BULETIN DE EUROPAPublicaţie gratuită lunară de informare europeană Nr. 9 Octombrie 2010

Comisia Europeană a prezentat pe 29 sep­tembrie propunerile legislative privind gu ver­nanța economică europeană. Noul sistem, de la care se așteaptă să prevină derapajele eco no mi­ce de tipul celor înregistrate în Grecia și în alte sta te membre care nu și­au putut ține deficitele sub control, se bazează pe un fond permanent de dicat salvării zonei euro, sancțiuni financiare în caz de încălcare a regulilor și un “sistem de alertă”

pri vind evoluția salariilor din sectorul public.Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Eu ro­

pene, ar urma să primească puteri sporite pentru a asigura o mai mare acuratețe în prelucrarea da­telor și a conferi încredere în datele prezentate de statele membre. Propunerile legislative vin după ce, în primăvara acestui an, Comisia Europeană a prezentat elementele principale a ceea ce se vrea o guvernanță economică

aprofundată. La reuniunea sa din 16 septembrie, Consiliul European a luat în discuție un raport intermediar al Grupului de Lu cru pentru Guvernanța Economică. Nu a fost în să, nici pe departe, singurul punct fierbinte al ul timului summit european. Relațiile externe ale U niunii, precum și spinoasa chestiune a romilor au întregit agenda.

(citiți în paginile 2­3)

Luca Niculescu

Franţa şi romii: compromisul Comisiei

Trebuia sau nu pedepsită sever Fran ța pentru “repatrierile” şi ex pul ză­rile cetățenilor români şi bulgari? Po­le mica a fost foarte vie în ultimele luni, iar Comisia Europeană a ales com pro­mi sul. Nu, Franța nu riscă să ajungă în fața instanțelor europene pentru dis ­criminare (ceea ce ar fi fost ruşinos pen ­tru “țara drepturilor omului”). Da, Pa risul riscă însă o sancțiune pentru că nu a transpus complet în propria le gis la ție deja faimoasa directivă 38 din 2004 pri­vind libera circulație în Eu ro pa.

Compromisul Comisiei creează noi po sibilități de dialog deoarece, în tim­pul polemicii, problema principală, cea a integrării romilor, a trecut pe pla nul al doilea. Oficialii au fost ocupați cu declarații: s­a vorbit despre valori, de­spre principii, s­a facut apel la istoria

mai mult sau mai puțin recentă…“dis­puta hrăneşte disputa şi îi înghite pe cei care se aruncă în ea”, după cum spu nea Seneca.

Acum, că polemica s­a mai liniştit, în trebarea poate fi pusă din nou: ce po litică pentru romi? România este ța ra cu cea mai mare populație romă din Europa: între 1,5 şi 2,5 de milioane de români sunt de etnie romă, potrivit u nor statistici. Nu se poate spune că nu există progrese: astăzi, majoritatea ro milor are documente de identitate, ceea ce nu era cazul în urmă cu 15 ani, au apărut instituții ca mediatorii sa nitari şi şcolari, există discriminare po zitivă în ce priveşte accesul în şcoli, universități, în curând, sperăm, şi în grădinițe, deoarece cu cât începi e du­cația mai devreme, cu atât şansele de integrare sunt mai mari. În acelaşi timp, potrivit statisticilor, cei mai mulți din tre romii români trăiesc în sărăcie.

Autoritățile române, prin vocea pre­

şe dintelui, cer o “strategie europeană pen tru romii nomazi”. De ce nu? Există deja proiecte care se aplică pentru no­mazi în câteva state. Se poate concepe – evident ­ o strategie pentru nomazii din întreaga Europă, acum, când fron­tie rele se şterg. Dar asta nu rezolvă pro blema decât într­o mică măsură. Cei care ajung din România în Franța nu sunt nomazi, nu se deplasează cu că ruțele dintr­o țară în alta, iar acolo nu stau în rulote dintr­o sensibilitate cul turală, ci pentru că fug de condițiile mi zere de acasă.

Înainte de a o deplasa la nivel eu­ro pean, integrarea poate fi facută în respectivele statele membre, iar co­lectivitățile locale trebuie să se implice mai mult. Potrivit unor es ti mări, printre tinerii români care au mai puțin de 18 ani, unul din patru este de etnie romă. Şi cum ar fi ca, peste 20 de ani, un sfert din generația mijlocie să fie insuficient integrată ?

EDITORIAL

Un pas important:

Guvernanța economică

Nr. 9 octombrie 2010EVENIMENT

2 BULETIN DE EUROPA

Consiliul European extraordinar din 16 sep tem­brie a fost unul ieșit din tipare; summitul, plă nuit încă din primăvară, avea, în mare, două com­ponente: discutarea relațiilor externe ale Uniunii și prezentarea unui raport intermediar al Grupului de Lucru pentru Guvernanța Economică. La masa dis cuțiilor a apărut însă, în ultimul moment, și un su biect nepoftit ­ controversele privind repatrierea ro milor din Franța și, desigur, inflamarea relațiilor Paris­Bruxelles. A fost motivul pentru care re u niu­nea celor 27 de șefi de stat şi de guvern a ținut pri ma pagină a presei, cu un interes întâlnit doar în cazul summit­urilor în care se luau mari decizii, cum ar fi cel la care s­au făcut numirile pentru pos tul de președinte al Consiliului European și de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe, sau cel la care liderii au pus la punct mecanismele pentru scoa terea Greciei din faliment.

La capitolul relații externe, liderii europeni au atins practic toate zonele: parteneriatul trans­atlantic, relațiile cu Rusia, Africa, India, China, Asia, Orien tul Mijlociu și, nu în ultimul rând, politica de ve cinătate, cu partenerii din est și cu cei sudici. In diferent de regiune, esența mesajului e aceeași. Re lațiile trebuie să fie mai dinamice, mai coerente, pe scurt e nevoie ca Uniunea Europeană să capete un profil mai vizibil pe scena internațională și să ai bă mult­dorita voce unică în materie de politică ex ternă. Sau, cum spunea președintele Consiliului Eu ropean, Herman van Rompuy, Bruxelles­ul și cele 27 de capitale naționale să meargă în aceeași di recție. Nu au fost numai discuții teoretice, șefii de stat au convenit și elemente concrete. Cel mai bun exemplu este acordul de liber schimb cu Coreea de Sud – unul din primii zece parteneri co­merciali ai Uniunii, mai exact al optulea. Prin acest a cord, dispar o serie de taxe, ceea ce înseamnă o eco nomie anuală de peste un miliard și jumătate de euro pentru exportatorii europeni.

În ceea ce privește raportul intermediar despre ac tivitatea Grupului de Lucru pentru Guvernanța Eco nomică, concluziile Consiliului menționează

pe scurt că liderii salută progresele de până acum, în special cele legate de semestrul european și de su pravegherea macroeconomică. Raportul final al Grupului, condus de Herman van Rompuy, va fi analizat în detaliu la viitorul summit, la sfârșitul lui octombrie.

