38
UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL CONSTANŢA SPECIALIZAREA: FINANTE BANCI PROIECT FINANCIAR BANCAR Cadrul didactic îndrumător Conf. Univ. Dr. Bidascu Carmen Student Marcu(Tamaş)Maria 1

Bugetul u.e. -Prezent Si Perspectiva

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Bugetul u.e. -Prezent Si Perspectiva

UNIVERSITATEA SPIRU HARETFACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL CONSTANŢA

SPECIALIZAREA: FINANTE BANCI

PROIECT FINANCIAR BANCAR

Cadrul didactic îndrumător

Conf. Univ. Dr. Bidascu Carmen

Student

Marcu(Tamaş)Maria

Anul III- F.R.

Constanţa 2010

1

Page 2: Bugetul u.e. -Prezent Si Perspectiva

UNIVERSITATEA SPIRU HARETFACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL CONSTANŢA

SPECIALIZAREA: FINANTE BANCI

DENUMIREA LUCRĂRII:

BUGETUL U.E. PREZENT SI PERSPECTIVE

Cadrul didactic îndrumător

Conf. Univ. Dr. Bidascu Carmen

Student

Marcu (Tamaş) Maria

Anul III- F.R.

Constanţa 2010

2

Page 3: Bugetul u.e. -Prezent Si Perspectiva

Cuprins

Introducere..................................................................................................pag. 4

CAPITOLUL I

Prezentarea U.E...........................................................................................pag. 5

CAPITOLUL II

Bugetul Uniunii Europene-generalitaţi.....................................................pag. 6

Cadrul general.............................................................................................pag. 7

Principiile bugetului………………………………………………………pag. 8

Întocmirea şi structura bugetului..............................................................pag. 10

Execuţia şi controlul bugetar.....................................................................pag. 13

Factori finaciari...........................................................................................pag. 14

Arhitectura de audit intern........................................................................pag. 15

Veniturile bugetare......................................................................................pag. 16

Perspectiva financiara -cheltuielile bugetare............................................pag. 17

CAPITOLUL III

Propuneri......................................................................................................pag. 21

Anexe.............................................................................................................pag.22

Bibliografie...................................................................................................pag. 26

3

Page 4: Bugetul u.e. -Prezent Si Perspectiva

INTRODUCERE

Uniunea Europeană este prezentă în viaţa noastră cotidiană, chiar dacă nu suntem întotdeauna

conştienţi de acest lucru, şi răspunde preocupărilor pe care le avem, în calitate de cetăţeni, consumatori şi

lucrători.Uniunea Europeană numără 500 de milioane de locuitori, însă puţini sunt cei care se definesc ca

fiind cetăţeni ai Uniunii Europene. Când sunt întrebaţi de unde provin, tendinţa este ca răspunsul lor să se

refere, de fapt, la naţionalitate. Lipsa unei identităţi europene puternice este considerată o provocare pentru

integrarea în Europa, însă nu surprinde. Continentul este un vast amalgam de limbi şi tradiţii, iar ţările care

compun U.E. par mai mult să difere decât să se asemene

Succesul Uniunii Europene se datorează, în mare măsură, modului său de funcţionare neobişnuit.

Spunem neobişnuit pentru că ţările care alcătuiesc UE („statele membre”) rămân naţiuni suverane

independente, dar suveranitatea tuturor este reunită pentru a obţine o putere şi o influenţă mondială pe care

niciuna dintre ele nu ar putea să o atingă pe cont propriu. Departe de a fi o federaţie, ca Statele Unite ale

Americii, UE este mult mai mult decât o organizaţie pentru cooperare între guverne, cum sunt Naţiunile

Unite. De fapt, UE este unică.

În practică, prin reunirea suveranităţii se înţelege că statele membre deleagă anumite puteri de decizie

unor instituţii comune pe care le-au creat, astfel încât deciziile cu privire la probleme specifice de interes

comun să poată fi adoptate în mod democratic, la nivel european.

Tratatul de la Lisabona a introdus conceptul de iniţiativă a cetăţenilor europeni prin care se doreşte ca

UE să devină mai democratică, oferindu-le cetăţenilor posibilitatea de a interveni în procesul de luare a

deciziilor la nivel european.Tratatul a intrat în vigoare în decembrie 2009. Prin urmare, dacă sunt îndeplinte

anumite condiţii, Comisia Europeană, instituţia responsabilă cu elaborarea propunerilor legislative, va avea

obligaţia formală de a lua în considerare propunerile primite din partea cetăţenilor UE. Urmare acestui

Tratat se impune o cunosterea aprofundată de catre toti cetaţenii U.E dar in special de catre personalul de

specialitate a mecanismului de functionare a structurilor U.E. si etapele procesului bugetar.

4

Page 5: Bugetul u.e. -Prezent Si Perspectiva

Capitolul I

Prezentarea U.E.

Uniunea Europeană este o entitate politică, socială şi economică, dezvoltată în Europa, care este

compusă din 27 state. Este considerată a fi o construcţie sui generis, situându-se între federaţie şi

confederaţie. Bugetul şi principalele execuţii financiare ale Uniunii se bazează la rândul lor pe aceeiaşi

piloni şi date istorice, fiecare etapă fiind strîns legată de momentele cheie ale istoriei Uniunii.

Valorile Uniunii Europene

Uniunea este fondată pe respectul pentru demnitatea umană, libertate, democraţie, egalitate, stat de drept şi

respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor. Aceste valori sunt

comune Statelor Membre într-o societate în care prevalează pluralismul, nediscriminarea, toleranţa, justiţia,

solidaritatea şi egalitatea între femei şi bărbaţi².

Instituţiile implicate în conducerea Uniunii Europene: Există trei instituţii de decizie principale:

Parlamentul European (PE), care reprezintă cetăţenii UE şi este ales direct de către aceştia;

Consiliul Uniunii Europene, care reprezintă statele membre individuale;

Comisia Europeană, care reprezintă interesele Uniunii ca un tot unitar.

Acest „triunghi instituţional” elaborează politicile şi legile care se aplică pe întregul teritoriu al UE. În

principiu, Comisia propune legi noi, iar Parlamentul şi Consiliul le adoptă. Comisia şi statele membre aplică

aceste legi, iar Comisia asigură respectarea lor.

Curtea de Justiţie este arbitrul final în litigiile din domeniul dreptului european.

Curtea de Conturi controlează modul de finanţare a activităţilor Uniunii.

