Brosura Banat - Monumente Uitate

Embed Size (px)

Citation preview

  • 8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate

    1/30

    ANSAMBLURINOBILIARE

    EXTRAURBANE

    BANAT

  • 8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate

    2/30

    Proiect desășurat de Asociaţia ARCHÉ în parteneriat cu

    Institutul Naţional al Patrimoniului, Filiala Timiș a Ordinului

    Arhitecţilor din România, Universitatea „Politehnica”

    Timișoara - Facultatea de Arhitectură, Universitatea de Arte

    „George Enescu” din Iași - Facultatea de Arte Vizuale și Design.

    Echipa proiectului: Anca Brătuleanu, Anca-Raluca Majaru,

    Cristina Chira, Irina Leca, Alina Chiciudean, Carmen Vasile,

    Florentina Matache, Raluca Bărbulescu

    Redactori: Cristina Chira, Anca-Raluca Majaru

    Editat în cadrul proiectului „Monumente Uitate 2013 -ansambluri nobiliare extraurbane din Banat și Moldova”.

    Proiect editorial finanţat de Administraţia Fondului Cultural

    Naţional. Proiect cultural finanţat de Uniunea Arhitecţilor

    din România și Ordinul Arhitecţilor din România din Fondul

    „Timbrul Arhitecturii” în anul 2013. Conţinutul acestui

    material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a

    Uniunii Arhitecţilor din România.

    © Asociaţia ARCHÉ 2013

  • 8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate

    3/30

    ANSAMBLURI

    NOBILIARE

    EXTRAURBANE

    BANAT

  • 8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate

    4/30

    Ansamblurile nobiliare extraurbane constituie o componentăsemnificativă a patrimoniului construit din România şi un

    fenomen arhitectural comun întregului spaţiu european.

    Tipologii similare pot fi întâlnite în întreaga Europă centrală

    şi de est, în teritoriile de astăzi ale Austriei, Cehiei, Slovaciei,

    Ungariei, Serbiei, Croaţiei, Sloveniei, Poloniei sau Ucrainei, dar

    în funcţie de evoluţia istorică a fiecărei regiuni, ansamblurile

    prezintă caracteristici distincte. Îndeplinind rolul de centru

    administrativ al moşiei, de reşedinţă permanentă, de vacanţăsau de casă de vânătoare, aceste ansambluri reflectă modul de

    viaţă, cultura şi statutul proprietarilor.

  • 8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate

    5/30

    1

    Contextul istoric al

    apariţiei și evoluţiei

    ansamblurilor nobiliareextraurbane din Banat

    Banatul Istoric este o noţiune administrativ-politică aepocii moderne, cuprinsă din punct de vedere geografic

    între râul Mureş la nord, râul Tisa la vest, Dunăre la sud şi

    munţii Apuseni la est. Astăzi, Banatul se împarte în Banatul

    Românesc (judeţul Timiş, judeţul Caraş-Severin, partea de

    la sud de Mureş a judeţului Arad şi vestul extrem al judeţului

    Mehedinţi), Banatul Sârbesc (Voivodina şi o mică parte a zonei

    metropolitane Belgrad) şi Banatul Unguresc (zona sud-estică a

    comitatului Csongrád).

    Evoluţia istorică a Banatului îi conferă acestuia un profil unic în

    peisajul românesc.

    După ce în Evul Mediu Banatul s-a aflat sub dominaţia Re-

    gatului Maghiar, începând cu ultimele decenii ale secolului al

    XIV-lea, regiunea devine o zonă de graniţă şi de tensiuni mili-

    tare. După bătălia de la Mohács din 1526, regiunea intră treptatsub dominaţia Imperiului Otoman, ca într-un final să devină

    posesiune directă a sultanului şi să fie transformată în 1552 în

    paşalâc, fapt ce a influenţat direct, pentru mai bine de un secol,

    profilul cultural şi ambientul arhitectural al zonei.