La masa de prânz am discutat un subiect care vă intersează în mod deosebit – romii –, cu aceste cuvinte și­a început președintele Con­siliului European, Herman van Rompuy, par tea din discursul rostit în fața Parlamentului Eu ro­pean referitoare la problema care a tulburat atât de mult apele la București, Paris și Bruxelles. Du­pă cum a explicat van Rompuy în fața euro­par­lamentarilor, liderii europeni au fost în consens pe cinci puncte: Un stat membru are dreptul și datoria să ia

măsuri pentru a menține ordinea pe teritoriul său. Comisia are dreptul și într­adevăr datoria de

a asigura respectarea legislației Uniunii de către sta tele membre și are dreptul ­ și într­adevăr da­toria – de a declanșa anchete. S­a luat notă de declarația pe care președintele

Co misiei a făcut­o în ajunul Consiliului European. Respectul este regula esențială în relația din­

tre statele membre și Comisie. La o viitoare reuniune a Consiliului European

se va discuta problema integrării romilor.

Grup operativ pentru romiComisia Europeană și­a înființat propriul grup

o perativ care să se ocupe de problema romilor. Prin cipala sarcină a acestei echipe este evaluarea mo dului în care statele membre folosesc fon du­rile Uniunii Europene destinate proiectelor de integrare a romilor. Pe lângă raportarea e ven­tualelor deficiențe constatate în folosirea banilor co munitari, grupul operativ pentru romi va veni și cu idei și recomandări pentru îmbunătățirea u tilizării fondurilor. Primul raport va fi prezentat Co legiului comisarilor până la sfârșitul anului; Par­

lamentul European și Consiliul vor fi periodic in­formate despre activitatea grupului operativ.

12 state membre – Bulgaria, Cehia, Spania, Fin­landa, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Polonia, Ro­mâ nia, Slovenia și Slovacia – dispun de programe de sprijin care vizează populația roma (printre alte gru puri vulnerabile), cu un buget total de 17,5 mi­liarde de euro.

Vești bune pentru români Uniunea Europeană a plătit României 1,15 mi­

liar de euro, ceea ce reprezintă a treia tranșă din îm prumutul comun cu FMI. Banii au fost virați du pă ce Comisia Europeană a evaluat pozitiv mă surile luate de autoritățile române pentru con­solidarea bugetară. România a respectat con­dițiile convenite în mai 2009, când s­a agreat îm­prumutul, și a luat și măsuri suplimentare pentru a compensa creșterea economică mai slabă. Co­misia menționează reforma sistemului de pen sii, recent adoptată de Parlament, înființarea u nui consiliu independent pentru îmbunătățirea po­li ticilor fiscale și angajamentul guvernului de a ameliora absorbția fondurilor europene. De a se­me nea, notează Comisia, autoritățile fac ultimele re tușuri la normele de aplicare a legii salarizării u nice – legislație cheie pentru reglarea problemei sa lariilor din sectorul public.

De altfel, Comisia Europeană a oprit, pentru mo ment, procedurile de deficit excesiv, lansate îm potriva României pentru depășirea limitei de 3 la sută din PIB. Executivul comunitar consideră că Ro mânia a revenit pe linia de plutire ca urmare a măsurilor de consolidare bugetară prin care s­au redus salariile în sectorul public și a crescut taxa pe valoarea adăugată – TVA. Comisarul pen tru afaceri economice si monetare, Olli Rehn, a de­clarată că România a luat măsurile adecvate pen­tru a­și reduce deficitul; prin urmare, un deficit de sub 3 la sută din PIB, în 2012, pare un obiectiv rea­lizabil. Dar eforturile trebuie să continue, atrage a ten ția comisarul Rehn. Magdalena Moreh

Ecourile unui summit atipic

BULETIN DE EUROPA 3Nr. 9 octombrie 2010EVENIMENT

34% din bugetul UE din perioada 2007-2013 merge în sectorul agriculturii

Este lesne de înțeles cât de importantă este această ramură economică pentru Uniunea Europeană şi pentru cetățenii săi. Cu atât mai dificilă este misiunea lui Dacian Cioloş, comisarul responsabil în următorii ani de tot ceea ce înseamnă agricultură la nivelul Uniunii. Despre misiunea lui Cioloş în fruntea agriculturii europene, despre direcțiile pe care comisarul vrea să dezvolte Politica Agricolă Comună (PAC) într­o Europă afectată serios de criza economică mondială vorbeşte şi publicația "Comisia Europeană 2010­2014. Profiluri şi priorități".

"Reforma nu înseamnă micşorarea ajutorului financiar din domeniul agricol, ci adaptarea sistemului la noile cerințe" este sintagma pe care publicația în cauză o menționează ca reprezentativă pentru discursul şi acțiunile lui Dacian Cioloş. Comisarul responsabil cu acest portofoliu are în primul rand sarcina de a oferi sprijin financiar pentru fermieri din fonduri europene, subliniază broşura editată de Comisia Europeană.

O altă prioritate a lui Cioloş este verificarea şi certificarea calității alimentelor produse în cadrul UE, având în vedere standardele ridicate impuse prin legile care reglementează acest domeniu. Dezvoltarea în condiții prielnice a comunităților rurale este şi ea o prioritate pe agenda lui Cioloş. În România, spre exemplu, nivelul de dezvoltare din mediul rural este unul scăzut, iar UE oferă fonduri nerambursabile consistente pentru creşterea acestui nivel. Comisarul european a explicat în repetate rânduri importanța folosirii fondurilor din sectorul agricol, România având deocamdată un nivel scăzut de accesare a banilor europeni destinați dezvoltării agriculturii.

Implementarea PAC, dar mai ales creionarea traseului pe care va trebui să îl urmeze Politica Agricolă Comună după 2013 rămâne obiectivul numărul unu al lui Dacian Cioloş, după cum subliniază şi publicația în cauză. Pentru a afla mai multe detalii despre comisarul european Dacian Cioloş și despre misiunea sa în cadrul CE puteți consulta publicația "Comisia Europeană 2010­2014. Profiluri şi priorități" la pagina de internet http://ec.europa.eu/publications/booklets/others/88/index_en.htm. (M.O.)

CHIOŞCULDEZIARE

Maros Sefcovic şi José Manuel Barroso

Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Ba rroso, s­a adresat Parlamentului European pen­tru prima dată cu privire la starea Uniunii. El a reamintit că, în ultimul an, din cauza crizei e co no­mice şi financiare, Uniunea s­a confruntat cu cea mai mare provocare de până acum, care i­a pus în evidență interdependența şi i­a pus la încercare so li daritatea. Chiar dacă preşedintele Barroso a spus că UE a trecut testul crizei, el a atras atenția că Uniunea trebuie să continue lupta cu aceasta şi să fa că față celor cinci provocări majore pentru anul ur mă tor, respectiv: abordarea crizei şi guvernanței e co nomice, restabilirea creşterii economice şi crea rea de locuri de muncă prin accelerarea pro gramului de reforme Europa 2020, clădirea u nui spațiu de libertate, justiție şi securitate, des­chiderea negocierilor pentru un buget UE mo­dern şi exercitarea unei influențe europene pe sce na mondială. Preşedintele Comisiei a mai spus că acesta este momentul adevărului pentru Eu­ropa. Ea trebuie să demonstreze că reprezintă mai mult decât 27 de soluții naționale diferite. "Ori ne menținem la suprafață împreună, ori ne scu­fundăm separat“, a mai declarat preşedintele Bar­roso referindu­se la poziția UE pe scena mondială.

