Burai IT Arad, Sâmbătă 1|14 Septemvrie 1901 REDACŢIA

Deák Feroncï-п. ш*20

BONAMENTUL Anstro-Ung-агіа :

an 20 cor. pe V« cor.; pe Чі de an

'„•pe Unna 2 cor. de Duminecă pe as • i еогоаде. — ttrn România ţi lUiătate p e u ; 40 franci.

scripte nn se napoiaaà

Inul V . Numër de

faţa alegerilor. R.) Peste trei sëptëmânl, cel mult,

кдегііе ăietale în ţeara întreagă. «ÎS electorale s'au pornit însă de , şi după ştirile ce avem, în unele I Românii s'au aruncat şi ei în tul acestor valuri.

Negreşit că numai Românii slabî Mrsit lucrul acesta. Românii buni fac nimic de capul lor, ci aşteaptă kkl fruntaşilor. Adevërat că acest cuvent întârzie,

áar fi trebuit să fie cunoscut deja mU, Nui mal puţin adevërat însă меа, că cine dintre Români vrea a poarte bine şi să h'ajungă numerát Ы celor slabi de înger, şi d'ad IO îşi va puté face datoria.

Sä facă ce se va scrie prin foile mărturisesc In programul parti-[ nostru naţional, să nu se lase hniţl de streini şi mal puţin să se f fi duşi la alegeri ca o turmă

I tn trecut, pëcatul cel mare al Hor români a fost că n'au ascul-

etutindenl de glasul fruntaşilor, ci un floren-doul, pentru puţină

\re şi beutură s'au dus ş'au votat Ies cu oamenii stăpânirii. N'au t de preoţii şi înveţătorii români, notarii şi fibiraele stiöine, aşa că

mai multe cercuri româneşti stă-a tşî alegea oamenii cu voturi

numai de Români.

.S'au aflat apoi şi preoţi şi înveţă-Icari s'au amestecat în tămbălăul fiilor, şi pentru cinstea de a strânge ta Jiăriel Sale ablegatulul*, neso-n poruncile eonferenţei naţionale i Sibiiu, acest sfat obştesc al nostru.

De rêndul acesta, este adevërat, iftrenţa naţională n'a dat nici o

poruncă, pentru cuvent că ea nu s'a întrunit. De ce? Nu e aci locul să ne întrebăm şi mal ales nu acum. Vorba e că fruntaşii din toate părţile s'au adunat, în ziua de 5 Septemvrie, în Cluj, şi s'au sfătuit asupra mijloacelor prin cari partidul naţional să fie reînchegat şi stărei de slăbiciune să i-se pună capăt, ca astfel şi în vederea alegerilor, lupta să se poarte cu mal muUă nădejde de isbândă de cât în trecut.

Alegëtorii români să stea deci locului, departe de orice luptă în care streinii zic că-i duc la bine, dar de fapt unii şi alţii domni Unguri vor să-'şi facă numai trebşoarele. Să aştepte sfatul fruntaşilor şî să-l urmeze cu sfinţenie.

Tariful ramai. Primul ministru Széli a avut o întrevorbire cu primul ministru as Striae Dr. KSrber, cu ocasiunea aniversării morţii Imperătesel-Regine Elisabeta, la a cărei celebrare a luat parte, In Viena. Intrevorbirea a fost tn legătură cu pertractările ce vor reîncepe la 16 1. c. In jurai tarifului vamal. Basa pertractărilor este proiectul elaborat de guvernul austriac, căci guvernul unguresc n'a presentat nici un proiect da tarif, ci doreşte să,şl marcheze punctul de vedere In cureul desbateriior. Asupra proiectului de tarif austriac, i se scriu ziarului Politik din Praga următoarele :

Guvernul austriac era decis la o urcare corăspunzătoare a vămii pe producte iiidustriale şi o urcare mare a celei pe producte agricole ; tn privinţa acestei din urmă, a luat tn socotinţă cursul pieţil interne şi dorinţele agrarilor din Ungaria. In cercuriie competente se speră ca se va putea încheia cu Ge, mania o convenţie tarifală mulţumitoare.

* Puşcă goală. Fiiul lui Kossuth Lajos

si cu un cirac al sèu, subscriu un program-apel, ti ărit,malîn zilele trecute, în .Egyet-

om cinci veacuri — şi mai bine.

t Sunt cinci veacuri şi trei generaţii şi II ceva, adecă 571 ani împliniţi, de când Investirea ce facem aci s'a numerát Intre Implărî.

cuprins ...doar' de scflul véatului de toamnă, ce bate frunza a pus t i i re . . .

• Drumul Severinului e numai vuiet.

Banderille înaintează spre ....biruită", pentru a steagului onoare şi pentru a domnitorului glorie. Cavaleri tn zale lucii şi cu piepţil de aramă, galopează 'njur de oaste şi spiritele regelui admiră.

Era anul 1330 diila mântuirea neamu-І omenesc, luna Septemvrie.

Oraşul Timişoara, reşedinţa cavalerescu-i rege Carol Robert de Anjou, era Impo-(bit, ca de mare sărbătoare. Şi printre miile de case pavoasate, prin mijlocul ultimei, ale cărei urale umpleau vëzduhul, mândră oaste porneşte la drum, cu gândul Modei»

| Armurile sclipesc tn soare, sclipesc tbitoare, ademenind; cai năprasnici saltă autistul musicilor, se bat de vont In Bari mândre pene, — părea un drum de rie...

i Carol Robert cu mândra*! oaste porneşte, lupta!

In urrea oaste 5, ce se pierde dopa nourii I puf ce ungară ridic 8, oraşul rămâne,

Prelaţi luptători pentru a credinţei lor biruinţă, pentru sdrobirea .schismaticilor" se 'ntrec in făuriri de planuri, cu domnitorul, a cărui orgoliu nu poate fl mulţumit decât prin smulgerea din mâna Basarabului a cetăţii ce représenta odată trecerea Dunărei şi înstăpânirea poporului roman In Dacia, — pentru a lăsa viitoiimei .sentinela română*, care şi astëzi zice:

Aici sunt. aici voi fl!

Basarab, ce-I zic unii Ivanen, bună pace vrea cu marele stăpân vecin, care cu un picior era In Neapol, cu altul tn Timişoara — dar nu cuoscuse tncă mintea şi braţul de Român.

Nu pace, nu tribut, nu recunoaşterea aprotecţiune!." o vrea regele Iubitor de

Duminecă

értés", prin care cetăţenii acestei patrii sunt provocaţi se-'şi dee voturile la alegeri numai perttru candidaţii partidului kossuthist.

Bomba aceasta Înse în loc să facă primejdie între vrăjmaşi, face haz, căci n'are explosive decât e umplută cu zdrenţe. E deja aşa de slăbănog independismul représentât de kossutb-/ïÏMÎ, încât a trebuit së'l cârpească cu fel de fel de împrumuturi socialiste reacţionare", etc. Neo'Soeialiştil aceş'ia, cer vot universal pentru cel ce ştiu scrie şi ceti ungureşte. Nu este aceasta o apucătura şanta-gistă faţă cu liberalismul ?

In lături, şarlatanilor ! Programul-apel vorbeşte întêiu de in-

transingenţă tradiţională, apoi cu doue şire тзі jos, vorbeşte de colaborare cu alte partide, pentru ajungerea — idealului kcs3uthist.

