8
@ EdituraEIKON Bucuregti, Str. Smochinului nr. 8, sector l, cod pogtal 014606, RomAnia Dtfszare / distribugie cartet tel/fax: O2l 348 1474 mobil, 0733 I3l 145,0728 O848Oz e-mail: [email protected] RedacEia: rcl: OZI348 1474 mobil: 0728 084802,0733 I3l 145 e-mail : [email protected] web : www.librariaeikon.ro Editura Eikon este acreditati de Consiliul Nagional al Cercetirii $tiingifice din invitimantul Superior (CNCSIS) Descrierea CIP este disponibili la Biblioteca Nagionali a Rominiei ISBN: 97 8 -606-7 t 1 -9 15 -Z Tehnoredactor: Mihiigi Stroe Editor: Valentin Ajder Corneliu $enchea BTJCURE$TII ROMANTICI intre ueacul fanariot ;i B elle Epoque (Pagini antologice din istoria polidce $i s entimen tall aCapitalei ) KoN Bucuregti,2018

Bucurestii romantici - Corneliu Senchea romantici - Corneliu Senchea.pdf · ciliabil cu aceasti familie, care diduse lirii RomAnesti doi domnitori intre a doua jumltatea a secolului

  • Upload
    others

  • View
    34

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

@ EdituraEIKON

Bucuregti, Str. Smochinului nr. 8, sector l,cod pogtal 014606, RomAnia

Dtfszare / distribugie cartet tel/fax: O2l 348 1474mobil, 0733 I3l 145,0728 O848Oz

e-mail: [email protected]

RedacEia: rcl: OZI348 1474mobil: 0728 084802,0733 I3l 145

e-mail : [email protected] : www.librariaeikon.ro

Editura Eikon este acreditati de Consiliul Nagional

al Cercetirii $tiingifice din invitimantul Superior (CNCSIS)

Descrierea CIP este disponibili la Biblioteca Nagionali a Rominiei

ISBN: 97 8 -606-7 t 1 -9 15 -Z

Tehnoredactor: Mihiigi Stroe

Editor: Valentin Ajder

Corneliu $enchea

BTJCURE$TII ROMANTICIintre ueacul fanariot ;i B elle Epoque

(Pagini antologice din istoria polidce $i

s entimen tall aCapitalei )

KoNBucuregti,2018

Cuprins

Cuvdnt inainLe

PrologThistele umbre ale Curtii Vechi

l. Tata Si fiu - aceeaqi meteahnA, aceeagi tragedieIenichigi gi Alecu Vicirescu

2. Patriotismul sub masca extravaganleiLogofrtul Qonstantin Dudescu

3.,,Salvatorul Bucuregtilor" sau,curtezanul Bucuregtilor?Dubla notorietate a generalului Miloradovici

4. Ghinion in dragoste, noroc la bani

,Povestea domnigei Ral6

5. Virtu{i $i drame haiduce$tiIancuJianu gi IoniEi Tunsu

6. Bucureqtii in timpul Zavereiintre interesele Eteriei gi nizuinEa slugerului Tudor din Vladimiri

7. ,,Rebelii fdrd cauz|" ai generafiei postfanarioteCe insemna si fii ,,biiat de bani gdta" in secolul al XIXJea

8. Prin adulter... spre cAsnicie

Gheorghe Bibescu gi MariEica Ghica

r4

43

85

" l34s

9. Bucuregtii pagoptisti (l)Ucenicia unui revolutionar 9i fuga unui domnitor

10. Bucuregtii pasoptigti (ll)Cum iubeau revolutionarii

11. Barbu $tirbei gi geneza ,,Micului paris"

O alti poveste de dragoste

12. Pictorul gi fiica paharniculuiTheodor Aman intre demonul artei si capriciile inimii

13. Bucuregtii lui Cuza

De la entuziasmul unionist... la lovitura de palat

14. Din lumea Thaliei (l)De la Teatrul de la Cismeaua Rosie... la Teatrul cel Mare

15. Din lumea Thaliei (lt)

Un triunghi teatral: Grigore Manolescu,Anicuta Popescu si Aristizza Romanescu

16. Nopli albe la Palatul SuluLa adipost de zbuciumul cotidian 9i de urile de partid

17. Frondeurii Bucuregtilor Vechiului RegatNicolae Fleva, Nicolae Filipescu si Ionel Isyoranu

18. Provincialul gi nativul - origini diferite, acelagi temperamentDuiliu Zamfirescn si Barbu Delavrancea

19. 0 mare prietenie la ora unei mari incerc[riEminescu, Caragiale 9i... Veronica Micle