În acest context, înaltul oficial european a anunțat continuarea reformării sectorului fi­nan ciar, lansarea de măsuri vizând consolidarea pac tului de stabilitate, creşterea competitivității în treprinderilor europene, încurajarea creării de noi întreprinderi industriale, creşterea nu mă­rului locurilor de muncă şi orientarea spre rea­lizarea unei "piețe unice europene mai des chi­se". Conform spuselor preşedintelui CE, pentru a se înregistra creştere economică, e nevoie de un sec tor financiar solid şi viabil. Finanțele publice so­lide duc la atingerea obiectivului de creştere e co­nomică şi, implicit, la crearea de locuri de mun­că. Prioritatea absolută a Comisiei este creşterea, creşterea durabilă, creşterea favorabilă in cluziunii. Oficialul european a propus o mai bună gu ver­nanță economică prin găsirea de soluții pentru de zechilibrele macroeconomice majore, în spe­cial în zona euro. "Trebuie întreprinse măsuri pen tru ca uniunea monetară să fie însoțită de o adevărată uniune economică", a afirmat pre şe­dintele Comisiei, completând că o generație care func ționează pe bază de datorii dă naştere unei na țiuni nedurabile. Conform preşedintelui Barroso,

Co misia va propune în cursul acestui an, în cadrul Stra tegiei Europa 2020, un „Monitor european al pos turilor vacante”, care va informa cetățenii unde în Europa sunt locuri de muncă disponibile şi care sunt competențele căutate. Oficialul european do reşte ca până în 2020 să existe 3 milioane de lo­curi de muncă verzi şi a promis 38 de miliarde de eu ro companiilor europene pentru combaterea bi rocrației. În ceea ce priveşte revizuirea bugetului UE, preşedintele Barroso a propus înlocuirea ca­dru lui financiar de şapte ani cu unul de 10 ani, du pă primii cinci ani efectuându­se o revizuire. El a mai cerut instituirea de obligațiuni UE pentru fi nan țarea proiectelor şi un sistem nou pentru re­sursele proprii ale UE.

CE vrea o piaţă europeană a instrumentelor financiare derivate mai sigură şi mai transparentă

În urma declanşării crizei economice, Comisia Eu ropeană a luat o serie de noi măsuri cu scopul de a crea un sistem financiar european mai ar mo­nizat şi mai sănătos. Astfel, organismul executiv a prezentat o propunere de regulament care vi­zează creşterea siguranței şi transparenței pieței in strumentelor financiare derivate negociate pe pie țe nereglementate (over the counter ­ OTC). În a cest proiect de regulament, Comisia propune mai mul te acțiuni care vizează creşterea transparenței, si guranței şi reducerea riscurilor operațiunilor în con trapartidă.

Astfel, pentru a creşte transparența pe piața eu­ropeană, Comisia propune ca informațiile privind con tractele cu instrumente financiare derivate de tip OTC să fie raportate către aşa­numitele registre cen trale de tranzacții şi să poată fi accesate de că­tre autoritățile de supraveghere. De asemenea, toți cei lalți participanți la operațiunile de pe piață vor a vea, la rândul lor, acces la mai multe informații. În prezent raportarea contractelor cu instrumente fi­nanciare derivate de tip OTC nu este obligatorie, iar prin propunerea sa Comisia îşi doreşte să ofere au­to ri tăților de reglementare din UE acces la aceste re gistre centrale pentru a putea avea o mai bună ima gine de ansamblu cu privire la datoriile fiecărei en tități şi la beneficiarii acestor datorii. În această si tuație, autoritățile de reglementare vor putea de tecta din timp eventualele probleme, cum ar fi acu mulările de riscuri. Claudia Doanţă

Discurs al preşedintelui Barroso în Parlamentul European cu privire la starea Uniunii

4 BULETIN DE EUROPA Nr. 9 octombrie 2010EUROPA ÎN ROMÂNIA

Fonduri europene de 25 milioane euro pentru programul “Casa Verde”

Uniunea Europeană acordă fonduri de 25 mi­lioa ne de euro pentru programul "Casa Verde", pro gram ce vizează instalarea sistemelor de în­călzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv în locuirea sau completarea sistemelor clasice de în călzire.

Scopul acestui program este îmbunătățirea ca­lității aerului, apei şi solului prin reducerea gradului de poluare cauzată de arderea lemnului şi a com bustibililor fosili utilizați pentru producerea e nergiei termice. Pe lângă beneficiile asupra me­diului, sistemul de încălzire care foloseşte energia re generabilă reduce cheltuielile anuale dedicate cu până la 70%.

Programul "Casa Verde" este operațional în­cepând cu data de 1 iulie 2010, iar persoanele fi zice îşi pot depune dosarele pentru obținerea de finanțare nerambursabilă la agențiile județene de mediu din localitățile unde domiciliază, până la data de 15 decembrie a fiecărui an. Bugetul de 110 milioane lei alocat programului este distribuit la nivelul fiecărui județ, în funcție de numărul de locuitori al acestuia. Contractele de finanțare ne­ram bursabilă pentru persoane fizice în cadrul pro gramului “Casa Verde” sunt valabile 12 luni de la data semnării acestora de către părțile con­trac tante. Beneficiarii care doresc prelungirea contractelor de finanțare vor prezenta în scris o solicitare, la sediul agenției județene pentru pro­tecția mediului unde domiciliază, cu cel puțin 30 zile lucrătoare înainte de data intrării în vigoare a mo dificării solicitate.

"Casa Verde" se adresează exclusiv persoanelor fi zice şi constă în acordarea unor sume fixe, din bu getul Fondului pentru Mediu, în funcție de ti­pul instalației, astfel: până la 6.000 lei pentru in­stalarea panourilor solare, până la 8.000 lei pentru in stalarea pompelor de căldură, până la 6.000 lei pen tru instalația care produce energie termică pe bază de peleți, brichete, tocătură lemnoasă, pre cum şi orice fel de resturi şi deşeuri vegetale, a gricole, forestiere.

Pentru a aplica la acest program solicitantul tre buie să îndeplinească următoarele condiții: să fie persoană fizică domiciliată în România, să fie pro prietar/coproprietar al imobilului în care se implementează proiectul, iar acesta trebuie să nu facă obiectul unui litigiu în curs de soluționare la instanțele judecătoreşti, proprietarul să nu ai bă obligații restante la bugetul de stat, bugete lo­cale, conform legislației naționale în vigoare, iar activitatea desfăşurată anterior începerii pro iec­tului să nu fi încălcat dispozițiile legale privind pro tecția mediului.

Reprezentanții Ministerului Mediului susțin că pro cedura de întocmire a dosarului este foarte simplă, iar cetățenii îşi pot alege singuri firma cu care să execute lucrările. După ce au finalizat lu­crările, oamenii se prezintă cu factura, copia după con tractul de execuție, procesul verbal de recepție a lucrării şi certificatul de garanție a instalației, iar autoritatea de mediu le dă banii în funcție de tipul de centrală instalată. Cei care aplică la a cest program trebuie să fie atenți întrucât sunt con­siderate eligibile doar cheltuielile efectuate după sem narea contractului de finanțare.