Mai există câteva instituţii care îndeplinesc un rol esenţial în funcţionarea UE:Comitetul Economic şi

Social European(reprezintă actorii economici şi sociali din societatea civilă organizată, precum angajatorii

şi angajaţii, sindicatele şi organizaţiile de consumatori); Comitetul Regiunilor ( reprezintă autorităţile

regionale şi locale); Banca Europeană de Investiţii (finanţează investiţiile în proiecte de dezvoltare

economică în interiorul şi în exteriorul UE şi susţine micile întreprinderi prin Fondul European de

Investiţii); Banca Centrală Europeană (este responsabilă de politica monetară europeană); Ombudsmanul

European (investighează plângerile privind administrarea defectuoasă înaintate împotriva instituţiilor şi

organismelor UE); Controlorul European pentru Protecţia Datelor (asigură protecţia datelor cu caracter

personal ale cetăţenilor).

_________________________________________

¹ Raportul general asupra activităţilor Uniunii Europene

5

Page 6: Bugetul u.e. -Prezent Si Perspectiva

² Constituţia Europeană

.

CAPITOLUL II

Bugetul Uniunii Europene-generalitaţi

Pentru a-şi îndeplini obiectivele stabilite prin diverse tratate Uniunea Europeană are nevoie de un

buget propriu. Doar o mică parte - aproximativ 1% din veniturile naţionale brute ale statelor membre –

revine bugetului anual al Uniunii Europene, ceea ce echivelează cu aproximativ 235 euro pe locuitor. Din

aceste fonduri este finanţată o gamă largă de activitaţi pentru cetăţenii Comunitaţii din domenii precum :

agricultura, pescuitul, infrasctructura ( construcţia de drumuri, poduri şi căi ferate), educaţia şi formarea

profesională, cultura, politicile sociale şi ale ocupării forţei de muncă, politicile de mediu, sănătatea şi

protecţia consumatorului, cercetarea, etc. De asemenea, din fondurile Uniunii sunt sprijinite domenii precum

libertatea, securitatea şi justiţia. O altă parte a bugetului Uniunii Europene este destinată impulsionării

dezvoltării economice în alte zone ale lumii, precum şi desfăşurării de acţiuni comunitare pentru zonele

noneuropene afectate de dezastre naturale sau de alte situaţii de criză.

Bugetul UE reprezintă ansamblul resurselor financiare de care acesta dispune anual pentru

îndeplinirea de către instituţiile comunitare a obiectivelor, activităţilor şi intervenţiilor comunitare stabilite

în prezent prin Tratatul de la Amsterdam. În funcţie de acesta pot fi observate în fiecare an priorităţile şi

orientările politice comunitare. Pentru a finanţa programele şi proiectele pe care le derulează, comunitatea

europeană are nevoie de un buget. Bugetul comunităţii europene refelectă concepţia şi stadiul integrării

europene .

Adoptarea bugetului se face prin hotărârea comună a Consiliului şi Parlamentului Europei, cu

menţiunea că actul decizional este de competenţa acestuia din urmă care, anual, asigură închiderea

exerciţiului bugetar şi garantează, totodată, fondurile ce se acordă pentru anul următor. Contabilizarea

bugetului se reflectă, în special, în rapoartele anuale întocmite în acest scop, fie de Consiliu, fie de

Parlament. Managementul bugetului este obiectul unui proces permanent de analiză, realizat de Curtea de

Audit, iar rapoartele acesteia sunt înaintate Parlamentului şi Consiliului Europei.

6

Page 7: Bugetul u.e. -Prezent Si Perspectiva

Cadrul general

Dezvoltarea sistemului bugetar al Uniunii Europene a fost rezultatul unui proces complex şi de durată.

Rezultatul a constat într-un set de reguli şi proceduri care, în multe privinţe, diferă de cele din cadrul

sistemelor bugetare ale altor organizaţii naţionale sau internaţionale.

Sistemul îşi are originea în anul 1951 când a fost fondată Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi

Oţelului (CECO) prin Tratatul de la Paris de către Franţa, Germania de Vest, Italia, Belgia, Olanda şi

Luxemburg. Scopul acestei organizaţii a fost partajarea resurselor de oţel şi cărbune a statelor membre

pentru a preveni astfel un nou război.

De la crearea sa la începutul anilor ’50, sistemul financiar comunitar a suferit o multitudine de

schimbări. La 25 martie 1957, prin Tratatul de la Roma, a fost instituită Comunitatea Economică Europeană

(CEE). În aceeaşi zi a mai fost semnat un tratat care instituia Comunitatea Europeană a Energiei Atomice

(CEEA sau Euratom). Până în anul 1970, bugetul european a fost finanţat din contribuţiile statelor membre

care erau calculate pe baza unor cote procentuale stabilite prin tratat. Astfel, de exemplu, Franţa, Germania

şi Italia trebuiau să finanţeze fiecare câte 28% din buget. Majoritatea organizaţiilor internaţionale sunt

finanţate în acest fel, tratatele şi convenţiile încheiate stipulând cote fixe de contribuţii pentru fiecare

participant.

În aprilie 1970 a fost adoptată aşa numita “decizie privind resusele proprii”. Sistemul bugetar al

Comunităţii Europene s-a modificat radical, acest act înzestrând Comunitatea cu resurse proprii şi punând

capăt dependenţei de contribuţii directe ale statelor membre. Bugetul european a fost alimentat din prelevări

agricole, taxe vamale, precum şi o parte din veniturile provenite din TVA. Deşi a constituit un pas decisiv

către autonomia bugetară a Comunităţii, decizia privind resursele proprii nu a putut evita declanşarea crizei

bugetare care a început la mijlocul anilor ’70 şi s-a încheiat către sfârşitul anilor ’80.

Această perioadă dificilă în istoria bugetară a Comunităţii a luat sfârşit în anul 1988, odată cu

adoptarea, ca parte a unui acord interinstituţional, a unui cadru financiar multianual şi a reformei sistemului

de resurse proprii.

Cadrul financiar multianul este aprobat pe perioade ce variază între 5 şi 7 ani. Instituţiile cărora le revin

responsabilităţi sunt: Parlamentul European, Consiliul şi Comisia. Aceste prespective finaciare sunt

propuse de Comisie, sunt amendate, ajustate şi revizuite de către Parlament şi Consiliu şi apoi sunt

actualizate mereu de Comisie pentru a lua în considerare atât creşterea economică, cât şi inflaţia. Prin cadrul

financiar se stabilesc creditele de angajament care pot fi prevăzute în buget în fiecare an pe domenii de

politică şi se fixează un plafon anual global privind plăţile şi angajamentele.

7

Page 8: Bugetul u.e. -Prezent Si Perspectiva

Cadrul financiar 2007-2013 este un plan de cheltuieli multianual care:

stabileşte plafoane de cheltuieli şi venituri;

defineşte criteriile de colaborare între Parlament şi Consiliu în materie de management şi codecizie

legislativă;

stabileşte mecanismele de dialog pe probleme de buget între instituţiile Uniunii Europene;

include intrumente de flexibilitate pentru a face faţă evenimentelor neprevăzute.

