Upload
zromulus73
View
287
Download
3
Embed Size (px)
Citation preview
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 1/101
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 2/101
C U P R I N S
1. Principalii patogeni din plantaţiile de măr.......................................................3
2. Principalii dăunatori din cultura mărului .......................................................20
3. Controlul fitosanitar - metode de depistare a dăunătorilor............................35
4. Utilizarea feromonilor în prognoza şi combaterea microlepidopterelor din
pomicultură ....................................................................................................51
5. Fauna utilă din livada de măr.........................................................................64
6. Produse utilizate în uniunea europeană în combaterea integrată a bolilor şi
dăunătorilor din livada de măr .......................................................................76
7. Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor din livada de măr .................93
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 3/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
3
1. Principalii patogeni din plantaţiile de măr
Autori: Beatrice IACOMI, Fulvia Florica VLAD
RAPĂNUL MĂRULUI - VENTURIA INAEQUALIS
Rapănul mărului, produs de patogenul Ventura inaequalis este o boală gravă care
afectează frunzele, florile şi fructele. In România, boala este prezentă în fiecare an, în toate
bazinele pomicole
SIMPTOME
Simptome pe frunze:Pete translucide apoi brune-măslinii,catifelate, în general pe faţa superioară.Frunzele puternic atacate cad prematur
Simptome pe fructe: pete asemănătoare celor de pe frunze
fructe tinere: la atac parţial cresc deformat şicrapă în zona afectată; la atac puternic seusucăfructe dezvoltate: pete adâncite, care“chelesc” începând din centru; fructeleatacate au valoare comercială redusă, nurezistă la păstrare sau prezintă "dopuri de
plută" sub fiecare pată
ELEMENTE DE BIOLOGIE
Transmiterea patogenului peste iarnă se realizează prin periteciile din frunzele căzute
şi prin miceliul şi conidiile de pe ramurile atacate. In timpul vegetaţiei diseminarea
patogenului se realizează prin ascospori şi conidii.
Inoculul primar este constituit de ascosporii din periteciile purtate de frunzele căzute
pe sol. Ascosporii sunt eliberaţi când precipitaţiile umezesc periteciile pe frunzele moarte.
Eliberarea ascosporilor (90-95%) are loc, în general, în primele două ore de la iniţierea unui
episod ploios, fiind foarte strâns dependentă de lumină (numai un mic procent de ascospori
este eliberat noaptea, între ora 19 si ora 8). In livezile cu cantitate redusă de inocul ascosporii
nu sunt eliberaţi semnificativ noaptea. Intr-o livadă cu inocul ridicat de ascospori, chiar dacă
procentul ascosporilor eliberaţi este mic, numărul total de ascospori va fi ridicat, ceea ce poate
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 4/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
4
cauza focare importante de infectii primare de rapăn. Cantitatea de ascospori eliberată depinde
de temperatură: cu cât este mai cald, cu atât aceasta este mai importantă.
Inoculul secundar este reprezentat de conidii, răspândite de vânt şi ploaie.
Germinarea lor necesită o perioadă de umectare minimă, în funcţie de temperatură.
Factori favorabili. Infecţiile primare se produc de îndată ce temperatura a depăşit 60C
şi au căzut 0,3 mm precipitaţii, frunzele rămânând umede timp de 30 de ore (12 ore la 110C,
sau 9 ore, la 250C).
Condiţii sunt necesare pentru apariţia unei infecţii primare de rapăn:
1. Prezenţa inoculului. Patogenul supravieţuieşte peste iarnă în frunzele infectate
rămase pe sol. Ploile puternice toamna crează condiţii favorabile infecţiei foliare la sfârşitul
sezonului, după ultimele tratamente cu fungicide. După o iarnă caldă urmată de o primăvarăumedă, rata de supravieţuire a patogenului este mai ridicată, ca şi cantitatea de inocul. Putem
clasifica livezile ca având cantităţi ridicate sau mici de inocul, în funcţie de numărul de unităţi
PAD (Potential Ascospore Dose) sau DPA (Doza Potenţială de Ascospori) prezente în toamna
care precede recolta.
2. Tesuturi vulnerabile. Infecţiile cu rapăn se produc imediat ce apar ţesuturi verzi,
frunzele fiind cel mai vulnerabile până la sfârşitul dezvoltării lor; la 5-8 zile după apariţie ele
devin rezistente la infecţie. Totuşi, programele de protecţie cu fungicide trebuie repetate pentru protecţia noilor frunze, care apar într-un ritm destul de rapid şi sunt vulnerabile.
Fructele rămân vulnerabile până la recoltare, dar durata de umectare necesară infecţiei creşte
cu vârsta fructului.
3. Condiţii climatice favorabile: temperatura şi umiditatea. Pentru a calcula riscul de
infecţie utilizăm modelul lui Mills – care consideră dezvoltarea optimă a patogenului la
temperaturi între 16 - 240C; atunci durata de umectare necesară producerii infecţiei este cea
mai scurtă. La temperaturi mai ridicate sau mai scăzute, ţesuturile trebuie să rămână umedemai mult timp pentru ca infecţia să devină posibilă. Intr-o livadă cu un risc scăzut de rapăn,
trebuie calculată durata de umectare în timpul zilei (de la ora 8 la ora 19) de la ora începerea
ploii până când frunzele sunt uscate (nu se includ ploile nocturne). Intr-o livadă cu risc ridicat,
trebuie calculată perioada de umectare de la începutul ploii până când frunzele sunt uscate,
indiferent de ora începerii ploii (se includ şi ploile nocturne).
4. Ascospori maturi. Ascosporii se formează la dezmugurit, în frunzele infectate,
rămase peste iarnă. Cu cât atacul de rapăn a fost prezent în anul anterior, cu atât ascosporii vor
fi mai numeroşi primăvara. Concentraţia ascosporilor în aerul livezii atinge, în general, un
vârf în stadiul de buton roz şi căderea petalelor, dar epidemiile sunt declanşate de infecţiile
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 5/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
5
precoce. Ca urmare, este esenţială începerea unui program de control înainte de iniţierea
primei perioade de infecţie – cu fungicide preventive, dacă livada a înregistrat atac de rapăn la
sfârşitul sezonului precedent. In livezile în care nu s-a înregistrat atac de rapăn în anul
anterior, numărul total de ascospori eliberaţi în atmosferă va fi scăzut şi aceştia vor avea mai
puţine şanse de a contamina organe verzi.
STRATEGII DE PROTECŢIE
Strategia de protecţie presupune prognozarea riscului şi intervenţia atunci când acest
risc este atins. Atenţie: începutul strategiei de protecţie: peritecii mature şi iniţierea proiectării
ascosporilor. Stadiul sensibil: C-C3.
Evaluarea riscului de infecţie presupune: eterminarea perioadelor de contaminare, pe baza datelor climatice: durata de umectare a frunzelor, temperatură, pluviometrie,
higrometrie. Pentru pomicultor aceste informaţii provin de la reţeaua de prognoză şi
avertizare. Riscul de infecţie se poate calcula şi de către pomicultor, calculul fiind însă mai
fastidios.
Tabelul lui Mills (http://www.nysaes.cornell.edu/pp/extension/tfabp/mills.shtml)
Temperatura medie(in timpul perioadei deumectare)
0C
Perioada de umectareminimănecesară infecţiei
(ore)
Perioada de incubare(înainte de apariţiasimptomelor)
(zile)
23-17 6 9-10
16 6,1 9-10
14-15 7 12-13
12-13 8.3 - 8 14
11 9 15
10 11 16
6 - 7 – 8 - 9 18 – 15.4 - 13,4 – 12.2 17
Determinarea perioadelor de infectie cu rapan. Infectia primara poate sa apară dacă
sunt prezenţi ascospori maturi iar umiditatea este adecvată, condiţii care permit eliberarea
ascosporilor. La dezmugurit vor fi întotdeauna ascospori maturi, numărul acestora depinzând
de cantitatea de inocul în frunzele căzute în anul anterior (cantitate mică sau ridicată).
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 6/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
6
Determinarea nivelului de inocul primar (Orts R., Giraud L., Darthout L. 2006.
Protection integreé pommier-poirier. CTIFL Ed., 2éme edition)
1. Tehnica PAD (DPA). Pentru prognozarea nivelului de inocul primăvara în
plantaţie, trebuie realizată o estimare a frunzelor cu rapăn prezente toamna - P otential
A scospore Dose PAD sau Doza P otenţială de A scospori DPA). La sfarşitul lunii septembrie
sau la începutul lunii octombrie, înainte de căderea frunzelor, se realizează o estimare a
rapănului pe frunze. Selectaţi o schemă din cele de mai jos, numărul total de lăstari examinaţi
fiind 600.
20 de lăstari analizaţi - 30 pomi (bloc de 300-900 pomi);
15 lăstari analizaţi - 40 pomi (bloc de 400-1200 pomi)
10 lăstari analizaţi - 60 pomi (bloc de 600-1800 pomi)Protocol:
La fiecare pom selectat examinaţi lăstari de la la vârf, bază, interiorul şi exteriorul
coroanei; este foarte important să analizăm si lăstari din vârful pomului (nivel la care
rapănul se poate instala ca urmare a unei pulverizări deficitare cu fungicide)
Analizaţi suprafaţa frunzelor (inferioară şi superioară) şi înregistraţi numărul de frunze
cu una sau mai multe pete de rapăn (inclusiv petele pe care le credeţi/suspectaţi a fi de
rapăn). Înregistraţi numărul total de frunze cu pete de rapăn. Dacă numărul de frunze cu pete de rapăn este mai mic sau egal cu 50, se poate estima
că livada are un risc scăzut de inocul pentru următorul an
Dacă numărul de frunze cu pete de rapăn este cuprins între 50-100, se iau măsuri de
reducere a acestui inocul toamna (adunarea frunzelor) – apoi se poate estima că livada
are un nivel scăzut de inocul pentru anul următor.
Atenţie! Dacă numărul de frunze cu pete de rapăn este mai mare de 100 – nivelul de
inocul în livadă este ridicat, fiind necesar un program de tratament fungicid laînceputul sezonului următor.
Această metodă de determinare a riscului de rapăn nu poate fi folosită când au fost
aplicate în sezon fungicide din grupa IBS, în special dacă acestea au fost aplicate după
apariţia infecţiei (leziunile de rapăn sunt doar inhibate dar nu şi distruse şi nu pot fi detectate).
2 . Estimarea inoculului primar potenţial (J.M. Olivier)
Notarea se face toamna (octombrie) pe 100 de lăstari (2 lăstari/pom)/parcelă. Căutaţi
prima frunză cu rapăn pe lăstar plecând de la vârf, observând faţa superioară şi inferioară.
Verificaţi 2-3 etaje pe acelaşi lăstar. Fiecare lăstar are deci o notă 0 sau 1 cu un calificativ F
sau I. Totalizaţi notele.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 7/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
7
lipsă pete de rapăn inocul lipsă nota 0cel putin o pată de rapăn inocul prezent nota 1
Una sau mai multe pete izolate tip F Pete numeroase, cu evoluţie spre convergenţă tip I
Interpretare Nota < 20 Nota > 20
Tip F dominant Inocul redus Inocul mediuTip I dominant Inocul mediu Inocul puternic
Lungimea perioadei de umectare a frunzelor. Lungimea perioadei de umectare a
frunzelor necesară pentru ca infecţia să aibă loc variază cu temperatura. Intr-o livadă cu inocul
redus: când ploaia începe ziua (între ora 8 şi ora 19) se numără orele de la începerea ploii
până când frunzele sunt din nou uscate; când ploaia incepe noaptea (între ora 19 şi ora 8:00)
se numără orele în care frunzele rămân umede, de la 8:00 dimineata. Intr-o livadă cu inocul
ridicat, lungimea periodei de umiditate se calculează de la inceperea ploii până când frunzele
sunt uscate. După calcularea lungimii perioadei de umectare a frunzelor, se calculează media
de temperatură în timpul intervalului şi se consultă tabelul pentru a analiza dacă frunzele au
fost umede îndeajuns pentru ca infecţia să apară.
Infecţiile secundare pot să apară când conidiile dezvoltate in urma infecţiilor primare
(primele pete de rapăn pe frunze) sunt răspândite de picături de ploaie. Ca şi în cazul
infecţiilor primare, cele secundare apar numai când umiditatea iniţiată de precipitaţii este
prezentă pentru o perioadă îndeajuns de lungă, pentru o temperatură dată. Deoarece infecţiile
secundare se pot produce atât ziua cât şi noaptea, se calculează tot timpul scurs de la începutul
precipitaţiilor şi nu numai orele de pe timpul zilei. Perioadele de rouă sau de umiditate
puternică (peste 90%) contribuie, de asemenea, la perioada efectivă de umectare dar nu joacă
un rol important decât dacă sunt precedate de ploi.
Cu cât fructele se maturează, cu atât perioadele de umectare trebuie să fie mai lungi
pentru ca infecţia să fie posibilă. Perioadele de umiditate necesare pentru infecţia pe fructesunt mai lungi decât cele necesare pentru infecţia pe frunze. In livezile în care infecţia primară
pe frunze a fost redusă, putem reţine perioada cea mai lungă necesară apariţiei infecţiei pe
fructe numai acolo unde rapănul pe fructe ridică probleme.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 8/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
8
Corelaţia între temperatură şi umiditate în infecţia cu rapăn(Stensvand, Gadoury, Amundsen, Semb şi Seem, 1997, Phytopathology 87:1046:1053)
Numărul minim de ore cu frunze umede necesar infecţiilorTemperatura
medie(°C) Infectii primare(realizate de ascospori)
Infectii secundare(realizate de conidii)
1 40 372 34 333 27 264 21 235 18 206 15 177 13 15
8 12 139 11 12
10 9 1011 8 912 8 913 7 914 7 915 6 916 6 9
17 6 818 6 819 6 820 6 7
Numărul minim de ore cu frunze umede necesar infecţiilorTemperaturamedie(°C) Infectii primare
(realizate de ascospori)Infectii secundare
(realizate de conidii)21 6 7
22 6 723 6 824 6 925 8 11
26 11 14
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 9/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
9
Relaţia între temperatură, perioada de umectare,numărul de săptămâni după înflorire şi infecţia secundară a fructelor
Săptămâni după inflorire1 5 10 5
Temperatura medie(0C)
ore de umectare pentru 2% infecţie pe fructe
10 13.0 26.0 37.0 45.5
12 10.0 21.6 31.0 38.0
14 8.5 18.5 26.5 32.5
16 7.5 16.0 23.0 28.5
18 6.5 14.5 20.5 25.5
20 6.0 13.0 18.5 23.0
STRATEGII DE PROTECŢIE
cultivarea de soiuri rezistente. Gruparea soiurilor, la plantare, în funcţie de gradul de
rezistenţă (este posibilă, astfel, aplicarea diferenţiată a tratamentelor).
reducerea sursei de infecţie: îngroparea prin arătură, a frunzelor căzute, tăierea şi
arderea lăstarilor infectaţi, eliminarea pomilor bătrâni, răpănoşi, din vecinătatea
livezilor tinere. Atenţie: aportul de uree înainte de căderea frunzelor favorizeazădegradarea periteciilor dar poate avea efecte secundare de nenglijat (ulceraţii,
Nectria). Adunarea sau distrugerea frunzelor toamna reduce notabil inoculul.
protecţie chimică. In perioada de repaus: Zeamă sulfocalcică - 20 %, Polisulfură de
bariu - 6 % . In perioada de vegetaţie, primul tratament se face la dezmugurire, al
doilea în faza de buton roşu - începutul înfloritului, al treilea - la sfârşitul înfloritului.
Tratamente preflorale: produse cuprice; la sfârşitul înfloritului: fungicide
carbendazimice; în funcţie de avertizare, tratamentele continuă, alternând produse dindiferite grupe chimice. Pentru controlul simultan al făinării: fungicide polivalente
în condiţii de atac mediu sau slab: tehnica S.A.T. (Single Application Treatment): un
singur tratament la dezmugurit, într-o concentraţie mai mare (ex. ditianona - 0,6%). In
acest mod se asigură protecţia pomilor timp de o lună.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 10/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
10
Poziţionarea tratamentelor
Intervenţie “stop” când riscul este atins: a) cu un produs de contact sau penetrant în
cele 24-48 ore după iniţierea perioadei de umectare favorabile infecţiei; b) cu un
produs curativ (tip IBS – Inhibitor al Biosintezei Sterolilor) în 3-5 zile dupa iniţierea
umectării frunzelor (în funcţie de produs)
repetarea tratamentelor: în caz de spălare a produsului (protecţia este deficitară în
cazul a 20-25 mm precipitaţii); în caz de creştere vegetativă: frunzele formate după
tratament nu sunt suficient protejate, cu excepţia cazului utilizării unui produs sistemic
Atenţie: există limite de utilizare a produselor curative de tip IBS şi a celor penetrante
din grupa strobilurinelor şi anilinopirimidinelor
o utilizare mult repetată favorizează apariţia izolatelor patogene rezistente păstraţi IBS pentru intervenţii curative, când protecţia preventivă sau “stop” nu a putut
fi asigurată
nu depăşiţi 3-4 aplicări/an şi alternaţi familiile chimice
nu le utilizaţi în cazul apariţiei petelor (accelerează riscul de inducere a raselor
patogene rezistente)
nu utilizaţi IBS la temperaturi sub 150C
se recomandată adăugarea unui produs de contact la un produs din grupa IBS
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 11/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
11
FĂINAREA MĂRULUI - PODOSPHAERA LEUCOTRICHA
Este prezentă în toate bazinele de cultură a mărului, provocând pierderi de recoltă la
soiurile sensibile.
SIMPTOME
Ramuri: miceliu alb murdar vizibil iarna
Sursa: internet
Lăstari primari: ramuri lungi cu frunzedeformate.
Pe lăstarii proveniţi din mugurii infectaţi seconstată prezenţa unei ţesături fine demiceliu, un păienjeniş, de culoare albă.
B. Iacomi (2007)
Inflorescenţe: florile atacate prezintă petalele decolorate, se brunifică şi se usucă.
B. Iacomi (2007)
Frunze: simptome secundare însoţite de unmiceliu alb; frunzele nu se deschid complet,sunt înguste, curbate şi se brunifică.
B. Iacomi (2007)
Fructe: alterarea culorii, uneori rugozitate
fructe tinere: uscare, cădere sau, frecventapariţia unei reţele brune de ţesutsuberificat, foarte evidentă după ce fructul s-a dezvoltat.
Sursa: internet
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 12/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
12
ELEMENTE DE BIOLOGIE
Contaminări primare. Conservare pe timpul iernii sub formă de miceliu în muguri.
Forma sexuată (peritecii) este puţin frecventă. Primăvara, începând cu stadiul C, miceliul îşi
reia activitatea şi invadează tinerii lăstari şi inflorescenţele.
Contaminări secundare. Atacurile primare produc conidii care, diseminate prin vânt,
dau naştere la focare secundare, sursă de contaminare până toamna
Factori favorabili
Temperaturile cuprinse între 10-200C (intre 0-100C: lipsa dezvoltare; peste 380C
conidiile sunt alterate)
Umiditatea puternică a aerului este suficientă pentru declanşarea unor infecţii
puternice, dar conidiile îşi pierd facultatea germinativă în mediu umed.Sensibilitatea varietală. Unele soiuri valoroase (Ionathan, Ionared, Mc. Intosh, Boiken,
Idared) sunt foarte sensibile. Soiurile Golden Delicious, Pătul, Parmen Auriu etc. sunt
mijlociu de sensibile, iar Astrahan Roşu, Şovari, Red Delicious, Maşanschi, Roşu de
Stettin, Reinette Ananas sunt slab atacate de făinare. Soiuri rezistente: Pionier, Voinea,
Generos, Romus 2, Romus 3.
Sensibilitatea foliară. La măr, numai frunzele tinere sunt sensibile: perioada de
receptivitate este limitată la 3-6 zile care urmează apariţiei frunzelor. După 14-17 zile,frunzele sunt definitiv imune.
Evaluarea riscului
Iarna: observarea mugurilor cu făinare (contaminări primare)
După înflorire: control vizual 100 organe (2/pom pe 50 de pomi repartizaţi în livadă).
Observaţi 5 frunze de la extremitate situate sub prima frunză complet derulată. Consideraţifrunza cu făinare dacă miceliul este vizibil fără lupă pe faţa inferioară. Notaţi frecvenţa
lăstarilor care au una sau mai multe frunze atacate. Mai puţin de 5% frunze cu făinare –
adăugaţi sulf la produsele de contact anti rapăn. Peste 5% frunze cu făinare: utilizaţi produse
de sinteză curative.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 13/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
13
STRATEGII DE PROTECŢIE
tăierea şi arderea lăstarilor atacaţi, imediat după înflorit şi în perioada de repaus, cu
ocazia tăierilor care se fac anual; îngroparea fragmentelor de lăstari prin lucrarea
solului
fertilizarea cu doze moderate de azot şi fosfor şi potasiu
evidenţa parcelelor atacate în anul precedent
Poziţionarea tratamentelor: perioada C3 - F2
Livezi slab infectate: la reluarea vegetaţiei, cu produse pe bază de sulf
Livezi puternic infectate: privilegiaţi un produs curativ (IBS) pentru primele
intervenţii, pentru a frâna dezvoltarea focarelor primare; aplicaţi apoi produse de
contactDin stadiul F2 în iulie: asociaţi protecţia cu cea contra rapănului
Perioada estivală: Unele fungicide IBS utilizate contra rapănului sunt eficace şi pentru
făinare dar: o utilizare repetată favorizează apariţia de izolate rezistente; nu depăşiţi
3-4 aplicări pe an şi alternaţi familiile chimice; nu le utilizaţi pe focare declarate, la
temnperaturi mai mici de 150C
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 14/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
14
MONILIOZELE - MONILINIA FRUCTIGENA ŞI MONILINIA LAXA
Cele două specii sunt înrudite. La seminţoşi, M fructigena este prezentă mai ales pe
fructe iar M. laxa pe flori şi ramuri.
SIMPTOME
Flori: uscarea intreagă a corimbului, carecapătă o culoare brună.
B. Iacomi (2007)
Fructe în livadă şi în perioada dedepozitare: dezvoltare rapidă a unui putregai
brun, plecând de la o rană (frecvent unorificiu produs de viermele merelor).
Putregaiul brun: apare pe vreme umedă şicaldă. Pe fructe apar pete brune la suprafaţacărora se dezvoltă cercuri concentrice de
perniţe cenuşii – gălbui (sporodochii).Fructele putrezesc.
Putregaiul negru: apare pe vreme rece şi ploioasă, la fructele căzute în iarbă şi îndepozite. Fructele putrezesc, având pieliţade culoare brună-negricioasă, fărăsporodochii pe suprafaţă.
Mumifierea fructelor: apare în livadă, pevreme caldă şi secetoasă după iniţiereainfecţiei. Fructele putrezite parţial sezbârcesc şi rămân prinse în pom.
Putregaiul inimii fructului: putregaiu brunîncepând de la căsuţa seminală care seextinde spre periferie, la fructele care aucanalul stilar deschis. Formă de atac greu dedepistat înainte de depozitare.
B. Iacomi (2007)
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 15/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
15
ELEMENTE DE BIOLOGIE
Patogenul se conservaă sub formă de scleroţi în fructele mumifiate şi sub formă de
miceliu în ulceraţiile de pe ramuri. Primăvara sporodochiile purtătoare de conidii se formează
pe fructele mumifiate şi ramurile infectate. Conidiile sunt diseminate de vânt şi ploaie tot
timpul anului şi pot rămâne mai multe luni în contact cu planta înainte de germinare.
Factori favorabili: prezenţa rănilor (grindină, ger târziu, ploi puternice, atac parazitar,
şocuri diverse); plantaţii foarte dense – atac pe flori
Infecţiile se produc între limite largi de temperatură (0 – 25 0C), optima fiind în jur de
150C. La fructele dezvoltate infecţiile se realizează iniţial prin orificii produse de viermele
merelor (Cydia pomonella), rosături produse de viespi, albine sau furnici, ciupituri cauzate de
păsări sau leziuni mecanice, produse de diverse cauze (grindină, vânt etc). Petele de rapăn potconstitui şi ele poartă de intrare pentru miceliul ciupercii, mai ales la fructele depozitate. De la
fructul infectat miceliul trece prin străpungere directă în fructele lipite de acesta, în prezenţa
unei pelicule de apă. Trecerea de la un fruct la altul este frecventă la merele depozitate, în
special dacă nu este asigurată o bună ventilaţie care să împiedice formarea de condens pe
fructe. Fructele căzute, cele atacate de rapăn precum şi fructele provenite din terenuri irigate
şi fertilizate cu azot sunt mai uşor infectate.
STRATEGII DE PROTECŢIE
eliminarea surselor de contaminare: tăierea lăstarilor atacaţi şi a celor ce poartă fructe
mumifiate; adunarea şi îngroparea sau arderea fructelor căzute, efectuarea arăturilor
în livezi
evitarea dozele mari de azot şi udarea abundentă, mai ales în partea a doua a perioadei
de vegetaţie
combaterea dăunătorilor care provoacă leziuni fructelor
protecţia chimică: tratamente de iarnă, cu zeamă sulfoclcică sau polisulfură de bariu,
efectuate după tăierea lăstarilor cu fructe atacate. In timpul vegetaţiei, majoritatea
fungicidelor aplicate pentru combaterea rapănului asigură şi controlul moniliozei.