    După Pacea de la Passarowitz din 1718, Banatul trece în admi-

    nistraţia directă a Casei de Habsburg, ca ulterior, în 1778, să

    fie reîncorporat administrativ Ungariei, stare de fapt ce se vapăstra – cu o întrerupere temporară între 1849-1860 – până la

    unirea cu Regatul României din 1919. Cu precădere în secolul

    al XVIII-lea, dar şi pe parcursul secolului următor, Banatul a

    fost profund restructurat, plecând de la sistemul funciar şi or-

    ganizarea administrativă şi până la structurile militare, religi-

    oase sau economice. Sunt sistematizate cursurile principalelor

    râuri, Timiş şi Bega, sunt create canale, sunt asanate numeroa-

    sele terenuri mlăştinoase, sunt construite fortificaţii, căi deacces, poşte, hanuri şi funcţiuni conexe, sunt sistematizate

    vechile sate şi sunt ridicate altele noi pentru valurile de colo-

    nişti şvabi, maghiari, sârbi, slovaci, bulgari, italieni, vlahi ş.a.

    În cadrul administraţiei habsburgice, vechilor familii nobili-

    are maghiare din perioada medievală nu li se recunosc privi-

    legiile şi drepturile de proprietate dinainte de 1718. Acest fapt

    face să nu se poată vorbi de o clasă nobiliară în Banat până lasfârşitul secolului al XVIII-lea, când Casa de Habsburg începe

    să vândă titluri şi pământuri. Noua elită nobiliară este alcătuită

    din familii înnobilate pentru merite militare deosebite (familia

    Csekonics de Zsombolya et Janova), din familii proaspăt îm-

    bogăţite (familia Mocsonyi de Foen, Nákó de Nagyszentmiklós

    sau Nikolics de Rudna) sau din descendenţi ără domeniu ai

    unor mari familii nobiliare (precum Zichy).

  • 8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate

    6/30

    2

    Castelul Mocsonyi (Mocioni) / Bulci / Arad

    În secolul XIX, sub administraţia maghiară, clasa nobiliară cu-

    noaşte o perioadă de prosperitate economică şi efervescenţă

    culturală, în ciuda devalorizării titlurilor nobiliare şi a ascen-

    siunii unei elite din rândurile micii şi marii burghezii.

    După Primul Război Mondial, Imperiul Austro-Ungar se

    destramă, iar Banatul este împărţit în trei zone care revin

    României, Serbiei şi Ungariei.

    Ca o consecinţă a istoriei sale, regiunea Banatului se

    caracterizează printr-o diversitate culturală exuberantă,

    găzduind un număr considerabil de etnii: germani, români,

    unguri, sârbi, slovaci, cehi, aromâni, bulgari, ş.a. Această

    diversitate a fost determinată de colonizarea intensivă a zonei,

    dar şi de statutul de teritoriu de graniţă pe care l-a avut Banatul

    pe tot parcursul secolului al XVIII-lea.

    În contrapondere cu diversitatea culturală, Banatul prezintă

    o unitate arhitecturală neobişnuită, explicabilă prin regimul

    de zonă de conflict care a generat distrugeri substanţiale

    ale fondului construit şi a permis punerea bazelor unei noi

    arhitecturi în secolul al XVIII-lea.

    De asemenea, unitatea arhitecturală poate fi înţeleasă şi prin

    prisma tendinţelor progresiste, de modernizare, ale Casei de

    Habsburg, care viza sistematizarea şi uniformizarea arhitecturii

    şi aşezărilor pe tot cuprinsul Imperiului Habsburgic, ulterior

    Austro-Ungar.

    Dar, în ciuda unităţii, ansamblurile nobiliare, luate individual,

    vorbesc despre statutul şi posibilităţile economice aleproprietarului, despre naţionalitatea şi convingerile sale

    religioase şi politice, despre înclinaţiile şi aspiraţiile lui,

    reprezentând mărturii preţioase ale istoriei sociale.

  • 8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate

    7/30

    3

     Ansamblurile nobiliare

    extraurbane din Banat

    Ansamblurile nobiliare extraurbane îndeplineau, în cadruldomeniilor nobiliare, atât funcţiunea de locuire, cât şi

    funcţiuni economico-administrative. Domeniile nobiliare

    conţineau terenuri agricole cultivate, sate, târguri, chiar părţi

    ale unor oraşe, râuri, lacuri, pajişti şi păduri, fortificaţii, mici

    manufacturi agricole sau complexe industriale de amploare,

    hanuri, reţele de drumuri, mecanisme hidraulice şi orice

    altă construcţie necesară unei bune exploatări a proprietăţii

    deţinute. Domeniile se diferenţiau atât datorită capacităţiieconomice şi a infrastructurii interne, cât şi prin mediul

    cultural şi structurile sociale dezvoltate. Ansamblurile

    nobiliare reprezentau centrul simbolic al domeniilor nobiliare,

    având un puternic rol reprezentativ, fiind o mărturie directă a

    prosperităţii domeniului şi, bineînţeles, a proprietarului.