Într­o lună de la demararea Programului au fost de puse 8.727 dosare de finanțare, cu o valoare de peste 50 milioane lei. Cele mai multe dosare au fost depuse în județele Bihor (741 dosare), Har­ghita (629), Braşov (310), Bistrița Năsăud (226), Co­vasna (233), Mureş (297), Sălaj (233), Sibiu (276) şi Alba (291). În Bucureşti au fost depuse 318 do sare. Până pe 22 iulie au fost acceptate 530 de ce reri din totalul dosarelor depuse. Reprezentanții Mi­nisterului Mediului recunosc că ritmul de pre­lucrare a dosarelor este destul de lent; după do­uă luni de la debutul programului ''Casa Verde'', an gajații Administrației Fondului pentru Mediu au analizat doar un sfert din totalul dosarelor de­puse. În aceste condiții, ei vor termina de analizat toa te dosarele abia în luna martie 2011, motiv pen tru care şi decontările vor fi întârziate până în pri mă vara anului menționat. Claudia Doanţă

Apulum Agraria - ediţia a 19-aÎn perioada 18­19 septembrie 2010, Centrul Europe Direct Alba Iulia a participat, alături de Consiliul Județean Alba, Primăria Municipiului Alba­Iulia, Camera de Comerț, Industrie şi Agricultură Alba şi Asociația Ţara Vinului Alba, la cea de­a XIX­a ediție a Târgului Apulum Agraria. Pe parcursul celor 2 zile, Centrul a oferit atât celor peste 160 de expozanți şi producători din țară şi de peste hotare, cât şi celor peste 20.000 de participanți, nu doar materiale, ci şi informații şi discuții constructive pe teme specifice.

La ediția din acest an standurile producătorilor agricoli individuali şi firmelor au abundat în fructe şi legume, nenumărate produse de panificație şi patiserie, dar și ouă, brânzeturi și preparate din carne. Printre cele mai vizitate standuri s­au numărat cele ale producătorilor de produse tradiționale şi ecologice. (M.O.)

Târg de informare pe teme europene în Baia MareCentrul Europe Direct Maramureş a organizat, pe data de 24 septembrie, în Piața Revoluției din Baia Mare, ediția a treia a Târgului de informare pe teme europene. Evenimentul a avut scopul de a prezenta locuitorilor din Baia Mare, precum şi vizitatorilor din celelalte localități maramureşene, informații utile despre activitățile, politicile şi programele derulate la nivelul Uniunii Europene, au declarat organizatorii.

În cadrul standului de informare au fost puse la dispoziția vizitatorilor materiale gratuite, care au oferit celor interesați detalii despre instituțiile europene și rolul lor în cadrul UE. (M.O.)

LIVE din Parlamentul European

Vâlcenii pot vedea în direct cum lucrează parlamentarii europeni, grație unei inițiative a Centrului Europe Direct Vâlcea. La Biblioteca Județeană din localitate, sunt proiectate în direct, în fiecare lună, sedințe din Parlamentul European. Astfel, cei interesați au putut urmări între 20 și 23 septembrie, între orele 10,00 – 16,00, a doua sesiune plenară a Parlamentului European din luna curentă. Pe ordinea de zi s­au aflat subiecte de interes maxim din actualitatea europeană: rezultatele summitului UE – discursul preşedintelui Van Rompuy la Strasbourg, supravegherea financiară, răspunsul comun al UE referitor la aprovizionarea cu gaze naturale sau interzicerea importurilor de produse fabricate în lagărele de muncă forțată din China. (M.O.)

EUROPAÎNDIRECT

BULETIN DE EUROPA 5Nr. 9 octombrie 2010INTERVIU

În prima jumătate a acestui an, Uniunea Eu ro­peană a investit, pe bună dreptate, o mare parte din energia sa în vederea consolidării guvernanței e co nomice în contextul volatilității piețelor. În pre zent, trebuie să ne orientăm spre viitor și să ne întrebăm ce fel de economie dorim să făurim pen tru mâine.

Acesta este obiectivul strategiei Europa 2020. Ea este o foaie de parcurs pentru o creștere in­teligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, care va con tribui la crearea locurilor de muncă necesare pen tru o societate bazată pe cunoaștere. Eforturile noas tre s­au concentrat asupra educației de­oa rece oamenii sunt cea mai bună resursă de care dispunem. Trebuie să răspundem urgent la întrebarea: „Tinerii noștri primesc pregătirea ne­ce sară pentru a răspunde exigențelor de mâine?”.

Câteva cifre ilustrează amploarea provocării cu care se confruntă Europa. Șomajul în rândul ti nerilor se ridică astăzi la peste 20%. Mai puțin de o treime dintre tinerii noștri se îndreaptă către în vă țământul superior, în comparație cu 40% în Statele Unite și 50% în Japonia; aproximativ 15% părăsesc școala prematur, având, în cel mai bun caz, doar calificări de bază. Totuși, economia eu­ro peană în anul 2020 va necesita calificări de ni­vel înalt pentru cel puțin 35% dintre locurile de muncă și calificări de nivel mediu pentru 50% din tre acestea.

Din acest motiv, UE și­a stabilit obiective am­bi țioase pentru educație: reducerea numărului de abandonuri școlare la mai puțin de 10% și ga­ran tarea faptului că minimum 40% dintre tineri se în dreaptă către învățământul superior sau către per fecționarea profesională. Aceste obiective sunt cre dibile și realiste; ele vor contribui la orientarea re formelor noastre structurale în direcția bună. Cel mai recent raport al OCDE privind educația de monstrează că guvernele care investesc în mod a decvat în învățământul superior beneficiază în schimb de avantaje, printr­o creștere economică mai accentuată.

Comisia Europeană lansează acum „Tineretul în miș care” pentru a aborda provocările cu care se con fruntă tinerii în domeniul educației, al formării și al ocupării forței de muncă. Acesta este un pa­chet de măsuri care vor ajuta sistemele noastre de învățământ să ofere competențele adecvate, să crească performanța învățământului superior, să încurajeze tinerii să studieze și să participe la ac­țiuni de formare în străinătate, precum și să le fa­ci liteze tranziția către piața locurilor de muncă. De a semenea, lansăm o consultare publică cu privire la viitorul educației, formării și programelor de mo bilitate ale Uniunii Europene pentru perioada de după 2013.

În primul rând, trebuie să rezolvăm problemele de bază: alfabetizarea, competențele numerice și competențele TIC sunt esențiale pentru dez vol ta­rea oricărui copil. În ceea ce privește al fa betizarea la citire, Europa a înregistrat un regres în ultimii ani – aproape un sfert din copiii noștri cu vârsta de 15 ani au competențe scăzute în acest domeniu – iar acest fapt este inacceptabil. Am instituit de ur gență un grup de experți la nivel înalt pentru a

iden tifica cele mai eficiente practici din întreaga Eu ropă și pentru a elabora noi politici. Unele state mem bre înregistrează reale progrese în ceea ce pri vește alfabetizarea și ar trebui să învățăm de la a cestea.