20. Timpul tradarii gi al ispagiriiDimitrie Anghel, Natalia Negru gi $tefan Octavian Iosif

21. 0leclie de armonie conjugalaIon Minulescu gi Claudia Millian

22.Un personaj balzacian in miez de Belle EpoqueMateiu Caragiale

23. Preludiul unei domnii a sacrificiuluiPrincipele Ferdinand gi Elena Vicirescu

Bibliografie selectivd

Ilustratii

246

3rt

317

107

135

143

t56

174

26t

274

z8z

184

zol

345 |

17')

| 347

l. Tata gi fiu -aceeagi meteahn5, aceeagi tragedie

Ienachi{a Si Alecu Vdcdrescu

Secolul al XVIII-lea, secolul fanariot, a obipnuit Bucuregtii cu

abuzurile boierimii de Curte gi ale domniei, guvernarea devenind si-

nonimi cu imbogitirea rapidi (de unde 9i aparigia unui cuvAnt nouin vocabularul romi.nesc, imprumutat din limba greac| - verbul a(se) cbiuernisi, cu sensul inigial de ,,a guverna" a cipitat un alt sens:

,,eface bani",,,a strAnge avere"). Doar ci boierii, in special cei tineri,nu se mulEumeau si alerge doar dupi bani... ci gi (sau rnai. ales),,duplfuste". Poate ci nimic nu scoate in relief aplecarea bucuregteanului de

la intretiierea secolelor al XVIIIIea gi al XIX-lea spre berbantlAc, mai

bine decit urmitoarele versuri, aribuite de Ion Ghica unor liutari ves-

tigi ca Ninescu, Chiosea sau Unghi:url]r,t: ,,Pe pod pe la Spiridon / Toate

paserile dorm, / Numai pdserica mea / Tbat,i noaptea ciripea, / De arnor

se jdluia. / Ob, arnor arnora;, / Wde-te-a; c,ilugdra; / P,Ln' la patruzeci

de zile / Sd. te adz la rndndstire / Cu ochii pe la icoane, / Cu g,4ndul pe lacr.rcoAne, / Cu mdinile pe psahire, / Cu ochii pe la copile."

*

inci in prima jumitate a secolului al XVIII-lea, Bucuregtii aveau

reputagia unui orag al picatului, mai cu seami al ispitelor carnale. PrinL736 cFlagitrul grec Constantinos Dapontes (cunoscut si sub numeleChesarie Daponte), stititor la curtea lui Constantin Mavrocordat,

domnitorul despre care am vorbit mai sus, scria astfel despre

Bucuresti: ,,E furnoasd l4aho-Bogdania... Cine ins,i se duce, frate, la

14l

BUCURE$TII ROMANTTCT

l'/,$o-Bogdania ;i nu1i. intind trupul sdu ;i.-;i p,istreaz,ifeciori.a, este

trui.firicit dec,4t un inchindtor la morm,intul Dornnului, este cu adeu,i-

ntt.li:ricit. Afodita si-a auut rnai intii domnia numai in Cipru, dupdittrric; acuTn are ?retutindeni tronuri;i impdrdpii,dar cu deosebire, cum

tttt'o I esc eu, in Vlaho-Bogdania.".