În ceea ce priveşte reforma resurselor proprii, în 1988, Consiliul a decis să introducă o a patra resursă

proprie ce se bazează pe produsul naţional brut (PNB), având un rol de echilibrare a bugetului. De

asemenea, a fost stabilit un plafon pentru resurse proprii ca procent din PNB. Acesta a fost de 1,14% în

1988 şi a crescut la 1,27% în 1999. În prezent aplicarea Sistemului European de Conturi 1995 (SEC95) a

impus înlocuirea, ca referinţă , a produsului naţional brut cu venitul naţional brut (VNB). Astfel, noul plafon

reprezintă 1,24% din venitul naţional brut al statelor membre.

Principiile bugetului

Bugetul comunităţii europene respectă regulile generale care se aplică în statele membre având ca scop

asigurarea veniturilor şi cheltuielilor în procesul luării deciziilor şi a clarităţii în monitorizarea şi controlul

execuţiei bugetului pentru protejarea intereselor financiare ale U.E.

Bugetul este întocmit şi executat în conformitate cu următoarele principii: unitate, exactitate bugetară,

anualitate, echilibru, unitate de cont, universalitate, specificitate, bună gestiune financiară şi transparenţă¹.

În acord cu doctrina modernă, aceste principii sunt consacrate şi în. Bugetul aprobat

de CE are prevăzut de asemeni şi un capitol distinct privind publicitatea bugetului în

Jurnalul oficial al UE.

Principiul unității și principiul exactității bugetare implică înregistrarea tuturor veniturilor şi

cheltuielilor Comunităţii şi ale Uniunii Europene, în cazul în care acestea sunt prevăzute în buget, într- un

document unic. Existenţa bugetelor autonome demonstrează că există însă şi excepţii de la acest principiu.

Principiul anualității implică adoptarea bugetului pentru fiecare exercițiu bugetar și utilizarea, în

principiu, atât a creditelor de plată, cât și a creditelor de angajament pentru exercițiul bugetar în cursul

anului respectiv care coincide cu anul calendaristic (1 ianuarie- 31 decembrie). Comunitatea trebuie să

reconcilieze acest principiu cu nevoia de a întreprinde operaţii financiare pe mai mulţi ani, lucru posibil prin

diferenţierea care se face între cele două tipuri de operaţii: fonduri de plăţi (payment appropriations) şi

fonduri de angajament (commitment appropriations). Fondurile de plăţi definesc cheltuielile anului financiar

în curs. Fondurile de angajament definesc plafonul resurselor ce urmează a fi alocate în anul financiar

curent.

8

Page 9: Bugetul u.e. -Prezent Si Perspectiva

___________________

¹ Regulamentul financiar al comunităţii europene

În cazul în care bugetul nu a fost adoptat definitiv la începutul exerciţiului finaciar, adica cu 1

ianuarie, regulamentul prevede aplicarea unui “sistem de doisprezecezecimi provizorii”. În acest caz,

cheltuielile pot fi efectuate lunar pe capitole pâna la maximum o doisprezecime din creditele existente în

bugetul exerciţiului financiar precedent.

De precizat că, multe proiecte şi acţiuni UE se desfăşoară pe o perioadă mai

mare de un an calendaristic pentru asigurarea disciplinei financiare, respectiv a

încadrării în limita resurselor de finanţare disponibile şi a comunităţii. De altfel UE

foloseşte pe termen mediu instrumentul „perspectiva financiară”. În scopul racordării

proiectelor şi acţiunilor multi-anuale la buget, care se referă la un anumit an financiar,

în practica UE se folosesc două concepte de cheltuieli: „limita de angajare a

cheltuielilor” şi „limita de plăţi”. Limita de angajare a cheltuielilor reprezintă mărimea

tuturor obligaţiilor decurgând dintr-un proiect cu o perioadă de executare mai mare

de un an, care revine anului financiar pentru care se elaborează bugetul. Limita de

plăţi reprezintă suma înscrisă în buget pentru proiectul respectiv.

Principiul echilibrului implică faptul că estimările veniturilor pentru exercițiul bugetar trebuie să

fie egale cu creditele de plată pentru exercițiul respectiv: operațiunile de împrumut în scopul acoperirii unui

eventual deficit bugetar nu sunt compatibile cu sistemul resurselor proprii și nu sunt autorizate, deficitul

bugetar fiind exclus¹. De cele mai multe ori însă, între prevederile înscrise în buget şi execuţia veniturilor

şi cheltuielilor bugetare se înregistrează diferenţe.

În urma execuţiei bugetare sunt posibile două situaţii:

soldul să fie pozitiv (surplus/excedent bugetar) - situaţie normală - caz în care suma respectivă este

înscrisă în bugetul exerciţiului următor ca venit, iar resursele ce urmează să fie mobilizate de la

statele membre se vor reduce corespunzător acestei sume;

soldul să fie negativ (deficit bugetar) - situaţie excepţională - caz în care suma respectivă trebuie

înscrisă în bugetul anului următor la partea de cheltuieli.

Cel mai reuşit buget este cel care se apropie de deficit, degajând însă un

excedent simbolic.

Principiul unității de cont- În principiu, moneda euro este unitatea de cont pentru elaborarea şi

punerea în aplicare a bugetului comunitar şi prezentarea conturilor. Cu toate acestea, anumite operaţiuni pot

fi efectuate în monedele naţionale care fac obiectul condiţiilor stabilite în normele de aplicare a

regulamentului financiar.

9

Page 10: Bugetul u.e. -Prezent Si Perspectiva

Principiul universalității implică faptul că veniturile totale acoperă creditele totale de plată, cu

excepția unor anumite venituri, determinate în mod limitat, alocate pentru finanțarea unor anumite

cheltuieli.

¹ art. 199 al Tratatului de la Roma

Toate veniturile și cheltuielile se înregistrează integral în buget fără a fi ajustate între ele. Acest principiu, în

esenţă, se bazează pe două reguli: regula nerepartizării (non-asignement) care prevede că veniturile

bugetare nu pot fi alocate dinainte numai unor anumite categorii de cheltuieli şi principiul bugetului în

ansamblu (gross budget principle) care stabileşte că toate veniturile şi cheltuielile trebuie să fie prevăzute

integral în buget nefiind permisă compensarea reciprocă a acestora.

Principiul specializării bugetare impune înscrierea în bugetul UE a

veniturilor bugetare pe categorii stabilite după provenienţă, în raport cu specificul

surselor şi a cheltuielilor după destinaţie, potrivit clasificaţiei bugetare. În acest sens

sunt eliminate confuziile în procesul deciziei bugetare şi a executării acesteia.

