BUNA VESTI RE - stmaryanaheim.orgstmaryanaheim.org/docs/Buna Vestire Nr.1 2012.pdf · dezlegaţi de pravila pos-tului, putând mânca în tot timpul anului orice fel de alimente

vremilor acestora

Postul Mare se posteşte

astfel: Luni, Maţi, Miercu-

ri, Joi şi Vineri, pâine şi

legume fierte, fără

untdelemn; iar Sâmbăta şi

Duminica e dezlegare a

mânca cu untdelemn şi a

bea puţin vin cu cumpătare.

(Din dai voinţă iei putere)

In Posul Mare se fac me-

tanii mari peste săptămână,

afară de sâmbăta şi Du-

mineca. Atunci se fac

închinăciuni până la

pămănt.

Nu confundaţi închinăciu-

nile cu metaniile.

În amintirea marelui post,

aspru îndelungat, ţinut de

Mântuitorul înaintea în-

ceperii lucrării Sale Mesi-

anice, a fost rânduit de

Sfinta Biserică Marele Post

al Patruzecimei, Părresimi-

lor sau Postul Paştelui. Noi

creştinii ortodocşi suntem datori ca să ne străduim a-l

ţine cu pietate. ,,Iisus plin

fiind de Duhul Sfint",

(după ce S-a botezat in

Iordan), s’a dus de Duhul

în pustie (pe Muntele Ca-

rantania), unde 40 de zile şi

40 de nopţi a fost ispitit de

diavolul. Şi n-a mâncat

nimic in zilele acelea"...(Lc.

4, L-14). Astfel de post aspru au ţinut şi Moise şi Ilie, pe

care Mintuitorul i-a adus

deasupra Taborului, când

S’a schimbat la Faţă, unde

a vorbit cu ei despre iesirea

Sa... (Ieş. 34.24-31; 2 Lege

9, 9,18;3 Împ,-19, 1-8).

Creştinii. Ortodocşi din

vremurile apostolice au

postit Postul paştelui unii

şapte, alţii şase săptămâni, apusenii trei săptămâni,

afară de sâmbăta şi du-

mineca, iar ereticii Mon-

tanişti postesc pină acum

numai două săptămâni,

după care s-au luat şi mulţi

creştini de modă nouă ai

Rugăciunea Sf. Efrem Sirul

Special points of inter-

est:

Briefly highlight your point of interest

here.


here.


here.


here.

Caption describing picture or graph-

ic.

Doamne şi Stăpânul vieţii

mele, duhul trândăviei, al

grijii de multe, al iubirii de

stăpânire şi al grăirii în

deşert nu mi-l da mie. (o

metanie)

Iar duhul curăţiei, al

gândului smerit, al

răbdării şi al

dragostei dăruieşte-l

mie, slugii Tale. (o

metanie)

Aşa Doamne, Împărate,

dăruieşte-mi ca să-mi

văd greşalele mele şi să

nu osândesc pe fratele

meu, că binecuvântat

eşti în vecii vecilor.

Amin (o metanie

DESPRE POST

2012 IANUARIE - MARTIE ANUL XXVI NR 1

BUNA VESTI RE BULETIN PAROHIAL

SAINT MARY ROMANIAN ORTHODOX CHURCH

555 S. Walnut Str. ANAHEIM CA 92802 Tel.: (714) 776-1972

Ladies Auxiliaries President Parish Priest Parish Council President

IOANA florea Rev. Fr. Cornell Avramescu Gheorghe Stan

BUNAVESTIRE

Canonul apostolic despre postul Paştelor

sfinţilor apostoli Petru şi Pavel) ;

d). de la 1-15 august (adica 2

saptamini ale postului Adormirii

Maicii Domnului); e).Ajunul

Crăciunului, Ajunul Bobo-

tezei, 29 august şi 14 sep-

tembrie. Pentru celelalte

zile şi săptămini din timpul

marilor posturi bisericeşti,

copiii de la 7-12 ani şi

credincioşii de orice virstă

care sunt suferinzi să fie

dezlegaţi a mânca: peşte,

icre, ouă, lapte şi brinză.