Un boier ilustru, marele ban Nicolae BrAncoveanu, ginea in casa luir. l,rvc georgiene care-i ficeauvAnt cu evantaie din cozi de piun, dupi, rrrn mirturisegte in Mernoriile lui cilitorul englez Thomas Hope.

l)ur poate ci nimeni nu-gi impresiona oaspegii prin fast, senzualitate

,'ricntali gi opulenEi, mai mult decit spitarul gi cirturarul Ianache

V;icirescu, ciruia ii vom spune Ienichigi, aga cum este cunoscut in-,1,',,bste atAt in scrierile literare cAt si in referirile curente. Episcopul( iligorie de Argeg a descris atmosfera sibariti si lascivi din casele luiV;icirescu de pe Podul Mogosoaiei, in faga strizii Franceze (strada( irrr<rl I), pe locul viitoarei clidiri CEC, cu ocaziaunei vizite efectuate

l,r invitagia marelui boier care-l intAlnise pe prelat in timpul unei slujbe

.lc l)aste la Mitropolie, unde prelatul era arhimandrit:

,,I)ar c,ind mi. apropiai de poarta cea rnare deodati md oprii; udzui

o ilutllirne de oarneni inarrnali cu totfelul de arrne, Seirneni, Slujhori,.lru,iuyi, Panduri;fel defel de strigdri s-audeau, deodati risunind nLrn-

l,tl,'1t,, surlele;i tobele, rnulTirne de cai., rnulTi arrndsari nechez,Lnd, poaol-ttit'i, ied.ecuri cu haryale de sus pindjos str,ilucind de aur;i. de argi.nt. M,irtrtt urai cuTn ?utui p,4nd lnnga poarta sci.rii; acolo intimpinai pe alyii,irt,rtntali cu suliye lungi, cu buzdugane groase, cu pu;ti, cu pi.stoale; tarerliliarintat pd;ii tot inainte, neudz,And pe cineua care sd md opreascd.,

,tittrt.sri la rya s,ilii cei rnari; acolo imi str,ipunse uederile lurninafldcdri-l,rr rlt: n$te mangale de tornbak poleit; un sunet plicut de uiori, de naie,

rIr ttunlture arrtestecat cu glasurifemeie;ti, dulcl.;l. pdtrunzitoare md.fer-

,,tn tui {i pare ci. irni legard rniinile ;i picioarele lnf.are; nu mai.;tiu curn

ilutlrti rn,i. aflai sculat repede ;i, infuga mare, trecind peste chte spusei,

,tltitr tun nemerit poarta cea rnare a curlii $ arn mulyumit lui Durnnezeu,

, itr i trt-'trn u.dzut cu picioarele slobode scdpat din asernenea ispite."

lls

CORNELIU SENCHEA

OpulenEa 9i explozia de lux afisati de Ienichigi nu ne poate duce

cu gAndul decAt la intengia boierului de a rivalize in fast cu domniifanariogi, casa lui fiind nu numai un adipost al luxurii orientale dar gi

o curte princiari gi militarl in miniaturi cu suita de arniugi gi seimeni

si cu tapajul iscat de pistoalele gi pugtile acestora. Rivalitate care s-a

manifestat violent inci din tinereEe, boierul demonstrAnd nu cu rare

ocazTiun spirit de frondi chiar cu riscul temnitei sau al exilului.

Familia Viciregtilor s'a dovedit contestatari a puterii (in ciuda

dregitoriilor importante pe care le-au deginut membrii ei) inci sub

domnia lui Constantin Cehan RacoviEi, domnul ripus de patima be-

giei, 9i a fratelui siu $tefan RacoviEi, cel care bigase spaima nu o daticu arniugii sii in bie;ii bucuregteni, ridicaEi impotriva fiscalitigii exce-

sive provocate de lacomul dregitor grec Stavrache. Moartea tatilui luiIenichigi, spitarul $tefan, otrivit de bucitarul lui Constantin Cehan

Racovigi la via sa de la Sicuieni, l-a intirit gi mai mult pe tAnirul de

numai 23 de ani in ura sa impotriva domniei. Rimas orfan de tati lao vArsti atAt de fragedi, IenichiEi era insi deja,,om erezetla casa lui".

Din ianuarie L762, tAnirul boier era deja cisitorit cu Eleni;a Rizu,

fiica lui Iacovache fuzu, unul dintre grecii cu mare influengi la inaltaPoarti. lJn an dupi aceea, la moartea tatilui siu, pentru lenichiEi in-

cepea ucenicia exilului politic, ucenicie nedoriti, dar bineveniti, deoa-

rece, cu toate neajunsurile dezridicinlrii, ea va contribui semnificativ

la formagia intelectuali a viitorului opozant al regimului fanariot. La

Istanbul, Ienichigi gisegte adipost in casa socrului slu, timp in care

nu pierde yremea, invigAnd limbile turci., arabi, persani, concomitent

cu imbogitirea cunogtingelor de francezl,italiani, spanioli si germani(Cornel Cirstoiu, Ianache Vdcd.rescu, uiala;i opera).