Soiurile rezistente la rapăn, pentru care nu se fac stropiri, vor trebui tratate, în cursul
vegetaţiei, pentru combaterea moniliozei. La intrarea în pârgă se vor utiliza fungicide
specifice.
evitarea leziunilor la recoltare
sortarea fructelor la introducerea în depozit
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 16/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
16
tratarea merelor destinate păstrării de lungă durată, înainte de depozitare (Caroben T -
0,2 % , prin îmbăiere; interval de pauză 90 zile)
Asigurarea igienei în depozite şi a unei temperaturi de 1 – 30C şi a unei umidităţi de
75 – 80%.
Verificarea periodică în depozite, resortarea dacă este cazul
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 17/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
17
FOCUL BACTERIAN - ERWINIA AMYLOVORA
Este cea mai pagubitoare bacterioză a pomilor seminţoşi. Epidemiile apar sporadic şi
sunt dependente de condiţii climatice favorabile.
SIMPTOME
Lăstari: ofilirea, brunificarea şi uscareatinerilor lăstari, îndoirea vârfului acestora înformă de cârjă.
F. Vlad (2007)
Flori şi fructe abia legate ofilite, brun-negricioase. Frunzele se brunifică, serăsucesc şi se usucă.
F. Vlad
Colorarea în roşu-brun a ţesuturilor situateimediat sub scoarţa zonei apropiate necrozeiPe ramuri şi trunchi, apar pete mari,adâncite. Scoarţa atacată se necrozează şieste lipită pe lemn. Indepărtând scoarţa, seobservă lemnul colorat în brun-roşcat.
F. Vlad (2007)
Producţie de exsudat pe pedunculii florali,fructele şi ramurile afectate: picături delichid alb sau gălbui, lipicios
F. Vlad Sursa: internet
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 18/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
18
ELEMENTE DE BIOLOGIE
Bacteriile rezistă iarna în ulceraţiile adesea dezvoltate din contaminări tardive şi dificil
de reperat. Primăvara inoculul este diseminat de ploaie, vânt, păsări, insecte, instrumente de
tăiere.
Factori favorabili
plante gazdă contaminate în vecinătatea livezii: arbori ornamentali (Cotoneaster ,
Pyracantha, Sorbus) sau pomi seminţoşi
condiţii climatice: temperaturi > 210C în timpul înfloririi; furtună, ploi sau grindină în
perioada de creştere
factori agronomici: sensibilitatea varietală; prezenţa de flori secundare; fertilizare în
exces cu azot, vigoarea pomilor
STRATEGIA DE PROTECŢIE
distrugeţi sistematic focarele în livadă şi în vecinătate
monitorizaţi constant plantaţia, mai ales în perioadele de risc
este obligatorie aplicarea măsurilor de carantină. In zonele situate aproape de focarele
depistate: control riguros al tuturor pomilor, imediat după înflorit, pentru depistarea
eventualelor focare de infecţie apărute. Se controlează şi gardurile vii, perdelele de protecţie din lungul şoselelor, parcurile precum şi arboretele din luncile râurilor etc.
atenţie la echilibrul alimentar al pomilor şi la raportul Ca/K. Insuficienţa fertilizării
azotate poate induce alternanţe, deci a doua înflorire şi o creştere a riscului. Evitaţi şi
fertilizarea exagerată cu azot (generează creşteri vegetative suculente, sensibile la foc
bacterian).
realizaţi tăierile înainte de martie pe timp uscat, începând cu livezile sănătoase. Evitaţi
tăierile excesive de iarnă care stimulează creşteri vegetative în sezonul următor.
Intârziaţi tăierile de vară până când mugurele terminal a apărut şi când prognoza
meteo anunţă 2-3 zile consecutive însorite, uscate.
evitaţi irigarea în exces (foliajul şi ulceraţiile umede favorizează diseminarea
bacteriei)
eliminarea şi distrugerea părţilor atacate, tăind 30-60 cm sub zona afectată.
Dezinfectaţi cu hipoclorit de sodiu sau alcool instrumentele de tăiere. Lăsterii atacaţi
tăiaţi se vor distruge prin ardere, operaţie urmată imediat de tratamente chimice
când uscarea a depăşit 50 % din coroană, pomul va fi eliminat din plantaţie
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 19/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
19
Evaluarea riscului
Perioada de risc: prezenţa florilor; temperaturi > 240C sau temperaturi minime >120C
şi temperaturi maxime >210C în aceeaşi ziCondiţii care satau la baza prognozarii si avertizării focului bacterian:
Inflorescenţe deschise, petale intacte; precipitaţii de cel puţin 0.25mm, ceaţă deasă sau
precipitaţii care depăşesc 2.5mm în ziua anterioară; o temperatură medie zilnică de
15.60C
Poziţionarea tratamentelor: când riscul de temperatură este atins
repetarea tratamentelor după precipitaţii (15-20 mm) sau imediat după căderea
grindinei; 3 zile după tratamentul precedent dacă pragul este constant depăşit şi la 4-5zile dacă pragul este atins din nou
tratamentele chimice încep înainte de înflorit (produse cuprice). In timpul înfloritului
se fac 2- 3 tratamente, la interval de 5 - 7 zile. Ultimul tratament este recomandat
toamna, înainte de căderea frunzelor (produse cuprice).
Atenţie: risc de fitotoxicitate al unor produse în timpul înfloririi
BIBLIOGRAFIE
1. Roger Orts, Michel Giraud, Laurent Darthout, 2006 - Protection intégrée pommier –
poirier, Ctifl, 2006, 2e édition.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 20/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
20
2. Principalii dăunatori din cultura mărului
Autori: Ionela DOBRIN, Minodora TUDOSE
HOMOPTERA – Pemphigidae
PĂDUCHELE LÂNOS - Eriosoma lanigerum Hausm.
Descriere. Femela nearipată, de 1,8-2,5 mm lungime, are corpul oval, bombat, de
culoare brună-închis, acoperit cu o secreţie ceroasă albă, filamentoasă. Femela aripată, de 1,8-
2,3 mm lungime, are corpul oval-alungit, de culoare brună-închis, acoperit cu filamente
ceroase, la fel ca la femela apteră dar mai puţin lungi.Biologie şi ecologie. Păduchele lânos, în condiţiile ţării noastre are 8-10 generaţii pe
an şi ierneză în stadiul de larvă de vârstele I şi a II-a în crăpăturile şi rănile scoarţei ramurilor
şi tulpinilor, precum şi pe colet şi pe rădăcini. În timpul perioadei de vegetaţie în dinamica
populaţiilor păduchelui se înregistrează două maxime: prima în lunile aprilie-mai, în perioada
creşterii lăstarilor primăvara, şi a doua la sfârşitul lunii iulie şi în august în perioada celei de a
doua creştere a lăstarilor în timpul verii..
Modul de dăunare. Păduchele colonizează tulpinile (fig.1) ramurile, lăstarii şi
rădăcinile merilor. În urma atacului ţesuturile se hipertrofiază, pe organele atacate formându-
se tumori cu aspect canceros. La pomii atacaţi circulaţia sevei este stânjenită şi creşterea este
întârziată.Cu timpul ramurile puternic atacate se usucă. Atacuri mai mari se înregistrează la
soiurile de măr: Starking, Golden delicious, Parmain d’or, London Pepping, Reinette de
Canada etc. Soiurile Ionathan, Ontario, Reinette Bauman etc. sunt mai puţin atacate. Dintre
portaltoi se menţionează ca sensibili: M 12, M 9, M 11 etc., iar ca rezistenţi: M 13, M 104, M
106 etc.
Fig. 1 –Atac de Eriosoma lanigerum pe trunchiul arborilor (original)
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 21/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
21
HOMOPTERA – Aphididae
PĂDUCHELE VERDE AL MĂRULUI - Aphis pomi De Geer
Descriere.Femelele nearipate au corpul piriform, de 1,5-2 mm lungime, de culoare
verde sau verde-gălbuie. Femelele aripate sunt mai mari, 2-2,5mm de culoare verde.
Biologie şi ecologie. Păduchele verde al mărului se înmulţeşte tot timpul anului numai
pe plante lemnoase. După împerechere femelele depun câte un ou, care iernează. În cursul
unei perioade de vegetaţie se pot dezvolta 8-12 generaţii.
În lunile mai, iunie şi iulie, perioada corespunzătoare creşterii intensive a lăstarilor, se
înregistrează cele mai mari densităţi ale păduchelui verde al mărului. Temperaturile medii ale
aerului de 18-24o C şi precipitaţiile reduse favorizează înmulţirea dăunătorului.
Plante gazdă şi mod de atac. Păduchele atacă în primul rând mărul şi mai rar părul, păducelul, moşmonul şi scoruşul. Primăvara devreme fondatoarele colonizează mugurii, apoi
fundatrigenele atacă lăstarii verzi şi frunzele (fig. 2). Din cauza înţepăturilor şi a sugerii sevei
frunzele se răsucesc. Pomii puternic atacaţi au lăstarii mici, cu vârfurile răsucite, fructele
pipernicite şi nu mai formează muguri de rod pentru anul viitor.
Fig. 2 - Atac de Aphis pomi pe lăstar de măr (original)
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 22/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
22
HOMOPTERA – Diaspididae
PĂDUCHELE DIN SAN JOSÉ - Quadraspidiotus perniciosus Comst.
Descriere. Femela are corpul circular sau cordiform, de culoare galben-portocalie, de
0,8-1,2 mm lungime. Scutul femel este circular, de culoare brun-cenuşie, cu o pată galben-
portocalie în mijloc, cu diametrul de 1,6-2,3 mm.
Masculul are corpul alungit, de culoare galben-portocalie, de 0,8-0,9 mm lungime
Scutul mascul este oval-alungit, de aceeaşi culoare cu cel femel, de 1,2-1,5 mm lungime.
Biologie şi ecologie. Are 1-3 generaţii pe an. Când există 3 generaţii, prima se
dezvoltă în lunile mai-iulie, a doua în iulie-ocombrie şi a treia în lunile octombrie-mai.
Iernează ca larvă primară, sub scut, pe scoarţa copacilor. Larvele se răspândesc şi se
fixează pe tulpini, ramuri şi frunze confecţionează câte un scut protector din fire de mătase,impregnat cu ceară, sub care se hrănesc, sugând seva din ţesuturi.
Păduchele din San José se răspândeşte îndeosebi cu materialul săditor din pepiniere şi cu
altoi şi în mai mică măsură cu ajutorul vântului, cu frunzele căzute, cu unele insecte
entomofage sau cu păsări.
Plante gazdă şi mod de atac Păduchele atacă mai ales părţile lemnoase (fig. 3) şi mai
puţin frunzele şi fructele. În locurile atacate ţesuturile se înroşesc şi se necrozează din cauza
unei substanţe, pe care o introduce păduchele o dată cu sugerea hranei. Pomii atacaţi au
frunzele îngălbenite, tânjesc în dezvoltare şi, cu timpul, se usucă, începând de la vârf spre
baza.
Fig. - 3 - Atac Quadraspidiotus perniciosus pe ramuri şi fructe (original)
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 23/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
23
COLEOPTERA Curculionidae
GĂRGĂRIŢA FLORILOR DE MĂR - Anthonomus pomorum L.
Descriere. Adultul are corpul oval-alungit, de 3,5-6 mm lungime, de culoare brun-
cenuşie, acoperit pe partea dorsală cu perişori. Aripile anterioare sunt lăţite posterior şi
prevăzute în treimea posterioară cu o bandă deschisă, dispusă oblic, cu deschiderea în partea
anterioară (fig. 4).
Fig. 4 - Anthonomus pomorum –adult Fig. 5 - Anthonomus pomorum – larva(Google image) (Google image)
Larva are corpul uşor arcuit, de culoare alb-gălbuie, cu capul negru; la maturitate
ajungând până la 8 mm (fig. 5).
Biologie şi ecologie. Gărgăriţa florilor de măr are o singură generaţie pe an şi iernează
în stadiul de adult în crăpăturile scoarţei pomilor, pe sub frunzele căzute, uneori şi în sol la
baza copacilor Adultii depun ponta în bobocii florali.
Plante gazdă şi mod de atac. Gărgăriţa florilor de măr atacă speciile de măr cultivate
şi sălbatice, uneori părul şi păducelul.
Adulţii hibernanţi se hrănesc cu mugurii foliari şi florali în care rod mici cavităţi. Noii
adulţi atacă frunzele, rozând una din epiderme şi parenchimul. Frunzele atacate capătă un
aspect reticulat. Larvele se dezvoltă în interiorul bobocilor florali, consumând pistilul,
staminele etc. Bobocii atacaţi nu se mai deschid, se brunifică, se usucă şi rămân agăţaţi peramuri, fiind cunoscuţi în popor sub numele de „cuişoare” (fig. 6).
Fig. 6 - Atac de Anthonomus pomorum (original).
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 24/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
24
HYMENOPTERA – Tenthredinidae
VIESPEA MERELOR - Hoplocampa testudinea Klug
Descriere. Adultul în lungime de 6-7 mm, are corpul de culoare brun-închisă dorsal şi
galbenă ventral.. Aripile sunt transparente, cu nervurile brun-închise. Picioarele sunt galbene.
Larva (fig. 7). Are corpul de culoare alb-gălbuie Are un miros specific, de ploşniţă.
Fig. 7 - Hoplocampa testudinea-larva (Google image)
Biologie şi ecologie. Această viespe are o singură generaţie pe an şi iernează ca larvă
în ultima vârstă, în interiorul unui cocon, la 5-15 cm adâncime. Viespile apar în timpul
fenofazei de înfoiere a corolei la soiurile timpurii de meri. Ouăle sunt depuse câte unul în
caliciul florilor, într-o tăietură făcută cu ovipozitorul.. Apariţia larvelor corespunde cu
scuturarea petalelor soiurilor de măr cu înflorire timpurie în proporţie de 70-80%.
Plante gazdă şi mod de atac.. Produce pagube mai mari la soiurile de măr cu înflorire
timpurie: Pame, Parmen auriu, Transparent de Cronceles, Kasseli şi Reinette de Canada. Cel
mai puţin atacate sunt soiurile: Jonathan, London Pepping, Husveti Rozmarin.
Larvele atacă fructele de măr sub două forme). Prima formă de atac este produsă de
larva neonată, care roade o galerie curbată sub epidermă, care se cicatrizează şi duce până la
urmă la deformarea fructului. A doua formă de atac este provocată de larvă în celelalte vârste
şi este mult mai periculoasă; larva minează fructul până în zona lojilor seminale, unde cosumă
seminţele şi ţesuturile din jur. Fructele atacate se recunosc după galeriile rotunjite sub formaunor cavităţi deschise, în care se găsesc resturi de hrană şi excremente larvare. Din cauza
atacului fructele rămân mici şi cad (fig. 8).
Fig. 8 - Hoplocampa testudinea – fructe atacate (original)
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 25/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
25
LEPIDOPTERA – Cossidae
SFREDELITORUL TULPINILOR - Cossus cossus cossus L.
Descriere. Adultul (fig. 9) are corpul voluminos, de culoare brun-cenuşie, acoperit cu
peri. Aripile sunt brun-cenuşii, prevăzute cu dungi transversale, ondulate, mai închise.
Fig. 9 - Cossus cossus - adult Fig. 10 - Cossus cossus – larva(Google image) (Google image)
Larva are lungimea corpului de 80-100 mm, este roşie-cărămizie. Capul este brun
(fig.10)
Biologie şi ecologie. O generatie la 2 ani. Apariţia fluturilor începe către sfârşitullunii iunie şi continuă şi în iulie. Ouăle sunt depuse în grupe de 15-50 în crăpăturile scoarţei,
îndeosebi la baza tulpinilor pomilor şi arborilor.Larvele care apar stau grupate şi rod galerii în
scoarţă, în care iernează. În primăvara anului următor larvele se răspândesc şi sapă galerii
individuale, ascendente, adânci în lemn..
Plante gazdă şi mod de atac. Atacă trunchiul şi ramurile mai groase la diferite specii
de arbori forestieri şi pomi fructiferi Omizile rod în lemn galerii longitudinale ascendente.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 26/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
26
SFREDELITORUL RAMURILOR - Zeuzera pyrina L.
Descriere. Adultul (fig.11) are corpul alb, cu 6 pete pe torace, dispuse în două rânduri
longitudinale, de culoare albastru-închis.. Aripile sunt albe, prevăzute cu numeroase pete şi
puncte albastre.
Fig. 11 - Zeuzera pyrina – adult(Google image)
Fig. 12 - Zeuzera pyrina - larva(Google image)
Larva (fig. 12) are corpul galben, dorsal cu numeroase puncte negre si are o lingime de
50-60 mm.
Biologie şi ecologie. Sfredelitorul ramurilor are o generaţie la 1-2 ani, iernează în
stadiul de larvă în galeriile din ramuri şi tulpini .
Plante gazdă şi mod de atac. Larvele acestei specii rod galerii în ramuri. Ramurile
atacate se veştejesc şi se usucă. Pomii atacaţi se debilitează.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 27/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
27
LEPIDOPTERA – Gracillariidae
MOLIA MARMORATĂ A MĂRULUI - Phyllonorycter blancardella F.
Descriere. Adultul, are corpul de culoare cenuşie, prevăzut cu pete alb-argintii.
Aripile anterioare sunt colorate în galben-bronz, cu dungi argintii mărginite cu negru. Aripile
posterioare sunt cenuşii, cu franjuri lungi.
Larva are corpul cilindric, alb-gălbui, cu picioarele mai închise la culoare.
Biologie şi ecologie În ţara noastră molia marmorată are 3 generaţii pe an şi iernează
ca pupă în interiorul galeriilor, în frunzele căzute.
Adulţii depun . ouăle izolat pe partea inferioară a frunzelor.. Larvele care apar
perforează corionul şi pătrund direct din ou în interiorul frunzei, unde rod galerii
caracateristice.Plante gazdă şi mod de atac. Larvele rod galerii în celulele epidermice şi ţesutul
lacunar ale frunzelor. Ulterior larva roade galerii sinuoase în interiorul ovalului, consumând
complet conţinutul acestuia (fig.13).
Fig. 13 - Phyllonorycter blancardella – atac (Google image).
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 28/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
28
LEPIDOPTERA – Tortricidae
MOLIA COJII FRUCTELOR - Adoxophyes orana F.R.
Descriere. Masculul are aripile anterioare de culoare brun-gălbuie, prevăzute cu undesen caracteristic evident, brun-roşcat, iar ale femelei sunt brun-negricioase, cu desenul mai
simplu şi mai şters. Aripile posterioare sunt cenuşiu-deschis la mascul şi cenuşiu-brune la
femelă. Larva (fig. 14) are corpul de culoare verzuie-închis.
Fig. 14 - Adoxophyes orana –larva (original)
Biologie şi ecologie. Molia cojii fructelor prezintă două generaţii pe an. Iernarea are
loc în stadiul de larvă de vârstele a II-a şi a III-, într-un cocon alb, în crăpăturile scoarţei, în
rugozităţile de la baza mugurilor şi pe sub frunzele uscate.. Larvele pătrund în muguri, unde rod frunzuliţele centrale, iar apoi trec şi atacă
inflorescenţele şi frunzele din vârful lăstarilor mătase.
Plante gazdă şi mod de atac. Larvele pătrund în interiorul mugurilor şi se hrănesc cu
conţinutul lor, fără a produce daune importante. Cel mai periculos este atacul larvelor
generaţiei I.Acestea vatămă frunzele, pe care le scheletuiesc şi fructele tinere, cărora le rod
învelişul La măr o intensitate mai mare a atacului se înregisterază la soiurile: Rose de
Virginie, Jonathan, Starkimson, Gravenstein, Golden delicious, Rubra precoce, Starkdelicious, Pătul etc. La păr soiurile mai sensibile la atac sunt: Williams, Curé, Beurre Gifard,
Beurre d’Amanlis, iar la cais soiul Milleur d’Hongrie.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 29/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
29
VIERMELE MERELOR - Cydia pomonella L.
Descriere. Adultul (fig. 15) are aripile anterioare alungite, de culoare brun-cenuşie,
prevăzute cu linii transversale mai închise; în regiunea apicală prezintă câte o pată semilunară
de culoare brună, mărginită de dungi bronzate. Aripile posterioare sunt brun-roşcate, cu
reflexe arămii. L arva este de culoare alb-rozie, cu capul brun (fig.16).
Fig. 15 - Cydia pomonella - adult Fig. 16 - Cydia pomonella –larvă
(Google image) (Google image)
Biologie şi ecologie. Viermele merelor iernează ca larvă în ultima vârstă într-un cocon
de mătase, adăpostit sub scoarţa exfoliată şi în crăpăturile acesteia, pe tulpini şi pe ramurile
mai groase şi are 2 generaţii pe an.. Ouăle sunt depuse izolat pe frunze şi pe fructe, când
fructele au mărimea unei alune. Incubaţia durează 5-23 zile, în funcţie de temperatură şi
umiditate. Larvele apărute pătrund în fructe, mai adesea prin regiunea caliciului şi cea a
pedunculului, şi rod galerii spre regiunea centrală, unde se hrănesc cu endospermul
seminţelor.
Plante gazdă şi mod de atac. Viermele merelor atacă fructele de măr, păr, cais, prun,
nuc etc., pagube mai mari înregistrându-se în livezile de meri.
Larvele primei generaţii atacă fructele tinere, iar cele ale generaţiei a doua fructele
ajunse la completa dezvoltare. Fructele atacate prezintă galerii pline cu resturi de hrană şi
excremente. Acest atac este cunoscut sub numele de „viermănoşirea merelor”
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 30/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
30
LEPIDOPTERA – Lasiocampidae
INELARUL - Malacosoma neustria L.
Descriere. Adultul (fig. 17) au corpul gros, acoperit cu perişori deşi.Aripile sunt
scurte şi rotunjite, de culoare galben-roşcată sau brun-cărămizie; cele anterioare prezintă o
bandă transversală oblică de culoare mai închisă. Larva, (fig.18) în lungime de 50-60 mm, are
corpul brun-roşcat, acoperit cu peri rari, gălbui.
Fig. 17- M. neustria –adult Fig. 18 - M. neustria – larvă(Google image) (Google image)
Fig. 19 – M. neustria – ponta(Google image)
Biologie şi ecologie. Inelarul are o singură generaţie pe an .Iernează în stadiul de ou peramurile tinere ale pomilor şi arborilor.
Larvele apar primăvara devreme, obişnuit în luna aprilie, o dată cu desfacerea
mugurilor. La început stau grupate în cuiburi formate din fire mătăsoase şi frunze, la
adăpostul cărora se hrănesc mai ales noaptea. Mai târziu, larvele se răspândesc în toată
coroana pomilor. Ponta are aspectul unui inel, de unde vine şi numele de “inelar” (fig.19)
Plante gazdă şi mod de atac. Larvele inelarului atacă frecvent în livezile din preajma
pădurilor la măr, prun, păr etc. La apariţie larvele se hrănesc cu muguri şi flori, apoi atacăfrunzele, pe care le rod complet.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 31/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
31
LEPIDOPTERA - Arctiidae
OMIDA PĂROASĂ A DUDULUI - Hyphantria cunea Drury
Descriere. Adultul (fig. 20) este de culoare albă, cu aripile anterioare prevăzute uneori
cu pete negre.
Fig. 20 - Hyphantria cunea – adult Fig. 21 - Hyphantria cunea - larva
(original) (original)
Larva (fig. 21), are corpul de culoare brun-închisă pe partea dorsală şi verde-brunie pe
partea ventrală. Lateral prezintă câte o dungă formată din pete alb-verzui sau galbene. Corpul
este prevăzut cu negi negri şi numeroşi peri bruni sau negri, lungi şi urticanţi.
Biologie şi ecologie. Specia are 2 generaţii pe an. Iernează în stadiul de pupă în
crăpăturile scoarţei, în scoarţa exfoliată sau în scorburile copacilor, pe garduri etc., uneori şi la
o mică adâncime în sol.Ouăle sunt depuse pe partea inferioară a frunzelor diferitelor specii dearbori şi pomi fructiferi (dud, arţar, măr, păr, cireş etc.), într-o singură grupă, acoperită cu
perişori fini şi rari.
Plante gazdă şi mod de atac. În unii ani omizile desfrunzesc total pomii, (fig. 22) din
care cauză aceştia se debilitează. La atacuri repetate, câţiva ani la rând, pomii se pot usca.
Fig. 22 - Hyphantria cunea –atac(Google image)
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 32/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
32
NĂLBARUL (ALBILIŢA) - Aporia crataegi crataegi L.
Descriere. Adultul (fig. 23) are corpul de culoare neagră, acoperit cu peri cenuşii,
lungi. Aripile sunt albe, puţin mai închise la marginea externă, străbătute de nervuri negre.
Larva are corpul de culoare cenuşie, acoperit cu peri (fig. 24).
Fig. 23 - Aporia crataegi-adult Fig. 24 - Aporia crataegi – larvă(Google image) (Google image)
Biologie şi ecologie. Are o generaţie pe an. Iernează în stadiul de larvă în cuiburi
formate din frunze uscate şi înfăşurate în fire de matase.