Din PRAVILA bisericească Valea

Plopului, Jud. Prahova 1999 Pag.

386 -Enciclica Sf. Sinod 1956.

1557. -Având în vedere ne-

voile vremii păstorii biseri-

ceşti care au datoria de a

iconomisi (a se îngriji) de

viaţa păstoriţilor au dat

sfaturi cu privire la

aplicarea postului, cum este

enciclica Sf. Sinod român

din 1907 şi cea din 1956 în

care se precizează;

A. Copiii până la împlini-

rea vîrstei de 7 ani sunt

dezlegaţi de pravila pos-

tului, putând mânca în tot

timpul anului orice fel de

alimente.

B. B. Pentru copiii de la 7-

12 ani şi pentru credin-

cioşii de orice vârstă care

sunt cuprinşi de slăbiciuni

şi suferinţi trupeşti, pravi-

la postului să fie obligato-

rie numai în zilele

următoare: a). Toate

miercurile şi vinerile de

peste an, afară de acelea

când este dezlegare la

peşte ; b). Prima şi ultima

săptămână din sfântul şi

marele post al Paştilor şi

tot aşa din postul

Crăciunului; c). de la 23-29

iunie (adică cinci zile din postul

împiedicat de

slăbiciunea

trupească, iar de

va fi laic să se

afurisească”. Canonul apostolic 69, Din

Pravila bisericească 1999

“ Dacă vreun

episcop,

prezviter, diacon,

citeţ sau cântăreţ

nu va posti

sfântul şi marele

post al Paştilor

sau miercurea şi

vinerea, să se

caterisească,

afară de cazul

când este

BUNAVESTIRE Page 2

1. Iar Iisus, plin de Duhul Sfânt, S-

a întors de la Iordan şi a fost dus de

Duhul în pustie,

2. Timp de patruzeci de zile, fiind

ispitit de diavolul. şi în aceste zile

nu a mâncat nimic; şi, sfârşindu-se

ele, a flamânzit. Luca 4,1-2


ic.

Caption describing picture or graphic.

35. Şi răspunzând, îngerul i-a zis:

Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi

puterea Celui Preaînalt te va umbri;

pentru aceea şi Sfântul care Se va

naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va

chema.

36. Şi iată Elisabeta, rudenia ta, a

zămislit şi ea fiu la bătrâneţea ei şi

aceasta este a şasea lună pentru ea, cea

numită stearpă.

37. Că la Dumnezeu nimic nu este cu

neputinţă.

38. Şi a zis Maria: Iată roaba Dom-

nului. Fie mie după cuvântul tău! Şi

îngerul a plecat de la ea.

Luca 1, 26. Iar în a şasea lună a fost

trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu,

într-o cetate din Galileea, al cărei

nume era Nazaret,

27. Către o fecioară logodită cu un

bărbat care se chema Iosif, din casa lui

David; iar numele fecioarei era Ma-

ria.

28. Şi intrând îngerul la ea, a zis:

Bucură-te, ceea ce eşti plină de har,

Domnul este cu tine. Binecuvântată

eşti tu între femei.

29. Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de

cuvântul lui şi cugeta în sine: Ce fel de

închinăciune poate să fie aceasta?

30. Şi îngerul i-a zis: Nu te teme, Ma-

rie, căci ai aflat har la Dumnezeu.

31. Şi iată vei lua în pântece şi vei

naşte fiu şi vei chema numele lui

Iisus.

32. Acesta va fi mare şi Fiul Celui

Preaînalt se va chema şi Domnul

Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui

David, părintele Său.

33. Şi va împărăţi peste casa lui Iacov

în veci şi împărăţia Lui nu va avea

sfârşit.

34. Şi a zis Maria către înger: Cum va

fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de

bărbat?

Foarte important de ştiut. Dezlegări dela post.