Clasificaţia bugetară folosită de către UE cuprinde secţiuni, titluri, capitole şi alineate.

Principiul bunei gestiuni financiare este definit în raport cu principiile economiei, eficienței și

eficacității. Pe plan operaţional, acest lucru presupune definirea obiectivelor verificabile care sunt

monitorizate cu ajutorul unor indicatori de performanţă, în scopul de a face trecerea de la managementul

resurselor la managementul rezultatelor. Instituţiile trebuie să efectueze evaluări ante şi post în conformitate

cu orientările stabilite de Comisie.

Principiul transparenței are drept scop asigurarea transparenţei în elaborarea şi punerea în aplicare a

bugetului şi în prezentarea conturilor. Prevederile acestui principiu se regăsesc, în principal, în următoarele

cerinţe:

- Comisia trebuie să aplice bugetul în forma adoptată de Preşedintele Parlamentului European în

termen de o lună de la momentul adoptării, înaintea publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii

Europene (aceasta fiind obligatorie în termen de două luni de la adoptare);

- Situaţiile financiare consolidate şi rapoartele de gestiune financiară elaborate de fiecare instituţie

trebuie publicate în Jurnalul Oficial.

Trebuie menţionat aici că, prezentarea creditelor şi resurselor bugetare se face în funcţie de destinaţie,

adică bugetul se întocmeşte pe activităţi (activity-based budgeting), în vederea consolidării transparenţei în

ceea ce priveşte obiectivele bunei gestiuni finaciare, în special obiectivele eficienţei şi eficacităţii

Întocmirea şi structura bugetului

Întocmirea bugetului¹

10

Page 11: Bugetul u.e. -Prezent Si Perspectiva

Punctul de pornire îl constituie stabilirea unui „acord interinstituţional” de către Comisie, Parlament şi

Consiliul de Miniştri, în vederea asigurării disciplinei bugetare şi a unei planificări pe termen lung, precum

şi a îmbunătăţirii cooperării privind elaborarea bugetelor anuale. Acest acord include un cadru financiar

multianual, care stabileşte plafoane anuale pentru fiecare rubrică de cheltuieli.

____________________________________________________________

¹Articolul 272 din Tratatul Comunităţii Europene

Bugetele anuale trebuie să respecte aceste plafoane.

Cheltuielile bugetare sunt de două tipuri: cheltuieli obligatorii şi cheltuieli neobligatorii.

Cheltuielile obligatorii includ toate cheltuielile ce decurg din acorduri internaţionale încheiate, precum şi

din Tratatele Uniunii Europene. Toate celelalte cheltuieli sunt încadrate în categoria cheltuielilor

neobligatorii. Cuvântul final în cazul cheltuielilor obligatorii îi revine Consiliului de Miniştri, iar in cazul

cheltuielilor neobligatorii, Parlamentului European. Aceste două instituţii formează autoritatea bugetară.

Etapele procedurii bugetare sunt:

1. Elaborarea proiectului preliminar de buget de către Comisie şi transmiterea acestuia către

autoritatea bugetară

Parlamentul European, Consiliul, Curtea de Justiție a Comunităților Europene, Curtea de Conturi,

Comitetul Economic și Social, Comitetul Regiunilor, Ombudsmanul și Autoritatea Europeană pentru

Protecția Datelor trebuie să elaboreze propriile estimări ale veniturilor şi cheltuielilor pe care le transmit

Comisiei. Comisia colectează aceste date, întocmește propriile sale estimări şi le grupează într-un document

numit proiect preliminar de buget, luând în considerare liniile directoare şi priorităţile aferente anului

bugetar următor.

Comisia anexează proiectului preliminar de buget:

(a) o analiză a gestiunii financiare din anul precedent și angajamentele restante;

(b) dacă este cazul, un aviz privind estimările celorlalte instituții, care pot conține previziuni diferite, și

justificarea acestora;

(c) orice document de lucru considerat util în legătură cu schemele de personal ale instituțiilor și cu

subvențiile acordate de Comisie;

(d) fișe de activitate cuprinzând următoarele:

— informații privind realizarea tuturor obiectivelor stabilite anterior, specifice, măsurabile,

realizabile, relevante și programate pentru diversele activități, precum și noi obiective măsurate prin

indicatori;

— justificarea completă și abordarea costuri-beneficii pentru schimbările propuse pentru nivelul

creditelor;

— motivația clară a intervenției la nivel UE în conformitate, interalia, cu principiul subsidiarității;

11

Page 12: Bugetul u.e. -Prezent Si Perspectiva

— informații privind rata de execuție în cadrul activității din anul anterior și rata de execuție pentru

anul curent.

Rezultatele evaluării sunt consultate și menționate drept dovadă a posibilelor avantaje ale modificărilor

de buget propuse;

(e) o situație rezumativă a graficului plăților scadente în următoarele exerciții financiare pentru respectarea

angajamentelor bugetare asumate în exercițiile financiare anterioare.

În luna aprilie sau la începutul lunii mai Comisia transmite proiectul preliminar de buget Consiliului

Uniunii Europene.

2. Prima lectura a Consiliului

Cu toate acestea, cu excepția cazului în care se convine altfel între instituții sau în condiții excepționale,

Comisia prezintă Consiliului o astfel de scrisoare rectificativă cu cel puțin 30 de zile înainte de prima lectură

a proiectului de buget de către Parlamentul European. Consiliul transmite scrisoarea rectificativă

Parlamentului European cu cel puțin cu 15 zile înainte de prima lectură menționată.

Consiliul de Miniştri citeşte pentru prima dată proiectul de buget şi, după discuţii cu o delegaţie a

Parlamentului, îl adoptă. Proiectul de buget împreună cu amendamentele este transmis Parlamentului în luna

septembrie.

3. Prima lectură în Parlament

Consiliul înaintează proiectul de buget Parlamentului European până la data de 5 octombrie a anului

care precede anul de execuție a bugetului. Consiliul anexează proiectului de buget un proces-verbal

explicativ în care își justifică îndepărtarea de la proiectul preliminar de buget. Discuţiile asupra problemelor

controversate se poarta în cadrul unui trialog Comisie- Consiliu-Parlament. Proiectul de buget, îimpreună cu

sugestiile, este retransmis Consiliului.

4. A doua lectură a Consiliului.

Consiliul efectuează a doua lectură a proiectului de buget în luna nooiembrie, după ce, în prealabil a

avut discuţii cu o delegaţie a Parlamentului European. Proiectul de buget va fi modificat în funcţie de

amendamentele sau de propunerile de modificare votate în Parlament.

