Buletin informativ · prof. Ioan Bota) şi formaţia de dansuri populare maghiare (coordonator înv. Magdalena Ferenz), care au prezentat obiceiuri tradiţionale şi dansuri populare

Buletin informativnr. 47, Iunie 2009

CONSILIUL JUDEŢEAN CLUJ

CENTRUL JUDEŢEAN PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE CLUJ

400609, Cluj-Napoca, str. Dorobanţilor f.n.(parterul Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga")

www.tradiţiiclujene.roe-mail: [email protected]

director Tiberiu GROZA

Redactor coordonator: Dana JUCANColectiv redacţional: , Maria GOLBAN,Virgil MUREŞAN

Dana JUCAN, Consuela JUCAN, Irina DRAGOMAN, Both JOZSEF; foto: Mircea CÎMPEANU

Graficã şi tehnoredactare: Dana JUCANweb master Nicolae NERŢAN

Mircea CÎMPEANU

Cuprins

Calendarul manifestãrilor culturale pe luna iulie.....................................pag. 1

Mâini de aur în inima Transilvaniei..........................................................pag. 2

Festivalul internaţional de folclor, Gherla................................................pag. 5

În florar la Huedin...................................................................................pag.11

Festivalul de folclor al elevilor, Flori de Mai...........................................pag. 14

21 Mai, ziua mondială a diversităţii culturale.........................................pag. 18

Studii universitare de artele spectacolului-coregrafie............................pag. 20

Muzeul ASTRA - proiecte proeuropa.....................................................pag. 26

Rapsodii de primăvară..........................................................................pag. 28

.................................pag. 31

Serbările Transilvane 2009...................................................................pag. 33

Ziua internaţională a dansului, conferinţa„Foclorul coregrafic Transilvan şi ziua internaţională a dansului“..........pag. 37

Festivalul-concurs Dumitru Sopon................

1

Calendarul manifestărilor culturale pe luna iunie

01-10 iulie 2009 - Tabăra de pictură pe icoane pe sticlă de la Nicula

3 iulie 2009 - Serbarea de la Crucea Iancului, Mărişel

11-17 iulie 2009 - Tabăra de meşteşuguri de la Leghia

iulie 2009 - Spectacol folcloric interetnic

18 iulie 2009 - Fiii satului la Liteni

19 iulie 2009 - Fiii satului la Miceşti

19 iulie 2009 - Fiii satului la Palatca

25 iulie 2009 - Fiii satului la Vălişoara

26 iulie 2009 - Fiii satului la Viştea

26 iulie 2009 - Fiii satului la Frata

Buletin informativ, nr.47, iunie 2009

“MÂINI DE AUR“ ÎN INIMA TRANSILVANIEICONCURSUL NAŢIONAL DE

MEŞTEŞUGURI TRADIŢIONALEHUEDIN, 8–10 mai 2009

Ne-am născut şi trăim într-un spaţiu mioritic, şi datoria noastră este de a păstra şi a arăta atât semenilor noştri din acest spaţiu, cât şi altora, tot ce este frumos şi tradiţional.

Una dintre valorile inegalabile şi incontestabile ale poporului nostru sunt tradiţiile româneşti şi nu trebuie să lăsăm timpul şi evenimentele lumii moderne să ne facă să le uităm. În primul rând, tinerii încep să înţeleagă specificul poporului din care fac parte, aspiraţiile şi idealurile de ieri şi de azi, care sunt oglindite în obiceiuri şi creaţii meşteşugăreşti. În al doilea rând, punându-i pe tineri, încă de la vârsta şcolară, în contact direct cu unele meserii şi meşteşuguri , pe care fie bunicii lor, fie părinţii le-au practicat sau le practică încă, le insuflăm respectul şi dragostea pentru acestea. Numai educându-i de mici pe copiii noştri, prin diverse activităţi desfăşurate în familie şi în unităţile de învăţământ, să îndrăgească limba pe care o vorbesc şi obiceiurile ţării în care s-au născut, ne putem asigura că tradiţiile vor avea continuitate în generaţiile următoare.

În frumoasele zile de mai, mai exact, în intervalul 8 - 10 mai 2009, oraşul Huedin a fost gazda Concursului Naţional de Meşteşuguri Tradiţionale “Mâini de Aur”, primul concurs de asemenea anvergură organizat de Clubul Copiilor Huedin şi desfăşurat la Huedin, cuprins în Calendarul activităţilor educative extraşcolare ale Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Scopul acestei activitãţi educative a fost sensibilizarea şi conştientizarea elevilor asupra valorilor culturii tradiţionale şi artei populare româneşti în vederea dezvoltării talentului, valorificării potenţialului lor artistic şi perpetuării

p rac t i căr i i a r te i populare în spiritul valorilor tradiţionale.

Etapa finală a c o n c u r s u l u i , o r g a n i z a t î n p a r t e n e r i a t c u Consiliul Judeţean Cluj, Consiliul Local Huedin, Primăria oraşului Huedin, Centrul Judeţean pentru Conservarea ş i P r o m o v a r e a Culturii Tradiţionale C l u j , Ş c o a l a Populară de Arte


“Nepoţii Iancului “ în spectacol

“Tudor Jarda”Cluj, Asociaţia “Protopop Aurel Munteanu” Huedin şi Sociatatea Culturală “Avram Iancu”, filiala Huedin, a reunit la start un numar de 60 de elevi din Palate şi Cluburi ale Copiilor şi de la şcoli din mediul rural din 13 judeţe: Arad (Sc.Gen. Vladimirescu), Bacău (Palatul Copiilor Bacău), Bihor (Palatul Copiilor Oradea), Braşov (Clubul Copiilor Codlea), Constanţa (Grupul Şcolar Topraisar), Covasna (Palatul Copiilor Sf.Gheorghe), Gorj (Palatul Copiilor Tg.Jiu), Harghita (Clubul Copiilor Odorheiu Secuiesc), Maramureş (Palatul Copiilor Baia Mare), Neamţ (Clubul Copiilor Săbăoani), Sălaj (Clubul Copiilor Jibou şi Clubul Copiilor Cehu Silvaniei), Suceava (Clubul Copiilor Gura Humorului) şi Cluj (Clubul Copiilor Huedin).

Vineri, 8 mai 2009, în Sala de festivităţi a Clubului Copiilor a fost prezentat un spectacol în cinstea participanţilor de către formaţiile artistice ale clubului: Ansamblul Folcloric “Nepoţii Iancului” (coordonatori prof. Livia Bota şi prof. Ioan Bota) şi formaţia de dansuri populare maghiare (coordonator înv. Magdalena Ferenz), care au prezentat obiceiuri tradiţionale şi dansuri populare din zona Huedinului.

Sâmbătă, 9 mai 2009, într-o oază de verdeaţă din Parcul Central al oraşului Huedin, în jurul statuii impunătoare a lui Avram Iancu, pe o vreme frumoasă ca şi sufletul elevilor participanţi, s-a desfasurat concursul propriu – zis la 9 secţiuni: - sculpturã în lemn - prelucrarea artisticã a lutului - metaloplastie - ouă încondeiate - broderii, ţesãturi, cusãturi - confecţionat mãşti - confecţionat podoabe, împletituri – pictură pe lemn – pictură pe sticlă, pe 3 categorii de vârstă (8-11 ani, 12-15 ani şi 16-19 ani). Concursul a încercat, şi suntem convinşi că a şi reuşit, să prezinte o imagine a diferitelor meşteşuguri tradiţionale practicate de elevi din toate zonele istorico – geografice ale ţării, atât prin lucrările executate în cadrul concursului, cât mai ales prin expoziţia cu lucrările executate în activitatea curentă în unităţile şcolare de unde provin. Oraşul a fost într-o mică sărbătoare, aleile parcului fiind pline de tineri şi vârstnici, de elevi şi cadre didactice, de alţi membrii ai comunităţii locale curioşi


Participanţii la Concursul Naţional de Meşteşuguri Tradiţionale“Mâini de Aur” – Huedin - 2009

şi apoi încântaţi de cele văzute. Pe fondul muzical a l m e l o d i i l o r p o p u l a r e specifice fiecărui judeţ participant, coo rdona to ru l activităţii fiecărei de lega ţ i i ş i - a prezentat elevii şi meşteşugurile pe care le practică şi c â t e v a d i n rezul tatele pe care le-au obţinut la alte concursuri na ţ iona le sau regionale.

J u r i u l concursului coordonat de conf. univ. dr. Aurel Bodiu de la Universitatea “Avram Iancu”Cluj-Napoca, în calitate de preşedinte şi de prof. Gheorghe Sobec,

directorul Clubului Copiilor Huedin, în calitate de director de concurs a avut o sarcină relativ grea, dar plină de satisfacţii în a departaja lucrările elevilor şi a stabili ierarhiile în funcţie de valoarea lucrărilor executate. Din componenţa lui au făcut parte : prof. Daniela Sălăgean, inspector pentru activitatea educativă, în cadrul Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, prof. Mona Horodincă, director adjunct al Palatului Copiilor Cluj-Napoca, Bruchental Ioan, referent în cadrul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, Livia Petrescu, Florica Criste şi Dragoş Ciupe profesori la Şcoala Populară de Arte « Tudor Jarda » Cluj, pr. protopop Dorel Puşcaş, preşedintele Asociaţiei « Protopop Aurel Munteanu » Huedin, pr.


Aspect din concurs

Membrii juriului în activitate

Ciprian Taloş, Biserica Ortodoxă nr. 2 Huedin, prof. Nicolae Şteiu, preşedintele Societăţii Culturale “Avram Iancu”, Filiala Huedin, Luminiţa Spătaru, profesor de educaţie plastică la Grupul Şcolar Huedin, Gavrilă Brişan, maistru instructor, Clubul Copiilor Huedin şi Francisc Vincze, meşter popular.

Seara a fost organizată Festivitatea de premiere unde au fost premiaţi, cu premii oferite de Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj şi Asociaţia “Protopop Aurel Munteanu” Huedin, printre alţii, următorii elevi : - Sculptură în lemn :

- Durcău Oana Cecilia (Clubul Copiilor Huedin) - 8- 11 ani ;- Bartoş Levente (Palatul Copiilor Sf.Gheorghe) - 12-15 ani;- Pitirici Iulian (Palatu Copiilor Bacau) - 16-19 ani.

- Prelucrarea artistica a lutului:- Balint Zoltan (Clubul Copiilor Huedin) – 12-15 ani.