Învăţătură despre cereasca Împărăţie şi despre veşnica

odihnă

sfirşit. Cum vom putea

suferi chinul viermelui

celui neadormit, noi, care

aici nici împunsăturile

ţânţarilor şi ale muştelor

celor slabe nu le putem

suferi? Ci, învârtindu-ne

în paturile noastre, ne sâr-

guim să le prindem şi pe

unii şi pe altele? Şi ne

scărpinim cu unghiile tru-

pului, ca şi cum i-am fi de

vreun folos, pentru acea

slabă impunsătură. Apoi,

cum vom suferi noi cu

uşurinţă gheena focului?

Noi, care nu putem suferi

arşiţa soarelui, ci fugim la

umbră sau în casă căutând

odihnă. Şi cum vom suferi

întunericul cel mai de de-

desubt şi scrâşnirea

dinţilor? Noi care acum,

nici o zi nu putem suferi o

cameră întunecoasă, nefi-

ind nici durere, nici plins,

nici scrisnirea de dinţi? Ci

îndată ne tulburăm şi ne

întristăm, zicând: ,,Când

vom ieşi din întunericul

acesta, ca să vedem doar

lumina aceasta stricăci-

oasă?,,.Deci, dacă unele

ca acestea sunt bunătăţile

cele cele veşnice, cât şi

chinurile cele fără de

sfârşit precum pe rând le-

Dacă atunci, când intrăm

intr-o cetate mare, înte-

meiată de oameni, în lu-

mea aceasta, măcar că

ştim bine că după puţină

vreme se va risipi, dar

când începem a umbla

printr-însa, nu ne mai

săturăm de frumuseţile ei,

de poduri, de grădini, de

curti de palate, încât am

pofti mereu să tot umblăm

printr-însa, pentru fru-

museţile ei, apoi, cu cât

mai mult nu se vor desfăta

cei ce se vor învrednici a

intra în Cetatea lui

Dumnezeu, în Ierusalimul

cel de Sus, când vor în-

cepe a gusta din dulceaţa

cea de-a pururea a fru-

museţii celei mai presus

de orice asemănare? Si

iarăşi, după cum atunci

când, intrând la curtea

unui impărat pământesc,

vedem palate mari, im-

podobite cu marmură, cu

aur şi cu argint, iar după

aceea putem vedea pe

impăratul şi bărbaţii vred-

nici stându-i înainte în

podoabe măreţe, iar

impăratul îmbrăcat în

porfiră şi încoronat cu

pietre scumpe, măcar că

toate acestea sunt stricăci-

oase, apoi cu cât mai vâr-

tos' nu se va bucura cel

ce va intra la Dumnezeu,

intru cereasca împărăţie,

neputând a se sătura de

frumuseţile şi de slava

Lui cea pururea fiitoare?

Şi precum intrând cineva,

într-o vie sădită de oa-

meni, o vede pe ea veselă,

îngrijită şi cu tot felul de

poame şi de flori

împodobită, încât ar voi

să tot umble mereu prin

ea şi a se veseli de ve-

derea ei, măcar că este

stricăcioasă, apoi cu cât

mai mult cel ce a intrat în

cetatea lui Durrinezeu,

dacă va fi împlinit

'poruncile lui Dumnezeu,

întru această lume, de câtă

slavă duhovnicească nu se

va bucura, întru lumina

cea negrăită şi întru slava

cea netrecătoare, văzând

pe Stăpânul, Domnul tu-

turor, cu a Sa mărire

strălucind şi luminindu-I

pe toţi cei drepţi, cu mult

mai vârtos decât Soarele

acesta. Dar, să spunem

ceva şi despre munca cea

fără de sfârsit, prin pilda

veacului acestuia, aşa

cum am arătat şi pentru

bunătăţile cele fără de

Page 3 Volume 26, Issue 1

Atunci va zice

Împaratul celor de-a

dreapta Lui: Veniti,

binecuvântatii Tatalui

Meu, mosteniti

împaratia cea

pregatita voua de la

întemeierea lumii.


am arătat, apoi să nu ne

lenevim. Să fugim de

veşnica pierzare şi să

alergăm la făcătorul nos-

trum, Dumnezeu. Căruia

se cuvine slava acum şi în

veci.

