1. Bronhopneumonia lobulara

Procesul lezional are ca punct de plecare jonctiunea bronhiolo-alveolara, ca urmare a extinderii inflamatiilor localizate in bronhii. Calea de patrundere a agentilor cauzali este cea aerogena, iar teritoriile pulmonare frecvent afectate sunt cele cranioventrale.

In bronhopneumonie sunt afectati lobulii pulmonari.Jonctiunea bronhiolo-alveolara este cea mai sensibila fata de actuinea diferitelor particule inhalate, a agentilor infectiosi si a substantelor volatile. Ea reprezinta locul de depozitare a particulelor mici (de 0,5-3 m); epiteliul bronhiolelor este sensibil, nefiind protejat de pelicula de mucus si de sistemul macrofagic alveolar; materialul celular sau acelular cu origine alveolara este obligat sa traverseze lumenul ingust al bronhiolelor, blocandu-l cu usurinta.

In producerea bronhopneumoniilor intervin numerosi factori favorizanti reprezentati de:- statusul imun al organismului, de deshidratare, de infectiile virale, inhalarea de gaze toxice si particule exogene, anestezie, imobilitatea ciliara, boli metabolice (acidoza si uremia), de imunosupresie (indusa vital sau terapeutic), de boli cronice cardiace si pulmonare.

De regula bronhopneumoniile sunt produse de bacterii. Astfel, in functie de specie, se izoleaza mai frecvent:

- la ovine si taurine: Pasteurella spp. si Actinomyces spp.,

- la suine: Pasteurella, Actinobacillus,Haemophilus spp., Bordetella spp., Salmonella spp.,

- la cabaline: Streptococcus spp., Rhodococcus spp.,

- la canine: Bordetella bronhiseptica, Klebsiella spp., Streptococcus spp., Staphilococcus spp., E. coli,

- la feline: Pasteurella spp.

Macroscopic se constata o consolidare a regiunilor craniale si ventrale,pulmonul avand un aspect mozaicat, marmorat. Zonele afectate sunt de culoare rosu inchis, roz cenusiu, cenusiu, in functie de vechimea si natura procesului, in acelasi teritoriu existand lobuli sau grupari de lobuli in diferite stadii evolutive.

La suine si rumegatoare bronhopneumonia se extinde lent datorita septarii evidente a pulmonului. Chiar si in conditiile implicarii lobilor pulmonari se observa focare in cadrul lobilor, de diferite dimensiuni, de culoare albicioasa-cenusie, separate de teritorii rosii. Focarele palide sunt zone de exsudatie centrate de bronhiole, iar zonele rosiatice reprezinta congestie, edem sau atelectazie. Acest aspect apare la caine si pisica (specii care nu prezinta septuri lobulare evidente) si la taurine si suine in

bronhopneumonia enzootica. Pleura poate fi neteda si subtire sau in formele grave, poate fi acoperita de un exsudat fibrinos sau fibrino-purulent.

In bronhopneumonia catarala sau supurativa, lobulii consolidati sunt umezi pe sectiune, exprimand la compresiune un material albicios, vascos, mucopurulent sau purulent. Uneori se produc abcese in zonele afectate. In caile respiratorii mari fluidul din lumenul acestora poate fi spumos.

In bronhopneumonia fibrinoasa, suprafata de sectiune a pulmonului este uscata si usor granulara.

Microscopic, in fazele incipiente bronhiolele si alveolele inconjuratoare sunt pline cu neutrofile, uneori observandu-se un amestec de celule descuamate, mucus, fibrina si macrofage. Epiteliul bronhiolelor sufera procese de necroza sau/si de hiperplazie. In bronhii leziunile sunt mai sterse, iar procesele necrotice sau cele proliferative indica o actiune prealabila a unor virusuri. In alveolele periferice se pot observa fenomene de atelectazie si diferite cantitati de exsudat sero-fibrinos, eritrocite, macrofage si leucocite. Vasele sanguine sunt dilatate in fazele acute.

Leziunile se extind treptat in alveole, bronhiole si bronhii, cuprinzand acinii respiratori, imbracand in final un caracter lobar.

Morfologic, in interventiile bacteriilor piogene leziunea are aspect supurativ, iar cand intervin bacterii puternic toxigene (Pasteurella spp., Actinobacillus) aspectul lezional poate fi fibrinos, hemoragic sau necrozant.Stadiul de consolidare (hepatizatie) rosie dureaza 2-3 zile. Cresterea exsudatului leucocitar si fibrinos va provoca o reducere a volumului capilarelor sanguine, instalandu-se stadiul de consolidare (hepatizatie) cenusie, care dureaza 5-7 zile. Daca nu se produce o agravare lezionala de tip fibrino-necrotic sau purulent, se declanseaza fenomemeregenerative prin proliferarea pneumocitelor de tip II.