- Metaloplastie:- Murg Ionuţ (Palatul Copiilor Oradea) – 12-15 ani;- Soos Sandor (Clubul Copiilor Jibou) – 16-19 ani.

- Broderie, ţesături,, cusături:- Bora Crina (Şcoala Generală Vladimirescu) - 8- 11 ani ;- Minoiu Lavinia (Grup Şcolar Topraisar) - 12-15 ani;- Movileanu Ioana (Clubul Copiilor Codlea) - 16-19 ani.

Gheorghe Sobec

FESTIVALUL INTERNATIONAL DE FOLCLOR, 7-9 MAI 2009, GHERLA


Aflat la a XIV-a ediţie, Festivalul Internaţional de Folclor din Gherla a venit de această dată cu o noutate. Dacă până acum festivalul se desfăşura în incinta fundaţiei, de această dată a fost organizat în aşa fel încât să fie mai aproape de cetăţenii oraşului. Evenimentul s-a adresat diferitelor categorii de vârstă, astfel ca cei mici au luat parte la activităţi de bricolaj iar cei mai mari au vizionat spectacolul de dansuri populare, au vizitat standurile meşterilor populari sau a celor care coceau „kürtős”.

Proiectul Fundaţiei Téka „Un alt drum către modernitate” a fost finanţat de Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein şi Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European şi de Fondul Cultural Naţional din Ungaria, Colegiul Culturii Populare. Parteneri au fost Consiliul Judeţean Cluj, Primăria Municipiului Gherla şi Casa de Cultură Gherla.

Fundaţia Culturală Téka s-a înfiinţat în anul 1993, având ca scop principal dezvoltarea culturii, sprijinirea învăţământului şi dezvoltarea comunităţii locale. Aceasta este formată din mai multe instituţii: Centrul Cultural Téka, Internatul Téka pentru copiii din diaspora, Muzeul Etnografic, Centrul de Tabără din Lacu şi Casa Tradiţinală din Lacu. Fundaţia s-a constituit, la început, din tineri, de gimnaziu şi liceeni, care au învăţat dansurile tradiţionale iar apoi au înfiinţat ansamblul folcloric „Kenderkóc”. Ulterior şi-a schimbat numele în „Kaláka” (Claca). Claca denumeşte un obicei încă viu în satele din Câmpia Transilvaniei, termen utilizat pentru lucrările mari la care participau membrii comunităţii pentru a se ajuta reciproc. Numele reflectă valoarea de bază a grupului: împreună pentru comunitate.

La început spectacolele ansamblului erau puse în scenă pentru ca


la paradă

Ansamblul Românaşul

parinţii să le poată viziona iar mai apoi paleta publicului s-a extins şi în satele din apropiere. Sătenii au fost mai mult decât bucuroşi să vadă astfel de spectacole,

mai ales ca, în căminele culturale din localităţi rar se ma i o rgan izau evenimente de acest gen. Cu timpul au început să vină şi invitaţii d i n p a r t e a diverselor grupuri de dans, ba mai mult, s-au legat prietenii. Astfel, în 1996 s-a născut

ideea invitării diferitelor grupuri de dans, în cadrul unui festival. Aşa au venit ansambluri din Ungaria, Lituania, Slovacia şi Croaţia şi încet, încet festivalul a devenit internaţional. Cum foarte multe ansambluri şi-au exprimat dorinţa de a participa la un astfel de eveniment, festivalul s-a impărţit pe categorii de vîrstă:

pentru tineri s-a stabilit organizarea în cel de-al doilea weekend din luna mai; pentru copiii, primul sfârşit de săptămână din octombrie.

L a a c e a s t ă ediţie s-au prezentat 17 ansambluri din România şi din Ungaria. Grupurile din Ungaria au sosit joi iar v i n e r i a u v i z i t a t împrejurimile Gherlei. Grupul din Aba, şi Enying au vizitat obiectivele turistice din Bonţ ida, Răscruci şi Sic. Seara s-a

încheiat la Casa Dansului Popular, în acompaniamentul muzicanţilor din Sic şi al tarafului Harmadik din Gherla şi Cristuru Secuiesc.

Sâmbătă, 9 mai, în centrul municipiului, pe o scenă special amenajată, a început spectacolul folcloric. Pe lângă formaţiile din Gherla (Ardealul, Kaláka şi Kiskaláka) au participat şi ansamblurile Aranyeső din Dej, Szalmakalap din Sic, dar nu au lipsit nici grupurile din Cluj: Dor Transilvan, Bogáncs si Zurboló. Nu au lipsit nici dansatorii rromi din Someşeni, care au fost primiţi cu multe aplauze. Grupul Elevenek a sosit din Sândominic, împreună cu

Înmânarea trofeului "Drãgan Muntean"


Mariş Floarea 67 ani

Prücskök din Bălan. Invitaţii din Ungaria au venit din Aba, localitate înfrăţită cu Gherla, ei dansând în ansamblurile Tulipántos, Kis Sárvíz şi Nagy Sárvíz , d in Enying (grupuri le Lencse şi Köles) şi Pécs (grupul Ifjú Mecsek).

Copiii au putut alege între cinci ateliere de creaţie: pictură, modelaj din lut, crearea felicitărilor, confecţionarea de păpuşi şi flori din hârtie. Adulţii s-au

bucurat de spectacol şi de târgul de obiecte artizanale.De la ora 16 dansatorii au defilat prin centrul oraşului, în cadrul

paradei portului popular. La ora 17 a început spectacolul de gală. După programul artistic, membrii ansablurilor folclorice au petrecut până în zori la Casa Dansului, organizat la sediul Fudaţiei Téka.

Cum anul viitor va avea loc o ediţie aniversară, organizarea celei de-a XV-a ediţie va fi cu siguranţă un bun prilej de întâlnire cu noi dansatori, dar şi cu prieteni vechi deopotrivă.

Fodor Emőke, Fundaţia Teka

FESTIVALUL-CONCURS DE INTERPRETARE A CÂNTECULUI POPULAR

„MUGURI DE DOR”, EDITIA A V-APOIENI, 10 MAI 2009


Ansamblul “Muguri de Dor”

atelier de creaţie

Aşa cum suntem deja obişnuiţi, luna mai a fiecărui an vine m e r e u î n s o ţ i t ă d e o s e r i e impresionantă de activităţi cultural-tradiţionale pe teritoriul judeţului Cluj. Pentru acest an am putea aminti: Festivalul-concurs „Mâini de aur” cu desfăşurare la Huedin în ziua de 9 mai, Festivalul Fundaţiei „Teka” din Gherla în 10 mai, Festivalul Culturii şi Tradiţii lor Populare „Serbările Transilvane” ediţia a X-a, Cluj-Napoca, 15-17 mai, Festivalul „Flori de mai” la Cercul Militar Cluj în 22 mai, Festivalul de interpretare a cântecului popular „Dumitru Sopon” din Gilău în zilele de 30 şi 31 mai, şi am enumerat până aici doar câteva din activităţile importante ce se desfăşoară în această perioadă a primăverii în judeţul nostru.

P r i n t r e a c t i v i t ă ţ i l e aparţinătoare lunii mai se numără şi aceea deveni tă t rad i ţ ională,

Festivalul-concurs de interpretare a cântecului popular „Muguri de dor”, ce s-a desfăşurat în zilele de 9 şi 10 mai în comuna Poieni şi care este deja una dintre importantele manifestări folclorice în care, elevi de vârste cuprinse între 6 – 15 ani s-au întrecut pentru a cincea oară pe scena Căminului cultural aducând în faţa publicului şi juriului concursului repertorii muzicale autentice precum şi valoroase costume populare, pe cât de frumoase, pe atât de vechi şi bine îngrijite. În strânsă legătură cu calităţile vocale ale concurenţilor, minunatele costume româneşti şi-au adus contribuţia semnificativ la selectarea şi nominalizarea premianţilor, la alcătuirea clasamentului general al concursului.

Aflat la cea de-a V-a ediţie, Festivalul „Muguri de dor” s-a desfăşurat ca şi până acum în organizarea instituţiilor: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, Palatul Copiilor Cluj, Primăria Poieni şi Şcoala cu clasele I-VIII Poieni.

Gazda concursului, Ansamblul „Muguri de dor”, în fruntea căruia se află dintotdeauna inimoşii instructori, învăţătorii Ionel şi Dorina Pop, doi oameni ce şi-au unit destinele şi eforturile pentru a împărtăşi împreună celor mici tainele învăţăturii dar totodată şi pe cele ale cântecului şi dansului popular, ne-au primit în sala de spectacol într-o atmosferă de basm, cu decor autentic tradiţional, delectându-ne în deschiderea festivalului cu un program propriu de dansuri şi cântece culese din subzona folclorică Poieni-Valea Drăganului.

A urmat apoi concursul propriu-zis în care tinerii interpreţi de cântec


Hadarean Nicoleta

popular, înscrişi în concurs la cele două secţiuni au evoluat pe scenă în faţa publicului şi a juriului, în acompaniamentul unui grup instrumental profesionist din cadrul orchestrei clujene „Cununa Transilvană” de la Centrul de Cultură Tradiţională Cluj, dovedindu-şi talentul şi priceperea în ale cântecului, moştenite din străbuni.

Portul popular, bogat ornamentat şi de un colorit extraordinar, specific cursului superior al Crişului Repede s-a dovedit a da manifestării farmecul şi vraja unei adevărate zile de sărbătoare. Clasamentul concursului, ordonat în funcţie de mai mulţi parametri artistici şi tehnici de către un juriu de specialitate compus din: prof. Nicolae Făgărăşan - inspector ISJ Cluj, prof. Radu Doctor, prof. Nicolae Dăianu, prof. Liliana Făgărăşan – Liceul de Muzică Cluj şi Dr. Mircea

Câmpeanu de la CJCPCT Cluj a mulţumit aşteptările publicului asistent care a aplaudat cu bunăvoinţă toate evoluţiile micilor artişti interpreţi. Au fost premiaţi următorii concurenţi:

Secţiunea I, clasele I – IV:Premiul I Paşcalău Raluca – Cluj-N.

Hădărean Nicoleta - TurdaPemiul II Jula Carmen Maria - Huedin

Ciorte Alexandru Diana - CiuceaPremiul III Pârje Laura Denisa – Cluj-N.