„Vigurosul* partid Jiberal-independist', partid de oposiţie, îşi varsă veninul contra fraţilor sel ugroniştl în contra poporalilor,— de guvern nu se atinge de cât cu multă réserva. Fosta sucursală a banffysmulul, cum se vede, nu mal e capabilă de alt rol. Cu toate aceste se numeşte partid politic, acest conglomerat de oameni fără demnitate politică, demodaţi şi ridicoli.

C o n v o c a r e a — _ -comis i i lor centrale .

Prin rescript regal Dieta ce se va alege e convocată în sesiune pe ziua de 24 Octomvre. In virtutea acestui rescript, fişpanii au şi convocat comisiile centrale pentru a hotărî ziua alegerilor dietale.

Fişpanul comitatului Aradului, dl Urban, a convocat adunare extraordinară pe Marţi 17 Septemvrie n. pentru a se publica rescriptul regal şi a se decide în privinţa alegerilor.

venătoare, ci pe sub ascuţişul săbiei sale vrea să treacă pe vasalul .schismatic*.

In Severin aşează ban pe Dionisie Sséchy, şi înainte, tot înainte, pătrunde, Bă scoată ,de barbă pe Basarab din vi-îuina sa*.

Fam şi scrum rămâne pe urmaoastei mândre, — dar nimic In ţeara lui Basarab nu mai tntimpină vitejii, decât vuietul ameninţător al codrilor.. .

М У . iei .»ÜMIimTRAŢIA :

Arad, Deik Ferencz-u. ш29

ETSEItŢIUMLE i de M ţix garmond: prima dată 14 bani; a dona oara 12 bani; a treia oară 8 Iu. de flecare pnblicaţinne.

Atât abonamentele cât ş inserţinnile s nnt a se plă i

Înainte în Arad.

Scrisori nefrancate nn §t primesc.

Nr. 3 8

Anarchişiiî. Atentatul pe care anarchistul

Tzolges Га sevîrşit asupra lui Mac Kinley, preşedintele Statelor-Unite, a împrăştiat groază în lumea întreagă. H dovedit cu delà Paterson s'au dus în toate părţile anarchiştl ca sä omoare pe împeraţl, regi şi alţi bărbaţi mari din osebite ţerl.

Chiar ieri a venit telegramă că s'a făcut încercare de a ucide pe Chamberlainé, ministrul englez.

Cât despre atentatul sevîrşit asupra Iul Mac Kinley, se dau următoarele amënunte:

Mac-Kink y primise şi In zilele din urmă câteva scrisori de ameninţare, tnsă el l e a dat puţină băgare de seamă, de-oare-ce Întotdeauna mal înainte primise un mare numër de aşa scrisori, mal cu seamă delà Paterson.

Dar' rând se preumbla prin exposţia din Buffalo, se repezi (deodată asupra lui un tinër elegant îmbrăcat tu haine negre, şi Inmănuşat, şi-'l apucà de gât cu o mână, punôndu-'l tn neputinţă de a se apöra, ear' cu ceealaltă trase tn pieptul lui, delà gura-ţeve!, doue gloanţe de revolver, aruncând apoi arma.

Pe când preşedintele cădea în braţele poliţistului Georg, ceialalţl apucară pa asasin, care se abătea şi striga :

— Am făcnt dreptate l Acum aleargă mulţimea. Poliţişti!

avură mare greutate de a apëra pe atentator de furia poporului care striga :

— Să-'l spânzurăm! Să-'l ardem de viul

Atentatorul se aruncă la păuteat şi începu să dea cu picioarele.

In lupta pentru biruirea lui trei persoane au fost rănite de loviturile lui de pumni şi de picioare.

însuşi Carol Robert scapă cu vieaţă din cumplitul iureş schimbăndu-'ş! haina cu a servitorului sëu Dessö, care tşi dă vieaţa pentru stăpânul sëu ce scapă cu fuga.

Dar sigiliul regesc, prelaţii catolici, mândria panţerată, nobilimea, aur, argint, toate-toate cad victime, — resbunărel.

Amintind de această Intèmplare, eălSto-rul polonez prin România la 1574 Stry-kotvsky spune :

Ce folos de lucii arme, ce folos de drum de ,glorie" — prin pustiu?

Foamea vrăjmaşă hotăreşte retragerea oaste! ; milă şi conducëtor! acasă cere, toate graţiile, recompensele şi darurile le promite, mândrul rege, vasalului luat la ţintă.

Cu mâhnire, desamBgiţt, visătorii de glorii şi cuceriri, conduşi sunt oe dramul mal apropiat spre . . . acasă. Dar, doue zile de fugă până la Timişoara, într'o î^us tă trecătoare prin munţi, armia regeasca e cuprinsă de flori, cuprinsă de spaimă... cana vuiet de bătaie, prăvăleală de stânci din munţi şi baricade de trunchiuri şi stânci o Învălmăşesc . . .

Era In ziua de 10 Septemvrie.

.Regele ungar Carol ridicând un гёз-.boiu năprasnic asupra Domnului munte-,ne»c Basarabs, fu bătut cu desăvtrşire prin , stratagemă de către Munteni, astfel încât „cu pmţ'nl al s9l ab sa abca putu scăpa cu ifogain Ungaria. Pe locul bătălie! Domnii .munteneşti zidiră o biserică . . .

Bar un cronicar unguresc {Chronicon pictum, ed. Florianns) zice :

„F&entu-s'a acolo mare măcel şi au .aszút ostaşi şi nobili nenumërata mulţime. Ear regele cu puţin! credincioşi de a! sol

abea a scSpat. Intemplatu-s'a aceasta ,Ung» B j o r > c a e I g ä n n s e trnfească de „mulţime, invirgerilor, ci să înveţe urni-.lrnţa.

1|1 NI

Insă şi faţa lai а fost peste tot sgâriată şi Însângerată.

Ia sfârşit a fost legat şi вгс-at într'o tăsnră spre a fl transportat.

De oare-ce se rëspândise svonnl despre atentat, mulţimea s'a tncerct pe drum să oprească trăsura, spre a pune mâna pe a-sasin. Cu mare greutate, polţia a isbutit Bă-1 apere.

Asasinul tşi ţinuse rovolverul ascuns in batistă când se apropiase de Mae-Kinley. Prefăcondu-se că-şi suflă nasul, a desvëlit revolverul.

Mişcarea a fost at&t de repede încât era su neputinţă celor presenţi s'o impedice,

Mac-Kinley căzend in braţele poliţistului Georg, care 11 Insoţia tn toate părţile a zis:

— Nu ştiu dacă sunt rănit de revolver sau dacă mi t 'au dat numai lovituri de pumni.

Gtorg rëspunse: — MG tem că sunteţi rănit. In adevër, sângele şiruia cu tmbelşu-

gare din pântece. O telegramă din Patterson (America)

spune că există acolo un club dc atentatori, care trimite in Laropa asasini.

Broşurile lui Most, cari Îndeamnă la vërsarea de sânge, vin dela Patterson ei sunt respândite !n toată Europa.

In urma ultimului atentat, e sigur că Statele-Unite vor primi acordurile internaţionale contra anaclvştilor.