Din Proloagele pe ianuarie 15.

Pentru cine zice că n’are păcate

BUNAVESTIRE Page 4

“Adevarat vă spun că

orice veţi lega pe

pământ va fi legat şi în

ceruri şi orice veţi

dezlega pământ va fi

deslegat şi în ceruri.”

Matei 18,18


ic.


regularitate, nu în alte

locuri, n’am lucrat ceva

ce-ar fi fost oprit în

aceste zile? Sau dacă am

mers am fost acolo cu

toată fiinţa sau numai

cu trupul, iar mintea am

lasat-o să hoinărească pe

aiurea?N’am mers la

cumpărături, târguri,

meciuri, spectacole, che-

furi sâmbătă noaptea,

iar a doua zi am dormit

ne-mergâd la biserică,

am mers prea târziu şi

am plecat prea devreme

sau chear mergând am

fort ispită cuiva prin

îmbrăcăminte, farduri,

parfumuri, nu m-am

purtat fără evlavie în

casa lui Dumnezeu,

vorbind cu alţii, râzând

sau făcând semne?

5.Am cinstit sau cinstesc

pe părinţi cum se cu-

vine, căutându-i sau

chemândui la telefon sau

ajutândui material dacă

au nevoie? Sau dacă

sunt trecuţi la Domnul

le-am făcut parastasele,

îi pomenesc la Sfintele

Liturghii, cum se cu-

vine? Le îngrijesc mor-

mintele mă rog pentru

odihna lor?

6.N’ai ucis niciodată

măcar o muscă, sau un

pui de pasăre dacă nu

oameni? Nu ai ucis cu

vorba pe cineva care din

pricina ta a fost în-

tristat, bătut sau chear

Nu de rareori duhov-

nicii se confruntă cu

situaţii de felul titlului

de mai sus. Asta nu că

ar fi cu adevărat aşa,

dar aceasta vine ori din

cunoaşterea puţină a

credinţei, ori din cauza

superficialităţi cu care

tratăm mântuirea. In-

drumătorul de

spovedanie este plin de

sugestii care ne ajută să

ne cunoaştem căderile.

În trei direcţii să ne

îndreptăm cercetarea

conştiinţei;

-Greşeli faţă de

Dumnezeu,

- Faţă de semen,

- Şi faţă de noi înşine.

Să încercam o meditaţie

după cele zece porunci.

1.Chiar n’am idola-

trizat pe nimnei şi nimic.

N’am făcut idol din

părinţi, din soţ, din copii

şi pentru ei am lăsat la o

parte pe Hristos şi dato-

riile creştineşti? - biseri-

ca, rugăciunea, pos-

turile, meditaţia, citi-

rea? Am cheltuit timp

pentru filme, televizor,

meciuri, vizite, în timp

ce trebuia să fim în bi-

serică sau la rugăciune?

Ţi-ai făcut rugăciunile

prescrise în totalitate,

seara, dimineaţa, peste

zi? Ţii posturile, miercu-

rea, vinerea, mănânci

carne, dispreţuind pe

sfinţii părinţi şi biseri-

ca? Citeşti cărţi ale altor

religii şi culte, dis-

preţuind învăţătura

ortodoxă şi primind idei

străine sau protestante?

Eşti superstiţios sau

mergi la ghicitori sau

vrăjitori sau faci tu

însuţi aşa ceva?

2.Nu ne’am împodobit

casa cu tablouri, posters,

cu artişti, fotbalişti, nu-

duri, în timp ce icoanele

cu Hristos, Maica Dom-

nului şi sfinţii, sunt

dosite puse în locuri de

necinste, ca să nu

arătăm celor ce ne vin în

casă că suntem credin-

cioşi?

3.N’am vorbit de

Dumnezeu, de Iisus, de

Duhul Sfânt, de Maica

Domnului, de sfinţi, cu

cineva ironizând sau

ascultând glume sau dis-

cuţii fără respect faţa de

divinitate şi cele sfinte?