Decizia Consiliului în cadrul celei de-a doua lecturi determină nivelul final al cheltuielilor obligatorii

care se trec în buget. Proiectul de buget amendat este retransmis Parlamentului pâna la data de 22

noiembrie.

5. A doua lectură în Parlament şi adoptarea bugetului.

Parlamentul poate modifica ultimul text al Consiliului înaintea votului său final cu privire la buget, din

decembrie. Sesiunea din decembrie va fi consacrată, în special, reexaminării cheltuielilor neobligatorii,

pentru care Parlamentul poate accepta sau refuza propunerile Comisiei. Dupa votarea în Parlament,

Preşedintele Parlamentului declară bugetul adoptat, urmând ca acesta să fie implementat. O procedură

12

Page 13: Bugetul u.e. -Prezent Si Perspectiva

similară se aplică atât în cazul adoptării scrisorilor de amendament la proiectul preliminar de buget (ce sunt

prezentate atunci când apar informaţii noi, înainte de adoptarea bugetului), cât şi în cazul bugetelor

rectificative (în cazul producerii unor evenimente inevitabile, excepţionale sau neprevăzute).

De îndată ce a fost declarată de către Preşedintele Parlamentului European adoptarea definitivă a

bugetului, de la data de 1 ianuarie a exercițiului financiar următor sau de la data declarării adoptării

definitive a bugetului, dacă aceasta din urmă este ulterioară datei de 1 ianuarie, fiecare stat membru este

obligat să pună la dispoziția Comunităților plățile datorate în condițiile prevăzute în regulamentul

Consiliului de punere în aplicare a deciziei privind sistemul resurselor proprii ale Comunităților.

Structura şi prezentarea bugetului

Bugetul se compune din:

situaţia recapitulativă a veniturilor şi cheltuielilor;

secţiuni separate subdivizate în situaţii de venituri şi cheltuieli pentru fiecare instituţie.

Veniturile Comisiei precum şi veniturile şi cheltuielile celorlalte instituţii sunt clasificate, în funcţie de

tipul lor sau utilizarea care le sunt atribuite, în titluri, capitole, articole şi rubrici. Situaţia cheltuielilor din

secţiunea aferentă Comisiei este clasificată în funcţie de scop. Un titlu corespunde unui domeniu de politici,

iar un capitol corespunde la o activitate. Fiecare titlu poate cuprinde credite operaționale și credite

administrative. Creditele administrative ale unui titlu se grupează într-un singur capitol . Regulamentul

introduce, prin urmare, un buget “activitate bazată pe metoda”. Bugetul nu poate cuprinde venituri

negative. Resursele proprii plătite conform deciziei Consiliului privind sistemul resurselor proprii ale

Comunităților se consideră sume nete și se prezintă ca atare în situația rezumativă a veniturilor bugetare.

Fiecare secțiune din buget poate să includă un titlu denumit „credite de rezervă”. Creditele se

înregistrează la acest titlu în următoarele două situații:

în cazul în care nu există nici un act de bază pentru acțiunea respectivă în momentul întocmirii

bugetului;

în cazul în care există motive serioase de incertitudine cu privire la caracterul adecvat al creditelor

sau la posibilitatea executării, în condiții conforme cu buna gestiune financiară, a creditelor

înregistrate în liniile respective..

Secţiunea Comisiei din buget poate include o "rezervă negativă" limitată la o sumă maximă de 200

milioane EUR, care poate cuprinde credite de angajament şi credite de plată.

Execuţia şi controlul bugetar

Responsabilitatea implementării bugetului Uniunii Europene îi revine Comisiei.

în mod centralizat;

prin gestionarea partajată sau descentralizată;13

Page 14: Bugetul u.e. -Prezent Si Perspectiva

prin gestionarea în comun cu organizațiile internaționale.

Atunci când Comisia execută bugetul în mod centralizat sarcinile sunt efectuate fie direct de către

departamentele sale, fie indirect de către agenţiile executive.

Atunci când Comisia execută bugetul prin gestionare partajată, sarcinile de execuție sunt delegate

statelor membre. Fondurile sunt utilizate în conformitate cu normele și principiile aplicabile, statele membre

adoptă toate actele cu putere de lege, actele administrative sau de altă natură, necesare protecției intereselor

financiare ale Comunităților.

În acest scop, acestea trebuie în special:

(a) să se asigure că acțiunile finanțate din buget sunt puse în aplicare efectiv și corect;

(b) să prevină și să soluționeze neregulile și frauda;

(c) să recupereze fondurile plătite necuvenit sau utilizate incorect sau cele pierdute ca urmare a unor

nereguli sau erori;

(d) să asigure, prin reglementări sectoriale relevante publicarea anuală ex post adecvată a beneficiarilor

fondurilor provenite din buget. În acest scop, statele membre efectuează verificări și instituie un sistem de

control intern eficace și eficient. Acestea pot iniția procedurile judiciare necesare și adecvate.

Statele membre prezintă o situație rezumativă anuală, la nivelul național corespunzător, a auditurilor și

declarațiilor disponibile. Pentru a asigura utilizarea fondurilor în conformitate cu normele aplicabile,

Comisia aplică proceduri de verificare a conturilor sau mecanisme de corecție financiară care îi permit să își

asume răspunderea finală pentru execuția bugetului.

Atunci când Comisia execută bugetul prin gestionare descentralizată, sarcinile de execuție sunt

delegate țărilor terțe. Țările terțe cărora le sunt delegate sarcini de execuție, publicarea ex post anuală

adecvată a beneficiarilor fondurilor provenite de la buget.

Factori finaciari

Regulamentul stabileşte un principiu al separării funcţiilor. Sarcinile ordonatorului de credite şi ale

contabilului sunt separate şi, prin urmare, incompatibile între ele.

Ordonatorul de credite este responsabil pentru punerea în aplicare a veniturilor şi cheltuielilor în

conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare şi se asigură că cerinţelor de legalitate şi regularitate

sunt respectate. Acesta păstrează documentele justificative privind operațiunile efectuate o perioadă de

cinci ani de la data deciziei de acordare a descărcării privind execuția bugetului.

Fiecare instituţie numeşte un contabil, care este un funcţionar supus Statutului funcţionarului, acesta

fiind responsabil pentru:

14

Page 15: Bugetul u.e. -Prezent Si Perspectiva

punerea în aplicare corectă a plăţilor, încasarea veniturilor şi recuperarea creanţelor constatate ca

fiind de recuperat;

pregătirea şi prezentarea conturilor;

stabilirea normelor şi metodelor contabile şi a planului de conturi;

stabilirea şi validarea sistemelor contabile şi, dacă este cazul, validarea sistemelor stabilite de

ordonatorul de credite pentru furnizarea sau justificarea informaţiilor contabile;

gestiunea trezoreriei

Contabilul obține de la ordonatorul de credite, care le garantează fiabilitatea, toate informațiile necesare

stabilirii conturilor care oferă o imagine reală a activelor agenției și a execuției bugetului.