    Sistemul alcătuit de reşedinţele nobiliare extraurbane poate

    fi considerat unul dintre factorii responsabili de dezvoltareaspaţiului rural şi unul dintre mediile de difuzare ale culturii

    materiale şi spirituale europene. Dezvoltarea acestei reţele

    istorice a ansamblurilor nobiliare a dus, în mediul rural, la

    crea-rea unui peisaj cultural aparte şi a unei structuri sociale

    specifice. Domeniile nobiliare au fost, până în 1918, cele mai

    stabile structuri agrare.

    Castelul Jakabffy - Juhász / Zăgujeni / Caraş-Severin

  • 8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate

    8/30

    4

    Ecluză, ansamblul Gudenus / Gad / Timiş

    Grânar, ansamblul Gudenus / Gad / Timiş

    Sera ansamblului Mocsonyi / Bulci / Arad

    Poarta, ansamblul Karátsonyi / Banloc / Arad

    Reşedinţa Brody / Delineşti / Caraş-Severin

  • 8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate

    9/30

    5

    Pavilion de loisir, ansamblul Karátsonyi / Banloc / Arad Mausoleul Csávossy / Bobda / Timiş

    În plan social, datorită rolului economic şi cultural semnificativ,

    a existat dintotdeauna o strânsă legătură între ansamblurile

    nobiliare şi comunităţile săteşti din vecinătate. Ansamblurile

    şi domeniile nobiliare ofereau locuri de muncă, iar nobiliierau responsabili de construcţia de drumuri, şcoli şi biserici.

    Astfel, comunităţile au gravitat în jurul curţilor nobiliare până

    la exproprierea terenurilor şi a clădirilor la sfârşitul anilor ’40

    ai secolului al XX-lea şi au continuat să o facă şi în perioada

    regimului comunist, când ansamblurile nobiliare au fost

    transformate în primării, secţii de poliţie, şcoli, spitale sau

    sedii CAP.

    Ansamblurile din Banat sunt aşezate cel mai adesea la marginea

    satului sau în afara lui, şi numai rareori se află în centrul satului,

    în vecinătatea bisericii. Construite la sfârşitul secolului XVIII

    sau începutul secolului XIX, ansamblurile nobiliare au caelement principal reşedinţa nobiliară deservită de numeroase

    anexe (case ale servitorilor, bucătării, grânare, grajduri, garaje

    etc.). Un element indispensabil locuirii nobiliare este parcul

    sau grădina, ce conţinea specii rare de arbori şi flori, amenajate

    cu alei, havuzuri, statui şi construcţii de loisir (gloriete, pavili-

    oane de ceai, sere).

  • 8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate

    10/30

    6

    Ansamblul Mocsonyi / Bulci / Arad

    Reşedinţele nobiliare s-au aflat dintotdeauna în punctul

    de întâlnire a două tendinţe opuse: pe de o parte, tendinţa

    conservatoare generată de dorinţa de a sublinia vechimea

    clădirii ca dovadă a vechimii familiei şi a nobilităţii ei, iar pede altă parte, tendinţa modernizatoare dictată de necesitatea

    de a se alinia curentelor culturale (şi implicit arhitecturale)

    „moderne” din secolele XVIIIXIX. Din aceaste motive,

    majoritatea reşedinţelor au fost modificate de mai multe ori

    de-a lungul existenţei lor, lăsând să se vadă mai multe etape

    de construcţie.

    În secolul XVIII arhitectura ansamblurilor nobiliare poartă

    amprenta barocului provincial, interpretare locală a barocului

    vienez şi dovadă că proprietarii se ghidau după moda din capi-

    tala imperială. În secolul XIX, clădirile sunt realizate cu precă-dere în stil neoclasic sau romantic. Odată cu creşterea conşti-

    inţei etnice şi naţionale, clădirile încep să vorbească tot mai

    mult despre identitatea şi aspiraţiile proprietarului. La Rud-

    na, unde se află ansamblul familiei de origine sârbă Nikolics,

    reşedinţa nobiliară este de factură barocă, dar cripta funerară a

    familiei este construită în stilul arhitecturii religioase sârbeşti.

