32
Bucureș, 2015

Bucureș, 2015 · Noul proiect de lege privind polica națională de cooperare pentru dezvoltare 23 ... planete pentru a susține nivelul de trai și de consum opm. Provocările sunt

  • Upload
    others

  • View
    9

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Bucureș�, 2015

Acest raport este realizat de Adriana Zaharia, Coordonator Policy/Advocacy FOND

Toate drepturile asupra acestei publicaţii aparţin Federaţiei Organizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare din România – FOND.Orice reproducere integrală sau parţială, indiferent de mijloacele tehnice u�lizate, fără consimţământul scris al FOND, este interzisă.Pentru detalii suplimentare, vă rugăm să contactați echipa FOND – [email protected]

FOND este o marcă înregistrată.

Raportul a fost elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea Capacității FOND și a Organizațiilor Membre în Domeniul Cooperării pentru Dezvoltare în România”

Proiect finanțat prin granturile SEE 2009 –2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009 – 2014

2015, Bucureș�

ACRONIME

AOD – Asistenţă Oficială pentru DezvoltareCONCORD – Confederaţia europeană a organizaţiilor neguvernamentale pentru ajutor umanitar şi dezvoltareFOND – Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru DezvoltareMAE – Ministerul Afacerilor ExterneODM – Obiec�vele de Dezvoltare ale MileniuluiODD – Obiec�vele de Dezvoltare DurabilăONU – Organizația Națiunilor UnitePCD – Policy Coherence for Development (Coerența poli�cilor pentru dezvoltare)PNUD – Programul Naţiunilor Unite pentru DezvoltareROAid – Programul României de Cooperare pentru DezvoltareUAsD – Unitatea Asistență pentru DezvoltareUE – Uniunea EuropeanăVNB – Venitul Naţional Brut

CUPRINS

Introducere 5

Capitolul I Cooperarea pentru dezvoltare în context european și internațional noul trend 7 post-2015

De la Obiec�vele de Dezvoltare ale Mileniului la Obiec�vele de Dezvoltare Durabilă (2015 2030)-

8

Noua agendă post 2015 și Obiec�vele de Dezvoltare Durabilă 9

Ce aduce nou Agenda 2030? 10

De ce avem nevoie de aceste Obiec�ve? 10

Coerența poli�cilor pentru dezvoltare – cheia eradicării sărăciei și a inegalităților globale 13

Eficacitatea dezvoltării și implementarea Principiilor de la Busan 14

Finanțarea pentru dezvoltare – cum asigurăm implementarea noii agende post-2015? 16

Angajamentele ca stat membru al Uniunii Europene – 0.33% din Venitul Național Brut până în 2015? 18

Capitolul II –

Evoluția poli�cii naționale de cooperare pentru dezvoltare în anul 2014 20

Rolul Ministerului Afacerilor Externe și al celorlalte ministere în poli�ca de cooperare pentru dezvoltare 20

Noul proiect de lege privind poli�ca națională de cooperare pentru dezvol tare 23

Alocarea financiară a Asistenței Oficiale pentru Dezvoltare în anul 2014 25

Concluzii și Recomandări 27

4

INTRODUCERE

Raportul de față își propune să prezinte principalele aspecte ale poli�cii de cooperare pentru dezvoltare

implementată de România la 8 ani de când a devenit donator de asistență pentru dezvoltare, evidențiind contextul

național și internațional, principalele schimbări produse în tot acest �mp și recomandări pentru îmbunătățirea

acestei poli�ci deosebit de importantă pentru România.

Raportul se află la cea de-a doua ediție, cel lansat în anul 2013 cons�tuind o noutate, prezentând performanțele

României în primii 5 ani de stat donator internațional, rolul său pe scena diplomației și a relațiilor economice cu țările

în curs de dezvoltare, alături de o serie de recomandări din partea societății civile pentru Programul de Asistență

Oficială pentru Dezvoltare al României.

Alegerea lansării celui de-al doilea raport nu este deloc întâmplătoare – România este deja un actor experimentat în

ceea ce privește transferul de lecții învățate în anii de tranziție către alte țări, mai ales prin intermediul societății civile

– există numeroase intervenții ale organizațiilor neguvernamentale în zone din Africa, Asia, Orientul Mijlociu, Europa

de Est, zona Balcanilor în arii diverse – drepturile omului și democra�zare, educație, sănătate, promovarea drepturilor

copilului, �neret, dezvoltare locală, asistență umanitară, etc. Organizațiile societății civile au acumulat mai bine de 25

de ani de exper�ză pe care o împart acum cu alte țări, ducând as�el numele României în toate colțurile lumii. Toate

acestea trebuie însă dublate de eforturi guvernamentale care să susțină angajamentele asumate și să ofere

vizibilitatea rezultatelor. Susținerea poli�că pe plan național a poli�cii de cooperare pentru dezvoltare prin finanțarea

corespunzătoare a programelor de dezvoltare va genera, alături de o mai bună promovare a României pe plan global și

creșterea numărului de proiecte implementate atât pe plan național, cât și internațional și implicit consolidarea

capitalului de încredere al țării noastre.

Previziunile arată că până în anul 2050 populația globului va depăși pragul de 9 miliarde de oameni, fiind nevoie de trei 1planete pentru a susține nivelul de trai și de consum op�m . Provocările sunt tot mai mari în a găsi echilibrul între

consum, dezvoltarea economică, bunăstare, mediu și dezvoltarea durabilă.

2015 – Anul European pentru Dezvoltare este și anul în care sunt puse sub lupă Obiec�vele de Dezvoltare ale

Mileniului agreate de România în 2000, alături de 190 de țări, prin care acestea și-au asumat ca principal obiec�v

eradicarea sărăciei extreme pe plan global. Noile Obiec�ve de Dezvoltare Durabilă votate de Națiunile Unite în

septembrie 2015 au misiunea să asigure că până în 2030 sărăcia extremă va fi eradicată peste tot, la fel foametea,

corupția, inegalitatea va fi redusă iar toți oamenii vor avea acces la servicii medicale de calitate.

De anul acesta, România, alături de celelalte state membre UE trasează viitorul dezvoltării internaționale și a modului

în care vor contribui la eliminarea sărăciei extreme și îmbunătățirea vieților a milioane de oameni pe glob.

1 Conform United Na�ons Office for Disaster Risk Reduc�on, disponibil la h�p://www.unisdr.org/we/inform/events/44525

5

Raportul se adresează deopotrivă decidenților dar și reprezentanților societății civile angrenați în ac�vități de

cooperare pentru dezvoltare, precum și publicului interesat de ce face România pe plan internațional și cum poate fi

susținut acest domeniu și la noi.

Raportul cuprinde 3 părți:

- Prima parte este dedicată contextului european și internațional

- Cea de-a doua prezintă cooperarea pentru dezvoltare la nivel național din perspec�va implicării principalilor

actori – ins�tuționali și neguvernamentali

- În partea a treia se regăsesc recomandările FOND pentru îmbunătățirea profilului României de donator

internațional pentru următorii 5 ani

Metodologia u�lizată este cea de �p calita�v – au fost analizate datele disponibile în rapoartele de ac�vitate ale

ministerelor din România, cu accent pe cel elaborat de Ministerul român al Afacerilor Externe – coordonatorul poli�cii

naționale de cooperare pentru dezvoltare, rapoartele principalelor ins�tuții europene și internaționale, sta�s�ci, etc,

recomandările fiind elaborate și pe baza discuțiilor avute de reprezentanții FOND în diverse întâlniri tema�ce la nivel

național și internațional.

6

Peste tot în lume, oamenii se confruntă cu același �p de probleme care devin din ce în ce mai persistente și le

afectează în mod nega�v viața - sărăcia extremă, foametea, lipsa apei potabile, inegalitățile sociale, poluarea,

încălcarea drepturilor omului și a valorilor democra�ce, pacea și securitatea. Eradicarea sărăciei este cea mai mare

provocare a zilelor noastre dar în același �mp și cheia dezvoltării. Sărăcia afectează nu doar echilibrul uman, ci al

întregii planete, ea angrenează conflictele, dar și u�lizarea irațională a resurselor iar cei mai vulnerabili sunt oamenii

din țările în curs de dezvoltare.

Cooperarea pentru dezvoltare își propune să răspundă acestor amenințări. În sens larg, aceasta include eforturile

internaționale pentu ameliorarea sau combaterea problema�cilor globale mai sus menționate prin par�ciparea cu

resurse financiare și umane la rezolvarea acestora.