Contabilul este singurul împuternicit să gestioneze fonduri și alte active. Acesta răspunde de păstrarea lor.

Arhitectura de audit intern

Serviciul de audit intern (SAI) este un serviciu al Comisiei condus de auditorul intern al Comisiei.

Misiunea sa este de a emite opinii de audit independente privind calitatea sistemelor de gestiune şi control

intern ale Comisiei şi de a prezenta recomandări menite să asigure îndeplinirea eficace şi eficientă a

obiectivelor Comisiei. În toate departamentele Comisiei există structuri de audit intern. Rolul acestora

este de a asista directorul general şi conducerea, în cadrul direcţiilor generale, de a controla riscurile şi a

monitoriza respectarea, în special, a standardelor de control intern. Ele oferă o opinie independentă şi

obiectivă privind calitatea sistemelor de gestiune şi control intern, contribuind astfel la formularea unor

asigurări rezonabile în declaraţia de asigurare, şi fac recomandări pentru a îmbunătăţi eficienţa şi

eficacitatea operaţiunilor şi pentru a garanta economisirea resurselor direcţiilor generale.

Comitetul de monitorizare a auditurilor (CMA) este alcătuit din şapte comisari şi doi experţi externi

în domeniul auditului şi asigură independenţa serviciului de audit intern. Conform statutului propriu,

Comitetul de monitorizare a auditurilor raportează anual colegiului cu privire la activitatea de audit intern şi

la transpunerea în practică de către departamentele Comisiei a recomandărilor provenite din mai multe

surse: auditorul intern, structurile de audit intern, Curtea de Conturi Europeană şi probleme legate de audit

din rezoluţiile de descărcare de gestiune adoptate de Parlamentul European. În afară de aceste obligaţii

formale de raportare, rolul Comitetului de monitorizare a auditurilor este unul preventiv, care atrage atenţia

asupra situaţiilor care, dacă ar fi neglijate de departamentele Comisiei, ar putea prejudicia serios reputaţia

Comisiei.

Dacă în cazul activităţilor de audit, Curtea suspectează existenţa unui caz de fraudă, de corupţie sau

orice altă activitate ilegală, sau dacă un cetăţean semnalează un caz de fraudă, aceste probleme sunt

comunicate în cel mai scurt timp la Oficiul European de Luptă Antifraudă (O.L.A.F.). Acesta are datoria de

15

Page 16: Bugetul u.e. -Prezent Si Perspectiva

a efectua o anchetă detaliată şi de a dispune urmărirea în statele membre şi în cele beneficiare, precum şi de

a asigura urmărirea modului de recuperare a fondurilor Uniunii Europene.

Veniturile bugetare

Spre deosebire de alte organizaţii internaţionale ale căror resurse se bazează, în marea lor majoritate, pe

contribuţiile (cotizaţiile) statelor membre, UE are un sistem propriu de venituri.

La acest sistem s-a ajuns cu dificultate, întrucât deciziile cu privire la categoriile de venituri ale UE şi la

mărimea acestora sunt în primul rând politice, având un impact direct asupra plăţii din resursele naţionale pe

care statele membre acceptă fie să le transfere jurisidicţia naţională în cea a UE, fie să le cedeze UE. Astfel

de decizii politice influenţează relaţiile dintre cetăţeni şi firmele contribuabile, pe de o parte şi statele

membre şi UE , pe de a altă parte, şi sunt adoptate de către Consiliul UE, pe baza votului unanim. Pe

parcursul timpului structura veniturilor bugetare au suferit diverse modificari ale procentelor elementelor ce

interveneau in structura acestora, conform anexei 1

Venitul total al UE trebuie să fie egal cu totalul cheltuielilor şi să se încadreze în limitele legale

convenite, care sunt în prezent de 1,31% din venitul naţional brut (VNB) pentru creditele de angajament şi

de 1,24% din venitul naţional brut (VNB) al UE pentru creditele de plată.

În prezent, principala sursă de finanţare a bugetului UE este o resursă bazată pe produsul naţional brut

al statelor membre. Aceasta a ajuns să depăşească celelalte surse, respectiv taxele vamale şi prelevările

agricole („resursele proprii tradiţionale”), precum şi o resursă bazată pe taxa pe valoarea adăugată. Sistemul

resurselor proprii a cunoscut evoluţii semnificative de la începutul primului cadru financiar. În 1988, resursa

VNB reprezenta sub 11% din finanţarea UE, în comparaţie cu 28% provenind din taxe vamale şi prelevări

agricole şi cu 57% provenind din resursa proprie bazată pe TVA. În 2013, resursa VNB va reprezenta 74%

din finanţarea UE, în raport cu 13% provenind din taxe vamale şi agricole şi cu 12% provenind din resursa

bazată pe TVA. (anexa 2)¹.

Elementele care compun contribuţia statelor membre la sistemul resurselor proprii comunitare prezintă

următoarele caracteristici

Resursele proprii tradiţionale Acestea sunt constituite din: sunt venituri fiscale care aparţin de

drept Uniunii Europene deoarece rezultă din aplicarea Codului Vamal Comunitar, a Politicii Agricole

Comune (PAC), precum şi a reglementărilor pentru organizarea comună a pieţei zahărului. Aceste resurse

reprezintă aproximativ 15% din totalul resurselor bugetare

16

Page 17: Bugetul u.e. -Prezent Si Perspectiva

o taxele vamale şi contribuţiile agricole rezultate din comerţul cu terţe ţări

o contribuţia pe zahăr şi izoglucoză care se aplică asupra producătorilor pentru a acoperi

cheltuielile din acest sector.

Resursele proprii tradiţionale sunt încasate de către administraţiile naţionale şi vărsate direct la bugetul

Comunităţii Europene, după reţinerea unei cote de 25% corespunzătoare cheltuielilor cu colectarea. Această

cotă a fost de 10% până în anul 2002

¹ http://ec.europa.eu

Resursa bazată pe taxa pe valoarea adaugată este o contribuţie bugetară calculată prin aplicarea

unei “coteuniforme “ la o bază a taxei pe valoarea adaugată, evaluată în mod uniform pentru toate statele

membre, conform prevederilor regulamentului comunitar. Aceasta sursă de finanţare a bugetului comunitar

a intrat în vigoare abia în 1980, deoarece a fost nevoie mai întâi de o armonizare a bazei TVA-ului. Din

1988 până în 1994 aceasta bază nu putea să depăşească 55% din PIB-ul statelor membre. În prezent,

aceasta bază nu poate să depăşeasca 50% din venitul naţional brut (VNB) al respectivului stat membru. În

caz de depăşire, ea face obiectul unei adaptări. Resursa bazată pe TVA contribuie la formarea veniturilor

totale cu aproximativ 15%.