Sub scurta domnie a lui Grigore (al III-lea) Alexandru Ghica, ilregisim pe Ienichigi la Bucuregti, ca vistier in sfttul noului domnitor,

numit in locul lui Mihai Cantacuzino. Numirea;i-o datora unei alte

numiri, cea a socrului siu, Iacovache Rizu, in rangul de spitar, in locullui PArvu Cantacuzino, fratele lui Mihai. inrudir.a cu familia Rizu

16l

BUCURE$TII ROMANTICI

prin cisitorie fhcuse din Ienichigi gi cumnat al domnitorului, intrucit(ihica era;i el ginerele lui Iacovache prin cisitoria cu alti fiici. a acestu-

iir, sora Elenitei. Aceasti mezaliangi, ca 9i uzurparea de citre el gi socrulsiru a dregitoriilor fraEilor Cantacuzino risca si-l invrijbeasci irecon-ciliabil cu aceasti familie, care diduse lirii RomAnesti doi domnitoriintre a doua jumltatea a secolului al XVII-lea si inceputul celui de al

XVIII-lea. Cu toate acestea, tn contextul revoltei conduse de fraEii(lantacuzino, susginuti de invazia rugilor condugi de maiorul Nazarie(larazin, in octombrie lT6g,Ienichiti a adoptat o atitudine prudenti,tlc expectativi. Catza domniei a fost pierduti, din momentul in care

irrsusi cipitanul arnaugilor domnegti, un anume ZguaIi, s-a rlzvrititin fruntea girzii sale, aliturAndu-se cetelor lui Ilie Lipusneanu dinl.ocgani care yenea din mungi. Dupi prinderea domnitorului (care se

rcfugiase neinspirat in hanul lui $erban Vodn din Bucuregti), Ieni.chiEirlu s-a implicat prea mult in evenimente, mimind adeziunea la caaza

iurtiotomani gi antifanarioti a fragilor Cantacuzino 9i pregltindu-gi inir.scuns fug"... la Bragov. Ambigia spitarului PArvu Cantacuzino, de asc insci.una el insugi domnitor (pe care Ienichigi o cunostea, ca apro-pirt al celor doi fragi), l-a ingrijorat. TAnirul Vicirescu nu vedea cu

ochi buni transformarea lirii RomAnegti gi a Bucure;tiului in special

intr-un teatru permanent de rizboi intre otomani 9i rugi. i9i dorea

un oras linigtit pentru familia sa, care incepea si se inmulgeasci. Aga

ci pleci in taini spre Bragov, camuflAndu-gi fuga sub pretextul uneilrrisiuni pe care chiar o primise de la maiorul Carazin, de a-i aduce lallucuresti pe ceilalgi boieri care fugiseri cu sotiile lor... unii la Ceragi lnSccuieni, alEii la Rucir, in Muscel.

Grija pentru sinitatea 9i siguranEa sogiei gi copiilor sii (comunitlrrpi cum amvlzatintregii clase boieregti, temitoare poate ca nu cum-vrr si dispari cei care le-ar putea duce numele mai departe) s-a doveditnrni puternici decAt patriotismul, neindoielnic de altfel, al tAniruluilroicr. Pacea de la Kuciuk-Kainargi, dtn U74,9i ocuparea tronului'l'Irii RomAnetd de citre Alexandru Ipsilanti, prieten al impiratului

l17

CORNELIUSENCHEA

Austriei Iosif al Il-lea, pe care Ienichigi il cunoscuse la Bragov, mar-

cheaz| o partz| in existenga aventuroasi a boierului muntean. Spitar

al domnului, Ienichigi a fost unul dintre cei mai convingi sustinitoriai politicii culturale a lui Ipsilanti (in special in reformele vizind invi-gimintul, afat sub patronaj domnesc de la BrAncoveanu), extinzAnd

$coala domneasci de la Sflntul Sava, prin promoYarea unor dascili

noi (printre altii Neofit Kavsocalivitul, comentator al lui Homer),

retribuigi cu lefuri pe misura priceperii lor. Doar priceperea iui 9i in

administrarea finantelor l-a determinat pe Ipsilanti si-i ia dregitoria de

spitar (dati.lui Gheorghe Cantacuzino)... in schimbul celei de vistier.