În mod concret, de-a lungul anilor, cooperarea pentru dezvoltare a generat schimbarea cifrelor drama�ce pe plan 2internațional: conform Băncii Mondiale , procentul celor care trăiesc cu mai puțin de 1,25 dolari/zi este de aproape 3

ori mai mic față de anul 1990 – 17% față de 43%, ceea ce înseamnă un număr de 1 miliard de oameni față de aproape 2

miliarde de persoane în anul 1981.

În prezent, Uniunea Europeană - UE, alături de statele membre cons�tuie cel mai mare donator de asistență pentru

dezvoltare, sprijin alocat către aproxima�v 150 de țări din lume. De asemenea, la nivelul Uniunii există o serie de 3instrumente financiare externe, al căror buget este stabilit pentru perioada 2014-2020 – 51,419 milioane Euro .

Există patru priorități asupra cărora UE se concentrează în eforturile acesteia de reducere a sărăciei globale și de

promovare a păcii, solidarității și democrației: ex�ndere, vecinătate, cooperarea cu partenerii strategici și

cooperarea pentru dezvoltare, acesteia din urmă revenindu-i 19,662 milioane Euro.

Cooperarea pentru dezvoltare în context european și internațional- Noul trend post-2015 -

2 Poverty Overview, disponibil la h�p://www.worldbank.org/en/topic/poverty/overview 3 h�p://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?�uId=FTU_6.1.1.html

7

Capitolul I

De la Obiec�vele de Dezvoltare ale Mileniului la Obiec�vele de Dezvoltare Durabilă (2015-2030)

În anul 2000, la Summit-ul Națiunilor Unite a fost semnată Declarația Mileniului prin care

191 țări, alături de care s-a aflat și România au agreat 8 obiec�ve ce urmau a fi a�nse până

la sfârșitul anului 2015. Obiec�vele de Dezvoltare ale Mileniului - ODM (Millennium

Development Goals) au devenit as�el cea mai importantă agenda globală creată prin

consens de statele par�cipante care și-au asumat că vor lua măsurile potrivite pentru a

îmbunătăți condițiile de trai a milioane de oameni din lumea întreagă.

Rezultatele a�nse de cele 8 ODM arată o serie de progrese, însă prea puține față de țintele

asumate. Conform raportului Națiunilor Unite privitor la Obiec�vele de Dezvoltare ale 4Mileniului , există o serie de schimbări pozi�ve realizate, deși unii indicatori rămân în

con�nuare cu mult sub țintele asumate:

Numărul persoanelor care nu au acces la apa potabilă este acum înjumătățit,

Rata sărăciei a scăzut cu până la jumătate față de anul 1990, la fel și îmbolnăvirile cu malarie și infecțiile

HIV,

Par�ciparea poli�că a femeilor a con�nuat să fie îmbunătățită – în ianuarie 2014, 46 de țări aveau peste 30%

de femei în structurile din Parlament,

Milioane de hectare de păduri se pierd anual, multe specii ajungând să fie pe cale de dispariție, fapt ce are

repercusiuni importante asupra schimbărilor clima�ce care ne afectează pe toți.

Obiec�vele de Dezvoltare ale

Mileniului 2000-2015 Obiec�vele de Dezvoltare Durabilă 2015 - 2030

4 h�p://www.un.org/millenniumgoals/2015_MDG_Report/pdf/MDG%202015%20rev%20%28July%201%29.pdf

8

Sursă foto: www.aod.ro

Noua agendă post-2015 și Obiec�vele de Dezvoltare Durabilă

Deși ODM-urile au sensibilizat comunitatea globală față de sărăcia extremă și consecințele acesteia pentru întreaga

populație globală, rezultatele sunt departe de cele asumate.

Ca răspuns, în septembrie 2015, după trei ani de negocieri și dezbateri, 193 de țări au

agreat la Summit-ul Națiunilor Unite noile Obiec�ve de Dezvoltare Durabilă

(Sustainable Development Goals).

Agenda 2030, cum a fost numită, este rezultatul unui proces global, interac�v ce a

implicat societatea civilă, guvernele, sectorul privat și mediul academic, fiind “cel 5mai transparent și mai inclusiv proces din istoria Națiunilor Unite” ce a reunit

par�cipanți din peste 88 de țări. Noua agendă intră în vigoare la 1 ianuarie 2016 iar

cei 169 de indicatori vor fi finalizați în mar�e 2016.

Măsurile împotriva sărăciei extreme sunt vitale pentru că acest

fenomen stă la baza conflictelor și violării drepturilor fundamen-

tale ale omului. Noua agendă a dezvoltării va defini cadrul în care

statele vor coopera, acest demers fiind un efort comun întreprins

de Uniunea Europeană și Națiunile Unite.

Deosebirile principale față de Obiec�vele de Dezvoltare ale

Mileniului din 2000 sunt date de operaționalizarea acestora din

urmă. Noile obiec�ve sunt mai inclusive și în același �mp au

indicatorii mai clar evidențiați, conciși. Acestea sunt aplicabile

pentru toate țările, nu doar pentru cele în curs de dezvoltare cum

se întâmplă la momentul actual.

În anul 2013 a fost creat un grup de

lucru – Open Working Group format

din reprezentanți ai statelor care s-au

întâlnit periodic pentru a stabili cum

vor arăta noile obiec�ve globale.

România a fost reprezentată și a

împărțit un loc cu Polonia în acest

grup de lucru.

5 După cum a fost numită de Secretarul ONU Ban Ki – moon.

9

Ce aduce nou Agenda 2030?

- O abordare holis�că, obiec�vele nu se mai adresează doar țărilor sărace, ci fac referire la toate statele lumii,

- Obiec�vele se concentrează în egală măsură pe cele trei dimensiuni ale dezvoltării sustenabile ce include

componenta economică, socială și de mediu: eradicarea sărăciei în toate formele sale, la nivel global;

eradicarea foametei; asigurarea asistenței medicale; asigurarea unei educații de calitate; garantarea egalității

de gen; asigurarea unui sistem de administrare al apelor și avansarea sectorului energe�c,

- se urmărește promovarea dezvoltării economice; construirea și consolidarea sistemelor de infrastructură;

reducerea inegalităților; garantarea securității așezărilor omeneș�; asigurarea consumului și a modelelor de

producție,

- include combaterea schimbărilor clima�ce; conservarea resurselor marine; protejarea ecosistemelor

terestre; promovarea societăților lipsite de conflicte prin facilitarea accesului la sistemul judiciar și nu în

ul�mul rând, consolidarea mijloacelor de implementare a tuturor Obiec�velor mai sus menționate, alături

de revitalizarea Parteneriatului Global pentru Dezvoltare Durabilă.

De ce avem nevoie de aceste Obiec�ve?

- Noua agendă 2030 are potențialul de a genera mobilizarea socială care să ducă la a�ngerea obiec�vului

primordial – eradicarea sărăciei,

- Prin intermediul acestora, liderii poli�ci la nivel global și-au asumat coordonarea și colaborarea pentru

a�ngerea unui obiec�v major comun – eradicarea sărăciei în întreaga lume – un asemenea parteneriat global

oferă atât legi�marea față de milioanele de oameni, dar și o mai bună ges�onare a resurselor de care avem

nevoie pentru a�ngerea scopului final,

- Rezultatele a�nse vor avea implicații majore la scară ex�nsă.