Trebuie apoi să continuăm reforma în vă ță­mântului superior, pentru ca Europa să fie ca­pa bilă nu doar să producă, ci și să atragă cele mai mari talente din lume. Am inițiat un dialog la nivel european între universitățile noastre și întreprinderi, creând o mai mare apropiere în­tre acestea, astfel încât programele de studii să contribuie la pregătirea tinerilor pentru mul ti tu­dinea de exigențe ale mediului de lucru modern. Do rim să încurajăm universitățile să își diversifice sur sele de venituri și analizăm noi modalități de finanțare a împrumuturilor pentru studenți la nivel european. De asemenea, preconizăm un nou sistem multidimensional de clasificare pen­tru a reflecta mai bine diversitatea a ceea ce oferă uni versitățile noastre.

UE a adăugat întotdeauna valoare permițându­le cetățenilor să trăiască, să lucreze și să studieze în alte state membre. Mobilitatea este un mijloc de a le oferi tinerilor competențele de care vor avea ne voie pentru o viață aflată sub semnul schimbării și al adaptării – iar acest fapt este valabil în aceeași mă sură atât pentru formarea profesională, cât și pentru discipline legate mai mult de mediul uni­versitar. Toți tinerii au de câștigat dacă învață să colaboreze cu alte persoane, să facă schimb de idei și să exploreze o nouă cultură. Această ex pe­

rien ță le oferă mai multe șanse de a obține un loc de muncă. Prin urmare, obiectivul nostru este de a ne extinde programele de mobilitate și de a le des chide unui număr mai mare de tineri.

„Tineretul în mișcare” îi va ajuta pe tinerii noștri să efectueze tranziția de la educație la piața forței de muncă. Un nou Monitor european al posturilor va can te va oferi tinerilor și consultanților în do­meniul ocupării locurilor de muncă informații pri vind sectoarele care oferă locuri de muncă în Eu ro pa și competențele necesare. Un Pașaport eu ropean al competențelor va facilita compararea ex pe riențelor dobândite de tineri în diferite țări.

Una dintre provocările cele mai dure va fi pu­nerea în aplicare a acestui pachet într­o perioadă de austeritate. Sprijinul UE este crucial pentru a o feri șansa de a studia, de a participa la activități de formare și de a lucra în străinătate pentru mi­lioane de tineri europeni. De exemplu, prin in ter­mediul programului Erasmus, milioane de stu­denți au beneficiat de oportunitatea de a stu dia în străinătate și de a­și spori competențele aca­demice, sociale, personale și lingvistice.

Vom lansa în curând o dezbatere dificilă cu pri­vire la prioritățile UE în materie de cheltuieli pentru noul deceniu. Pentru a îndeplini obiectivele am­bițioase ale strategiei noastre Europa 2020, tre buie să facem unele alegeri dificile. Într­o perioadă de criză, mai mult ca oricând, educația trebuie să ră­mână prioritatea noastră. Androulla Vassiliou

(Comisar european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret)

Tineretul în mișcare

Educație pentru o economie inteligentă

6 BULETIN DE EUROPA Nr. 9 octombrie 2010AGENDA

Concurs pentru studenţii la JurnalismComisia Europeană a lansat concursul „Tineri reporteri împotriva sărăciei” la care pot participa toți studenții la jurnalism din statele membre ale UE. Concursul, organizat în cooperare cu Centrul European de Jurnalism, este o inițiativă adresată studenților la jurnalism cu scopul de a­i sensibiliza cu privire la aspectele legate de politica de dezvoltare. Studenții sunt invitați să transmită un articol sau un reportaj radio privind UE şi politica sa de dezvoltare până pe 29 octombrie. Pe baza reportajelor transmise şi a formularelor de candidatură, vor fi selecționați 33 de candidați care vor fi invitați să participe la un atelier în cursul Zilelor Europene ale Dezvoltării, care se desfăşoară la Bruxelles în luna decembrie.

În timpul atelierului, studenții la jurnalism vor transmite în direct de la Zilele Dezvoltării, iar laureații concursului vor fi invitați să participe la o vizită de teren într­un stat african, partener al Comisiei. (C.D.)

Seminar internaţional la Iaşi: „The EU - an active player in a globalised world"Centrul de Studii Europene al Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi organizează seminarul internațional în limba engleză “UE – un participant activ într­o lume globalizată”, în perioada 21­24 octombrie 2010, în cadrul proiectului “Centrul de Excelență Jean Monnet în Studii Europene”. Seminarul se adresează unui grup țintă de 30 de doctoranzi de la şcoli doctorale din România şi Republica Moldova, în domeniile: economie şi afaceri internaționale, economie, studii europene şi relații internaționale, ştiințe politice, drept, istorie. Programul seminarului va include prelegeri şi dezbateri pe următoarele arii tematice: UE într­o lume globalizată – provocări și oportunități, relațiile dintre UE și SUA în domeniile crizei economice, schimbărilor climatice și securitatății internaționale, relațiile dintre UE și Rusia, rolul României în contextul regional european. Seminarul se bucură de prezența unor profesori din SUA, Italia, Marea Britanie şi Moldova. (C.D.)

Supermaratonul Viena - Bratislava – BudapestaÎn perioada 19­23 octombrie 2010 are loc cea de­a 21­a ediție a supermaratonului Viena­Bratislava­Budapesta, precum şi un festival sportiv, cultural şi turistic, sub patronajul comisarului Androulla Vassiliou şi al unor importante personalități din Austria, Slovacia şi Ungaria. Timp de cinci zile, participanții la maratonul de 320 km care va traversa Austria, Slovacia, Ungaria – parcurgând Viena, Bratislava, Budapesta şi alte 50 de oraşe şi sate – se vor întrece în probe de alergare individuală, ştafetă, ciclism şi patinaj pe rotile. Vor participa, conform estimărilor, circa 1.000 de persoane din 13 țări. Pe lângă Austria, Slovacia, Ungaria şi țările din regiunea Dunării, în competiție vor fi reprezentate şi alte câteva state ale lumii. Chiar de la primele ediții ale Supermaratonului, atleții români au participat constant la cursele de alergare individuală, precum şi la cele de ştafetă, obținând rezultate foarte bune. (C.D.)

EUROFLASH

Comisia Europeană (CE) propune măsuri pentru creşterea siguranței circulației

Ziua Europeană a Limbilor Străine a evidențiat avantajele pe care multilingvismul le oferă micilor întreprinderi

Comisia a adoptat un program ambițios de si­guranță rutieră care îşi propune să reducă la ju­mătate numărul deceselor rutiere în Europa în ur mă torul deceniu. Siguranța rutieră reprezintă o problemă socială majoră, doar în 2009 peste 35.000 de persoane decedând pe drumurile U niu nii Europene − echivalentul populației unui oraş me­diu. Consecințele economice pentru so cietate sunt estimate la 130 de miliarde de euro pe an.

Programul stabileşte un set de inițiative care se concentrează pe îmbunătățirea siguranței au to ­vehiculelor, a siguranței infrastructurii şi a com por­ta mentului participanților la trafic.