Domnia lui Ipsilanti a fost o pati de lumini in cariera politici a luiIenichigi Vicirescu. Admirator al modelului absolutismului luminat,

boierul cirturar evizut in acest domnitor o speranEi Pentru atit de

rivigitul principat valah.

Picat ci in 1780 sogia Elenita ii moare, obligindu-l si-9i lase fiul, pe

Alecu, in grija bunicii acestuia, Ecaterina, care i9i va urma nora in mor-

mAnt. MicuEul Alecu avea nevoie de o mami. Drept care, Ienichiginu va rimAne prea mult timp viduv. Dupi obisnuita perioadi de do-

liu, se cisitoregte cu Elena Caragea, 6ica tergimanului (interpret sau

translator la Curtea sultanilor otomani) Iordache Caragea. Dar chiar

in ziua in care soEia sa sosegte la Bucuregti de la Istanbul, spitarul este

obligat si piriseasci din nou capitala, inslrcinat de domnitor cu o

noul misiune, aducerea in gari, de laViena, a beizadelelor lui Ipsilanti,

Constantin gi Dimitrie, prinEigorii rizvritigi impotriva autoritigii pa-

terne, care luaseri drumul Apusului. Nu vom stirui asupra acestei mi-siuni (indeplinite) deoarece ea ocolegte cadrul bucuregtean al evociriidestinului lui Vicirescu.

Abia intors la Bucuregti (cu un palmares de invidiat - cunogtin-

ge peste cuno;tinge de la impiratul Iosif si cancelarul siu, prinEul

Kaunitz... la doamnele Vienei), in primele zile ale lui februarie 1782

Ienichigi nu-l mai gLseste pe Ipsilanti in scaunul domnesc, ci pe locgii-

torul acestuia, spltarul Mavrocordat. in ciuda succesului misiunii de la

rr.|l

BUCURE$TII ROMNTICI

Vrorrr, nu l-a putut salva pe domnitor de dizgragia Portii. Compromis,lc lirga beizadelelor, Ipsilanti fusese maziIft si inlocuit cu Nicolae( Lrlirgca, Numit caimacam al fnrii Rominegti pinl la sosirea noului

'Lrrrrnitor, Ienlchigi s-a priceput atAt de bine si clgtige increderea ;iprclrrirca acestuia, incl.t Caragea i-a oferit mAna fiicei sale Ecaterina(.lrrpri clccesul celei de a doua sogii, la numai sapte luni de la intoarcereal,r lhrcuresti!).

Itimas in dregitoria de spitar 9i dupl mazilirea socrului siu dom-r,,'rc (la mai bine de un an de la insclunare!) si inlocuirea acestuia

. rr Mihai Sugu, Ienichigi, maturizat 9i poate ostenit de experiengele

lr.,liticc prin care trecuse, dar in primul rAnd de decesele succesive ale

, r'l,rr doui. tinere prime neyeste, a socotit poate ci venise timpul si se

r '('upc

si de casa 9i familia lui (dupi cum am vizut supuse unor repetate

lrrlrr.rni sau capricii ale soartei). Boierul, care, dupi cum spuneam, inllo:rr-ca vArstei isi ingropase deja doui sotii, se dedici acum construirii( irsclor sale de la Bineasa, incredingate unor megteri stri.ini 9i finalizate.rlri:r in 1792 (Cornel Cirstoiu, Ianache Vi.cdracu, uiala;i opera).Iar

l'('ntru mAntuirea neamului slu gi poate pentru linistirea sufletului, se

v.r :rlirma si in calitate de ctitor de licaguri de cult: o biserici la Bineasa,

irrt'cputi de mama sa Ecaterina 9i terminati de fiu. in -ottogt"fia con-r,rcr':rti cirturarului boier, Cornel Cirstoiu ii atribuie gi o conrribugieirrscmnati la zidirea Bisericii Icoanei din Bucuregti, ctitorie a cipitanu-hri dc lefegii al lui Mihai Sugu, Panait Bibeanu, luAnd in considerare

