Descrierca CIP a Bibliotecii Nalionale a RoEeniei

STERN, ANDYCine a c6gtigat r;zboaiele p€holului? / Andy Stem;

trad.; Ramom Zarnfirescu. - Bucut$ti: RAO htemational

Publishiq Company, 2009

ISBN 978-973-5,1-007G 5

l. Zaftfrescu, RaDona (Fad)

82t.l l l-31=135.1

RAO Irteroatioral hblishing Company

Gupul Editi;rial RAO

Str. Tllldanl. I l7-1lq Bucur€$j, ROMANAwww.raotmk,com

www.Iao.to

ANDY STERN

Who Won the Oil lfars?

Copyright @ Cons?iracy Books, 2005

Toate dtePturile rezeryate

Traduceie din limba englezd

_ R molla zamfiEscu

O RAO Intemational Publishing Codpa[y, 2006

pe[hu versiulea in limba romane

mai 2009

rsBN 97E-973-576-0070-5

Cupnrns

htroducere

CArnorur l: Na'terea industriei petroliere moderne .,.,....11CAnrourll:lmpE4ireaOrientuluiMijlociu ......35CApnour lll: Bog;tiile 5i revolulia in Americz Latine ..... ...67CAPToLUL lV: Setea de petrolln razboiul modern ..........86CAFToLUL V: Tjrile producdtoare de petrol preiau controlul . 123

CAprrour Vl: conflictele intermediare di0 timpul

Rdzboiului Rece ......16?CApnour Vll: lncendierea casei construite de Saddam . . . . . 199

CAfirour Vlll: Mituirea briganzilor . . . . . .....238CArnouL lX: Crimein numele petrolului .... . -210

cApnoLUL X: Conflictele viitorului . .... . . .304

..339

. .342

..343

lntroducere

incn de h nafterea indusfriei petroliere modeme, de la jumn-

Italea secolului al XD(lea, goam dupd petrol a scos in evidenliI'I tei insugiri ale omului: ldcomi4 corupfia si spirinr.l beligerant.

I Perioada de libertaie in care a alut loc goana dupd aur inSUA a fost favorabilS mai tdrziu irnperiului - carc devora totul'm calea sa - creat de John D. Rockefeller, care a ficut avere pe

beza unor practici de afaceri iscusite, a corupliei guvemului la

cele nui inalte niveluri 9i a credrii unuia dintre cele mai de succes

;i fainice cartelwi pe care le-a cunoscut vreodati omenirca.

Aimci, ca gi acunl guvemul 9i Big Oil menlineau legitrri *ense.Rockefeller avea agenli in toatd lume4 formandu-$i o struchlla

semioficialE care negocia afaceri comerciale cu guvemele natio-

nale. Astizi, legdturi[e sunt incd gi nai sn6nse, foqtii mernbri dincorpul executiv al companiilor petroliere ocupand multe dhtseposturile importante din actuala alfuninistrafie a SUA;i adoptindpzilii polifice exrem de favorabile indushiei cu ajutorul cireiaau fiicut avere.

Pe mdsurd ce setea de petrol 9i profiturile colosale pe care

acesta le oferca ademeneau companiile in afara granilelor, com-

mniile multinalionale petroliere din Anglia, FranB sau SUA au

ciutat si exploateze resursele peholifere de p€sie hotare gi nu au

€zitat si corupd sau sii ristoame guveme, fie ele din Aflic4 Asia

sau Anierica LatinS, pentru a prelua conholul asupra acestor

active prefioase.

8 ANDY STERN

Astiizi, companiile multinalionale petroliere sunt acuzate de

infiacliuni comise pe majoritatea continentelor. Unocal a fost

somati sd pldteasci despdgubiri teranilor birmani, obligali sd

lucreze ca sclavi la o conducti de gaz spre Thailanda. Procesul

companiei TotalFinaElf, care a cofinan{at conducta, se judecd inFranta. ExxonMobil a fost acuzatd de complicitate la crimele

siva.r$ite de armata indoneziand in Banda Aceh.

,,R5zboaiele petrolului", purtate pentru detinerea dreptului

de proprietate asupm rezervelor de petrol, au fost motivate de

ldcomie. Primul a inceput chiar in anul 1932, cAnd Bolivia a

invadat Paraguayul pentu a cas, figa dreptul de proprielate asupra

cimpurilor din Gran Chaco, care se presupunea cd sunt bogate

in petrol. Rizboaiele petrolului au continuat de atunci, cu

invadarea lranului de cdtre tupele irakiene, in 1980, declangind

rizboaiele dinfe Iran 9i kak ( 1 980 1 988) 9i pe cel din Kuweit, in

1990,9i, depi nu se poate afirma categoric, atacul SUA asupra

kanului din anul 2003. Toate acestea au fost in parte, sau in intre-

gime, tcntative de a pune mana pe s,i mai multe rezerve de petrol

qi, prin urmare, de a schimba balanta puteritor globale.