  • 8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate

    11/30

    7

    Reședința Nikolics / Rudna / Timiş

    Cripta familiei Nikolics / Rudna / Timiş

    Castelul Mocsonyi / Foeni / Timiş

    Castelul Mocsonyi / Bulci / Arad

  • 8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate

    12/30

    8

    Castelul Csitó al familiei Csekonics / Jimbolia / Timiş

    Construcţiile de factură neoclasică, tot mai numeroase, sunt

    interpretate ca un semn de dizidenţă anti-austriacă, în timp ce

    romantismul apelează la elemente istorice şi regionale pentru

    a realiza un stil naţional. Familiile nobiliare potente din punctde vedere economic angajează arhitecţi cu notorietate, precum

    Ybl Miklos, părintele istoricismului maghiar (autorul castelului

    Csekonics din Jimbolia, demolat în perioada interbelică), sau

    Otto Wagner, părintele Secesiunii vieneze (care proiectează

    castelul Mocsonyi din Căpâlnaş, inspirat de Micul Trianon

    de la Versailles), sau arhitecţi de notorietate locală, ca László

    Szekely (care construieşte reşedinţa Beniczky din Folea).

    Primul moment de criză în arhitectura nobiliară survine în

    perioada imediat următoare Primului Război Mondial, între

    1918 şi 1924, când Banatul intră în componenţa României

    Mari. Cea mai mare parte a clasei nobiliare se refugiază încelelalte state naţionale proaspăt formate, în Ungaria, Austria

    sau Serbia. Ansamblurile nobiliare sunt vândute către membri

    ai elitei româneşti. Ansamblul de la Clopodia, deţinut de prim-

    ministrul maghiar Wekerle Sándor, este cumpărat de generalul

    român George Petală. Castelul Karátsonyi din Banloc este

    cumpărat de principesa Elisabeta, sora regelui Carol al II-lea şi

    regină a Greciei. În alte cazuri, din cauza puterii de cumpărare

  • 8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate

    13/30

    9

    Castelul Mocsonyi / Căpâlnaş / Arad

    Reședința Beniczky / Folea / Timiş Castelul Wekerle / Clopodia / Timiş

  • 8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate

    14/30

    10

    reduse a regiunii, clădirile sunt dezmembrate şi vândute sub

    formă de materiale de construcţii, cum a fost cazul castelului

    familiei Csekonics din Jimbolia. Există şi cazuri în care

    ansamblurile sunt donate către comunităţile locale, cumse întâmplă cu reşedinţa familiei Mocsonyi din Foeni, sau

    cazuri în care familia nobiliară rămâne în ţară şi îşi păstrează

    reşedinţa, cum s-a întâmplat, tot în cazul familiei Mocsonyi, cu

    reşedinţele din Bulci şi Căpâlnaş.

    Următorul moment de criză survine după al Doilea Război

    Mondial, când în cadrul regimului comunist nou ajuns la

    putere, ansamblurile nobiliare sunt naţionalizate şi îşi schimbă

    funcţiunea de locuire, fiind transformate în sedii pentru noileinstituţii agricole - CAP-uri, IAS-uri, SMT-uri - sau în clădiri

    de utilitate publică (primării, cămine culturale, şcoli, spitale,

    orfelinate etc). Mobilierul şi toate celelalte obiecte dispar,

    fiind uneori distruse, alteori trimise către casele elitei politice

    emergente, iar alteori ajung să împodobească locuinţele

    localnicilor. La interior, sălile mari sunt compartimentate, se

    creează alte goluri de uşi, se retencuiesc pereţii etc.

    Castelul Karátsonyi / Banloc / Arad

  • 8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate

    15/30

    11

    Reşedinţa Nikolics / Rudna / Timiş

    Tot în această perioadă au avut loc intervenţii de consolidare

    şi modernizare a clădirilor, care au contribuit la desfigurarea

    şi alterarea valorilor acestor proprietăţi: s-au realizat noi

    planşee şi grinzi de beton armat, au fost reăcute tencuieli cumortar de ciment, s-au modificat acoperişurile mergând până

    la reconstruirea unor şarpante diferite. În timp, aceste lucrări

    s-au dovedit dăunătoare pentru clădiri din cauza execuţiei

    neglijente sau pur şi simplu din cauza conlucrării problematice

    dintre materialele moderne şi cele istorice. O parte dintre

    parcuri au fost defrişate pentru a se obţine terenuri agricole, iar

    grădinile nu au mai fost îngrijite.