Pentru a îmbunătăți măsurile de siguranță pen ­tru autovehicule, între 2011­2020 va in tra în vigoare o nouă gamă de măsuri pri vind e chi pa mentul de siguranță, inclusiv: obli ga ti vi ta tea sistemului de control electronic al sta bi lității, obli ga ti vi ta­tea sistemelor de a ver ti za re pentru prinderea centurii de siguranță, o bli ga ti vi ta tea sistemelor automate de frâ nare de urgență (pentru camioane şi autobuze), o bli ga ti vi ta tea sistemelor de avertizare la trecerea in vo lun tară pes te liniile de separare a benzilor de cir culație (pen tru camioane şi autobuze). Pen tru a creşte si gu ran ța infrastructurii, acordarea fon durilor eu ro pe ne pentru infrastructură va fi con diționată de res pectarea directivelor privind si guranța rutieră şi a tunelelor.

Excesul de viteză, condusul sub influența bă u­tu rilor alcoolice şi nepurtarea centurii de si gu ranță sunt considerate primele trei principale cau ze res ponsabile pentru accidentele rutiere fa tale. În

ca zul condusului sub influența băuturilor al co o li­ce, Comisia consideră că sancțiunile trebuie să fie în soțite de măsuri preventive, de aceea va lua în con siderare măsuri legislative care solicită uti li zarea obli gatorie a dispozitivului „alcolock” pen tru şo ferii pro fesionişti şi în cadrul programelor de rea bil itare pen tru şoferii care au fost descoperiți con du când sub influența băuturilor alcoolice.

Pentru a reduce numărul de accidente cu vă­tă mare corporală, CE va elabora o strategie de ac ­țiune care să stabilească nişte definiții comune pen tru răni grave şi minore, să promoveze schim­bul de bune practici între statele membre re fe­ritor la reacția serviciilor de urgențe în caz de ac­ci dent şi să instaleze dispozitive de în re gis tra re a evenimentelor („cutii negre”) în spe cial pe au to ve­hiculele profesionale, cu scopul de a îm bunătăți an­chetele tehnice şi analiza ac ci den telor.

În ceea ce priveşte vehiculele motorizate pe do uă roți, se vor propune măsuri de siguranță ca: instalarea obligatorie a unui sistem de frânare a ­van sat, dezvoltarea unor standarde tehnice pen tru echipamentele de protecție şi studierea fe za bi­lității echipării motocicletelor cu un airbag şi/sau in troducerea airbagului în îmbrăcămintea de pro­tecție.

Comisia preconizează că până în 2020 numărul de ceselor va scădea cu mai mult de 40% (față de 25% în deceniul precedent). Media deceselor datorate accidentelor rutiere la un milion de lo cui­tori s­a redus de la 113 în 2001 la 69 în 2009 pentru toa te cele 27 de state membre. Claudia Doanţă

Ziua Europeană a Limbilor Străine a fost lansată în anul 2001 pentru a celebra diversitatea lor şi a sublinia importanța limbilor străine în viața noa stră personală şi profesională. Anul acesta, pe 26 septembrie, ser­ba rea Zilei Europene a Lim bi lor Străine s­a axat pe te ma utilizării limbilor străi ne în întreprinderi, la Bru­xelles având loc con ferința intitulată „Limbile străine pen tru IMM­uri” (Languages for SMEs). În jur de 150 de în tre prin ză tori, asociații de întreprinderi şi re prezentanți ai administrațiilor naționale şi locale au par ticipat la acest eveniment. După alocuțiunea de des chi de re a doamnei Androulla Vassiliou, co­mi sarul eu ro pean responsabil cu educația, cultura, mul ti ling vis mul şi tineretul, invitații au participat la o ma să rotundă la care au avut loc dezbateri privind lim bile străine, competitivitatea şi capacitatea de in ­serție profesională.

Comisia a organizat, de asemenea, evenimente în toa te statele membre UE. La Berlin, elevii şcolilor pri ­ma re au participat la spectacole multilingve în care au fost prezentate diversele limbi şi țări ale Eu ropei. La Londra, Reprezentanța Comisiei i­a încurajat pe autorii de bloguri să scrie într­o lim bă diferită. La Paris, „Maison de l'Europe” a găz duit o masă rotundă pri vind multilingvismul şi în tre prin derile, în timp ce la Madrid a avut loc o conferință privind „Traducerea şi interpretarea îm potriva excluziunii”. În Italia, la Pisa şi Lucca, An drea Ronchi, ministrul italian responsabil cu afa ce rile europene, şi autorul Umberto Eco au dis cu tat pe tema contribuției cunoaşterii limbilor străi ne la integrarea europeană. În România, au a vut loc evenimente dedicate Zilei Europene a Lim bi lor

Străine în tr­o serie de Centre Europe Di rect de peste tot din ța ră (expoziții de publicații pri vind mul ti ling­vismul, con cursuri interactive cu elevii), iar la sediul Reprezentanței Comisiei Eu ro pene din Bucureşti va avea la loc, în data de 8 oc tombrie, conferința de instituire a rețelei de ex celență a limbii române fo­losite în instituțiile UE (Rețeaua RO+). Această rețea este menită să asi gure colaborarea lingvistică și ter­minologică în tre Departamentul de Limba Ro mână din cadrul Di recției Generale Traduceri a Co mi siei și experți ro mâni. Obiectivul principal al rețelei este de a crea un cadru de colaborare permanentă între experții și in stituțiile relevante, pentru a asi­gura consecvența lim bajului și terminologiei fo­lo site în legislația U niu nii Europene și în legislația ro mânească, în concordanță cu ultimele evoluții ling vistice, terminologice și legislative din România. Mem brii rețelei aparțin mediului academic, so­cietății civile și administrației publice din România. La conferință vor participa fostul comisar european pen tru multilingvism, în prezent consilier pre zi­den țial pentru afaceri europene, Leonard Orban, vice președintele Academiei Române, Marius Sala, şeful Departamentului de Limba Română, Vio rel Șerbănescu, şeful Reprezentanței Comisiei Eu ro­pene în România, Niculae Idu, reprezentanți ai Mi­nisterului Afacerilor Externe, ai Departamentului pen tru Afaceri Europene, ai Institutului European din România, precum și reprezentanți ai altor de­par tamente de limba română din instituțiile Uniunii Eu ropene.

Claudia Doanţă

BULETIN DE EUROPA 7Nr. 9 octombrie 2010SOCIETATE

Europenii, dispuși să ajute țările în curs de dezvoltare

Ştiți ce poate face Europa socială pentru dumneavoastră?

Un recent Eurobarometru, realizat de Comisia Eu ropeană, pe tema „Europenii, ajutorul pentru dez voltare și obiectivele de dezvoltare ale mi­leniului” arată că 9 din 10 europeni susțin ajutorul a cordat țărilor în curs de dezvoltare. Cercetarea ara tă că 76% dintre europeni consideră că o ac­țiune comună a țărilor din UE reprezintă o valoare a da ugată care contribuie la evitarea intensificării efor turilor și la asigurarea eficacității ajutorului.

Eurobarometrul Comisiei relevă faptul că sprijinul exprimat de marea majoritate a cetățenilor UE, indiferent de naționalitatea acestora, pentru po litica din domeniu a rămas ridicat, în ciuda cri­zei economice și financiare din Europa.