Resursa bazată pe venitul naţional brut este o contribuţie bugetară care constituie sursă de

echilibru a bugetului comunitar. În cadrul politicii bugetare anuale, această resursă este ulilizată pentru

finanţarea părţii de cheltuieli nefinanţate prin celelalte tipuri de resurse. Aceasta rezultă prin aplicarea la

VNB-ul fiecărui stat membru al unei “cote de apel” calculată prin raportarea sumei rămase de finanţat a

VNB-ul Uniunii Europene. Resursa bazată pe VNB reprezintă cea mai importantă sursă de venituri, aceasta

reprezentind astăzi 69% din totalul venitului bugetului comunitar.

Alte venituri Principalele venituri incluse în acestă grupă sunt: dobânzi şi penalităţi pentru

întârzierile la plata obligaţiilor faţă de bugetul UE; penalităţile achitate de către firme pentru încălcarea unor

reglementări comune (de exemplu, în domeniul competiţiei); impozitele pe salariiile angajaţilor din

instituţiile UE; diferite venituri din operaţiunile administrative ale instituţiilor UE; surplusurile din anii

financiari anteriori. Aceste resurse contribuie cu aproximativ 1% la formarea veniturilor bugetare.

Parlamentul European a aprobat bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013 la valoarea

de 864, 4 miliarde euro. În privinţa bugetului stabilit pe perioada 2007-2013 acesta reprezintă cu puţin peste

1% din produsul intern brut al statelor membre U.E.

Perspectiva financiara

Cheltuielile bugetare

17

Page 18: Bugetul u.e. -Prezent Si Perspectiva

Bugetul UE a reflectat etapele esenţiale ale integrării europene. Evoluţii precum piaţa unică,

extinderea, dezvoltarea unei viziuni globale asupra Europei, au necesitat, de fiecare dată, schimbarea

configuraţiei cheltuielilor Uniunii Europene (anexa 3). Anul 2008 va deschide o nouă etapă în această

evoluţie având în vedere că, pentru prima dată, politicile care urmăresc în special creşterea economică şi

locurile de muncă vor absorbi cea mai mare parte a bugetului UE.(anexa 4).

Profilul cheltuielilor Uniunii Europene s-a schimbat în mod considerabil de-a lungul timpului: în mod

tradiţional, cea mai mare parte a bugetului UE a fost concentrată pe un număr relativ mic de domenii

politice. Totuşi, atât în cadrul, cât şi în afara acestor domenii, priorităţile în materie de cheltuieli şi

obiectivele politice urmărite au evoluat. Reforma bugetului se loveşte mereu de un conservatorism intrinsec.

În ciuda faptului că reforma reprezintă o provocare pe plan politic, a existat posibilitatea producerii de

schimbări şi reorientări semnificative, deşi răspunsul a venit uneori cu întârziere.

Politicile de cheltuieli pentru perioada 2007-2013 au acordat o nouă prioritate obiectivelor de creştere şi

ocupare a forţei de muncă, precum şi noilor orientări politice precum libertatea, securitatea şi justiţia. În

acelaşi timp, decizia de a efectua o revizuire a confirmat necesitatea unei evaluări mai fundamentale, care să

ofere un context pe termen lung în vederea definirii de propuneri pentru următorul cadru financiar şi în

viitorul mai îndepărtat. Provocarea constă în elaborarea unui buget pentru viitor, care să anticipeze

problemele viitoare într-o lume care se confruntă cu schimbări rapide.

După cum bugetul evoluează de la un cadru financiar la altul, fiecare dintre aceste cadre este caracterizat,

de asemenea, de a o anumită flexibilitate. În timp ce unele programe de cheltuieli beneficiază de

continuitate, schimbările survenite în situaţia politică pot testa, de asemenea, capacitatea bugetului UE de a

se adapta pentru a produce rezultate optime şi pentru a spori capacitatea de reacţie politică.

Pentru intervalul 2007-2013 s-au alocat apoximativ 975 miliarde euro în preturi curente pentru următoare

categorii de cheltuieli¹

1.Creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă - Strategia UE privind creşterea economică şi

crearea de locuri de muncă într-o manieră durabilă, cunoscută sub numele de Strategia de la Lisabona,

promovează inovarea în cadrul întreprinderilor şi investiţiile în oameni pentru edificarea unei societăţi

bazate pe cunoaştere. Principalele aspecte vizate sunt învăţarea de-a lungul întregii vieţi şi promovarea

cercetării şi dezvoltării. Strategia urmăreşte, de asemenea, să îi stimuleze pe cetăţeni astfel încât aceştia să

devină activi şi să rămână în câmpul muncii mai mult timp, proporţional cu creşterea speranţei de viaţă, să

amelioreze gradul de adaptabilitate al lucrătorilor şi întreprinderilor, să ofere o educaţie mai bună şi

competenţe sporite şi să adapteze sistemele de protecţie socială la provocările asociate inovării, globalizării 18

Page 19: Bugetul u.e. -Prezent Si Perspectiva

şi mobilităţii. Noua abordare combină flexibilitatea şi mobilitatea de pe piaţa muncii cu reţele solide de

securitate socială şi este cunoscută sub denumirea de „flexicuritate”.

Strategia de la Lisabona a căpătat noi valenţe în 2008, odată cu izbucnirea crizei economice în Europa. Ea

va ajuta statele membre să se redreseze stimulând cererea şi restabilind încrederea în economia europeana.

_________________________________

¹ http://ec.europa.eu

De asemenea, UE a stabilit măsuri pentru atenuarea impactului imediat al crizei economice asupra forţei

de muncă şi pentru îmbunătăţirea perspectivelor pe termen lung prin corelarea cererii şi a ofertei de locuri

de muncă şi prin anticiparea nevoilor pieţei muncii.

Ponderea resurselor alocate pentru acest punct reprezintă 44, 2%.

2. Conservarea şi gestionarea resurselor naturale ale Uniunii primesc deasemenea un sprijin

semnificativ, adică 43% din totalul resurselor bugetare Alocaţiile pentru politica de mediu vor cunoaşte cea

mai însemnată creştere, urmată de cele pentru dezvoltarea rurală. Cheltuielile agricole şi ajutoarele directe

rămân însă relativ stabile.