    Cu toate acestea, ansamblurile nobiliare şi-au păstrat rolul

    reprezentativ şi economico-administrativ, dar au fost reinves-

    tite cu semnificaţie, devenind avatare ale noii puteri.

    După Revoluţia din 1989, dispariţia instituţiilor agricole

    adăpostite în aceste clădiri a ăcut ca multe dintre vechile

    ansambluri nobiliare să rămână ără funcţiune şi să înceapă să

    se degradeze. Chiar şi în cazul ansamblurilor care au continuat

    să fie folosite (şcoli, spitale, orfelinate), procesele îndelungate

    pentru retrocedarea proprietăţilor au descurajat orice investiţie

    pentru întreţinerea sau modernizarea clădirilor.

  • 8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate

    16/30

    12

    În cadrul proiectului „Monumente Uitate 2013 - ansamblurinobiliare din Banat” au fost identificate 132 de ansambluri

    nobiliare existente la începutul secolului XX, pe baza unor

    surse ca enciclopediile sau dicţionarele maghiare - întocmite

    între a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul

    secolului XX - şi Anuarul Socec al României Mari, realizat în

    perioada interbelică. Pornind de la aceste informaţii, au fost

    identificate pe teren 58 de ansambluri încă existente. Celelalte

    au dispărut, majoritatea la începutul secolului XX, când au fostdezmembrate şi vândute ca materiale de construcţii, sau după

    1989, când au încetat a mai fi utilizate.

    Dintre cele 58 de ansambluri nobiliare existente, numai 14 sunt

    clasate ca monumente istorice, deşi numărul construcţiilor

    valoroase din punct de vedere istoric şi arhitectural este

    considerabil mai mare, iar dintre acestea, numai 4 sunt incluse

    în circuitul turistic.

    Astăzi, 74% dintre ansamblurile nobiliare au fost retrocedate

    şi se află în proprietate privată. Numai 18% îşi păstrează

    funcţiunea de locuire şi mai mult de jumătate nu sunt utilizate,

    nici întreţinute, fapt ce face ca un sfert dintre reşedinţele

    nobiliare aflate în proprietate privată să fie în stare de ruină sau

    precolaps, urmând să dispară într-un viitor apropiat.

    Proprietarii lor sunt lipsiţi de resursele financiare necesare şi

    descurajaţi de amploarea problemelor puse de aceste vaste

    ansambluri arhitecturale, devenite desuete, situate în mediul

    rural, în zone greu accesibile sau neatrăgătoare din punct devedere turistic, în mijlocul unor comunităţi mici, destructurate,

    cu putere economică redusă. La toate acestea se adaugă lipsa

    fondurilor, a unui program coerent de atragere a investitorilor

    şi a unui cadru legislativ care să vină în ajutorul posesorilor

    de monumente. Din aceste motive, proprietarii aleg să îşi

    părăsească proprietăţile sau le lasă spre a fi locuite ilegal de

    familii nevoiaşe.

    Situaţia actuală a

    ansamblurilor nobiliare

    extraurbane din Banat

    Castelul Athanaszievich / Valeapai / Caraş-Severin

  • 8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate

    17/30

    13

    Reşedinţa Gyertyánffy / Livezile / Timiş Reşedinţa Manaszy / Hodoni / Timiș

    O altă categorie de ansambluri ără funcţiune o constituie

    cele pentru care s-au demarat lucrări de restaurare, ce au fost

    ulterior sistate, lăsând clădirile mai expuse şi mai degradate

    decât iniţial.

    Puţinele exemple în care ansamblurile nobiliare au fost

    valorificate cu succes sunt transformările unora în centre

    pentru organizări de evenimente (reşedinţa Manaszy din

    Hodoni şi reşedinţa Kover-Appel din Fântânele) sau centre

    de conferinţe cu circuit închis (reşedinţa Gyertyánffy din

    Livezile).