Interesul guvemelor fati de resunele de petrol s,i de dobdndirea

ac€stora cu aprcape orice pret a fost confirmat dupn Prirnul Rizboi

Mondial, cind importanta lor strategicd qi militari a devenit evi-

dentd pentm principalele puteri industriale gi militare ale lumii.Acestea fi-au dat seama cd, {drd petrol, avioanele unei armate

erau fonate sd rdmand la sol, iar camioanele, tancurile qi vasele

de linie - sn sbioneze. Germania a descoperit prea tirziu cd

p€trolul poate juca un rol decisiv in cAqtigarea sau pierderea unui

rdzboi, atunci c6nd proviziile sale au fost supuse unei blocade, in1918, si, mai apoi, in inaintarea cu urmdri dezastruoase cdtre

cdmpurile petrolifere din Caucaz, in timpul celui de-al Doilea

Rizboi Mondial.

Cine a cagtigat r5zboaiele petrolului? g

Astizi, dacd ar fi private de petrol, economiile (irilor indus_trializate pi cele aflate intr-un proces rapid de industrializare, cade excmplu China sau Indi4 s-arpribugi. Consumul creste rdpi4insi in ultimii ani s-au descoperit foarte puline surse de petrol.Sporesc temerile cd in curind vom ajunge la ,,peakoil., (,,r,6rfu1petrolului" sau .,apogeui petrolului..), momentul in careproducfa mondialS de petrol ajunsd la nivelul maxim va incepese scadd, deqi estimdrile referitoare la momentul in care acestlucru se va intdmpla variaze: de Ia 3 sau 5 ani, p6nd la 15. sauchiar la zeci de ani. prin urmare. competiqia pentru resursele exis-tente se intensifici si, pe misuri ce prelul petrolului cre$te $irezervele scad, tensiunile regionale amenin$ mai mult ca oric6ndsi degenereze inh-un rizboi.

Orientul Mijlociu, care detine doud fteimi din resurseleglobale, rim6ne principala sursi de petrol a lumii. Totugi, dincauza tensiunilor inci putemice, create in 2003, de la dzboiuldin halq marile companii petroliere, inclusiv din SUA, Europa,Japonia 9i, din ce in ce mai mult, din China pi India, cauti noiresune. Reluindu-qi cursa inceputd in secolul al XIX_lea penhucolonizarea girilor aflate in curs de dezvoltare, aceste mari putericurcureazi acum pentru accesul la reswsele de petrol din Afiica& Vest qi Asia Centraln. O alti regiune importanti este reprczen-r*i de Marea Chinei de Sud, unde gase state iqi disputd dreptuileas-pra Insulelor Spratly, bogate in petrol. p€ mdsuri c€ oferta inscedere se ciocne$te de o cerere ridicati, ,,rdzboaiele petrolului..ru deveni tot mai frecvente ,i mai violente.

Caprorur I

Na;terea industriei petroliere moderne

ince din timpuri imemoriale, flicirile misierioase provenite& la gazele naturale qi de la scurgerile de petrol au fost priviteor o uimire religioasS. Indienii americani colectau uleiul dehuild ca medicament gi il beau pentru a trata problemele diges-tive, in timp ce conchistadorii spanioli iqi cilifrtuiau carenelevaselor cu smoala aruncati de valuri pe $mrurile Texasului_

ljleiul de huil6 era folosit 9i in vreme de rizboi: vechii grecieernineu panicd ln rdndul dugmanilor cu ajutorul tortelor aprinse,care erau fixate de prora vaselor de rizboi, gi at6t grecii, c6t pircmanii aruncau porci in uleiul de huili gi le dideau foc, trirni-fud animalele ingrozite si alerge lnnebunite printre rdnduriledirilor dus,mane. Secole mai tArziq ,,focul grecesc.., un cocteilaploziv pe bazi de petrol, era folosit pentru a apira de invaziicra;ele de gamizoani ale Europei medievale.

Abia in secolul XX a inceput lupta pentru petrol. Aceasta afrst epoca in care petrolul a devenit un element vital pentru

Tdrare, iar, mai apoi, combustibilul de care depindeau socieElileirdrstriale modeme. in secolul XX, guvemele qi-au dat seamaci fird pehol vor trebui sd-gi schimbe modul de viali, econo-aiile lor se vor pribugi, iar ele vor fi incapabile sd se apere.

