Buletin InformaȚional Nr. 14 Noiembrie 2016 PARTENERIATUL ... · Criza migrației și refugiaților, care a început în primăvara anului 2015 a subliniat faptul că unele state

Buletin Informaţional Nr. 14 Noiembrie 2016

1

BULETININFORMAȚIONAL Nr. 14 PARTENERIATUL DE MOBILITATE

REPUBLICA MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ

Noiembrie 2016

Auto

rul i

mag

inii

: Sofi

a –

Mar

ia N

amga

ladz

e


3

Migrația este una dintre cele zece priorități politice ale Comisiei Juncker. Este atât o oportunitate, cît și o provocare pentru UE. O politică de migrație credibilă trebuie să atingă atât obiective umanitare, cît și economice. Criza migrației și refugiaților, care a început în primăvara anului 2015 a subliniat faptul că unele state membre suportă o sarcină grea din cauza poziției lor geografice și a frontierelor externe ale Uniunii Europene pe care trebuie să le gestioneze.

Principiile solidarității și ale distribuirii echitabile a responsabilităților între statele membre sunt, prin urmare, în centrul politicilor comune privind azilul și migrația. Acesta este un domeniu în care există, prin urmare, o valoare adăugată evidentă în luarea de măsuri la nivel UE și mobilizarea bugetului UE, deoarece gestionarea azilului și a fluxurilor de migranți prezintă provocări care nu pot fi tratate de statele membre în mod separat.

Agenda europeană privind migrația, adoptată de Comisie la data de 13 mai 2015 prezintă în mod mai coagulat orientările politice ale președintelui Juncker.

Agenda privind Migrația stabilește cadrul strategic pentru 2015-2020 și definește prioritățile politice ca răspuns imediat la criza migrației și a refugiaților, precum și în perspectivă medie și lungă, ceea ce contribuie în mod direct la realizarea obiectivului general

a avansării spre o nouă politică privind migrația inclusiv; abordarea cauzelor profunde ale migrației iregulare și forțate în țările terțe, prin intermediul unor cadre de cooperare bilaterală și regională, lupta împotriva traficanților de migranți de la transformarea rețelelor de contrabandă și activităților infractorilor de la “un randament ridicat, risc scăzut” în activități cu “risc ridicat, randament scăzut”, punerea în aplicare a politicilor de returnare eficiente, gestionarea eficientă a frontierelor, salvarea de vieți omenești, securizarea frontierelor externe și consolidarea sistemului european comun de azil, prin adoptarea rapidă a propunerilor-cheie, cum ar fi reforma Regulamentului Dublin pentru sistemul european comun de azil, care înlocuiește Directiva privind procedurile de azil cu un regulament de stabilire a unei proceduri comune pe deplin armonizate la nivel UE pentru protecție internațională, armonizarea standardelor de protecție în UE și reforma Directivei privind condițiile de primire, pentru a se asigura că solicitanții de azil să poată beneficia de standarde armonizate și demne de primire în întreaga UE, precum și transformarea Biroului European de Sprijin pentru Azil în Agenția UE pentru Azil, consolidarea Eurodac, noul cadru de relocare și migrația legală gestionată în mod corespunzător sunt domenii-cheie prioritare.

Consolidarea cadrului de parteneriate cu țările terțe, precum și relațiilor cu toate țările partenere cheie de origine și de tranzit rămâne o prioritate neschimbată.

Criza migranţilor şi refugiaţilor în UE

Parteneriatul de Mobilitate RM-UE

4

Impactul Agendei UE asupra Migraţiei şi ultimele evoluţii

A: La 25 octombrie 2016 a fost adoptat Programul de lucru al Comisiei 2017, care și-a propus să dea rezultate concrete și rapide în unele domenii-cheie. Acesta va include o revizuire intermediară a punerii în aplicare a agendei europene privind migrația, consolidarea și distribuirea sarcinilor în diferite direcții de lucru, inclusiv punerea în aplicare a noului cadru de parteneriat de migrație cu țările terțe. În 2017, Comisia va menține intensitatea activității sale de a aduce un sprijin direct pentru refugiați și integrare a acestora în comunitățile gazdă în Europa și în țările terțe, pentru a îmbunătăți gestionarea migrației la cele mai expuse zone de frontieră, în vederea combaterii contrabandei cu migranți și a traficului, în special a minorilor neînsoțiți, precum și cu privire la returnarea imigranților ilegali.

Gestionarea fluxurilor migratorii cu scopul asigurării unui refugiu sigur pentru cei care sunt în căutarea acestuia, continuă să fie o provocare cotidiană. O capacitate durabilă de a gestiona migrația într-o manieră credibilă și sustenabila necesită o gamă completă de instrumente în domeniul migratiei la dispoziție. Toate bazele necesare sunt acum pe masa Parlamentului European și Consiliului UE. Adoptarea rapidă a propunerilor-cheie, cum ar fi reforma Regulamentului Dublin pentru Sistemul European Comun de Azil, care să înlocuiască Directiva privind procedurile de azil cu un regulament ce stabilește o procedură europeană comună, pe deplin armonizată pentru protecția internațională, armonizarea standardelor de protecție în UE și reforma Directivei cu privire la condițiile de receptie, pentru a asigura ca solicitanții de azil să poată beneficia de standarde armonizate și o primire care să respecte demnitatea lor, în întreaga UE, precum și transformarea Biroului European de Sprijin pentru Azil într-o agenție cu drepturi depline a UE, consolidarea Eurodac, noul cadru de relocare, precum și măsuri pentru migrația legală gestionată în mod corespunzător, sunt măsuri esențiale menite să asigure o abordare cuprinzătoare și coerentă a Uniunii Europeane în gestionarea provocărilor în contextul crizei migraționale. În baza primelor rezultate ale cadrului recent de parteneriate cu țările terțe în contextul Agendei Europene privind Migrația, acest efort trebuie să fie depus în continuare de către instituțiile UE și statele membre, așa cum problematicile privind migrația sunt o conditie primară și stau la centrul calității relațiilor cu toate statele partenere cheie, precum și celor de origine și tranzit. Țările de origine și de tranzit au inceput a pune un accent special pe cooperarea mai aprofundată în prevenirea migrației ilegale și privind politicile de reîntoarcere. Vor trebui, de asemenea, sa fie stabilite în cadrul UE și căi legale eficiente fie prin gestionarea migrației legale, fie prin politicile de relocare.

Q: Care sunt următorii pași pe care Comisia Europeană îi va întreprinde pe baza agendei europene privind migrația?

Întrebări și răspunsuri date de Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne a Comisiei UE


5

A. Există diferite măsuri și inițiative UE, care au obiectivul de atrage cetățeni ai statelor terțe în UE:

- UE a elaborat o Directivă privind condițiile de intrare și şedere a resortisanţilor din ţările terțe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate (2009/50/EC).

- Directiva cu privire la detașarea angajaților în cadrul filialelor aceleeași companii a fost adoptată în 2014 și trebuie implementată de către SMUE începînd cu noiembrie 2016. Un alt instrument este și Directiva cu privire la modalitățile de intrare și şedere a lucrătorilor sezonieri, adoptată în 2014 și care trebuie să fie implementată către septembrie 2016.

- Regulile UE referitor la reunficarea familiilor cetățenilor ţărilor terțe nu prevede nici o limită a numărului de persoane care intră în UE ca membri de familie ai cetățenilor cu reședința în UE, din considerentul că dreptul la viața de familie este un drept universal fundamental.

- La 6 aprilie 2016, Comisia Europeană a prezentat o Comunicare cu scopul de a pune temeliile unei reforme a Sistemului European Comun de Azil și pentru a consolida căile migrației legale. Prin Comunicare au fost anunțate inițiativele Comisiei de a ameliora cadrul migrației legale în Europa, inclusiv:

• O reformă a Cărții Albastre UE pentru consolidarea rolului acesteia în calitate de sistem european comun, prin dezvoltarea unei abordări armonizate care include condiții de

admitere mai flexibile;

• Măsuri pentru atragerea și sprijinul antreprenoriilor cu idei inovatoare;

• Evaluarea acquis-ului cu privire la migrația legală pentru îmbunătățirea cadrului legal actual în domeniu;

• Promovarea cooperării cu statele terțe pentru a asigura gestionarea efectivă a fluxurilor migratorii;

• Referitor la tematica integrării, Comisia va prezenta în scurt timp un Plan de Acțiuni pentru integrarea cetățenilor ţărilor terțe.

- În luna mai 2016 a fost adoptată revizuirea regulilor aplicabile studenților și cercetătorilor ţărilor

terțe. Noua Directivă, care ar trebui să fie implementată de către SMUE pînă la jumătatea anului 2018, are scopul de a aduce la un numitor comun și de a îmbunătăți directivele în vigoare cu privire la aceste categorii de migranți. Adițional, are scopul de a îmbunătăți accesul la piața muncii, precum și la instrumentele de căutare a unui loc de muncă. Actuala Directivă pentru studenți și cercetători prevede ca cetățenii ţărilor terțe să părăsească teritoriul UE la sfîrșitul perioadei de studii sau cercetare.

Noua Directivă permite cercetătorilor și studenților să rămînă pe teritoriul UE pentru alte 9 luni cu scopul de a căuta un loc de muncă după terminarea studiului sau activităţilor de cercetare. SMUE își rezervă dreptul de a elibera permisul de ședere necesar în cazul în care acestora le este oferit un loc de muncă în această perioadă. De asemenea, Directiva va mai mări pîna la 15 și numărul orelor de muncă premise pe săptămînă pentru studenți (actualmente limita este de 10 ore).

Q. Care sunt ultimele evoluții in legislaţia UE în domeniul migrației de muncă și a mobilității?


6

R. Reforma propusă pentru Sistemul European Comun de Azil are ca scop reformarea contribuției UE la cooperarea internațională cu privire la partajarea responsabilității pentru refugiați așa cum este prevăzut în Declarația de la New York pentru Refugiați și Migranți, din 19 septembrie 2016. Moldova este invitată să ia în considerare revizuirea legislației sale naționale cu privire la azil, în vederea alinierii acesteia la Sistemul European Comun de Azil reformat.

R. La 13 mai 2015, Agenda Europeană privind migrația a fost adoptată împreună cu un plan ce are la bază 4 piloni pentru o abordare cuprinzătoare a crizei migraționale în UE.1

Agenda are scopul de a consolida un set de măsuri esențiale prin politici clare și consistente, necesare pentru a restabili încrederea în capacitatea UE de a reuni eforturile atît la nivel european, cît și național pentru abordarea migrației, respectînd obligațiile sale internaționale și etice și pentru a conlucra în mod eficient, în conformitate cu principiile de solidaritate și responsabilitate egală, ceea ce solicită utilizarea tuturor politicilor și intrumentelor necesare: politici interne și externe, precum și tuturor actorilor; SMUE, instituțiile UE, organizațiile internaționale, societatea civilă, autoritățile locale și țările terțe ca să lucreze împreună pentru a face politica comună de migrație – o realitate.

Î. Noile norme UE au scopul de a contribui la modernizarea noului Sistem european comun de azil (directivele revizuite privind procedurile de azil, privind condițiile de recepție a migranților, privind calificările, Regulamentul Dublin revizuit, Regulamentul EURODAC revizuit) - care sunt schimbările esențiale la care să se aştepte statele terțe?

Î. Care sunt soluțiile și măsurile graduale pentru criza migrației? Care sunt următoarele priorități ale Comisiei pentru anul 2017?

- Așa cum a fost anunțat prin Comunicarea din aprilie 2016, la 7 iunie 2016 a fost propusă și revizuirea Directivei Cărții Albastre pentru lucratorii migranți înalt calificați. Amendamentele au scopul de a îmbunătăți Cartea Albastră UE pentru un sistem mai flexibil, armonizat și incluziv, pentru a fi folosit de către toate statele membre.

Obținerea Cărții Albastre UE va fi mai simplă și mai rapidă. Se presupune că noile reguli vor facilita mobilitatea pe teritoriul UE, inclusiv pentru membrii familiilor care însoţesc un posesor al Cărții Albastre. Condițiile de acceptare vor fi mai flexibile, în special pentru cei care au terminat recent studiile superioare și pentru cei care sunt încadrați în profesii în care în UE este percepută o lipsă a forței de muncă. Propunerea mai prevede ca deținătorii Cărții Albastre să aibă acces la activități independente, sau înalt calificate. Acestora le va fi oferită o modalitate mai rapidă de obținere a permisului de ședere pe termen lung în UE.

- Planul de Acțiuni include măsuri concrete cu un accent special pe 5 domenii principale care sunt esențiale integrării: măsuri înainte de plecare; educație și instruire; acces la servicii de bază (e.g.: cazarea), integrarea cu succes a cetățenilor ţărilor terțe în cîmpul muncii, precum și formarea profesională. Planul a fost elaborat spre beneficiul cetățenilor ţărilor terțe care se află în UE, dar include și cîteva acțiuni dedicate provocărilor întîmpinate de către refugiați.

1 COM(2015) 240 final


7

Agenda are o abordare integrată în acest sens, după cum reiese din rapoartele recente, cum ar fi al treilea raport cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia și al șaptelea raport privind relocarea și strămutarea2, care să demonstreze progresul global realizat în direcția atingerii acestor obiective.