' ir'oani diruitl de Ienichigi gi sogia lui bisericii la sfingirea acesteia inr rrr:r cle 2 septembrie lTS6.IenichiEi Vicirescu pirea sortit si rimAniun ,,()m al domniei"!

liuria antifanarioti, spiritul de frondi mogtenite de la tatil siu pi-rt':ru ingropate pe vecie sub greutatea cinurilor, averilor gi gloriilor po-lrr it'c .si diplomatice acumulate. Dar nestatornicia timpurilor (a acestor

thrrnnii fanariote ) ayea si-l intoarci spre adeviratele lui vocagii... cea de

r,rzvrirtit gi mai ales cea de berbant.

lle

CORNELIU SENCHEA

Episodul cel mai spectaculos al luptei lui Ienichigi cu puterea fa-

narioti s-a consumat sub domnia lui Nicolae Mavrogheni. Desi vizita

celebrei IadT Elizalbeth craven la Bucuregti, din anul de graqie 1786

(anul insciunirii lui Mavrogheni) l-a prins inci in capitala valahi, pru-

denga l-a impiedicar pe IenichiEi si.-gi manifeste galanteria tipici fagi

de reprezentanta vechiului Albion. $i aceasta, in ciuda ostilitigii cu-

,ror.o.. fagi de Mavrogheni, fost dragoman al lui Capudan-Paga (co-

mandantul flotei otomane) a cirui desemnare ca domn era o excepgie,

intrucAt nu fl.ceaparte din rindul marilor familii fanariote. Rivalizlnd

cu domnitorul prin mica lui curre, se ferise si rivalizeze gi in darurile

pe care le primise aceasti ,,cocoan'' de neam mare, cireia Mavrogheni

(cunoscAnd-o drept o amazoani pasionati, ,,o sportwornAn" c'Jm o

numeste G. I. Ionescu-Gion) ii fbcuse cadou un splendid cal aribesc,

primit de el chipurile de la un pagi. Lui Ienichigi ii apartine se pare

epitetul pus domnirorului acela de ,,poznd af.rii" ca si caractetizatea pe

care nu se ferea si i-o faci in faga boierilor de incredere care vor impirqi

cu el surghitntrl:,,Prost;i laf're;i. la g,4ndire $ la sirnyire". Inigiadva

lui Mavrogheni de a inrola in oastea sa romAni si a crea astfel nucleul

unei armare nationale in mijlocul uupelor de arniu;i gi galeongii sau

galiongii (marinari in fota otomani, care igi ficeau serviciul militar pe

galioane) nu l-a impresionat pe patriotul boier.

Dupi cum nici calitigile diplomatice ale lui Ienichigi (dovedite

atunci cind, ca spitar al domniei, a cilitorit la Viena Pentru a aduce

inapoi pe beizadelele constantin si Dimitrie, fiii domnului Alexandru

Ipsilanti) nu l-au impresionat pe fiorosul Mavrogheni. Opozigia bo-

ierimii pimintene, tradusi prin legiturile permanente ale acesteia cu

marile puteri Rusia si Ausrria, a proyocat un surghiun in masi ordonat

de domnitor tn anul 1787, deci la un an de la vizita fr:umoasei ladit

Craven. Ienichi;i (care ceruse dinainre si plece din gari de bunivoie)

a fbcut parte din al treilea convoi alituri de nimeni altul decAt ma-

r.l. ban Nicolae BrAncoveanu (cel cu sclavele georgiene). ii ittrog."rt

vornicul Dumitrache RacoviEi, vornicul Manolache Cregulescu,

20|

BUCURE$TII ROMANTICI

l, 'liolirtul Costache Ghica, clucerul Dumitrache Filcoianu gi stolniculA lc x,rrrclru Farfara (G.I. Ionescu- Gion, Mco lae P Maurogb eni,pozni.t lrit ii).