Din consultările realizate, inclusiv cu experți tehnici în domenii diverse precum sănătate,

educație, drepturile omului, etc au fost stabilite 17 noi obiec�ve cărora li s-au adăugat 169

de indicatori. Pe scurt, aceș�a se adresează tuturor țărilor lumii și stabilesc cum va arăta noua

arhitectură a dezvoltării după anul 2015, a�ngând cele mai importante probleme :

1. Eliminarea sărăciei în toate formele ei de pretu�ndeni

2. Eliminarea foametei, asigurarea securității alimentare și îmbunătățirea nutriției, promovarea agriculturii

sustenabile

3. Asigurarea sănătății și promovarea bunăstării pentru toți la orice vârstă

4. Asigurarea unei educații de calitate inclusive și echitabile și promovarea oportunităților de învățare pe tot

parcursul vieții pentru toți

5. Asigurarea egalității de gen și împuternicirea tuturor femeilor și fetelor

6. Asigurarea apei potabile și a condițiilor sanitare pentru toți

7. Asigurarea accesului la energie modernă, sustenabilă pentru toți

8. Promovarea creșterii economice sustenabile și inclusive, munca decentă pentru toți

9. Realizarea unei infrastructuri adaptate, promovarea industrializării inclusive și durabile, promovarea inovării

10. Reducerea inegalităților între și în interiorul țărilor

11. Construirea de orașe și așezări umane inclusive, sigure, durabile

12. Asigurarea consumului și producției sustenabile

10

13. Luarea de măsuri urgente pentru combaterea schimbărilor clima�ce și a impactului acestora

14. Conservarea și folosirea în mod sustenabil a oceanelor, mărilor și resurselor marine pentru dezvoltarea

durabilă

15. Protejarea, restaurarea și promovarea u�lizării sustenabile a ecosistemelor terestre, pădurilor, combaterea

deșer�ficărilor, stoparea degradării terenurilor și stoparea pierderii biodiversității

16. Promovarea societăților inclusive și a păcii pentru dezvoltarea durabilă, oferirea accesului la jus�ție pentru

toți și asigurarea existenței unor ins�tuții responsabile și inclusive pentru toți

17. Consolidarea implementării și revitalizării parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă

Dacă ne uităm la indicatori, aceș�a sunt destul de ambițioși – eliminarea sărăciei extreme până în anul 2030 pentru

toți oamenii, implementarea unor sisteme de protecție socială, asigurarea accesului la serviciile de bază, resursele

economice, eliminarea foametei și a malnutriției, etc.

Ceea ce aduce nou această structură vizeaza principiul universalității, as�el că noua agenda globală va trebui să se

regăsească nu doar la nivelul poli�cilor externe – în sensul de obiec�ve urmărite în statele partenere, ci și în poli�cile

interne – în ceea ce se dorește incluziunea pentru populația națională a statelor membre ale Uniunii Europene.

Aceasta este și concluzia Consiliului cu privire la agenda post 2015 din decembrie 2014 care reafirmă că noua agendă

va trebui să integreze cele trei dimensiuni ale dezvoltării – mediu, social și economic într-o manieră coerentă și 6inclusivă .

În plus, noile obiec�ve abordează și problema�cile trans-sectoriale – reducerea riscului de dezastre, migrația și 7mobilitatea, cel mai recent raport al Națiunilor Unite arătând că din anul 2000 dezastrele naturale au cauzat decesul a

peste 1.1 milioane oameni și a afectat alte 2.7 miliarde.

Sursa foto: www.un.org.me

6 Council conclusions on a transforma�ve post-2015 agenda, Council of the European Union, General Affairs Council mee�ng, 16 decembrie 2014, disponibil la www.consilium.europa.eu. 7 Global Sustainable Development Report, 2015, p. 73, disponibil la h�ps://sustainabledevelopment.un.org/globalsdreport/2015 11

Coerența poli�cilor pentru dezvoltare – cheia eradicării sărăcieiși a inegalităților globale

Pentru a a�nge toate aceste obiec�ve în �mpul asumat – anul 2030 sunt necesare voința poli�că la nivelul fiecărui

stat, precum și o serie de măsuri care să asigure că aceste eforturi nu sunt subminate prin alte poli�ci sau măsuri.

Asigurarea coerenței poli�cilor pentru dezvoltare (policy coherence for development) cons�tuie cheia în realizarea

obiec�vului de eradicare a sărăciei și presupune o coerență la nivelul poli�cilor naționale și europene și în cele mai

importante domenii – comerț, finanțe, agricultură, securitate, schimbările clima�ce, migrație.

Coerența poli�cilor pentru dezvoltare (Policy Coherence for Development – PCD) se referă la modul în care sunt elaborate și ges�onate poli�cile, as�el încât să nu avem poli�ci care să se contrazică, afectând as�el viețile oamenilor.

Spre exemplu, problema�ca foametei și a malnutriției este printre cele mai stringente obstacole în lume și este generată de lipsa accesului la resurse economice și materiale, întâlnite în majoritatea cazurilor în zonele unde există și alte probleme – defrișări, comerț inechitabil, etc. Această situație este creată din incoerența care există între poli�cile publice ce ar trebui să aibă menirea de a sa�sface nevoile oamenilor, cel puțin pe cele de bază.

Un fermier dintr-o țară aflată în curs de dezvoltare, la fel ca și micii fermieri din alte zone nu vor avea acces la piețele de desfacere, fapt ce îi trimite la limita subzistenței și, în final, vor deveni candidați la programele sociale de suport pentru persoanele defavorizate, și acestea create incoerent.

Coerența poli�cilor pentru dezvoltare, deși nu este un concept nou, va avea un rol esențial în a�ngerea Noilor Obiec�ve până în anul 2030. Încă din anul 2005, de la adoptarea Consensului European pentru Dezvoltare, Comisia Europeană, alături de Consiliu și Parlamentul European și-au asumat promovarea conceptului as�el încât statele să îl integreze în poli�cile lor naționale care ar putea afecta oamenii din țările în curs de dezvoltare.

În plus, din anul 2009, coerența poli�cilor pentru dezvoltare a devenit obligatorie prin Tratatul de la Lisabona, unde, în ar�colul 208 se arată că Uniunea ține seama de obiec�vele cooperării pentru dezvoltare la punerea în aplicare a poli�cilor ce pot afecta țările în curs de dezvoltare.

“Ne costă peste 2700 litri producția unui tricou de bumbac sau a unei perechi de blugi, la fel și producția băuturilor

precum cola. Și aceasta pentru că se consumă resurse foarte mari de apă, energie, pes�cide, poluanți în aer și în sol, care la rândul lor generează costuri imense pentru noi

și natură”. (sursa www.worldwildlife.org)

Arii prioritare pentru asigurarea coerenței poli�cilor de cooperare pentru dezvoltare:- Comerț- Finanțe - Mediu- Agricultură- Pescuit- Ocuparea forței de muncă și munca decentă- Migrația

12

= a lucra pentru a se asigura că obiec�vele şi rezultatele poli�cilor de dezvoltare ale unui guvern nu sunt subminate de alte poli�ci ale aceluiaşi guvern care au un impact asupra ţărilor în curs de dezvoltare, şi că aceste poli�ci sprijină obiec�vele de dezvoltare acolo unde este posibil (OCDE).

= coerenţă generală a tuturor poli�cilor care au efect şi impact asupra statelor în curs de dezvoltare şi asupra cooperării pentru dezvoltare (UE).

Coerenţa Poli�cilor pentru Dezvoltare

Coerență între dezvoltarea economică,

socială, mediu

Coerență între actorii

ins�tuționali și ai societății civile

Coerență între sursele de finanțare private, publice, naționale

Coerență între angajamentele internaționale (ODD, Rio 20, Finanțarea pentru Dezvoltare)

De ce avem nevoie de această coerență?

- Pentru a asigura implementarea Obiec�velor de Dezvoltare Durabilă în mod eficient și integrat,- Dezvoltarea universală va fi posibilă doar dacă statele vor conlucra as�el încât să nu submineze eforturile

statelor mai puțin dezvoltate,- Pentru a reduce efortul nega�v pe termen mediu și lung al acelor poli�ci care nu răspund obiec�velor poli�cii

de cooperare pentru dezvoltare și adâncesc, în loc să reducă sărăcia,- Pentru a crește capacitatea guvernelor de a u�liza mai bine resursele interne,- Pentru a avea o creștere atât economică, dar și socială și cu un impact mai puțin nega�v asupra mediului

înconjurător.

PCD – Coerența poli�cilor pentru dezvoltare după anul 2015 urmărește: Abordarea celor trei dimensiuni ale dezvoltării durabile: sociale, economice, de mediu ce se regăsesc și în Obiec�vele de Dezvoltare Durabilă, Luarea în considerare a realităților naționale, Un mai mare accent pe acele domenii care generează dezvoltarea (social, economic, mediul înconjurător), Un mai mare accent pe date concrete și sta�s�ci, dar și compromis poli�c, Integrarea Noilor Obiec�ve de Dezvoltare Durabilă în strategiile naționale.

Sursa: h�p://www.oecd.org/development/pcd

CONCORD – Confederația ONG-urilor pentru Dezvoltare și Asistență Umanitară unde FOND este membru ac�v din 2011 elaborează anual un în care sunt evidențiate cazurile de incoerență a poli�cilor pentru raport Spotlight dezvoltare. Recomandările principale pe care le regăsim includ: introducerea acestei tema�ci pe agenda publică, în special în rândul parlamentarilor, o mai mare transparență despre cum sunt alocate fondurile publice, o mai bună coordonare între statele membre și Comisia Europeană.