în faţa Copoiului, pe iachtul .Hohenzottern.' Când s'a torit iachtul rusesc n8taniird*, care aducea pe ţarul, au început să buouie

•.tunurile şi musicele de pe corăbiile germane cântau imnul rusesc. % arul, după-ce s'a oprit corabia s'a coborît în luntre, şi însoţit de miniştri şi înalţii sei oficeri, s'a dus spre „Hohenzollern", la treptele căruia îl aştepta împëratul Wilhüm. Cei doi împeraţl e'au îmbrăţişat. 8'a dat ipoi un prânz, la care au luat parte toţi digni-tarii.

Pe o vreme frumoasă, s'a făcut apoi revista flotei germane, precum şi corăbiile ruseşti au trecut pe dinaintea celor doui mo-narchi.

întâlnirea a doui împăraţi In largul murii, unde nu-'I superă

mulţimea curioasă şi nu se poate apropia de el nici anarchiştl, nici ni-hiliştl, împeraţil Germaniei şi Rusiei s'au întâlnit Mercur! la 11 c. în golful dela Danzig.

Iu l u m e a роІШоа 8Ѳ dă O mare însemnătate acestei întâlniri. Ea e o dovadă, că nainte de a merge ln Franţa, să arete dragostea sa pentru Francezi, Ţarul ţine să arate, că voe-şte a trăi în cea mai bună prietenie şi cu Germanii. Pacea e mai sigură aşa.

Despre însăşi întâlnirea celor doui monaichl puternici se telegra-fează următoarele:

Danzig, 11 Septvemvrie. Iachtul Ţarului trebuia să sosească azi dimineaţa, la orele 7. Pe drum i-s'a întêmpht însă ceva, aşa că a sosit numai după ameazl. Impëratul Germaniei aştepta pe Ţar în murea largă,

Şi de fapt, Carol Robert, după această păţanie nu s'a mal încercat să restabilească suveranitatea Ungariei faţă cu principatul voevodulul, care lasă urmaşilor sël un stat independent şi consolidat.

•

Era la începutul lunel Noemvrie, acum şase veacuri, fără doue decenii şi ceva. Carol Robert soseşte cu oastea sa la Timişoara.

Ce privelişte sfâşietoare 1 Unde erau falnicii I cavaleri, pe cari

la plecare ^tât ! admirase capitala sa, oraşul de reşedinţă a iubitorului via a talul din codrii bănăţeni ?

In loc de cartiere pentru mândri ostaşi, ве cer spitalurl pentru r ă n i ţ i . . .

Şi regele Îşi părăseşte capitala impro-visată, pentru tot-deauna; tn curs de 12 ani, cât a mal domnit, dela această dată, privirea spre Timişoara nu 'şi-a mal Întors.

Pleacă la Visegrád. In urma lui române vaet şi bocet, pe care doar vlntul 11 poartă, amestecându 1 cu plânsul ігивяеіоч cari de toamnă cad . . .

8. В^Ла.

0 nouă Puticiadă. Eri, în 12 Sept. n., 'şi-aţinut a-

dunarea sa generală reuniunea învăţătorilor dela şcoalele poporale gr. or. române confesionale din protopopiatele Timişoara, Belinţ, Comloşul-Mare şi Lipova. Adunarea s'a ţinut în Timişoara, în satul faimosului Puticl.

Reuniunea aceasta este numai acum înfiinţată. După lupte îndelun gate, în sfirşit, consistoriul a delegat in fruntea el! pe harnicul advocat din Timişoara, dl Emanuil Ungurianu, care apoi cu zel neobosit şi cu o rară pricepere a ştiut să câştige dela gu vern întărirea statutelor reuniunii. De când ejunsese Dr. Puticl, protopopul Timişoril, In fruntea acestei reuniuni, înveţătorimea din mijlocul Bănatului decăzuse cu deeevîrşire, ear afacerile asociaţiunil înveţătorilor se cufunda seră In noroiu. După zeci de ani de administrare puticiască dl Emanuil Ungurianu a aflat în cassa reuniunii învë-ţătoreştl 2 1 , zi; doue-zecl şi una de coroane avere.

Acum statutele s'au aprobat, comitetul d-lul Ungurianu a dus Ia îndeplinire înfiinţarea unul fond pentru ajutorarea copiilor şcolari al înveţătorilor şi se începuse o brazdă adâncă în ogorul plin de buruenl al causel şcolare din Bănat.

Dar' cum să sufere Voicu din Lipova şi Puticl din Timişoara, lumina şi binele în vieaţa neamului şi a bisericei noastre ? Nu este Român cult şi cu interes pentru căuşele noastre obşteşti, care să nu cunoască pe advocatul Emanuil Ungurianu óin Timişoara. Bun, îngăduitor, blând, iubitor de neam şi de biserică, Emanuil Ungurianu este cel mai nobil suflet de Român în întreg Banatul-Ti-mişan.

Ce interes egoistic a avut omul acesta, când a ascultat rugăminţile înveţătorilor acum e anul şi a рш la o parte tigna şi liniştea sa, primind să stea In fruntea dascălilor români? Ce interes egoistic a avut? Spuneţi-mi, voi, orbiţilor, cari v'aţî făcut de ruşine ieri sbierând ca neoamenii în contra lui Ungurianu ? Spuneţi-mi, ce interes egoistic a avut Ungurianu, să vë jertfească voue liniştea lui?

Dl Ungurianu a dat sute pentru fondul de teatru român. Ungurianu face minuni cu despărţementul „Astreî" din Timişoara. Ungurianu a făcut şi a câştigat întărirea statutelor reuniunii înveţătoteştî din Bănat, a dat sute pentru reuniunea aceasta, de diragul lui opt Români de omenie s'au ifăcut membri fundatori la această reuniune, şi pe acest bárbat II bruschează1, ban-ebrful-popă dela Lipova şi Putiqi (val ДѲ el) dela Timişoara, care stei sub cercetare disciplinară.

Nefericiţii înveţătorl, sërmaniï aşa mi-e milă de el, că sunt Români şi më doare sufletul, că-I vëd porniţi eu desovtrşire spre stricăciune. Aţi-

ţaţî de Voicu şi Pitici , înveţătoril din Bănat fac scandal şi prin sbierăturl silesc pe un Ungurianu să se depărteze din mijlocul lor ou sufletul mâhnit de durere românească, eară el, înveţătoril români din Bănat, cu urlete de bucurie, între ciocnire de pahare, plătite din buzunarele lui Voicu şi în sunetul tarafului de ţigani proclamă de preşedinte al reuniunii înveţătoreştl din Bănat, în locul lui Emanuil Ungurianu, pe — Dr. Traian Puticl!

Mi-e scârbă, să scriu mal departe. *

Din străinătate. împăratul Rusiei în Franţa.

Dl Loubet va fi însoţit la Dunkerque de toţi miniştrii, afară de dl Caillaux, ministru de finanţe, care va rëcaârè la Paris să înlocuiască prin intérim pe colegii eëi şi să expedieze lucrările urgente.

Marchisul de Montebello, ambasadorul Franţei la Petersburg, a plecat la Paris, pentru a participa la apropiatele solemnităţi franco-ruse.

Primăria din Reims a întocmit programul receptionéi şi al sărbătorilor, cari se vor face cu ocasia visitei lui Loubet şi a Suveranilor ruşi In zilele de 19, 20 şi 21 Septemvrie st. n.