Plante gazdă şi mod de atac Omizile rod mugurii foliari şi florali, florile şi frunzele.
Pagube mai mari produc omizile primăvara, când rod mugurii şi frunzele tinere, aproape în
întregime. La inavazii mari livezi întregi pot fi desfrunzite, ceea ce contribuie la diminuarea
producţiei de fructe.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 33/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
33
ACARI – Tetranychidae
ACARIANUL ROŞU AL POMILOR - Panonychus ulmi Koch
Descriere. Femela (fig. 25) este de 3,0-3,8 mm lungime şi 2,0-2,5 mm lăţime. Are
corpul oval, convex dorsal şi aproape plat ventral, de culoare brun-roşcată.
Masculul măsoară numai 2,35-3,00 mm lungime, 1,4 mm lăţime şi are corpul alungit
şi îngustat posterior, de culoare oranj-roşiatic (fig. 25).
Fig. 25 - Panonychus ulmi, mascul şi femelă Fig. 26 - Bryobia rubrioculs- adult(Google image) (Google image)
Biologie şi ecologie. Acarianul roşu al pomilor are 5-6 generaţii pe an. Iernează în
stadiul de ou de iarnă pe scorţa pomilor. Prima generaţie se dezvoltă de regulă în cursul lunii
aprilie, iar următoarele generaţii în lunile mai-octombrie
Plante gazdă şi mod de dăunare. Larvele şi adulţii colonizează partea inferioară a
frunzelor, unde se hrănesc, înţepând şi sugând sucul celular. În urma atacului, pe frunze, la
locul înţepăturilor, apar pete mici alb-brunii, care cu timpul confluează şi pot cuprinde întreg
limbul foliar; culoarea petelor se schimbă treptat, devenind alb-argintii până la alb-roşiatice.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 34/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
34
ACARI – Bryobiidae
ACARIANUL BRUN AL POMILOR - Bryobia rubrioculus Scheut.
Descriere. Femela (fig. 26), în lungime de 0,6-0,8 mm, are corpul oval, uşor turtit
dorso-ventral, de culoare brună.
Biologie şi ecologie. Acarianul brun al pomilor are 5-7 generaţii pe an. În ţara noastră
generaţiile se succed astfel: prima în lunile martie-aprilie, a doua în mai-iunie, a treia în iunie-
iulie, a patra în iulie, a cincea în august, a şasea în august-septembrie şi a şaptea în
septembrie-aprilie. Iernează în stadiul de ou pe ramurile pomilor, mai ales în jurul mugurilor
şi în crăpăturile scoarţei. Fenologic, apariţia larvelor coincide cu desfacerea mugurilor.
Larvele apărute colonizează mugurii, ramurile tinere şi frunzele şi se hrănesc cu sucul celular.
Plante gazdă şi mod de atac. În urma atacului adulţilor şi larvelor la frunze se producdislocări ale epidermei şi ale celulelor parenchimului lacunar şi apar pete de culoare alb-
cenuşie sau cenuşie-roşcată. La un atac puternic frunzele se usucă şi cad. Pomii atacaţi se
debilitează, au fructele mici şi nu mai formează muguri de rod pentru anul următor. Pagubele
produse de acest acarian sunt mari, mai ales în anii secetoşi.
BIBLIOGRAFIE
1. Paul Paşol, Dobrin Ionela, Loredana Frăsin, 2007 – Tratat de entomologie specială.Dăunătorii culturilor horticole, Editura Ceres
2. http://www.google.com/
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 35/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
35
3. Controlul fitosanitar - metode de depistare a dăunătorilorAutor: Ioan ROŞCA
Ca urmare a pagubelor cantitative şi calitative, produse de dunători, pe de o parte s-a
mărit numărul tratamentelor chimice de combatere, aspect ce are ca urmare, evoluţia
explozivă a unor dăunători, în paralel cu apariţia altora care nu erau consideraţi dăunători, iar
pe de altă parte s-a redus substanţial fauna utilă care contribuia la menţinerea în echilibru a
populaţiilor de dăunători. Există măsuri generale, legate de lucrările de îngrijire din livadă,
care pot duce la evitarea, limitarea sau/reducerea costurilor necesare îngrijirii livezilor.
În România se supun măsurilor de carantină fitosanitară ca dăunători, Eriosomalanigerum şi Quadraspidiotus perniciosus (prezenţi în Romania şi pentru limitarea cărora se
iau măsuri speciale).
Perierea trunchiului şi ramurilor groase ale pomilor permite distrugerea stadiilor
hibernante de gărgăriţe ( Anthonomus spp., Rhynchites spp.), omizi de tortricide (Cydia
pomonella, Adoxophyes orana, Hyponomeuta malinella ş.a.). Tăierea şi distrugerea cuiburilor
de omizi defoliatoare este o practică curentă, mai ales acolo unde nu este vorba de suprafeţe
mari. Se pot aplica brâie–capcană, pentru Anthonomus pomorum şi Cydia pomonella.
Adunarea fructelor viermănoase, căzute, atacate fie de viespile merelor ( Hoplocampa
testudinea), fie de viermele merelor (Cydia pomonella). Aplicarea, şi distrugerea lor, în cursul
lunii mai pe trunchiul pomilor, a brâielor–capcană pentru retragerea gărgăriţei florilor, din
noua generaţie ( Anthonomus pomorum), larvelor din generaţia a doua a viermelui merelor
(Cydia pomonella) şi altor tortricide. Există situaţii când se practică arderea resturilor, a
tuturor ramurilor rămase după tăierile executate în toamnă sau primăvară. Acest lucru din
punct de vedere al protecţiei culturilor de seminţoase este benefic, determinând reducerea
dăunătorilor pentru culturile viitoare şi distrugerea formelor hibernante, omizi, pupe de molii,
şi acarieni. Distrugerea brâielor–capcană, aplicate împotriva gărgăriţei florilor şi viermelui
merelor, şi arderea, îngroparea sau fermentarea fructelor viermănoase căzute. Cuiburile de
omizi sunt adunate şi arse.
Tratamentele chimice sunt absolut necesare în livezile de seminţoase, fiind efectuate
atât în perioada de repaus cât şi în vegetaţie, la avertizare, iar în practica agricolă curentă se
aplică tratamente de iarnă în livezi, împotriva păduchelui ţestos din San Jose
(Quadraspidiotus perniciosus), păduchelui lânos ( Eriosoma lanigerum), ouălor de acarieni
(Tetranychidae), de afide, geometride, limantriide, lasiocampide. Tratamentele chimice sunt
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 36/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
36
indispensabile în livezile de seminţoase, fiind efectuate atât în perioada de vegetaţie, la
avertizare. Stropirea livezilor, se face la apariţia în masă a larvelor păduchelui ţestos din San
Jose (Quadraspidiotus perniciosus) din prima generaţie, iar tratamentul se repetă la 8-10 zile,
fiind eficace şi împotriva acarienilor, afidelor, păduchelui lânos. La avertizare se aplică
tratamente obligatorii de combatere a păduchelui lânos ( Eriosoma lanigerum). Este benefică
tratarea livezilor, la căderea a 10-15 % din petale, împotriva viespilor merelor şi perelor
( Hoplocampa testudinea şi H. brevis), tratamente eficace şi împotriva formelor mobile de
acarieni, afide, coccide.
În ultima perioadă de timp, de o atenţie deosebită se bucură moliile miniere, care atacă
sporadic şi sunt foarte greu de combătut ca larve. Printre ele, moliile pieliţei fructelor
( Adoxophyes orana şi A. reticulana), minierul marmorat al mărului ( Phylonorichterblancardella), molia minieră circulară a mărului ( Leucoptera malifoliella), minierul sinuos al
mărului ( Lyonetia clerkella), minierul linear al mărului (Stigmella malella) sunt combătute
prin aplicarea de tratamente la avertizare, pe baza capturilor de la capcanele feromonale. În
funcţie de specie, se aplică tratamente primăvara timpuriu, în cazul apariţiei unui atac de
molia mugurilor şi fructelor ( Archips podana).
Multitudinea de produse avizate pentru combaterea viermelui merelor (Cydia
pomonella), dovedeşte importanţa acestui dăunător pentru livezile de măr. Tratarea livezilor
împotriva viermelui merelor (Cydia pomonella), se face la avertizare, când fructele au
mărimea unei alune, în prima generaţie şi se repetă la 10-12 zile, împotriva omizilor din
generaţia a doua sau a treia se repetă şi acestea după 8-10 zile, fiind eficace în funcţie de
produsul utilizat şi împotriva larvelor din generaţia a doua a păduchelui ţestos din San Jose
(Quadraspidiotus perniciosus), afidelor, formelor mobile de acarieni, omizilor defoliatoare.
Se practică rareori, aplicarea de tratamente chimice, la avertizare, prin stropirea
livezilor în cursul lunii mai, în perioada de zbor şi de hrănire a cărăbuşului ( Melolonthamelolontha), sau la înflorire pentru combaterea gândacului păros al florilor ( Epicometis hirta)
cu produse avizate sau recomandate ca înlocuitori de specialiştii în protecţia plantelor.
Protejarea pomilor tineri împotriva iepurilor, se face aplicând pe trunchiul acestora un
strat de epirifug. Uneori se aplică momeli toxice împotriva şobolanului de apă ( Arvicola
terrestris), momelile se pregătesc din morcovi ori cartofi tocaţi şi amestecaţi cu fosfură de
zinc, aplicate toamna după căderea frunzelor, cât şi primăvara devreme, înainte de pornirea în
vegetaţie a pomilor.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 37/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
37
Controlul fitosanitar, metode de depistare pentru acarieni
La menţinerea populaţiilor de acarieni sub o densitate critică periculoasă pentru
plantaţii contribuie în mare măsură speciile prădătoare. Pentru acarienii ce produc gale, dificil
de distrus, nu e o corelaţie între densitatea formelor hibernante şi importanţa pagubelor în
viitorul sezon de vegetaţie. Tratamente precoce (înainte şi după înflorire) sunt mai eficiente la
speciile galicole, în cazul atacurilor puternice de acarieni liberi este posibil să se aplice un
acaricid specific.
Pe baza rezervei de ouă hibernante se stabileşte prognoza apariţiei acarienilor liberi.
Estimarea apariţiei dăunătorului în anul următor, pentru acarienii ce iernează ca ou, se
stabileşte în funcţie de rezerva de ouă hibernante. Evaluarea acestora se face în lunile
decembrie-martie, prin recoltarea de la 30 de pomi/parcelă a 2 probe constând în porţiuni decel puţin 10 cm. lungime, de ramuri de 2 ani. Se acumulează 60 de probe a câte 2 muguri sau
ramuri de rod (120 în total). Aceste probe se examinează cu lupa pe o raza de 1 cm. în jurul
mugurelui. Evaluarea rezultatelor se face pe 7 clase, caracterizate prin numărul de ouă
hibernante găsite şi pe valoarea clasei. Clasa 0= nr. ouă 0, valoarea clasei 0, Clasa 1= nr. ouă
1-5, valoarea clasei 2, Clasa 2= nr. ouă 6-20, valoarea clasei 10, Clasa 3= nr. ouă 21-50,
valoarea clasei 30, Clasa 4= nr. ouă 51-100, valoarea clasei 70, Clasa 5= nr. ouă 101-200,
valoarea clasei 150, Clasa 6= nr. ouă >200, valoarea clasei 300. Apreciaerea se face prin suma probelor din fiecare clasă înmulţite cu valoarea clasei, rezultând numărul total de ouă. Nivelul
la care se apreciază că, în următoarea perioadă de producţie, vom avea probleme, este de
3000 ouă/120 formaţii de rod . Estimarea pontei se mai poate face astfel: slab, 1-5 ouă pe
cm2 ; mijlociu, 6-10 ouă pe cm2; mare, 11-20 ouă pe cm2; foarte mare, peste 20 ouă pe cm2.
Estimarea pontei dă o imagine orientativă asupra rezervei biologice a dăunătorului.
Apecierea momentului când începe debutul eclozării ouălor de iarnă se face prin
“captatoare de larve” (scândurele de 20/10 cm. pe care se fixează un fragment de ramură de 2-3 ani, de 8-15 cm. plin cu ouă), atârnate în pom, fragmentul de ramură este înconjurat de o
barieră de vaselină. Dispozitivul este verificat în primăvară din 2 în 2 zile, înregistrându-se
momentul apariţiei larvelor din ouăle de iarnă.
Rezerva biologică a dăunătorului se diminuează numai parţial prin tratamentele care se
fac în timpul repausului vegetativ, efectul limitat al acestor tratamente se datoreşte faptului că
majoritatea ouălor şi formelor mature hibernante, sunt situate în crăpăturile scoarţei sau/şi
locuri ascunse, scapă de acţiunea pesticidului, astfel că hotărîtoare devin tratamentele din
prima perioadă de vegetaţie a pomilor.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 38/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
38
În anii cu primăveri răcoroase, acarienii au o evoluţie lentă, chiar dacă rezerva
biologică concretizată prin ponta de iarnă este mare, o rezervă biologică mare este un factor
care arată fermierului că poate avea probleme din punct de vedere al acarienilor, în viitorul
sezon de producţie, nu este sigur însă ce se impune aplicarea unor tratamente speciale
împotriva acarienilor, uneori o rezervă biologică redusă poate să evolueze, în primăverile cu
temperaturi peste limitele normale, la un nivel de înmulţirea masivă a acarienilor şi atingerea
nivelului la care se impun tratamente de combatere. Atragem atenţia că înmulţirea lentă a
dăunătorilor în aprilie-iunie, fie datorită unei rezerve biologice scăzute, fie condiţiilor
climatice nefavorabile înmulţirii (temperaturi scăzute), poate determina ignorarea
dăunătorului, în aceste situaţii apare înmulţirea în masă a dăunătorului, ce are ca efect măsuri
suplimentare de combatere, cheltuieli neprevăzute, scăderea eficienţei plantaţiei.În cursul perioadei de vegetaţie a plantaţiei de măr, se urmăreşte fluctuaţia populaţiei
de acarieni în perioada cuprinsă între ecloziunea primelor larve din ponta de iarnă şi pînă cînd
fructele se găsesc în pîrgă, observaţiile se fac săptamînal cu ajutorul lupei sau beneficiind de o
vedere bună, înregistrîndu-se populaţia de acarieni mai întîi de pe frunzuliţe, şi inflorescenţe
şi apoi de pe frunze, la fiecare observaţie se analizează 50 de frunzuliţe, inflorescenţe sau
frunze recoltate de la 10 pomi diferiţi, pragul de alarmă (densitatea acarienilor la care se
recomandă aplicarea tratamentelor de combatere este de 3—5 acarieni per frunzuliţă, 5—10acarieni per inflorescenţă, 5—10 acarieni per frunză, din punct de vedere practic, se poate
analiza cu lupa, 120 de frunze (câte 2 frunze de la 60 de pomi), de la partea inferioară a
lăstarilor, în mai şi de la vârful lăstarilor în august.
Recomandarea de aplicare a tratamentelor se face atunci când este atins PED-ul. PED-
ul pentru ouă hibernante este de 3000 ouă/120 formaţii de rod, iar pentru perioada de
vegetaţie, în cazul în care înregistrăm o densitate de de 5 forme mobile/frunză se estimează
pagube şi se impune aplicarea unor tratamente de combatere. În funcţie de criteriul biologic,se dau avertizările pentru tratamentele de vară, la eclozarea larvelor din fiecare generaţie,
stadiu mai sensibil la acţiunea substanţelor acaricide.
Există populaţii de acarieni rezistente sau tolerante la pesticidele utilizate pentru
combaterea lor, fermierul poate aprecia singur nivelul de toleranţă/rezistenţă a populaţiei de
acarieni faţă de pesticidele pe care le foloseşte curent, dacă ia din pomii trataţi cu acaricide, 1-
2 ramuri, le pune într-un borcan cu apă, la adăpost, borcanul este situat pe o hârtie albă, iar
după 24 ore, numără acarieni morţi şi vii de pe frunze şi hârtie, rezistenţa a apărut în livadă
dacă nu au murit 95-100% din acarieni.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 39/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
39
Controlul fitosanitar, metode de depistare pentru gărgăriţa bobocilor de măr
( Anthonomus pomorum L.)
Trebuie supravegheate livezile din apropierea pădurilor care au avut o infestaţie
masivă în anul precedent. La umflarea mugurilor, se controlează în special înţepăturile de
nutriţie, apoi primele depuneri de ouă (ponte) care lasă să apară un mic orificiu rotund de 1
mm diametru pe butonii florali. Gărgăriţele preferă soiurile de măr Ionathan, Creţesc,
Parmen, Auriu, acestea vor fi evitate sau supravegheate îndeaproape.
Pentru a se putea aprecia intensitatea atacului în anul următor, se stabileşte, în
primăvară, procentul florilor atacate dintr-o livadă, prin analiza a 300 de flori din 3 pomi
diferiţi, iar primăvara următoare, atunci când temperatura este de peste 60C, pe pomi care nu
au fost trataţi în anul anterior, se instalează brâie capcană, sau pe aceeaşi pomi se face uncontrol al prezenţei şi densităţii gărgăriţelor. Acest control se face prin scuturarea pomilor pe
o prelată, pe la ora 9-11, atunci când temperaturile nu permit zborul dăunătorului. În cazul în
care înregistrăm o densitate de 15-20 adulţi/pom se estimează un atac puternic.
Recomandarea de aplicare a tratamentelor de combatere se face pe baza criteriului
biologic, înregistrând curba de zbor, fie la brâie capcană (late de 15-20 cm., instalate la 10-15
mai, la 40-80 cm. înălţime în jurul tulpinii pomilor netrataţi), la o densitate de 15-20
adulţi/pom, fie când la primul control prin scuturare, s-au gasit 1-2 adulţi/pom. Luând înconsiderare criteriul fenologic, se fac sondaje când dezmuguritul mugurilor florali a ajuns la
0,5-1% şi se recomandă aplicarea tratamentului când dezmuguritul a atins 10-15%.
În cazul în care înregistrăm o densitate de 15-20 adulţi/pom la baiele capcană, sau la
primul control prin scuturare 1-2 adulţi/pom se estimează pagube şi se impune aplicarea
unor tratamente de combatere.
Aplicarea de brâie capcană din carton gofrat pe tulpină face ca insectele care se
adăpostesc în perioada de estivaţie să poată fi distruse. Aceste cartoane gofrate se aplică petulpina pomilor în prima parte a lunii mai, atunci când apare noua generaţie şi apoi se ard în
iarnă sau la începutul primăverii. Decizia de intervenţie depinde de înflorire. În cazul înfloririi
normale este posibil să se tolereze 10-15% muguri atacaţi (rosături de nutriţie), peste acest
prag, devine necesară aplicarea unui insecticid eficace în momentul umflării mugurilor, în
stadiul de dezvoltare zis ”punct verde” (stadiul C de Fleckinger), se va prefera un produs care
menajează fauna auxiliară şi în special acarienii prădători. Se aplică un singur tratament la
avertizare pentru combaterea pe cale chimică a gărgăriţei florilor de măr. Pe cale chimică
controlul populaţiei dăunătorului se realizează în mod curent prin tratamentele facute
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 40/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
40
împotriva păduchelui de San Jose, în perioada de umflare a mugurilor, atunci când
temperatura se situează peste +100C.
Controlul fitosanitar, metode de depistare pentru viermele merelor
(Cydia pomonella L.)
În principalele zone pomicole, unde se cultivă mărul, datorită condiţiilor de climă,
intensitatea atacului se manifestă diferit de la an la an.
Aprecierea posibilităţii apariţiei unui atac puternic în anul următor, se face prin
cuantificarea rezervei de omizi (larve) hibernante. Pentru aceste determinări, în luna august se
instalează în jurul unor pomi netrataţi brâie capcană în care larvele se retrag pentru diapauză.
În cazul în care se înregistrează 5-6 larve/pom, se consideră că va urma un an cu ointensitate mijlocie a atacului. Estimarea populaţiei hibernante se poate face şi prin controlul
a 900 de fructe, câte 300 din 3 pomi diferiţi, înainte de cules, în septembrie, 10—20 pentru
soiurile cu coacere semitimpurie (Parmen auriu, Frumos de Voineşti etc.) şi între 15—25
pentru soiurile cu coacere tîrzie (Jonathan, Golden delicious, Strarkrimson, Reinette Baumann
etc), când se calculează, procentul de fructe atacate, în funcţie de soi sau localizarea
parcelelor.
Pentru fermierii interesaţi de situaţia mortalităţii, pentru că în cursul diapauzei devară şi de iarnă o parte din larve mor, este necesar ca la nivel de localitate să existe
material biologic colectat din prima şi de la a doua generaţie a anului precedent, cu aju-
torul brâielor capcană, păstrate vara şi peste iarnă în cuştile de avertizare (de creştere),
depozitate în livadă sau în apropierea fermei, iar în cazul în care mortalitatea naturală este
sub 30% generaţia I, din anul viitor, va fi numeroasă, iar situaţia lipsei precipitaţiilor şi a
temperaturilor peste 180C, se presupune a fi un atac puternic. Într-un an favorabil, cu
producţie bună, când se înregistrează la prima generaţie 10—15% fructe atacate, la pomiinetrataţi, peste 30% din larve devin pupe, vom avea o populaţie numeroasă a
dăunătorului, iar când peste 50% din larve devin pupe, va fi o populaţie foarte
numeroasă. Pentru a cunoaşte rezerva biologică a dăunătorului într-o, localitate, zonă
sau livadă, este necesar să se instaleze capcane feromonale, în coroana pomului, la 1,60—
1,70 m înălţime, la distanţe de 50 m între capcane, ele se controlează zilnic pînă la apariţia
primilor fluturi, după care pînă la încheierea fiecărei generaţii se vor controla de odată pe
săptămînă. Recomandarea pentru aplicarea tratamentelor de combatere, se face în funcţie de
curba apariţiei fluturilor, înregistrată prin utilizarea capcanelor feromonale, AtraPom,
considerând că maximul zborului, apariţiei adulţilor, este simultană cu depunerea în masă a
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 41/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
41
ouălor, impunându-se aplicarea tratamentelor de combatere, pragul economic de dăunare
fiind de 5 masculi/capcană/săptămână, timp de 2 săptămâni, dar în ferme pomicole extinse,
2-3 capturi/capcană/săptămână reprezintă o posibilitate ca 2% din fructe să fie atacate, chiar
şi acest număr de capturi poate fi luat în considerare pentru recomandarea de a se aplica
tratamente de combatere. Tratamentele se face pentru ambele generaţii la 1-2 zile de a
apariţia primelor perechi de fluturi, în cuştile de creştere, sau după 7 zile de la înregistrarea
pragului economic de dăunare de 5 masculi/capcană/săptămână, timp de 2 săptămâni. În
zonele unde există două generaţii pe an, se recomandă, două tratamente împotriva primei
generaţii şi două împotriva celei de a doua generaţii, dar acolo unde zborul fluturilor din
prima generaţie se extinde 40—45 zile, se aplică trei tratamente la prima generaţie, iar în
cazul în care generaţia a doua se eşalonează si cînd cad ploi în perioada zboprului se aplică altreilea tratament pentru generaţia a doua. În general acolo unde a scăzut rezerva biologică a
dăunătorului, datorită tratamentelor aplicate corect timp de mai mulţi ani consecutiv, sunt
necesare numai 3 tratamente (fie unul în prima generaţie şi două în a doua generaţie, sau
invers) depinzând de rezerva biologică a populaţiei în zonă, localitate sau fermă, de
eficacitatea pesticidelor utilizate.
La prima generaţie al doilea tratament se aplică la 9—14 zile, dacă după primul
tratament apar foarte mulţi fluturi, când se înregistrează temperaturi scăzute, până în 180
C, latemperaturi de 18—220C, tratamentul se aplică la 8 zile, tratamentul coincide cu primul ce se
face împotriva omizii păroase a dudului (Hyphantria cunea), al treilea tratament la prima
generaţie este necesar în anii în care zborul fluturilor se prelungeşte mai mult de 30 zile, în
majoritatea regiunilor pomicole din ţară, coincide cu primul tratament ce se execută împotriva
primei generaţii a păduchelui din San Jose.
La a doua generaţie primul tratament se avertizează ca să se efectueze imediat după
începutul depunerii primelor ouă, la 4—5 zile după apariţia primelor capturi în capcaneleferomonale sau în cuştile de creşrtere, al doilea tratament, se aplică după 6—14 zile, poate
aplica chiar al treilea tratament cînd zborul fluturilor s-a prelungit mai mult de 30 zile şi
există pontă nouă după al doilea tratament, coincide cu primul tratament ce se aplică
împotriva generaţiei a doua a păduchelui din San Jose.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 42/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
42
Controlul fitosanitar, metode de depistare pentru păduchele din San Jose
(Quadraspidiotus perniciosus Comst.)
Controlul fitosanitar în cazul păduchelui din San Jose constă în cunoaşterea
procentului de pomi atacaţi şi densitatea dăunătorului în cazul unei livezi infestate, se
înregistrează dacă pomii prezintă atac pe fructe, frunze şi ramuri, precum şi intensitatea
atacului (numărul de larve pe fruct, numărul de larve pe centimetru de ramură, pe frunză).