Conform raportului World Wise Europe – un studiu despre poli�cile de cooperare pentru dezvoltare lansat în anul 2014, în România, principalele incoerențe iden�ficate sunt date de: accesul dificil la educație pentru studenții ce provin din țările în curs de dezvoltare (spre exemplu studenții la medicină provenind din Africa de Nord care nu beneficiază gratuit de rezidențiat, deși România acordă burse studenților străini), accesul dificil pe piața muncii pentru străini, exodul de creiere în special al studenților din Republica Moldova care vin la studii în România și nu mai revin în țara lor.

13

Eficacitatea dezvoltării și implementarea Principiilor de la Busan

Eficacitatea dezvoltării se referă la cum sunt u�lizate resursele pentru a�ngerea obiec�velor iar subiectul a fost

repus pe agenda discuțiilor odată cu Forumul la Nivel Înalt de la Busan din anul 2011 ce a avut loc în Coreea de Sud.

Parteneriatul de la Busan privind Eficacitatea Cooperării pentru Dezvoltare” (Busan Partnership for Effec�ve

Development Co-opera�on) a fost rezultatul unui proces de negociere intens în cadrul Grupului de Lucru pe

Eficacitatea Asistenței pentru Dezvoltare a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD-DAC 8Working Party on Aid Effec�veness) , unde sunt reprezentanți din peste 80 de țări și organizații internaționale. Pentru

prima dată, societatea civilă a par�cipat ca partener egal la masa negocierilor, prin coaliția globală Be�er Aid.

Aceste principii privind eficacitatea dezvoltării sunt linii directoare pentru organizațiile societății civile și guverne

pentru asumarea răspunderii în mai multe domenii:

- Respectarea și promovarea drepturilor omului și a jus�ției sociale, incluzând aici munca decentă, accesul la

locuri muncă, dreptul la dezvoltare

- Respectarea egalității de gen și promovarea drepturilor femeilor, par�ciparea echilibrată între femei și

bărbați, inclusiv în sfera poli�că

- Promovarea unui mediu înconjurător sustenabil

- Asumarea răspunderii și creșterea gradului de transparență

- Promovarea parteneriatelor echitabile și a solidarității

Documentul a fost rezultatul unui proces de negociere intens în cadrul Grupului de Lucru pe Eficacitatea Asistenței

pentru Dezvoltare a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD-DAC Working Party on Aid 9Effec�veness) , unde societatea civilă a par�cipat prin coaliția globală Be�er Aid. Încă din �tlul documentului s-a făcut

referire la tranziția de la “ajutor eficace” la “dezvoltare eficace”, deoarece ajutorul este văzut ca fiind doar o parte a

soluției pentru dezvoltarea sustenabilă a statelor partenere.

În acest document, societatea civilă se bucură de un paragraf separat (Art. 22) în care organizațiile societății civile sunt

recunoscute ca actori independenți în dezvoltare, având un rol vital în promovarea unei abordări bazate pe

drepturile omului, implicarea lor în formarea poli�cilor/ parteneriatelor și în monitorizarea implementării lor.

Donatorii se angajează să susțină un mediu „propice” – enabling environment pentru societatea civilă ca actor

independent, cu scopul de a maximiza eforturile depuse de organizațiile societății civile în dezvoltare.

În urma Forumului de la Busan s-a format Parteneriatul Global al Organizațiilor Societății Civile pentru Eficacitatea

Dezvoltării (Global CSO Partnership for Development Effec�veness - CPDE).

Structura și mandatul acestei coaliții au fost defini�vate în decembrie 2012, la Nairobi (Kenya). Organizațiile membre sunt

reprezentate prin desemnarea unor reprezentanți regionali în funcție de coalițiile regionale deja existente, cum este

exemplul CONCORD. În cazul regiunilor unde nu există rețele formale, reprezentanții regionali sunt aleși în urma unor

consultări/forumuri organizate în acest sens. De exemplu, regiunea Mării Negre (denumită ca fiind Non-EU European

region) nu are o rețea formalizată de ONG-uri, iar pentru organizarea consultărilor pe această temă s-a u�lizat spațiul de

dialog pus la dispoziție prin Forumul ONG de la Marea Neagră organizat de FOND.

8 OECD-DAC Working Party on Aid Effec�veness Overview: h�p://www.oecd.org/document/35/0,3746,en_2649_3236398_43382307_1_1_1_1,00.html9 Ibidem(OECD-DAC Working Party on Aid Effec�veness Overview: h�p://www.oecd.org/document/35/0,3746,en_2649_3236398_43382307_1_1_1_1,00.html)

14

15

CPDE este oficial reprezentantul societății civile în cadrul Comitetului de Coordonare al Parteneriatului Global privind

Eficacitatea Dezvoltării, având și rol de monitorizare a implementării angajamentelor asumate la Busan.

Eficacitatea dezvoltării este subliniată și în concluziile celei de-a treia conferințe internaționale privind finanțarea 10pentru dezvoltare din iulie 2015 , când se menționează că statele își vor alinia prioritățile prin reducerea

fragmentării între prioritățile naționale și cele internaționale, renunțarea la oferirea de ajutor condiționat (�ed

aid), promovarea ownership-ului și orientarea spre rezultate, reducerea costurilor de tranzacție și creșterea

transparenței.

Sursa foto: h�p://www.csopartnership.org/

10 h�p://www.un.org/ga/search/view_doc.asp?symbol=A/RES/69/313

11 Transparency Interna�onal, 'The An�-Corrup�on Catalyst: Realising the MDGs by 2015' (2010), p. 4, h�p://www.transparency.org.uk/corrup�on/sta�s�cs-and-quotes/cost-for-developing-countries.

16

Finanțarea pentru dezvoltare – cum asigurăm implementarea noii agende post-2015?

Expresia resursele sunt limitate și trebuie folosite în mod rațional, deși clișeu, ne arată că mai ales în perioade de crize se impune și mai mult u�lizarea lor cât mai eficient. Obiec�vele asumate de comunitatea globală pentru eradicarea sărăciei extreme nu vor fi posibile în lipsa unui cadru financiar adecvat.

Mobilizarea de resurse – indiferent că sunt resurse locale, internaționale sau private trebuie să se facă în concordanță cu nevoile populației și cu principiile responsabilității, transparenței și asumării de toate statele.

Dincolo de venitul naţional brut pe baza căruia un stat este considerat mai mult sau mai puțin dezvoltat, este important de urmărit care este progresul realizat și în plan social și uman.

A�ngerea noilor obiec�ve, cu toți indicatorii asumați vor necesita eforturi financiare în plus. Cifrele es�mate de Națiunile Unite arată că peste 11.5 miliarde de dolari vor trebui mobilizați anual, pentru ca în anul 2030 sărăcia să fie eradicată.

11Încă din anul 2010, rapoartele emise de Transparency Interna�onal arătau cum corupția din țările în curs de dezvoltare sporește în mod nega�v costurile pentru a�ngerea Obiec�velor de Dezvoltare ale Mileniului cu cel puțin 48 miliarde Euro, costuri generate mai ales în domeniul apei și sănătății publice. În plus, peste 800 milioane de dolari provenind din fondurile publice se pierd anual din cauza evaziunii fiscale, și acest fapt este valabil pentru o singură țară. În Pales�na spre exemplu corupția din administrația publică a costat statul peste 18 milioane dolari, cei mai mulți bani fiind u�lizați în scopuri personale, și nu în scopul funcției. Situații similare se regăsesc în egală măsură în țările din Africa, iar fenomenul nu este străin nici celorlalte state.

Corupția la rândul ei duce la scăderea inves�țiilor sectorului privat și în final nu face altceva decât să genereze și mai multă sărăcie datorită lipsei locurilor de muncă și a resurselor u�le consumului propriu.

Cea de-a treia Conferință internațională privind finanțarea pentru dezvoltare din 13-15 iulie 2015 de la Addis Abeba a readus în discuție constrângerile în a�ngerea obiec�velor asumate prin Consensul de la Monterrey și Declarația de la Doha. Evenimentul și-a propus să adreseze o serie de problema�ci luând în calcul noul context post 2015, sinergiile între cele trei dimensiuni ale dezvoltării sustenabile ale noilor ODD – economică,

socială și de mediu. Discuțiile au fost lansate încă de la data de 17 octombrie 2014 și au inclus sesiuni informale cu societatea civilă și sectorul privat în mar�e, aprilie și iunie 2015.