Nu ironizezi pe episcopi,

pe preoţi, îi judeci îi

vorbeşti de rău, râzi de

Sfintele Taine, de

spovedanie, de

împărtăşanie, dând şi

altora curaj la a nu le

practica?

4.Chear am respectat

duminecile şi sărbătorile

mergând la biserică cu

EXISTA MICROBI IN SF. ÎMPĂRTĂŞANIE?

putea să creadă. Atunci acela

l-a sfătuit să urmărească

Liturghia şi la sfârşit să se

aşeze undeva, încât să vadă mişcările preotului în timpul

consumării conţinutului

Sfântului Potir. Aşa s-a şi

întâmplat. Doctorul a văzut

cu ochii lui cum preotul slu-

jitor a consumat Sfintele

Taine. L-a văzut chiar cum

punea vin ca să nu rămână

nici urma din Trupul şi

Într-o zi, un doctor, care

urmarea predicile, Pr.

Panagopulos –1982, s-a

apropiat de predicator şi i-a

spus:

- Domnule Panagopulos,

este imposibil ca preotul să

consume continutul

Sfântului Potir. Se

împărtăşesc ataţia bolnavi

din acesta şi după cum este cunoscut, microbul se trans-

mite prin saliva. Ce face deci

preotul cu Trupul şi Sângele

Domnului, care rămâne? Il

varsa în chiuvetă? Acesta nu

este insă un pacat mare?

-Un astfel de lucru nu se

întâmplâ niciodată, a

răspuns predicatorul. Hristos

nu se infecteaza cu microbi.

Şi din nemuritoarele Taine

nu există nici un pericol de infectare. Doctorul însă nu

Nu uitaţi de donaţiile pentru facerea Sf. Paşti!

vrăjmaşului tău?

N’ai greşit faţă de tine

însuţi trup şi suflet? Nu

ţi-ai abuzat proprul

corp cu lăcomia pânte-

celui, cu mâncare şi bău-

tură excesivă, sau chiar

nu l-ai hrănit, îm-

bolnăvindu-l? Porţi

grijă de sufletul tău ca

unul ce are şi el nevoie

de hrană, dar duhov-

nicească? Ori l-ai negli-

jat şi l-ai sărăcit punând

mai mult accent pe

trup?

În concluzie îl iubeşti pe

Dumnezeu mai mult ca

orice de pe lume, şi pe

semenul tău ca pe tine

însuţi?

părintele

arestat? Te-ai invoit cu

soţul, prietenul, să

avortezi, care tot

ucidere se cheamă?

7.Dăcă n-ai avut legături

trupeşti cu femei, bar-

baţi, nu te-ai uitat la

cineva poftind sau

imaginânduţi păcatul?

Sau îţi aminteşti astfel

de păcate făcute în

tinereţe, sau ai făcut alte

necurăţii? Ai privit

filme, reviste, ai citit

cărţi care te-au incitat la

acest păcat ? Ori ai spus

altora să facă acest lu-

cru că nu-i păcat?

8.N’ai luat de nici unde

nici măcar o floare, un

fruct, n’ai pus lucruri în

buzunar din magazine

sau ai luat din casele

altora lururi sau bani

ori alte bunuri? N’ai

ţinut pentru tine ce

trebuia oferit lui

Dumnezeu, dai bisericii

zeciuiala cerută de Bib-

lie, sau măcar o parte,

din munca ta? Sau ai

luat din ce este al biseri-

ci?

9.N’ai pârât pe cineva,

n’ai spus minciuni, al-

tora făcâd intrigă, ori la

politie, judecător sau în

alt loc?