Această programă a fost trimisă guvernului, şi după-ce va fl aprobată, ea se va face cunoscut publicului.à

Consiliul general din Marne a votat creditele necesare pentru cumpărarea de coşuri cu flori, cari vor fl oferite Imporătesei şi d nei Loubet, la sosirea lor pe terenul revistei.

Aceste flori vor fi presentate Ţarinei şi d-nei Loubet de către d-şoara Bourgeois, fiica fostului preşedinte de consiliu şi de d-şoara Valié, fiica senatorului şi preşedinte al consiliului general din Marne.

Cu ocasia acestei visite, preţul aii montelor şi chiria trăsurilor s'a urcat Ia mod simţiof la Reims. Astâ-zi trebue să semnalăm, că această urcare a preţurilor s'a produs şi asupra camerelor de Închiriat, a fvtmïiMï ar bhi\3osûBiiJr, ргѳсиш şi a a-partamentelor libere, cari au atins dfja preţuri foarte ridicate. Pentru a nu cita decât douö exemple, vom spune, că o casă dând. In strada Thiers, a fost închiriată, pentru opt ziie, cu 5000 lei ; pentru un balcon, dând tn faţa catedralei, s'a oferit suma de 1000 lei.

In 1892 şi 93 a vêndut 306 cereale din fondul bisericesc, din a preţ, au incurs 1100 fl. 62 cr. şi anuinl 1900, a dispus acel fond ci 220 cubule cereale.

Din toate acestea, se vede ce mal multe puteri Întrunite, fle ac de slaba.

Se vede, ce poate face un i iub'ro, devotament, conştiu de c sa ; şi cu rtvnă pentru biserică, Í popor. El delătura sarcinele, ridică vaza şi acelora şi a lui şi se fac de înzecită cinste; exemplu vre imitat.

.Acela ce va face şi va înveţ mare se va chema tn Imperăţia cei Fapt. ap. e. 20 v. 81 .

Paul Gat asesor cona

Mişcarea electorala.

Preot harnic. Beliu, 10 Septemvrie 1901 n.

Mal zilele trecute, cu oasiunea reîntoarcerii mele a casă din comuna Cărăseu, unda fusesem esmis de Ven. Consistor, pentru cercetarea şi regularea afacerilor epitropeşti; ajuDgênd ln comun Olcea, şi vëzând In curtea şcoalel de acolo, un grâ-nariu frumos, — spaţios, am stat locului, ca să vëd a cui proprietate este acela, prin ale cui spese şi spre ce scop s'a edifica'. Deschizêndu-mi-se prin parohul local D. Va-siiie Leucuţs, nu am putut din destul ad mira mulţimea de cereale — fond bisericesc — ce se aflau tntr'őnsul, cu adunate şi sporite prin zelul şi înţelepciunea numitului paroh, delà poporenil sel abia 90 familii.

Intrând tn cancelaria oficiului paro-chial, — din curiositate — am cetit toate do cumentele dela venirea Sfinţiei Sale tn comuna aceasta, şi dela înfiinţarea fondului bisericesc până azi, din care cu mare plăcere am constatat sëvêrsirea multor lucruri nobile şi netncunjurat de lipsa, tn parochia aceasta, sub înţeleaptă conducere a Sfinţiei Sale, şi anume: In 1864 nefiind şcoală de fel acolo, densul a câştigat locul şi a epi-ficat şcoala corespunzătoare tuturor rece-itnţelor.

In 1878 Sfirţia Sa, a făcut începutul fondului bisericesc prin adunarea aloi 6 cobule grâu delà parochienil sel care prin zelul seu neobpsit până in 1886 s'au sporit şi înmulţit la 127 cubule.

In 2 réndurl a renovat edificiul bise-гісѳвс. A edifleiat casa parochială şigrana-[ iul pentru fondul bisericesc, fără a contribui poporal la acoperirea speselor acelora c u unic finie.

A ameliorat salariul tnveţătorec; A câştigat păment parochial şi înve-

t {ătoresc. Din fondul bisericesc, a înfiinţat iji fond şcolar.

Lupta pentru deputăţie a : şi în comitatul Aradului cu puterea.

Kossuthiştil din Arad ei candideze pe advocatul Mü, contra primarului Salacz. Ш Insă mal cuminte : n'a primit datura, nevoind să se expuni căderi sigure.

La Pecica vor lupta kossi Dr. Sealay, ziarist din Budapesti Duminecă tşi va spune progra Vásárhelyi László, căpetenia Un din comitat şi omul stăpânii unul şi altul aleargă să câştige româneşti.

La Sântana singurul cand Wittman János, care a ma deputat ; la Chişineu, faţă de adt kossuthist Zoard, guvernamenta candida pe baronul Bánhidy. \ majoritatea alegëtorilor sunt Б

La Borps. Tneu baronul n botymossy n'are pană acum $ candidat.

La Iosăşel stau faţă ln fai guvernamentali: Dr. Tagányi G. de Sombati, Român. Aces-, urmă de mal multe sëptëmânl ^ prin cerc şi acum a trimis alege: (toţi Români) apeluri, în care-'ll jura să nu voteze cu străinul, m aleagă pe D-sa, Român cu | rudenii tn acel cerc şi care fi binele Românilor.

La Siria oamenii stăpânirii dează pe contele Zselinszky, ei Radna pe Ovreul Vancső.

Oameni slabi şi Români RÉ fi tnsă cel cari vor mişca d să le dea voturile.

U L T I M E ŞTIRI, Monarchul în Croaţia.

Noskovce, 12 Septemvrie, stătea Sa Monarchul, însoţit de niiorul de tron archiducele Fr| Ferdinand, a sosit aici asi după i La întimpinarea Lor a fost mare de notabilităţi, în frunte nistrul-president Széli şi cu Khuen Héderváry.

Mac-Kinley. Preşedintele Statelor-Unite ame:

Mac-Kinley, zilele trecute a fost de un anarchiet, tocmai In timpul afla la expoziţia din oraşul Buffalo.1 gloanţe- » desc&rcat bestialul anarchiáit lui Mac Kinley, care Insă n'a mu glonţ 'i-s'a Bcos din rană, al doilei care 'I-a străbătut In pântece, nu t Încă Bcoate. Mal mulţi doctori zi grijesc lapátul rănitului, şi ştireai spune, că bolnavul preşedinte ee sin mal bine, aşa că el va scăpa ca

'7-

Nr. 36 1|14 Septemvrie 1901 3 ET CL

11

II

de batjocură,— batjocorită.

Diet», căreia M. Sa Monarchul a dat Luni dramul, а fost cea mal ѳ batjocură din câte a avut ţeara .

i Ea era alcătuită după chipul şi ase-mônarea luï Bánffy, care ca întâiul

al Coroanei i-a făcut numai e rîs pe Unguri. Cel ma l mulţi deputaţi din această Dietă nici nu vi-laseră că vor a j u n g e la a t â t a cinste ii astfel nici nu s'au ştiut purta în )ietă bine, nici ca făcetorî de legi,

li ici ca oameni. însăşi foaia lui Bán i I „Magyar Szô" şi-a bătut joc de

el numindu-I oameni de nimica.

Cum îşi bate însă joc „Pesti Hir-îf, foaie de-a stăpânirii, rar ni-s'a at să citim.