    Ansamblurile nobiliare în proprietate publică sunt în număr

    mai mic (doar 22% din totalul de ansambluri existente) şi

    aparţin primăriilor, direcţiilor judeţene de cultură sau altor

    direcţii şi instituţii de stat. Acestea au toate funcţiune, fiindfolosite ca primării, cămine culturale, muzee, şcoli sau spaţii

    care oferă servicii medicale şi sociale (spitale de psihiatrie,

    centre de asistenţă pentru bătrâni). În cazul celor din urmă,

    clădirile sunt neadecvate funcţiunilor pe care le îndeplinesc,

    fiind vechi, cu instalaţii electrice şi sanitare problematice, greu

    de încălzit şi întreţinut. Cazurile cele mai fericite sunt cele în

    care ansamblurile au fost transformate în muzee.

  • 8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate

    18/30

    14

    Castelul Mocsonyi / Bulci / Arad Reşedinţa Rónay / Şag / Timiş

    Dintre cele 58 de ansambluri existente, 22 au o valoare arhitec-

    turală relativ mare, fiind construcţii impunătoare, care

    păstrează planimetria originală, spectaculoase decoraţiuni

    baroce, neoclasice sau romantice, elemente de arhitecturăinterioară precum pardoseli, sobe, blazoane, candelabre,

    elemente de peisaj precum parcuri cu arbori exotici, sere

    de sticlă. Dintre ansamblurile arhitecturale cu valoare mare,

    80% sunt în proprietate privată. Aproape 70% dintre ele nu

    au funcţiune şi din această cauză 41% sunt în stare critică, de

    precolaps sau ruină. Numai două dintre ele sunt în circuitul

    turistic.

    Dintre cele 14 ansambluri nobiliare cu valoare compromisă

    (din cauza îndepărtării decoraţiunilor exterioare şi interioare,

    modificării planimetriei originale, restaurării cu tencuială de

    ciment), 85% sunt în proprietate privată. În mod paradoxal,14% au fost distruse de ruinare, dar 36%, aproape de două

    ori mai multe, au fost distruse de lucrări de renovare recente.

    Acest fapt atrage atenţia asupra pericolului intervenţiilor

    iresponsabile şi a lipsei de educaţie a proprietarilor şi a

    reprezentanţilor instituţiilor statului.

  • 8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate

    19/30

    15

    Reședința Wimpffen / Maşloc / Timiş

    Dintre cele 58 de ansambluri existente, 21 sunt inaccesibile,

    fiind fie instituţii cu regim închis (spitale de psihiatrie, centre

    de asistenţă pentru bătrâni), fie proprietăţi private locuite sau

    păzite. Restul de 37 sunt accesibile, fiind instituţii ale statului(primării, şcoli, muzee, cămine culturale) sau proprietăţi

    private neutilizate, nepăzite sau în stare de ruină. Acestea

    sunt victimele vandalismului şi furturilor, riscând să devină

    material de construcţii la mâna a doua, şi prezintă pericole

    şi inconvenienţe diverse pentru public (dislocarea unor părţi

    de clădire, câini vagabonzi, şerpi). Numai 4 ansambluri sunt

    amenajate în vederea turismului.

    Ansamblurile nobiliare extraurbane din Banat, ale căror

    semnificaţie şi valoare par să fi fost uitate pentru jumătate

    de secol, sunt în curs de a fi redescoperite atât de către

    comunităţile locale şi publicul larg, cât şi de către specialişti,proprietari şi autorităţi. În ultimii ani, preocuparea pentru

    soarta ansamblurilor nobiliare a crescut. Istoria acestora

    şi poveştile pe care le adăpostesc înflăcărează imaginaţia

    publicului, comunităţile locale încep să şi le apropie, iar

    proprietarii şi autorităţile încep să întrevadă întregul potenţial

    al ansamblurilor de a răspunde tendinţelor majore ale

    publicului contemporan.