De ce a devenit brusa petrolul atdt de important? De larwolutia indusbialn $i pani h sfaryitul secolului_al XIXJea,

12 ANDY STERN

cerbunele fusese combustibilul cel mai folosit in Europa, Ame-rica qi in regiunile industriale din Extremul Orient. Cdrbunele,

care era ieftin !i se gdsea din belgug, era ars in fabrici, inlocuin(e qi in cuptoarele trenurilor si vapoarelor. Pialapetrolului era destul de micd. Acesta se vindea in principal sub

formi de petrol lampant, folosit drept combustibil pentru

limpile cu gaz, sau ca medicament, de exemplu Seneca Oil, un

tratament pentm reumatism, rdcaald sau alte dureri ugoare.

Creqterea importantei petrolului in cadrul economiilormondiale s-a datorat, in parte, evolufiilor tehnologice (noile

tehnici de forare gi inventarea motorului cu ardere internd), dar

a constituit, in acelaqi timp, $i o politicd deliberatd din partea

companiilor petroliere de a crea o pia15 inchisd. Lumea avea sidevini atit de dependenti de petrol, incet cererea nu avea sd

inceteze niciodati, iar statele umau sd pomeasci rEzboaie pentua-qi asigura apmvizionarea.

Rockefeller igi construiette propriulimperiu petrolier

Penn in anii I 850, nici o companie nu reu$ise si extragi p€tolin cantitdli considembile. himele incerciri de forare mu de sipare

a pulurilor petroliere din China Baku (Azerbaidjan), precum si

din muntii Carpali din Polonia ddduseri na$tere unor industriipetroliere locale infloritoare. in anii I 500, ldmpile cu petrol lumi-nau sftdzile din Krosno, din sudul Poloniei. Totu$i, aceste tenta-

tive de utilizare a petrolului la scard redusi demonsaau cd era

mult prea scump pentru a fi folosit pe scar6 largi.Toate acestea s-au schimbat pe 27 august 1859, odati cu

forarea primei sonde modeme de petrol in SUA. ln 1857,

compania Seneca Oil il angajase pe inginerul Edwin Drake sifacd cercetiri asupra posibilelor rezerve de petrol de langd

Titusville, un orag industial aflat in vesnrl Pennsylvaniei. Fost

Cine a ces.tigat nizboaiele petrolului? 13

agajat al companiilor de cdi ferate, pensionat inhe timp li inti-dindu-se colonel, Drake fusese ales inilial pentru ci avea&eptul la cildtorii gratuire cu trenul. Ajuns Ia Oil Creek, airc€put sd foreze cu ajutorul r.nei metode similare celei folosite& mineri in ocnele de sare.

Lucririle mergeau ingrozitor de incet. Dupd ce sondoriia ajuns la stratul de roci, la o addncime de l0 metri, nu auDai putut sd inainteze mai mult de un metru pezi. CompaniaSeoeca Oil iqi retrisese de mult ajutorul, iar prietenii pe careDra.ke ii convinses€ si-l finanjeze dideau qi ei inapoi rapid.Multi localnici iEceau glume pe seama lui, botezdnd pugul

-\ebunia lui Drake.,. Apoi, dintr_odati, la pulin p€ste 20 deaetri, sondorii au dat peste fitei. Cu ajutorul noii tehnologii ahi Drake, acesta putea fi extras in cantitili mai mari carciodatd. La o zi de la descoperirca fiteiului, 9i alli ingineri auireput si copieze tehnologia pulului forat de Drake gi, astfel,. inceput avantul industriei petrolului ?n pennsylvania.

Echipe de forare, ingineri gi oameni de afaceri au invadatDile orase petroliere, printre care Oil City, pithole City tiPetroleum Center. Mulli dintre muncitori enu soldali intorsirasi din Rizboiul Civil. Simlind mirosul banilor, holii debuzunare, prostituatele qi criminalii de toate soiurile i_aurEmat in zona petroliferd ca sd goleascd portofelele doldora debani. Printre oraqele intesate de cocioabe si pungasi, gerpuiau$rezi nepavate, cu bordeluri si cazinouri, unde muncitorii isiF teau pierde in cateva ore caqtigurile oblinute din pctroluldescoperit. Unii gangsteri sau infractori au devenit notorii chiarb noile ora;e, ridicate pe cdmpurile penolifere din pennsylvania:Stonehouse Jack, care a incercat sd dea foc intregului oraETitusville, Ben Hogan, cartofor si boxer profesionist care seporeclise singur ,,cel mai rdu om din lume.. qi care spunea cd-ar fi iacercat orice, ateta weme cet era pldtit bine, indifercnt

14 ANDY STERN

dacd era vorba de weo afacere dubioasi sau in afara legii... qi

nu intra niciodatS in afacerile cu petrol decdt daci putea si fiue

caqtigurile altora' (Pees, www.oilhistory.com).