Zirbo Florita - ManastireniMentiuni Gui Ioan Florian – V. Draganului

Vesa Simona - MărişelHideg Lorena - TurdaMagyariDaiana Camelia

Sectiunea a II-a, clasele V – VIII:Premiul I Gabor Bianca – Turda

Toderici Delia – RâscaPremiul II Tulbure Denisa – Poieni

Budaie Ioana Anisoara – Maguri RacatauPremiul III Sărăcuţ Dorina Valentina – Bulz, Bihor

Neamt Ramona – GilauMentiuni Gui Veronica Ecaterina – V. Draganului

10


Pascalau Raluca

Abrudan Madalina – RâscaPetre Iuliana - Râsca Giurgiu Alina Maria – HuedinMatei Cristina Rodica – Cluj-N.

Pentru a cincea oară de la constituire, Festivalul-concurs „Muguri de dor” s-a dovedit a fi o competiţie şcolară cu reale perspective de afirmare a tinerilor interpreţi populari pe scenele viitorului. Generaţia de mâine se instruieşte cu dăruire şi perseverenţă pentru a duce mai departe preţiosul tezaur de cultură tradiţională a neamului nostru. Festivalul de la Poieni reprezintă o importantă etapă de tranziţie spre profesionismul interpretativ iar multitudinea temelor folclorice abordate, prezentarea îngrijită a repertoriilor, îmbrăcarea vechilor costume populare precum şi creşterea pe an ce trece a numărului de participanţi în concurs reprezintă interesul deosebit purtat acestui festival de o masă din ce în ce mai mare de elevi şi părinţi, instructori şi instituţii şcolare.

Dovedindu-se din nou o reuşită, aşteptăm festivalul din anul 2010 încă de pe acum. Mulţumim tuturor celor ce au participat la această ediţie şi le urăm succes acelora ce se pregătesc temeinic pentru a se prezenta la ediţia a VI-a, aşteptând de la ei noi şi frumoase cântece populare din bogatul patrimoniu al folclorului muzical autentic.

CS Dr. Cîmpeanu Mircea

ÎN FLORAR LA HUEDINCONCURS FOLCLORIC, EDITIA A IV-A, MAI 2009

Conform obiceiului instituit cu patru ani în urmă, acela de a înfiinţa în


Dansatorii din Calata

cadrul sărbătorii “Zilele Huedinului” un concurs de interpretare vocală şi instrumentală pentru tineri interpreţi de muzică populară, am asistat şi în acest an la desfăşurarea unei competiţii de gen, pe scena Casei Orăşeneşti de Cultură.

La concurs au participat 17 concurenţi, încadraţi în competiţii separate, pe două categorii de vârstă. Ei au interpretat câte două piese, din care una cu acompaniament instrumental efectuat de orchestra Ansamblului folcloric

“Cununa Vlădesei” condusă de directorul Casei de Cultură, d-l. Traian Traica.În urma audierii tinerilor, juriul concursului prezidat de reputatul Prof.

univ. Dr. Zamfir Dejeu, a stabilit un clasament general bazat pe calităţile interpretative ale concurenţilor, repertoriul original prezentat, costumaţia tradiţională şi prezenţa scenică individuală. Premiile au fost obţinute de următorii concurenţi:

Interpreţi vocali


Ansamblul Someşul Napoca al Şcolii Populare de Artă

Ansamblul din Valea Chioarului

Categoria 6–10 aniPremiul I: Jula Carmen - HuedinPremiul II: Zirbo Florita - Manastireni

Magyari Camelia – Cluj-NapocaPremiul III: Balas Maria – Huedin

Categoria 11-15 aniPremiul I: Abrudan Madalina – Râsca

Petre Iuliana – RâscaPremiul II: Giurgiu Alina – Huedin

Toderici Delia – RâscaPremiul III: Malan Andreea – Negreni

Interpreti instrumentistiPremiul II: Giurgiu Alina – vioaraPremiul III: Badiu Flaviu – acordeon

„Zilele Huedinului”, amplă manifestare culturală organizată de Primăria oraşului Huedin şi Casa de Cultură Orăşenească în parteneriat cu Centrul

J u d e ţ e a n p e n t r u C o n s e r v a r e a ş i Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj au continuat şi în cea de-a treia zi a manifestărilor cu un spectacol de m u z i c ă ş i d a n s , desfăşurat în aer liber. D a c ă s ă r b ă t o r i l e oraşului au debutat cu î n t r ece r i spo r t i ve (biciclete, cros) şi un concu rs pe t eme istorice, duminică am fost mar tor i i unei parade a costumelor populare urmată de un impresionant spectacol ce a durat mai bine de 6 ore, susţinut de: copiii

de la grădiniţa „Prichindeii veseli” Huedin, Ansamblul „Cununa Chioarului” din Maramureş, Ansamblul Kalaka – Gherla, Ansamblul Felszeg Gyöngye – Sâncrai, Ansamblul romilor – Huedin, Ansamblul „Someşul-Napoca” al Şcolii de Arte Cluj-Napoca, Ansamblul „Cununa Vlădesei” şi invitaţii lor - interpreţii Cornel Borza şi Cristian Pomohaci, urmaţi de formaţiile „Taggu şi Kleo” din

13


Duet Rasca Jula Carmen

14

Berlin, „Top secret” şi „Deep Central” din Bucureşti. Spectacolul s-a încheiat târziu, în noapte, concluzionând bucuria locuitorilor Huedinului de a fi petrecut cu bine încă o ediţie a sărbătorilor oraşului lor, veche şi autentică vatră strămoşească păstrătoare de tradiţie multimilenară.


FESTIVALUL DE FOLCLOR AL ELEVILORFLORI DE MAI, editia a X-aCluj-Napoca, 22 mai 2009

La Cercul Militar din Cluj-Napoca a avut loc şi în acest an renumitul concurs pentru copii desfăşurat sub numele generic „Flori de Mai” în organizarea Liceului de Transporturi în colaborare cu Cercul Militar, Inspectoratul Şcolar şi nu în ultimul rând, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, instituţii clujene ale căror eforturi conjugate s-au dovedit a se finaliza şi de această dată cu foarte bune rezultate.

La concursul propriu-zis au participat interpreţi din judeţele Cluj, Alba, Bihor, Botoşani, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Teleorman şi Vrancea, la toate categoriile de întrecere: ansambluri de cântece şi dansuri, ansambluri folclorice, dansuri populare în acompaniament orchestral, dansuri cu acompaniament CD, grupuri vocal-instrumentale, grupuri vocale, interpreţi vocali şi instrumentişti.

Prezenţa îngrijită a elevilor pe scenă, repertoriul muzical abordat precum şi interpretarea realizată de către elevii-artişti pe parcursul întregului


In deschiderea festivalului

festival au dovedit pentru a zecea oară în cadrul acestei manifestări ajunsă la aniversarea unui deceniu de existenţă, interesul deosebit al micilor şcolari însă totodată şi al îndrumătorilor pentru păstrarea folclorului românesc.

Au fost declarati câstigatori urmatorii participanti în concurs:Categoria:Ansambluri de cântece si dansuri

Premiul I Ansamblul din Vişeu, MaramureşAnsambluri folclorice

Premiul I Ansamblul „Mocăniţa”, Lic. Transporturi ClujDansuri populare cu acompaniament orchestral

Premiul I Ansamblul din Stei, BihorAnsamblul „Izvorasul” din Beius, Bihor

Dansuri cu acompaniament CDPremiul I Ansamblul din Turda, jud. ClujPremiul II Grupul mixt din TeleormanPremiul III Ansamblul „Doruleţ” din Aiud, jud. Alba

Cercul Militar Alba-IuliaGrupuri vocal-instrumentale

Premiul I Grupul „Izvoraşul” din Beiuş, BihorPremiul II Grupul şcolar „Unirea” Ştei

Grupuri vocalePremiul I Grupul „Mioriţa” Lic. Lucian Blaga, Cj

Liceul militar Saveni, BotosaniPremiul II Grupul „Mocăniţa” Lic. Transporturi, Cj

Grupul „Cununa” al Colegiului economic CjPremiul III Grupul „Flori de iasomie” Cj

Cercul Militar Alba-IuliaInterpreti vocali

Premiul I Dana Purcel, Gilău

Premiul II Staic Liliana, Tg. JiuFagadau Ioan Alexandru

Premiul III Matis Anca, BelisMatei Daniela Casiana, Cluj-NMât Adriana, Margau

Mentiuni Budiu Roxana, SteiRotar Cristian, Cluj-N.

Interpreti instrumentistiPremiul I Soreanu Cristiana, Gorj

Marele Premiu al Festivalului „Flori de mai” ediţia a X-a, 2009 a fot atribuit interpretei vocale şi instrumentiste la nai, Narcisa Bălan din judeţul Mehedinţi.

15

Numărul mare de participanţi în acest festival şi gradul superior de prezentare a acestora în concurs ne îndreptăţeşte să apreciem că, parcurgând etapă de etapă, festivalul aflat la cea de-a zecea ediţie, a ajuns într-un final la maturitate. În primul rând prin grija organizatorilor, şi este vorba aici despre doamna profesor Dana Călimac, instructor-coregraf şi mentor al Ansamblului

folcloric „Izvoraşul” şi în acelaşi timp despre colectivul de cadre didactice al Liceului de Transporturi Cluj-Napoca.

16


Ansamblul de cantece si dansuri Viseu

Jocul la sura de la Mihes Liceul Transporturi

Prin tot ce s-a întâmplat vineri, 22 mai 2009, în sala de spectacole a Cercului Militar, prin tot ce am văzut acolo şi desigur, am auzit, tindem să credem că anul viitor ne aşteaptă o ediţie cu concurenţi din ce în ce mai bine pregătiţi ce va avea ca rezultat un clasament final superior, în sfârşit, un concurs al elevilor-interpreţi de o calitate deosebită.

Dorim participanţilor ediţiei viitoare să se ridice la nivelul aşteptărilor juriului şi pentru a realiza acest deziderat îi sfătuim să muncească încă de pe acum pentru a reuşi să cucerească premiile festivalului ce vor dovedi pregătirea lor constantă şi perseverentă înfăptuită pentru dobândirea locurilor pe podium. Succes tuturor concurenţilor!


17


MP Balan Narcisa T Severin

Obicei de nunta din Bihor

Parada costumelor

21 MAI-ZIUA MONDIALĂ A DIVERSITĂŢII CULTURALE

La 21 Mai 2009 celebrăm „ZIUA MONDIALĂ A DIVERSITĂŢII CULTURALE PENTRU DIALOG ŞI DEZVOLTARE”.

Ne aflăm în “Deceniul Educaţie pentru Dezvoltare Durabilă 2005-2014”, stabilit de UNESCO şi proclamat de Adunarea Generală ONU.