Prima conferință privind finanțarea pentru dezvoltare a avut loc în 2002 la Monterrey (Mexic) și a fost pentru prima dată când s-au abordat la nivel înalt discuțiile despre finanțare și dezvoltarea globală, împreună cu peste 50 de președinți și 200 de miniștrii. Declarația finală – Consensul de la Monterrey reflectă angajamentul luat între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare în care ambele recunosc responsabilitățile ce le revin în domenii precum comerț, asistență pentru dezvoltare, reducerea datoriilor, consolidarea capacității ins�tuționale.

Cea de-a doua conferință privind finanțarea pentru dezvoltare și pentru revizuirea Consensului Monterrey a avut loc

la Doha, Qatar în 2008 când s-a pus un mai mare accent pe mobilizarea resurselor financiare, dar și impactul crizei

economice asupra dezvoltării.

Fiecare dolar pus în propriul buzunar de un funcționar public corupt este un dolar furat de la o fată sau un băiat care merită acces la educație (…) sau de la comunitatea care are nevoie de apă, drumuri și școli. Fiecare dolar este esen�al dacă vrem să ne a�ngem obiec�vele pentru eradi-carea sărăciei până în 2030. Jim Yong Kim, Președintele Băncii Mondiale .

12Principalele concluzii ale Rezoluției adoptate de Adunarea Generală ONU în data de 27 iulie 2015

- Scopul final este eradicarea sărăciei și a foametei și a�ngerea dezvoltării durabile, respectarea drepturilor omului și a dreptului la dezvoltare, egalitatea de gen și împuternicirea femeilor, precum și pacea,

- Strategiile naționale de dezvoltare vor avea un rol deosebit de important în a�ngerea obiec�velor – fiecare țară are responsabilitatea sa față de propriul popor, as�el că va fi respectat modul în care fiecare stat va implementa propriile măsuri pentru eradicarea sărăciei, care însă trebuie să fie în linie cu cele internaționale,

- Eforturile naționale au nevoie de o susținere consistentă care se va face prin crearea unui mediu economic corespunzător, incluzând o abordare coerentă și strategică,

- Se va asigura protecția socială și accesul la serviciile publice pentru toți,- Toate statele trebuie să depună eforturi și să investească în serviciile de sănătate, educație, acces la apă,

energie,- Este necesară revitalizarea agriculturii și promovarea dezvoltării rurale pentru eliminarea foametei,- Este necesară creșterea inves�țiilor în infrastructura de transport, energie, acces la apă potabilă, generarea

de locuri de muncă și asigurarea muncii decente,- Protejarea resurselor naturale prin inves�țiile în tehnologii care să nu afecteze mediul înconjurător,- Mobilizarea resurselor financiare pentru combaterea corupției și a evaziunii fiscale, consolidarea cooperării

cu societatea civilă,- Consolidarea mecanismelor de control și audit pentru ins�tuții la nivel na�onal pentru creșterea gradului

de transparență a acestora,- Consolidarea inves�țiilor publice și private și promovarea parteneriatului public- privat,- Creșterea volumului de Asistență Oficială pentru Dezvoltare la 0.7 %VNB.

13În termeni financiari, conform datelor furnizate de Uniunea Europeană în anul 2015 :- Uniunea Europeană va inves� 42 milioane Euro în programe prin care să sprijine mobilizarea resurselor interne ale statelor în curs de dezvoltare, îndeosebi prin prevenirea evaziunilor fiscale și a taxelor ilicite.State precum Marea Britanie, Olanda, Germania, Luxemburg, Polonia, Slovenia au deja planuri de implementare pentru a sprijini aceste țări în lupta lor cu corupția.O inves�ție de 8 miliarde Euro din partea UE va genera peste 40 miliarde Euro care până în 2020 va ajunge la cel puțin 100 miliarde Euro.UE și statele sale membre și-au luat angajamentul de a inves� în sectoarele cheie – infrastructură, energie, sprijinirea Întreprinderilor Mici și Mijlocii prin cel puțin 500 noi proiecte.UE va oferi de asemenea sprijin pentru implicarea sectorului privat și va inves� peste 2 miliarde Euro pentru a susține mobilizarea sectorului privat pe plan local.

Confederația CONCORD a fost implicată în dialogul privitor la finanțarea pentru dezvoltare, furnizând pe tot parcursul derulării acestui proces recomandările din partea societății civile. În cadrul acesteia funcționează un grup de lucru – Funding for Development and Relief în care FOND par�cipă.

12 h�p://www.un.org/ga/search/view_doc.asp?symbol=A/CONF.227/20 13 h�ps://ec.europa.eu/europeaid/financing-global-sustainable-development-a�er-2015-illustra�ons-key-eu-contribu�ons_en.

17

Angajamentele ca stat membru al Uniunii Europene – 0.7% din Venitul Național Brut până în 2015?

Uniunea Europeană și statele membre con�nuă să fie cei mai mari furnizori de asistență pentru dezvoltare, alocând în anul 2014 58.2 miliarde Euro și având angajamentul de a aloca 0.70% din Venitul Național Brut în contextul agendei post 2015 (acest procent se aplică statelor care au aderat la UE până în anul 2004, celelalte urmând a aloca 0.33%).

UE s-a angajat de asemenea să aloce pănă în anul 2030 peste 8.8 miliarde Euro pentru a asigura accesul la hrană în țările sărace pentru cei 500 milioane de oameni care suferă de malnutriție și 20% din totalul Asistenței Oficiale pentru

14Dezvoltare pentru dezvoltarea umană – sisteme de educație, sănătate, promovarea egalității de gen .

Sursa: Raportul European AidWatch, CONCORD, 2014.

14 Financing Global Sustainable Development a�er 2015, op cit, pp. 5-6.

18

Romania0,07 % GNI

Cyprus0,10 % GNI

Latvia0,08 % GNI

Bulgaria0,10 % GNI

Croatia0,08 % GNI

Hungary0,10 % GNI

Slovak Republic0,09 % GNI

Poland0,10 % GNI

Lithuania0,11 % GNI

Czech Republic0,11 % GNI

Estonia0,13 % GNI

Slovenia0,13 % GNI

Greece0,13 % GNI

Spain0,16 % GNI

Italy0,16 % GNI

Malta0,20 % GNI

Portugal0,23 % GNI

Austria0,28 % GNI

Germany0,38 % GNI

France0,41 % GNI

Belgium0,45 % GNI

Ireland0,46 % GNI

Finland0,56 % GNI

Netherlands0,67 % GNI

United Kingdom0,72 % GNI

Denmark0,85 % GNI

Luxembourg1,00 % GNI

Sweden1,02 % GNI

How much aid do EU countries give? (Aid as % GNI)

Deși creșterea volumului de asistență pentru dezvoltare este salutată de statele ONU și de liderii poli�ci, aceasta este reflectată mai mult în discursul poli�c și mai deloc în fapte. După cum se poate observa din Raportul European AidWatch cele mai multe state membre ale Uniunii Europene sunt departe de a�ngerea țintelor asumate – 0.33 % din VNB până în anul 2015 pentru statele care au aderat la UE după anul 2004 și 0.7% pentru restul statelor. Stabilirea procentului universal de 0.7% este un plan op�mist dar dificil de realizat, dacă ne uităm că din cele 28 de state membre UE numai 4 și-au a�ns ținta, iar alte 6 au alocat peste 0.33% din VNB.

Prin Rezoluția ONU din 2015 se cere ca statele membre să aloce cel puțin 0.20% din VNB, lucru imposibil de a�ns în 2015 dacă ne raportăm la datele anului trecut când 15 din cele 28 de state nu și-au a�ns acest obiec�v. Printre acestea, România se află pe ul�mul loc, cu o alocare de 0.07%.

Sursa: Raportul European AidWatch, CONCORD, 2014.

19

Evoluția poli�cii naționale de cooperare pentru dezvoltare în anul 2014

În anul 2007, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România s-a aliniat la poli�cile comunităţii europene, printre care şi poli�ca de cooperare internaţională pentru dezvoltare, moment în care, din stat receptor de asistenţă pentru dezvoltare, România a devenit stat donator, alăturându-se ţărilor dezvoltate în lupta împotriva sărăciei extreme.

Rolul Ministerului Afacerilor Externe și al celorlalte ministere în poli�ca de cooperare pentru dezvoltare

Ministerul român al Afacerilor Externe – MAE este ins�tuția ce coordonează la nivel național poli�ca de cooperare pentru dezvoltare, prin programul RoAid.

În cadrul Ministerului, ac�vităţile în domeniul cooperare pentru dezvoltare sunt ges�onate de Unitatea Asistenţă pentru Dezvoltare (UAsD). Aceasta funcţionează în cadrul Direcţiei Generale Directorul Poli�c (DirPol), aflată în subordinea Secretarului de stat pentru analiză poli�că şi relaţia cu Parlamentul.