Astfel, Comisia și-a luat de asemenea angajamentul să promoveze o abordare ascendentă susținută de politici eficiente de integrare, puse în evidență în Planul de acțiune privind integrarea resortisanților țărilor terțe3. UE sprijină acțiunile guvernelor naționale, autorităților locale și a societății civile implicate în acest proces complex și pe termen lung de stimulare a integrării și a încrederii reciproce, precum și inițiative de îmbunătățire a competențelor lingvistice și profesionale, îmbunătățirea accesului la servicii, de a promova accesul pe piața forței de muncă, educație incluzivă, promovarea schimburilor inter-culturale și a campaniilor de sensibilizare destinate atât comunităților gazdă, cît și migranților. În mod similar, începând cu luna mai 2015, Grupul de lucru pentru Migratie și Integrare, a lansat “Declarația Euromunicipalităților privind azilul în orașe”, care subliniază rolul important pe care orașele europene îl joacă în primirea și integrarea solicitanților de azil, refugiaților și altor beneficiari de protecție internațională, și solicită o politică a UE cuprinzătoare în domeniul migrației, recunoscând atât provocările cu care se confruntă orașele, cît și soluțiile posibile la nivel local. Asigurarea participării și contribuției incluzive a tuturor membrilor UE este esențială pentru bunăstarea viitoare, prosperitatea și coeziunea societăților europene.

În momentele în care discriminarea, prejudecățile, rasismul și xenofobia sunt în creștere, există imperative legale, morale și economice pentru respectarea drepturilor fundamentale, valorilor și libertăților UE și continuarea efortului pentru o societate mai solidară în ansamblu. Integrarea cu succes este o chestiune de interes comun.

A. Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) va fi un sistem automat folosit pentru a determina eligibilitatea tuturor resortisanților țărilor terțe beneficiare de regim fără vize penru UE de a călători în spațiul Schengen și dacă o astfel de călătorie reprezintă vreun risc de securitate sau migrație, înainte de sosirea călătorilor la frontierele externe. În timp ce identitatea, contactele și informațiile de fond ale titularilor de vize sunt înregistrate în Sistemul de Informații privind Vizele (VIS), singurele informații cu privire la persoanele scutite de viză provin din documentul de călătorie. În special, pentru persoanele scutite de vize de intrare în UE prin intermediul frontierelor terestre, nu există informații disponibile înainte de sosirea lor la frontiera externă a UE, într-o situație în care un număr substanțial de cetățeni ai statelor cu regim fără vize sosesc la frontieră cu mașina, autobuzul sau trenul și al căror număr ar putea crește în mod semnificativ în viitor, având în vedere dialogul privind liberalizarea regimului de vize cu Georgia, Turcia, Ucraina și Kosovo.ETIAS este menit să contribuie la protejarea politicilor UE de liberalizare a vizelor, pentru a consolida calitatea gestionării frontierelor Schengen și, în general, pentru a crește siguranța și confortul călătoriei. Comisia a pregătit o propunere legislativă pentru ETIAS care a fost adoptată la 16 noiembrie 2016.

2 COM(2016) 634 final and COM(2016) 720 final3 COM(2016) 377 final

Q. Care sunt cele mai recente evoluții privind Sistemul European de Autorizare și Informații de Călătorie?


8

În conformitate cu planul de lucru al Preşedenţiei 2016 în exercițiu al Forumului global privind migrație și dezvoltare (GFMD), al treilea și ultimul atelier de lucru tematic privind “Migrația pentru pace, stabilitate și dezvoltare” a avut loc la sediul Organizației Națiunilor Unite, în New York, pe 19 iulie. Reuniunea a avut loc în tandem cu al patrulea forum politic la nivel înalt privind dezvoltarea durabilă (HLPF).

Peste o sută de delegați au participat la reuniune pentru a analiza legăturile care se consolidează reciproc între migrație, pace, stabilitate, dezvoltare și securitate. În cadrul reuniunii a fost reiterată necesitatea unor politici cuprinzătoare și coerente la toate nivelurile și respectiv a unei mai bune guvernanțe a migrației internaționale. Statele membre și participanții non-guvernamentali au recunoscut, de asemenea, necesitatea unei responsabilităţi colective și comune, în special în contextul eșecului acțiunilor unilaterale în multe părți ale lumii. În cele din urmă, atelierul a încurajat un schimb fructuos de opinii politice și experiențe între participanți și a reafirmat rolul crucial al reuniunilor GFMD drept mecanism eficient pentru dezbateri informale și pentru un dialog internațional, în special, potențialul său de a juca un rol important în redefinirea guvernanței migrației la nivel internațional.

În cadrul reuniunii a fost prezentat exemplul de succes NEXUS Moldova - o rețea de servicii pentru migranți la toate etapele procesului de migrare. Accentul a fost pus pe interesele migranților să investească în comunitățile de origine și, prin urmare, necesitatea de a crea condiții favorabile în acest sens.

FORUMUL GLOBAL PENTRU MIGRAŢIE ŞI DEZVOLTARE – GFMD

Cea de-a 3-a reuniune tematică “Migrația pentru Pace, Stabilitate şi Dezvoltare”- New York, 19 iulie, 2016


9

Reuniunile finale de pregătire ale Forumului Global pentru Migraţie şi Dezvoltare

Pe 20 și 21 octombrie, reuniunile finale de pregătire ale Forumului global pentru migrație și dezvoltare (GFMD), sub președinția Bangladesh-ului, s-au desfășurat la Geneva, conduse de Ambasadorul Shahidul Haque, Secretar al Afacerilor Externe al Bangladesh-ului. Aceste întâlniri au avut ca scop pregătirea pentru cel de-al IX-lea Summit GFMD, de la Dhaka din 10-12 decembrie 2016 “Migrația, care funcționează pentru dezvoltarea durabilă pentru toți: Către o agendă de migrație transformatoare”

Cea de-a IX-a reuniune finală a GFMD va fi primul eveniment major la nivel mondial, după summit-ul din 19 septembrie la nivel înalt cu privire la Fluxurile masive de refugiați și migranți, care a rezultat în adoptarea Declarației de la New York4, care pledează pentru dezvoltarea unui Acord Global (așa numitul Global Compact) pentru o migraţie în condiții de siguranță, ordonată și regulară până în 2018.

Aproximativ 800 de reprezentanți ai guvernelor, organizațiilor internaționale, societăţii civile și mediului de afaceri din întreaga lume sunt așteptați să participe la Summit-ul din Dhaka. E.S. Sheikh Hasina, prim-ministru al Republicii Populare Bangladesh, va conduce ceremonia de inaugurare pe 10 decembrie.

Întâlnirile ulterioare ale Troicii, Comitetului de directori și Prietenilor Forumului (FOF) GFMD, pe 20 octombrie s-au axat pe proiectul de agendă și activitățile de pregătire finale pentru Summit-ul din Dhaka.

4 http://refugeesmigrants.un.org/declaration


10

Un eveniment important în viitorul apropiat este dialogul GFMD privind Acordul Global pentru Migraţie, care va avea loc la New York, pe data de 14 noiembrie. Cinci organizații internaționale au fost salutate ca observatori ai GFMD, și anume Alianța Civilizațiilor Națiunilor Unite (UNAOC), Platforma pentru Relocare cauzată de Dezastre (PPD), Conferința Inter-americană privind Securitatea Socială (CISS), Partenerii pentru Populație și Dezvoltare ( PPD) și Oficiul Națiunilor Unite de la Geneva (ONUG). În plus, grupurile de lucru ad-hoc GFMD privind: a) Agenda ONU 2030 și b) Strategia de Comunicare GFMD au raportat despre elementele-cheie ale rapoartelor finale din cadrul reuniunilor grupurilor, care urmează să fie aprobate la summit-ul din Dhaka, în cadrul sesiunii dedicate “Viitorului Forumului”. Actualizări privind procesul societății civile GFMD, precum și mecanismul pilot de afaceri GFMD au fost de asemenea prezentate în cadrul reuniunii FOF.

În data de 21 octombrie, cele 6 echipe guvernamentale ale meselor rotunde s-au întâlnit pentru ultima oară pentru a discuta organizarea sesiunilor finale ale meselor rotunde în Dhaka şi a finaliza documentele de referinţă din cadrul acestora (background papers). O provocare comună de-a lungul sesiunilor de lucru a fost necesitatea de a identifica modul în care GFMD ar putea contribui în contextul Declaraţiei de la New York pentru elaborarea Acordului Global pentru Migraţie, inclusiv pe parcursul preşedenţiei Marocului şi Germaniei în 2017-2018.

Moldova a co-prezidat Masa Rotundă 1.2. pe tema “Migrația și Conectivitatea” și face parte din echipele guvernamentale pentru Mesele Rotunde 1.1, 2.1, 2.2 și 3.2. Acelaşi format de discuţii va fi menţinut şi în cadrul summit-ului final de la Dhaka, Bangladesh în decembrie 2016.


11

Alte inițiative pe dimensiunea migrației

Cadrul de Asistenţă pentru Dezvoltare ONU pentru Republica Moldova

Echipa ONU din RM și partenerii săi au facilitat discuţii de prioritizare strategică ce au avut loc pe 20 și 21 septembrie 2016. Acesta a fost un pas important în dezvoltarea următorului cadru ONU de Asistență pentru Dezvoltare 2018-2022 (UNDAF) pentru Republica Moldova. Noul CNUAD urmează să reflecte acțiunile colective și strategiile ONU și partenerilor săi pentru realizarea priorităților naționale de dezvoltare în următorii cinci ani.

Acesta va fi, de asemenea, un instrument esențial pentru punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă în Moldova. Agenda pentru dezvoltare durabilă 2030 a fost adoptată în unanimitate de către toate statele membre ale ONU în septembrie 2015 și cuprinde 17 obiective globale, care includ tema protecției sociale, economice și a mediului. Pe baza unor cercetări analitice preliminare, inclusiv o evaluare a actualului UNDAF (2013-2017) și o evaluare comună de țară, au fost discutate patru domenii de cooperare pentru noul cadru de cooperare intermediară: (i) guvernarea,

drepturile omului și egalitatea de gen; (ii) creșterea durabilă, echitabilă şi favorabilă incluziunii; (iii) durabilitatea și rezistența la mediu; (iv) dezvoltarea socială incluzivă și echitabilă.

Evenimentul a reunit reprezentanţi ai guvernelor, ai agențiilor ONU, și reprezentanții organizațiilor societății civile, precum și partenerii internaționali de devoltare ai RM, pentru a discuta cu privire la noul UNDAF, adaptat necesităţilor ţării. Participanții au examinat provocări majore naționale de dezvoltare și avantajele comparative ale ONU în Moldova, creând astfel bazele pentru noul CNUAD, adaptat la nevoile naționale.

Organizarea evenimentului a fost co-finanțată de Biroul ONU din Moldova și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC), prin intermediul Programului Global OIM / PNUD “Integrarea migrației în strategiile naționale de dezvoltare”


12

La eveniment au participat 181 de delegați din 27 țări (Austria, Belgia, Belarus, Canada, Cehia, Elveția, Estonia, Federația Rusă, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Irlanda, Israel, Italia, Kazahstan, Letonia, Lituania, Marea Britanie, Olanda, Portugalia, Polonia, România, Spania, SUA, Turcia, inclusiv din Republica Moldova) și 79 de reprezentanți ai administrației publice centrale, locale și parteneri internaționali.

Evenimentul, desfășurat o dată la doi ani, oferă platforma necesară pentru discuții multilaterale între Guvern și diasporă cu privire la politicile pentru diasporă, impactul migrației asupra proceselor economice, sociale, academice și politice din țară, dar și impactul politicilor elaborate de Guvern asupra diasporei.

La Congresul Diasporei a participat Prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip și Secretarul General al Guvernului, Tudor Copaci, miniștri, reprezentanți ai autorităților publice centrale și ai organizațiilor internaționale și,

pentru prima dată de când se organizează Congresul Diasporei în Republica Moldova – reprezentanți ai autorităților publice locale.

Prim-ministrul Pavel Filip a îndemnat diaspora să susţină parcursul european al Republicii Moldova, solidarizându-se cu guvernarea în implementarea obiectivelor de îmbunătăţire a vieţii cetăţenilor.

Pavel Filip a mulţumit reprezentanţilor diasporei că promovează cu demnitate Republica Moldova pentru hotare, devenind astfel veritabili ambasadori ai ţării. Totodată, şeful Executivului i-a îndemnat să se implice activ în elaborarea şi implementarea politicilor statului şi să vină cu propuneri de îmbunătăţire a situaţiei din ţară.

La rândul lor, reprezentanţii diasporei au vorbit despre problemele şi provocările cu care se confruntă, despre importanţa valorificării potenţialului intelectual al diasporei şi a implicării acesteia în activitatea statului.

MAXIMIZAREA IMPACTULUI MIGRAŢIEI ŞI MOBILITĂŢII ASUPRA DEZVOLTĂRII1.

DELEGAȚI DIN 27 DE ȚĂRI AU PARTICIPAT LA COGRESUL DIASPOREI, EDIȚIA A VII-A

În contextul organizării Zilelor Diasporei, în perioada 19-20 august 2016, la Palatul Republicii s-a desfășurat ediția a VII-a a Congresului Diasporei.


13

Evenimentele din cadrul Zilelor Diasporei au fost organizate cu susținerea partenerilor Biroului pentru relații cu diaspora - Organizația Internațională pentru Migrație, misiunea în Moldova, Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC), NEXUS Moldova, PNUD Moldova.