  • 8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate

    20/30

    16

    Castelul Jakabffy - Juhász / Zăgujeni / Caraş-Severin

    Fiind poziţionate în mediul extraurban, într-un peisaj natural,

    înconjurate de grădini şi parcuri spectaculoase, şi având în

    componenţă clădiri cu o arhitectură elaborată, ansamblurilenobiliare îmbină preocupările pentru natură cu istoria şi cultura

    trecutului. În plus, tocmai starea lor precară le adaugă un plus

    de pitoresc, iar lipsa funcţiunii creează un vid de semnificaţie

    pe care publicul este nerăbdător să-l umple. Reţeta natură -

    istorie - cultură clasică - cultură contemporană poate genera o

    serie de proiecte de succes care să conserve vechile ansambluri

    nobiliare, trecându-le, îmbogăţite, generaţiilor următoare.

  • 8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate

    21/30

    17

    Castelul Lipthay / Lovrin/ Timiș

  • 8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate

    22/30

    18

    Statistici

  • 8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate

    23/30

    19

  • 8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate

    24/30

    20

    Administraţia centrală, regională și locală

    Includerea ansamblurilor nobiliare cu valoare mare şi medie în

    Lista Monumentelor Istorice;

    Formularea unor politici pertinente de folosire a ansamblurilor;

    Includerea ansamblurilor în planurile zonale şi regionale de

    dezvoltare;

    Implicarea specialiştilor, proprietarilor, comunităţilor locale

    şi autorităţilor publice în dezbateri cu privire la direcţiile de

    dezvoltare ale ansamblurilor nobiliare din mediul rural;

    Crearea unor itinerarii culturale regionale turistice;

    Realizarea unor strategii pentru intervenţii de urgenţă în cazulansamblurilor nobiliare în ruină sau în stare de precolaps şi

    implementarea acestor măsuri;

    Organizarea de concursuri şi licitaţii publice transparente

    pentru lucrările de intervenţie asupra monumentelor istorice;

    Acordarea de consultanţă, îndrumare şi sprijin proprietarilor şi

    celor dornici să se implice în reabilitarea şi refuncţionalizarea

    ansamblurilor nobiliare extraurbane;

    Educarea şi informarea publicului şi a comunităţilor locale;

    Încurajarea iniţiativelor private în promovarea şi întreţinereapatrimoniului.

    Direcţii posibile de acţiune

  • 8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate

    25/30

    21

    Proprietarii

    Efectuarea de lucrări de conservare a clădirilor în stare de ruină

    sau precolaps, în vederea unor restaurări viitoare (repararea

    acoperișului, sprijinirea zidurilor, ranforsarea golurilor);

    Întreţinerea ansamblurilor nobiliare aflate în stare de conser-

    vare, în vederea unor restaurări viitoare;

    Consultarea comunităţii locale pentru găsirea unor funcţiuni

    adecvate pentru clădiri, utile pentru comunitate;

    Consultarea specialiștilor pentru reabilitarea și refuncţiona-

    lizarea ansamblurilor nobiliare extraurbane și respectarea re-

    comandărilor lor;

    Colaborarea cu firme de construcţii specializate în restaurare,care să asigure intervenţii de calitate, folosind tehnici și mate-

    riale compatibile cu materialul istoric al clădirilor;

    Identificarea surselor și programelor de finanţare pentru

    conservarea și reabilitarea patrimoniului construit, aplicarea

    pentru finanţare.

    Comunitatea locală

    Implementarea de programe de informare și educare cu privire

    la valoarea patrimoniului construit, la conservarea și valorifi-

    carea acestuia;

    Colaborarea cu proprietarii pentru întreţinerea, refuncţiona-

    lizarea și reabilitarea ansamblurilor nobiliare extraurbane;

    Stoparea vandalizării și distrugerii ansamblurilor nobiliare

    (furtul și reutilizarea cărămizilor ca materiale de construcţii,

    furtul elementelor metalice din fier, tăierea și furtul arborilor

    din parcuri).

  • 8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate

    26/30

    22

    Societatea civilă, prin asociaţii profesionale și organizaţii

    nonguvernamentale

    Organizarea de dezbateri cu privire la direcţiile de dezvoltare

    ale ansamblurilor nobiliare din mediul rural, în care să fie im-

    plicaţi specialişti, proprietari, comunităţi şi autorităţile locale;

    Realizarea de intervenţii de urgenţă în cazul ansamblurilor

    nobiliare în ruină sau în stare de precolaps şi implementareaacestor măsuri, în parteneriat cu proprietarii;

    Acordarea de consultanţă, îndrumare şi sprijin proprietarilor și

    celor dornici să se implice în reabilitarea şi refuncţionalizarea

    ansamblurilor nobiliare extraurbane;

    Educarea şi informarea publicului şi a comunităţilor locale;

    Promovarea ansamblurilor nobiliare prin organizarea de ex-

    poziţii, evenimente, workshop-uri, excursii ș.a.