RoAid își propune să: promoveze și să sprijine pacea și securitatea, dezvoltarea democra�că și societatea civilă;

diminueze efectele nega�ve ale dezastrelor naturale și ale conflictelor armate;

crească înțelegerea asupra problema�cilor ce țin de dezvoltarea internațională, a interdependenței dintre țări și a eforturile făcute pentru a adresa aceste aspecte, atât în România cât și în alte țări;

acorde sprijin pe term lung pentru dezvoltarea economică și social durabilă a țărilor în curs de dezvoltare.

Pentru a-și îndeplini obiec�vele, MAE ges�onează un buget special dedicat finanțării proiectelor și programelor de dezvoltare ce include și contribuțiile către organizații internaționale, acțiuni umanitare și ac�vități de educație pentru

15dezvoltare .

Cadrul legal ce stabilește finanțarea poli�cii naționale de cooperare pentru dezvoltare este guvernat de cele două acte norma�ve:

Legea 404/2006 care stabilește cadrul juridic privind finanțarea de la bugetul de stat și cadrul

juridic pentru asistenta națională pentru dezvoltare prin bugetul Ministerului Afacerilor Externe,

Hotărârea de Guvern privind reglementarea acțiunilor specifice aferente finan-țării asistenței din cadrul poli�cii naționale de cooperare internațională pentru dezvoltare nr. 1052/2011

16Conform H.G. 1052/2011 atribuțiile MAE vizează:

coordonarea poli�cii naționale de cooperare internațională pentru dezvoltare la nivel național.

reprezentarea României la nivel internațional din perspec�va de donator de asistență pentru dezvoltare.

îndeplinirea, la nivel global, a angajamentelor asumate privind realizarea Obiec�velor de Dezvoltare ale Mileniului, privind eficacitatea asistenței pentru dezvoltare, privind coerența poli�cilor de dezvoltare și privind alte

15 www.roaid.ro. 16 Ibidem

Statele partenere beneficiare ale asistenței pentru dezvoltare oferită de România în perioada 2012-2015:

Republica Moldova

Ucraina

Belarus

Georgia

Armenia

Azerbaidjan

Egipt

Tunisia

Libia Republica Irak Pales�na Republica Islamică

Afganistan

20

Capitolul II

angajamente în cadrul poli�cii de cooperare internaționale pentru dezvoltare asumate în calitate de membru al UE și ONU, precum și Angajamentele Monterrey și Declarația de la Paris privind eficacitatea asistenței pentru dezvoltare, Agenda de acțiune Accra.

programarea bugetului de asistență pentru dezvoltare, angajarea, lichidarea și ordonanțarea fondurilor, conform legislației în vigoare.

monitorizarea, evaluarea și auditul contribuțiilor/ proiectelor/ programelor finanțate din bugetul de asistență pentru dezvoltare, conform prevederilor legale în vigoare.

În fiecare an, ministerele contribuie financiar la îndeplinirea obiec�velor României în materie de cooperare pentru dezvoltare, contribuțiile reprezentând peste 80% din suma totală raportată de România.

Ministerul Educaţiei și Cercetării Ș�nțifice este unul din organismele importante în contextul ins�tuţional al poli�cii naţionale în domeniul cooperare pentru dezvoltare.

Conform direcțiilor sale strategice, acesta coordonează ac�vităţile legate de educaţie în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), par�cipă la ac�vităţile privind educaţia în cadrul Programului de Asistenţă Oficială

18pentru Dezvoltare , fiind responsabil de acordarea burselor pentru străini - una din ac�vităţile raportate drept AOD.

19În acelaşi �mp, Ministerul este şi coordonatorul Săptămânii Educaţiei Globale , prin departamentul de ac�vităţi educa�ve şcolare şi extraşcolare.

În anul 2014 ministrul Educației Naţionale şi ministrul Afacerilor Externe, au par�cipat la Seminarul pentru pregă�rea celei de-a doua Reuniuni Academice a statelor UE şi Americii La�ne ALC – UE. Reuniunea a vizat colaborarea dintre statele membre UE şi statele la�no-americane în domeniul educaţiei şi cercetării.

De asemenea, în cadrul forumului moldo-român „Promovarea par�cipării comune la programele europene în domeniul ş�inţei şi educaţiei” desfășurat la Chișinău, a fost semnat Programul guvernamental de cooperare şi asistenţă între Ministerul Educaţiei Republicii Moldova şi Ministerul Educaţiei Naţionale din România care prevede cadrul bilateral pentru acordarea de burse, organizarea unor stagii de formare pentru cadrele didac�ce, susţinerea mobilităţilor studenţeş�, promovarea colaborării directe între ins�tuţiile de învăţământ superior, şcolile şi

21inspectoratele şcolare din cele două state, schimb de locuri în tabere şcolare etc .

Ministerul Afacerilor Interne cons�tuie şi u�lizează Sistemul Naţional de Evidenţă a Străinilor; asigură respectarea regimului juridic al străinilor pe teritoriul României. Ins�tuția este relevantă în contextul poli�cii de cooperare pentru

MAE se consultă periodic cu ministerele de linie, alte ins�tuții guvernamentale, societatea civilă și sectorul privat în procesul

de elaborare și implementare a RoAid. Principalul mecanism de 17coordonare este Consiliul Consulta�v .

MAE

planificare

consultare

coordonare

17 Ibidem.

Sursa foto: ROAid

18 www.edu.ro.19 Centrul Nord - Sud al Consiliului Europei este iniţiatorul programului european Educaţia Globală pentru a dezvolta, întări şi susţine strategiile de implementare a educaţiei globale şi de formare a capacităţii de dezvoltare a acesteia, prin intermediul ins�tuţiilor şi prac�cienilor din domeniul educaţiei atât din zona formală, cât şi non- formală. Momentul de referinţă al programului este reprezentat de Săptămâna Educaţiei Globale, organizată anual în a treia săptămână din luna noiembrie şi implementat în România de către MEC şi sprijinit la nivel regional de inspectoratele şcolare judeţene (ISJ-uri) h�p://www.coe.int/t/dg4/nscentre/About_NSC/Presenta�on_en.asp) 20 h�p://www.edu.ro/index.php/ar�cles/2138221 h�p://www.edu.ro/index.php/pressrel/21033 21

dezvoltare prin structura pe care o are în subordonare – Inspectoratul General pentru Situații de Urgență – IGSU. Obiec�vul fundamental al ac�vității desfășurate de IGSU vizează eficien�zarea acțiunilor de prevenire și ges�onare a

22situațiilor de urgență . IGSU coordonează acțiunile ins�tuțiilor implicate în managementul situațiilor de urgență, asigurând și funcția de punct național de contact în relația cu organizațiile internaționale guvernamentale și neguvernamentale cu responsabilități în domeniu. Ins�tuția dezvoltă şi intensifică relaţii de cooperare bilaterală în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă cu statele cu care România a semnat acorduri specifice: Moldova,

23Armenia, Liban, Azerbaijan, Georgia .

Ministerul Fondurilor Europene - îndeplinește atribuțiile aferente autorității administra�ve de înfrățire ins�tuțională, responsabilă cu managementul administra�v și financiar al proiectelor de înfrățire ins�tuțională în care

24România va avea rol de donator de asistență tehnică .

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice este relevant prin birourile de cooperare transfrontalieră – Ucraina, Republica Moldova.

25Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontaliera Iași pentru Granița România-Republica Moldova (BRCT Iași) este un organism neguvernamental, creat prin asocierea celor două agenții de dezvoltare regională din zona de graniță a României cu Republica Moldova: Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est și Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est. BRCT Iași ac�vează în domeniul dezvoltării regionale și al cooperării transfrontaliere, contribuind la promovarea cooperării între regiunile, comunitățile și autoritățile situate de o parte și de alta a fron�erei România-Republica Moldova.

Ministerul Finanțelor Publice este una din ins�tuțiile de bază în contextul susținerii poli�cii de cooperare pentru dezvoltare prin realizarea bugetului general și a distribuției sale asigurând elaborarea cadrului norma�v şi

26ins�tuțional necesar pentru realizarea obiec�velor strategice în domeniul finanțelor publice . În anul 2014 România a alocat, în cadrul Acordului dintre cele două țări privind implementarea Programului de asistenţă tehnică şi financiară, în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro al României către Republica

27Moldova 20 de milioane de euro pentru proiecte de infrastructură educațională din Moldova .