Totodată, ei s-au arătat deschişi să participe la elaborarea strategiilor de dezvoltare a Republicii Moldova şi au făcut un şir de propuneri în vederea modernizării ţării prin preluarea bunelor practici internaţionale în diverse domenii.

Pe parcursul a două zile, s-au desfățurat ateliere de lucru, al căror scop a fost de a crea un dialog constructiv între reprezentanții diasporei și Guvernul Republicii Moldova, în vederea identificării problemelor cu care se confruntă diaspora și necesitatea implicării autorităților centrale și locale ale Republicii Moldova în soluționarea lor.

Mai mult decât atât, la Congres au fost abordate diverse subiecte precum rolul asociațiilor din

diasporă și a asociațiilor de băștinași pentru dezvoltarea comunităților locale, precum și provocările pe care le întâmpină reprezentanții diasporei în desfășurarea activităților filantropice; Eficiența accesării unei platforme de crowdfunding pentru acoperirea mijloacelor financiare pentru consolidarea diasporei și implicarea activă în proiecte comune menite să dezvolte Republica Moldova; Votul în diasporă; Efectele migrației: copii și vârstnicii rămași acasă, Riscuri și soluții.

Zilele Diasporei din acest an au găzduit două mari evenimente la nivel național precum Congresul Diasporei ediția a VII-a și Forumul de Afaceri al Diasporei, și peste 50 de activități la nivel local în 34 de autorități publice locale.


14

Biroul pentru Relații cu Diasporă al Cancelariei de Stat a organizat pe 21 august 2016 a doua ediție a Forumului de Afaceri al Diasporei/Diaspora Business Forum, sub patronajul Guvernului Republicii Moldova, cu susținerea organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), misiunea în Moldova, Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Societăţii Germane pentru Cooperare Internațională (GIZ).

Diaspora Business Forum a făcut parte din seria amplă de evenimente ale lunii august, dedicate diasporei, precum și aniversării a 25 de ani de la proclamarea independenței și a avut drept obiectiv crearea unei platforme de comunicare între oficiali guvernamentali, oameni de afaceri și manageri din cadrul companiilor internaționale, originari din Republica Moldova din peste 20 de țări, factori de decizie, autorități publice locale și reprezentanți ai mediului privat din țară.

Scopul reuniunii a fost de a facilita investițiile directe ale diasporei în Republica Moldova, de a crea rețele de excelență în afaceri și parteneriate de afaceri mutual benefice, precum și de a stabili un dialog continuu între participanți.

Potrivit BRD, „Diaspora este cel mai mare investitor în Republica Moldova, reprezentând un partener național prioritar, dar și o oportunitate pentru dezvoltarea durabilă și viitorul acestei țări. Cetățenii noștri stabiliți peste hotare manifestă un interes sporit de a investi în Republica Moldova, în special, în comunitățile și localitățile de baștină.”

Prezent la forum, Prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip, a subliniat meritul diasporei în dezvoltarea economică a ţării noastre, în special prin remitenţele trimise de conaționalii noștri stabiliți temporar peste hotarele țării.

„Modelul economic bazat pe consum și importuri, după care am trăit până acum, ne-a permis să supraviețuim, dar cert este că acest model nu este unul durabil și în baza lui nu poți obține o dezvoltare sustenabilă. Noi, cei de la guvernare, ne dorim să schimbăm paradigma – să nu ne bazăm pe consum și import, ci mai mult pe investiții și export”, a declarat Pavel Filip.

Participanții la forum au avut posibilitatea să afle care sunt trendurile economice, proiectele de importanță națională și oportunitățile de investiții directe ale diasporei în Republica Moldova.

DIASPORA BUSINESS FORUM

Noi oportunități pentru Republica Moldova la a doua ediție a Forumului de Afaceri al Diasporei


15

Şeful Executivului a vorbit despre măsurile întreprinse de autoritățile moldoveneşti în ultimele şase luni pentru a asigura un mediu de afaceri atractiv şi prosper, inclusiv pentru investiţiile venite de la conaţionalii noştri care activează peste hotare şi doresc să-şi extindă afacerea în Republica Moldova. În acest sens, Pavel Filip s-a referit la relansarea Programului PARE 1+1, menit să susţină investiţiile migranţilor moldoveni în afaceri în Moldova şi la reluarea activităţii Consiliului Economic al Prim-ministrului într-un nou format, transparent şi mai eficient.

În aceeaşi ordine de idei, Premierul a reiterat determinarea Guvernului de a reforma domeniul controalelor de stat, de a reduce numărul actelor permisive pentru lansarea afacerilor, dar şi de a promova în continuare documente de politici care să fie simple şi clare pentru cei care doresc să activeze în sectorul privat, făcând referinţă la proiectul de Lege cu privire la parcurile din industria tehnologiei informației şi la alte iniţiative, care sunt pe agenda Guvernului.

Agenda forumului a inclus teme de discuții de posibil interes pentru oamenii de afaceri din diasporă: „Oportunități de dezvoltare locală”; „Modernizarea sectorului agroalimentar”; „Viitorul domeniului IT și BPO în Republica Moldova”.

„Pare un forum foarte constructiv. S-a vorbit de foarte multe idei, în special din sectorul IT. Cred că vom avea succes”, a afirmat Ruslan Vdovicenco, venit la Diaspora Business Forum din Statele Unite ale Americii.

Pentru Diana Mocanu din România networking-ul de la acest eveniment a fost cel mai important: „Poți face cunoștință cu o grămadă de oameni. Fiecare a venit cu foarte multe idei. Mi-ar plăcea ca pe viitor să fie mai multe discuții de acest gen, pentru că totuși aici se stabilesc cele mai multe relații.”

La rândul ei, Tamara Șchiopu din Marea Britanie a afirmat: „Vreau să inspir antreprenorii rurali, de la sate, să se mândrească cu ceea ce fac și să încerce și mai multe activități acolo unde se află ei.”

În cadrul Forumului de Afaceri, un accent important s-a pus pe prezentarea oportunităților de investiții și parteneriate la nivel local. Spre exemplu, cu susținerea partenerilor Biroului pentru relații cu diaspora – proiectul NEXUS Moldova și proiectul UNDP „Migrație și dezvoltare locală” – au fost colectate, tipizate și prezentate în cadrul evenimentului – peste 50 de opțiuni de investiții în diverse comunități din țară.

De asemenea, în cadrul sesiunii de tip „open space”, participanții la eveniment au avut posibilitatea să dialogheze direct cu reprezentanții Ministerului Economiei, ai Organizației de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO), ai Agențiilor de Dezvoltare Regională (ADR), Zonelor Economice Libere și ai asociațiilor de afaceri din Republica Moldova.

Diaspora Business Forum e o platformă unică de comunicare și interacțiune directă dintre factorii de decizie din țară și potențialii investitori, prin care este reiterată importanța diasporei ca partener de încredere al Guvernului și medului de afaceri din Republica Moldova.


16

În perioada 20-28 august 2016, Biroul pentru Relații cu Diaspora (BRD) a organizat programul DOR – Diaspora*Origini*Reveniri – ediția a patra. În anul curent, au participat o sută de persoane din 13 țări - Italia, Ucraina, România, Spania, Grecia, Portugalia, Cehia, Austria, Belgia, Marea Britanie, Irlanda, Germania și Republica Moldova - cu vârsta cuprinsă între 12-17 ani.

Programul este destinat generației a doua de migranți, originari din Republica Moldova și are scopul de a consolida legăturile emoționale, culturale și de identitate ale tinerilor cu țara lor de baștină.

Programul DOR s-a desfășurat al patrulea an la rând sub patronajul Guvernului Republicii Moldova. La evenimentul de lansare a ediției din anul curent a participat Prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip care a menţionat că această tabără este o posibilitate pentru copiii şi tinerii din diasporă să viziteze ţara de baştină, să cunoască mai multe despre tradiţii şi obiceiuri, să interacţioneze cu semenii lor de aici. Premierul a subliniat că este foarte important ca toţi copiii migranţilor moldoveni să păstreze legătura emoţională cu ţara de baştină şi să cunoască tradiţiile acesteia. „Eu vă doresc să vă simţiţi bine aici şi vreau să vă văd cât mai des şi mai curând acasă. Casa dumneavoastră este Republica Moldova”, a accentuat Prim-ministrul.

Participanţii la Programul DOR au avut posibilitatea să dialogheze cu premierul, adresând întrebări dintre cele mai diferite: de la planurile sale în calitate de şef al Executivului, până la visurile şi şotiile din copilărie.

“DOR is the Best!”

“DOR is the Best!”


17

Mai mult de jumătate dintre participanți au venit la DOR pentru prima dată, aceasta fiind și una dintre noutățile ediției. Iată ce spune Vlad din Italia: „Sunt pentru a doua oară la tabără, dar nu cunosc pe nimeni, pentru că mulți copii au venit pentru prima dată. Într-o săptămână însă am reușit să mă împrietenesc cu toți participanții la DOR 2016. A fost foarte distractiv și interesant.”

Pe parcursul a șapte zile, copiii au avut o agendă încărcată. Ei au participat la ateliere de meșteșugărit, olărit, ornamente populare, instrumente populare, împletitul din pănuși, din lozie, de limba română, muzică, dans, tradiții populare, tradiții culinare. Cei o sută de copii au vizitat, de asemenea, Cetatea Sorocii și Orheiul Vechi.


18

Programul activităților a fost pe placul participanților: „Eu, spre deosebire de alți copii” - ne-a povestit Mădălina din Italia - „am venit aici obligată de mama. Am fost sceptică la început, dar acum chiar nu vreau să plec. Mi-am făcut prieteni și va fi foarte greu să mă despart de ei. Aș vrea să revin la anul, să trăiesc din nou această experiență. Totul a meritat aici. Trezirea devreme, atenția, liniștea, oboseala.”

Iaroslav și Alexei din Ucraina au fost impresionați de împletitul cu pănuși, cu nuiele, pe sticlă, dar și olăritul. „Am învățat multe lucruri noi. Vom veni în fiecare an”, au spus ei. „Am avut multe activități interesante. Și mâncare foarte bună! – a afirmat Marica din Marea Britanie - Mentorii s-au comportat ca niște prieteni cu noi. Celor din Marea Britanie le voi spune că programul DOR este The Best!”.

Invitatul special al programului din acest an a fost maestrul Eugen Doga. Copiii, împreună cu marele compozitor, au cântat melodii în interpretarea lui, au vizionat secvențe din filmul „Maria, Mirabela”, al cărui coloană sonoră a fost compusă de dl. Doga. De asemenea, compozitorul le-a povestit participanților la DOR 2016 cum a fost filmat filmul „Maria, Mirabela”, după care a urmat o sesiune de întrebări-răspunsuri.

Programul DOR a adus multe bucurii și trainerilor: „Este un proiect excepțional, ca nici unul altul, care oferă atâtea posibilități și atât de multe emoții pozitive!”, a afirmat Irina Babuhina, liderul trainerilor ediției a patra.

La sfârșitul programului, Olga Coptu, șefa BRD le-a spus copiilor: „Cuvintele mele de gratitudine merg la părinții voștri pentru că au crezut în noi, în echipa BRD atunci când au trimis copiii la DOR. Sper că plecați cu un bagaj suficient de impresii și cunoștințe despre Moldova și că le veți povesti celor din țările de destinație, acolo unde reveniți, ce ați descoperit aici. Dar cel mai important este ce luați cu voi. Nu uitați că Moldova vă așteaptă mereu. Reveniți acasă ori de câte ori vă este dor. Vă mulțumesc pentru că ați reușit să ne transmiteți multe emoții pozitive. Noi vom încerca să mergem înainte cu acest program minunat.”


19

Atragerea remitenţelor în economia - “ PARE 1+1”

La 7 noiembrie, la Chișinău - Comitetul de supraveghere al Programului de atragere a remitențelor în economie PARE 1+1 a aprobat, finanțarea a 31 de proiecte investiționale. Suma totală a grantului pentru aceste proiecte investiționale este de 6,03 milioane de lei, care va contribui la atragerea în economia națională a 17,32 milioane de lei.

Potrivit Iuliei Iabanji, directorul Organizației pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), din totalul proiectelor acceptate spre finanțare, 29% sunt create de lucrătorii migranţi, care s-au întors de peste hotare, iar 71 la sută au fost propuse de rudele de gradul I al acestora. ”Din proiectele aprobate spre finanțare, 19 afaceri sunt create și administrate de către tineri. Implementarea acestora va contribui la crearea a circa 130 locuri noi de muncă ”, a specificat Iabanji.

Conform datelor ODIMM, din totalul solicitărilor de finanțare nerambursabilă, 19 afaceri sunt lansate în agricultură și orientate spre diferite tipuri de activitate, printre care cultivarea cerealelor și viței-de-vie, creșterea plantelor și animalelor, apicultură, etc; 8 întreprinderi activează în domeniul prestării serviciilor și 4 întreprinderi în industria prelucrătoare. Analiza provenienței remitențelor relevă faptul că cei 31 solicitanți investesc sursele financiare provenite din munca desfășurată în 9 state, inclusiv Italia, Federația Rusă, Marea Britanie, Irlanda, România, Georgia, Spania, etc.