Deoarece este vorba de un dăunător de carantină, se intervine rapid pentru lichidarea
focarului, se tratează ori de câte ori este semnalat . Estimarea atacului în anul următor
trebuie să ţină seama de faptul că pragul biologic de dezvoltare este de 70C, atunci când suma
gradelor de temperatură ajunge la 5110C, apar larvele sub carapace, iar la 12500C, apare
generaţia a doua. Deoarece dăunătorul este de carantină, se aplică obligatoriu, atunci cânddăunătorul a fost semnalat în livadă, două tratamente de combatere în timpul iernii şi un
singur tratament, tot iarna, indiferent dacă se înregistrează sau nu atac. În cursul verii se poate
aplica un tratament la apariţia primelor larve sub scut, în faza când noile larve nu au încă
scutul format, fiind sensibile la acţiunea insecticidelor, momentul se stabileşte prin
examinarea zilnică după 5 mai a 1000 de femele, care se cercetează prin ridicarea scutului şi
stabilirea stadiului expulzării larvelor, tratamentele următoare se aplică din 7-12 zile. În mod
obişnuit se aplică 3-5 tratamente pentru controlul primei generaţii şi 1-2 tratamente pentrugeneraţia a doua. În cursul verii, prognoza apariţiei larvelor mobile la prima generaţie se poate
face orientativ, la prima generaţie larvele apar sub scutul femelelor la mijlocul lui iunie, iar
după câteva zile apar primele larve mobile, dezvoltarea primei generaţii poate dura până la
jumătatea lui august, sînt necesare tratamente de vară împotriva fiecărei generaţii, în mod
normal, aceste tratamente se aplică cu produse în amestec şi pentru combaterea altor dăunători
(viermele fructelor, păduchil şi purici de frunză, acarieni) şi boli (rapăn, făinare).
Tratamentele de combatere a dăunătorului încep toamna, se fac în zilele în care temperaturaeste mai mare de 40C, nu plouă sau ninge, iar copacii au coaja fără urme de gheaţă sau ploaie,
după căderea a cel puţin 60% din frunze, al doilea tratament (cînd este cazul) se va repeta cel
mai devreme după 30 zile de la primul şi se poate prelungi pînă cînd 1—5% din mugurii
florali sînt la faza de umflare.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 43/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
43
Controlul fitosanitar, metode de depistare pentru lepidopterele miniere
Emiterea unei prognoze sau/şi avertizări pentru controlul lepidopterelor miniere
( Phylonorichter blancardella F., Ph. corylifoliella Hb. , Leucoptera scitella Zell., Stigmella
malella Stt. şi Lyonetia clerckella L.) este destul de dificilă, având în modul de viaţă ascuns al
larvei, ca şi eşalonarea zborului fluturilor şi prin urmare a apariţiei larvelor. Observaţii
întreprinse pe diferite soiuri au dus la concluzia că soiul Ionathan poate fi admis ca tolerant la
atacul minierelor, iar soiul Golden, sensibil. Pentru speciile de molii miniere prognoza de
lungă durată are importanţă în măsura în care se cunosc zonele cu rezerve biologice deosebite.
Aceste livezi se ţin sub supraveghere pentru a decide cu privire la metodele de combatere.
Este dificil de stabilit un PED pentru lepidopterele minatoare, se apreciază totuşi că un
procent de 25-30 mine/100 frunze poate fi reţinut pentru prognozarea atacului din anulurmător . Pentru avertizarea tratamentelor împotriva moliilor miniere se foloseşte criteriul
biologic după curba de zbor, capcanele cu feromonul specific fiecărei specii. Tratamentele se
aplică la înregistrarea primilor fluturi în capcană la fiecare generaţie, pentru anul în curs nu se
poate aştepta acest pragul (25-30 mine/100 frunze), momentul de intervenţie fiind depăşit.
Repetarea tratamentelor (în funcţie de insecticidul folosit) se suprapune peste maximul curbei
de zbor şi acoperă toată perioada de eşalonare a zborului şi a dezvoltării vârstelor larvare. În
general, primul tratament trebuie aplicat după scuturarea petalelor de măr, moment în care seînregistrează maximul de zbor al adulţilor, tratamentul trebuie repetat după 10 zile pentru a
distruge majoritatea larvelor ce ies din ouăle depuse. Se urmăreşte, pe tot parcursul perioadei
de vegetaţie, apariţia minelor pe frunze, aplicându-se eventual un tratament numai dacă este
cazul (atunci când sunt peste 25 de mine/100 frunze). În general tratamentele aplicate pentru
combaterea viermelui merelor (Cydia pomonella), contribuie şi la diminuarea populaţiilor de
lepidoptere minatoare.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 44/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
44
Controlul fitosanitar, metode de depistare pentru molia frunzelor de măr
( Hyponomeuta malinella Zell.)
Înmulţirea moliei frunzelor de măr este frânată de activitatea unui mare număr de
specii de insecte parazite, proporţia de parazitare a larvelor ridicându-se la 40-55 %. În cadrul
prognozei de lungă durată nu se întreprind măsuri speciale pentru această specie, în urma
controalelor directe în livezi, înainte de înflorit, se face avertizarea măsurilor de combatere.
Pragul economic de dăunare este de 5 colonii/100 muguri.
Controlul fitosanitar, metode de depistare pentru molia pieliţei fructelor
( Adoxophyes reticulana Hb.)
Pentru depistarea larvelor hibernante controlul prefloral al inflorescenţelor ajută laurmărirea evoluţiei populaţiilor. Totodată se instalează capcane cu feromoni, iar primăvara se
calculează suma temperaturilor necesară maturării pontelor.
Prin folosirea capcanelor cu feromon specific (AtraRet) şi prin controlul recoltei se
efectuează prognoza de lungă durată. Dacă în capcanele cu feromoni nu sunt mai mult de 20
fluturi/capcană/săptămană, în generaţia a doua, iar controlul recoltei nu arată daune, în anul
următor nu va fi nevoie de tratamente de combatere. Pragul economic de dăunare este de 8 %
din inflorescenţe ocupate de larve, primăvara; 5-8 % lăstari atacaţi vara; la capcana feromonală, 20 fluturi/capcană/săptămană.
Controlul fitosanitar, metode de depistare pentru viespea cu ferăstrău a mărului
( Hoplocampa testudinea Klug)
Acest dăunător, în anii favorabili de înmulţire poate să producă pierderi de 20—60%
la majoritatea soiurilor de măr, în ultimii datorită parazitismului natural şi tratamentelor de
combatere, atacul dăunătorului a devenit mai puţin evident. Atacul de Hoplocampa testudineadiferă de cel de Cydia pomonella. După Victoria Şuta, la viespea cu ferăstrău viespea
(dăunătorul) depune ouăle în receptacul şi la inserţia sepalelor mult mai devreme, cînd fructul
depăşeşte puţin mărimea unei alune, larvele migrează în al doilea fruct, iar fructele atacate
anterior cad, fructele fiind atacate pînă sunt ca nişte nuci, galeria, la intrare, este netedă, în
secţiune fructele miros a ploşniţă, larvele sunt alb-murdare, viespele atacă primele flori
apărute, cele mai viguroase, ce determină calitatea şi calitatea producţiei, pentru că odată
legate, rămân în pom. La viermele merelor fluturele (dăunătorul) depune ouăle atunci când
cad ultimele fructe atacate de viespea cu ferăstrău, în cazul primei generaţii, cînd au diametrul
de peste 3 cm, galeria, la intrare, este neregulată, plină cu excremente (rumeguş), larvele sunt
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 45/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
45
alb-gălbui-roşietice. Se face o apreciere a pericolului ce-l prezintă dăunătorul în viitorul an de
vegetaţie, notând, pe soiuri, frecvenţa fructelor atacate la pomii din fermă, evidenţiindu-se
loturile tratate de cele neîngrijite, în primăvara se determină viabilitatea larvelor hibernante
(în cutiile de creştere), apreciindu-se rezerva biologică a dăunătorului în stadiul de larvă, în
ultima decadă a lunii mai (sau la 30 zile de la scuturarea petalelor). Dacă la sondajele în sol,
sub coroana pomilor, se numără 15-20 larve hibernante, trebuie să ne aşteptăm la un atac
puternic al larvelor din noua generaţie. Cum dăunătorul este în general localizat,
supravegherea este necesară numai în livezile care au avut atac în anul precedent. Capcanele
colorate, cu clei, înregistrează apariţia primilor adulţi. Se fac observaţii la 3 pomi de control,
notându-se, numărul de flori atacate sau frecvenţa pontei pe câte 300 de flori şi se
calculează procentul de flori cu pontă, iar în cazul în care se identifcă 3-4% flori atacate (olarvă până la maturitate consumă 2—3 fructe), rezultă o pagubă de 6—12%, recomandându-
se aplicarea tratamentelor de combatere. De obicei, la 1—2% flori cu pontă, se recomandă să
se aplice tratamente fitosanitare, când 30-50% sunt deschise, tratamentul se aplică atunci
când 10-15% din flori au început să se scuture.
Controlul fitosanitar, metode de depistare pentru cicada gheboasă
(Ceresa bubalus F.)În cazul acestei specii nu poate fi vorba de o prognoză de lungă durată ci de o
supraveghere a apariţiei infestărilor în pepiniere şi livezi tinere. Se face controlul atent al
materialului săditor, tăierea ramurilor atacate, la un atac slab, defrişarea pomilor în cazul unui
atac puternic, permanentizat, distrugerea buruienilor dintre şi de pe rânduri. Avertizarea
tratamentelor se face prin controlul livezilor atacate şi stabilirea momentului ecloziunii
larvelor. Pragul economic de dăunare nu este cunoscut. Pentru distrugerea larvelor şi adulţilor
care se hrănesc cu vegetaţia ierboasă dintre pomi se va întreţine intervalul dintre pomi curatde buruieni sau se va cultiva cu plante din familiile de graminee, liliacee sau cucurbitacee, pe
care larvele nu se hrănesc. O limitare naturală a dăunătorului este reprezentată de faptul că
frecvent păsările consumă larve. Nu se cunosc soiuri rezistente, dar s-a observat că soiurile cu
coaja mai groasă tolerează mai bine atacul, ovipozitorul neputand fi înfipt în profunzime.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 46/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
46
Controlul fitosanitar, metode de depistare pentru puricele melifer al mărului
( Psylla mali Schmidb.)
Un control de iarnă la pomii fructiferi permit o numărare a populaţiilor de ouă
hibernante, în Elveţia, se consideră 200-500 ouă pentru 2 metri de livadă controlată, drept
prag critic de intervenţie. Cu toate acestea cel mai bun moment pentru a determina nivelul de
infestare se situează la controlul vizual prefloral. Aplicarea unui tratament, poate fi
considerat necesar, dacă 60-80% din mugurii sunt infestaţi, ceea ce se întâmplă rar.
Controlul fitosanitar, metode de depistare pentru păduchele verde al mărului
( Aphis pomi De Geer.)
Prognoza apariţiei afidului se stabileşte pe baza rezervei de ouă de rezistenţă, depuse pe ramurile şi lăstarii pomilor, în zone ştiute cu vetre de atac an de an. Avertizarea
tratamentelor se face la depistarea ouălor de rezistenţă, când se aplică tratamente de iarnă. În
primăvară şi vară avertizarea tratamentelor se face la semnalarea primelor colonii de afide pe
frunze. Pragul economic de dăunare este de 4-10 ouă/10 cm ramură (până la dezmugurire)
sau 8-10 colonii/lăstari. Tăierile de rodire care se aplică mărului în uscat pot îndepărta cea
mai mare parte a ramurilor pe care sunt depuse ouăle de rezistenţă.
Controlul fitosanitar, metode de depistare pentru păduchele lânos
( Eriosoma lanigerum Haussm.)
Primordial pentru asigurarea sănătăţii livezii este prevenirea atacului prin folosirea de
material săditor neinfestat procurat din pepiniere autorizate. Un control anual în livezile de
măr a evidenţiat zone de atenţie unde se impune supravegherea atentă a evoluţiei atacului.
Pragul economic de dăunare (PED) este de 10-12 % colonii/100 ramuri după înflorit sau/şi
prezenţa indivizilor vii inainte de înflorit. Se recomandă tăierea şi arderea ramurilor şilăstarilor atacaţi. Se cunosc soiuri de măr sensibile la atacul acestui dăunător (Parmen auriu)
precum şi soiuri rezistente: Reinette Baumann, Reinette de Canada, Ontario-Sortimentul de
soiuri folosit frecvent la noi în livezi nu prezintă rezistenţă. Viespea parazită Aphelinus mali
Hald poate distruge coloniile păduchelui lânos, de aceea este esenţială protejarea parazitului
printr-o schemă de combatere eficientă. Decizia de a interveni, când, unde cu ce risc, este
dictată de specialist, în funcţie de prognoza atacului în primăvară, insecticidele cu spectru larg
de acţiune sunt eficace, dar toxice pentru parazitul viespei şi pentru acarienii prădători. Acest
efect indezirabil ar putea fi atenuat dacă tratamentul este aplicat numai pe trunchi şi pe partea
inferioară a arborelui, înainte ca păduchele să cuprindă întreaga coroană. Evaluarea
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 47/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
47
parazitului toamna va ajuta la elaborarea unei strategii de combatere în primăvara următoare.
Pragul de toleranţă, al dăunătorului, în vară este fixat (în alte ţări) la un nivel de atac 10-12%,
pe mlădiţe şi pe ramuri. Vara, numai un tratament meticulos, cu un produs specific dă
rezultate. Experienţa demonstrează că tratamentele de vară, pot fi eficace, acceptând un risc.
Deseori, înainte de recoltare, în livezi netratate, parazitul reduce considerabil populaţiile de
păduchi. O evaluare a parazitismului în toamnă este recomandată, pentru alegerea unei
strategii de combatere pentru primăvara următoare.
Controlul fitosanitar, metode de depistare pentru lepidopterele defoliatoare polifage
Hedya nubiferana Haw., molia verde a mugurilor. Prin folosirea capcanelor cu
feromon specific (AtraRet) şi prin controlul recoltei se efectuează prognoza de lungă durată. Dacă în capcanele cu feromoni nu sunt mai mult de 20 fluturi/capcană/săptămană, în
generaţia a doua şi controlul recoltei nu arată daune, în anul următor nu va fi nevoie de
tratamente de combatere. Pentru depistarea larvelor hibernante controlul prefloral al
inflorescenţelor ajută la urmărirea evoluţiei populaţiilor. Totodată se instalează capcane cu
feromoni, iar primăvara se calculează suma temperaturilor necesară maturării pontelor. Pragul
economic de dăunare nu se cunoaşte. Tratamentele aplicate împotriva păduchelui din San
Jose, mai ales tratamentele de iarnă împotriva viermelui merelor au eficacitate şi asupramoliei verzi a mugurilor. Tratamentele specifice, aplicate numai în cazuri când densitatea
numerică a dăunătorului (semnalată în toamnă) este mare, se referă la un tratament în
primăvară, înainte de dezmugurire sau în timpul dezmuguririi (dar înainte de înflorire).
Hyphantria cunea Drury., omida păroasă a dudului. Se recomandă omizitul, prin
tăiere cuiburilor de omizi, ce apoi se ard. Se aplică frecvent tratamente de combatere a
dăunătorului, atât în zonele forestiere, bazinele pomicole, cât şi în centrele urbate. Pesticidele
se aplică împotriva larvelor în stadii de dezvoltare cât mai timpurii.Operophtera brumata L., cotarul verde. Prognoza apariţiei cotarului verde se face pe
baza rezervei de ouă hibernante. În acest scop se analizează probe de lăstari şi se înregistrează
densitatea numerică a ouălor. Pe baza criteriului biologic se face avertizarea tratamentelor,
respectiv după eclozarea larvelor, când acestea sunt de vârstele 1 şi 2. În Franţa, la controlul
de iarnă, când ouăle se pot vedea uşor, pragul economic de dăunare este de 2-5 ouă pe un
eşantion de 2 m3 /pom, iar la controlul înainte de înflorire, 8-10 muguri florali infestaţi, aceste
limite justifică un tratament.
Lymantria dispar L., omida păroasă a stejarului. De regulă invaziile acestui dăunător
se produc la intervale de caţiva ani, în funcţie de factorii ecologici. Se pot instala capcane cu
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 48/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
48
feromonul specific pentru a semnala prezenţa fluturilor vara şi eventuale atacuri primăvara
următoare. Prognoza de scurtă durată (avertizarea) se face prin controale efectuate direct în
livezi, asupra pontelor hibernante, existenţa pontelor pe trunchiurile copacilor presupune
existenţa unui viitor atac, iar frunzele din coroana atacate semnificativ, impun aplicarea unor
tratamente de combatere a dăunătorului.
Euproctis chrysorrhoea L., fluturele cu abdomenul aur. Cel mai important rol, în
combatere, îl joacă păsările insectivore, ce reglează rata de înmulţire a dăunătorului, specii cu
impact deosebit sunt piţigoii şi cucii, astfel un piţigoi distruge în timpul verii, aproximativ 5
milioane de larve, iar iarna, consumă exclusiv omizile hibernante ale dăunătorului, eliminând
70 % din cuiburi, în timp ce un pui de cuc consumă în 2 ore până la 160 omizi de Euproctis.
Se obişnuieşte realizarea cuştilor de hrănire sau cuibărire în livezi. Se practică, în livezi,omizitul în cursul iernii, cuiburile se adună şi se ard. Rezultate bune, în combaterea
dăunătorului, se obţin prin colectarea şi distrugerea pontelor. Pentru combaterea chimică se
utilizează pesticidele înscrise în CODEX, sau recomandate de specialist, în linii mari sunt
aceleaşi pentru aşa numitele “omizi defoliatoare“.
Malacosoma neustria L., inelarul. Este dificil de a prognoza pe termen lung apariţia
insectei. Tratamentele se aplică la avertizare, atunci când specialiştii consideră că numărul
cuiburilor va afecta habitatul sau producţia. Tăierea şi adunarea lăstarilor cu „ponte inelare”,cuiburilor de larve neonate sau în primele stadii, sunt intrate în practica curentă.
Aporia crataegi L., nălbarul sau albiniţa. Observaţiile directe în livezi permit stabilirea
momentului apariţiei larvelor hibernante din cuiburile de iernare, moment în care se aplică
tratamente chimice. Pragul economic de dăunare nu este cunoscut. În cazul unor densităţi
mari ale dăunătorului se aplică, primăvară, la părăsirea cuiburilor de iernare de larve,
tratamente chimice. Ca metodă fizico-mecanică de combatere se practică omizitul, adunarea şi
distrugerea cuiburilor de iernare, operaţie care se recomandă doar pentru pomii pitici, dinloturile individuale, cu suprafeţe restranse.
Melolontha melolontha L., cărăbuşul de mai. Gradul de dăunare a viermilor albi
variază în funcţie de vârsta şi densitatea lor, precum şi de plantele gazdă. PED-ul în pepinierele
pomicole, este de 0,5 - 1,0 larve/m2. Atacul poate fi prognozat prin lucrările de prognoză şi
avertizare, bazate pe sondajele de sol, care stabilesc densitatea şi vârsta larvelor dăunătorului
şi indică anii când predomină larvele de vârsta a treia.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 49/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
49
Controlul fitosanitar, metode de depistare pentru cariul lemnului
(Anisandrus ( Xyleborus) dispar F.)
Contrar scolitidelor care sapă galerii sub scoarţa copacilor, speciile genului, forează, în
stadiul de femelă, galerii în interiorul arborelui, specia fiind cea mai periculoasă insectă
xylofagă din livezile noastre, atacă majoritatea arborilor fructiferi dar îndeosebi mărul. Pentru
a controla prezenţa şi intensitatea zborului la acest dăunător, se foloseşte o capcană cu alcool
(tipul Rebell rosso), iar dacă este cazul să se facă o singură previziune şi supraveghere a unui
zbor, este suficientă o capcană pentru 0,5-1 ha suprafaţă, poate servi pentru a face o
previziune negativă, dacă nu sunt capturi sau sub 20 capturi/capcană/sezon), iar instalarea a 8
capcane/ha permite, în cazul unei infestaţii slabe, o reducere a atacului care poate fi suficientă,
mai ales dacă, în timpul iernii, se taie ramurile uscate şi se scot şi ard arborii puternic atacaţi.Este de subliniat faptul că, în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru combaterea
bolilor, buruienilor şi dăunătorilor, se pot aplica numai pesticide omologate (înscrise în
CODEXUL produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate în România, şi listele
suplimentare ale produselor omologate în şedinţele comisiei interministeriale pentru
omologarea produselor de uz fitosanitar), la dozele, culturile şi pentru combaterea patogenilor
şi dăunătorii pentru care au fost omologate.
BIBLIOGRAFIE
1. Anonimus, 1980 - Metodici de prognoză şi avertizare a tratamentelor împotriva bolilor
şi dăunătorilor plantelor de cultură, Centrul de Material Didactic şi Propagandă
Agricolă, M.A.I.A. Redacţia Propagandă şi Tehnică Agricolă.
2. Baicu T. Şi Săvescu A., 1978 - Combaterea integrată în protecţia plantelor, Ed. Ceres.
3. Baicu T. Şi SĂvescu A., 1986 - Sisteme de combatere integrată a bolilor şi dăunătorilor
pe culturi, Ed. Ceres, Bucureşti.
4. Iacob Maria, 1977 - Acţiunea feromonilor sexuali de sinteză în avertizarea tratamentului
de combatere a unor dăunători ai plantelor pomicole şi viticole. Anuale ICPP. Bucureşti,
vol. XII. p. 126-215.
5. Iacob Maria, Iacob N., 1979 – Utilizarea feromonilor în prognoza şi combaterea
dăunătorilor plantelor cultivate;
6. Istrate Rada, 2004 - Dinamica speciei Cydia funebrana Tr., şi aplicarea elementelor de
prognoză în perioada 2002-2003. Lucrările ştiinţifice, U.S.M.V.B., seria A, vol. XLVII.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 50/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
50
7. Istrate Rada, Rosca I., 2007 - Studii privind dinamica microlepidopterelor din livezile
de măr, cu ajutorul capcanelor feromonale, din zona Bucureşti - Lucrări Ştiinţifice, Vol.
50, seria Agronomie, Iaşi.
8. Manolache C. Şi Boguleanu Gh., 1967 - Entomologie Agricolă, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti.
9. Manolache C. şi colab., 1978 - Tratat de zoologie Agricolă, Ed. Acad. R.S.R.,Vol.I.
10. Perju T., 1995 - Entomologia agricolă componentă a protecţiei integrate a
agroecosistemelor, Ed. Ceres, Bucureşti, Vol. I.
11. Perju T., 1995 - Entomologia agricolă componentă a protecţiei integrate a
agroecosistemelor, Ed. Ceres, Bucureşti, Vol. II.
12. Petrescu M, Balaj D., Popescu Aneta, Deheleanu A., Floruţiu A., 1970 - Controlulfitosanitar în agricultură (Controlul fitosanitar şi obiectele de carantină). Ed. Ceres-
Bucureşti.
13. Roşca I., 2000 - Prognoza, avertizarea si carantina fitosanitara a daunatorilor din
agricultura-. Ed. S.C. GEEA S.A., 239 p..
14. Roşca I., Drosu Sonica, Bratu Elena, 2001 - Entomologie horticola speciala-. Ed. Didactica
si Pedagogica, R. A., Bucuresti, 361 p..
15. Săvescu A. şi colab., 1982 - Tratat de zoologie Agricolă, Ed. Acad. R.S.R.,Vol.II.16. Săvescu A. şi Rafailă C., 1978 - Prognoza în protecţia plantelor. Ed. Ceres.
17. Susea Sonica, 1985 - Utilizarea feromonilor sexuali sintetici la evaluarea nivelului
populaţiilor unor molii (Lepidoptera: Tortricidae) dăunătoare plantaţiilor vitipomicole
din România. Analele ICPP, vol. XX, p. 117-126.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 51/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
51
4. Utilizarea feromonilor în prognoza şi combatereamicrolepidopterelor din pomicultură
Autor: Rada ISTRATE
Importanţa utilizării capcanelor feromonale
Feromonii sexuali, incluşi în ultimele două decenii în sistemele de combatere
biologică a insectelor dăunătoare, servesc la avertizarea tratamentelor chimice şi stabilirea
exactă a ariei de răspândire şi la supravegherea nivelului populaţiilor microlepidopterelor
dăunătoare din pomicultură.
Cu toate că la Institutul de Cercetări în Chimie Raluca Ripan – Cluj Napoca au fostomologate 35 de feromoni pentru avertizarea, supravegherea şi combaterea insectelor
dăunătoare din livezi, plantaţii de viţă de vie, culturi de câmp, depozite şi silvicultură, ritmul
utilizării acestora în producţie este foarte redus.
Importanţa utilizării feromonilor a fost demonstrat în numeroase lucrări elaborate de
cercetători din diferite institute din ţară: Iacob M. (1977, 1979), Susea S. (1985), Drosu S.
(1993, 2001), Rosca I, Istrate R. (2004, 2005, 2006, 2007), totuşi considerăm să trebuie să
menţinem în actualitate importanţa utilizării feromonilor sexuali în programele de combatereintegrată, în special în pomicultură.