Este o mare onoare pentru toti românii sa dam curs Apelului facut de UNESCO: “la statele membre si la societatea civila pentru a celebra aceasta zi, asociindu-i cel mai mare numar de actori si de parteneri!”

Redăm Mesajul Directorului general al UNESCO, Koichiro Matsuura, la 21 Mai 2004, cu ocazia Zilei Mondiale a Diversităţii Culturale pentru Dialog şi Dezvoltare: “La 20 decembrie 2002, prin Rezoluţia sa, nr. 57/249, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a decis să proclame ziua de 21 Mai drept Ziua Mondială a Diversităţii Culturale pentru Dialog şi Dezvoltare. În 2003, noi am celebrat astfel, pentru prima dată, bogăţia diversităţii culturale din lumea întreagă. Prin aceasta a doua celebrare, as dori sa invit din nou toate Statele membre, organizatiile internationale si nonguvernamentale si societatea civila în ansamblul ei sa sensibilizeze opinia publica fata de valoarea diversitatii culturale si fata de imperativul etic al respectarii acesteia. Într-adevar, prin actiuni foarte concrete, diversitatea culturala îsi va primi întregul sau sens pentru a deveni o realitate traita si apreciata de toti. Ziua de 21 Mai ne încurajeaza sa cunoastem si sa apreciem mai bine tot ceea ce datoram celorlalte culturi, sa ne dam seama de masura diversitatii contributiilor lor, a unicitatii lor, a complementaritatii si a solidaritatii lor. Caci a cunoaste si a recunoaste diferentele noastre, a le respecta prin ceea ce ele fundamenteaza propria noastra identitate, înseamna sa oferim secolului care se anunta sansa de a se dezvolta în sfârsit în afara conflictelor de identitate de toate felurile. Deci, trebuie acum sa ne îndreptam spre pluralismul cultural ca proiect politic, depasind simpla constatare a diversitatii, pentru ca sa promovam constiinta unei istorii, a unui prezent, dar si a unui destin-inextricabil amestecate pentru omenire. Celebrarea din 21 Mai coincide în acest an cu o altă celebrare importantă: cea a Anului Internaţional de comemorare a luptei împotriva sclaviei şi a abolirii acesteia . Dincolo de necesara datorie de memorie, această comemorare ne oferă oportunitatea de a studia şi de a face cunoscute nenumăratele acţiuni care, pornind de la acest dialog forţat pe care l-a promovat sclavia, au modelat o multitudine de culturi în lume, reînnoindu-i astfel diversitatea. Căci diversitatea culturală este un drept fundamental: a lupta pentru promovarea ei înseamnă a lupta împotriva stereotipurilor culturale şi fundamentalismului cultural. Această luptă nu trebuie să fie niciodată pervertită:” nimeni nu poate invoca diversitatea culturală pentru a

18



19

aduce atingere drepturilor omului garantate prin dreptul internaţional sau pentru a-i limita raza de acţiune”, ne aduce aminte Declaraţia Universală a UNESCO asupra diversităţii culturale, adoptată în 2001. Respectarea diversităţii culturale cere deci din partea noastră înţelepciunea de a privi asupra propriilor noastre culturi cu un ochi critic şi cu smerenie de a nu le plasa pe ale noastre deasupra celorlalte. Celebrarea Zilei din 21 Mai devine astfel un act de angajare nu numai morala, ci si activa a tuturor statelor membre, pentru o lume mai echitabila si mai armonioasa, unde respectul demnitatii fiecaruia si dialogul cu celalalt sunt ridicate la rangul de principii. Concluzionez acest mesaj formulând urarea ca 21 Mai 2004 să constituie ocazia de a fructifica toate principiile Declaraţiei Universale a UNESCO asupra diversităţii culturale, fie că este vorba de cei care o abordează doar din punct de vedere al drepturilor omului, fie de cei care o apără pentru capacitatea sa de expresie culturală şi de inovaţie. A respecta demnitatea fiecărei culturi, a lupta contra oricărei atingeri a drepturilor omului, a apăra şi a promova fiecare formă de creaţie, constituie o aceeaşi luptă, căreia nu-i poate fi disociat nici unul dintre termeni. Celebrarea Zilei Mondiale a Diversităţii Culturale pentru Dialog şi Dezvoltare constituie o ocazie privilegiată pentru a ne aminti acest lucru”.

Sectorul de Cultura al UNESCO arata ca: „Diversitatea Culturala constituie o noua etica universala în slujba dezvoltarii si a pacii. Declaraţia Universală a UNESCO asupra Diversităţii Culturale a fost adoptată în unanimitate de către cele 185 de state membre, reprezentate la a 31-a Sesiune a Conferinţei Generale în 2 noiembrie 2001, după evenimentele din 11 septembrie 2001. Aceasta adoptare a constituit actul fondator al unei noi etici promovata de UNESCO la începutul secolului XXI. Un instrument normativ de o asemenea anvergura constituie o premiera pentru comunitatea internationala care îsi reafirma convingerea ca respectarea diversitatii culturale si a dialogului intercultural reprezinta cea mai buna garantie a dezvoltarii si a pacii. Ultimul deceniu al sec. al XX-lea a vazut aparând conflicte asa-zise de origine culturala. Noul mileniu n-a reusit sa îndeparteze neîncrederea fata de „ceilalti”. Ori, planeta noastra abunda de popoare numeroase, fiecare cu limba sa, cu traditiile, cu principiile sale si cu identitatile sale specifice, care ar trebui sa ne îmbogatesca vietile, fiind surse ale unei inepuizabile creativitati. În era mondializarii (globalizarii) putem continua sa traim refuzând sau ignorând aceasta bogatie ? Diversitatea culturala se afla în centrul preocuparilor UNESCO înca de la crearea sa, cu mai mult de 50 de ani, în urma. Adoptarea Declaratiei Universale a UNESCO asupra Diversitatii culturale a confirmat o data în plus angajamentul Organizatiei în promovarea „fecundei diversitati a culturilor”, pentru o lume mai deschisa, mai creativa, într-un nou context al secolului al


20

XXI-lea. Ca urmare a adoptării Declaraţiei Universale a UNESCO asupra Diversităţii Culturale, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite s-a felicitat pentru marile linii ale Planului său de acţiune şi a proclamat ziua de 21 Mai „Ziua Mondială a Diversităţii Culturale pentru Dialog şi Dezvoltare” prin rezoluţia sa 57/249. Ziua oferă o oportunitate pentru a ne aprofunda reflexiile asupra valorilor diversităţii culturale ca să învăţăm să „ trăim împreună” mai bine. Datele au fost luate de pe internet.

Se cuvine ca şi noi, românii, să mulţumim Adunării Generale a Naţiunilor Unite şi UNESCO pentru faptul de a fi decis ca Ziua de 21 Mai să fie proclamată drept Ziua Mondială a Divesităţii Culturale pentru Dialog şi Dezvoltare. Prin cultură, omul, popoarele îşi afirmă identitatea distinctă şi participă la progresul general, moral şi material al umanităţii. Actele de Cultură, de Artă trebuie să sporească solidaritatea românilor în comunităţi, în instituţii, la toate nivelurile, pentru fapte demne. Avem în vedere, privind anturajul, ceea ce spunea marele Hemingway: “Oamenii nu trebuie judecaţi după anturaj. Iuda a avut prieteni ireproşabili.” Se cuvine sa omagiem la 21 Mai 2009, si permanent, pe toti fauritorii maretelor opere culturale, nationale si mondiale, din toate timpurile.

Nicolae Grosu, presedinte F.P.S.G.R.

STUDII UNIVERSITARE DE ARTELE SPECTACOLULUI – COREGRAFIE,

la Târgu-Mures si la Cluj-Napoca,anul universitar 2009-2010

Învăţarea dansului popular şi în general regia şi pedagogia coregrafică sunt foarte puţin reprezentate în instituţiile postliceale din ţară, de aceea apariţia unei noi specializări la secţia maghiară a Universitatăţii de Arte Teatrale din Târgu-Mureş, respectiv “Artele spectacolului – coregrafie” are o semnificaţie deosebită. Despre asta au vorbit invitaţii Dr. Gáspárik Attila, conferenţiar universitar şi Dr. Szőke István, asistent universitar la Facultatea de Teatru, în cadrul conferinţei “Folclorul Coregrafic Transilvan şi Ziua Internaţională a Dansului” din 28-30 aprilie 2009 din Cluj. Ei au schiţat funcţionarea secţiei noi: în primele 3 ani de studii studenţii primesc o educaţie generală de arta mişcării şi numai după aceea, la anii de masterat pot să aprofundeze studiile legate de dansul traditional. Lângă Târgu-Mureş şi la Cluj există câteva posibilităţi de perfecţionare a studiilor pentru viitorii coregrafi: la Academia de Muzica „Gheorghe Dima".În continuare am adunat câteva informaţii legate de admiterea la secţiile de coregrafie ale acestor instituţii:I. Universitatea de Arte Teatrale din Târgu-Mureş (sursă: www.uat.ro)


21

- studii universitare de licenţă -

Specializarea “Artele spectacolului – coregrafie” va funcţiona începând cu anul universitar 2009-2010 în cadrul Secţiei Maghiare a Facultăţii de Teatru, care la rândul ei are următorii profesori:Catedra Artele Spectacolului:- Şef de catedră: Conf. univ. dr. Killár Kovács Katalin- Biroul catedrei: Conf. univ. dr. Killár Kovács Katalin, Lect.univ.drd. Dobre Kothay Judit, Asist.univ.drd. Cojic Ildikó- Cadre didactice titulare: Prof. univ. dr. Kovács Levente, Prof. univ. dr. Lohinszky Farkas Ibolya, Conf.univ.dr. Gáspárik Attila, Conf. univ. dr. Killár Kovács Katalin, Lect. univ. dr. Tatai Sándor, Lect.univ.dr. Papp Éva, Lect.univ.drd. Dobre Kothay Judit, Asist. univ. dr. Szőke István, Asist.univ. Gyéresi Júlia, Prep.univ.drd. Cojic Ildikó, Prep.univ.drd. Kiss Ármánd şi Prep.univ.drd. Máthé RozáliaCriteriile si actele necesare pentru admiterea la sectia de coregrafie:Perioada admiterii: - înscrieri: 13-18 iulie 2009 - examene: 20-23 iulie 2009Studii universitare de licenţă / Facultatea de Teatru – secţia maghiară / Specializarea Artele Spectacolului – CoregrafieEtapa 1: eliminatorie ( se noteazã cu admis/respins )Testarea aptitudinilor muzicale si ritmice Testarea deprinderilor coregrafice prin analiza de către candidat a proiecţiei unui fragment de spectacol Etapa a 2-a :


22

1. Studiu coregrafic improvizat pe o temă muzicală propuse de Comisia de examinare. Durata: 3-5 minute.2. Prezentarea ale 3-5 dansuri din repertoriul propriu al candidatuluiRepertoriul pentru examen prezentat la înscriere trebuie sa contine minim 5 dansuri/montaje coregrafice (dans popular / dans modern / dans de societate / dans de concurs), pe muzica înregistrata sau cu acompaniament muzical.