În anul 2016 au fost aprobate 114 cereri de finanțare nerambursabilă în sumă totală de 22,35 milioane de lei, care vor contribui la efectuarea investițiilor cumulative de peste 68,5 milioane de lei. În perioada lunilor mai – octombrie 2016 au fost instruiți 195 beneficiari, inclusiv înscriși la Program și în anii precedenți.


20

Deschiderea celui de-al cincilea centru NEXUS la Cimișlia (pe lângă cele patru din Chișinău, Cahul, Edineț și Ungheni) a fost una dintre marele provocări ale echipei NEXUS din această toamnă. Dar, în final, toți au rămas mulțumiți de munca depusă. A fost formată o echipă minunată, a fost ales locul potrivit și a fost lansată activitatea și la Cimișlia.

Pe 7 septembrie a.c., în zi de miercuri, cu câteva minute înainte ca primii invitați de la eveniment să apară, Sergiu Andronachi, directorul Centrului NEXUS Cimișlia, și-a împărtășit, plin de emoții, marea bucurie pe care o simțea: ”Sunt foarte fericit că se deschide un nou centru NEXUS, la noi, în Cimișlia. Iar eu promit să mă implic cu toată dedicarea pentru întreg suportul informațional necesar ca oamenii aflați în procesul de migrație să fie pregătiți și informați. Doar nu în zadar sloganul nostru este migrează pregătit, revino mulțumit.”

Cornelia Ciofu, manager operațiuni centre NEXUS, s-a ocupat și s-a asigurat personal că tot ce s-a planificat pentru această zi a fost îndeplinit cu mult profesionalism și atenție: ”Lucrurile merg înainte, echipa este calificată, este gata să înceapă activitatea și este plină de entuziasm. În spatele acestei lansări stă munca imensă a întregii echipe și fiecare și-a făcut treaba așa cum trebuie. Sperăm să ajungem acolo unde ne-am propus și să îndeplinim tot ce ne-am propus, sau, mai exact, ceea ce și-a propus Nicolaas de Zwager,

NEXUS Moldova

Extinderea platformei în sprijinul migrației circulare

NEXUS Moldova, având ca implementator pe IASCI, un ONG austriac, și ca finanțator pe SDC, Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Coperare, își continuă realizarea misiunii sale de sprijinire a migrației circulare. Precum a fost anunțat în cadrul conferinței de tranziție de la faza I (2013-2015) la faza II (2016-2018), NEXUS Moldova a purces în primul an al noii faze la extinderea platformei (rețelei) sale de centre pentru migranți. Chiar la începutul anului 2016 a avut loc o pre-lansare a Centrului pilot NEXUS Paris. La începutul toamnei a fost deschis un centru NEXUS la Cimișlia. Articolul de mai jos ilustrează acest din urmă eveniment și rezonanța sa la nivel local.

Emoţii mari înainte de lansare


21

La ora 11:00, exact după cum a fost anunțat, totul era gata pentru lansare. Oaspeții făceau coadă să se înregistreze, emoțiile s-au domolit și totul era perfect aranjat.

Primul care a felicitat echipa NEXUS pentru reușită a fost Mihai Olărescu, președintele raionului Cimișlia: ”Datorită noului centru vom avea o migrație mai sănătoasă, oamenii vor fi mai informați, atunci când pleacă, dar și când revin. Așa că noi vă spunem ”bine ați venit în Cimișlia” și sperăm că datorită vouă, Cimișlia va părea atractivă și pentru alte fonduri și alte organizații de cooperare internațională”.

cel care și generat conceptul NEXUS. O inițiativă extrem de ambițioasă a unei singure persoane care părea ceva fantastic acum câțiva ani, atunci cânt toți îi spuneau că este imposibil. Dar el nu a renunțat, iar acum iată ce rezultat avem – azi deschidem cel de-al V-lea Centrul NEXUS”.

Special pentru lansarea Centrului NEXUS Cimișlia, de la Viena a venit și vicedirectorul Agenției Internaționale pentru Informații din Țările-Sursă (IASCI Viena), Ulrike Bruderle, care a explicat și a accentuat încă o dată care sunt obiectivele NEXUS: ”Ieri, în avion, când veneam în Moldova, am întâlnit un migrant, o persoană publică din Republica Moldova, numele căruia nu-l voi da, care m-a întrebat ce faceți voi ca să motivați moldovenii să revină acasă? Desigur că noi nu avem soluții magice prin care să-i convingem să revină. Dar noi facem studii ca să aflăm care sunt necesitățile lor, ce vor să găsească aici și cum ar trebuie să găsească lucrurile acasă. Și, împreună cu partenerii noștri locali, naționali și internaționali, încercăm să găsim soluții care să contribuie satisfacerea necesităților migranților și la dezvoltarea locală. La nivel internațional există câteva exemple de cooperare economică de succes între Moldova și alte țări dezvoltate. Și azi am venit chiar cu un exemplu. Am adus cu mine un produs de îngrijire corporală de o calitate foarte bună. Iar producătorii acestor creme lucrează în exclusivitate cu levănțică din Republica Moldova. Iată un exemplu bun, cum materia primă de aici se poate transforma într-un produs de calitate în străinătate. Iată o legătura dintre migrație și dezvoltare. Și vreau să adaug că Moldova are multe alte produse de calitate care ar putea fi folosite la nivel global”.

NEXUS informează şi sugerează idei de dezvoltare locală

Migrează pregătit, revino mulţumit!

Gheorghe Răileanu, primarul de Cimișlia, a punctat foarte bine toate lucrurile pe care a reușit să le facă NEXUS în țara noastră. ”Îl urmăresc de mult timp pe Nicolaas de Zwager. Am avut posibilitatea să-l ascult la diferite ședințe republicane. Imediat am apreciat ceea ce face el, pentru că face niște lucruri extraordinare, care au fost omise de autoritățile din Republica Moldova. Nicolaas este un pionier. El este primul care a arătat niște cifre despre ce se întâmplă în țara noastră cu referire la migrație, apoi tot el este primul care a spus ce s-ar putea face, a venit cu soluții. Pentru că fenomenul migrației este un fenomen nou, cel puțin în forma în care se întâmplă acum. Acest fenomen necesită niște cercetări profunde, cu niște date foarte exacte, care ne-ar lumina cum am putea să găsim soluții pentru problemele cu care se confruntă migranții. Iar inițiativa NEXUS asta și face”.


22

Prezentă la eveniment, Olga Coptu, șefa Biroului pentru relații cu diaspora (BRD), care este și orignară din Cimișlia, a menționat că informația de calitate joacă un rol decisiv pentru migranți, iar NEXUS reușește cu adevărat să-și îndeplinească această misiune: ”Oamenii trebuie să știe și să înțeleagă că atunci când au nevoie să plece sau să revină, trebuie să se informeze.

Radu Danii, coordonator na-țional de programe la Agenția Elvețiană pentru Cooperare și Dezvoltare (SDC), Oficiul din Moldova, a apreciat munca și efortul făcut de echipa NEXUS:”NEXUS este o inițiativă cu care ne mândrim, care reușește să îmbine în mod argumentat și armonios aspirațiile migranților pe de o parte și necesitățile comunităților locale pe de altă

Și este foarte important ca ei să fie informați corect. Deschiderea Centrului NEXUS Cimișlia, anume în incinta primăriei, facilitează oarecum viața oamenilor, pentru că foarte mulți vin anume la primărie ca să ceară ajutorul. Și aici angajații NEXUS Cimișlia vor fi un suport pentru administrația publică locală”.

parte. NEXUS izbutește într-un mod foarte reușit să includă aici și contribuția sectorului privat”.

Prin deschiderea Centrului NEXUS Cimișlia (situat în strada Ștefan cel Mare 14, et 3, în incinta primăriei Cimișlia) NEXUS vine mai aproape de toți cei interesaţi de migrație, extinzîndu-și aria de acoperire geografică, inclusiv în Găgăuzia. Până la finele anului NEXUS va mai deschide un centru la Rezina, iar Centrul NEXUS Paris va deveni unul pe deplin funcțional. De asemenea, este preconizată o reconfigurare și actualizare a centrului NEXUS Virtual (www.nexusnet.md), astfel încât informațiile și consultanța oferite de întreaga platfomă NEXUS să fie cât mai eficiente și mai utile.


23

Programele OIM şi UE de asistenţă pentru absolvenţii şi migranţii reveniţi au luat sfârşit

În octombrie 2016 s-au încheiat programele OIM și UE care sprijină migranții și absolvenții moldoveni de pe malul drept al râului Nistru în procesul reintegrării lor profesionale în Republica Moldova. Cu această ocazie, OIM și partenerii au organizat pe 29 octombrie un eveniment public pentru a sărbători revenirea și reintegrarea reuşită a migranților.

Programele au debutat la data de 1 iunie 2015 și au trezit interesul societății. Au fost recepționate în total 184 dosare, dintre care 55 din partea absolvenților și 129 dosare din partea migranților. Majoritatea absolută a migranților, care și-au depus dosarul la program, au studii superioare, de licență și master, și o experiență profesională bogată acumulată în Federația Rusă, România, Republica Italiană, Regatul Spaniei, Republica Portugheză, Marea Britanie și Republica Irlanda în diferite domenii, cum ar fi: logistică și transport internațional, afaceri consulare, managementul calității produselor alimentare, sănătate, marketing, construcții civile, agricultură, servicii hoteliere, servicii casnice etc.

În total, 102 beneficiari, dintre care 27 absolvenți și 75 migranți au fost ajutați cu succes în cadrul programului să se angajeze, să obțină o poziție de stagiu sau voluntariat în Republica Moldova. Cea mai mare parte a beneficiarilor s-a orientat spre sectorul privat, urmat de cel public și nonprofit. Pe parcursul programului, s-a observat o creștere în carierele beneficiarilor, de la poziții de stagiari sau voluntari la cele de angajați cu drepturi depline, de la executori la coordonatori de echipe și manageri.

Potrivit beneficiarilor, programul OIM i-a ajutat să se reintegreze cu succes pe piața muncii și să-și (re)ia cariera acasă, fiind încurajați, de familiile lor, de prieteni, dar și de implementatorii programului în cadrul evenimentelor de informare și networking organizate de echipa OIM.

Programele OIM care sprijină migranții și absolvenții moldoveni de pe malul stâng al râului Nistru în procesul lor de reintegrare profesională în Republica Moldova vor continua până la sfârșitul anului 2016.

Au revenit absolvenții moldoveni cu studii finalizate în România, Republica Lituania, Marea Britanie, Regatul Belgiei, Republica Estonia, Republica Portugheză. Aceștia s-au specializat în domenii precum relații internaționale, integrare europeană, diplomație, economie și afaceri internaționale, managementul proiectelor, bănci și finanțe, construcții civile, servicii turistice și de agrement, limbi străine, dezvoltare regională etc.


24

La concurs au fost invitați să participe tinerii cercetători (studenți, masteranzi, doctoranzi, cercetători post-doctorat) cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani. Tema concursului este „Efectele pozitive ale migrației”.

Doritorii au fost invitați să participe în următoarele trei categorii ale concursului, în funcție de nivelul

studiilor superioare (curente sau absolvite): licență, masterat și doctorat sau post-doctorat.

În cadrul concursului se acceptau lucrările științifice scrise și finalizate în mod individual, având în vedere următoarele direcții de cercetare:

A. Impactul pozitiv al migrației asupra pieței muncii. Experiența migranților muncitori. Investigarea unor cazuri concrete.

a. Noi practici de comportament și de muncă;b. Înființarea și dezvoltarea unei afaceri; c. Investiții în dezvoltarea infrastructurii locale; d. Condiții de viață, inclusiv utilizarea surselor alternative de energie.

B. Consecințele pozitive ale migrației educaționale, noile posibilități și perspective de integrare în câmpul muncii. Investigarea unor cazuri concrete.

a. Ocuparea forței de muncă în țara de studiu;b. Ocuparea forței muncă peste hotarele țării de studiu.

C. Impactul pozitiv al migrației asupra familiilor migranților în zonele urbane și rurale. Investigarea unor cazuri concrete.

a. Situația financiară a familiilor; b. Impactul migrației asupra dezvoltării familiei și a mariajului; c. Educația, dezvoltarea și socializarea copiilor din familiile de migranți;d. Stilul și modul de viață al familiilor de migranți.

D. Procesele de migrație ca posibilitate de dezvoltare a țărilor de origine a migranților. a. Transferul cunoștințelor și a experienței obținute în străinătate. b. Migranții și contribuția acestora la dezvoltarea țărilor de origine a migranților;c. Transferurile bănești efectuate de migranți: investiții și calitatea vieții.

E. Impactul indirect al migrației asupra mediului înconjurător. Investigarea unor cazuri concrete. a. Utilizarea noilor tehnologii în agricultură;b. Atragerea experților competenți în domeniul utilizării eficiente a energiei și a resurselor.

OIM LANSEAZĂ A DOUA EDIŢIE A CONCURSULUI DESCHIS PENTRU CEA MAI BUNĂ LUCRARE ŞTIINŢIFICĂ PRIVIND FENOMENUL MIGRAŢIEI

Organizația Internațională pentru Migrație, misiunea în Moldova a lansat pe 1 septembrie 2016 ediția a doua a Concursului deschis pentru cea mai bună lucrare științifică privind fenomenul migrației, organizat în cadrul proiectului SIMP II.