10.N-ai dorit nimic din

ce este a apropelui, casa,

banii, maşina, femeia,

bărbatul, serviciul, fai-

ma sau orice altceva? Ai

milă de semenul în lipsă

îl ajuţi cu mâncare,

haine, îl mângâi la în-

tristare, în boală? Îl

înveţi pe cel care nu ştie

credinţa, îi arăţi calea

dreaptă, îi vorbeşti de

Dumezeu, de judecată,

de rai, de iad sau te

îndoieşti tu însuţi de

acestea? Îi ierţi pe cei

care ţi-au greşit? Te

bucuri de necazul


“ Iisus...a suflat asupra

lor si le-a zis; Luati

Duh Sfant, carora veti

ierta pacatele le vor fi

iertate si carora le veti

tine vor fi tunute.” Ioan 20,

22-23


Sângele Mântuitorului. De atunci

doctorul nu numai că a crezut, ci se

împărtăşea şi el cu bolnavii”.

“Exista crestini carora le este frică

să se împărtăşească ca nu cumva să

ia microbi! Daca ar fi fost aşa, nu

ar mai fi trăit niciun preot, deoarece

ei la sfarsit consumă conţinutul

Sfântului Potir din care se împărtăşesc mereu sute de credinci-

osi cu boli diferite. Cu toate aces-

tea, niciun preot nu a păţit niciodată

nimic.

Minuni şi descoperiri din timpul Sf. Liturghii 2009

Slujbele în Postul Mare

TRUPUL SI SÂNGELE LUI HRISTOS ÎN POTIR?

dat mărturie Domnul şi prin

alt mijloc - fiindcă ştim şi

din Viaţa Cuviosului Serghie

din Radonej că, săvârşind el

Liturghia şi chemând Duhul

Sfânt, când a rostit cuvintele

săvârşitoare ale acestei mari

Taine: „Prefăcându-le cu

Duhul Tău Cel Sfânt”, unul

dintre sfinţii lui ucenici l-a

văzut pe Cuvios înconjurat

cu totul de văpaie, după care

acea văpaie, depărtându-se

de la el, sa făcut ghem şi a

intrat în potirul cu Sfintele

Daruri.

Oare nu ne ajung dovezile

acestea? Oare le vom socoti

drept legendă? N-au decât să

vorbească de legende

necredincioşii - însă noi cre-

dem că lucrurile stau aşa cu

Mulţi s-au îndoit de faptul că

pâinea şi vinul se prefac cu

adevărat în Trupul şi

Sângele lui Hristos. De mul-

te ori Domnul i-a învăţat

minte în chip minunat. De

pildă, a ajuns până la noi

prin predanie următoarea

întâmplare adevărată. O

oarecare femeie din Roma

cocea prescuri şi le aducea

Sfântului Grigorie Dialogul,

papa Romei. Odată, când

Sfântul Grigorie, urmând să

o împărtăşească, spunea cu

voce tare rugăciunea di-

naintea împărtăşirii, ea a

zâmbit. Papa a întrebat-o:

„De ce zâmbeşti?” „Cum să

nu zâmbesc”, a răspuns ea,

„când am copt pâinea asta cu

mâna mea, iar tu spui că este

cu adevărat Trupul lui Hris-

tos?” Sfântul Grigorie şi-a

înălţat ochii către cer şi s-a

rugat lui Dumnezeu ca El să

o încredinţeze pe femeie că

se va împărtăşi cu adevăratul

Lui Trup şi Sânge. Şi, cu

rugăciunile lui, femeia a

văzut în loc de pâine şi de

vin Trup şi Sânge omenesc,

şi s-a cutremurat de frică. Iar

Sfântul Grigorie s-a rugat

din nou, iar Trupul şi

Sângele Domnului au

căpătat din nou înfăţişare de

pâine şi de vin.

Despre faptul că în Taina

Euharistiei, care se

săvârşeşte la Liturghie, se

săvârşeşte cu adevărat

neasemuita minune a prefac-

erii pâinii şi vinului în Tru-

pul şi Sângele lui Hristos a

BUNAVESTIRE Page 6

Cel ce manânca trupul

Meu si bea sângele

Meu are viata vesnica,

si Eu îl voi învia în ziua

cea de apoi.


ic.


sâmbăta, la ora 10 acatis-

tul celor adormiţi urmat

de parastasul de obşte, dar

nu vom refuza nici pe cei

ce nu pot veni decât du-

mineca, afară de 25 martie

de Buna Vestire când vom

avea masă de peşte.