În același studiu, cetățenii își exprimă sprijinul in direct pentru politica de coeziune în domeniul dez voltării. 43% dintre aceștia consideră că po­liticile UE în materie de comerț și finanțare au un im pact pozitiv asupra țărilor partenere. Gradul de sus ținere a politicilor de menținere a păcii a ajuns la 42%, domeniu urmat de agricultură cu 33% și mi grație (22%).

Sărăcia este considerată drept cea mai mare pro vocare de 42% dintre respondenții Eu ro­barometrului. Cu această problemă se confruntă țările în curs de dezvoltare, scriu specialiștii în Eurobarometrul „Europenii, ajutorul pentru dez­vol tare și obiectivele de dezvoltare ale mileniului”. Cri za economică reprezintă problema pentru 36% din tre cei care au răspuns la întrebările adresate de Comisie. Alte două probleme identificate de eu ro peni sunt alimentația (20%) și aspectele din do meniul sănătății (19%).

42% dintre europeni se declară în favoarea aju­torării țărilor în curs de dezvoltare prin munca vo luntară sau prin donații. 30% dintre cetățenii UE fie donează bani, fie lucrează ca voluntari. În opi nia a 63% dintre respondenți, organizațiile in­ternaționale sunt cele mai în măsură să ajute țările în curs de dezvoltare. UE ocupă locul al treilea cu 17%, după ONU cu 27% și Banca Mondială cu 19%.

Întrebărilor Eurobarometrului le­au răspuns 26.500 de cetățeni din toa te cele 27 de state membre.

Obiectivul sondajului a fost acela de a estima an gajamentul opiniei publice în favoarea aju to­rului pentru dezvoltare în contextul actualei crize e conomice și în vederea următoarei reuniuni la ni vel înalt privind obiectivele de dezvoltare ale mi leniului, care se va desfășura la New York. În 2009, Uniunea Europeană a fost cel mai important do nator din lume, acordând asistență pentru dez­voltare în valoare de 49 de milioane de euro.

„Cetățenii europeni ne­au transmis tuturor un mesaj foarte clar: în ciuda încetinirii creșterii eco nomice, trebuie ca UE să dea dovadă, în con­tinuare, de solidaritate și de responsabilitate față de cei aflați în dificultate. Consider acest mesaj drept un mandat de a urmări în continuare cu ho­tărâre îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare ale mi leniului. Este evident că trebuie să asigurăm cel mai mare impact al ajutorului UE, care este cel mai im portant ca volum din lume”, a declarat comisarul eu ropean pentru dezvoltare, Andris Piebalgs.

Alexandra Duţulescu

În perioada 17­18 septembrie 2010 a avut loc în Par cul Unirii din Bucureşti un eveniment organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România în cadrul campaniei "CIRCUS – Ştiți ce poate face Eu ropa socială pentru dumneavoastră?".

Această campanie a fost lansată de Comisia Eu­ropeană pentru a sensibiliza publicul cu privire la inițiativele concrete adoptate de Uniunea Eu ro­peană în domeniul ocupării forței de muncă, po­liticilor sociale şi egalității de şanse. Campania pre­zintă modul în care Uniunea Europeană contribuie la combaterea problemelor sociale într­o manieră prac tică. După ce a vizitat 30 de oraşe, atrăgând 450.000 de vizitatori în 2009, campania „Circus” va ajunge la 1 milion de vizitatori până la sfârşitul a nului 2010. Deschiderea oficială a evenimentului

a avut loc în prezența domnului Niculae Idu, şeful Re prezentanței Comisiei Europene în România, care a ținut să precizeze că această inițiativă ara tă angajamentul Comisiei Europene de a ajuta ce­tățenii, pe plan local, să facă față efectelor crizei eco nomice şi sociale. "Ne face o deosebită plăcere să prezentăm proiectele şi instrumentele locale care ajută în mod direct cetățenii să obțină un loc de muncă sau să dobândească noi deprinderi", a mai spus domnul Niculae Idu. La acest eveniment au participat reprezentanți ai Comisiei Europene, dar şi organizații non­guvernamentale care au ofe rit celor interesați informații despre proiectele pe care le desfăşoară şi au expus materiale de pro­mo vare. Claudia Doanţă

Reporter European – ediția de toamnă

Reprezentanța Comisiei Europene și Biroul de Informare al Parlamentului European în România invită jurnaliștii să participe la ediția de toamnă a concursului Reporter European. Scopul concursului este promovarea temelor legate de integrarea europeană a României, materialele urmând a fi înscrise în această ediție având ca temă extinderea spațiului Schengen la Bulgaria și România. Detalii despre concursul din această toamnă puteți găsi pe site­ul Reprezentanței Comisiei Europene: http://ec.europa.eu/romania/eu_you/concursuri/reporter_european_toamna_2010_ro.htm. Termenul limită pentru transmiterea materialelor este 15 noiembrie 2010, data poștei. (A.D.)

UE cere eliminarea vizelor canadieneUniunea Europeană vine în sprijinul cetățenilor români, bulgari şi cehi cerând Guvernului Canadei sa renunțe la vizele pentru rezidenții celor trei țări. În 2008, Canada a eliminat obligativitatea vizelor pentru cetățenii din Polonia, Slovacia, Lituania şi Ungaria şi a promis că nici românii sau bulgarii nu vor mai avea nevoie de viză canadiană. Cetățenii canadieni pot circula fără viză în toate cele 27 de state membre ale UE. Astfel, oficialii Uniunii Europene solicită ca toți cetățenii UE să aibă la rândul lor acces nerestricționat de vize în Canada. (A.D.)

Adio becuri de 75 W!

Conform legislației UE în vigoare, becurile tradiționale vor fi înlocuite cu becuri noi ce vor reduce emisiile de CO2. Astfel, de la 1 septembrie, în România nu se mai comercializează becuri tradiționale incandescente de 75 de wați. Anul trecut, Uniunea a eliminat becurile de 100 de wati, iar până la sfârșitul anului 2012 vor fi retrase de pe piață și cele de 60 W, 40 W sau mai puțin. Chiar dacă sunt interzise, comercianții mai pot comercializa becuri de 75 de W până la terminarea stocurilor. UE a decis înlocuirea becurilor tradiționale pentru a economisi energie și pentru a reduce emisiile de CO2. (A.D.)

EUROFLASH

EUROPA PE SCURT8 BULETIN DE EUROPA Nr. 9 octombrie 2010

Ce se susține: Uniunea Europeană se pregătește să interzică sloganurile mai multor reclame celebre. În urma unei inițiative de la Bruxelles, mai multe mesaje bine­cunoscute din lumea publicității vor dispărea, fiind vorba aici de ”Pisicuțele ar cumpăra Whiskas” (Whiskas), ”Red Bull îți dă aripi” (Red Bull) sau ”Calitatea este rețeta cea mai bună” (Oetker).

Care este realitatea: Afirmațiile de mai sus, apărute în celebrul ziar german Bild Zeitung, în anul 2003, pornesc de la o directiva a Uniunii, care face însă referire numai la produsele alimentare și la reclamele făcute acestora. Oficiali ai UE atrăgeau atunci atenția asupra mesajelor eronate transmise de unele reclame, care făceau trimitere la calități nutritive inexistente ale produselor în cauză.