25

După finalizarea perioadei de recepționare a dosarelor, 8 noiembrie 2016, Comisia de evaluare va desemna câștigătorii, care vor fi premiați în cadrul unui eveniment solemn pe 2 decembrie 2016. Pentru mai multe informații, accesați https://www.facebook.com/events/198094153950862/


26

19 iulie 2016, la Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM) a avut loc a doua ședință de coordonare a comitetului proiectului „Susținerea implementării componentei de migrație și dezvoltare a parteneriatului de Mobilitate UE-Moldova și valorificarea beneficiilor acesteia pentru rezidenții din Transnistria” (pe scurt SIMP II).

Cu o periodicitate de un an, implementatorii și partenerii proiectului s-au întâlnit din nou pentru a evalua rezultatele proiectului și pentru a identifica lecțiile învățate la un an de la lansarea acestuia. La ședință au fost prezenți reprezentanții OIM, Delegației UE în Moldova, Ministerului Muncii, Protecției Sociale și a Familiei (MMPSF), Ministerului Economiei, Ministerul Afacerilor Externe și a Integrării Europene, Agenției Naționale a Ocupării Forței de Muncă (ANOFM), Biroului Migrație și Azil, Biroului pentru Relații cu Diaspora și Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Dl Creţu, coordonatorul Programului Migrație și Dezvoltare, OIM a accentuat că activitățile care au avut loc în proiect s-au axat atât pe dimensiunea umană a măsurilor de sporire a încrederii între cele două maluri ale râului Nistrului, cât și pe elaborarea unui set de documente care constituie un instrumentar util pentru toți actorii care lucrează în domeniul sporirii încrederii vizînd regiunea Transnistreană.

De asemenea au fost prezentate audienței două dintre cele mai recente produse ale proiectului: a 5-a ediție a buletinului informativ cu activitățile realizate în cadrul proiectului; precum și a 3-a ediția a Profilului Migrațional Extins (PME) al RM pentru 2008-2013, elaborat conform șablonului agreat de comun acord de UE și OIM.

V. Varzari, consultant OIM, a descris obiectivele și rezultatele programului de revenire de peste hotare și facilitare a reintegrării în țara de baștină a migranţilor şi tinerilor moldoveni cu studii în străinătate, implementat în parteneriat cu ANOFM. Dl Varzari a accentuat că programul a contribuit la procesul de reintegrare în câmpul muncii și respectiv la valorificarea în RM a know-how-ului obținut de absolvenții și migranții reveniți de peste hotare, însă problemele socio-economice, corupția și instabilitatea politică determină unii beneficiari de a considera opțiunea re-emigrării.

Dna Oceretnîi, Președintele Comitetului de Coordonare și Vice ministrul MPSF a atras atenția celor prezenți asupra numărului impresionant al activităților realizate în cadrul proiectului, subliniind că acesta facilitează stabilirea contactelor între comunitățile academice de pe ambele maluri ale râului Nistru și asigurarea unei abordări comune a fenomenului migrației.

Succese şi lecţii de învăţat notate la a doua şedinţă a Comitetului de coordonare a proiectului SIMP


27

SCHEME DE MIGRAŢIE CIRCULARĂ

În cadrul acordului de muncă semnat în 2011 între Republica Moldova și Italia, dialogul privind mobilitatea, migrația circulară, și formarea profesională a fost îmbunătățit printr-o serie de inițiative între sfârșitul anului 2015 și 2016.

În luna iunie 2016, a fost organizată o vizită de studiu pentru reprezentanții sectorului public şi privat al economiei sociale din Republica Moldova cu privire managementul întreprinderilor sociale şi cadrul legal din domeniu. Workshop-ul a fost relevant pentru partea moldovenească în special în contextul modificărilor, la moment, a legislației vizînd antreprenoriatului social în Moldova. Cea de a doua parte a instruirii este prevăzută la începutul anului 2017.

La data de 25 iulie 2016 viceministrul Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova, a participat la o întrevedere cu reprezentantul agenției Italia Lavoro a Ministerului Muncii și Protecției Sociale al Republicii Italiene. Discuțiile s-au axat pe organizarea unui program de formare în Italia privind certificarea produselor biologice pentru operatorii moldoveni din sectorul agroalimentar. Programul de instruire va fi implementat cu sprijinul partenerilor italieni.

În perioada 17 - 21 octombrie 2016, la Chișinău, a fost organizat un atelier de instruire de către Agenția Lavoro Italia, pe tema elaborării proiectelor finanțate de UE. La instruire au participat funcționari publici din diferite instituții naţionale. Conținutul și structura atelierului de instruire de cinci zile au coincis cu domeniile de responsabilitate gestionale de instituțiile naționale în mod regulat, oferind astfel acestora modele concrete de exercițiu pentru anumite tipuri de proiecte în interesul tuturor participanților. Un modul special a fost dedicat fondurilor UE pentru sectorul migrației și mobilităţii.

• Atelierul de lucru în domeniul Economiei Sociale

• Curs pentru elaborarea de proiecte finanţate de UE

• Cursul în domeniul certificării produselor biologice


28

ORGANIZAREA ŞI FACILITAREA MIGRAŢIEI LEGALE ŞI A MOBILITĂŢII/ PROTECŢIA INTERNAŢIONALĂ ŞI SISTEMUL DE AZIL

În contextul politicii de protecție a drepturilor sociale ale lucrătorilor migranți, în perioada 1-5 august 2016, la Berlin au demarat negocierile pe marginea proiectului de Acord între Republica Moldova și Republica Federală Germania în domeniul securității sociale.

Proiectul Acordului vizează drepturile la pensii și alte prestații de asigurări sociale de care vor beneficia lucrătorii migranți din ambele state. În finalul negocierilor părțile au convenit să îndeplinească procedurile interne aferente, pentru a semna Acordul în timpul apropiat. Negocierile asupra proiectului Acordului au fost inițiate prin Decretul Președintelui nr. 2244 din 29.07.2016.

La 14 octombrie 2016, la Roma au avut loc consultările tehnice moldo-italiene în domeniul securității sociale, în cadrul cărora au participat reprezentanții Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei al Republicii Moldova și reprezentanții Ministerului Muncii și Politicilor Sociale din Italia.

Scopul organizării întrevederii a constat în continuarea dialogului bilateral între state pe problemele securității sociale ale lucrătorilor migranți. Experții au făcut schimb de experiență privind sistemele de pensii din ambele state, precum și schimb de bune practici și măsuri pe care le întreprind statele, în vederea protecției sociale a migranților.

Delegațiile au discutat, de asemenea, despre necesitatea încheierii unui acord de securitate socială, care să asigure dreptul la pensie atît pentru cetățenii moldoveni care desfășoară o activitate pe teritoriul Italiei, cît și pentru cetățenii italieni care desfășoară o activitate pe teritoriul Republicii Moldova. Părțile au constatat importanța menținerii deschis a dialogului bilateral între state pentru a discuta despre problemele cu care se confruntă cetățenii și a întreprinde măsuri de soluționare a acestora.

În scopul realizării politicii de stat în domeniul migrației de muncă orientate spre elaborarea și perfecționarea unor mecanisme eficiente de gestionare și control al fluxurilor migraționale, Ministerul Muncii Protecției Sociale și Familiei a exprimat disponibilitatea semnării unor noi Acorduri bilaterale în domeniul migrației de muncă cu Kazahstan, Turcia, Estonia, Cehia și Bulgaria.

Sunt în proces de negociere inițierea procedurilor de semnare a Acordurilor interguvernamentalr cu Republica Turcia, Republica Estonia și Federația Rusă.

2.


29

În vederea respectării prevederilor Declarației comune de cooperare, Oficiul Francez pentru Imigrație și Integrare a prezentat un proiect de Acord care a fost înaintat spre avizare instituțiilor de resort și urmează să fie aprobat de Guvern.

Acordul cadru de parteneriat între Ministerul Muncii, Protecție Sociale și Familiei și Oficiul Francez pentru Imigrație și Integrare pentru punerea în aplicare a programului OFII de ajutor pentru reintegrare în Republica Moldova, prevede identificarea unor mecanisme de oferire a unui suport din partea Guvernului Francez la reintegrarea socială a cetățenilor noștri care doresc să se întoarcă în Republica Moldova, prin:

• Ajutor pentru reintegrarea socială;• Ajutor pentru reintegrarea în cîmpul

muncii;• Ajutor de reintegrare prin inițierea unei

afaceri.După încheierea acestui Acord, va fi elaborat

un mecanism de implementare a acestuia care urmează să fie consultat.

În vederea implementării Planului de acțiuni pentru anii 2014-2016 privind susţinerea reintegrării cetăţenilor reîntorşi de peste hotare, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și-a propus drept prioritate dezvoltarea în cadrul a 10 agenții teritoriale pentru ocuparea forței de muncă a punctelor focale. Astfel sunt special pregătiți angajați pentru asigurarea reintegrării cuprinzătoare a migranților reîntorși în societate, elaborarea, pilotarea și implementarea sistemului de referire pentru reintegrarea migranților reveniți. Acțiunea va fi realizată cu suportul proiectului Integrarea Migrației în Dezvoltarea Locală (MiDL), implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare. În cadrul proiectului MiDL au fost organizate 2 module de instruire cu tematica “Instruirea punctelor de contact pentru migranții reveniți.’’

Dat fiind faptul că, Planul de acțiuni pentru anii 2014-2016 privind reintegrarea cetățenilor reîntorși de peste hotare este în ultima fază de implementare, cu suportul OIM și UN Women, a fost angajat un consultant independent în vederea efectuării unei analize privind nivelul de realizare a Planului, precum și identificarea acțiunilor care urmează să se regăsească în noul Plan de acțiuni.

În perioada 15-16 septembrie 2016, BMA în parteneriat cu Biroul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR), cu sediul în Varşovia, Polonia, a organizat în incinta Ministerului Justiţiei Seminarul „Politici de gender în domeniul migrației de muncă în regiunea OSCE”. La eveniment au participat reprezentanții Biroului migraţie şi azil, MAI, precum și funcționari din cadrul mai multor autorități publice.

Totodată, la 6 iulie 2016, a fost inițiat un dialog bilateral cu Oficiul Francez pentru Imigrație și Integrare în vederea punerii în aplicare a unui mecanism comun de reintegrare socială a cetățenilor Republicii Moldova care doresc să revină acasă. În acest sens, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei a semnat declarația de cooperare moldo-franceză, acțiune realizată în baza Programului de activitate al Guvernului pentru anii 2016 - 2018 pct. IX/10 privind “Promovarea și implementarea unui program complex, multidisciplinar și interinstituțional de reintegrare a persoanelor revenite de peste hotare”.

Adiţional, în a doua jumătate a anului 2016 au fost organizate o serie de activităţi cu alţi parteneri


30

Atelierul a fost moderat de către dl Juris Gromovs, consultant în migraţie şi libertatea circulaţiei, ODIHR, fiind structurat pe cîteva module de bază: • Politicile cuprinzătoare și eficiente din

domeniul migrației forței de muncă;• Cadrul juridic și de cooperare internațională

privind elaborarea politicilor din domeniul migrației forței de muncă;

• Politicile privind migrația forței de muncă sensibile la dimensiunea de gen;

• Politicile privind migrația forței de muncă, sensibile la dimensiunea de gen, în țările de origine și de destinație.

Fiecare modul a fost discutat detaliat cu implicarea participanților, utilizarea studiului de caz, prezentarea experienţei statelor membre ale OSCE, abordarea legislației și practicii Republicii Moldova, prezentarea cazurilor şi practicilor de succes, dar şi a deficienţelor existente, prin prisma aspectelor gender.

La fel, în cadrul proiectului, în perioada 26-30 septembrie 2016, în or. București, România, reprezentanții BMA au participat la vizita de studiu privind componenta consolidării capacităților operaționale a BMA în Republica Moldova în domeniul integrării migranților.

Acest proiect își propune să contribuie la consolidarea capacităţii de coordonare instituţională a Biroului Migraţie şi Azil prin crearea unui sistem funcțional de recepție, admisie, reglementare a şederii și integrare a străinilor pe teritoriul Republicii Moldova.

Proiectul este finanțat de Ministerul Afacerilor Externe din România și Biroul OIM din România, cu o perioadă de implementare de un an.

În perioada 13-15 iunie 2016, Biroul migrație și azil a găzduit o delegație a Inspectoratului General pentru Imigrări al Ministerului Afacerilor Interne din România pentru abordarea aspectelor referitoare la cooperarea interinstituțională întru facilitarea procesului de integrare a străinilor, evaluarea conceptului centrelor de integrare, precum și elaborarea

Adiţional, au fost organizate întrevederi cu reprezentanții Biroului OIM România, Direcției Azil și Integrare și a Centrului de cazare regional București din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări al MAI, precum și reprezentanți ai societății civile ICAR, AIDROM, cu care conlucrează autoritățile.

În cadrul vizitei au fost abordate aspecte referitoare la ultimele schimbări în domeniul integrării la nivel UE, în special:

• planul de acțiune privind integrarea, elaborat de Comisia Europeană;

• relocarea și cotele atribuite României;• strategia României privind imigrația;• legislația ambelor țări privind integrarea

străinilor;• cooperarea interinstituțională şi implicarea

societății civile și autorităților locale în soluționarea cazurilor individuale.