A;adar Ienichigl s-a le cuit de frica inspirati la tot pasul de arniugii gi

li,rlcongiii din garda domnului condugi de ciminarul Sava Ostroveanul(vrir.rul Bimbaga Sava). Acest ,,noroc" nu-l va arrea negustorul $tefanll,rltir-ctu, urcat din porunca domneasci, sub supravegherea cipetenieilrrr Mavrogheni, in Turnul ColEei, pentru afiterorizatsub amenintarear il iu'uncarea din turn pe motiv ci a9a ii poruncise domnului SfbntulNitolae. Lui Mavrogheni ii plScea si-;i sperie supugii ca odinioari,lcrncntul impirat roman Caligula pe patricienii 9i senatorii CetiEiilrtt'r'rrc. MAntuit de spaime, scipat din ,,balamucul militar" (dupi ex-

1'rcsia lui G.I. Ionescu-Gion) care devenise Bucuregtiul ln agteptarea

rroii confruntiri cu austriecii gi cu rugii, Ienichiti Vicirescu avea si

;'l.rr c:rsci ace asti izbavire cu... instriinarea.Spiritul siu nesupus l-a costat cAgiva ani buni de surghiun Ia Rodos,

lrrlipopole gi Rusciuk. Va avea de agteptat infrAngerea lui Mavrogheni,1. t itre austriecii prinEului de Saxa-Coburg, pentru a risufla usurat,;i... l-si vedea de aventurile galante despre care ii iegiseri deja vorbe.

l)cntru ci faima lui Ienichigi de mare seducitor se pare ci o egala pe

,r,,'c,r de contestatar al domniei, faimi al cirei ecou se mai pistreazi inv,'r.strrile medicului Perticari, unul dintre oaspeEii devazd.ai boierului:

,,( i' rnai boier End.chiTd! Binecuaintat sdfe!/ Pe niciuna n-a l,isat-ofe-

, r,,,ni-/ Ei, e ;i astafapti rnare fi boiereascd!" (Mircea Constantinescu,t',lul toca la Radu l/odn).

frire romanEioasi, Ienichigi (al cirui portr€t a fost realizat ctt

rrr;iicstrie de pictorul ceh Anton Chladek) a lfuat posteritigii cAteva

1',rczii care cititorului de azi ii vor pirea cu sigurangi siropoase gi na-

rvt'. l)ar el are meritul, impreuni cu fiul siu Alecu gi cu nepotul siul,rrr.rr de a reprezenta o ,,dimineagi a poegilor" in literatura romAni(r,r si citlm deja o expresie deveniti clasici datoriti domnului acade-

rrrrt irru Eugen Simion), pionierat care le face cinste. in cele ce urmeazl

l2t

CORNELIUSENCHEA

rrom prezenta ceteva mostre din creatia acestui trubadur intitrziat.

De exemplu, iati cum ,,igi descria Patima printr-o glumeaEi alegorie"

cum scri. Odobescu in studiul siu ,,Poegii Viciresti": ,,intr-un copaciu

zarfior/ (In ;oirn prins in ldyi;oa/ Sni?o amar ciripind,/ Norocul s'iu

bldstem,ind:/ - Muhe paseri arn u,Lnat $i-mi ziceau $oim minunat!/ Iaraici layf.ind intins,/ Curn arn dat pe loc m-arn prins,/ De inirnd.'.-, nu

de capt.../ N-am nddejde sd. mai scap!" Sa:u iati cum isi compara iubita

necunoscut d.; ,,7u e;ti pu$or canar! Nu te ltrdneyi cu zahar/ Mci rndcar

cu cinepioard;/ Ci hr,i.ne;ti o inimioari/ Ce-aificut-o jertft yie!.../ Ce-ai

cu ea de gind, nu yie!" $i Odobescu continui trecerea in revisti a st5"-

rilor variate incercate de poetul indrigostit, PrezentAndu-niJ 9i in pos-

tura de amorez respins care ii arati,,tiranului siu cu inimi de piatri'(cum i se adresa contesei Olivia shakespearianul duce al Iliriei Orsino

din piesa A doudsprezecea noapte) deopotrivi ,,reprobarea lumii si de-

sperarea It7": ,,De-a auea rnilostiuire,/ Nu'i lugu pestefre,/ $i cei ce au

sirnTire/ Nu pot tdgddui./ Iarf'rea ar,itat,i/ De-af ne'nduplecatd'/ De

ob;te-i defiimatd,/ N-am ce poadpui."