Acte necesare pentru înscriere:

1. cerere de înscriere tipizata;

2. diplomă de bacalaureat sau diploma echivalentă cu aceasta, în original (?i traducere legalizată pentru candida?ii cetă?eni UE,SEE,CE); Candidaţii care au promovat examenul de bacalaureat în sesiunea iunie-iulie 2009 pot prezenta la înscriere, în locul diplomei de bacalaureat, adeverinţa eliberată de liceu din care să rezulte media generală;

3. certificatul de naştere, copie legalizată (?i traducere legalizată pentru candida?ii cetă?eni UE,SEE,CE);

4. adeverinţă medicală tip (?i traducere legalizată pentru candida?ii cetă?eni UE,SEE,CE);

5. trei fotografii tip buletin de identitate;

6. adeverinta din care sa rezulte calitatea de student si diploma de bacalaureat sau echivalenta cu aceasta, în copie legalizata (originalul ramânând la prima facultate), respectiv diploma de licenta sau diploma de absolvire a unei facultati sau a unei forme scurte de învatamânt în original, pentru cei care se înscriu la concurs ca sa urmeze o a doua specializare;

7. adeverinta de înscriere de la specializarea unde s-a depus dosarul cu acte originale (în cazul în care prima specializare pentru care a optat candidatul se afla în cadrul altei institutii de învatamânt superior);

8. fişa cu repertoriul de concurs (actorie, păpu?i ?i marionete);

9. certificatul de casatorie, dupa caz, în copie legalizata;

10. copia buletinului sau cartii de identitate;

11. chitanta de achitare a taxei de înscriere;

12. alte acte doveditoare pentru acei candidati care solicita scutirea de plata a taxelor de înscriere la concursul de admitere (copiii personalului didactic, candidatii orfani, cei proveniti de la casele de copii sau din plasament familial, copiii eroilor martiri ai revolutiei);

Adresa UAT: str. Köteles Sámuel nr. 6, 540057 Târgu-Mureş, România

Telefoane:0040/265/266281 - Rectorat, Secretariat; Fax:0040/265/266281

E-mail:[email protected], [email protected]

Persoana de contact: Bordi Alíz - secretar şef


23

II. Academia de Muzica „Gheorghe Dima”, Cluj (sursă: http://amgd.ro)Programul de Studii Universitare de licenţă prin Învăţământ la Distanţă

este autorizat să funcţioneze provizoriu în baza H.G. 410/2002. Planurile de învăţământ sunt aprobate de Senatul Academiei de Muzică si Ministerul Educaţiei şi Cercetării fiind identice ca structură şi credite cu cele ale programului de Studii Universitare nivel licenţă ale Academiei de Muzică „Gheorghe Dima". Personalul didactic - coordonatorii de curs şi tutorii - sunt cadre didactice ale Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” ce organizează cursuri şi seminarii la forma de zi la specializările facultăţilor teoretice şi de interpretare. Personalul tehnic şi administrativ al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima" coordonează activitatea administrativ financiară a Departamentului de Educaţie Continuă şi Învăţământ la Distanţă (D.E.C.I.D.), studenţii înscrisi la forma de Învăţământ la Distanţă având acces la dotarea şi facilităţile tehnice ale Academiei şi drepturi similare cu cei înscrişi la forma de zi.

Specializări: - interpretare muzicală: a. instrumente (cu corzi, de suflat, pian, orgă şi percuţie) ; b. canto

- artele spectacolului muzical; pedagogie coregrafică

- pedagogie muzicală

Durata studiilor:

- intepretare muzicală - 4 ani, într-o forma flexibila, fara a depasi durata de 6 ani

- pedagogie coregrafică - 4 ani, într-o forma flexibila, fara a depasi durata de 6 ani

- pedagogie muzicală - 3 ani, într-o forma flexibilă, fără a depăşi durata de 6 ani1. Concursul de Admitere la Studii Universitare de licenţă / 20091.A. Învaţământ de zi, cu frecvenţăFacultatea de Arta Scenica

Specializări 4 ani: canto, regie teatru-muzical, regie coregrafică, pedagogie coregrafică

Calendarul admiterii: sesiunea I - iulie 2009

13-17 iulie - înscrierea candidaţilor

20-24 iulie - sustinerea probelor de concurs

sesiunea II - septembrie 2009

3-4 septembrie - înscrierea candidatilor

7-9 septembrie - sustinerea probelor de concursÎnscrierea candidaţilor se face la secretariatele facultăţilor, pe baza

unui dosar ce va cuprinde:- fisa-tip de înscriere - care se primeste de la secretariatele

facultatilor - completata si semnata de catre candidat;

24

- diploma de bacalaureat, sau diploma echivalenta cu aceasta, în original; în cazul în care candidatul s-a înscris pentru concurs si la o alta facultate, în locul diplomei de bacalaureat, va anexa o copie legalizata si copia legitimatiei de concurs la prima facultate, care se autentifica dupa original de catre secretariatul la care se face înscrierea;

- certificat de naştere în fotocopie (xerox);- adeverinta medicala tip eliberata de medicul de familie (pentru

candidatii la specializare canto ex.de foniatrie)- patru fotografii ¾ color (tip buletin de identitate);- adeverinta din care sa rezulte calitatea de student integralist

(pentru studentii care se înscriu la a doua specializare) si diploma de bacalaureat în copie legalizata (originalul ramânând la prima facultate);

- diploma de licenta, diploma echivalenta cu aceasta sau diploma de absolvire (pentru absolventii care se înscriu la a doua specializare), însotita de fotocopie (xerox);

- chitanta care sa ateste plata taxei de admitere.- diplome de laureat, concursuri (fotocopie xerox)- certificat de casatorie în fotocopie (xerox), daca este cazul.- un dosar plic

La înscriere candidaţii vor avea asupra lor un act de identitate (buletin sau paşaport). La depunerea dosarului de înscriere, candidaţii vor primi legitimaţii de concurs, singurul act pe baza căruia vor avea acces în instituţie. Conţinutul probelor / Artele Spectacolului:

Proba I. Aptitudini scenice şi cunoştinţe muzicalea. interpretarea unui fragment dintr-o capodopera apartinând

patrimoniului universal (practic)b. elaborarea unei scurte povestiri si a unei improvizatii scenice

inspirate de un fragment muzical apartinând repertoriului universal (oral/practic)

c. elemente de baza ale teoriei muzicii (oral)Proba II. Colocviu

a. elaborarea unei scurte povestiri inspirate de o imagine (oral) b. verificarea cunostintelor de cultura teatral-muzicala si istoria dansului

1.B. Învaţământ fără frecvenţă – Departamentul de Educaţie Continuă şi Învăţământ la Distanţă ( D.E.C.I.D. )

Specializari 4 ani: interpretare instrumente cu coarde, instrumente de suflat, percutie, pian, canto, orga, pedagogie coregraficaConcurs: de dosare.

2. Concursul de Admitere la Studii Universitare de Masterat


25

Calendarul admiterii: - înscrieri: 14-15 septembrie 2009- concurs: 16-18 septembrie 2009 Continutul probelor:Proba I.: Probă de specialitateProba II.: ColocviuConţinutul probei de specialitate:Regie coregrafica

Prezentarea unui spectacol propriu (înregistrat pe caseta video sau DVD) însotita de comentariile candidatului referitoare la elaborarea acestuia.Pedagogie coregrafica

Prezentarea unei ore de studiu practic prin derularea momentelor de bară, mijloc, sărituri mici şi sărituri mari. Rămâne la latitudinea candidatului alegerea anului de studiu al cărui curs urmează să-i fie conţinutul. Proba poate fi realizată practic individual sau folosindu-se un material înregistrat (casetă video sau DVD).

Continutul probei colocviale:Susţinerea orală a proiectului propus – lucrare scrisă de aproximativ 4

pagini (depus în dosarul de înscriere), care trebuie să conţină:a) tema proiectului b) aspectele stilistice avute în vedere si argumentarea alegerii lorc) continutul si obiectivele urmarite în proiect

Probele au caracter eliminatoriu dupa cum urmeaza- la proba întâi (de specialitate) media minima de promovare este de

7 (sapte)- la proba a doua (colocviu) media minima de promovare este 5

(cinci)- media generala trebuie sa fie minimum 7 (sapte)Media fiecărei probe este media aritmetică a notelor întregi acordate

de fiecare membru al comisiei. Media finală a candidatului se calculează astfel: (media Probei Ix2 + media Probei II) împărţit la 3. Neprezentarea la una dintre probe înseamnă eliminarea din concurs.

Înscrierea candidatilor se face la secretariatele facultatilor, pe baza

unui dosar ce va cuprinde:

- fisa-tip de înscriere - care se primeste de la secretariatele

facultatilor - completata si semnata de catre candidat;

- Curriculum profesional

- Curriculum Vitae

- diploma de licenta, sau diploma echivalenta cu aceasta, în original;

în cazul în care candidatul s-a înscris pentru concurs si la o alta

facultate, în locul diplomei de licenta, va anexa o copie legalizata si

copia legitimatiei de concurs la prima facultate, care se autentifica

Buletin informativ, nr.47, iunie 2009Buletin informativ, nr.47, iunie 2009

dupa original de catre secretariatul la care se face înscrierea;

- certificat de nastere în fotocopie (xerox);

- patru fotografii ¾ color (tip buletin de identitate);

- chitanţa care să ateste plata taxei de admitere. Taxa de admitere

se stabileşte de către Senat. Taxa de admitere NU se returnează în

cazul în care candidatul se retrage din concurs. Sunt scutiţi de

plata taxelor de înscriere copiii personalului didactic aflat în

activitate sau pensionat după cel puţin 10 ani de activitate

didactică, copiii cadrelor didactice şi ai personalului TESA al

AMGD, copiii orfani de ambii părinţi şi cei proveniţi de la casele de

copii sau din plasament familial.sunt scutiţi de plata taxelor de

admitere.