După ce descrie cum deputaţii i magneţii se adunau Luni la Curte, a Buda, să asculte cum M. Sa le 4i citi foaia de drum, urmesză :

.Peste tot, ,élj e n ' u r i l e poporul le nSsura cu sgârcenie. Pre tu t iudnî e seră-nie. Cel cari umblă tn trăsuri (fiáker) nutrea sunt iubit? nici când sunt îmbrăcaţi • civil; ru atât mal puţin sunt însă U,b ţi Ш sunt tn gală ungurească (d èzuagyar)

,La capul podului pe lanţuri aştepta I cântăreaţă ba'.auă delà orf*"u; e ucrăb-Itoare, îşi muşcă buz le. L â r g l ea un varăş, comediant de ăl ce Înghite foc. iama se întoarce des către el şi zice :

Am să 1 recunosc şi më duc după şi în cercul sëu. E dator să-'ml

sa doue sute florenî pe lună, întreţinere, e că mal e deputat, fie că nu mal e s t e . . .

.Intre public sunt apoi croitori şi şu-leii. Bieţii strîrg şi el în bozunar conturi, |e cari domnii deputaţi t u o să le mal plătească în veci ' .

Astfel de isprăvi au sevîrşit deci deputaţii în Budapesta : s 'au încurcat en cântăreţe delà birturi şi au făcut iatorll pe la croitori şi ş u s t e r l . . . E a r icum fug care 'ncotro, ear creditorii remân cu bazele umflate.

Şi acestea le scrie foaia unal ieputat, care de bună seama îşi cu

te — colegii !

Poesil poporale. (Din Foenî, Bănii).

Frunză verde doi cocori, Ia ieşi nană la stclnri, Că te-aşteaptă doi feciori; Uiiu-I nalt şi sprâncenat, Unu-I badea '1 biăstemat. Badea meu cu pălărie Trece seara la cingie, Ca să 'ml facă ciudă mie. Facă el la mumă sa, Că şi eu m'oiu şti purta, Ş'alt bade mi-oiu capota. Tot mal 'nalt şi mal frumos, Nu ca el un mincinos. Tot mai 'nalt mal sprâncenat, Nu ca el un blăstemat. Tot mal 'nalt şi mal voinic, Nu ca el om de nimic. Păeerulcă de pe casă, Spune mândrii vorbă-aleasă, Ca să-mi deie ce-am cerut Şi guriţa s'o sărut, Că dc-asearăjîncă-î mult, De când nu o-am vëzut. D'aşa zice nana mea, Că nu-I gură ca la ea ; Ba zëu este şi mal dulce, Huma eu nn më pot duce,

Sfinţirea uneî biserici. Soccdor, la 9 Sept.

Bubuitul frjasculul a vestit, eă ziua de 26 August v. (a. c.) pentrn credincioşii bisericel noastre — este o zi de serbătoare, care zi din partea turmei cuvântătoare — din partea poporului, a fost aşteptată cu un dor oare-eare, căci In u rmuea punere! Ia cale a renovărel int-norulul bisericel, serviciul divin timp de peste doue luni a trebuit să se ţină Ia localul şcoalei.

Cu ziua de azi dec! s'a vëzut a fl cu putinţă, ca slujba d zeească ?ă se ţină In Indatmatul locaş dumnezeesc — în biserică.

La osrele 7 1/* dimineaţa — In mal sus arëtata zi — domnul protopresbiter tractual: Dr. Ioun Trăilescu din însărcinarea Preasfinţiei Sale domnului episcop dieeesan Iosif Goldiş, preabunui nostru arehiereu — a perces la sevîrşirea actului

sflnţrel bisericel la care act Preaonoratul domn protopop a fost asistat şi d i domnii preoţi locali presenţl: Gavriil L?zar şi Aureliu Varga, care act s'a finit cu cântarea frumoasa! şi duioasei stihki .Isvorul tămăduirilor" care atâta îaţelepclune cuprinde Ia sine !

DupS sfinţirea bisericel — s'a început serviciul dumr.ezeeec r< gulat : utrenia şi apoi li u g a, care a fost pontiflcată de Preonoraiul tíoma protopop ajutat de preoţi! uoáSri G. Lazar şi A. Varg*, cântând snb durata Ii ca g el corul vechiu al plugarilor din loc.

Sfirşindu-ae l i tugia, domnul Dr. Ioan Trăilessu urcă amvonul şi cu dibicea-'I omiletica ţine o prea frumoasă predică citând cu multă Îndemânare şi pricepere diferite loeur! din sfânta scriptură potrivite cu însemnătatea acestui solemn act ; scoţend la iveală îndeosebi, ce este şi ce trebue A» в LOCUL DU M&a.IUUÖ al ADOVŐRATULUJ eres.in, precum şi cum are să între in casa lu! Dumnezeu cel ce doreşte a avè şi resp. a dobândi, deplina şi adeverată mângâiere sufletească 1

Nu-'ml place şi nu ştiu a mSgal^ dar' noi acest! din tractul Chişineu ne putem t i ré mândri, că avem In fruntea noastră un ataro bărbat cu cunoştinţe — cultură superioară ; un barb.il care şi fapiice do?ed?şte că titlul Dr. de Cern*uţ — în sfânta teologia — ce-'l poartă, şi consună întru toate cu realitatea !

Prin Preaonor. domn protopop se exprimă apoi recunoştinţă corporaţiunilor biserieegtl locale, car! au avut la inimă

Infruma^ţarea locaşului duma?zeesc şi mulţumită tuturrr acelor credincioşi, car! din propriul îndemn — conduşi de iubirea şi adorarea ce nutresc şi dau maicel noastre bisericî, au grăbit cu propriei lor denar la restaurarea frontispiciulu! — ico nostasulul bisericel şi a procurărel icoane! : Preacuvioase! Maiee Paiascheva »flitoare In despărţementul femeiesc, îndemnând şi pe alţi! la atarl pioase şi frumoase fapte creştineşti.

O plăcută impresie a făcut asupra poporenilor Reverendisimul domn protopop prin cuvintele, că deşi Preasfinţia 8a domnul episcop de astădată — fiind Im-pedecat, n'a putut veni tn faţa locului precum se aştepta — le împarte peşte prin el — socodorenilor binecuvântarea Sa promiţâadu le totodată, că primii fii sufleteşti din diecesa Sa, cărora doreşte personal a îe împărtăşi a Sa archierească binecuvênSar, nesmintit vor fl — soeodoreniî.

La aceste cuvinte poporul adunat pofteşte vieaţă îndelungată supremului lor cap dieeesan depărtând'j-зе cu dorinţa de a vede tn mijlocul lor pe Praabuaul Arehiereu ! !

In urmă — pentru a nu deranja atenţiunea publicului In continuitatea flaire! acestui sacru act religios, relativ adecă la sfinţirea b .зегке! noastre, Í cl la urmă am reservat un lucru nu mal puţin însemnat — anume:

Renovarea resp. restaurarea interiorului b sericei (pic'area el) conform coltulări! Interni late Ia 14/27 Augusta, c. aceea — din partea celor competenţi s'a acceptat — declarat de corespunzătoare adacgènd din parte-'mî numai, că zugrăvirea deşi aşa zi ênd simplă, face mo: re domnilor pictori din Arad: GyöhgycHsy şi Goron — primul avênd, special executarea sfinţilor proiectaţi pe cerime, ear' al doilea partea decorativă a interiorului bisericel.