UE aplică unele dintre cele mai avansate standarde de protecţie a mediului din lume, elaborate de-a

lungul anilor pentru a soluţiona o multitudine de aspecte. Priorităţile zilei sunt lupta împotriva schimbărilor

climatice, conservarea biodiversităţii, reducerea problemelor de sănătate cauzate de poluare şi utilizarea mai

responsabilă a resurselor naturale. Atingerea acestor obiective prezintă un dublu avantaj: nu numai că

protejăm mediul, ci contribuim şi la creşterea economică prin încurajarea inovării şi a spiritului

antreprenorial.

3. Cetăţenie, libertate, securitate şi justiţie . Aceste noi categorii de cheltuieli au o pondere de 1,2%

din total. Cetăţenii Uniunii Europene beneficiază de libertatea de a călători, munci şi locui oriunde în

Europa. Pentru a se bucura din plin de aceasta, oamenii trebuie să poată trăi şi lucra în totală siguranţă.

Astfel, pe de o parte, trebuie să fie protejaţi împotriva criminalităţii internaţionale şi a terorismului şi, pe de

altă parte, trebuie să beneficieze de acces egal la justiţie şi să li se respecte drepturile fundamentale pe întreg

teritoriul Uniunii. În plus, fenomenul imigrării din ţări terţe trebuie gestionat în mod eficient şi durabil. Cele

cinci milioane de persoane care provin din ţări terţe şi lucrează, în prezent, pe teritoriul Uniunii beneficiază,

la rândul lor, de drepturi importante. Au fost instituite proceduri comune pentru a aborda aspecte precum

reîntregirea familiei şi găsirea unor modalităţi de integrare a nou-veniţilor într-un mediu necunoscut. Având

în vedere existenţa liberei circulaţii pe teritoriul Uniunii, este important ca cetăţenii să nu-şi piardă accesul 19

Page 20: Bugetul u.e. -Prezent Si Perspectiva

la justiţie, dar nici să se sustragă acesteia. Cooperarea dintre sistemele judiciare naţionale s-a intensificat,

astfel încât deciziile luate într-un stat membru să fie recunoscute şi aplicate într-un alt stat. Aceste principii

sunt importante, în special în procesele civile de divorţ, de încredinţare a copiilor şi de stabilire a pensiei

alimentare sau chiar în cazurile de faliment şi facturi neplătite, atunci când persoanele implicate locuiesc în

ţări diferite. UE a creat Reţeaua judiciară europeană, pentru a îmbunătăţi cooperarea judiciară între statele

membre în vederea combaterii unor infracţiuni grave precum corupţia, traficul de droguri şi terorismul.

4. Uniunea Europenă joaca un rol din ce în ce mai important ca partener mondial. Din resursele alocate

acestui domeniu, reprezentând 5,7% din total, sunt acoperite politicile de preaderare, de bună vecinătate, de

cooperare pentru dezvoltare, de ajutor umanitar, democraţia şi drepturile omului, politica externă şi de

securitate comună.

Începând cu anul 2004, pentru asigurarea unei transparenţe sporite, la nivelul U.E. s-a implementat

întocmirea bugetului pe activităţi. Acesta oferă o perspectivă clară asupra resurselor propuse pentru fiecare

domeniu politic, inclusiv resursele umane şi financiare, subdivizate la rândul lor în cheltuieli administrative

şi de funcţionare. Astfel, se garantează faptul că Acordul interinstituţional privind disciplina bugetară şi

buna gestiune financiară va fi respectat.

De la data aderării la Uniunea Europeană, România participă de drept şi de fapt la procesul bugetar

comunitar în ansamblul său, respectiv atât în mecanismul de luare a deciziilor pe parcursul desfăşurării

procesului bugetar comunitar la nivelul fiecărui an bugetar (de elaborare, aprobare, execuţie şi control al

bugetului), cât şi la cel de stabilire şi/sau schimbare a cadrului general legal de bază prevăzut de Tratatul

Uniunii Europene şi de Regulamentele comunitare din domeniul bugetar.

20

Page 21: Bugetul u.e. -Prezent Si Perspectiva

CAPITOLUL III

Propuneri

In perspectivă se impune acordarea unei importanţe deosebite tineretului care asigură atât prezentul cât

şi viitorul U.E. Tineretul ar trebui sa fie în centrul strategiilor sociale şi de incluziune, iar capacitatea de

inovare a acestuia reprezintă o sursă cheie pentru dezvoltare şi creştere economică, pe care U.E ar trebui să

se bazeze. A investi în tineret şi în educaţie înseamna a investi în prezent şi în viitor. Politica în ceea ce

priveste tineretul ar trebui sa includă capacitatea acestor persoane de a-şi schimba poziţia şi statului de

câteva ori pe parcursul vieţii. Unul din obiective ar fi tranziţia de la sistemul educţional către piaţa muncii.

Tineretul joacă un rol important în procesul de redresare economica în urma actualei crize financiare şi

economică de aceea promovarea egalitaţii de şanse şi acordarea unei importanţe sporite facilitării tranziţiei

de la sistemul educaţional la integrarea pe piaţa muncii ar trebui să fie subliniate şi consolidate şi în cadrul

Fondului Social european, întrucât U.E. nu mai poate permite ca în special tinerii să sufere din cauza

sarăciei , a unor sisteme educaţionale deficitareşi a unei rate ridicate a somajului.

Pentru dobândirea unei identităţi europene se impune introducerea unor noi instrumente care sa

promoveze studiul limbilor străine şi dialogul intercultural.

21

Page 22: Bugetul u.e. -Prezent Si Perspectiva

Anexe

Anexa.1

Anexa 2.

80 70

60

50

40

22

1988

2013

% din total

Structura veniturilor (1988-2013)

Resurse bugetului U.E .1958-2008

Sursa: http://ec.europa.eu

Page 23: Bugetul u.e. -Prezent Si Perspectiva

30 20

10

0

Sursa-Comisia Europena

Anexa 3

23

Resurse proprii tradiţionale

Resurse proprii bazate pe TVA

Resurse proprii bazate pe VNM

Cheltuieli bugetare 1958-2008

Sursa: http://ec.europa.eu

Page 24: Bugetul u.e. -Prezent Si Perspectiva

Anexa 4

.

70,0

60,0

50,0 40,0 30,0 20,0

10,0

0,0

Bibliografie:

Regulamentul Financiar al Comunităţii Europene;

Regulamentul (C.E.) nr. 1653/2004 al Comisiei;

Luise Mladen, Gheorghe Manolescu “Buget şi Trezorerie”- Ed. Fundaţiei România de Mâine;

Lect.Univ.Dr. Neguriţă Octav “Buget şi Trezorerie Publică”- sinteze;

http://eur-lex.europa.eu;

http://europa.eu

24

Sursa-Comisia Europena

Structura cheltuielilor (1988-2013)

% din total

Politica agricola comună

Politica de coeziune Alte politici

1988 2013