Consolidarea capacităţii de coordonare instituţională a Biroului Migraţie şi Azil în domeniul recepţiei, admisiei, reglementării şederii şi integrării străinilor pe teritoriul Republicii Moldova (ODA)

strategiilor de promovare a activităților de integrare.


31

• Promovarea calității educației și mobilității academice este unul dintre obiectivele majore pe agenda Ministerului Educației.

• În acest sens ME acordă o atenție sporită fortificării capacităților instituționale ale Agenției Naționale de Asigurare a Calității în Învățământul Profesional.

• Actualmente Agenţia realizează procedura de selectare şi stabilire a Registrului de evaluatori;

Au fost iniţiate procedurile pentru evaluarea externă şi acreditarea programelor de studii din toate instituţiile de învăţămînt superior la Domeniul general de formare 14 – Ştiinţe ale educaţiei. Evaluarea se realizează la 8 universităţi din ţară. Pînă la 25 octombrie 2016, instituțiile urmează să prezinte Agenţiei Rapoartele de autoevaluare. Decizia privind acreditarea programelor de studii urmează a fi luată în perioada 28 noiembrie - 5 decembrie;

• ANACIP a semnat acorduri de parteneriat cu Agenţii de Evaluare a Calității din Germania şi Federaţia Rusă;

• Cu suportul unui proiect finanţat de Ministerul Afacerilor Externe al Estoniei, la ora actuală, ANACIP, realizează cursuri de formare pentru experţii Agenţiei;

• Au fost demarate procedurile de evaluare a programelor de studii a şcolilor auto în vederea oferirii autorizațiilor de funcţionare;

• Prin HG nr.1071 din 22 septembrie 2016 privind aprobarea Planului de admitere la studii superioare de doctorat, ciclul III, cu finanțare de la bugetul de stat, pentru anul

de studii 2016-2017 au fost aprobate 313 granturi/burse pentru studiile superioare de doctorat, ciclul III, avînd la bază Regulamentul privind organizarea studiilor superioare de doctorat, ciclul III, aprobat de Guvern;

• Prin Hotărârea de Guvern nr. 1026 din 6 septembrie 2016 au fost autorizate pentru funcționarea provizorie școlile doctorale și programele de studii superioare de doctorat (ciclul III) în cadrul instituțiilor de învățămînt superior, consorțiilor, parteneriatelor naționale și internaționale.

Reformarea învățământului superior din R. Moldova în contextul prevederilor Declaraţiei de la Bologna este susţinută şi prin Programul UE Erasmus +. Printre cele mai relevante realizări de ultimă oră menționăm: • În cadrul apelului de proiecte pentru

anul 2016, Acțiunea 2 Capacity Building Projects for Higher Education, instituțiile de învățământ din R. Moldova au depus 41 de dosare de proiecte, dintre care 4 proiecte au fost câștigate. Recent a demarat implementarea acestor 4 proiecte, unul dintre care va fi coordonat de o instituţie de învățământ superior din Republica Moldova.

• Pentru anul academic 2016-2017, în contextul Acţiunii 1 a Proiectului Erasmus+ Credit Mobility instituţiile de învățământ din ţară au semnat 36 de proiecte de mobilitate creditară cu instituţii de învățământ superior din UE. În baza acestor acorduri, în anul academic 2016-2017, vor beneficia de mobilităţi academice circa 500 de tineri din R. Moldova

Implementarea proiectelor UE

Promovarea calităţii educaţiei în instituţiile de învăţământ superior şi mobilitatea academică

MOBILITATEA ÎN CADRUL PROGRAMELOR “CONTACTE INTERUMANE”


32

• În anul 2016 continuă implementarea a 5 proiecte TEMPUS, care au demarat în anii 2012-2013.

• Pentru a creşte implicarea participării instituţiilor de învățământ superior în acţiunile Programului Erasmus +, Oficiul Naţional Erasmus+ , în comun cu Ministerul Educatiei, a realizat, în septembrie-octombrie 2016, 2 campanii de informare – pentru instituţii de învățământ şi pentru studenţi. Campaniile Erasmus+ Information Day au avut loc atât la Chişinău, cât şi la nivel regional - la Bălţi, Comrat şi Cahul.

Proiectul Erasmus + are o importanţă majoră pentru ÎS în special prin proiectele de mobilitate academică şi Acțiunea Jean Monet, dar şi prin fortificarea capacităţilor instituţionale. Ar fi nespus de important pentru sistem extinderea acestui proiect pentru învățământul profesional-tehnic, dar şi pentru învăţămîntul general, în special pentru dimensiunea mobilității academice pentru profesori.

Statele membre ale PaM au continuat să susțină mobilitatea studenților, cercetătorilor și cadrelor didactice din Republica Moldova prin oferirea unor proiecte/programe de mobilitate academică. În acest context menționăm programele de burse oferite R. Moldova de către România, Slovacia, Ungaria, Cehia, Bulgaria, Lituania, Polonia, Franţa, Germania. Cea mai relevanta ofertă de burse rămâne a fi cea a Guvernului României, care pentru anul academic 2016-2017 a oferit cetățenilor Republicii Moldova circa şase mii de burse pentru învățământ liceal și universitar (toate ciclurile). Ne-am dori să avem posibilităţi de a valorifica dimensiunea mobilităţii academice şi cu așa ţări membre ale Parteneriatului de Mobilitate precum Spania, Portugalia, Italia.

La 28 iulie 2016, în incinta MAIA a avut loc semnarea Acordului de Implementare a proiectului “Reforma Structurală în Învăţămîntul Profesional Tehnic (ÎPT) în Republica Moldova”, între Ministerul Educaţiei al RM (ME), Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al RM (MAIA) şi Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ). Obiectivul principal al proiectului este îmbunătăţirea politicilor şi a cadrului interinstituţional prin adoptarea unor elemente ale formării profesionale duale, sub egida Germaniei, care dispune de experienţă vastă în acest domeniu.

Burse şi alte facilităţi oferite studenţilor din Republica Moldova


33

În anul 2016, Republica Moldova, în cooperare cu UE a continuat realizarea obiectivelor trasate în Programul de reformă a învățământului profesional tehnic (IPT), care are drept țintă corelarea dintre cererea pieţei forţei de muncă şi pregătirea specialiștilor din sectorul IPT.

În cadrul şedinţei a cincea a Comitetului de Conducere a Proiectului UE de Asistență Tehnică pentru reforma Învățământului Profesional Tehnic (ÎPT), desfășurată 13 octombrie, a fost efectuată o trecere în revistă a principalelor realizări ale Proiectului UE de Asistență Tehnică pentru reformă, precum și activitățile planificate pentru viitor.

Printre cele mai importante realizări ale sistemului ÎPT în cadrul Proiectului, sunt:

• Optimizarea rețelei instituțiilor de învățământ și crearea a 11 Centre de Excelență (CE), care urmează să devină instituții-model în domeniile lor de activitate.

• Aprobarea unei noi formule de finanțare a instituțiilor ÎPT per număr de elevi și cost de program de studiu, ceea ce va eficientiza cheltuielile în sistem.

• Angajarea managerilor instituțiilor pe bază de concurs pentru cinci ani.

• Aprobarea Ghidului de management al calităţii şi pilotarea acestuia în 23 de instituţii de învățământ. În acelaşi timp, la nivel de instituţii de învățământ, se creează structuri instituţionale de asigurare a calităţii.

• Elaborarea Metodologiei de urmărire a traseului absolvenţilor.

• Stabilirea a 4 Centre de excelenţă în calitate de Centrelor de formare continuă a cadrelor didactice din învățământul profesional tehnic.

• Progresele înregistrate în elaborarea standardelor ocupaționale (30) și a calificărilor profesionale (53).

Implementarea Reformei în Învăţământul Profesional Tehnic.

În anul 2016, ETF a continuat activitatea de susținere a reformelor din Învățământul profesional tehnic, axându-se, în special pe elaborarea Cadrului Național al Calificărilor (NQF) pentru acest nivel de studii, dezvoltarea competenţelor antreprenoriale la elevi, Învăţarea la locul de muncă, precum şi alte dimensiuni. Printre cele mai importante realizări menţionăm:

• Lansarea şi validarea Raportului de ţară „Procesul Torino 2016 în Republica Moldova”. În acest context, Republica Moldova a participat la toate cele trei ediții ale raportului, iar ultima evaluare a avut loc în anul 2014. Raportul Torino 2016, a scos în evidență faptul că în ultimii ani Republica Moldova a continuat să avanseze pe calea modernizării învățământului profesional, cu accent pe apropierea de necesitățile pieței muncii.

• Fortificarea capacităţilor instituţionale ale Comitetelor Sectoriale, care asigură dialogul dintre domeniul educației și piața muncii. Actualmente se lucrează la elaborarea unui act normativ, care ar definitiva statutul juridic al Comitetelor Sectoriale.

• Un alt domeniu important pentru formarea profesională îl constituie dezvoltarea competenței antreprenoriale și a spiritului de inițiativă. În acest context, ETF a organizat, la Chişinău, pe 25-26 octombrie 2016 un seminar de formare pentru profesori şi manageri din instituţiile de învățământ profesional-tehnic.

• A fost acordat suport în procesul de pilotare a Metodologiei de urmărire a traseului profesional al absolvenţilor din ÎPT. În acest scop va fi oferit Softul QTAFI pentru colectarea datelor. În acest context, în perioada 19-21 octombrie 2016, la Torino a fost organizat un training pentru 7 participanţi din Republica Moldova.

Cooperarea cu ETF


34

• Elaborarea de noi curricula pentru mai multe meserii și specialități aflată în proces de definitivare.

• În perioada 17-19 octombrie 2016, în cadrul Proiectului, a fost organizată prima instruire pentru 20 de formatori naționali în sectorul Agricultură și Industrie Alimentară, care vor instrui cadrele didactice din instituțiile de învățământ profesional tehnic (ÎPT) din acest sector. În cadrul atelierului formatorii şi-au dezvoltat competenţe privind: procesul de elaborare a curriculumului, Cadrul de Referință și Ghidul de implementare, Stiluri de învățare, Teorii de livrare a curriculumului și alte informații specifice.

• Aprobarea unui Nomenclator nou al profesiilor și specialităților, racordat la standardele de clasificare europeană.

• Aprobarea pentru prima dată a unui document de politică curriculară: Cadrul de referință al curricumului pentru ÎPT.

• Iniţierea procedurii de creare a Centrului pentru dezvoltarea învățământului profesional tehnic.

• se planifică o serie de acţiuni ce ţin de consolidarea activității Centrului Republican de Dezvoltare a Învățământului Profesional, monitorizarea și evaluarea activităților, sensibilizarea opiniei publice.


35

PREVENIREA ŞI REDUCEREA MIGRAŢIEI ILEGALE ŞI A TRAFICULUI DE FIINŢE UMANE

• Cooperarea cu FRONTEX se desfășoară în conformitate cu Planul de Cooperare pentru anii 2015-2017. Polițiștii de frontieră au avut posibilitatea de a participa la mai multe operațiuni comune sub egida FRONTEX, printre care: Puncte focale terestre / Aeriene / Maritime, Punctele de Coordonare terestre/aeriene, activități operaționale flexibile terestre. Acestea au servit ca platforme eficiente pentru efectuarea schimbului de informații, consolidarea coordonării operaționale și schimbul de bune practici cu ofițerii din statele membre ale Uniunii Europene privind combaterea criminalității transfrontaliere.

• IBM Capacitaty Building Project, implementat de FRONTEX pentru anii 2014-2017 a fost implementat cu succes. Activitățile au constat în training-uri cu privire la analiza riscurilor (http://www.eap-ibm-capacitybuilding.eu/en/project/news/2016-10-31-regional-training-on-risk-analysis), managementul frontierelor (http://www.eap-ibm-capacitybuilding.eu/en/project/news/2016-10-31-regional-training-on-capacity-building) și relații publice.

• Proiectul "Implementarea continuă a conceptului managementului integrat al frontierelor (MIF) în RM în conformitate cu modernizarea conceptului MIF european" a fost acceptată în cadrul

• O vizită de studiu în Portugalia a oferit participanților posibilitatea de a face schimb de bune practici în domeniul gestionării frontierelor și de a se familiariza cu Centrele de Cooperare Internațională, precum și cu Centrele Chinologice.

Cooperarea cu Frontex

Managementul integrat al frontierei - Proiect de consolidare a capacităților

Continuarea implementării conceptului MIF în conformitate cu modernizarea conceptului MIF european

3.


36

Din 2012, Departamentul Poliției de Frontieră a beneficiat de asistență în ceea ce privește instruiri și echipamente oferite prin intermediul Serviciului Grăniceresc al Republicii Polone în cadrul Programului PolishAID. În 2016, polițiștii de frontieră au fost instruiți cu privire la analiza informațiilor, procedurile legale precum și gestionarea bazelor de date.

• Departamentul Poliției de Frontieră împreună cu Serviciul de Securitate și Informații al Republicii Moldova și Serviciul de Securitate al Ucrainei au efectuat un exercițiu antiterorist la frontieră.

• Exercițiul a avut ca scop evaluarea procedurilor operaționale la frontieră, consolidarea cooperării și interoperabilității la nivel național și regional, instruirea subdiviziunilor specializate privind pregătirea și desfășurarea unei operațiuni antiteroriste în zona de frontieră, precum și evaluarea capacității de reacție a părților interesate. Simulările au fost planificate și coordonate de către Centrul Antiterorist de Securitate și Informații și au fost efectuate la frontiera moldo-ucraineană - aria de responsabilitate a Sectorul Poliției de Frontieră "Basarabeasca".