Feromonii ca mijloc tehnologic reprezintă un factor de integrare în arsenalul
mijloacelor moderne de protecţie a plantelor având posibilitatea, alături de celelalte mijloace,
să acţioneze pe cale nepoluanta şi selectiva în limitarea populaţiilor de dăunători sub limita
economica ceruta de producţia agricola. Deşi funcţiile biologice ale feromonilor în
comportamentul insectelor au fost descoperite încă de mult timp, totuşi valorificarea acestora
ca mijloc de combatere s-a realizat în ultimul deceniu.
Feromoni sexuali, sunt substanţe odorante emise de un singur sex pentru a atrage
indivizi de sex opus în vederea împerecherii, constituind astfel factorul esenţial pentru
supravieţuirea şi perpetuarea speciei.
Prin cercetări laborioase efectuate în ultimul deceniu au putut fi izolaţi, identificaţi şi
reproduşi prin sinteza în laborator feromoni sexuali pentru numeroase specii de insecte. Cele
mai multe specii care produc feromoni sexuali aparţin ordinului Lepidoptera, familia
Tortricidae (viermii fructelor). Feromonii sexuali sunt produşi în general de femele şi au rol
în orientarea şi apropierea masculilor de la distanţe mari. Datorită puterii de atracţie a
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 52/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
52
feromonilor sexuali, aceştia au devenit foarte valoroşi în detectarea şi estimarea populaţiilor
de insecte şi chiar în acţiunea directă de combatere.
Primele sinteze de atractanţi sexuali în România, au fost realizate de către Institutul de
Chimie din Cluj-Napoca şi experimentate biologic în cadrul laboratorului de Zoologie
Agricolă din Institutul de Cercetări pentru Protecţia Plantelor şi în unele laboratoare de
specialitate din mai multe ţări, performanţele tehnice fiind comparabile cu ale produselor
străine atât sub aspectul eficienţei cât şi al selectivităţii. Feromonii sunt utilizaţi sub diferite
forme de condiţionare în raport cu scopul urmărit. Astfel pentru funcţia atractantă, se
utilizează capsule cu feromoni plasate în capcane. Pentru aceasta, feromonul se impregnează
în capsule de cauciuc, material plastic poros sau PVC, de forme diferite (circulare sau
poliedrice) cu mărimea cuprinsă între 0,5 – 2 cm. Capcanele se confecţionează din material plastic sau carton special impermeabil.
Utilizarea feromonilor în protecţia plantelor a demonstrat în scurt timp, prin
numeroase cercetări efectuate asupra mai multor specii de dăunători, rolul lor determinant în
sistemul de luptă integrată. Cea mai importantă funcţie din acest punct de vedere o constituie
aprecierea pe care o oferă utilizarea feromonilor în stabilirea momentelor de aplicare a
tratamentelor. Printr-o supraveghere continuă a populaţiilor din plantaţiile pomicole,
feromonii pot determina reducerea substanţială a numărului de tratamente sau în unele cazurichiar suprimarea totală a acestora. Prezenţa feromonilor în livadă oferă informaţii utile asupra
prezenţei dăunătorilor, a frecvenţei de răspândire a acestora, oferind în acest fel elemente de
prognoză a apariţiei în zona în care a fost depistat sau în zonele limitrofe.
Materiale feromonale
Capcanele feromonale livrate de către Institutul de Chimie Raluca Ripan, Cluj-
Napoca, constau în ambalaje care conţin:- Feromonul propriu-zis prezentat sub forma de dispenseri sau evaporatoare (dopuri de
cauciuc sau suporturi textile impregnate cu feromoni) închise ermetic în hârtie
metalizată sau cerată, în număr de 6 bucăţi;
- Capcane feromonale de formă tetratrap (10 placi cu clei şi 3 placi fără clei), îmbinate
după figura de mai jos.
- Agrafe pentru fixarea plăcilor cu clei si a celor fără clei;
- Sârme pentru susţinerea capcanelor în coroana pomilor.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 53/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
53
Manipularea capcanelor feromonale
- montarea capcanelor se realizează în câmp, însă se va avea grijă ca în timpul
manipulării şi transportului, stratul de clei să se menţină curat pentru a-şi păstra
calităţile adezive;
- aşezarea capsulei feromonale în centru plăcii adezive se realizează cu ajutorul unei
pensete sau spatule pentru fiecare feromon. La schimbarea feromonului se va utiliza
altă pensetă sau se va curăţa cea utilizată cu un solvent (benzen, toluen, clorură de
metilen) apoi se va spăla cu apă şi detergent;
- după schimbarea plăcilor sau feromonilor, acestea vor fi scoase din cultură şi distruse
prin ardere sau îngropare în sol pentru a nu se crea puncte de concurenţă cu momelile
din capcanele instalate;- capcanele pentru capturarea aceleiaşi specii vor fi amplasate la distanţe de minimum
50 m între ele;
- pentru capturarea speciilor diferite, capcanele vor fi amplasate la distanţe de cel puţin
20 m între ele;
- amplasarea capcanelor în coroana pomilor se realizează la înălţimea de 1,5-3 m, într-o
zonă umbrită şi degajată de ramuri şi frunze pentru a asigura accesul cât mai bun al
insectelor atrase (fig. 27);- schimbarea capsulelor feromonale cu altele noi se face la 6 săptămâni, iar
decolmatarea plăcilor adezive (cu fluturi capturaţi) se face săptămânal.
Fig. 27 – Amplasarea capcanelor feromonale (original).
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 54/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
54
Întreţinerea capcanelor feromonale
La fiecare observaţie vor fi scoase din stratul de clei toate insectele capturate, precum
şi alte corpuri (fragmente de muguri, frunze, ramuri) intrate în capcane. În cazul în care
suprafaţa cleioasă este încărcată cu praf, cu ajutorul unei spatule se va reactiva cleiul prin
amestecarea şi redistribuirea acestuia.
Adunarea şi conservarea capcanelor
La terminarea perioadei de observaţie, toamna, capcanele şi momelile vor fi scoase din
culturi şi se vor distruge prin ardere. Elementele de fixare şi asamblare, precum şi plăcile
superioare pot fi curăţate cu ajutorul unui solvent organic (benzen, toluen, benzină, clorură de
metil), spălate apoi cu apă cu detergent şi refolosite în anul următor, însă numai pentru
capturarea aceleiaşi specii.
Lista feromonilor utilizaţi în plantaţiile pomicole (măr, păr, prun )
Cod Denumirea
produsului
Specia Forma de
prezentare
1 AtraPOM Cydia pomonella (viermele merelor) Set
2 AtraFUN Cydia funebrana (viermele prunelor) Set
6 AtraRET Adoxophyes reticulana (molia pieliţei fructelor) Set11 AtraVIR Tortrix viridana Set
7 AtraNUB Hedya nubiferana (molia verde a mugurilor)
17 AtraBlanc Phyllonorycter blancardella (minierul marmorat) Set
19 AtraPOD Archips podana (molia mugurilor şi fructelor) Set
26 AtraSCIT Leucoptera scitella (molia minieră circulară) Set
Acţiunea de supraveghere a nivelului populaţiei speciei Cydia pomonella, şistabilirea necesităţii aplicării tratamentelor de combatere
Fermonon specific pentru cultura de măr, păr şi gutui, cu denumirea produsului
AtraPOM.
Amplasarea capcanelor feromonale în plantaţiile pomicole se efectuează cu 1-2
săptămâni înainte de apariţia adulţilor în coroana pomilor: sudul ţării (Dobrogea, Muntenia,
Oltenia, sudul Moldovei) – 20 aprilie -10 septembrie; celelalte regiuni – 1 mai -10 septembrie.
Pentru suprafeţe uniforme ca altitudine, se amplasează câte o capcană pentru fiecare 5 ha, la o
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 55/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
55
distanţă de minim 20 m între ele. Pentru livezi cu diferenţe mari de altitudine, se organizează
câte un punct de observaţie compus din 3 capcane situate la 50 m între ele.
Observaţiile se execută de 2-3 ori pe săptămână, se notează numărul fluturilor
capturaţi şi se scot din clei. Absenţa capturilor semnifică inexistenţa riscului de atac, şi deci
inutilitatea aplicării unui tratament chimic, iar prezenţa fluturilor capturaţi indică prezenţa
riscului de atac şi deci necesitatea aplicării unor tratamente chimice în funcţie de pragul
economic de dăunare (PED).
În cazul speciei Cydia pomonela (viermele merelor), PED este pentru prima generaţie
(începutul lunii mai-începutul lunii iunie) de 4-5 fluturi/ha/săptămână sau de 2
fluturi/ha/săptămână timp de două săptămâni consecutiv. Pentru cea de-a doua generaţie
(iunie-august), tratamentele se vor aplica la stingerea sau depăşirea pragului de 2fluturi/ha/săptămână.
Exemplu. Viermele merelor (Cydia pomonella L.) este considerat cel mai periculos
dăunătorul al livezilor de măr, determinând anual pagube importante de producţie, atât
cantitative cât şi calitative. Rezerva biologică a acestei specii a scăzut considerabil faţă de anii
anteriori, datorită eficacităţii tratamentelor efectuate la momente optime. La fiecare observaţie
fluturii capturaţi au fost scoşi de pe placa cleioasă (fig. 28).
Fig. 28 – Fluturi capturaţi în capcana feromonală AtraPOM
În figura 29 este prezentată dinamica zborului speciei Cydia pomonella L., pe
parcursul anului 2007 în livada de la U.Ş.A.M.V.-Bucureşti. Se observă că această specie a
prezentat o populaţie scăzută, ajungând la un maxim de zbor de 23 fluturi/capcană în prima
generaţie şi de 29 fluturi/capcană în generaţia a doua. Tratamentele recomandate pentrucombaterea viermelui merelor în cazul de faţă este de câte unul pentru fiecare generaţie.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 56/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
56
6
23
2 2 0 0 04 4
29
005
101520253035
1 8 . V
3 1 . V
0 9 . V I
1 8 . V I
0 4 . V I I
0 6 . V I I
1 8 . V I I
2 7 . V I I
3 1 . V I I
0 4 . I X
0 4 . X
Nr adulti/capcana
Fig. 29 – Curba de zbor a speciei Cydia pomonella L. (viermele merelor)
Acţiunea de supraveghere a nivelului populaţiei speciei Cydia funebrana, şi stabilirea
necesităţii aplicării tratamentelor de combatere
Fermonon specific pentru cultura de prun, piersic şi cais cu denumirea produsului
AtraFUN (fig. 30).
Perioada de capturare: sudul, şi vestul ţării (Dobrogea, Oltenia, Banat, sudul
Moldovei), 15 aprilie – 15 septembrie; celelalte regiuni: 20 aprilie – 10 septembrie.
Fig. 30 – Fluturi capturaţi în capcane feromonale AtraFUN
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 57/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
57
Exemplu. Viermele prunelor (Cydia funebrana Tr.) este unul din cei mai periculoşi dăunători
ai prunului, întâlnindu-se în toate zonele ţării, cu preponderenţă în livezile neîngrijite, astfel
că în anii favorabili înmulţirii, pagubele produse pot să ajungă, la soiurile sensibile, la peste
70 % din recoltă (Şuta Victoria, 1975).
În anul 2008, în perioada mai-iulie, nivelul populaţiei speciei Cydia funebrana a
determinat succesiunea primelor două generaţii ale dăunătorului. Prima generaţie a prezentat
un maxim de zbor de 96 de fluturi/capcană/săptămână la începutul lunii iulie (fig. 31).
Cydia funebrana
26
42 45 4252
59
96
34
22
67
0
20
40
60
80
100
120
1 5 m a i
2 1 m a i
2 8 m a i
6 i u
n i e
1 3 . i u n i e
2 0 i u n i e
1 i u l i e
1 1 i u l i e
1 8 i u l i e
2 5 i u l i e
nr. capturi/capcana
Fig. 31 – Curba de zbor a speciei Cydia funebrana (viermele prunelor)
Se recomandă aplicarea câte un tratament chimic pentru fiecare generaţie, până când
populaţia se reduce la un nivel redus, sub pragul economic de dăunare.Astfel, în cursul lunii mai, în cazul în care temperatura crepusculară este mai mare de
14°C, valoarea pragului este de 5 masculi/capcană/zi.
În prima jumătate a lunii iunie, acest prag se diminuează la 2-3 masculi/capcană/zi, iar
din data de 15 iunie până la sfârşitul lunii august, pragul se reduce la 1 mascul/capcană/zi.
Pragul economic de dăunare este de 1-2 fluturi/capcană/săptămână sau 2-3 % fructe
atacate.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 58/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
58
Acţiunea de supraveghere a nivelului populaţiei speciei Adoxophyes reticulana, şi
stabilirea necesităţii aplicării tratamentelor de combatere
Fermonon specific pentru cultura de măr, păr, piersic şi prun, cu denumirea produsului
AtraRET.
Perioada de capturare: sudul ţării şi vestul ţării (Dobrogea, sudul Moldovei, Muntenia,
Oltenia, Banat, Crişana) – 20 mai – 10 septembrie; celelalte regiuni: 25 mai – 10 septembrie.
Exemplu. Pe parcursul anului 2008 absenţa fluturilor speciei Adoxophyes reticulana
(molia pieliţei fructelor) în capcanele feromonale semnifică inexistenţa dăunătorului în
plantaţie, şi deci inutilitatea aplicării unor tratamente chimice (fig. 32).
Adoxophyes reticulata
0 0 0 0 0 0 0 0 0 00
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
0.9
1
1 5 m a i
2 1 m a i
2 8 m a i
6 i u
n i e
1 3 . i u n i e
2 0 i u n i e
1 i u l i e
1 1 i u l i e
1 8 i u l i e
2 5 i u l i e
nr. capturi/capcana
Fig. 32 – Curba de zbor a speciei Adoxophyes reticulana (molia pieliţei fructelor)
Acţiunea de supraveghere a nivelului populaţiei speciei Phyllonorycter blancardella, şi
stabilirea necesităţii aplicării tratamentelor de combatereFermonon specific pentru cultura de măr şi păr cu denumirea produsului AtraBLANC.
Apariţia adulţilor speciei Phyllonorycter blancardella (minierul marmorat) în livadă
începe de la jumătatea lunii aprilie, înregistrând zborul maxim la înflorirea mărului.
Utilizarea feromonului se recomandă a fi instalat în livadă în sudul şi vestul ţării între
25 martie – 1 septembrie, iar în celelalte zone între 1 aprilie - l septembrie. Pentru observaţii
este necesar utilizarea unei lupe cu putere de minimum 3-5 X, întrucât fluturii sunt de
dimensiuni mici, de 5-6 mm cu aripile strânse (fig. 33 şi fig. 34).
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 59/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
59
Fig. 33 – Phyllonorycter blancardella Fig. 34. - Fluturi capturaţi în capcana feromonală
Exemplu. Pe parcursul anului 2008, apariţia fluturilor în livadă a fost semnalată
începând cu luna mai, cu un număr de 5 adulţi /capcană în data de 15 mai. Numărul
capturilor a crescut eşalonat până la 389 fluturi/capcană în prima decadă a lunii iunie, dupăcare scade la 215 adulţi/capcană în ultima decadă a lunii iunie. Pe parcursul lunii iulie a
prezentat un maxim de zbor de 1876 fluturi/capcană (11 iulie), astfel încât până la sfârşitul
lunii să scadă la 167 capturi/capcană /săptămână (fig. 35).
Phyllonorycter blancardella
5134
276 288215
533
1876
642
167
389
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
1800
2000
1 5 m a i
2 1 m a i
2 8 m a i
6 i u
n i e
1 3 . i u n i e
2 0 i u n i e
1 i u l i e
1 1 i u l i e
1 8 i u l i e
2 5 i u l i e
nr. capturi/capcana
Fig. 35 – Curba de zbor a speciei Phyllonorycter blancardella (minierul marmorat)
Specia Phyllonorycter blancardella (minierul marmorat) dezvoltă 3-4 generaţii pe an,
prima generaţie se dezvoltă în perioada aprilie-iunie, generaţia a doua în iunie-iulie, a treia
generaţie în iulie-august, iar a patra (acolo unde există) de la sfârşitul lunii august pană în
aprilie anul următor.
Se recomandă să se efectueze câte un tratament chimic cu acţiune sistemică pentrufiecare generaţie, după maximum curbei de zbor.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 60/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
60
Acţiunea de supraveghere a nivelului populaţiei speciei Archips podanus, şi
stabilirea necesităţii aplicării tratamentelor de combatere
Feromon specific pentru cultura de măr, păr, prun, cais cu denumirea produsului
AtraPOD.
Exemplu. Molia mugurilor şi fructelor ( Archips podanus Scop.) este considerată
specie de importanţă secundară în livezile de măr, ceea ce a demonstrat şi capcanele
feromonale AtraPOD, prin capturile foarte reduse înregistrate numai în luna mai de numai 11
adulţi/capcană (fig. 36). Putere mare de atracţie pentru acest feromon a manifestat specia
Ypomomeuta malinella Zell., în lunile iunie şi iulie. Se recomandă aplicarea unui tratament
chimic la 6-7 zile după maxumul curbei de zbor.
10
0 0 0 0 0 004
33
6
20
4
00 0
1 0 0 0 0
00510
1520253035
1 8 . V
3 1 . V
0 9 . V I
1 8 . V I
0 4 . V I I
0 6 . V I I
1 8 . V I I
2 7 . V I I
3 1 . V I I
0 4 . I X
0 4 . X
Nr adulti/capcana Yponomeuta malinella
Fig. 36 – Curba de zbor a speciei Archips podanus (molia mugurilor şi fructelor)
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 61/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
61
Acţiunea de supraveghere a nivelului populaţiei speciei Hedya nubiferana, şi stabilirea
necesităţii aplicării tratamentelor de combatere
Feromon specific pentru cultura de măr, păr, gutui, prun, piersic cu denumirea produsului AtraNUB.Perioada de capturare: sudul ţării, 20 mai -1 august; celelalte regiuni: 25
mai -1 august.
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
68
137
26
84
28
245
46
0 65
18
020406080
100120140160180200220240260
1
8 . V
3
1 . V
0 9 . V I
1 8 . V I
0 4
. V I I
0 6
. V I I
1 8
. V I I
2 7
. V I I
3 1
. V I I
0 4 . I X
0
4 . X
Nr adulti/capcana Tortricidae
Fig. 37 – Curba de zbor a speciei Hedya nubiferana (molia verde a mugurilor)
Molia verde a mugurilor ( Hedya nubiferana Haw.) a fost inexistentă în coroana pomilor însă
în capcana feromonală AtraNub au fost atrase mai multe specii de Tortricidae (Cydia funebrata Tr.,
Cydia molesta L., Cydia pomonella L.).
În cazul în care se constată prezenţa capturilor, se trasează curba de zbor, iar înregistrarea
unui număr mare de fluturi necesită aplicarea unui tratament chimic în intervalul 6-10 zile
după maximul curbei de zbor, care se repetă după 10-14 zile.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 62/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
62
Acţiunea de supraveghere a nivelului populaţiei speciei Tortrix viridana, şi
stabilirea necesităţii aplicării tratamentelor de combatere
Feromon specific pomilor fructiferi, stejar, carpen, ulm, mesteacăn cu denumirea
produsului AtraVIR.
Exemplu. Molia verde a stejarului (Tortrix viridana L.) a avut o singura apariţie, însă
feromonul AtraVir a atras în capcană alte specii de microlepidoptere din Tortricidae (fig. 38).
0 0 0 0 0 0 0 0 00
6 6
11 12
7
0
10
00 0 0
02468
1012
14
1 8 . V
3 1 . V
0 9 . V I
1 8 . V I
0 4 . V I I
0 6 . V I I
1 8 . V I I
2 7 . V I I
3 1 . V I I
0 4 . I X
0 4 . X
Nr adulti/capcana Tortricidae
Fig. 38 – Curba de zbor a speciei Tortrix viridana (molia verde a stejarului)
Metodologia de urmărire a dinamicii populaţiilor de dăunătoare cu ajutorul capcanelor
cu feromoni, a permis stabilirea unor modele matematice care să permită calculul numărului
de generaţii şi stabilirea importanţei economice comparative a fiecărei generaţii a
dăunătorului în cursul unui an.
BIBLIOGRAFIE
1. Drosu Sonica, 1993 – Utilizarea feromonilor în combaterea integrată a dăunătorilor
din România. Testarea mijloacelor de protecţie a plantelor, vol. XII, p. 27-35;
2. Iacob Maria, 1977 - Acţiunea feromonilor sexuali de sinteză în avertizarea
tratamentului de combatere a unor dăunători ai plantelor pomicole şi viticole. Anuale
ICPP. Bucureşti, vol. XII. p. 126-215;
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 63/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
63
3. Iacob Maria; N. Iacob, 1979 – Utilizarea feromonilor în prognoza şi combaterea
dăunătorilor plantelor cultivate;
4. Istrate Rada - Dinamica speciei Cydia funebrana Tr., şi aplicarea elementelor de
prognoză în perioada 2002-2003. Lucrările ştiinţifice, U.S.M.V.B., seria A, vol. XLVII,
2004;
5. Istrate Rada, Rosca I. - Studii privind dinamica microlepidopterelor din livezile de măr,
cu ajutorul capcanelor feromonale, din zona Bucureşti - Lucrări Ştiinţifice, Vol. 50,
seria Agronomie, Iaşi, 2007;
6. Istrate Rada, Roşca Ioan - Monitoring of populations form CYDIA POMONELLA L.
(Lepidoptera: Tortricidae) species using the feromonal traps between 2004-2005 -European Society for New Methods in Agricultural Research, Iasi Agricultural
University, 2006.
7. Istrate Rada, Roşca I. – Monitoring of plum micro Lepidoptera population pest by
pheromone traps. European Society for New Methods in Agricultural Research, Novi
Sad, Serbia and Montenegro Agricultural University 2004;
8. Istrate Rada - The researches regarding plums worm control (Lepidoptera: Tortricidae)
within plum orchards in Romania (European Society for New Methods in Agricultural
Research, Viterbo Agricultural University 2003);87. Roşca I., Sonica Drosu ,Elena.
Bratu, 2001 - Entomologie horticolă specială. Editura didactică şi pedagogică, R.A.,
Bucureşti;
9. Susea Sonica, 1985 – Utilizarea feromonilor sexuali sintetici la evaluarea nivelului
populaţiilor unor molii (Lepidoptera: Tortricidae) dăunătoare plantaţiilor vitipomicole
din România. Analele ICPP, vol. XX, p. 117-126;
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 64/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
64
5. Fauna utilă din livada de măr
Autor: Ioan Roşca
De importanţă majoră, în condiţiile actuale, când se pune un accent tot mai mare pe
agricultura ecologică, favorizarea înmulţirii duşmanilor naturali (paraziţi şi prădători), ai
păduchelui lânos ( Aphelinus mali), ai viermelui merelor (Trichogramma embryophagum), ai
păduchelui ţestos din San Jose ( Prospaltella perniciosi), ai altor specii dăunătoare prin
aplicarea raţională de tratamente chimice de combatere, numai atunci când este strict necesar
şi folosirea, acolo unde este posibil a pesticidelor selective, capătă o importanţă semnificativă.
Atunci când există posibilitatea alegerii se recomandă stropirea pomilor cu biopreparate pe
bază de microorganisme patogene, la înregistrarea apariţiei unor specii de omizi defoliatoare.
Instalarea capcanelor cu feromoni pentru stabilirea curbei de zbor a lepidopterelor dăunătoare
şi aplicarea tratamentelor de combatere be baza indicaţiilor acestor capcane, duce la protejarea
faunei utile. Este de dorit crearea unor condiţii optime de înmulţire şi activitate a speciilor
entomofage, Prospaltella perniciosi, Aphelinus mali, Trichogramma spp., (parazitoizi),
Chrysopidae, Carabidae, Coccinellidae, Syrphidae, Cecidomyiidae, Leucospidae (prădătoare)
pentru distrugerea afidelor, păduchelui lânos şi viermilor fructelor. Se poate practica,
importarea unor paraziţi, sau răspândirea unor specii entomofage- Prospaltella perniciosi,
Aphelinus mali, Trichogramma spp., pentru combaterea pe cale biologică a păduchelui ţestos
din San Jose, păduchelui lânos şi viermelui merelor.
Urechelniţele. Dintre urechelniţe, ce au corp aplatizat şi abdomenul terminat printr-o
pereche de cleşti, considerate uneori pe nedrept dăunătoare, deseori se întâlnesc în livezi,
urechelniţele cu dungi ( Labiduridae), insecte robuste, maro-roşcate şi uneori aripate, cea mai
mare specie europeană este Labidura riparia, recunoscută după talia mare şi dungilelongitudinale maro închis pe pronotum şi elitre, cleştii posteriori mai puţin curbaţi ca cei de la
urechelniţele obişnuite ( Forficulidae), al căror reprezentant, cunoscut şi uneori temut pentru
accidentele pe care le poate produce ascunzându-se chiar în urechile oamenilor, sfredelitorul
urechilor sau urechelniţa ( Forficula auricularia), brună-închisă, cu antene filiforme, aripi
anterioare (elitre) mici, maronii, mai dure, ce acoperă aripile posterioare membranoase,
semicirculare, pliate complex, cu cleşti puternic curbaţi la masculi, mai drepţi la femele
(fig. 39).