Rezolutia (vindecarea) depinde de tipul si gravitatea inflamatiei:

- in bronhopneumonia catarala sau purulenta de intensitate medie, vindecarea incepe in 7-10 zile, pulmonul revenind la morfologia normala in 3-4 saptamani. In focar predomina macrofagele

- In caz de bronhopneumonie severa se poate produce moarte prin hiopoxemie si toxiemie. Alteori se complica prin formarea de cicatrice, atelectazie, bronhopneumonie cronica, bronsectazie, abcese

sau necroze. (Atelectazia poate fi o cauza sau o consecinta a bronhopneumoniei).

2. Pneumonia / bronhopneumonia lobara

Pneumonia lobara consta in consolidarea uniforma a unui lob sau a unei regiuni mari dintr-un lob pulmonar. Din punct de vedere patogenetic, este o bronhopneumonie care conflueaza rapid si in care aspectul macroscopic de afectate a bronhiolelor nu este vizibil. Deoarece mecanismele de producere a leziunilor sunt comune, separarea bronhopneumoniei lobulare de pneumonia lobara este dificil derealizat.Termenul de lobar indica o bronhopneumonie fulminanta, care se exprima macroscopic printr-o consolidare pulmonara extinsa in care parenchimul pulmonar este uniform implicat. Exceptii de la aspectul uniform il constituie focarele de necroza din pasteureloza pulmonara a taurinelor sau din pleuropneumonia contagioasa bovina.Pneumonia/bronhopneumonia lobara este produsa prin actiunea unor microorganisme virulente intr-un pulmon lipsit de mecanisme de aparare locala, afectand preferential teritoriile cranio-ventrale pulmonare. In etiologia ei sunt citate si situatiile de aspiratie de fluide sau continut gastric. Prototipul de pneumonie lobara este produs de Pasteurella haemolitica la taurine (consecutiv stresului de transport sau consecutiv unor infectii virale predispozante).

- la suine intervin Haemophillus spp., Actinobacillus, Pasteurella,

- la taurine si caprine: Pasteurella, Mycoplasma spp.,

- la cabaline: Streptococcus spp., Rhodococcus spp.,

- la pisica: ocazional Pasteurella.

Macroscopic, zona de consolidare parcurge etapizat diferite aspecte, de la rosu-negricios, la rosu intens, ajungand la cenusiu. Pleura este acoperita de o pelicula de fibrina. Apare o evidenta dilatare a septelor interlobulare de catre un exsudat serofibrinos si pot sa apara focare discrete, neregulate de necroza. Pe sectiune, in functie de faza surprinsa, initial apare un lichid sangvinolent, in faza de exsudatie fibrinoasa suprafata de sectiune este uscata, fin granulara, friabila, de culoare cenusie sau bruna.

Microscopic, in faza de debut lezional, de consolidare (hepatizatie) rosie se observa hiperemie, umplerea alveolelor cu un exsudat seros sau sero-fibrinos, care contine un numar variabil de eritrocite, cateva macrofage alveolare si neutrofile.

Fibrina din lumenul alveolar apare sub forma de retea densa, oxifila, in care pot fi surprinse sau nu neutrofile. Capilarele sunt sediul microtrombozelor si sunt compresate treptat de acumularea de fibrina.

In faza de consolidare (hepatizatie) cenusie (denumita uneori si de pancreatizare), culoarea focarului depinde de gradul de ischemie si de producerea hemoragiilor. Septele interlobulare, spatiile perivasculare, peribronhiolare si subpleurale sunt puternic destinse de exsudatul sero-fibrinos sau fibrinos. Caile respiratorii mici sunt blocate de exsudat purulent sau fibrinos, asemanator celui din

alveole. Arterele si venele locale pot suferi procese inflamatorii (vasculite) si ocazional sunt sediul formarii trombilor.

O caracteristica a pneumoniei/bronhopneumoniei lobare este proliferarea masiva a bacteriilor, care pot fi vizibile si in sectiunile histologice.

Complicatiile pneumoniei/bronhopneumoniei lobare sunt mult mai frecvente si mai grave comparativ cu cele din bronhopneumonia lobulara:- se produce frecvent moartea animalului, la necropsie constatandu-se pleurite, pericardite si uneori peritonite (prin intermediul lacunelor limfatice din diafragm),

- se produce o carnificare pulmonara extinsa, ca urmare a organizarii leziunii de catre tesutul de granulatie (rezolutia este posibila doar teoretic),

- pot apare abcese cronice sau bronhopneumonie purulenta,

- se produc degenerescente toxiemice ale viscerelor,

- secundar apar endocardite, poliartrite, meningite fibrinoase,

- empiemul toracic este o consecinta a abcedarii focarelor subpleurale,

- se poate produce o hemoragie fatala daca este afectata o artera.