- certificat de casatorie în fotocopie (xerox), daca este cazul.

La înscriere candidatii vor avea asupra lor un act de identitate (buletin

sau pasaport).

Adresa AMGD Cluj: Cluj-Napoca, România, Str. Ion I.C.Brătianu, nr. 25Cod poştal: 400079Telefon centrala: +40 264 591241, +40 264 591242, +40 264 591243Fax: +40 264 593879Secretariat DECID: +40 264 598958 / [email protected] cu publicul: Luni - Vineri: 9 - 13 Informaţii despre admitere : http://amgd.ro/docs/BROSURA%202009%20FAS.doc

Sper ca informatiile mai sus mentionate sa fie folositoare pentru cei care sunt interesati de arta coregrafica si locurile la universitati sa fie ocupate de cei mai buni. referent Both József

„MUZEUL ASTRA – PROIECTE PROEUROPA”

Marţi, 12 mai 2009, foaierul Bibiliotecii Judeţene „Octavian Goga” s-a bucurat de prezenţa unor oaspeţi de marcă, cu prilejul vernisajului expoziţiei „Muzeul Astra – Proiecte ProEuropa”.

Organizată de către Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, Muzeul „Astra” Sibiu şi Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”, expoziţia a adus în faţa publicului proiectele culturale desfăşurate de către prestigiosul muzeul din Sibiu, sub forma unor panouri bilingve, româno-engleze şi a unei prezentări detaliate oferite de către cel care le-a iniţiat şi anume prof. dr. Corneliu Bucur, directorul general al

26


Complexul Naţional Muzeal „Astra”.

Expozitia s-a adresat atât specialistilor din muzee si din alte institutii de cultura din C lu j , p rezen t i î n numar c o n s i d e r a b i l î n f o a i e r u l Bibiliotecii, membrilor comisiilor de cultura locale si judetene cât si publicului larg. Etnologul Maria Bocse, un mentor si un model profesional pentru prof. Bucur, dupa cum a firmat chiar dânsul, i n v i t a t a s p e c i a l a a organizatorilor, a împartasit celor prezenti ideile sale de suflet despre muzeul sibian si despre

ceea ce a reprezentat Astra pentru cariera dânsei. Nu au lipsit nici câtiva din membrii clujeni ai Academiei Artelor Traditionale.

„A ne face cunoscuţi pe plan european şi chiar mondial este, îndeosebi în plan cultural-strategic, cerinţa primordială” , spune Corneliu Bucur. În acest sens, Muzeul „Astra” a dus în ultimii ani o politică de elaborare a unui număr impresionant de proiecte culturale de interes european, finanţate prin fonduri europene, prin care să fie promovat la adevărata sa valoare patrimoniul cultural tradiţional românesc.

Într-o adevărată cascadă de idei, prezentate în maniera sa plină de savoare, prof Bucur a prezentat multitudinea de proiecte desfăşurate de căte muzeu, dintre care publicului clujean i-au fost prezentate 12:

1. Paradigme culturale europene fondatoare de colectii si muzee ale popoarelor extraeuropene

2. Ecomuzeul regiunii Sibiu3. Patrimoniul tehnic preindustrial tradiţional4. Simpozionul stiintific international – Istoria civilizatiei Astra5. Patrimoniul muzeului Astra – la un click de mouse6. Muzeul civilizatiei transilvane Astra – prototipul muzeului etnologic7. Muzeul Astra – candidat pentru Premiile Emya 20098. Tezaure umane vii – programul de salvgardare a patrimoniului

cultural9. Centrul cultural pentru promovarea traditiilor prin valorile

patrimoniului cultural10. Identitate europeana si euro mentalitate , educatie prin valorile de

patrimoniu 11. Multilingvism – identitate sau diferenţă

12. Etno-tehno parcul sibian în satul europeanVernisajul expoziţiei a fost însoţit de prezentarea unui calendar bilingv

27


dir Astra, Corneliu Bucur

(român-englez), fiecare din cele 12 proiecte corespunzând unei luni a anului. Cum anul nu are decât 12 luni, nu au încăput decât 12 p r o i e c t e , m a i puţine decât cele elaborate de Astra. Prezentarea a fost evident presărată de d i scu ţ i i pe marginea nevoii elaborăr i i unor proiecte de acest fel.

Î n a i n t e a prezentării fiecăruia dintre cele 12, Bucur a vorbit despre alte 2 proiecte de mare anvergură, care au luat naştere în 1999, cu ocazia unui colocviu international desfăşurat în România, sub egida Consiliului Europei, sub genericul „Europa un patrimoniu comun”. În urma întâlnirii, România a primit un grant de 3 milioane euro nerambursabili, pentru începerea construirii în incinta muzeului din Dumbravă a unui centru cultural internaţional de depozitare, conservare, restaurare, care va fi totodată cel mai mare centru de formare a personalului de specialitate din domeniu. Celălalt proiect aprobat, de 5 milioane Euro, intitulat „Lemn Art” este cel legat de arta lemnului, Romania fiind recunoscută ca fiind o patrie a artei lemnului. Astfel, fiecare ţară va trimite câte un obiect din lemn reprezentativ pentru cultura tradiţională din acea ţară, într-un program de reciclare a obiectelor valoroase de lemn.

„Ca un adevărat om din Ardeal care duce lucrurile până la capăt”, cum spune Blaga, Bucur s-a angajat în elaborarea acestor proiecte care să nu reprezinte doar o aspiraţie de recunoastere intenaţională ci chiar să se materalizeze în obţinerea de fonduri şi a încheiat prin a spune că românii merită să fie conducătorii de proiecte europene în domeniul culturii tradiţionale, prin superioritatea valorilor pe care le aduc în domeniu.

Discuţiile au continuat şi după încheierea oficială a întâlnirii, într-un mod devenit deja consacrat pentru CJCPCT Cluj, în cadrul unei mici gustări cu produse tradiţionale.

referent Jucan Mândru Consuela

“RAPSODII DE PRIMAVARA” 2009

Cu toate că genericul de…“rapsodii” încă e discutat în şedinţele noastre sau în convorbiri particulare, referitor la cât de adecvat ar fi termenul pentru ceea ce se întâmplă efectiv în demersurile noastre culturale, ceea ce

28


Corneliu Bucur, Maria Bocşe, Tiberiu Groza

29

este cel mai important este că evenimentele se desfăsoară. Şi după cum ştiu iubitorii de folclor sau de romanţe manifestările sunt adevărate evenimente artistice prin care Centrul nostru încearcă să promoveze valori autentice şi representative.

În prima parte a anului ne-am propus să aducem în faţa exigentului public clujean, sub genericul; “RAPSODII DE PRIMĂVARĂ” un concert extraordinar de muzică populară susţinut de Orchestra “CUNUNA

TRANSILVANĂ” şi de îndrăgiţi interpreţi vocali şi instrumentişti din Transilvania.

Din diverse motive organizatorice anul acesta s-a luat hotarârea ca acest concert sa fie un preambul a mai multor evenimente importante initiate de Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj: Festivalului Culturii si Traditiilor Populare „SERBARILE TRANSILVANE", editia a X-a, jubiliara, în zilele de 16 si 17 mai 2009; TÂRGUL MESTERILOR POPULARI, organizat împreuna cu Asociatia Mesterilor Populari Clujeni; Olimpiada “MESTESUGURI ARTISTICE TRADITIONALE”, faza judeteana, organizata în colaborare cu Inspectoratul Scolar Judetean Cluj.

Date fiind importanţa, diversitatea şi numărul mare de parteneri implicaţi activ, precum şi pentru a informa corect şi oportun publicul c lu jean , i ub i to r de fo l c lo r, direcţiunea CJCPCT Cluj a solicitat organizarea unei conferinţe de presă. Astfel, în data de 14 mai 2009, la ora 12.00, în foaierul Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga”, domnul Tiberiu Groza a prezentat, în faţa jurnaliştilor care au


Nucu Pandrea şi Orchestra Cununa Transilvană

la conferinţa de presă

răspuns invitaţiei, cele mai importante aspecte ale tuturor evenimentelor mai sus amintite. În aceeaşi conferinţă de presă, au oferit precizări despre acţiunile pe care le-au coordonat şi au

răspuns la întrebările ziariştilor, la cererea directorului instituţiei, Consuela Jucan, Ioan Bruchental şi Virgil Mureşan, colegi implicaţi în organizarea manifestărilor culturale de la sfârşitul lunii mai 2009 în municipiul Cluj-Napoca. Inedit şi de pomenit ar mai fi aici că la sfârşitul conferinţei de presă toţi cei prezenţi au degustat pe lângă o „tradiţională” cafea şi o sănătoasă porţie de pâine proaspătă unsă cu untură asortată autentic cu ceapă verde şi proaspătă. Jurnaliştii care nu au venit au avut ce regreta.

În faţa unui public, la început, nu atât de numeros pe cât am fost obişnuiţi la manifestările noastre, vineri, 15 mai 2009, de la orele 17.00, pe platoul din faţa Sălii Sporturilor din Cluj-Napoca, au deschis concertul membrii Orchestrei “CUNUNA TRANSILVANĂ” a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj.

Apoi, a t r a s d e sonori tăţ i le m u z i c i i p o p u l a r e , pub l i cu l a devenit din ce în ce mai numeros. Cu o prezentare e l e g a n t ă

Maria Dan Golban a propus celor prezenţi o reîntâlnire deosebit plăcută, cu apreciaţi interpreţi vocali: Amalia Codorean-Chindriş, Florian Roşan, Maria Dan Golban, Ovidiu Purdea Someş, Mariana Morcan, Marinela Zegrean Istici, Silviu Adrian Popa, Raul Oltean, Radu Lazăr, Georgiana Lobonţ precum şi cu următorii interpreţi instrumentişti: Sergiu Cebotari, Traian Covrig, Felician Mureşan, Liviu Băraş, Ionuţ Istrate, Claudiu

30


Maria Golban, Florian Roşan, Amalia Codorean şi Raul Oltean

Cotâr lă , Eugen A lo is iu Pandrea, Alexandru Tămaş în acompaniamentul Orchestrei “CUNUNA TRANSILVANĂ” a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, dirijor Ovidiu Barteş.