Spovedaniile în fiecare

miercuri, vineri şi sâmbătă

seara după slujbă. În-

drumăm pe toţi să se

pregătească pentru aceasta

după Îndrumătorul de

spovedanie şi să nu se lase

pe săptămâna patimilor.

Postul Mare înseamnă dela

sine; pocăinţă, iertare

îndreptare şi mai multă

rugăciune.

Rugăm, îmbrăcăminte so-

bră. Doamnele care tebuie

să poarte pantaloni pot

trage şi o fustă pe

deasupra.

În prima săptămână în

fiecare seară la ora 7, până

joi Canonul cel Mare a Sf

Andrei al Cretei.

Miercurile toate până la

Florii, la 7 seara,-

Pavecerniţa Mare.

Vinerea seara la 7 seara,

Liturghia Darurilor mai

Înainte Sfinţite sau a

Sfântului Grigorie Dia-

logul. Cei ce doresc să se

împărtăşească, trebue să

nu mănânce cel puţin de la

10 dimineaţa.

Masluri de obste vom avea

in Sâmbăta Slăbănogului

pe 10 martie şi in Miercu-

rea Mare pe 11 aprilie, la 7

seara. Parastasele sau sâm-

betele morţilor, le vom ţine

după regula calendarului

adevărat; iar episcopii şi

preoţii care săvârşesc cu

mare evlavie Taina Euharis-

tiei, simt limpede că se

petrece o Taină foarte mare,

simt cum Se pogoară Duhul

Sfânt asupra pâinii şi a vi-

nului.

(fragment din Predica in

Joia Mare - Sfantul Luca al

Crimeei)

PARINTELE ARSENIE BOCA DESPRE TAINA POCĂINŢEI

mai presus de fire. Acesta e

întelesul şi capătul acestei

judecăti milostive a lui

Dumnezeu: redobândirea iubirii fără margini, întoarsă

de la toate păcatele spre

Dumnezeu unul şi spre toţi

oamenii. Cât se poate prinde

de minunea acestei sfinte

taine, iată spunem că ea lu-

crează revenirea oamenilor

la nerăutatea pruncilor.

686. Atâta vreme cât ţinem

păcatele nemărturisite, as-

cunse cu voia, atâta vreme

atârnă pedeapsa lor asupra

noastră, ca o sabie care stă

să cadă peste viata noastră. De îndată însă ce mărturisim

păcatele şi vinovătia, pri-

mejdia mortii o înlătură

Dumnezeu de deasupra no-

astră.

687. Să nu uităm însă că

485. Pocăinta trebuie să fie

o înseninare din ce în ce mai

mare a sufletului şi a

sănătătii întregi.

486. Mare este Taina

pocăintei, nu numai fiindcă

te face din rău, bun, din

vrăjmas al lui Dumnezeu,

prieten al Lui, ci şi pentru că

un lucru aşa de mare e aco-

perit cu chip smerit. Mila cea fără de margini a

Tatălui, ca să scape pe fiii

Săi de judecata cea aspră, a

dreptăţii după fapte, le tri-

mite, coborând din ceruri, pe

Fiul Său Cel Unul Născut, să

le facă o judecată milostivă

şi fără nici o înfricoşare şi

iarăşi să-i împace cu Sine.

Poate tocmai pentru că e aşa

de smerită judecata aceasta

milostivă, nu pot să vie la

mântuitoarea ei binefacere

aproape nici unul dintre cei

cu mintea plină de „ştiintă”

şi afumată de mândrie. Cum

să poată veni, ei care ştiu

totul, ei care stăpânesc peste

oameni, să vie în genunchi înaintea unui simplu preot şi

să-şi înşire toate fărădelegile

şi necazurile lor?! Nu, asta

mândria n-o poate face, să

vie de bună voie la smerenie.