Ce se susține: Adio banane curbate, la revedere castraveți strâmbi, gata cu morcovii butucănoși! Agricultorii europeni trebuie să se supună unui noian de reguli care vor reglementa mărimea, culoarea și textura legumelor și fructelor cultivate și comercializate în UE (The Times, 2003).

Care este realitatea: Ministerele agricole din statele membre UE au cerut încă din anii 90 Comisiei Europene să reglementeze legal cultivarea și comercializarea produselor agricole pentru obținerea unor rezultate cât mai bune. În 1994, miniștrii reprezentând statele membre UE au votat în Consiliul European noile reglemetări. Conform acestor standarde, dimensiunea și forma fructelor sunt indicatori extrem de importanți în stabilirea maturității acestora și calității lor nutritive. În orice caz, bananele rămân curbate, iar castraveții, de diverse forme.

Ce se susține: Comisia Europeană îi va obliga pe proprietarii de baruri din UE să se asigure că personalul localului nu este ”agresat” verbal de către clienți cu apelative de tipul: drăguță, iubire, păpușă etc. (The Sun, 2008).

Care este realitatea: Apelativele în cauză nu fac obiectul unor discriminări rasiale sau sociale, așa că nu pot fi sancționate. Oricum, astfel de decizii la nivel local nu intră în atribuțiile Comisiei Europene, ci în jurisdicția autorității naționale a fiecărui stat membru. (M.O.)

EUROMITURI

BULETIN DE EUROPA

Publicație a Reprezentanței Comisiei Europene în România. Tiraj: 40.000 exemplareRedactor­şef: Ovidiu NahoiEditorialist: Luca NiculescuCorespondenți Bruxelles: Magdalena MorehRedactori: Mircea Oprea Alexandra Duţulescu Claudia DoanţăPrezentare grafică şi DTP: Adrian DamianSecretar general de redacție: Dragoş PătlăgeanuCoordonator proiect RCE: Roxana MoreaManager de proiect: Mirela Meiţă

Web: http://ec.europa.eu/romania

Strada Vasile Lascăr 31, 020492 BucureştiTelefon: (+ 40­21) 203.54.00Fax: (+40­21) 316.88.08E­mail: comm­rep­ro­newsletter@ec.europa.eu

Orașul Botoșani ocupă un loc fruntaș în topul lo calităților cu rata cea mai ridicată în atragerea fon durilor europene. Am dorit să aflăm chiar de la edilul orașului amănunte despre strategia a plicată în atragerea fondurilor nerambursabile de la Uniunea Europeană. Iată mai jos răspunsul pri marului municipiului Botoşani, Cătălin Mu gu­rel Flutur.

“Încă de la primul meu mandat ca primar al mu nicipiului Botoşani am ştiut că singura şansă de a dezvolta oraşul o constituie atragerea fon­durilor europene.

Una dintre problemele municipiului o re­pre zintă infrastructura. Iată de ce am accesat fi nan țare pentru importante proiecte care vor schim ba mult în bine fața actuală a Botoşanilor. Mai întâi un mare proiect intitulat “Reabilitare şi modernizare străzi urbane în municipiul Bo­toşani”, cu o valoare de peste 10.000.000 de eu ro, aflat în curs de execuție. Mai sunt alte cinci proiecte cuprinse în Planul Integrat de Dez voltare Urbană, pentru care am semnat re­cent contractul de finanțare, în valoare totală de 79.854.000 lei. Sunt proiecte prin care vom moderniza şi reabilita străzi, parcuri, zone pie to­nale, Piața Revoluției din centul urbei. Cu fonduri eu ropene vom reface iluminatul în parcul Mihai E minescu şi vom transforma una din clădirile din centrul istoric într­un spațiu de îngrijire de

zi pentru copiii aflați în situații de risc.

Tot cu fonduri eu­ropene se află de ja în curs de e xe cu ție lucrările pen tru re a bi­li ta rea cen trului istoric şi a zo nei pietonale ­ o a de vă rată bijuterie ar­hi tec to ni că, obiectiv ce va fi introdus în cir­cu i tul turistic al ju de­țu lui nostru.

Atât în primul, cât şi în al doilea man dat de pri mar al mu ni ci­piului Bo toşani, am primit un spri jin con­si derabil din partea consilierilor locali. Da că la pro iectele locale se mai nasc controverse, co­men tarii, atunci când am cerut votul colegilor din Consiliul Local pentru aprobarea proiectelor fi nan țate din fonduri externe, m­am bucurat de un consens general.

Faptul că ocupăm în prezent una din pozițiile frun taşe în privința atragerii fondurilor europene, prin proiectele depuse la Agenția de Dezvoltare Nord­Est Piatra Neamț, ne obligă să menținem în continuare ridicat trendul dezvoltării.”

ChestionarPuteți contribui la îmbunătățirea comunicării pe

teme europene prin intermediul Buletinului de Europa prin completarea următorului ches tio nar, pe care vă rugăm să îl transmiteți prin poştă la adresa redacției (Strada Vasile Lascăr 31, 020492, Bucureşti) sau prin email la com-rep-ro-newsletter@ec.europa.eu.

1. De unde ați auzit / aflat de publicația Buletin de Europa?

a) presă/internetb) puncte de distribuțiec) prieteni/cunoștințed) alte surse (care?)

2. Ați mai consultat Buletinul de Europa până acum?a) DAb) NU

3. Dacă da, câte ediţii ale Buletinului de Europa aţi mai consultat până acum?

___________________________________

4. Cum consideraţi informaţia pe care o oferă Buletinul de Europa despre actualitatea europeană?a) foarte interesantăb) interesantăc) neutrăd) puțin interesantăe) foarte puțin interesantă

5. Cum ați prefera să citiţi în viitor această publicaţie?a) în format tipăritb) în format electronic (internet)

5a. Dacă preferaţi varianta tiparită, unde aţi dori să fie accesibil acest buletin de informare?

a) să îl primesc acasă sau la birou (în acest caz, vă rugăm să ne transmiteți adresa) ___________________________________ ___________________________________

b) să fie disponibil în centrele de informare Europe Direct şi în centrele de documentare europeană

c) să fie disponibil în instituțiile publice (în acest caz, vă rugăm să ne dați exemple de instituții publice unde ați dori să găsiți Buletinul) ___________________________________

d) alte opțiuni __________________________ ___________________________________

6. În ce măsură consideraţi că informaţiile furnizate de această publicaţie vă sunt de folos în activitatea dvs.?a) în mare masurăb) în oarecare măsurăc) în mică măsurăd) nu știu

7. Care consideraţi că sunt temele europene de interes despre care doriţi să citiţi în Buletin de Europa? ___________________________________ ___________________________________

8. Cum credeţi că am putea îmbunătăţi calitatea acestui Buletin astfel încât să răspundă mai bine nevoilor dvs de informare în domeniul afacerilor europene? ___________________________________ ___________________________________

EUROPEANUL LUNII - CĂTALIN MUGUREL FLUTUR