Cu aceasta ocazie, în baza unui contract de colaborare realizat între CJCPCT Cluj si Te l e v i z i u n e a FAV O R I T,

Concertul extraordinar ”RAPSODII DE PRIMAVARA” a fost înregistrat integral, fiind difuzat la data la care scriem de mai multe ori pe acest post specializat pe

folclor, reusind astfel sa bucuram alte câteva mii de telespectatori si sa facem o promovare la scara larga a muzicii traditionale din Transilvania prin interpreti vocali sau instrumentiti îndragiti.

Trebuie să amintim şi excelenta colaborare cu echipa de sunet MM SHOW, condusă de la pupitru de Marius Merca şi care a dat şansa ca FAVORIT TV să t e l e impr ime cu f i de l i t a te sonorităţile acestui reuşit concert, care, peste timp, va deveni cu

siguranţă parte din apreciata carte de vizită a Orchestrei ”CUNUNA TRANSILVANĂ” şi implicit a CJCPCT Cluj.

Virgil Mureşan, consultant artistic

OMAGIU UNUI MARE ARTIST GILĂUANFESTIVAL –CONCURS”DUMITRU SOPON” 2009

La sfârşitul lunii trecute a avut loc a doua ediţie a Festivalului-concurs „Dumitru Sopon”. Prin grija Consiliului Judeţean Cluj, Centrului Judeţean Pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj precum şi a Consiliului Local Gilău, zilele de 30-31 mai au fost adevărate zile de sărbătoare dedicate amintrii marelui interpret de muzică populară, cel care a fost Dumitru Sopon.

O sală de spectacol plină, interpreţi aleşi de muzică populară, prieteni ai artistului, un juriu remarcabil şi concurenţi din toată ţara dornici de a se

31


Silviu Adrain Popa, Marinela Zegrean şi Ovidiu Purdea Someş

32

afirma pe scena cântecului popular au creat o atmosferă plăcută, invăluită pe alocuri, în surdină, de frumoasele doine ale prietenului Mitru.

Prima seara a debutat cu evaluarea concurenţilor, iar în cea de-a doua seară, duminica, a avut loc Gala laureaţilor. În ambele seri, publicul s-a putut bucura de reci ta lur i le sus ţ inute în interpretarea marilor artişti precum Familia Petreuş, Cornel Borza, Maria Marcu, Amalia Codorean Chindriş, Florian Roşan şi Florina Matei Truţa sub acompaniamentul

strălucitei orchestre profesionale „Cununa Transilvană” condusă de maestrul Ovidiu Barteş. De asemenea, acest tablou muzical a fost completat de Ansamblurile folclorice „Cununa Apusenilor” şi ”Tulipantos” ale Casei de Cultură „Dumitru Sopon Gilău”.

Juriul, compus din prof.dr.Ilie Moise, prof.dr. Maria Bocşe, dir.drd.Tiberiu Groza, interpretul Cornel Borza şi primarul comunei, Dumitru Sfârlea, a desemnat ca fiind câştigător al Marelui Premiu şi Trofeul „Dumitru Sopon” tânărul Dorin Costinaş Pintea - student la Facutatea de Teologie din Blaj, jud.Alba, urmat de Premiul I – Elena Lupu (Chişinău); Premiul II – Dănuţ Onoiu (Suceava); Premiul III – Radu Lazăr (Gherla); Menţiuni: 1. Lavinia Roxana Gudiu (Bihor); 2. Oana Matei (Bistriţa); 3. Ana Maria Născuţiu (Bistriţa).

Organizarea festivalului şi tot ce ţine de pregătirea tehnică s-a înfăptuit într-un timp record şi cu un buget relativ mic, pus la dispoziţie de Consiliul Local Gilău fapt pentru care Primăria Gilău şi Casa de Cultură „Dumitru Sopon” multumeşte întregii echipe din cadrul Centrului Judeţean Pentru Conservarea


Cornel Borza şi Elena Lupu

şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, care sub conducerea d-nului dir.Tiberiu Groza s-a implicat la maxim, dând dovadă de un real profesionalism în reuşita unor asemnea evenimente artistice de amploare.

dir.Casa de Cultura „Dumitru Sopon” Gilău, Marcela Gabriela Cîmpan

SERBĂRILE TRANSILVANE 2009

În zilele de 16 şi 17 mai 2009, Consiliul Judeţean Cluj, Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, Fundaţia Etnostar şi Asociaţia Meşterilor Populari Clujeni, au organizat pe platoul din faţa Sălii Sporturilor din Cluj-Napoca s-a desfăşurat cea de a X-a ediţie a Festivalului Culturii şi Tradiţiilor Populare „Serbările Transilvane".

Festivalul a debutat cu un ansamblu din judeţul Cluj, ” Fiii Cămăraşului ” un grup ” tânăr ”,dar cu o prestaţie şi ţinută remarcabilă . Tinerii instructori Sebastian Marchiş şi Anca Băieş au realizat lucruri remarcabile cu aceşti copii, punând în valoare atât folclorul coregrafic specific Câmpiei Transilvaniei cât şi dansuri ale minorităţii rrome din acest sat.

Suita de pe Valea Someşului Mare a ” Ansamblului Crăisorul ” al Sindicatului CIVITAS al Primăriei Cluj Napoca, ne-a încântat privirile cu eleganţa specifică atât a jocurilor cât şi a costumelor viu colorate.

Formaţia de Jocuri Tradiţionale din Frata a avut o evoluţie extraordinară, specificul local şi autenticitatea fiind cuvintele cheie în descrierea acesui grup.

” Ansamblul Pădureanca ” al Palatului Copiilor din Deva a prezenatat jocuri din zona Hunedoara : Pădurenesc, Lina ( purtată din zona Orăştiei ) , Haţegana, Ţarină.

” Ansamblul Cununa ” al Casei de Cultură Ilarion Cocişiu din Agnita,

33


Formaţia de jocuri tradiţionale din Frata

judeţul Sibiu s-a remarcat prin tehnica deosebită a jocurilor specifice Văii Hârtibaciului şi Ardealului de Sud : purtată , sârbă ardelenească, rar , jieneşti, invârtite sincoparte, jocuri din Glâmboaca şi haţegane.

” Ansamblul Felegeana ” din Rupea a încheiat recitalul coregrafic al zilei , prezentându-ne jocuri deosebite, elegante, rare sau foarte iuţi, într-un costum cu totul special care sugerează străjnicia locuitorilor din această zonă. Feciorescul Rar din Cohalm, feciorescul rar şi des din Dăisoara, jocurile sincopate mixte din Fântâna şi din alte sate din zona Rupea, au convins publicul spectacor de frumoseţea jocurilor, acompaniate de formula tradiţională specifică zonei .

Prima zi a Festivalului a fost încheiată cu recitalul inegalabilului Petrică Moise, alături de Virtuozii Banatului care au primit Trofeul „Drăgan Muntean”, oferit în fiecare an de către CJCPCT unei personalităţi emblematice care promovează cultura tradiţională. Cu repertoriul său atât de îndrăgit de către publicul clujean , a reuşit şi de această dată să trezească emoţii foarte puternice, fiind cuceriţi de autenticitatea şi frumuseţea repertoriului său.

Cea de-a doua zi a festivalului a debutat cu grupul ţâpuritoarelor ” Ansamblului Măgura ” din Târşolţ, acompaniate de Petre şi Petrică Zelea, în formula tradiţională (ceteră şi zongoră). Frumuseţea fetelor a fost subliniată de minunatele costume care impun o ţinută impecabilă, şi împreună cu muzica cosmică, ne-au transpus atât de aproape de inegalabilă Ţară a Oaşului.

Ansamblul folcloric ” Dor Transilvan ” al RATUC a prezentat cu o distribuţie remarcabilă jocuri de pe Valea Chintăului şi jocuri din Ţara Codrului,

încântându-ne privirile la fel ca şi de fiecare dată.

F o r m a ţ i a d e dansuri săseşt i ” Regenbogen ” din Bis t r i ţa a încân ta t spectatorii cu vioaiele polici, walzuri şi spiel tanz-uri, prezentându-ne specificitatea folclorului coregrafic şi muzical de tip german.

A n s a m b l u l S t u d e n ţ e s c ”

Românaşul ”al UTCN a jucat frumoasa suita de pe Valea Someşului Mare, într-o distribuţie numeroasă, înfăţişând o exuberanţă aparte şi o avidă dorinţă de joc a performerilor.

Ansamblul folcloric ” Someşul Napoca ” al Şcolii Populare de Arte Tudor Jarda a prezentat jocuri din Fărău, judeţul Alba, în maniera sa bine cunoscută, legând extrem de fin elementele de dans tradiţional cu desnele şi rigorile elementelor corgafice.

Formaţia de muzică klezmer Mazel Tov a schimbat puţin ritmurile şi

34


Formaţia Regenbogen

acordurile, cu minunata muzică şi a cântecelor specifice comunităţii evreieşti.Apariţia în scenă a Ansamblului ” Mărţişorul ” al Casei de Cultruă a

Studenţilor, a declanşat ropote de aplauze, intrepretând fecioreşti din Câmpia Transilvaniei, Crihalma fetelor din zona Rupea, Jocuri din Urca şi Suită de jocuri de pe Valea Someşului Mare.

Trofeul Festivalului Serbările Transilvane a fost obţinut de către ansamblul ” Zurbolo ” al Fundaţiei Teka, ansambu cu o bogată activitate în conservarea şi promovarea culturii tradiţionale maghiare.

Recitalul care a încheiat cea dea-a X-a ediţie a Serbărilor Transilvane, a fost susţinut de către Ansamblul Jidvei România, condus de către maestrul Stelian Stoica. Au interpretat cântece păstoreşti, specifice Mărginimii Sibiului, piese de pe Valea Secaşelor, Târnave şi piese din reperotiului marelui George Vancu.

35


Ansamblul studenţesc Mărţişorul al Casei de Cultură a Studenţilor

Ansamblul Zurbolo

36

Cea de-a x-a ediţie jubiliară a o fost real succes, iar spectatorii prezenţi într-un număr atât de mare, şi-au exprimat bucuria de a asisita la acest eveniment de înaltă ţinută, care a reunit atâtea ansambluri folclorice, formaţii tradiţionale româneşti sau minoritare, interpreţi şi orchestre valoroase.

Irina Dragoman


Formaţia de jocuri tradiţionale Zorile-Mociu

Ansamblul Someşul Napoca al Şcolii Populare de Artă

Ansamblul Măgura-Satu Mare

Ansamblul Ordogtergye

Un numar de 67 de mesteri populari au participat, în cadrul acestui festival, la targ pe parcursul a trei zile cu produse variate: cusaturi, împletituri, costume traditionale, sculpturi în lemn si multe alte obiecte mestesugaresti.