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 65/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
65
Prădătoare, parţial sau în întregime, sunt insecte nocturne ce se ascund sub resturi în
timpul zilei, se hrănesc cu alte insecte mai mici, trăiesc în stratul superficial al solului, sub
scoarţa copacilor sau în crăpăturilor rocilor, provocând ocazional, pierderi la unele specii de
legume, cereale şi fructe.
Fig. 39 - Urechelniţa (după www.carpati.org/....jpg)
Neuropterele (Ordinul Neuroptera) cuprinde familia Hemerobidae, insecte sunt de talie
mică sau moderată gri, brune sau negre cu aripi transparente, obişnuite în copacii cu frunze
căzătoare, grădini, preferă vegetaţia joasă, adulţii şi larvele sunt prădători pentru acarieni şi
insecte cu corpul moale ca păduchi sau pureci, păduchi ţestoşi, în cursul vieţii sale un
Hemerobid consumă mai multe milioane de afide, adulţii sunt în general activi de la apusul
soarelui şi se ascund ziua în vegetaţii, familia Chrysopidae, seamănă mult cu Hemerobiidele,
aripile lor sunt de culoare verde şi bleu, ochii sunt aurii, roşii intens sau arămiu cu reflexe
metalice care par că strălucesc, foarte comune şi se întâlnesc în toate tipurile de vegetaţie
locuite de prada lor, adulţii ca şi larvele lor sunt prădători, sunt nocturne, ouăle sunt depuse pe
vegetaţii la extremitatea unor filamente lungi şi delicate de mucus, fiecare ou pe pedunculul
său, larva este scurtă, cu mandibulele fine şi încurbate, larvă galbenă, albă sau verzuie cu pete
brune sau negricioase, implantează resturile golite ale prăzilor sale pe perii de pe spatele său,
adlulţii hibernează deseori în locuinţe şi sunt atraşi de lumină (fig.40). Chrysopa carnea este
crescută şi utilizată pentru controlul biologic.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 66/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
66
A B C
Fig. 40 - Chrysopa carnea: A - adult (original); B – ou (www.biosurvey.ou.edu/okwild/misc/glegg.html); C – larvă (www.ladybugindoorgardens.com)
Ploşniţele (fig. 41). Insecte cunoscute mai ales ca dăunătoare, dar există grupuri
(familii) de ploşniţe prădătoare, utile. Anthocoridele, aplatizate brune sau negricioase cu pete,
corpul neted acoperit cu perişori fini, trăiesc pe flori, dar se găsesc şi sub scoarţă, în
coronamentul pomilor, adulţii şi larvele vânează insecte mici, aspiră substanţele din ouă, larvă
şi nimfă, foarte utile ca prădători ale insectelor dăunătoare. Cele mai cunoscute şi răspândite
aparţin genurilor Orius şi Anthocoris. Nabidele, brune sau de culoarea paiului, cu pete,
numeroase specii au aripi dezvoltate, altele au aripi reduse, sunt carnivore feroce care
vânează păduchi, pureci şi numeroase insecte cu corpul moale pentru a aspira substanţele lor,
cele mai cunoscute fiind specii ale genurilor Nabis si Hymacerus. Pentatomidele, ovale, pot
avea culori vii, se găsesc pe ierburi, arbuşti şi arbori într-o mare varietate de habitate, Zicrona
caerulea este un exemplu de specie prădătoare care se hrăneşte cu coleoptere şi omizi.
A B C D
Fig. 41 – Ploşniţe:A- Anthocoris spp. (https://reader010.{domain}/reader010/html5/0604/5b154e11b1ade/5b
B- Orius spp. (www.inta.gov.ar/ imyza/info/gal/orius.htm);C- Nabis pseudoferus (original);
D - Zicrona coerulea (http://www.gardensafari.net/...jpg)
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 67/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
67
Viespile parazite. Insecte mai puţin cunoscute, se caracterizează prin faptul că sunt
parazite pe diferite stadii de dezvoltare a insectelor dăunătoare. Ihneumonidele, sunt solitare şi
foarte comune, se găsesc peste tot, cu antenele lungi, femela detectează păianjenii şi insectele
gazdă în care sau pe care depune ouăle, gazdele principale sunt în general larvele de insecte,
parazitate cu ajutorul ovipozitorului foarte lung introdus în gazde. Cele mai cunoscute specii
aparţin genurilor Pimpla, Ophion, Lissanota şi Ichneumon (fig. 42). Braconidele, se găsesc
practic peste tot şi parazitează alte insecte, omizile de fluturi sunt deseori parazitate, toate
stadiile larvare sunt susceptibile să fie atinse de aceaste parazitoide, femela depune ouăle pe
sau în corpul insectei, păduchii de pom “mumifiaţi” lipiţi de frunziş sunt dovada activităţii
braconidelor, genurile Bracon, Apantales, Meteorus, Oraon sunt cele mai răspândite.
Scelionidele si trichogramatidele sunt viespii mici ce parazitează în general ouăle de insectedăunătoare, se găsesc în număr mare în asociaţie cu gazdele lor. Dintre scelionide, speciile
genului Trimorus sunt specializate în ouăle de coleoptere, cele de Telenomus în cele de fluturi
de noapte. Reprezentanţii familiei Trichogramatidae sunt prezente în numeroase habitate
terestre şi acvatice în asociaţie cu gazda lor, speciile acestei familii parazitează ouăle altor
insecte (fluturi diurni şi nocturni, coleoptere, păduchi de lemn, tripşi, muşte şi viespi).
Numeroase specii ca Trichogramma sunt folosite în controlul biologic al lepidopterelor
dăunătoare.
Fig. 42 - Ichneumon (după www.dkimages.com)
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 68/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
68
Coleopterele. Dintre gândaci, coleopterele răpitoare cu importanţă, sunt cuprinse în
familiile Carabidae şi Coccinelidae. Carabidele (fig. 43) sunt brune sau negre, mate sau
lucioase cu reflexe metalice şi prezintă o mare varietate de mărimi şi de formă diferite,
majoritatea aplatizate, cu striuri şi puncte pe elitre, trăiesc pe sol, adulţii şi larvele sunt
carnivore şi consumă nevertebrate moarte sau vii, speciile genului Calosoma vânează omizile
de pe arbori, comune sunt speciile genurilor Carabus, Calosoma, Harpalus, Pterostichus,
utile în controlul biologic al insectelor dăunătoare.
A B
C D
Fig. 43 – Carabide: A - Carabus; B - Calosoma; C - Pterostichus; D - Harpalus (original)
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 69/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
69
Coccinellidae (fig. 44) sau buburuzele sunt cunoscute de toată lumea, rotunde sau
ovale, aproape hemisferice, se găsesc peste tot unde se găsesc în abundenţă prăzile lor, adulţi
şi larvele lor sunt prădători feroce pentru insecte cu corp moale, îndeosebi păduchi, cu
picioarele bine dezvoltate, larvele sunt foarte mobile în căutarea coloniilor de păduchi de pom
de pe plantele gazdă, buburuzele au importanţă vitală în reglarea populaţiilor de insecte
dăunătoare, genurile Adalia, Coccinella sunt cele mai cunoscute şi răspândite.
A-1 A-2 B C
Fig. 44 – Coccinelide (buburuze): Coccinella 7 punctata 1-adult, 2-larvă; B - Propyleaquatordecimpunctata; C - Adalia 10 punctata (original)
Muştele. Dintre muştele utile, cele mai cunoscute sunt Syrphidele (fig. 45) , al căror
adult se hrăneşte cu polen şi nectar, în timp ce la cele mai multe larve sunt carnivore,
asemănătoare cu râmele au numeroase specii dintre care cele de Syrphus, sunt consumatoarevorace al păduchilor de pomi pe care îi consumă cu miile, cu toată asemănarea cu albinele şi
viespilor, aceste insecte nu înţeapă.
A B
Fig. 45 – Sirphydae: A- Episyphus balteatus; B- Volucella pellucens (original)
Dintre arahnide (păianjeni), ordinul acarina, speciile din genurile: Phytoseiulus sp.,
prădătoare ale diferitelor stadii ale păianjenului roşu comun (Tetranicchus urticae) şiTyphlodromus sp., prădător al diferitelor stadii ale păianjenilor pomilor.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 70/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
70
Speciile prădătoare dintre insecta aparţin ordinelor: Neuroptera, din care face parte
Chrysopa perla, care se hrăneşte cu acarieni, afide şi coccide; Heteroptera, din care cităm Nabis
sp., răpitoare ce se hrăneşte cu cu ouă, larve şi adulţi ai diferiţilor dăunători acccesibili, în special
afide; Coleoptera, reprezentat prin numeroase specii de Carabidae (Carabus sp.), prădătoare de
omizi defoliatoare, Coccinelidae (buburuza, Coccinella 7-punctata) prădătoare în special de
afide şi coccide; Diptera, oferă specii încadrate în familia Syrphidae (Syrphus pyrasti, S.
bifasciatus), prădătoare în special de afide, etc..
Amfibienii (broastele), în special broasca râioasă ( Bufo viridis) şi reptilele (şerpi, vipere)
se hrănesc în mare parte cu insecte şi alte specii de animale dăunătoare.
Păsările insectivore joacă un rol deosebit în distrugerea diferitelor stadii de
dezvoltare ale insectelor dăunătoare. Printre speciile cele mai importante din acest punct devedere se numără: piţigoiul, graurul, cucul, ciocănitoarea, striga, şorecarul, cucuveaua etc.
Multe din păsările mici cunoscute sunt folositoare şi se cer protejate, fie prin
împiedicarea distrugerii cuiburilor, fie prin instalarea unor cuiburi care să favorizeze
populaţiile de păsări. Printre cele mai folositoare păsări se numără piţigoiul şi cucul.
Cuculus canorus (cuc), de 33 cm lungime (fig. 46), comun în toate tipurile de habitate,
mai ales în paduri, sau în apropierea acestora, de la câmpie până la munte, evită zonele
frecventate de om, fiind destul de sperios. Cucul consuma frecvent larvele paroase de fluturi,
hrana cucilor constă, în insecte, păianjeni, tot felul de viermişori, miriapode şi mai ales omizi
mari (aşa-numitele “omizi paroase”, care nu sunt consumate de alte păsări), din acest motiv,
cucul este o pasăre folositoare, care merită a fi protejată, deoarece curăţă copacii de omizi.
Fig. 46 – Cucul (http://out4awalk.com/cucul-cuculus-canorus/)
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 71/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
71
Piţigoii (fig. 47) sunt păsări deosebit de utile şi care se pot proteja chiar prin
constriurea unor cuiburi artificiale (fig. 48).
Parus caeruleus (pitigoi albastru), de 12 cm lungime, se întâlneşte frecvent în
pădurile Deltei Dunării, dar şi în toate pădurile din ţară, urcând pe văile râurilor până în zona
coniferelor. Capul este albastru, spatele verzui, iar pieptul şi pântecele galben-verzui.
Cuibăreşte în scorburi naturale ori în cuiburi părăsite de ciocănitori etc. Depune ponta prin
martie—aprilie. Ouăle, în număr de 8—10, sunt albe, cu mici dunguliţe brun-roşcate şi sunt
clocite numai de femelă, circa 13—14 zile. Piţigoiul albastru este sedentar la noi.
Parus cristatus (piţigoiul moţat), este o pasare cu lungimea de 12 cm, intre pitulice si
vrabie, cafeniu-cenusiu pe spate, galben pe flancuri, capul este pestrit, avand un mot indreptat
spre spate, se hraneste cu insecte, larve, ponte. Parus major (piţigoiul mare) Pasăre mică şi vioaie, cu pene negre pe piept, albastru-
verzui şi cenuşii pe spate, galbene pe pântece; Aceasta pasare se gaseste aproximativ oricunde
in tara, dar lumea cum nu se uita mai atenta la ei, vad o pasare mica asta insemnand"vrabie"
acesti pitigoi au nevoie de ajutorul nostru in timpul iernii, ii putem ajuta si punand pe o
ramurica o bucata de slanina legata cu o ata, si in 2 zile veti vedea cum minunatiul pitigoi
mare . pitigoiul mare se deosebeste de ceilalti pitigoii prin gunga neagra de pe piept.
A B C
Fig. 47 – Piţogoii: A-Piţigoiul albastru (http://www.hlasek.com/); B-Piţigoiul mare
(faracuvinte.forumgratuit.ro/. ../pitigoii-t21.htm); C-Piţigoiul moţat (www.emotionjura.com/ photooiseauhiver.html)
A B
Fig. 48 – Cuiburi: A-Cuib Montana; B- Cuib Foresta (www.shopsor.ro)
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 72/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
72
Cuibul Montana este potrivit pentru speciile de pitigoi de talie mica, precum: pitigoiul
albastru, pitigoiul sur, pitigoiul motat sau pitigoiul de bradet, poate fi legat direct de
trunchiurile arborilor sau suspenda de un cui, prevazut cu sistem de aerisire si drenare,
precum si cu o usa de deschidere pentru curatare si ingrijire. Cuibul Foresta este confectionat
pentru a adaposti muscari, pitigoi mari sau vrabii de casa, montat prin legare directa (cu o
sarma) de trunchiurile arborilor sau poate fi fixat intr-un cui, prevazut cu sistem de aerisire si
drenare, precum si cu o usa de deschidere pentru curatare si ingrijire.
Mamiferele joacă un rol important în reducerea numărului de insecte şi rozătoare
dăunătoare agriculturii, dintre acestea se remarcă activitatea folositoare a liliacului, ariciului,
nevăstuicii, dihorului, bursucului etc., animale ce se cer protejate.
Succinta prezentare a principalilor paraziţi şi prădători redă numai parţial rolul şi imensul potenţial pe care îl au zoofagii în menţinerea unui echilibru biologic în biocenoze în general şi în
agrocenoze în special. Este suficient să amintim că nu există specie de dăunător agricol care să
nu aibă paraziţi şi să fie atacată de dăunători. Existenţa zoofagilor nu înseamnă automat
reducerea sau menţinerea sub control a dăunătorilor, deoarece ei sunt interconectaţi în cadrul
lanţurilor trofice şi nivelul populaţiilor oscilează cu amplitudini mai mici sau mai mari în jurul
unui nivel de referinţă.
Lupta biologică presupune două aspecte distincte atât prin modul de abordare cât şi princonsecinţele cu valoare practică ce rezultă. Pe de o parte este vorba de cunoaşterea locului şi
rolului zoofagilor în cadrul bioecocenozei, a stabilirii condiţiilor care limitează sau favorizează
activitatea şi pe baza acestor cunoştinţe instituirea unor măsuri sau tehnologii care să protejeze
sau să favorizeze activitatea acestora, introducerea de noi paraziţi şi prădători provenind din alte
regiuni. Pe de altă parte este vorba de producerea în unităţi experimentale sau în biofabrici a unor
paraziţi sau zoofagi, pentru care s-au elaborat metode şi tehnologii de producţie, lansare în câmp
în anumite culturi şi pentru anumiţi dăunători, în scopul de de a combate un anumit dăunător.La menţinerea populaţiilor de acarieni sub o densitate critică periculoasă pentru
plantaţii contribuie în mare măsură speciile prădătoare din genurile Tiphlodromus, Tydaeus,
Chrysopa, Stethorus ş.a., de aceea, ele pot fi protejate, mai ales acarienii prădători, ce
contribuie eficace la reducerea densităţii numerice a populaţiilor de acarieni fitofagi, prin
utilizarea judicioasă a insecticidelor, acaricidelor şi fungicidelor.
Ouăle cicadei gheboase în unele zone sunt parazitate de Polynema striaticorne Gir.,
acesta se foloseşte în Italia în combaterea dăunătorului. O limitare naturală a dăunătorului este
reprezentată de faptul că frecvent păsările consumă larve.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 73/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
73
Sunt cunoscute unele specii de prădători (Chrysoperla carnea, Coccinella
septempunctata, Anthocoris nemoralis) care se hrănesc cu afide şi sunt preocupări pentru
introducerea acestora în tehnologiile de combatere. Totuşi, dificultăţile de introducere în
producţie fac ca aceste rezultate să aibă doar valoare teoretică.
Viespea parazită Aphelinus mali Hald poate distruge coloniile păduchelui lânos. Este
esenţială protejarea parazitului printr-o schemă de combatere eficientă. În primele decenii
după introducerea sa în Europa, lipsea antagonistul său. Din anul 1939 s-a importat în
Romania de Knechtel, acest parazit, care s-a aclimatizat. Femela acestei viespi măsoară în jur
de 1 mm şi depune 60 ouă pe sezon pentru un păduche. În Romania, se succed 6-7 generaţii
ale acestei viespi în cursul verii. Ţinând cont de exigenţele termice superioare ale acestui
parazit în raport cu păduchele, trebuie să aştepte vara pentru ca acesta să-şi exprime întregul potenţial. Evaluarea parazitului toamna va ajuta la elaborarea unei strategii de combatere în
primăvara următoare. Un rol important in limitarea importantei daunatorului îl au
entomofagii. Cea mai mare eficienţă printre speciile prădătoare o au coccinelidele Chilocorus
bipustulatus, C. renipustulatus şi Exochomus quadripustulatus, iar dintre cele parazite
calcidoidele Aphytis mytilaspidis, A. proclia, Aspidiophagus spp., Prospartella perniciosi.
S-au facut numeroase incercari de folosire a himenopterului parazit Prospartella
perniciosi pentru combaterea păduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus), protejarea parazitului în livezi din Elveţia a permis acestuia să se instaleze şi să execute un
control eficient al dăunătorului în zone netratate.
Dintre speciile parazite care contribuie la reducerea densităţii larvelor şi pupelor de
Anthonomus, se numără în primul rând viespile Epiurus pomorum şi Pimpla examinator.
În livezi pe rod se vor aplica, de asemenea, riguros măsurile agrotehnice şi igienice
culturale (tăieri de rărire a coroanei, a ramurilor uscate, răzuirea scoarţei etc.), la atacuri
puternice pomii infestaţi fiind scoşi şi distruşi prin ardere. În perioada depunerii ouălor se potfolosi pomi-cursă (pomi pe cale de uscare, slăbiţi fiziologic), care “atrag” femelele pentru
depunerea ouălor, aceştia fiind apoi arşi. Atacul acestei specii precum şi a altor scolitide (cari)
fiind foarte periculos pentru pomi, simpla prezenţă a acestuia impune măsuri de limitare a
extinderii şi combatere.
În cazul moliilor miniere, prezenţa entomofaunei utile are un rol deosebit în limitarea
populaţiilor. Speciile cheie de paraziţi pentru specia Phyllonorycter blancardella sunt:
Aphanteles circumscriptus Nees, Halcothorox testaceipes Ratz., Sympiesis sericeicornis
Nees., Tetrastichus amethistinus Ratz. şi Tetrastichus ecus Ratz. Aceştia pot interveni în
combaterea integrată prin protejarea lor printr-un sistem raţional de tratamente. Înmulţirea
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 74/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
74
moliei frunzelor de măr este franată de activitatea unui mare număr de specii de insecte
parazite, printre care cea mai mare importanţă o prezintă Herpestomus bruneicornis şi
Oencyrtus fuscicollis, proporţia de parazitare a larvelor ridicându-se la 40-55 %. În condiţiile
ţării noastre omizile şi pupele moliei sunt parazitate de ichneumonidele Ageniaspia fulcicollis,
Zatypota bohemani, Angitia armillata şi Mesochorus globurator , în judeţul Cluj, parazitand
până la 40 % din larve. Aceştia au importanţă în cadrul combaterii integrate în măsura în care
sunt protejaţi şi ajutaţi să acţioneze liber în natură.
În cazul moliei pieliţei fructelor, dintre prădători şi paraziţi au fost puse în evidenţă
speciile: Trichogramma sp. şi Anthocoris sp., prima parazitand, cea de a doua consumând
ouăle; Forficula suricularia, distruge ouăle şi larvele, iar Coccinella septempunctata se
hrăneşte cu larve. Alte specii ca: Glypta haesitator Grav., Itoplectis maculator F., Liotryphoncercopithecus Costa, Teleutaea striata Grav., Macrocentrus lincaria Nees (Braconidae),
Colpoclyeus flores Wlk. (Eulophidae) şi Gonia capitata De Geer (Tachinidae), parazitează
stadiile de larvă şi pupă ale moliei. De asemenea, speciile de piţigoi ( Parus sp.) consumă
larvele din adăposturi.
În cazul viermelui merelor (Cydia pomonella), rezultate bune se obţin prin aplicarea
de tratamente cu suspensii de produse microbiologice pe bază de Bacillus thuringiensis
(Thuringin, PU-2 kg/ha, Bactospeine 6000 PU, în concentraţie de 0,25 %) sau pe bază devirusul granulozei, precum şi prin înmulţirea şi răspândirea în livezi a ovifagilor
Trichogramma embryophagum şi T. evanescens; dezorientare cu feromoni; capturare în masă
a masculilor cu ajutorul capcanelor.
În cazul viespei merelor ( Hoplocampa testudinea), viespea parazită Microcryptus
nigrocinctus Grav., poate parazita până la 32 %, iar protejarea acesteia poate să ajute la
diminuarea populaţiei dăunătorului.
BIBLIOGRAFIE
1. Anonimus, 1980 - Metodici de prognoză şi avertizare a tratamentelor împotriva bolilor
şi dăunătorilor plantelor de cultură, Centrul de Material Didactic şi Propagandă
Agricolă, M.A.I.A. Redacţia Propagandă şi Tehnică Agricolă.
2. Baicu T. Şi SĂvescu A., 1986 - Sisteme de combatere integrată a bolilor şi dăunătorilor
pe culturi, Ed. Ceres, Bucureşti.
3. Manolache C. şi colab., 1978 - Tratat de zoologie Agricolă, Ed. Acad. R.S.R.,Vol.I.
4. Perju T., 1995 - Entomologia agricolă componentă a protecţiei integrate a
agroecosistemelor, Ed. Ceres, Bucureşti, Vol. I.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 75/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
75
5. Perju T., 1995 - Entomologia agricolă componentă a protecţiei integrate a
agroecosistemelor, Ed. Ceres, Bucureşti, Vol. II.
6. Roşca I., 2000 - Prognoza, avertizarea si carantina fitosanitara a daunatorilor din
agricultura-. Ed. S.C. GEEA S.A., 239 p..
7. Roşca I., Drosu Sonica, Bratu Elena, 2001 - Entomologie horticola speciala-. Ed. Didactica
si Pedagogica, R. A., Bucuresti, 361 p..
8. Săvescu A. şi colab., 1982 - Tratat de zoologie Agricolă, Ed. Acad. R.S.R.,Vol.II.
9. Săvescu A. şi Rafailă C., 1978 - Prognoza în protecţia plantelor. Ed. Ceres.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 76/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
76
6. Produse utilizate în uniunea europeană în combatereaintegrată a bolilor şi dăunătorilor din livada de măr
Ionela DOBRIN, Beatrice IACOMI, Fulvia Florica VLAD
6.1. Insecticide
FURY 10EC/EW
Caracteristici tehnice:
acţionează asupra sistemului nervos al insectelor prin contact şi prin ingestie
efectul său este de şoc dar şi repelent, insectele evitând culturile tratate
Avantajele utilizării insecticidului FURY 10 EC/EW:
doze foarte scăzute la hectar în comparaţie cu insecticidele clasice
efect rapid asupra insectelor ţintă
acţionează atât asupra adulţilor cât şi a larvelor
cost redus la unitatea de suprafaţă
utilizat in combaterea omidei păroase a dudului ( Hyphantria cunea) - 0,01%.
Recomandări de utilizare:
FURY 10 EC/EW se aplică singur sau în combinaţie cu diferite insecticide şi
fungicide.
Ca şi la ceilalţi piretroizi, se va evita aplicarea produsului atunci când temperatura
aerului depăşeşte 22 - 24°C, pentru a un se produce volatilizarea substanţei active şi
diminuarea efectului de combatere. Produs repelent pentru albine, plantele tratate fiind
evitate. Nu se va aplica însă, direct pe albine.
MOSPILAN 20 SP, MOSPILAN 20 SG, MOSPILAN 70 WP
Caracteristici tehnice:
- actioneazã asupra tuturor stadiilor de dezvoltare (ou-larvã-adult)
- prezintã actiune rapidã, afectând sistemul nervos al insectelor care paralizeaza si mor.
- nu este afectat de temperaturã iar actiunea sa dureazã peste trei sãptãmâni
- dupa aplicare patrunde in plante si nu este spalat de ploi sau apa de irigatie.