De aceea, ei dau de asprimea

dreptătii care-i fierbe în

zeama lor, până li se moaie

oasele trufiei.

487. Cei vechi se rugau

pentru cei ce-i schingiuiau şi

le cuprindeau picioarele,

binecuvântând pe cei ce-i

duceau la moarte; iar alţii

ziceau că ar trebui să

cumpărăm cu aur ocările şi

necazurile ce le pătimim de

la oameni. Totul e să te în-

voieşti aşa pentru Dumnezeu şi El îţi ajută; căci e

adevărat: nu e după fire să

iubesti din toată inima pe cel

ce te ucide în tot felul, ci e


una e lupta şi suferinţa omului

mărturisit şi alta e suferinta omului

nemărturisit. Unul e luminat la

minte, linistit şi câştigă din nou

nevinovăţia; celălalt e întunecat, îndărătnic şi mai rău se afundă.

Unul e ascultător de duhovnic, –

asta-i usurează răbdarea încer-

cărilor; celălalt nu ascultă de

nimeni, ceea ce-i face îndreptarea

cu neputintă.

688. Spovedania deasă trebuie

ţinută însă la preţul ei. Ţinta su-fletească fată de taină trebuie

îndreptată atunci când se dovedeste

usurătate la mijloc. De aceea, o

prea deasă spovedanie, în sufletele

neadâncite, se banalizează. De

aceea ne ajutăm de cercetarea con-

stiintei sau de spunerea gândurilor,

care poate fi oricât de deasă.

689. Spovedania deasă şi cer-

cetarea constiintei au rostul de a

slăbi din fire deprinderile patimilor

şi a pune în loc deprinderile bune

sau virtutile contrare patimilor.

690. Gândurile pătimase nemăr-

turisite sau simplu spuse au însusi-rea că se întăresc şi se fac funii,

cum zic părinţii şi trag mintea la

învoire şi la faptă, care este păcat.

691. Păcatul acesta este: înfrân-

gerea morală a sufletului de către

un gând rău. De aceea toate gân-

durile trebuiesc spuse înainte de a

se întări şi de a birui mintea, căci de îndată ce sunt spuse le piere

puterea de a obseda, asupri, stăpâni

mintea.

692. Si gândurile bune trebuie

controlate cu o altă constiinţă, mai

limpede. Controlul tuturor gân-

durilor e lege în călugărie. Neîntre-bat nimic nu e bine, nici ce e bine,

pentru că singur nu te poţi apăra de

săgeţile slavei deşarte.

La spovedanie păcatele se

spun numindu-le. Am înjurat,

am blestemat, trăiesc

necununat etc. Acoperirea

timpului de mărturisire cu

banalităţi sau chear laude nu-

şi au locul acolo. Fiecare

trebuie să-şi înceapă şi să-şi

sfărşească spovedania aşa

cum se cere în îndrumător

sau în cartea cu Sf. Liturgie

din bănci. Altfel, numai dacă

duhovnicul îţi va cere.

La împătăşanie venim

rugândune nu povestind, sau

râzând, zicând “Doamne

Iisuse miluieştemă...” sau

“Dumnezeule milostiv fi

mie păcătosului.” Venim

cu mâinile cruciş pe

piept, aplecăm puţin

capul pe spate şi nu

atingem linguriţa cu

buzele. Femeile cu ruj şi-

l vor şterge înainte a se

împărtăşi. Venim liniştiţi

lăsăm crucile şi

închinăciunile până ce

trecem de Sf. Potir.

Întorcându-ne zicem

“Slavă ţie Dumnezeule

Slavă ţie...” Ne citim în

bancă rugăciunile de

mulţumire.

ATENŢIE

Tu ai un pledge lunar,

proportional cu venitul

tău? Eşti membru al

busericii aşa cum se

cuvine?

Documents

BUNA VESTI RE - stmaryanaheim.orgstmaryanaheim.org/docs/Buna Vestire Nr.1 2012.pdf · dezlegaţi de pravila pos-tului, putând mânca în tot timpul anului orice fel de alimente