ZIUA INTERNAŢIONALĂ A DANSULUI CONFERINŢA “FOLCLORUL COREGRAFIC TRANSILVAN

ŞI ZIUA INTERNAŢIONALĂ A DANSULUI”28-30.04.2009 la Casa Tranzit, Fundaţia Kriza János, Teatrul

Maghiar-Cluj

29 aprilie, Ziua Internaţională a Dansului a fost sărbătorită şi la Cluj prin manifestări felurite, de la promovarea ei până la organizarea de conferinţă ştiinţifică despre arta dansului, ele desfăşurându-se într-o perioadă de trei zile la diferite centre cul turale maghiare din oraş. Conferinţa “Folclorul Coregrafic Transilvan şi Ziua Internaţională a Dansului” din 28-30 aprilie 2009 a fost

organizată de către Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale şi Fundaţia Tranzit cu o participare internaţională de specialişti în domeniu. Lângă cele două instituţii amintite au contribuit la organizare şi fundaţiile “Communitas” şi „Heltai Gáspár”, asociaţiile „Bogáncs – Zurboló”, „Erdélyi Magyar Közművelődési Egyesület(EMKE)”, „Kriza János Néprajzi Társaság” şi „Ördögtérgye”, Opera Maghiară, Consiliul Local Cluj-N. şi revista

37


Tărgul meşterilor populari la festival

Deák Gyula, directorul ansamblului profesionist Háromszék

„Művelődés”.

28 aprilieCuvântul de deschidere a fost semnat de către Dáné Tibor Kálmán,

preşedintele Societăţii Maghiare de Cultură din Transilvania (EMKE), iar în numele organizatorilor de către Könczei Csongor, cercetător la ISPMN.

Prima zi de conferinţa a început cu o sesiune ştiinţifică, cu t i t lu l : Şt i inţa ş i ar ta coregrafică maghiară din Transilvania la cumpăna dintre milenii, care la rândul ei a avut două teme principale:

I. Situaţia actuală a artei coregrafice maghiare din Transilvania (preşedinte: Dáné Tibor Kalmán) şi

I I . R e z u l t a t e l e cercetărilor coregrafice maghiare din secolul XX, referitoare la Transilvania (preşedinte: Fosztó László). Sesiunea a început cu, cuvântul de deschidere al d-lui Horváth István, preşedintele ISPMN. El a vorbit despre rolul cercetării

coregrafice, care excede peste simpla arhivare ale dansurilor, ea fiind şi un punct de pornire la formarea de noi comunităţi.

Prima temă a atins mai multe laturi ale dansului, de la jocul popular până la teatrul bazat pe schimă, de la practicarea lui ca şi mod de viaţă până la punerea lui pe scenă. Laskay Adrienne a prezentat istoria dansului pe scenele transilvane de la apariţia lui în 1621 la Cluj ca şi

mic fragment din piesa de teatru “Erdélyi lakodalom”(Nunta Ardelenească), prin piesele de teatru din anul 1761, puse pe scenă în Sibiu de către trupe din Italia şi Franţa până la formarea primei trupe de balet a Operei Române din Cluj în anul 1921. Mai amănunţit a fost comentată situaţia din Cluj, foarte interesant fiind şi variaţia de-a lungul anilor a reacţiei publicului, care a condus în 1806 la dizolvarea trupei de balet a Operei Maghiare, care a luat fiinţă numai cu doi ani înainte, dar care din fericire şi-a reluat activitatea în 1844 sub conducerea lui Falu Mihály, cine a întemeiat şcoala de balet pentru perfecţionarea

38


Uray Péter, directorul artistic al Studio M

Pávai István, cercetãtor Casa Tradiţiilor Budapesta, Gáspárik Attila, rectorul UAT,

Könczei Csongor, cercetãtor ISPMN

39

spectacolelor.A urmat prezentarea de către Juhász Csilla despre prezenţa dansurilor

renascentiste pe scenele din Cluj şi în ţară prin activitatea grupului “Passeggio Historikus Együttes”, el fiind singurul grup din ţară cu un repertoriu atât de bogat. După cum ne arată şi alegerea numelui, ei se dezvoltă în continuu, passeggio însemnând continuare, un pas mai departe.

“De la jocul popular până la teatrul de dans” a fost titlul prezentării d-lui Deák Gyula, directorul “Ansamblului de Dansuri Háromszék” (ansamblu profesionist din Sfântu Gheorghe) şi totodată preşedintele Asociaţiei de Dans Popular al Maghiarilor din România (ADPMR). Prin activitatea celor două instituţii el a prezentat situaţia actuală a celor 5 ansambluri profesioniste şi a celor două semiprofesioniste maghiare din ţară cu diferitele curente de gândire despre scenă, precum şi eforturile ADPMR-lui pentru ridicarea nivelului profesional al ansamblurilor amatoare din ţară.

Aparţinând tot de ansamblul “Háromszék”, Studio M este prima trupă profesionistă de teatru de dans din Transilvania. Directorul artistic a ei, domnul Uray Péter a vorbit despre teatrul de dans ca şi o reuşită intersecţie între teatru şi arta mişcării, care ascunde foarte multe posibilităţi de manifestare atât pentru regizori cât şi pentru actori.

Kelemen Kinga şi Sinkó Ferenc, conducătorii trupei de dans contemporan GroundFloor Group au vorbit despre imrovizaţia de dans contact ca şi un mod de perfecţionare a conştiinţei trupului, ca şi un mod de viaţă, ea putând să ajute ridicarea calităţii manifestărilor scenice, dar în sine nu este o artă scenică.

Prima temă a sesiunii a fost încheiată cu o masă rotundă despre situaţia actuală în ţară a învăţământului şcolar şi universitar privind arta coregrafică. Dezbaterea a fost deschisă de către Könczei Csongor prin prezentarea lucrării despre necesitatea introducerii în învăţământul instituţionalizat a predării în limba maghiară a artei coregrafice, invitaţi fiind: domnul Szép Gyula - vicepreşedinte cultural al UDMR, Gáspárik Attila - rectorul Universităţii de Arta Teatrală din Târgu Mureş, Szőke István - profesor de arta coregrafiei al UAT, Fügedi János - cercetător la Academia Stiinţifică Maghiară şi


Könczei Csilla, profesor UBB Academia Stiinţificã Maghiarã din Budapesta, secţia de dansuri populare şi arhivare -

Fügedi János, Karácsony Zoltán, Felföldi László şi Pálfy Gyula

profesor la Şcoala Superioară de Arta Coregrafiei la Budapesta şi Pávai István - cercetător de muzică populară la Casa Tradiţiilor din Budapesta. S-a discutat necesitatea suportului intelectual privind arta coregrafiei pentru funcţionarea celor 5 ansambluri profesioniste de dans popular maghiar din ţară, pentru predarea dansului popular şi pentru ridicarea nivelului profesionist al ansamblurilor amatoare maghiare din ţară.

Tema II: Rezultatele cercetării coregrafice maghiare din Transilvania – preşedinte: Fosztó László

Lansare de carte: Könczei Csilla Táncelméleti írások. Writings in Dance Theory. (1987-2002)

0020 Törékeny – Spectacolul ansamblului de dans contemporan Studio M din Sfîntu-Gheorghe

29 aprilie0012 Prezentarea Academiei Stiinţifice Maghiare din Budapesta la sediul

Kriza János Néprajzi Társaság din Cluj.0016 Proiecţie de filme din culegerile lui Martin György–partea I, la Casa

T r a n z i t . S - a u prezentat filme din arhiva Academiei Stiinţifice Maghiare d i n Budapes ta , înregistrate în anii 1960-70 de către savantul Martin György , c ine a d e p u s b a z a teoretică a analizei dansului popular.

Spectacolul de gală în cadrul „Forumului de dans

00 Zurboló şi Casa Dansului Popular”, ed. XXII a început la ora 18 la Casa Tranzit cu participarea ansamblurilor maghiare de dans popular din Cluj: Kisbogáncs, Bogáncs, Ördögtérgye Utánpótlás, Szarkaláb şi Ördögtérgye. În organizarea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale-Cluj s-au prezentat în cadrul manifestării şi dansurile din satele Gârbău şi Suceagu prin invitarea a trei informatori bătrâni, precum şi transmiterea valorilor folclorice de la generaţia bătrână la ceea tânără printr-o coregrafie comună cu membrii ansamblului “Ördögtérgye” şi dansatorii bătrâni din satele mai sus amintite.

Spectacolul de teatru de dans întitulat “Postakert” al ansamblului Zurboló avea tema pierderea funcţiei iniţiale a jocului tradiţional (din comuna Sic) adaptat într-un mediu urban. Gala a redat o imagine compactă despre munca ansamblurilor maghiare de

40


Masã rotundã cu tema cercetãrii coregrafice maghiare din ţarã

dans popular din Cluj, despre modul lor diferit de punere pe scenă a jocului popular.

0020 Casa Dansului Popular a fost acompaniat de către taraful „Harmadik” din Gherla şi Cristuru Secuiesc, invitat fiind şi taraful Kodoba din Pălatca, renumit în rândul amatorilor de dansuri populare.

30 aprilie0016 Proiecţie de filme din culegerile lui Martin György–partea II la Casa

Tranzit3018 Spectacol de gală la Opera Maghiară din Cluj cu participarea

ansamblurilor clujene: Passeggio Historikus Együttes, Kisbogáncs, Bogáncs, Ö r d ö g t é r g y e , Szarkaláb, Zurboló şi GroundFloor Group respectiv Trupa de B a l e t a O p e r e i Maghiare din Cluj. De d a t a a c e a s t a spectatorii clujeni şi-au putut face o imagine d e s p r e a r t a coregrafică maghiară actulă din oraş prin v i z i o n a r e a m o m e n t e l o r coregraf ice de la d a n s u r i l e renascentiste, prin dansul popular şi cel

contemporan până la balet.După cum reiese din calitatea şi varietatea programului celor trei zile,

Ziua Internaţională a Dansului a fost sărbătorită din plin şi la Cluj.

referent Both József

Bãtrâni şi tineri pe aceeaşi scenã

Documents

Buletin informativ · prof. Ioan Bota) şi formaţia de dansuri populare maghiare (coordonator înv. Magdalena Ferenz), care au prezentat obiceiuri tradiţionale şi dansuri populare