Fie. ca acest dej* sfinţit ioesş — să •ІѲѴІпй „Tarnml *К«тѵ8Н..Ы1о*« evfl U ţ S al celor necăjiţi — precum se z ce în .cărţile sfintei* Bujecanul.

Din Făgăraş. Isprăvile lui Niculiţă, feciorul popii (în

Voila. — Contracandidata! seu. — Un act de osândire.

Cine nu cunoaşte pe Niculiţă, feciorul popii din Voila, „magnatul" român din ţeara Oltului ? Cine nu Га vëzut sclivisit, In batfori, cari sclipesc şi cu nădragi de barşon, mânând cinci cal, unul pus înaintea celuilalt?

P e la noi II cunosc până şi copiii şi petrecerile lui p'aicî au ajuns mal vestite decât calul breaz.

Niculiţă ѳ domn măre de când s'a născut. Acum Insă a ajuns mare de tot. H zice tu chiar întâiului sfetnic al Măriei Sale Impëratului, şi-I prieten cu toţi miniştrii... Cel puţin aşa se laudă acum, de când a întrat în tabăra oamenilor stăpânirii şi nu se mai bate în sabie cu mal marii delà comitat. Zice că el are putere mare peste ţeara Oltului şi dacă ar vrè, pentru a face plăcere poporului, ar putè să oprească şi drumul de fer, să nu mal umble, şi să ajute astfel cărăuşia, ca oamenii să mai ajuDgă la puţin câştig.

Zadarnic se lauda însă, ca nici oltenii, nici chiar cel cari mănâncă numai ceapă, nu-1 cred, ci se vorbesc multe despre el, aşa că s teaua lui Niculiţă este cam întunecată. O parte a poporului Га şi cam lăsat, şi fiindcă aşa-I pe la noi, să luptăm (vorba vine !) la alegeri, un alt tiner de p'aicî, dr. Octavisn Vas, va sta faţă în faţă ia alegeri eu vestitul Niculiţă. Şi de n u l vor propti bine oamenii stăpânirii, uşor s'ar putè să română fără ablegaţie.

Despre daraverile sale ca om şi ca advocat se vorbesc multe. Vor fi şi vorbe slabe la mijloc.

Eu nu më iau însă după vorba satului, ci vë aştern hârtia cu Nr. 4 5 / 9 0 1 a Cameriï o avocaţiale din Biaţov, care în afacerea dintre Teodor Muateanu şi Niculiţă ăl nostru, a adus osânda:

aDr. Nicolae Serban, advocat In Făgăraş, e vinovat de delictele disciplinare cuprinse în § ul 68 a şi b ale art. XXXIV din legea delà 1874, şi In virtutea § lui 70 ai aceleiaşi legi u« D ed paeş:e tu amendă de 200 coroane, pe cari e dator eă le plătească in 14zi le ; altminteri va fl ecaeevat".

Ce a făcut Niculiţă al nostru ?

Lucruri, pe cari le sevîrşesc poate şi alţi advocaţi, dar, vedeţt D Voastră, Niculiţă e român, ear judecătorii soi advocaţi delà Camera din Braşov sunt — Unguri ! 11 vor fi nedreptăţi t . Mai ştii ? ! •

Vorba e, că nici ceea-ce à făcut Niculiţă nu prea se cuvine eă le faeă un fecior de popă A luat adică 700 coroane căpară delà Teodor Munteanu din Reşinar, să-'l apere la tribunalul din Sibiiu. Când colo, la ziua judeoă-

Mëru roşu de pe ţară, Farmecile më mâncară, M'or mâncat că mi-li-or dat, Mi-li-or dat de le-am beut, Ca pe mândra s'o zëuit Dar cum dracu s'o zëuit, Că eu tot la ea mo uit. La alta de m'aş uita, Mândra 'udată m'ar lăsa. Las' m3 lase, că nu ml pa ă, Că-mi găsesc mândră aleasă. Păseruică de pe apă Spune-'l cucului să tacă, Să nu cânte-aşa frumos, Că-I bădiţa mânios, Mânios şi supërat, Că tatăl seu l'o'nsurat. I'o dat fată de bogat, De bogat cu şase boi; Asta, taică, nu-I de noi. Şi eu mândră-am suspinat, Când taica m'a blăstemat; Şi eu mândră am grăit Cătră taica nesăjit: Lăsă, taie?, lesă lui, Las' fata bogatului, Că cu fată de bogat N'oiu trăi, taică, 'ntr'un sat, De bogát cu şase boi Adusei hâda la noi;

Mai voesc uoa săracă, Numai ochii ei să 'mi placă. Cu ochi negri ca neghina, Gura dulce ca smochina. Mori, muere, mori urltă, Ce ţini mândrii calea-oprită, Că eu, mândră, te-aş lua, Numai nu moare hâda; Că hâda de ar mutl, Noi mâadr' atunci ne-om peţl, Ne-om peţl, ne-om cununa ,^ Ş'om face plăcerea ta, Fie-I ciudă la taica, Atunci, mândră, ne-om lăsa, Când ni o bate scândura Şi când ni-o ceti popa, Ni-o ceti tn psaltirie, C a m murit noi cu iubire.

Nicolae Murgu, econom.

D e s c â n t e c e . Nomeretara mare.

A fost un om mate, Avea o secure mare, S'a dus tn o pădure mare, Să tas un lemn mare Să facă o biserică mare Cu noue aşi, cu noue altare,

Cu nouă jeţuri, cu noue jeţuraie Mal vîrt03 jeţu Iu! Сгізіоз. Dar in jeţ cine 'mi şedea ? Maica Domnului ş d e a . . . şi suspina. Cine 'n biserică întră, Pe toţ! II întreba . . . . O, n'o vëzut pe flal el iubii? Maica Domnului pleca . . . . Pe cale, pe cărare, Prin cuţite ascuţite,

Pria topoare bontoroage, Să c.-.ute pe fiul ei iubit. Se 'ntâlni cu broasca a cale. Ce ţi-e, maică, de suspini? Dar cum n'oiu suspina, C a m perdut pe fiul meu iubit. Dar eu, că noue pui am d'avut. Toţi frumoşei şi bulbucatei, O trecut o roată peste el, Şi numai cu unul am гёшаз Şi cu ăla am пёгая, Ala-1 Torna bontorogul Prăpăditu şi nărodu.

La aceste cuvinte, maica Domnului începu a suride şi binecuvânta pe broască zicând: Trupul tea molcuţ să nu mai facă vermuţi. — Apoi pleca mal doparte, se întâlni cu maestru lemnar şi'l întreba, n'o vëzut pe fiul ei iubit ? Acesta spu^e, că nu Го vëzut, dar porunci a primit să-'l facă o

http://barb.il

1 1|14 Septet Nr. 36

ţii , ІЙ 'i p e Nicuî i tă de unde nu-î. Nu s 'a înfăţ işat su a p e r e .