    Direcţii posibile de acţiune

  • 8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate

    27/30

    23

    Detaliu - Reşedinţă nobiliară / Herendești / Timiș

  • 8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate

    28/30

    24

    BÉRENGER, Jean,  Istoria Imperiului Habsburgilor 1273-1918,

    București 2000;

    BOROVSZKY, Samu et al., Magarország Vármegéi és Városai

    ... Encziklopédiája: Temes Vármege, Budapesta 1914;

    BOROVSZKY, Samu et al., Magarország Vármegéi és Városai

    ... Encziklopédiája: Torontál Vármege, Budapesta 1911;

    DACOSTA KAUFMANN, Thomas, Toward a Geography of Art,

    London 2004;

    FENEŞAN, Costin, Administraţie şi fiscalitate în Banatul

    imperial (1716-1778), Timişoara 1997;

    HORVATH, Hilda, Stilus, szellem, tradicio. A tortenelmi

     Magaroszag kastelyai, Budapesta 2010;

    SISA, József, Kastélyépítészet és kastélykultúra Magarországon.

     A historizmus kora, Budapesta 2007;

    WIEBERSON, Dora, SISA, József ed., The Architecture of

     Historic Hungary, Cambridge 1998.

    Bibliografie

  • 8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate

    29/30

    25

    Credit fotografic

     Ansamblul Mocsonyi (Mocioni) din Bulci: p. 2, 7 - Arhiva Institu-

    tului Naţional al Patrimoniului, Fişă de monument (Foto: arh.

    T. Oteteleşanu, 1970.); p. 4, 14 - Monumente Uitate, 2011, p. 6 –

    arhiva dl. Ladislau Heleport;

     Ansamblul Jakabffy - Juhász din Zăgujeni Caraş-Severin – p. 3,

    16 - Monumente Uitate, 2013;

     Reşedinţa Brody din Delineşti – p. 4 - Monumente Uitate, 2013;

     Ansamblul Karátsonyi din Banloc – p. 4,5 – Monumente Uitate,

    2013, p. 10 - 2008: Pop Madalina, Strugaru Oana, Voinea Alex-

    andra, Timiș Raul - monumenteuitate.uauim.ro;

     Ansamblul Gudenus din Gad – p. 4 – Monumente Uitate, 2013;

     Mausoleul Csávossy din Bobda – p. 5 – Monumente Uitate, 2013;

     Reşedinţa Nikolics din Rudna – p. 7 - imagine de la sfârşitul

    secolului al XIX-lea, p. 11 – Valentin Luca, 2013;

    Castelul Mocsonyi din Foeni – p. 7 - Monumente Uitate, 2013;

    Cripta familiei Nikolics din Rudna – p. 7 – Flavius Ignea, 2011;

    Castelul Csitó din Jimbolia al familiei Csekonics - p.8 – gravură

    de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Sursa: Die Österreichisch-Un-

     garische Monarchie in Wort und Bild, vol. 9, Viena, 1891, pag. 531;

    Castelul Mocsonyi din Căpâlnaş – p. 9 – Monumente Uitate, 2012;

     Reşedinţa Beniczky din Folea - p. 9 – Monumente Uitate, 2013;

    Castelul Wekerle din Clopodia - p. 9 – Monumente Uitate, 2013;

    Castelul Athanaszievich din Valeapai- p. 12 -

     Monumente Uitate, 2013;

     Reşedinţa Gyertyánffy din Livezile – p. 13 -

     Monumente Uitate, 2013;

     Reşedinţa Manaszy din Hodoni – p. 13 - Monumente Uitate, 2013;

     Reşedinţa Rónay din Şag – p. 14 - Monumente Uitate, 2013;

    Castelul Lipthay din Lovrin – p. 17 - Monumente Uitate, 2013;

     Reşedinţa nobiliară din Hereancova – p. 23 - Monumente Uitate,

    2013.

  • 8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate

    30/30

    www.monumenteuitate.org