- doze foarte mici de utilizare la hectar.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 77/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
77
-utilizat in combaterea păduchelui lânos ( Eriosoma lanigerum)-0,025% şi a moliei marmorate
a mărului ( Phyllonorycter blancardella)-0,02%
. Prezintã toxicitate scãzutã pentru om, animale si mediu. Nu afecteazã albinele
NURELLE D 50/500 EC
Carcteristici tehnice:
Nurelle D este un insecticid sistemic şi de contact
are efect de şoc prin contact şi vapori, iar sistemic acţionează prin ingerare
asigură protecţie de lungă durată de 2-3 săptămâni reducând astfel numărul de
tratamente dintr-un sezon
efectul se manifestă asupra tuturor formelor mobile ale insectei (adulţi, larve şinimfe)
acţionează prin afectarea sistemului nervos în două locuri diferite, reducând astfel
riscul apariţiei formelor rezistente
prezintă acţiune secundară în combaterea acarienilor, reducând semnificativ riscul
apariţiei atacului
se utilizează în combaterea moliei cojii fructelor ( Adoxophyies orana)-0,1%,
moliei marmorate a mărului (( Phyllonorycter blancardella)- 0,075%,păduchele lânos ( Eriosoma lanigerum) -0,075%.
NURELLE D 50/500 EC se aplică în vegetaţie începând cu primele semne de apariţie
a insectelor şi până la recoltare sau la avertizare. În livezi este un produs puternic fiind
recomandat pentru combaterea unui număr mare de insecte dăunătoare.Volumele de soluţie
recomandate diferă în funcţie de specie, stadiul de dezvoltare al plantelor şi de vârsta
plantaţiilor, sunt cuprinse între 500-2000 l apa/ha.
NURELLE D 50/500 EC nu se aplică la înflorit fiind toxic pentru albine.NURELLE D 50/500 EC este compatibil cu alte pesticide, făcând excepţie cele cu
reacţie puternic alcalină şi cele pe bază de cupru. Pentru alte combinaţii se recomandă
efectuarea testelor de compatibilitate fizico-chimică.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 78/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
78
MILBEKNOCK EC
Caracteristici tehnice:
este un produs pe baza unei substanţe naturale obţinută din bacteria Streptomyces
hygroscopicus subsp. Aureolacrimosus
are un mod unic de acţiune, diferit de cel al acaricidelor convenţionale. Insectele
care intră în contact cu produsul mor fără a prezenta nici o mişcare sau spasm
combate un spectru larg de acarieni dar şi unele insecte cum ar fi: musculiţa albă
de seră, afide, lepidoptere, cicade, minatoare, trips, nematozi, etc.
combate toate stadiile de dezvoltare ale păianjenilor (ou-larvă-nimfă-adult)
prezintă o activitate reziduală lungă de circa 40 - 50 zile
solicită un interval de pauză până la recoltare mai scurt decât acaricideleconvenţionale, cuprins între 1 şi 14 zile în funcţie de specie. Astfel produsul se
poate aplica chiar şi în preajma perioadei de recoltare
are acţiune translaminară şi nu este afectat de ploile survenite la câteva ore după
aplicare
nu este influenţat de nivelul temperaturilor mediului la administrare.
se utilizează ţn combaterea acarianuluiroşu al pomilor ( Panonychus ulmi ) -
0.05% sau 0.75 l/ha.Recomandări de utilizare:
Se recomandă ca stropirile să se aplice uniform, cu un volum de apă de 1000-1500 l/ha
în funcţie de cultură. Momentul de aplicare este după apariţia păianjenilor dăunători. Efectul
maxim se obţine atunci când tratamentul se efectuează la începutul infestării, când numărul de
adulţi pe plantă este redus.
Pentru evitarea apariţiei formelor rezistente se va alterna cu alte produse acaricide cum
ar fi: Nissorun, Sanmite, Talstar.MILBEKNOCK EC este compatibil în amestec cu majoritatea insecticidelor şi
fungicidelor convenţionale. Este un produs slab toxic pentru mamifere şi mediu. Nu afectează
albinele.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 79/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
79
NISSORUN 10 WP
Caracteristici tehnice:
eficacitate în combaterea păianjenului roşu (Panonychus ulmi)-0.03%
efect translaminar, combate păianjenii pe ambele feţe ale frunzelor
ouăle depuse de adulţii care au intrat în contact cu produsul devin sterile
activitate reziduală lungă de peste 40 zile
nu este afectat de precipitaţiile survenite după ce soluţia aplicată s-a uscat pe
plantă
se recomandă a fi utilizat în programele de combatere integrate
Recomandări de utilizare:
Se recomandă ca stropirile să se facă uniform, cu un volum de apă de 1000-1500 l/ha.La pomii fructiferi se recomandă să se aplice în special înaintea înfloritului sau în
perioada eclozării ouălor de iarna (sfârşitul lunii aprilie - începutul lunii mai).
Pentru evitarea apariţiei formelor rezistente de acarieni se recomandă aplicarea unui
singur tratament în cursul unei perioade de vegetaţie. Se va alterna cu alte produse acaricide
(Sanmite, Talstar, Milbeknock).
Este un produs slab toxic pentru mamifere şi mediu. Nu afectează albinele şi nici
acarienii prădători.
NOVADIM PROGRESS
Caracteristici tehnice:
asigură o protecţie eficace împotriva insectelor cu aparat bucal de rupt şi masticat
cât şi a celor care înţeapă ţesuturile şi sug seva
produsul prezintă şi efect acaricid
datorită mirosului, produsul are efect repelent asupra gărgăriţei florilor la măr
se utilizează în combaterea viermelor merelor (Cydia pomonella)-0,075% şi a
afidelor ( Aphis spp.)- 0.075-0,1%
Recomandări de utilizare:
La tratamentele prevegetative din pomicultură, produsul NOVADIM se aplică la
temperaturi de peste 0°C. Cantitatea de soluţie utilizată va urmări o îmbăiere cât mai bună a
pomilor.
NOVADIM se poate combina cu piretroizi de sinteză pentru mărirea rapidităţii de
acţiune. În vederea menţinerii sub control a unui spectru cât mai larg de insecte, se recomandă
a fi inclus în scheme tehnologice de combatere, în alternalţă cu Mospilan 20 SG, Nissorun 10
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 80/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
80
WP, Talstar 10 EC. Se pot realiza astfel economii însemnate în special prin reducerea
numărului de tratamente pe sezon.
NOVADIM nu este fitotoxic pentru plantele de cultură la dozele recomandate. Se va
evita aplicarea în timpul înfloritului deoarece este toxic pentru albine.
În sol şi apă se degradează repede şi nu prezintă efecte de bioacumulare în mediul
înconjurător.
ACTARA 25 WG
Caracteristici tehnice
- sistemic, se misca in planta acropetal si translaminar.
-absorbtia foarte rapida in planta face ca insectele sa fie controlate la putin timp dupaefectuarea tratamentului (ex. In cazul afidelor primele simptome apar la 15 min. dupa
aplicare).
este eficace impotriva tuturor stadiilor mobile ale insectelor.
-produsul se aplica in conformitate cu avertizarile locale, pentru fiecare cultura si daunator, la
depasirea pragului economic de daunare.
-recomandat in combaterea următorilor dăunători din cultura mărului
- Gărgăriţa florilor (Anthonomus pomorum)
- Viespea merelor ( Hoplocampa testudinea)
- Păduchele verde al mărului (Aphis pomi )
- Molia marmorată a mărului (Phynollnorychter blancardella)
- Păduchele lânos (Eriosoma lanigerum)
- Păduchele din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus) (generatii de vara)
- Doza omologata : 150 g/ha
KARATE ZEON
Caracteristici tehnice
Actiune de soc, reziduala si repelenta.
Produsul este un insecticid piretroid, deosebit de eficient, cu o puternica actiune de
contact si ingestie asupra unei game largi de daunatori. Dupa aplicare substanta activa
penetreaza rapid cuticula insectei actionand asupra sistemului nervos, daunatorii inceteaza sa
se hraneasca, dupa care paralizeaza si mor.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 81/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
81
Formularea speciala, incorporararea ingredientilor in formatiuni denumite “Zeoni”,
face ca produsul sa aiba o durata mai lunga de actiune decat un piretroid cu o formulare
conventional de tip EC sau WG, imbunatatinduse si profilul de mediu.
Karate Zeon se aplica prin stropiri, la avertizare, in timpul perioadei de vegetatie.
Pentru a se asigura un efect maxim de combatere se recomanda o acoperire cat mai
buna si uniforma a culturilor tratate. Se va evita aplicarea la temperaturile ridicate din timpul
zilei, cand daunatorii sunt putin expusi si fotodegradarea este intense.
- se recomandă în combaterea următorilor dpunători din cultura mărului
-Viermele merelor (Cydia pomonella)
-Insecte minatoare (Stigmella malella, Phyllonorychter blancardella, Leucoptera
malifoliella)
-Omida paroasa (Hyphantria cunea)
-Afide (Aphis spp.)
-Doza omologata : 0,015% (0,225 l/ha)
VERTIMEC 1,8% EC
Caracteristici tehnice
-Vertimec 1,8% EC patrunde rapid in planta si formeaza un depozit activ ce asigura un control
al daunatorilor pe o perioada lunga de timp.
-Avand un efect translaminar foarte bun, protejeaza si suprafata netratata a frunzelor. Vertimec
1,8% EC actioneaza asupra daunatorilor, in principal prin ingestie, si distruge adultii si larvele
care se hranesc cu partile tratate ale plantei.
-Vertimec 1,8% EC are, de asemenea, si o activitate partiala de contact.
- Dupa tratamentul cu Vertimec 1,8% EC, daunatorii paralizeaza imediat, dar maximul de
mortalitate este obtinut in 3-5 zile.
Aplicare in perioada de doua saptamani dupa scuturarea petalelor pentru a asigura un control
de lunga durata
-se recomandă în combaterea dăunatorilor din cultura mărului
- -Acarainul roşu al pomilor ( Panonychus ulmi) 0,1% (1,5 l/ha)
-Acaraianul roşu comun (Tetranychus urticae)
-Molia marmorată a mărului (Phyllonorycter blancardella)
- Doza omologata : 1-1,5 l/ha in functie de nivelul de infestare
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 82/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
82
CONFIDOR OIL SC 004
-se utilizează pentru combaterea larvelor hibernante ale păduchelui din San Jose
(Quadraspidiotus perniciosus)
-a oualor hibernante ale afidelor
- acarianului roşu al pomilor (Panonychus ulmi)
Doza recomandată -22,5l/ha sau 1,5%
-insecticid sistemic, recomandat la dezmugurire
-aderenţa sporită la suprafaţa plantei
-durată lungă de acţiune
-nu este fitotoxic pentru culturile recomandate.
CALYPSO 480 SC
-se recomandă în combaterea urmatorilor dăunători din cultura mărului
-Viermele merelor (Cydia pomonella)
-Gărgăriţa florilor de măr ( Anthonomus pomorum)
-Paduchele din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus)
-Afide ( Aphis spp.)
-Viespea marului ( Hoplocampa tesdtudinea)
-Molia marmorată a mărului ( Phyllonorycter blancardella )
Doza recomandata- 300ml/ha, sau 0,02%.
Caracteristici tehnice
-acţiune de lungă durată, 14 zile la viermele merelor şi 35 de zile la afide
-efect ovicid foarte bun
-selectivitate foarte bună faţă de insectele polenizatoare (albine, bondari, paraziţi, pradători)
DECIS MEGA 50 EW
Caracteristici tehnice
- piretroid de sinteză acţionează prin contact şi ingestie
-are efect repelent şi de şoc
-protejează cultura timp de 7-10 zile
-- se recomandă în combaterea urmatorilor dăunători din cultura mărului
-Viermele merelor (Cydia pomonella) -Doza recomandata este de 0,187 l/ha. sau 0,0125%)
- Păduchele verde al pomilor (Aphis pomi)-Doza recomandata este de 0,225 l/ha. sau 0,015%)
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 83/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
83
PROTEUS OD 110
Caracteristici tehnice
- are actiune multipla: sistemica, de contact si de soc.
-actioneaza la nivelul sistemului nervos al insectelor, blocand desfasurarea activitatilor vitale.
- are un spectru larg de activitate si permite combaterea inclusiv a formelor rezistente la
insecticide din alte grupe chimice.
-formularea de ultima generatie dispersie în ulei (OD) confera produsului o aderenta si o
patrundere în planta a componentei sistemice superioare celorlalte formulari
- combate Cydia pomonella -Doza recomandata este 0,75 l/ha sau 0,05 %
6.2. FUNGICIDE RECOMANDATE ÎN CONTROLUL BOLILOR CHEIE ALEMĂRULUI
Grupa chimică Produs comercialBoala
controlatăObservaţii
anilino-pirimidinemaxim 4 tratamente/an
ciprodinil Chorus rapăn + făinare 2-3 tratamente/sezonEfect şi asupra moniliozeiActiv de la 50C
Ditiocarbamaţimaxim 4 tratamente /an – dăunători pentru insectele utile (păianjeni prădători)
mancozeb Dithane M45 Utilizarea mancozebului este permisă până la
15 iunie propineb Antracol rapăn Singur sau în amestec cu Zato (strobilurine)Efect secundar impotriva acarienilor
fluazinam Fosetil aluminiu Aliette Foc bacterian Compatibil cu majoritatea insecticidelor şi
fungicidelor, cu excepţia celor pe bază dedicofol şi cupru Nu este compatibil cu îngrăşămintele foliare cuazotStimulează mecanisme de apărare ale plantei şinu generează rezistenţă
CupriceChampion 50WP
Kocide 101
(hidroxid cupru)
Funguran OH50WP
Cupru 50% Blue Shield 50WG
Foc bacterian
IBS (Inhibitori ai Biosintezei Sterolilor) maxim 4 tratamente pe andifenoconazol Score rapăn + făinare penconazol Topas propiconazol Bumpertriadimenol Shavit 25 ECfenarimol Rubigan rapăn + făinaretebuconazol Folicur Solo făinare + rapăn Se recomanda efectuarea unui test de
compatibilitate biologică, deoarece la unele
soiuri (Golden) pot apărea fenomene defitotoxicitate
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 84/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
84
StrobilurineMaxim 3 (4) tratamente/an şi nu mai mult de 2 tratamente succesiv
Kresoxim metil Stroby rapăn + făinare Nu este dăunător pentru polen trifloxistrobin Zato rapăn + făinare Maxim 3 tratamente preventive dar nu
consecutiveUtilizat împreună cu un produs de contact(Antracol, Euparen Multi – caz în care doza sereduce la 75%) şi în alternanţă cu Folicur Multi,Clarinet sau Folicur SoloIn tratamente înaintea recoltării are eficacitatefaţă de patogenii de depozit
sulfamide tolilfluanid Euparen Multi rapăn + făinare Efect secundar acaricid (după 2-3 tratamente)
Nu afectează populaţiile de insecte utilePentru prevenirea bolilor de depozit – la sfârşitul programului de stropiri se asociază cu CaCl2 (creşte rezistenţa pereţilor celulari)Rezultate bune asociat cu Zato şi Euparen Multi(buton roz, scuturarea petalelor, fructe de 2cm) Nu este compatibil cu produse alcaline (zeama bordeleză sau sulfocalcică). Intervalul întretratamente cu produse alcaline şi cele cu EuparenMulti = 10 zilePentru amestecuri cu formulări lichide se impuneefectuarea unui test de compatibilitate
Produse complexe (amestecuri produs sistemic + produs de contact)
Tolilfluanid + tebuconazol Folicur MultiInainte şi după înflorire, la avertizareIn programe antirezistenţă – în alternanţă custrobilurine (Zato)
Fluquinconazol + pirimetanil Clarinet Pentru infecţii primare cu rapăn
Trifloxistrobin + tolifluanid Flint Multi Se alternează cu alte produse sistemice sau decontact cu mod de acţiune diferit
Miclobutanil + captan Systhane C PUTriadimenol + folpet Shavit F
71,5WP
rapăn + făinare
6.2.1. Strategii de prevenire a aparitiei raselor patogene rezistente
apariţia formelor rezistente se datorează, în principal, utilizării excesive a aceluiaşifungicid, în tratamente succesive şi pe parcursul mai multor ani; în acest fel anumiţi
indivizi ai populaţiei îşi măresc capacitatea de a supravieţui în condiţiile unei presiuni
fungicide. În general, în astfel de situaţii, boala nu mai este controlată cu programele
de tratament clasice şi există riscul de a proceda la mărirea dozei de produs comercial,
ceea ce antrenează, evident, înmulţirea indivizilor rezistenţi şi aplicarea unor programe
de control cu costuri mai mari.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 85/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
85
Strategii
îmbinarea mijloacelor de control (agrotehnice, igienă culturală, chimică, biologică)
cea mai uzuală măsură, în cadrul controlului chimic, constă în alternarea produselor
fungicide
Atenţie: se alternează produsele care aparţin unor grupe chimice diferite (au
mecanisme diferite de acţiune) şi nu cele la care diferă denumirea comercială dar care
aparţin aceleiaşi grupe chimice
Alternanaţă: utilizarea în tratamente succesive a unor produse care fac parte din grupe
chimice diferite şi au mecanisme de acţiune diferite; de obicei se alternează un
fungicid sistemic cu unul de contact
în general, riscul apariţiei patogenilor rezistenţi este mare la fungicidele sistemiceÎn cazul patogenilor mărului deja s-a semnalat: rezistenţă la strobilurine, Inhibitori ai
biosintezei sterolilor, anilinipirimidine (rezistenţă de teren) - Venturia inaequalis,
rezistenţă la antibiotice - Erwinia amylovora ; rezistenţă de laborator - Monilinia
fructigena, Podosphaera leucotricha
Pentru reducereac riscului apariţiei fenomenului de rezistenţă au fost formulate
amestecuri (un produs de contact + unul sistemic)
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 86/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
86
Sursa: Guidelines for Integrated Pome Cultivation 2007 (Agrios)
PRODUSE OMOLOGATE PENTRU COMBATEREA BOLILOR MĂRULUI (avizate în CODEX 2004, “*” după apariţia CODEX-ului 2004)
GrupaProdusulcomercial
Substanţa activă Doza/conc. Agenţii patogeniTimp
de pauză0,2% prefloral
0,04% postfloral Erwinia
amylovoraAlcupral 50 WP
Cupru metalic50% sub formă de
oxiclorură decupru 0,3%
Venturiainaequalis
*AuroraCupru 25% din
hidroxid de cupru0,3%
Erwiniaamylovora
Blue shield 50WG
Cupru 50% 0,2 % prefloral Erwinia
amylovora
0,5% Erwinia
amylovoraBouillie bordelaise
Cupru metalic
20% sub formă desulfat de cupruneutralizat 0,5% prefloral
Venturiainaequalis
Bouillie bordelaiseWDG
Cupru metalic20% sub formă de
sulfat de cupruneutralizat
0,5% Erwinia
amylovora
Champion 50 WPHidroxid de cupru
cu 50% cuprumetalic
0,2% prefloral0,04% postfloral
Erwiniaamylovora
*Cosavet 80DF Sulf 80% 0,3% Podosphaera
leucotricha
CTK sulf 80 Sulf 80% 0,3%
Podosphaera
leucotricha
0,3%Venturia
inaequalis*Cuprin 77WP
Cupru 50% subformă de hidroxid
de cupru 0,2% prefloral0,04% postfloral
Erwiniaamylovora
Cupritim 50 PU Cupru 50%0,2% prefloral
0,04% postfloral Erwinia
amylovora
0,35%Venturia
inaequalisCuproxat flowable 190g/l cupru
0,35% prefloral Erwinia
amylovora
0,2% prefloral Erwinia
amylovoraFunguran OH 50WP
hidroxid de cupru
cu 50% cuprumetalic 0,3%
Venturiainaequalis
Helmoxi 50 WP Cupru 50% 0,2% prefloral Erwinia
amylovora
Kocide 101hidroxid de cupru
cu 50% cupru0,2% prefloral
0,04% postfloral Erwinia
amylovora
0,3%Venturia
inaequalisKocide 101 50PU Cupru 50%
0,2% prefloral0,04% postfloral
Erwiniaamylovora
*Kocide 2000Hidroxid de cupru
53,8%0,25% prefloral
Erwiniaamylovora
Kumulus S Sulf 80% 0,3% Podosphaeraleucotricha 4
Produseanorganice
Microthiol Sulf 80%0,7% prefloral0,3% postfloral
Podosphaeraleucotricha
4
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 87/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
87
Microthiol specialSulf micronizat
80%0,3%
Podosphaeraleucotricha
*Oxicupral Cupru 50% 0,2% prefloral Erwinia
amylovora
Sulfat de cupru
98-99,5% sulfat de
cupru cu 25-25,3% cupru
metalic
0,5% Venturiainaequalis
*Sulfomat P Sulf minim 93% 20,0kg/ha Podosphaera
leucotricha
*Sulfomat PU Sulf 80% 0,3% Podosphaera
leucotricha
*Sulphur 80WG Sulf 80% 0,3% Podosphaera
leucotricha
0,2% prefloral Erwinia
amylovoraSuperchamp250SC
250 g/l cuprumetalic (sub formă
de hidroxid decupru) 0,2%
Venturiainaequalis
Thiocon 80 PU Sulf 80% 0,4% Podosphaera
leucotricha
Thiocon 98 PP Sulf 98% 20kg/ha Podosphaera
leucotricha
Thiovit Jet 80WG Sulf 80% 0,3% Podosphaera
leucotricha
Vitra 50 WP50% cupru din
hidroxid de cupru0,04%
Erwiniaamylovora Erwinia
amylovora*Zeamă bordelezătip “MIF”
Cupru metalic20% sub formă de
CuSO4
0,5%Venturia
inaequalis
Antracol 70WP Propineb 70% 0,2-0,3% Venturiainaequalis 28
Dacmancoz 80WP Mancozeb 80% 0,2%Venturia
inaequalis
0,2%Venturia
inaequalis28
Dithane Neotec 75WG
Mancozeb 75%0,2%
Monilinia fructigena
28
0,2%Venturia
inaequalisDithane M-45 Mancozeb 80%
0,2% Monilinia fructigena
Mancozeb 800 Mancozeb 80% 0,2%
Venturia
inaequalis
*Manzate 75DF Mancozeb 75% 0,2%Venturia
inaequalis
Novozir MN 80 Mancozeb 80% 0,2%Venturia
inaequalis
Polyram DF Metiram 80% 0,25%Venturia
inaequalis21
Thiram 80 WP Tiram 80% 0,3%Venturia
inaequalis10
Trimangol 80 PU Maneb 80% 0,3%Venturia
inaequalis28
0,2%Venturia
inaequalis
Ditiocarbamaţişi derivaţiai tiramului
Vondozeb Mancozeb 80%0,2%
Monilinia fructigena
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 88/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
88
0,2%Venturia
inaequalisVondozeb 75 DG Mancozeb 75%
0,2% Monilinia fructigena
Winner M 80 Mancozeb 80% 0,2% Venturiainaequalis
Bavistin 50 DF Carbendazim 50% 0,05-0,07%Venturia
inaequalisVenturia
inaequalisBenomyl 50 WP Benomil 50% 0,07%
Podosphaeraleucotricha
VenturiainaequalisCarbendazim 500
SCCarbendazim
500g/l0,1%
Podosphaeraleucotricha
Venturiainaequalis*Carbezim 500SC
Carbendazim500g/l
0,1% Podosphaera
leucotrichaVenturia
inaequalisDerosal 50 SC Carbendazim 50% 0,07
Podosphaeraleucotricha
Venturiainaequalis
Goldazim 500 SCCarbendazim
500g/l0,07%
Podosphaeraleucotricha
Venturia
inaequalis*Practic 500SC Carbendazim500g/l
0,1% Podosphaera
leucotrichaVenturia
inaequalis14
0,1% Podosphaera
leucotricha18Topsin 70 PU
Tiofanat metil70%
0,07% Monilinia fructigena
21
Venturiainaequalis
Derivaţi aiacidului carbamicşi benzimidazoli
*Topsin AL 70PU
Tiofanat metil70%
0,1% Podosphaera
leucotricha
Delan 750 SC Ditianon 750g/l 0,035-0,05% Venturiainaequalis
21
Delan 500 SC Ditianon 500g/l 0,065%Venturia
inaequalis21
Delan 700 WDG Ditianon 700g/kg 0,05%Venturia
inaequalis
Chinone
Delan 75 WP Ditianon 75% 0,05-0,075%Venturia
inaequalis21
Bravo 500SCClorotalonil
500g/l0,25%
Venturiainaequalis
*FungistopClorotalonil
500g/l0,15%
Venturiainaequalis
Karathane FN 57 Dinocap 25% 0,1% Podosphaeraleucotricha 21
Derivaţi ai benzenuluişi fenolului
Karathane LC Dinocap 350g/l 0,06% Podosphaera
leucotricha21
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 89/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
89
*Odeon 720SCClorotalonil
720g/l0,1%
Venturiainaequalis
*Odeon 820WDCClorotalonil
82,5%0,08%
VenturiainaequalisVenturia
inaequalis 14Dicarboximide Captadin 50PU Captan 50% 0,25% Monilinia fructigena
14
0,25%Venturia
inaequalis14
Captan 50WP Captan 50%0,25%
Monilinia fructigena
14
Venturiainaequalis
14Captan 80WP Captan 80% 0,16%
Monilinia fructigena
14
*Captomat Captan 50% 0,25%Venturia
inaequalis
Folpan 50 WP Folpet 50% 0,2%Venturia
inaequalis21
Folpan 80 WDG Folpet 80% 0,15%Venturia
inaequalis
Merpan 48SC Captan 480g/l 0,2Venturia
inaequalis
0,2%Venturia
inaequalis14
Merpan 50WP Captan 50%0,25%
Monilinia fructigena
14
Merpan 80WDG Captan 80% 0,15%Venturia
inaequalis
Merpan AL 50 PU Captan 50% 0,2% Venturiainaequalis Penicillium
expansumGleosporium
album
Magnate 50ECNA
Imazalil 500g/l 0,09% depozit
Botrytis cinerea
Nimrod Bupirimat 250g/l0,05% preventiv
0,07-0,1% Podosphaera
leucotricha30
Venturiainaequalis
28Rubigan 12EC Fenarimol 120g/l 0,04%
Podosphaeraleucotricha
28
Venturiainaequalis
28
Diazine şiheterocicli diverşi
Rubigan 12CE Fenarimol 120g/l 0,04% Podosphaera
leucotricha28
Bumper 250 CEPropiconazol
250g/l0,03%
Podosphaeraleucotricha
*Cavaler 250ECPropiconazol
250g/l0,03%
Podosphaeraleucotricha
Venturiainaequalis
*Domark 10ECTetraconazol
100g/l0,027%
Podosphaeraleucotricha
Venturiainaequalis
Triazoli şiimidazoli
Folicur SOLO 250EW
Tebuconazol250g/l
0,05% Podosphaera
leucotricha
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 90/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
90
0,2%Venturia
inaequalis*Impact 25 Flutriafol 250g/l
0,015% Podosphaera
leucotricha
*King 250EW
Tebuconazol
250g/l 0,05%
Podosphaera
leucotrichaVenturia
inaequalis Nustar 20 WG Flusilazol 20% 0,0125%
Podosphaeraleucotricha
Venturiainaequalis
Orius 25EWTebuconazol
250g/l0,05%
Podosphaeraleucotricha
*Propizol 25ECPropiconazol
250g/l0,03%
Podosphaeraleucotricha
Sanazole 250CEPropiconazol
250g/l0,02%
Podosphaeraleucotricha
0,01%Venturia
inaequalisScore 250 EC
Difenoconazol250g/l
0,01% Podosphaera
leucotricha
Shavit 25 ECTriadimenol
250g/l0,05%
Podosphaeraleucotricha
Venturiainaequalis
Sumi – 8 12,5WPDiniconazol
12,5%0,015%
Podosphaeraleucotricha
Venturiainaequalis
14Systhane 12E
Miclobutanil
125g/l0,04%
Podosphaeraleucotricha 14
Venturiainaequalis
Systhane ForteMiclobutanil
240g/l0,02%
Podosphaeraleucotricha
*Tebucur 350EWTebuconazol
250g/l0,05%
Podosphaeraleucotricha
Venturiainaequalis
Trifmine 30WP Triflumizol 30% 0,03% Podosphaera
leucotrichaVenturia
inaequalisVectra 10SC Bromuconazol100g/l
0,03% Podosphaera
leucotricha
*Alleato 80WGFosetil de
aluminiu 80%0,3% la înflorit
Erwiniaamylovora
Aliette 80WGFosetil de
aluminiu 80%0,3% la înflorit
Erwiniaamylovora
0,3% la înflorit Erwinia
amylovoraAliette 80WP
Fosetil dealuminiu 80%
0,25% pepiniere Phytophthora
cactorumVenturia
inaequalis
Diverse
Ardent 50SC Kresoxim metil500g/l 0,013% Podosphaeraleucotricha
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 91/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
91
Venturia
inaequalis0,02%
Podosphaeraleucotricha
Chorus 75WG Ciprodinil 75%
0,02% *Monilinia spp.