L u a t de scurt la camera advo-ca ţ ia la , e l s'a aparat îu tot chipul, da r , după -cum se vede din hârtia sus p o m e n i t ă , a fost prins că vrea sa v î ş t e , c ă azi spune aşa , mâne altfel şl a d e v e r u l adeverat e, că nu s'a dus să a p e r e p e R o m â n , pentru-că voia să-I пші 3coaiă c â t e v a sute. Şi alte lucruri, p e n t r u ca r î o s â n d a delà 30 A-prilie 1901, subscrisă de presidentul H a r m a t h y Lajos, secretarul Zakariás J á n o s între altele mal spune :

„prin această ispravă a sa el s'a dovedit nevrednic de vreo încredere şi a vătemat demnitatea corpului advocaţial".

B a t ă portretul lui Niculiţă făcut de eeî ma l htinî „pa j t á s " - ! ál Seï. Cu a s e m e n e a dragoste pen tm poporul necăji t , s e î n ţ e l e g e că Niculiţă e vrednic ca a l egë io r i ï să-î întoarcă spat e l e .

D a a l tmin te r i sa-1 întrebe toţi : în l u n g u l şi de ani de când e dep u t a t , de VITO-ori 'şi-a deschis gura şi c e „drep tu r i " ' a adus Oltenilor ?

F a p t e , frate Niculiţă, fapte, că de palavre nu se mal ameţeşte nimeni !

Ioniţu.

D i n B i h o f . Scandal în comună, scandal în

biserică. Comuna O.-Gepiş, în cercul pretoriai

Tinea, a\ênd A-'ŞI alega un jurat comunal, în urmi abziceroi lui îoan Bodîiş, pretura a pus ALEGEREA pe ziua de 12/25 August în care ZI s'a ŞI fa"cat; dar acam?

Proto-retorul titular Georgiu Roxin, de altcum deputat sinodal şi congresual, s'a présentât în comună, pe când ророгш era adunat în sfânta biserieă. P eotul Marţian Andru, cSraiß de altfel ÎI place a se amesteca în alegeri, şi a fi pe una sau pe ALTĂ partidă, respective în interesul unora ; deşi ERAU ADUSE pâaă la 6—7 liturgii de prescuri cu cavêitul : „Fiţi., în aşteptare până GĂTĂM (vigăzim) cu dl scigăbireu, cu ALEGEREA de jurat, apoi vom ţine liturgia* Dar ce să vezi. In loc de pace, buuă înţeLEGERE ŞI ordine, vin vorbe de nimic ; pentru-că dlui PREOT Andru nu-i соаѵеша treaba, a sărit CA un balaur contra celor ce nu ASCULTAU după dînsul, cu atât mai vîrtos, că numitul preot ŞI da mai multe ori s'a încumetat a palmul pe poporeni, d. e. pe Onea Sandri, Moiss Duma a Pacbi şi alţii şi nirae

cruce de lemn tare şi el a făcui-o cu nişte ţoii mal mare. Maica Domnului l'a blästö-mat zieênd : „Muit să Iucri, puţin să câş t ig i /

MAI departe s'o întâlnit maica Domnului ea maestru ferar şi l'a îutrebat, n'a vëzut pe fiul el ? Acesta reepunse, că nu Го vëzut, DAR poruncă o primit să-'I facă mşte eue de fer mari şi tari. El le a făcut mai mici. Maica Domnului îl biuecuvênîà zieênd :" Când dai CU ci. sânul, să capeţi banul.*— Amin.

* Descântec de pază, isdat.

~ * - \ N u tal patul Numa tal : Pază curată, Necurată Paza câmpului, Muma codrului. O plecat paza curată, Necurată, DIN sat In alt sat, Ca o scroafă veritoare, Ca o iapă mânzătoare, Ca o căţa găzitoare. Pe unde o trecut, Apa o snpt.

nu i a făcui jalbă de frica de blättern; i a pălmuit ; dar mai d'amănuntnl pe Ilie Brcnt a losif, l'a pălmuit bine.

Că bine a procedat, să judece Cn. public ; ear că ce t a zice dl protopop, a SSale va fi treaba. — Atâta d'ocamdată. Cele multe vor urma, şi urechi vor afla ! Aşa mi-se pare.

Cinci/nat.

CGMERCiUL ROMÂNIEI ÎN 1900. Balanţa comercială a României

în anul trecut s'a încheiat, ca nicl-o-dată, cu prisos de aproape 65 milioane în favoarea exportului ; adică : în cursul anului trecut s'a exportat pentru 280,000.431 lei şi s'a importat pentru suma d i 216,985.878. lei.

Faptul nu e de mirare. In urma orisel violente, prin care a străbătut ţeara , marile firme exportatoare din Germania, Englitera şi Austro-Ungaria au tăiat ori-ce credit comercianţilor români silindu-'I să importe In România mărfuri cumpërate numai pe bani gata. Şi cum lipsa monetară i-a împiedecat în aceasta, au fost nevoiţi să reducă importul la minimul posibil, adică la aproape 217 milioane lei faţă de 344 milioane lei din 1899 şi 390 milioane din 1898.

Astfel Englitera, care în 18У8 importase în România pentru 76 milioane şi în 1899 pentru 60 milioane lei, — în anul trecut această sumă scăzuse la 31 milioane de lei. Germania în 1898 importase pentru 111 milioane, în 1899 pentru 91 milioane, — şi în anul trecut pentru abia 56 milioane. Austro Ungaria importase în România în 1898 pentru aproape 110 milioane ; în 1899 pentru 96 milioane ?i în anul trecut pentru 62 тіііо&ШЭ. Scăderea ітроггаші am aceste principale ţerî importatoare este deci peste 50 la sută în doi ani.

Cea mal însemnată piaţă de export a României este Belgia. In anul trecut s'a exportat în această ţeară pentru aproape 141 milioane lei, pe câtă vreme importul din această ţeară nu represintă nici măcar 5 la sută din export, adică în anul trecut abia s'a urcat la 6 milioane 900.000 lei.

In Olanda, unde se anunţase încă de acum cinci ani că se va crea un debuşeu important în urma înfiinţării liniei de navigaţie Brăila-Constanţa-

Pe unde o călcat, Apa o secat. O plecat pe cale Pe cărare Cu N . . . s'o întâlnit în cale. S'o 'ntâlnit şi io pocit. Sângele i-o beut, Puterea i-o supt Paşa i-o secat. — Napoi pază cu moroni, Pază cu strigonl, Pază cu moroane, Pază cu strigoane, Că eu ear am plecat. Pe frigare te-olu lua, Pe mări negre te oiu mâna, Nici de leac nu to-oiu lăsa. Eşi pază cu moroni, Eşi pază cu strigonl, Eşi pasă cu moroane, Eşi pază cu strigoane. Din cap De după cap Din veni Din mâni Din vederi Din puteri, Din creri! capului Din merele obrazului Din bulbucii ochilor.

Roterdam, s'a exportat în anul trecut pontra 9 milioane.

In Austro-Ungaria s'a exportat în anul trecut pentru 44 milioane şi 200.000 lei ; in Englitera pentru aproape 17 milioane ; în Germania pentru 19 milioane ; în Italia pentru 16 milioane. Exportul cel mal mic 39 (trei-zecî şi noue) lei, a fost pentru Danemarca ; anume s'au exportat lemne pentru această sumă, apoi în Statele-Unite americane s'a exportat pentru 1551 lei, anume coloniale şi fructe meridionale pentru 309 lei, materii textile pentru 192 lei şi hârtie pentru 1050 lei.

Importul cel mal neînsemnat, 142 lei, s'a făcut din Egipt.