În cadrul există un departament numit Cooperare pentru Dezvoltare şi o serie de ac�vităţi Ministerului Jus�ţiei

referitoare la combaterea criminalităţii organizate în statele din Balcanii de Vest.

22 h�p://www.igsu.ro/index.php?pagina=desprenoi 23 h�p://www.igsu.ro/index.php?pagina=cooperare_interna�onala 24 h�p://www.fonduri-ue.ro/minister/prezentare 25 h�p://www.brc�asi.ro/despre-noi 26 h�p://www.mfinante.ro/rol.html?pagina=acasa 27 h�p://www.mdrap.ro/comunicare/presa/comunicate/acord-romania-moldova-20-de-milioane-de-euro-in-anul-2014--pentru-infrastructura-educa�onala-din -moldova 28 Ministerul Jus�ţiei, Cooperare Judiciară, h�p://www.just.ro/Cooperarejudiciar%C4%83/tabid/61/Default.aspx

22

Noul proiect de lege privind poli�ca națională de cooperare pentru dezvoltare

Acest demers este deosebit de important pentru România și consolidarea profilului de donator internațional de asistență pentru dezvoltare.

Proiectul de lege a fost inițiat în urma consultărilor și a procesului facilitat în cadrul Școlii Române de Dezvoltare din anii 2012 și 2013. În 2014 a fost lansat spre consultare publică noul proiect de lege, aflat în prezent în discuții interministeriale.

Întregul proces este coordonat de Ministerul român al Afacerilor Externe cu care FOND comunică constant cu privire la statusul proiectului.

Noua lege precede finalizarea strategiei naționale de coope-rare pentru dezvoltare.

În cadrul celei de-a șasea ediții a Școlii Române de Dezvoltare (2013) au fost propuse o serie de recomandări pentru îmbunătățirea noului cadru strategic – strategia națională, legea, planul de acțiune, programul strategic mul�-anual 2014-2018. Dintre acestea, legea națională a fost considerată prioritară, as�el că au fost întreprinse toate demersurile pentru punerea ei pe agenda publică.

În iulie 2014, FOND a înaintat o scrisoare deschisă către Ministerul român al Afacerilor Externe cu recomandări pentru noul proiect de lege. Dintre acestea amin�m:

- introducerea principiului coerenței poli�cilor pentru dezvoltare,

- introducerea unor priorități strategice tema�ce (precum protecția drepturilor copilului),

- excluderea reducerii datoriei externe pentru statele în curs de dezvoltare – prac�că ce este considerată la nivel european ca fiind �ed aid/ ajutor condiționat și care nu ar trebui să se regăsească în asistența pentru dezvoltare,

- introducerea co-finanțării din partea MAE a proiectelor accesate de ONG direct de la Comisia Europeană,- suplimentarea corespunzătoare a numărului de posturi din cadrul MAE pentru implementarea legii în

concordonață cu obiec�vele asumate.

Subiectul noii legi a fost reluat în anul 2015 în cadrul celei de-a opta ediții a Școlii Române de Dezvoltare, organizată de FOND în perioada 8-10 iulie 2015, la Bucureș�.

Carmen Burlacu, secretar de stat pentru afaceri globale în Ministerul român al Afacerilor Externe a reiterat principalul obiec�v al României ca țară donatoare, acela de întărire a capacității de implementare a cooperării pentru dezvoltare și elaborarea noii legi în acest context.

Noua lege prevede crearea unui Departament de Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare, DCID în cadrul MAE, la nivel de direcție generală, ale cărui costuri de administrare se acoperă de la bugetul Ministerului. Asigurarea unităţii planificării strategice şi stabilirea consensuală a priorităţilor geografice şi tema�ce în poli�ca de cooperare pentru dezvoltare a României va fi asigurată de Comitetul cu rol consulta�v în domeniul cooperării pentru dezvoltare, compus din reprezentanţii ins�tuţiilor publice cu atribuţii în domeniu, precum şi ai societăţii civile, mediului academic şi mediului de afaceri.

Școala Română de Dezvoltare este un eveniment anual organizat de FOND cu sprijinul financiar al MAE care aduce împreună comunitatea națională a actorilor care lucrează în dezvoltare într-un spațiu unic dedicat unui dialog deschis și construc�v. De-a lungul anilor, cu sprijinul Ministerului român al Afacerilor Externe, Școala Română de Dezvoltare a devenit o bună prac�că în regiune, reunind o diversitate de actori, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, mediului guvernamental, mediului academic și mass-mediei într-un exercițiu de schimb de exper�ză și bune prac�ci, rezultând într-o comunitate bine închegată, capabilă să adreseze recomandări pentru îmbunătățirea poli�cii naționale de cooperare pentru dezvoltare.

23

Profilul României ca donator internațional de asistență pentru dezvoltare – concluziile Școlii Române de Dezvoltare, ediția 2015:

- Adoptarea noii legi ce vizează cooperarea pentru dezvoltare este crucială pentru dezvoltarea acestei tema�ci și punerea ei pe agenda publică

- România, deși similară altor state EU 13 (care au aderat la Uniunea Europeană după anul 2004) are totuși un parcurs ins�tuțional diferit dar trebuie să se alinieze angajamentelor internaționale asumate

- Cooperarea pentru dezvoltare este importantă pentru a crește profilul și prezența României în statele partenere

- România are potențialul de a fi un donator eficient, mai ales datorită exper�zei pe care o deține în sfera societății civile care este prezentă cu proiecte în statele în curs de dezvoltare încă dinainte ca România să adere la Uniunea Europeană

- Unul din sectoarele importante unde România poate aduce o valoare adăugată este tranziția spre democrație și lecțiile învățate în toată această perioadă

- Este necesar ca volumul de AOD să crească pentru a�ngerea procentului de 0.33 % din VNB

- Este nevoie de o implicare și susținere mai mare din partea Parlamentului României

24

Alocarea financiară a Asistenței Oficiale pentru Dezvoltare în anul 2014

Contribuția națională a României în anul 2014 a înregistrat o creștere față de cea aferentă anului anterior, de la 0.075% din VNB la 0.1% din VNB, Ministerul Finanțelor Publice fiind ins�tuția cu cea mai mare contribuție financiară – 63.83% din totalul contribuției României.

În perioada 2007-2014 România a acordat aproxima�v 4 miliarde RON – asistență oficială pentru dezvoltare către statele partenere din zona Mării Negre, Vecinătatea Es�că, Nordul Africii și Orientul Mijlociu. Dintre țări, cea mai mare alocare s-a făcut către Republica Moldova.

Sursă cifre: Ministerul Afacerilor Externe

63.83% 17.24%

10.76%

7.18% 0.99%

Principalele ins�tuții contributoare în anul 2014

Ministerul Finanțelor Publice

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

Ministerul Educației

Ministerul Afacerilor Externe

Altele

Sursă cifre: Ministerul Afacerilor Externe

0

5

10

15

20

25

30

35

Republica Moldova Serbia Ucraina

Contribuția României în 2014 - țări

25

Contribuția României în milioane euro în

perioada 2007 - 2014

0

20

40

60

80

100

120

140

160

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Milioane Euro

26

Contribuţia naţională - % din VenitulNaţional Brut

Concluzii și Recomandări

Lansarea celui de-al doilea raport național privitor la poli�ca de cooperare pentru dezvoltare oferă un nou prilej de reflecție asupra performanțelor României de donator internațional. Anul 2015 – Anul European pentru Dezvoltare este un bun moment de a vedea reușitele acestui domeniu, de a discuta provocările și de a acționa pentru ceea ce urmează în următorii ani. Obiec�vul final rămâne în con�nuare eradicarea sărăciei extreme, iar pentru acesta avem nevoie cu adevărat de o poli�că națională coerentă și de respectarea angajamentelor naționale.

Aproape un miliard de oameni încă suferă de foamete și lipsa accesului la apă, educație și infrastructură. Finanțarea va

fi un element crucial în noua agendă post-2015 adoptată în septembrie 2015 de către Națiunile Unite – noile obiec�ve

de dezvoltare vor avea nevoie de resurse financiare corespunzătoare pentru a fi implementate. În plus, ele nu mai fac

referire doar la țările sărace, ci la toate țările, inclusiv la România.