• Scenariul a constat în identificarea unui grup de persoane suspectate că aparțin unui grup terorist care încearcă să treacă ilegal frontiera. Activitatea a implicat un set de operațiuni privind reținerea persoanelor.

Parteneriatului de Mobilitate RM-UE și are ca obiectiv consolidarea capacităților guvernamentale în alinierea cadrului legal în domeniul migrației și mobilității la obiectivele MR și CAMM, în special în ceea ce privește gestionarea integrată a frontierelor și cooperarea transfrontalieră.

• Măsurile vor duce la dezvoltarea continuă a cooperării în domeniul migrației, la consolidarea capacităților de gestionare a frontierelor, precum și la cooperarea transfrontalieră, conform prevederii nr. 9 din Declarația Comună privind Parteneriatul de Mobilitate între Uniunea Europeană și Republica Moldova, semnat la 5 iunie 2008.

• În scopul implementării proiectului, vor fi efectuate următoarele activități: - detașarea unui expert pe termen lung pentru desfășurarea unei evaluări privind implementarea

MIF și oferirea recomandărilor relevante; - oferirea instruirilor în domeniul MIF;- dezvoltarea unei platforme e-learning pentru Poliția de Frontieră.

Programul PolishAID

Exerciţiu comun Antiterorist la frontieră


37

Comisiile teritoriale pentru traficul de ființe umane din Moldova sunt prima linie de răspuns la traficul de ființe umane la nivel de comunitate locală. Ele sunt responsabile pentru coordonarea activităților de prevenire a traficului de ființe umane. Ele asigură, de asemenea, îngrijirea adecvată și protecția victimelor traficului.

Având în vedere rolul esențial al Comisiilor teritoriale în cadrul răspunsului global al Moldovei la traficul de ființe umane, în cadrul proiectului "Lupta împotriva traficului de ființe umane - Faza 2", finanțat de UE, au avut loc trei ateliere de instruire pentru funcționarii teritoriali ai Comisiei, în lunile iulie și august 2016. Reprezentanți ai Comisiilor teritoriale și ONG-urile din raioanele din Nord, Centru și Sud, precum și din Chișinău, regiunea transnistreană și Odesa au participat la instruirile, care s-au desfăşurat de la 19-20

iulie, 21 - 22 iulie și respectiv de la 2 - 3 august 2016, la Chișinău. Workshop-urile au fost organizate în urma unei vizite transnaționale a oficialilor moldoveni în România, care au avut loc în luna aprilie 2016. În timpul vizitei la Târgu Mureș, România, oficialii Comisiei teritoriale au avut posibilitatea de a observa modul în care răspunsul la nivel de comunitate locală pentru combaterea traficului este coordonat în România.

Participanţii la curs au fost instruiți de către experți anti-trafic cu privire la modul cel mai eficient de a mobiliza actorii locali, resursele și cunoștințele într-un răspuns coordonat la nivel comunitar împotriva traficului. O parte a cursului a fost dedicată şi modalităţilor de colectare de fonduri, precum și altor soluții pentru consolidarea capacităților instituţionale durabile în domeniu. Cursul de instruire vine ca un răspuns din partea RM la problema traficului de fiinţe umane, într-un mod din ce în ce mai sofisticat, prin consolidarea comisiilor teritoriale și la nivel local. Totodată, au fost lansate echipele multidisciplinare, în cadrul aniversării celor 10 ani ai Sistemul Național de Referire din Moldova. În acest context, astfel de inițiative precum şi atelierele de formare menționate mai sus au scopul de a acorda suport practicienilor și instituțiilor locale în timpul tranziției lor către durabilitate pe termen lung și perfecționarea în continuare a coordonării între diferiți actori.

Proiectul finanțat de UE “Lupta împotriva traficului de ființe umane - Faza 2” sprijină parteneriatele transnaționale de combatere a traficului și a capacităților consolidate în Albania, Azerbaidjan, Bosnia și Herțegovina, Moldova, Turcia și Pakistan. Următoarea activitate planificată în Moldova este o evaluare completă a modalităţilor de consolidare a sistemului național de referire în țară, care este planificată pentru sfârșitul anului 2016. Mai multe informații despre activitățile proiectului în fiecare dintre țările participante este disponibilă la www.fightagainsttrafficking.org

Lupta împotriva Traficului de Fiinţe umane şi Crimei organizate – Faza 2 (TFU/IFS/2)

Oficialii locali în sectorul combaterii traficului de persoane beneficiază de sprijin sporit în vederea întreprinderii acțiunilor durabile împotriva traficului prin teritoriul Republcii Moldova


38

Procesul de la Praga este un proces politic care vizează crearea și dezvoltarea de parteneriate în domeniul migrației între țările participante. Acest lucru se referă la schimbul de informații și cooperarea între 50 de țări, inclusiv 28 de state membre ale UE, țările Parteneriatului estic și alte state.

Conferința organizată pe data de 20 septembrie, la Bratislava, în timpul președinției Slovaciei a Consiliului UE a oferit o ocazie unică de a discuta prioritățile și posibilele domenii de cooperare viitoare, precum și de a investiga proceduri comune care pot fi utilizate pentru a face față provocărilor migrației actuale. La conferința ministerială a culminat cu adoptarea declarației politice prin care reprezentanții politici ai țărilor participante au exprimat hotărârea de a continua cooperarea reciprocă pentru definitivarea unei direcții comune clare. Ei au confirmat, de asemenea, succesul inițiativelor deja puse în aplicare și interesul de a prelungi planul de acțiune a Procesului de la Praga pentru o perioadă ulterioară de cinci ani. Ministrul maltez pentru afaceri interne, dl Carmelo Abela, de asemenea, a participat la reuniune în special în contextul în care Malta va prelua preşedenţia Procesului de la Praga începînd din ianuarie 2017.

Prioritățile Planului de acțiune al Procesului de la Praga 2012-2016 sunt:

1. Prevenirea și combaterea migrației ilegale.2. Integrarea migranților care locuiesc în mod legal.3. Readmisia, întoarcerea voluntară și reintegrarea durabilă.4. Migrație, mobilitate și dezvoltare.5. Migrația legală, cu un accent deosebit pe migrația forței de muncă.6. Azil și protecție internațională.

Adoptarea unei declarații și confirmarea cooperării în continuare

Reuniunea a fost încheiată prin adoptarea unei declarații comune prin care țările participante şi-au afirmat determinarea comună de cooperare în continuare.countries affirmed their common resolve to continued cooperation.

ALTE DIALOGURI ŞI PLATFORME DE COOPERARE

Cea de-a 3-a Conferință Ministerială din cadrul procesului din Praga

Pentru mai multe detalii:https://www.pragueprocess.eu

Activităţi planificate:

24-25 noiembrie: Reuniunea Oficialilor de rang înalt, Vilnius, 1,5 WD

Rezultate aşteptate: Elaborarea Planului de acțiunepentru 2017-2021; finalizarea Inițiativei de proiect a Procesului de la Praga; prezentarea activităților, rezultate și realizări ale proiectului; perspectivele de viitor ale Procesului de la Praga.


39

Parteneriatele pentru mobilitate (PM) reprezintă cadrul cel mai avansat de cooperare și parteneriat între Uniunea Europeană, statele membre ale UE (SMUE) și țările terțe în domeniul migrației și mobilității. Ele sunt un instrument politic cheie al abordării globale a UE în materie de migrație și mobilitate. PM permite UE și țărilor sale partenere să abordeze toate aspectele legate de migrație și de mobilitate de interes reciproc într-un mod direcționat, specific și concret, creând beneficii concrete pentru cetățeni și alţi actori din domeniu.

Declarația comună privind Parteneriatul de Mobilitate între Republica Azerbaidjan și UE și statele membre participante a fost semnat în decembrie 2013. Succesul și realizările pozitive ale PM sunt determinate în mod principal de angajamentul deplin al tuturor părților implicate, precum și de inițiativele / proiectele finanțate și implementate sub umbrela PM.

În acest context, și luînd în consideraţie obiectivele proiectului finanțat de UE "Suport pentru implementarea Parteneriatului de Mobilitate cu Azerbaidjan" (MOBILAZE), Comisia Europeană, Ministerul Afacerilor Externe al Azerbaidjanului, și Centrul Internațional pentru Dezvoltarea Politicilor Migraţionale (ICMPD) au organizat Conferința Internațională "Parteneriatul de Mobilitate în Azerbaidjan", la 23 iunie 2016, Baku.

Ambasadorul UE, Malena Mard, a declarat că conferința a consolidat ideea prezentată de către dna Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, în cadrul ultimei sale vizite la Baku. Dna Mogherini a declarat că, "Uniunea Europeană și Azerbaidjan au confirmat încă o dată disponibilitatea de a merge mai departe în mai multe domenii de cooperare, colaborînd împreună ca parteneri și cu obiectivul de a consolida relațiile între părţi la maxim". Ambasadorul Mard a menţionat că, "proiectul MOBILAZE este un exemplu de cooperare profundă și reciproc avantajoasă între Azerbaidjan și Uniunea Europeană".

Conferința a reunit practicieni și actori implicaţi în procesul de luare a deciziilor din Azerbaidjan, partenerii de proiect din EUMS, reprezentanţi ai țărilor partenere terţe (Georgia și Moldova), actori internaționali și

Moldova împărtăşeşte experienţa sa în cadrul Parteneriatului de MobilitateInstrumentul Financiar al Parteneriatului de Mobilitate“Asistenţă în implementarea Parteneriatului de Mobilitate în Azerbaijan”PROIECTUL MOBILAZE

Conferinţa Internaţională privind Parteneriatul de Mobilitate în Azerbaijan


40

alte părți interesate din Azerbaidjan. Reprezentanți la nivel înalt din partea Delegației Uniunii Europene în Azerbaidjan, din SMUE, Azerbaidjan, Georgia, Moldova (un reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, precum și un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne) şi ICMPD care au participat în discuțiile privind viitorul MP. Aceştia au împărtășit, de asemenea, experienţa lor în procesul de implementare a activităţilor sub PM din propria ţară, impactul acestora și alte studii de caz din domeniu.

Un atelier de lucru regional intitulat "Parteneriat pentru Mobilitate: un catalizator pentru cooperare: Experiența ţărilor din Vecinătatea de Est", a avut loc la Chișinău la 5-6 iulie 2016. Acest eveniment a fost organizat de către Centrul Internațional pentru Dezvoltarea Politicilor Migraționale (ICMPD), în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, în contextul Instrumentului Financiar al Parteneriatului de Mobilitate (MPf).

Workshop-ul Regional pentru Parteneriate de Mobilitate, Chişinău, 5-6 iulie 2016

Workshop-ul a reunit 52 de reprezentanți din țările din vecinătatea estică, ai statelor membre şi instituţiilor UE, organizațiilor internaționale și ONG-uri. Atelierul de lucru a oferit o platformă pentru discuţiile despre impactul activităţilor din cadrul parteneriatelor pentru mobilitate (PM), la diferite niveluri, prin intermediul unor inițiative implementate în țările PaE, cât și în statele membre ale UE. Workshop-ul a permis participanților să treacă în revistă realizările și lecțiile învățate din punerea în aplicare a instrumentului PM și să valorifice aceste rezultate. Sesiunile de lucru dedicate celor patru țări beneficiare a PM cu UE, și anume Armenia, Azerbaidjan, Georgia și Moldova, au contribuit la facilitarea schimbului de opinii între acestea și statele membre ale UE cu privire la experiența acumulată în cadrul PM și prioritățile viitoare comune, contribuind în același timp, la o mai bună înțelegere instituțională a PM în calitatea sa de platformă de coordonare și de interacțiune atât la nivel național, cât și internațional. O sesiune de lucru separată în cadrul workshop-ului a fost dedicată explorării altor metode de evaluare a PM. Evenimentul a avut, de asemenea, un rol important în obținerea unei mai bune înțelegeri a valorii adăugate a PM pentru țările partenere care nu au semnat încă un PM, și anume Belarus și Ucraina.

PM RM - UE a fost prezentat în contextul general al relaţiilor RM-UE, prin prezentarea mecanismului de coordonare, care include reuniunea anuală la nivel înalt, cea a Platformei de Cooperare Locală și


41

Instrumentul Financiar al PM este o iniţiativă finanţată de UE, implementată de ICMPD pentru o perioadă de 24 de luni. Obiectivul general al proiectului este de a sprijini pregătirea și aplicarea parteneriatelor pentru mobilitate și agendelor comune privind migrația și mobilitatea (ACMM) prin asistenţa flexibilă și adaptată necesităţilor țărilor partenere,cu scopul de a contribui la dezvoltarea capacităților instituţionale a partenerilor guvernamentali în consolidarea cadrelor naționale de migrație și mobilitate.

Conducerea activităţilor şi orientarea generală strategică a instrumentului este gestionată de către Comitetul MPF, înființat sub conducerea Direcției Generale pentru Migrație și Afaceri Interne a Comisiei Europene (DG HOME), care cuprinde și reprezentanți ai altor servicii ale Comisiei Europene (Direcția Generală Vecinătate și Negocieri privind Extinderea - DG NEAR, Direcția Generală pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare - DG DEVCO), precum și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE).