L-am vizut pe Ienichigi in postura de indrigostit fericit gi nefericit.

Ce verigi ar mai putea lipsi din lantul shbiciunilor erotice ale boie-

rului muntean? Odobescu ii intregegte portretul adiugAndu-i sfiala

(sau nehotirArea), dar gi gelozia: ,,int-o gr,idind,/ Ling-o tubin;,/Zdrii o floare/ Ca de lumini../ Sb tai se stricd!/ Sb las ntle flcd/ C.d

uine altul/ $i rni-o ridic,i!" $i tot Odobescu nu uit5. si observe misterul

contradicEiei din sufetul acestui poet care intreginea in casele sale de

pe Podul Mogogoaiei un adevirat harem. Si emane oare sinceritate

versurile sale sau doar un moft ori adaptarea la gustul timpului? Dinpi'cate gtim doar cI poetul a fost cisitorit de trei ori, dar nu cunoastem

vreo muzi care si-l fi fbcut si suspine sau si se lanseze in tribulaEii de

amant gelos. $i totugi, spre sfbrgitulvieEii, un ultim act de ribufnire an-

tifanarioti s-a asociat, se pare, cu o drami de adulter, care poate fi doar

binuiti. Aceasta se intAmpla sub domnia tinirului fanariot Alexandru

Moruzi, numit in 1792 de citre Poarti, dupi mazilirea lui Mihai Sugu

221

BUCURE$TII ROMANTICI

(l{lat dupi executarea lui Mavrogheni la a doua domnie). Acesta se va

tkrvedi in relagiile cu Viciregtii, prin violenga de limbal (in cazul luilcnirchigi.) si de acEiune (in cazul fiului Alecu) mai degrabi un personaj

tlirr teatrul lui Racine, incapabil si-gi controleze pasiunea gi ura.

Principe condus de ragiune, in spiritul Secolului Luminilor (care

sc tpropia de sfbrgit), aga cum ni-l prezinti un articol din numirul pe

tlcccmbrie I 80 I al gazetei franceze Le Spectateur du nord,Moruzi se va

rlovedi insi gi un mare iubitor de petreceri, consumAndu-;i timpul, inrcqcdinta sa de la Cotroceni, cu paftide de cirgi in vreme ce Bucuregtiicrru bAntuigi de o epidemie de ciumi. Mustrat de citre mitropolitull;ilaret, Moruzi s-a rizbunat obligAndu-l pe prelat si demisioneze gi

irrlocuindu-l cu Dositei (sau Dosoftei, episcopul Buziului). in 1794,llilaret moare, otrivit din ordinul aceluiagi domnitor, printr-un buci-tirr r€comandat de un mare boier.

llrmeaz| inlocuirea in funcgia de vel spitar a lui Ienichigl cu

l)umitrache Manu! Cornel Cirstoiu, autorul monografiei consacrate

Iui Vicirescu, vede in acest fapt urmarea atitudinii critice sau de re-

volti a boierului fagi de crima domnului. Pentru prima dati in cariera

lrri politici (exceptAnd domnia lui Nicolae Mavrogheni) IenichigiVlclrescu nu mai figura pe lista boierilor divaniti. PAnl in an:ul1795,,:lnd, dupi o primi mazilire, la a doua domnie, Moruzi a fost incercat.lc o dubli calamitate: ciuma 9i foametea.

Risplitit din nou cu dregitoria de spitar, apoi cu cea de vistier gi

rn:rre ban al Craiovei, Ienichigi s-a dovedit un sfetnic bine intengio-nlt, cu toate ci purtarea infatuati a domnitorului il ultragiase in aga

lcl incAt hotirAse si nu mai calce la Curte. O intAmplare care sti mai

rrrrrlt sub semnul anecdotei l-ar fi determinat pe boierul nostru sI pi-riseasci vremelnica sa mizanrropie : la chemarea domnului, care avea

rrcvoie de sfatul siu, Ienichigi a pus condigia si 6e acceptat cu iglicul

l)c cap, pretextAnd o durere de misele. Firi indoiah ci o asemenea

lrrctcncie nu putea fi decAt un alt afront adus domnitorului. Cu toate

.rccstea, sfatul lui Ienichiti, acela de a se cere Portii si ryureze T,ara

123