Efuzin 500SC Dodine 500g/l 0,06%Venturia
inaequalisVenturia
inaequalisEuparen Multi50WP
Tolilfluanid 50% 0,16% Podosphaera
leucotricha
*Fosbel 80PMFosetil de
aluminiu 80%0,3% la înflorit
ErwiniaamylovoraVenturia
inaequalis*Ringo L
Metaminostrobin20%
0,066% Podosphaera
leucotrichaVenturiainaequalis
Stroby DFKresoxim metil
50%0,01-0,013
Podosphaeraleucotricha
Syllit 400SC Dodine 400g/l 0,13%Venturia
inaequalis
0,1%Venturia
inaequalisSyllit 65WP Dodine 65%
*Monilinia fructigena
Venturiainaequalis
Zato 50WGTrifloxistrobin
50%0,01%
Podosphaeraleucotricha
Venturiainaequalis
ClarinetPirimetanil 150g/l+ fluquinconazol
50g/l0,1%
Podosphaeraleucotricha
DacfolinPropiconazol
250g/l + procloraz100g/l
0,02% Podosphaera
leucotricha
Venturiainaequalis*Flint Multi
68,8WG
Trifloxistrobin6,3% + tolilfluanid
62,5%0,1-0,125%
Podosphaeraleucotricha
VenturiainaequalisFolicur Multi
50WP
Tebuconazol250g/l + procloraz
100g/l0,075%
Podosphaeraleucotricha
KonkerVinclozolin 250g/l
+ carbendazim165g/l
0,125% Monilinia fructigena
21
Orthocid Super60PU
Captan 15% +Cu(OH)2
Erwiniaamylovora
0,35%Venturia
inaequalisPolisulfură de
calciu Tip“M.I.F.”
3% sulf tiosulfuric
+ 12% sulf polisufhidric 2,0%
Podosphaera
leucotricha
Produsecomplexe
Shavit F 71,5WP Triadimenol 1,5%+ folpet 70%
0,2% Venturiainaequalis
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 92/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
92
Podosphaeraleucotricha
Venturiainaequalis
Shavit F 72WDGTriadimenol 2% +
folpet 70%0,2%
Podosphaera
leucotrichaVenturia
inaequalis*Soleyou
clorotalonil 550g/l+ carbendazim
100g/l0,2%
Podosphaeraleucotricha
Systhane C PUCaptan 46,5% +
miclobutanil 3,5%0,1%
VenturiainaequalisVenturia
inaequalis*Sulfocupron510SC
Cupru 210g/l (subformă de
oxiclorură decupru) + sulf
300g/l
0,6% Podosphaera
leucotricha
BIBLIOGRAFIE
1. *** Codexul produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate în România.
Bucureşti, 2004.
2. *** Revista Sănătatea Plantelor 2005-2008.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 93/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
93
7. Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor din livadade măr
Minodora TUDOSE, Fulvia Florica VLAD
Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor mărului are ca scop reducerea numărului
de tratamente chimice, utilizarea pesticidelor slab toxice şi selective, folosirea metodelor
biologice (utilizarea biopreparatelor, lansări de zoofagi) şi biotehnice (capturarea în masă a
masculilor), aplicarea tratamentelor la avertizare şi numai la depăşirea pragului economic de
dăunare.
Un sistem orientativ de combatere integrată a bolilor şi dăunătorilor din livada de măr
presupune îmbinarea următoarelor elemente:
- folosirea de material săditor sănătos la înfiinţarea plantaţiilor;
- cultivarea de soiuri rezistente la boli, dăunători, secetă, ger;
- aplicarea unei agrotehnici corespunzătoare;
- aplicarea a 1-2 tratamente de iarnă, prefloral şi 4-5 tratamente postflorale;
- folosirea în timpul perioadei de vegetaţie a pesticidelor sistemice şi selective pentru
protejarea faunei utile (naturală şi lansată);
- utilizarea diferitelor metode biologice;
- utilizarea metodelor biotehnice;
- utilizarea mijloacelor specifice de reglare a tratamentelor (prognoza şi avertizarea,
pragul economic de dăunare – PED, raportul entomofagi/dăunători etc.);
- specificul culturii şi al organismelor dăunătoare (pepiniere, plantaţii tinere);
- alegerea tipului corespunzător de maşini şi aparate pentru efectuarea tratamentelor
fitosanitare;
- integrarea tehnologiei de combaterea a bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în tehnologia
de cultură.
1. Folosirea de material săditor sănătos la înfiinţarea plantaţiilor de măr reprezintă un
element esenţial în asigurarea unei plantaţii bine încheiate şi sănătoase. Astfel, se verifică
riguros materialul săditor pentru a fi liber de ponte (Ceresa bubalus), larve ( Buprestidae,
Scolytidae, Eriosoma lanigerum, Quadraspidiotus perniciosus şi alte Diaspididae), adulţi
( Ipidae) şi patogeni (virusuri, micoplasme şi bacterii: Agrobacterium tumefaciens, Erwiniaamylovora etc.).
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 94/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
94
2. Crearea de soiuri rezistente (la boli, dăunători, secetă şi ger) şi introducerea lor în
producţie reprezintă una din verigile importante ale conceptului de luptă integrată.
Sensibilitatea soiurilor poate fi de natură genetică, dar depinde foarte mult şi de
momentul pornirii în vegetaţie, al înfloririi şi maturării fructelor, adică soiuri extratimpurii,
timpurii, mijlocii sau tardive în corelaţie cu condiţiile climatice din perioada respectivă.
Dintre soiurile de măr rezistente la rapăn şi/sau făinare, ger şi secetă amintim: Romus 2
(rezistenţă bună la rapăn), Romus 3 (rezistenţă bună la ger, secetă, rapăn şi făinare), Prima
(rezistenţă la făinare şi foarte rezistent la rapăn), Pioner (soi complet, rezistent la rapăn şi
făinare), Voinea (rezistent la rapăn şi făinare), Auriu de Bistriţa (rezistent la făinare şi
rapăn), Generos (rezistent la rapăn şi făinare), Starkrimson (rezistenţă bună la făinare şi
potrivit la rapăn), Golden Delicious (rezistent la ger).3. Aplicarea unei agrotehnici corespunzătoare are o deosebită importanţă în reducerea
populaţiilor de patogeni şi dăunători, deoarece, pe de o parte, creează condiţii optime de
dezvoltare pentru plante făcându-le mai rezistente la atac, iar pe de altă parte, au efecte
negative directe asupra dezvoltării şi înmulţirii organismelor dăunătoare.
4. Combaterea chimică a organismelor dăunătoare din cultura de măr reprezintă o
componentă de bază în combaterea integrată, dacă respectă cerinţele protecţiei mediului.
Combaterea integrată a patogenilor şi dăunătorilor la măr este relativ complicată dincauza numărului mare de tratamente, precum şi a sensibilităţii soiurilor, existente în cultură, la
atacul diferiţilor patogeni ( Erwinia amylovora, Podosphaera leucotricha, Venturia inequalis).
Toate acestea ne obligă sa executăm un număr mare de tratamente cu pesticide, care
atrag după ele o serie neajunsuri ca: reziduuri toxice in sol şi pe fructe, apariţia de noi
organisme mai rezistente faţă de pesticide.
Eficacitatea tratamentelor de prevenire şi combatere depinde de aplicarea lor la
momentul optim cu folosirea celor mai bune produse şi de corectitudinea tratamentului. Pentru reducerea numărului de tratamente şi implicit a poluării fructelor şi mediului
înconjurător, tratamentele se vor efectua numai la avertizare şi după punerea unui diagnostic
corect.
Prin folosirea în timpul perioadei de vegetaţie a pesticidelor sistemice şi selective se
asigură protejarea faunei utile (naturală şi lansată). Un rol important în limitarea populaţiilor
de afide din plantaţiile pomicole îl au insectele din familia Coccinellidae, care cuprinde peste
3000 de specii răspândite în întreaga lume. În Europa se întâlnesc doar 100 de specii, în ţara
noastră fiind semnalate 60 de specii. Intervenţia omului cu o gamă largă de insecticide
aplicate în scopul combaterii unor dăunători sau chiar a afidelor (hrana de bază a acestor
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 95/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
95
specii) determină reducerea puternică a populaţiilor de Coccinellidae. În acest caz se acordă o
atenţie deosebită PED care este de cele mai multe ori neglijat. Se remarcă faptul că în urma
tratamentelor chimice populaţiile de afide se refac repede datorită capacităţii ridicate de
înmulţire, însă speciile de coccinellide nu mai apar în coloniile de afide.
Produsele cu selectivitate fiziologică ridicată sunt cele pe bază de: pirimicarb, naled,
fosalon, tetraclorvinfos, diflubenzuron, clorfluazuron, endosulfan etc. De asemenea, produsele
din grupa inhibitorilor sintezei chitinei şi cele biologice au o specificitate ridicată şi reduc
efectele negative ale chimizării.
Tehnologiile de combatere integrată a bolilor şi dăunătorilor utilizează tratamente în
perioada de repaus vegetativ, întrucât acestea asigură un anumit grad de selectivitate
tehnologică şi reduc populaţiile de organisme dăunătoare.5. Combaterea biologică în pomicultură constituie un fenomen interesant, însă cu o
aplicabilitate practică redusă datorită dificultăţilor de adaptare şi integrare într-un sistem de
protecţie. În ordine cronologică aceasta se bazează pe organisme care prădează sau
parazitează insectele dăunătoare, folosirea microorganismelor patogene şi utilizarea
substanţelor biologice active.
Folosirea zoofagilor (prădători şi paraziţi) în lupta biologică cuprinde următoarele
aspecte:- cunoaşterea locului şi rolului zoofagilor în cadrul biocenozei;
- stabilirea condiţiilor care limitează sau favorizează activitatea zoofagilor;
- instituirea unor tehnologii care să protejeze sau să favorizeze dezvoltarea zoofagilor;
- introducerea de noi paraziţi şi prădători provenind din alte regiuni.
Un parazit folosit cu succes în combaterea biologică este viespea Prospaltella
perniciosi care parazitează păduchele din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus) în proporţie
de 90 %. De asemenea, specii ale genului Trichogramma parazitează lepidopterele dăunătoaredin livezile de pomi (specii ale genului Cydia).
De asemenea, speciile de Anthocorridae, Miridae, Aphelinidae, Ichneumonidae,
Braconidae, Eulophidae, Tachinidae, Eupelmidae, Encyrtidae, Sirphydae, Formicidae,
Vespidae, Carabidae, Coccinellidae, Cicindelidae, Panorpidae, alături de păsările
insectivore, păsările de pradă diurne şi păsările de pradă nocturne au rol important în
menţinerea dăunătorilor sub pragul economic de dăunare.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 96/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
96
Agenţii patogeni folosiţi în combaterea microbiologică a dăunătorilor sunt: virusurile,
bacteriile, ciupercile şi protozoarele. Pentru ţara noastră sunt omologate şi se recomandă
următoarele produse: DIPEL 2X WP – 0,5 – 0,75 l/ha, DIPEL ES – 1,0 l/ha, Thuringin -
0,1%, Thuricidae – 0,1 % în combaterea lepidopterelor ( Hyphantria cunea, Lymantria dispar,
Tortrix viridana, Operophtera brumata), FORAY – 0,05 (Cydia pomonella) şi SILPOSAN
CA 2 – 0,2 % ( Hyphantria cunea, Cydia pomonella).
În concluzie strategiile de aplicare a luptei biologice şi includere în sistemele de
protecţie presupun:
- utilizarea biocidelor inerte (toxine de origine microbiologică);
- utilizarea biocidelor autonome (entomofagi);
- reluarea creşterii în laborator a entomofagilor;- introducerea entomofagilor exotici, creşterea şi aclimatizarea lor;
- eliberarea masivă a entomofagilor cu eficacitate ridicată şi protejarea lor;
- utilizarea substanţelor biologic active;
- monitorizarea dăunătorilor;
- folosirea insecticidelor selective în sistemele de combatere integrată.
6. Mijloacele biotehnice de combatere a lepidopterelor cu ajutorul atractanţilor sexuali
specifici sintetici (metoda capturării în masă a masculilor şi metoda dezorientării masculilor),dar şi trasarea curbelor de zbor reprezintă un element esenţial al combaterii integrate.
Feromonii sexuali sintetizaţi în laborator şi utilizaţi în practică au dat rezultate
spectaculoase pentru câţiva dăunători din pomicultură (Cydia pomonella). În prezent,
principalele utilizări ale feromonilor de sinteză (AtraPOM,) sunt destinate supravegherii
dinamicii populaţiilor şi avertizării.
7. Sistemele de combatere integrată trebuie să conţină mijloace specifice de reglare a
tratamentelor. Reglarea tratamentelor, în special a celor chimice şi biologice, este necesară pentru a înlocui tratamentele de tip profilactic, la acoperire, calendaristice sau pur fenologice.
Aceasta se poate realiza folosind prognoza şi avertizarea (pe baza ciclurilor biologice),
sensibilitatea soiurilor cultivate la atacul diverşilor patogeni şi dăunători; rezerva biologică a
sursei de infecţie din anul precedent capabilă să producă infecţiile secundare din anul următor,
fazele fenologice de dezvoltare a pomilor, momentele în care pomii sunt susceptibili la
infecţii, condiţiile climatice, pragul economic de dăunare, corelaţia entomofagi/dăunători etc.
8. Sistemele de combatere integrată trebuie incluse în tehnologia de cultură, întrucât
multe elemente agrotehnice sunt comune şi au un rol mare în distrugerea organismelor
dăunătoare.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 97/101
Program CE
Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor din cultura de măr (model fen
Nr.crt.
FenofazaLuna/decada
Dăunatorii/patogenii de combătutProduse
recomandate
1Repaus
vegetativmartie/3
Păduchi ţestoşi,Oua de: afide, purici meliferi, acarieni,insecte defoliatoare ( Malacosomaneustria, Lymantria dispar ) etc.
Făinare (Podosphaera leucotricha),rapăn (Venturia inaequalis), monilioză
( Monilinia sp.)
Polisulfura decalciu
Înataca
A
2 Dezmugurit aprilie/1
Oua de acarieniAdulţi hibernanţi (Sciaphobus squalidus, Anthonomus pomorum), larve hibernante
( Adoxophyes orana, Euproctischrysorrhoea, Aporia crataegi), larve
eclozate ( Lymantria dispar )Foc bacterian ( Erwinia amylovora),făinare ( Podosphaera leucotricha)
Acaricide ovicide
Produse pe bază de
uleiuri minerale
Produse cuprice, produse pe bază de
sulf
Ta
RăzScutu
T
3Buton roşu –deschiderea
primelor floriaprilie/2
Adulţi de Hoplocampa testudinea,Stigmella malella, Leucoptera
malifoliella, Lyonetia clerckella, Phyllonorycter blancardella
Foc bacterian ( Erwinia amylovora),
rapăn (Venturia inaequalis)
Inhibitori aimetamorfozei
Produse cuprice,
strobilurine
Lucrmo
(AAtra
410-15% flori
deschiseaprilie/3
Foc bacterian ( Erwinia amylovora),făinare ( Podosphaera leucotricha), rapăn
(Venturia inaequalis)
Produse cuprice, produse pe bază defosetil de aluminiu, produse complexe
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 98/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
550% florideschise
aprilie/3 Foc bacterian ( Erwinia amylovora)Produse cuprice,
produse pe bază defosetil de aluminiu
6100% florideschise
aprilie/3 –mai/1
Foc bacterian ( Erwinia amylovora)Produse cuprice,
produse pe bază defosetil de aluminiu
7
Inceputulscuturării
petalelor (10-15%)
mai/2
Afide, insecte defoliatoare, viespeamerelor, larve de inelar, larvele fluturelui
cu abdomenul auriuFoc bacterian ( Erwinia amylovora),
făinare ( Podosphaera leucotricha), rapăn(Venturia inaequalis)
Insecticide selective
Produse cuprice, produse complexe(fungicid de contact
+ sistemic),strobilurine,
fungicidecarbendazimice
O
8Creştereafructelor0,5-2 cm
mai/3
Viermi ai fructelor (Cydia pomonella)
Afide, insecte defoliatoareFăinare ( Podosphaera leucotricha),
rapăn (Venturia inaequalis)
Lansarea parazitului
Trichogrammaembryophagum
Insecticide selectiveProduse complexe
(fungicid de contact+ sistemic)
Obfer
9Fructe cu
diametrul de2,5-3 cm
iunie/1
Păduchele din San Jose, lepidoptere,afide ,etc.
Făinare ( Podosphaera leucotricha),rapăn (Venturia inaequalis)
Organofosforice
Produse complexe(fungicid de contact
+ sistemic)
Obscomb
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 99/101
Program CE
10Fructe cu
diametrul de4 cm
iunie/2
Păduchele din San Jose, lepidoptere,afide, acarieni etc.
făinare ( Podosphaera leucotricha), rapăn
(Venturia inaequalis)
Piretroizi de sinteză
Produse complexe(fungicid de contact
+ sistemic)
Obfer
vie
11Fruct demărimenormală
iulie-august
Lepidoptere (defoliatori, viermi aifructelor)
Făinare ( Podosphaera leucotricha),rapăn (Venturia inaequalis),
Inhibitori aimetamorfozei
Ditiocarbamaţi, produse complexe(fungicid de contact
+ sistemic)
Ap pomi
A
12Intrarea
fructelor în pârgă - coacere
august – septembrie
Monilinia spp. DicarboximideAdun
1395-100 %
frunze căzuteoctombrie/3
Păduchi ţestoşi, insecte defoliatoare,afide etc.
Foc bacterian ( Erwinia amylovora),rapăn (Venturia inaequalis), monilioză
( Monilinia fructigena)
InsecticideorganofosforiceProduse cuprice
Arătu
P
Scou
Adude
Adu
Dist
*** Numărul de tratamente aplicate în perioadă de vegetaţie este variabil, în funcţie de rezistenţa soiurilor, condiţiile meteorologice, rzona respectivă, precocitatea/tardivitatea soiurilor etc.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 100/101
Recomandări de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor din pomicultură
100
BIBLIOGRAFIE
1. Anderson M., Fisher J.P. and Robinson J., 1986 – Flufenoxuron and acylurea
acaricide/insecticide with novel properties. Procedings of British Crop Protection
Conference on Pests and Diseases Brighton, UK, November 1986.
2. Baicu T., Tatiana Şesan – Fitopatologie agricolă. Ed. Ceres, Bucureşti, 1996.
3. Baicu, T., Săvescu, A. , 1978 – Combaterea integrată în protecţia plantelor, Ed. Ceres,
Bucureşti
4. Boguleanu GH., 1994 – Fauna dăunătoare culturilor agricole şi forestiere din România,
vol. II, 259-284.
5. Boguleanu Gh. şi colab., 1980 – Entomologie agricolă. Edid. Didactică şi Pedagogică
Bucureşti.
6. Branişte N., N. Andrieş – Soiuri rezistente la boli şi dăunători în pomicultură. Ed. Ceres,
Bucureşti, 1990.
7. Cepoiu N. – Pomicultură aplicată, Editura Ştiinţelor agricole, Bucureşti, 2002
8. Chira L., Pasca I.– Cultura marului , Editura M.A.S.T. , Bucuresti, 2004
9. Corneanu Gelu, Coreneanu Margareta – Sfaturi Pomicole , Editura M.A.S.T. , Bucuresti
, 2004
10. Dejeu, L., Petrescu, C., Chira, A., 1997 – Horticultura şi protecţia mediului, Ed. Ceres,
Bucureşti.
11. Docea E., Severin V. – Ghid pentru recunoaşterea şi combaterea bolilor plantelor
agricole, vol. 2, Editura Ceres, Bucureşti , 1991
12. Gheorghieş C. – Bolile plantelor horticole, Bucureşti , 1999.
13. Gheorghieş C., Geamăn I. - Bolile plantelor horticole, Editura Universitas, Bucureşti ,
2003.
14. Hoza D. – Pomologie, Editura Prahova, 2000.15. Hoza D., Chira Lenuţa Constantina, Păun C. – Pomicultură – Îndrumător de lucrări
practice, Bucureşti, 2000,
16. Popescu. M. – Pomicultură (generală şi specială) , Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1992.
17. Popescu M., I. Miliţiu, V. Cireaşă, I. Godeanu, N. Cepoiu, Gh. Drobotă,G. Ropan, P.
Parnia, 1993. Pomicultură generală şi specială. Editura didactică şi pedagogică, R.A.,
Bucureşti. Pag. 315- 326.
8/9/2019 Brosura POMOSAT 2008
http://slidepdf.com/reader/full/brosura-pomosat-2008 101/101
Program CEEX Proiect nr. 230/2006 – POMOSAT
18. Tudose Minodora, Ionela Dobrin, 2002 – Metode biologice de combatere a dăunătorilor
în pomicultură şi integrarea lor în sistemele de protecţie. Sănătatea plantelor, pag. 39,
10/2002.
19. Tudose Minodora, Ionela Dobrin, 2003 – Omida păroasă a dudului – defoliator al
arborilor ornamentali şi al pomilorfructiferi. Sănătatea plantelor, pag. 28, Nr. 64.
20. Tudose Minodora, Ionela Dobrin, 2005 – Cicada gheboasă. Sănătatea plantelor, Nr 85,
pag. 37.
21. Wing, K.D. and Aller, H.E., 1990 – Ecdysteroid agonists as novel insect growth
regulators, 251-257, in: Casida, J.E. (Ed.) Pesticids and Alternatives: Innovative
Chemical and Biological Approaches to Pest Control. Elsevier, New York.
22. Vlad Fulvia Florica – Epidemiologia şi prevenirea focului bacterian al rozaceelor( Erwinia amylovora). Teză de doctorat, 2003.
23. *** Codexul produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate în România.
Bucureşti, 2004.
24. *** Revista Sănătatea Plantelor 2005-2008.