Domeniul de aplicare tematic al instrumentului MPF corespunde subiectelor incluse în declarațiile comune pentru Parteneriatele de Mobilitate şi Agenda Comună pentru Migraţie şi Mobilitate și obiectivelor celor trei fonduri, care furnizează bugetul MPF, și anume Azilul, migrația și Fondul de integrare (AMIF), Fondul pentru securitate internă privind cooperarea polițienească (ISF-Poliție) și Fondul european pentru securitate internă privind frontierele și vizele (ISF- frontiere și Viza).

Un apel de propuneri cu termen limită deschis a fost lansat la 18 aprilie 2016, conform căruia cererile de grant pot fi depuse de instituţiile publice ale statelor membre UE. Prioritățile acțiunilor sunt identificate de statele membre ale UE, în strânsă cooperare cu țările partenere MP / ACMM.

În plus, activitățile orizontale din cadrul MPF includ susținerea mecanismelor de coordonare a MP, analizarea și formularea lecțiilor învățate, cele mai bune practici și recomandări, precum și organizarea reuniunilor dedicate.

Despre Instrumentul Financiar al Parteneriatului de Mobilitate

Domeniul tematic de aplicare

Activitățile din cadrul MPF

întrunirile Comitetului Național pentru monitorizarea activităţilor. O sesiune specială a fost dedicată exercițiului de evaluare a PM efectuat în 2012.

Progresul realizat în cadrul PM cu Moldova a fost prezentat de către reprezentanţii instituţiilor RM şi ai organizaţiilor implementatoare de proiecte din perspectiva celor 4 domeniile acoperite de abordarea globală privind migrația și mobilitatea (GAMM) și anume:

• Organizarea și facilitarea migrației legale și a mobilității;• Prevenirea și reducerea migrației ilegale și a traficului de ființe umane;• Maximizarea impactul asupra dezvoltării migrației și a mobilității;• Consolidarea sistemelor de protecție internațională și dimensiunea externă a azilului.

Rezultatele atelierului, în special, cunoștințele și contactele dobândite vor contribui la punerea în aplicare a Parteneriatelor de Mobilitate, pentru care Instrumentul de finanţare al PM va avea un rol important.


42

În cazul în care apare o anumită necesitate, care ar putea fi abordată în mod adecvat prin intermediul MPF, dar niciun stat membru al UE nu este disponibil sau în poziția de a pune în aplicare o acțiune specifică, ICMPD poate fi desemnat de către comitetul coordonator MPF pentru implementarea acesteia.

Implementarea directă de către ICMPD

La data de 11 - 12 octombrie Centrul Internațional pentru Dezvoltarea Politicilor Migraționale (ICMPD) a organizat o vizită de studiu şi schimb de experiențe în Republica Moldova pentru delegația din Armenia, drept urmare a workshop-ului regional "Parteneriatul de Mobilitate - catalizator pentru cooperarea: experienţa țărilor din vecinătate de Est", care a avut loc la Chișinău, în perioada 5-6 iulie 2016, organizat de către ICMPD în comun cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova.

Vizita a fost organizată în cadrul proiectului finanţat de către UE - "Sprijin pentru gestionarea migrației și a frontierelor în Armenia" (MIBMA), implementat de ICMPD. Scopul vizitei a fost împărtăşirea experienţei în ce priveşte implementarea acordurilor de readmisie și de facilitare a eliberării vizelor; practicile legate de re-integrarea imigranților repatriați; mecanisme pentru dezvoltarea relațiilor cu diaspora; și scheme de migrație a forței de muncă / migraţie circulară.

Din delegația armeană au făcut parte reprezentanți ai Ministerului Administrației și Dezvoltării Teritoriului, Agenției de Stat pentru Ocuparea forței de muncă în cadrul Ministerului Muncii și Afacerilor Sociale; Ministerului Diasporei, Serviciului de Stat pentru Migrație în cadrul Ministerului Administrației și Dezvoltării Teritoriului, și ai Ministerului Afacerilor Externe. Delegația a participat la întrevederi cu reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe (MAE), DG pentru Integrare Europeană, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Biroul Migrație și Azil, precum și Biroul pentru Relații cu Diaspora. Reprezentanții Direcției Generale pentru Integrare Europeană din cadrul MAEIE au făcut o prezentare

Schimb de opinii pe tema migraţiei între Armenia şi Moldova

Pentru mai multe detalii despre MPF şi modalităţile de aplicare: www.icmpd.org/mpf


43

detaliată a participării Moldovei la Parteneriatul de Mobilitate RM-UE ca țară pilot. Totodată, delegația Armeniei a fost interesată în activitatea MAEIE în ceea ce priveşte sistemul de vize, inclusiv modificărilor legislative, eliberarea vize, și sistemul de e-visa.

În cursul întrevederii de la Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, delegația armeană a făcut cunoştinţă cu practicile legate de facilitarea returnării și integrarea migranților, cu cadrul legislativ care reglementează migrația forței de muncă, acordurile actuale în domeniul muncii cu mai multe țări, precum și activitatea centrelor de re-integrare și ocupare a forței de muncă. În plus, participanții au discutat tema migrației și dezvoltării, ţinînd cont de atenţia sporită a politicilor actuale în acest sens.

La Biroul pentru Migrație și Azil, a fost făcută o prezentare detaliată a structurii agenției atît în activităţile din sediul central, cît și la nivel regional, a cadrului legal, precum și a activităţilor Unității Analitice, care a fost stabilită în cadrul proiectului sub gestiunea ICMPD "Sprijinirea Republicii Moldova în implementarea Planului de Acțiuni RM-UE privind liberalizarea vizelor " (FIRMM). Prezentarea activităţii unității analitice BMA a fost pertinentă în special datorită faptului că Serviciul de Stat pentru Migrație al Armeniei intenţionează să creeze o unitate analitică proprie.

Delegația a mai avut ocazia de a vizita Centrul de Cazare pentru Solicitanții de Azil și Centrul de Plasament Temporar al Străinilor, care se află sub autoritatea Biroului pentru Migrație și Azil.

La Biroul pentru Relații cu Diaspora, prezentările s-au axat pe caracterul strategic al angajării diasporei, menționându-se că implicarea mai multor agenții guvernamentale a determinat rezultate de succes. În plus, reprezentanții moldoveni au împărtășit experiența privind forumul de afaceri cu diaspora și centrul de activităţi al diasporei (Diaspora Business Hub). Omologii armeni la rândul lor au împărtăşit propriile experienţe şi inițiativele privind cooperarea cu diaspora armeană din întreaga lume.

Vizita de studiu a prezentat o oportunitate excelentă de a face schimb de opinii cu privire la aspecte legate de migrație între țările ce beneficiază de Parteneriate de Mobilitate cu UE. Delegația armeană a apreciat în mod deosebit profesionalismul și flexibilitatea omologilor moldoveni în a împărtăşi experiența vastă în domeniu, precum și dorința de a coopera în continuare.


44

În perioada 3-4 noiembrie, la Praga a avut loc Conferința ministerială a Forumului Salzburg (reunind miniștrii Afacerilor Interne din statele Europei Centrale și din Balcani), sub președinția Republicii Cehe. Un reprezentant al ambasadei RM (ca membru al Grupului de Prieteni ai Forumului) a participat la conferință când s-a discutat tema "Migrația și schimbul de informații în combaterea terorismului". Statele participante au avut un schimb de opinii cu privire la subiectele-cheie în domeniul migrației, securitatea internă și cooperarea polițienească, precum și cooperarea regională existentă.

Cel de-al 8-lea Forum al Şefilor Serviciului de Informaţie Militară din Europa de Sud-Est (SEEMIC) a avut loc la Chișinău, Republica Moldova în perioada 19-21 în octombrie.

Evenimentul a fost co-organizat de CRC și Ministerul Apărării al Republicii Moldova.Adiţional la subiectele de cooperare profesională discutate, în cadrul reuniunii au mai fost abordate subiecte precum: criza migrației, rădăcini și stimulente ale radicalizării și a extremismului violent care duc la terorism în Europa de Sud-Est (ESE).

Iniţiativa regională SEEMIC reprezintă Forumul Şefilor Serviciului de Informaţie Militară din Europa de Sud-Est. Condus și co-prezidat de către CRC, împreună cu o gazdă rotativă anuală, Moldova fiind gazda din 2016. Anul viitor SEEMIC va fi găzduit de Muntenegru.

ALTE INIIŢIATIVE ÎN DOMENIUL MIGRAŢIEI PE PARCURSUL ANULUI 2016

Forumul de la Salzburg

Chişinău: Criza migranţilor, radicalizarea şi extremismul violent care duc spre terorism- au fost în centrul discuţiilor Şefilor Serviciului de Informaţie Militară din Europa de Sud-Est


45

Cea de-a doua instruire comună din cadrul Iniţiativei Regionale Migraţie, Azil şi Refugiaţi (MARRI) „Ce primeşte şi ce are nevoie de la MARRI Poliţia de Frontieră” 27 octombrie, 2016, Tirana (Albania)

Procesul de la Budapest - Un Parteneriat al Rutelor de Mătase pentru Migraţie - Cea de-a 9-a Reuniune a Grupului de lucru privind Integrarea (şi Re-integrare) 18-19 octombrie 2016

Inițiativa Regională Migraţie, Azil, Refugiaţi a organizat cea de-a doua instruire comună/Atelier de lucru pentru funcționari de înalt nivel ai autorităților de control la frontieră din Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Muntenegru, Kosovo, Moldova, Serbia și România, care au participat la acest eveniment, ca parte a proiectului BORDAIRPOL II .

Obiectivul Workshop-ului intitulat “Ce primește și ce are nevoie de la MARRI Poliția de Frontieră” a avut menirea să înceapă un proces consultativ pentru dezvoltarea strategiei MARRI 2017-2020. Pentru a putea primi contribuţii relevante și specifice de la toate grupurile țintă ale activităților MARRI, beneficiarilor proiectului BORDAIRPOL II le-a fost solicitat mai întâi să furnizeze informații cu privire la nevoile specifice ale acestora legate de mandatul MARRI, în scopul de a le reflecta în concluziile atelierului.

Moldova s-a referit la necesitatea de asistență în înțelegerea standardelor și a cererilor legate de securitatea frontierei de către ofițerii de poliție; asistența în îndeplinirea standardelor țărilor Schengen; intensificarea eforturilor instituționale în lupta împotriva tuturor formelor de criminalitate organizată prin intermediul vizitelor de studiu în țările Balcanilor de Vest, în scopul de a învăța cele mai bune practici.

Moldova a participat la cea de-a 9-a Reuniune privind Integrarea a Grupului de lucru al Procesului de la Budapesta, care a avut loc la Belgrad (Serbia), la 18-19 octombrie 2016. Reuniunea a fost prezidată de Turcia, co-prezidată de Ungaria și Afganistan și găzduită de Ministerul Afacerilor Interne al Serbiei, în timp ce ICMPD a avut rolul cheie în procesul organizațional al evenimentului.

Reuniunea a fost a fost dedicată tematicii integrării ca cel de-al 2-lea domeniu prioritar al Declarației Ministeriale de la Istanbul a Parteneriatului Rutelor de Mătase pentru Integrare. De asemenea, a fost examinată re-integrarea - subiectul acoperit de domeniile prioritare 3 şi 4 ale aceluiași document (migrația și dezvoltarea și migrația ilegală).

Un punct central pentru discuții a fost înțelegerea tematicii integrării drept absorbție a migranţilor societățile de destinaţie, unde politicile și mass-media ar trebui să joace un rol important. Mai mult decât atât, au fost discutate şi subiecte precum educația și formarea profesională a funcționarilor publici, educația copiilor atît în şcoli, precum şi în afara lor, cu privire la istoria și cultura țărilor de origine a migranților, precum și educația migranților cu privire la cultura țărilor-gazdă.


46

Note


48

Surse de finanţare pentru activităţile din cadrul Parteneriatului de Moblitate:

• Instrumentul financiar al Parteneriatului de Mobilitate

• Fondurile pentru Azil, Migraţie şi Integrare• Instrumentul pentru suportul financiar pentru frontierele externe şi

vize, parte a Fondurilor pentru Securitatea Internă• Instrumentul pentru suport financiar pentru cooperarea

poliţienească, pentru prevenirea şi combaterea crimei şi gestionării situaţiilor de criză, parte a Fondurilor pentru Securitatea Internă

• Instrumentul European de Vecinătate

• Asistenţă financiară bilaterală a statelor membre UE

• Resurse naţionale

Partenerii Parteneriatului de Mobilitate RM-UE:Comisia Europeană, FRONTEX, Fundația Europeană pentru Instruire și 16 state membre ale UE: Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Slovacia,

Slovenia și Suedia.

Rodica CIOCHINAPunctul Naţional de Contact pentru Parteneriatul de Mobilitate RM- UEDirecţia Generală Integrare EuropeanăMinisterul Afacerilor Interne şi Integrării EuropeneTel.: + (373) 22 578 274Fax: + (373) 22 232 302

E-mail: [email protected]

http://www.mfa.gov.md/mobility-partnership/

Documents

Buletin InformaȚional Nr. 14 Noiembrie 2016 PARTENERIATUL ... · Criza migrației și refugiaților, care a început în primăvara anului 2015 a subliniat faptul că unele state