După 8 ani de la aderarea la UE, România consideră în con�nuare cooperarea pentru dezvoltare un domeniu marginal și destul de puțin evident pe agenda publică. Voința poli�că, puternic reclamată în noua Agendă 2030 va fi elementul cheie în următoarea perioadă, mai ales când noua lege va intra în dezbaterile parlamentare.FOND va rămâne unul din actorii principali pe scena dezvoltării internaționale, unul din marii susținători ai acestui domeniu atât pe plan național în calitate de partener de încredere al MAE, dar și european prin reprezentarea în cea mai mare confederație europeană – CONCORD.�

Recomandările FOND adresate reprezentanților ins�tuționali:

1. Adoptarea de urgență a noii legi privind cooperarea pentru dezvoltare și a unui plan de acțiune adecvatNoua lege trebuie să răspundă deopotrivă contextului național, dar și internațional generat de schimbările produse în ul�ma perioadă, precum și experienței României și a societății civile care ac�vează în țările în curs de dezvoltare cu proiecte relevante pentru comunitățile locale cu mult înainte de aderarea la Uniunea Europeană.

Cooperarea cu sectorul neguvernamental și implicit cu FOND reprezintă o valoare adăugată în ceea ce privește operaționalizarea viitoarei legi și trebuie să rămână o prioritate strategică.

Conș�en�zarea publică este necesară să fie cuprinsă în noul cadru ins�tu�onal – deși la nivel declara�v populația susține România și rolul său de donator internațional, este încă nevoie de informarea tuturor actorilor relevanți despre acest acest statut și beneficiile aduse prin implementarea eficientă a poli�cii de cooperare pentru dezvoltare.

2. Dezvoltarea strategiei naționale de cooperare pentru dezvoltare care să răspundă noului context internațional post 2015România trebuie să asigure alocarea unui procent corespunzător din Venitul Național Brut dedicat cooperării pentru dezvoltare și conș�en�zării publice – recomandăm alocarea a cel puțin 0.33% din VNB, după cum a subliniat și Comisia Europeană. Totodată, actuala strategie națională a fost adoptată dinainte ca România să devină membru al UE și nu mai reflectă prioritățile actuale și nici exper�za actorilor deja implicați în cooperarea pentru dezvoltare la nivel internațional. O nouă strategie trebuie adoptată cât mai curand.

3. Consolidarea sprijinului din partea Parlamentului și a Guvernului pentru poli�ca națională de cooperare pentru dezvoltarePrevenirea reducerilor bugetare des�nate poli�cii de cooperare pentru dezvoltare este vitală pentru îndeplinirea obligațiilor aferente acestei poli�ci. De asemenea, recomandăm o mai bună coordonare și comunicare între ministerele de linie și Ministerul român al Afacerilor Externe cu privire la ac�vitățile ce țin de domeniul cooperării pentru dezvoltare. în îndeplinirea angajamentelor Implicarea parlamentelor naționale globale este esențială mai ales prin mandatul acestora de a aproba strategiile si bugetele necesare

27

implementării mecanismelor și programelor de dezvoltare și a fost încurajată în repetate rânduri la nivelul 29Comisiei Europene și Parlamentului European . Poli�cile interne trebuie aliniate as�el încât să răspundă în

mod coerent nevoilor populației, precum și pentru a integra angajamentele internaționale. Noile Obiec�ve de Dezvoltare Durabilă adoptate de Națiunile Unite în septembrie 2015, prin caracterul lor universal cons�tuie o opotunitate pentru implicarea ministerelor și altor ins�tuții publice precum Parlamentul, consiliile județene și autoritățile locale. De data aceasta, obiec�vele nu se mai adresează doar țărilor sărace, ci fac referire la toate statele lumii și cuprind 169 de indicatori.

4. Consolidarea capacității Ministerului român al Afacerilor Externe – în calitate de coordonator național al poli�cii de cooperare pentru dezvoltare și asigurarea con�nuităţii personaluluiEste necesară existența unei unități de implementare, asemeni celor existente în țările Uniunii Europene, finanțată corespunzător din bugetul de stat, as�el încât să se asigure con�nuitatea proiectelor implementate de România în acest context, precum și creșterea capacității de AOD de implementare, monitorizare și evaluare pentru proiectele de asistență pentru dezvoltare finanțate din bugetul de asistență pentru dezvoltare. Conform rapoartelor europene AidWatch, creșterea capacității ins�tuționale este deosebit de importantă – este necesară con�nuarea formării personalului diploma�c și consular din țările partenere și alte state în curs de dezvoltare cu referire la dezvoltarea internațională și implicațiile asupra domeniilor social, poli�c, cultural, economic. Cu privire la personalul angajat în minister, este nevoie de personal angajat pe termen lung și specializat pe teme de dezvoltare internațională. Rolul MAE și al Unității de implementare este esențial și în a asigura o coerență a iniția�velor ins�tuțiilor publice (centrale și locale) în domeniu. As�el, recomandăm ca MAE să dezvolte o colaborare mai eficientă cu fiecare ins�tuție care este implicată în dezvoltarea internațională, ca mecanismul de cooperare inter-ministerială pe dezvoltare internațională să fie consolidat și ex�ns pentru a include și alte ins�tuții locale si centrale, iar Unitatea de Implementare să aibă și un rol de asistență și monitorizare în relațiile bilaterale cu fiecare ins�tuție centrală și locală și de secretariat pentru mecanismul inter-ministerial/ins�tuțional.

5. Consolidarea capacității actorilor naționali implicați în cooperarea pentru dezvoltare – organizații neguvernamentale, media, mediul academicRecomandăm creșterea bugetului național dedicat acestor actori locali - o as�el de inves�ție va duce ulterior la profesionalizarea domeniului, consolidarea exper�zei, dezvoltarea resurselor umane și creșterea gradului de conș�en�zare a populației începând cu programele școalare primare până la cele post-universitare.

6. Con�nuarea procesului de �p mul�-actor dezvoltat în cadrul Școlii Române de DezvoltareRecomandăm con�nuarea demersului de consultare inițiat în cadrul Școlii Române de Dezvoltare, eveniment național recunoscut deja ca exemplu de bună prac�că pe plan european.

De asemenea, susținem funcționarea Consiliului Consulta�v și integrarea tuturor actorilor relevanți implicați în ac�vități de cooperare pentru dezvoltare, precum și realizarea întâlnirilor constante cu membrii componenți ai acestuia.

7. Susținerea coooperării cu organizațiile neguvernamentale pentru dezvoltare ca principali implementatori de proiecte AOD în statele partenere prin acordarea co-finanțării corespunzătoare implementării proiectelor cas�gate la Comisia Europeană.Organizațiile neguvernamentale membre FOND mobilizează anual zeci de milioane de euro prin proiectele pe care le implementează în beneficiul cetățenilor. În cifre, înseamnă de căteva zeci de ori bugetul ges�onat de Ministerul român al Afacerilor Externe în calitate de coordonator al poli�cii de cooperare pentru dezvoltare. Lipsa susținerii financiare din partea Guvernului limitează accesul ONG la aceste fonduri și afectează implicit imaginea României pe plan internațional.

Susținem acordarea co-finanțării pentru proiectele depuse la Comisia Europeană în procent de cel puțin 5% din bugetul acestora, asemeni prac�cilor deja existente la nivelul altor state.

28

29 h�ps://ec.europa.eu/europeaid/eu-na�onal-parliaments_en; h�p://www.un.org/en/ecosoc/newfunct/pdf15/dcfuganda_ws2_ndcps_cn_prog.pdf

Resurse u�le:

Consultările tema�ce realizate înainte de adoptarea agendei finale, h�ps://www.worldwewant2015.org/millionvoices

Financing Global Sustainable Development a�er 2015 – Illustra�ons of Key EU Contribu�on

Global Sustainable Development Report, 2015 edi�on, h�ps://sustainabledevelopment.un.org/globalsdreport/2015

World Economic Forum, h�ps://agenda.weforum.org/2015/03/why-the-sustainable-development-goals-ma�er/

Finanțarea pentru Dezvoltare – Conferința internațională Addis Abeba (iulie 2015)/Concluzii –

h�p://www.un.org/esa/ffd/ffd3/

CONCORD - h�p://www.concordeurope.org/

Comisia Europeană – Programul Cooperare Internațională și Dezvoltare - �ps://ec.europa.eu/europeaid/home_en

h�p://www.oecd.org/development/effec�veness/busanpartnership.htm www.mae.ro

www.roaid.ro

www.fondromania.org

29

Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare - FONDCalea 13 Septembrie nr. 85 Bl. 77C ap.74, Bucureş�, RomâniaTelefon: 0734325662E-mail: [email protected] www.blackseango.orgwww.fiicetateanglobal.wordpress.com