Averile se {iceau gi se pierdeau la fel de repede pe cdmpurile

petrolifere din Pennsylvania. in septembrie 1865, la patru luni

de la intemeierea sa, Pithole City avea o populafie de 15 000 de

locuitori, insd, un an mai t6rziu, numdrul lor scizuse drastic la

2 000; oragul devenise rapid un oraq-fantomi, pe mdsuri ce

petrolul se termina, iar muncitorii erau mutati in alte agezdri.

Drake insuqi a murit sdrac lipit, in 1880. Dupe ce invenlia sa,

pe care a omis s-o patenteze, a devenit cunoscutd, oferta de

petrol a inceput sA intreacd in mare misuri cererea. Prelul

petrolului a scdzut de la 10 dolari barilul, in ianuarie 1861, la

50 de centi in luna iunie, ajungdnd p6nd la 10 cenli la sfrrsitul

anului. Incapabili sd scoatd profit, prospectorii au plecat la fel de

repede cum veniserd, ldsind in urma lor cocioabe plrdsite s,i o

grimadd de vagoane goale, abandonate pe liniile secundare ale

ciilor feratre.

Pentru mul1i, realizarea unui profit stabil in industria petro-

lieri pdrea rm lucru imposibil.

Cu toate acestea, un singu om a inhezirit so\ia. La vdnta

de 26 de ani, John D. Rockefeller, un sirnplu firnclionar, fusese

promovat in poziiia de coproprietar al unei rafinirii petroliere din

Cleveland. El a inleles ci oricine putea obJine profituri uria5e din

industria petrolierd, dacd era in mdswS.sd controleze oferta.

Apoi, cdnd cererea cre.stea, putea cere lumii orice sumd dorea.

Ndscut pe 8 iulie 1839, Rockefeller crescuse inh-o familie

cu probleme financiare, lapt ce constituie cauza cea mai pro-

babild atit a obsesiei sale pentru bani, cat qi a precaufilor exce-

sive pe care gi le asuma. Copil fiind, i s-a intAmplat odatd sd fie

exclus din poza de grup a gcolii, deoarece coshrmul seu era prea

siricicios. Rockefeller era fiul unei mame habotnice de credinJ6

Cine a castigat dzboaiele petrolului? 15

r-ptistd 9i al lui William ,,Big Bill" Avery Rockefeller, un:merciant abil din industria petrolului, dar gi bigam. Se intimplari rind acasd ,,cdlare pe un cal nou, sd poarte haine fine qi sd

dunne un teanc gros de bancnote noi", apoi se apuca sd-s,i insele

fri la cd4i, ,,ca sd le ascutd simgrile" (Chemow, p. 28).

Rockefeller a pomit ca funqtionar, apoi a intmt in parteneriat

.rr doi oameni de afaceri englezi, ale ciror acliuni le-a cumpirataai tArziu. A devenit din ce in ce mai bogat ciutand mereu piete

rde putea obline profit suplimentar. A gdsit, de exemplu, noi

lli4e pentru produsele derivate din produclia de gaz lampant,

=ducAnd astfel pierderile qi fabric6nd propriile produse

aetroliere, in loc si le cumpere. Rockefeller era incd in floarearimei in 1870, cdnd a pus bazele companiei Standard Oil, cu

a capital de un milion de dolari, din care de$nea 27 de procente.

,{ceasta avea sd devini cea mai mare companie petrolierd

din lume.

Rockefeller a convins ,si al{i proprietari de rafindrii sd i se

d.itue, astfel incat impreund se-qi poatd transporta petrolul la

Fen redus oferit de cdile ferate companiilor care aveau nevoie

e ransporte cantitdti mari. Nimeni nu ;tie daci pasul urmdtorr fost ficut de Rockefeller sau de cdtre companiile de cdi ferate,

ilsa se gtie sigur ce acesta s-a intilnit cu reprezentanlii celorrei mari companii de cdi ferate din Pennsylvania, care au fost& acord sI primeasci un pre! mai mic de la Standard Oil si de

:a partenerii ei, stabilind totodati pretud mai mari pentru

"'oopetitorii acestora. De asemenea, Rockefeller gi-a subminat

.-ompetitorii prin faptul ci ia fo4at temporar sd vdndi maixftin pentru a-i scoate din competilie qi, in secret, a investit inelte cornpanii care aveau legituri cu industria petrolieri, cumer fi firmele de utilaje sau cele producitoare de echipamentepeaoliere si conducte.