, d-1 general Mihail lonescu, care a veslejil fapta criminală a com­plotiştilor şi după cetirea ordi­nului de degradare, s’a procedai in sunetele goarnelor la de­gradare rupându-se fie-cărui condamnat epoleţi, insignele, ▼ ipuşca şi săbiile. ’

Invitare. Duminecă 13 Mai a c. pe terenul dela „Honte- rus va avea Ioc o Serbare câm- peneasca-maial. Plecarea va fi la ora 10'/, a. m. dela Capela ort. din Calea Victoriei No. 35 . Muzica Vânătorilor de Munte va delecla Onor. public. Venitul este destinat Bis. ort. rom. din Blumana. Onor. public şi ere- dincioşii noştri sunt invitaţi a

lua parle la această serbai a sprijini acest scop ‘fU In caz de timp nefavor barea se va amâna pe Duminecă 20 Mai a. c. j#(

Braşov, 7 Maiu 1934., K pia bis. ort. rom. din

Societăţile cuHuf®lepJ( Braşov-Scheiu, cari la“ huiuţui-ouieiu, vu.. Jdin Uniune, suni ru9® Îr u parte la festiv ilă ţled eiţJJL ,Întrunirea în Piaja Pfua- . m ora 9 a. m. Se vor aduce ipelele. Membrii jn _”UIj|f 3mai mare şi in haine bătoare.

ÂIn contra revizi011?*1?, t

In nrul viitor vom••• ZII UZ V IIIV * * ----

raport amănunţi de?Ple cert Întrunire antireviziomst > avut loc Duminecă la

Abonamente l* wGazeta Transi se pot tace şi * icCt