Din Turcia s'a importat pentru 11 milioane lei şi în seimb s'a exportat în aceasta ţeară pentru 12 milioane şi un sfert lei.

Acestea sunt cifrele mal caracteristice ale comerciulul exterior al României în 1900.

P A R T E A L I T E R A R A .

0 pagină din 1848. Frunzărind prin cărţile bisericei din

Luncă, am dat In Triod de următoarea notiţă :

„însemnarea despre rësboiul ungurilor cu Impëratui Ferdinand acum lăsându-se Ferdinand de împerăţie, au început Francise l o s i f Impëratui Austriei şi craiul Ungariei a ţine rësboiu cu ungurii, şi au început rësboiul în anul 1848. In luna lui Iunie adecă drept la Rusalii, şi mai înainte S'AU început în Buaat la Per le t cu se rb i i ; şi după aceea s'au început în toată ţeara Ungurească şi Ardealul s 'au ridicat asupra ungurilor şi Iancul cu Moţii s'au ridicat şi au ţinut până în anul 1849 în luna lui Iunie au intrat în Ţeara-Ungureaseă Muscanil, şi atunci 'i-au biruit că au venit foarte mulţi Muscanî fără numër ; şi ear ' au dat Ţeara Ungurească în mâna Neamţului, p . c. au fost ; ear ' iobăgia sau robota, slujba au stors-o ungurii în anul 1848, şi dupà-ce au biruit Muscanul de au dat Ţeara-Ungurească în mâna Neamţului ; şi împëratul au lăsat în loc legile acele, în loc ; ear ' Ungurii au

Cum se domoleşte vontul Cu pămentul ; Cum se trag norilpe ceriu, Spumele de pe măr i : Aşa să tragă dele N . . . . Toate pociturile, Toate străcniturile. — Eşi pază cu moronii Pază cu strigonil Nu durea Nu puia Nu săgeta, Că eu ear am plecat Cn noue câni, Din noue stâni, Cu noue boţi Cu noue bâticele Cu noue securi Cu nouö sScurele, De te oiu căpeta Toată te-oiu tăia Pe mări negre te-oiu läpöda. Pe mări negare, La livezi verzi, Unde nu-i armă desecare , Nici apă nu cure, Nici cântec de cocoş, Nici glas de voinic. ' Acolo să stăceşti Napoi la N . . . .

avut 200 mii de oătane ŞI vezirol cel mare a ŢORII-Ungureşti l 'au chiema Coş Laios şi el au ţinut dietă «deci legile terii ungureşti în Pes ta ŞI e au fost^9 minister, adecă 9 оатѳі aceia s'au chiemat ocârmuitoril teri ungureşti ; ear ' muscanil au veni la Vaşcou de cătră Beiuş ŞI cari a venit la Vaşcou au fost cozacî , husari care umblă pe sate de strîug hrană la muscanî ŞI n 'au şezut mu îndată s'au dus înapoi".

Până aci notiţa despre rësboiul d 1848, apoi se continuă astfel :

„Ear ' eu, Mihaiu Pop preotul d Luncă ŞI Vasile Popovicl din Cherpe-net ŞI Ştefan loan din comitati Zarandulul din satul Sörbi de lung Halmagiu, ne-am sfinţit de preoţi prii Gerasim Rsţ, episcopul Aradului ina inte de revoluţie îu anul 1848-lea I luna lui iunie în 8 zile. öcris-am ei Mihaiu Pop, preot de legea sfinte biserici a rësàri tuiul".

Şeghişte.

Moise Popoviciu,

V a l u r i * — Existenţă. —

Ideile îmi trec stoluri. U a isbuşte ceealaiiă, şi ambele voiesc a capaeita pe treia, că noi suntem.

A trecut o ser ie ; urmează alta, ca se exprimă scurt : nu suntem.

Aşa din clipă 'u clipă sunt nervos nici de cum ii guaatie. Şi cum uu ? . . . Ê şinaria eului amu, activând excentric e gal să explodeze pr.n învciitoarea solida Г ]Ut şi S Í mő iacă praf şi cenuşă.

Dacă seria a doua de idei — a p » p.f&n al — va deveni superioară celei m. tâiu, atunci, Doamne, Doamne, frică-'ml e i de casa de nebuni.

Ce tor tură! Umblăm in coace şiş colo, şi apoi totuşi să nu fii l

Ce nösaz I Dir ce să fad ? Ideile api» iistice in cor cânîă : Omule, dacă tu all ceva, atunci toată natura ţi ar fi mal pan nitoare, toţi semunil ar fi un alter ego pl Uu tine. N'ar trebui să te uiţi adeseori!, pămentul nemilos, cum înghite câte pe щ oe nu ţi-se deosebeşte. Praf, fum, cennţJ-— pesimism.

Nori! trec, stelele respândese luminii eu, eu am ajuns * fl păpuşa ideilor dinu ria primă, care acuma e stăpână.

Să nu mai întorci. N . . . . să română curat Ca maică sa ce l'o scăldat Ca steaua 'n ceriu Ca roua pe pământ Ca soarele 'n ceriu senin. Leac să-'I fie delà mine Şi delà Maica Mărie Mal vîrtos Delà Domnu Cristos Mila să-'şi întoarcă Leacu să-'şi aducă.

— Amin — *

Descântecul miluitelor, sfintelor Amin, amin, Cosman d'amin, Descântecu Sfintei Marii, Leac să fie. Sfintelor, Zinelor, Bunelor, Milostivelor, Eu mo rog şi шё închin: La Sfintele, La Sfânta Maică Mărie v Şi la toate zilele mari, /

Sfinte câte peste an să fie, Më 'nchin

_p temvr i e 1901 Nr. 36

Suntem: Cogito, ergo sam. Ştiu face deosebire intre mine şi tine. Ploaia udă pă-néntul, ca Bă mi-l facă productif er ; urmează deci, că natura e pentru mine. Dacă ir 6 rărim deci pe ideile aposteriorice . . . eu exist.

Ce ironie ! Apriori et a posteriori sunt basa ce

lor doue serii de idei antagoniste, cari demonstra, că totuşi suntem ; căci la diu contră nu ar exista antagoniştl ideali.

Cugetând, më cuget la sërmana noastră naţiune română ; câţi antagoniştl va fl avênd ea namal din Btuul el ; — poate pentru-că există.

Nădab, 10 Iulie 1901. Demetriu Bouriu,

Învoţător.

PARTEA ECONOMICA.

De ce are ţeara lipsă? In foaia a c e a s t a s t ă r u i m d e s asu

pra ideii, c ă a s t ăz i , d a c ă e s ă ţ i n e m pas cu l u m e a , t r e b u e s ă n e desch i dem ochii In p a t r u şi s ă n e a ţ in t im privirile m a i a l e s şi m a i a l e s a s u p r a terenelor e c o n o m i c e d e to t fe lul , ni-suindu-ne a n e În tă r i p e a c e s t e te -rene, a Îna in ta p r in e l e în b u n ă s t a r e , căci prin e a î na in t ăm şi în n e a t â r n a r e faţa de m a r i şi mic i !

Şi c ă p e n t r u b u n l u c r u s t ă ru im , ne dovedeş t e şi m i ş c a r e a e c o n o m i c ă pe care g u v e r n u l r o m â n o face pentra spr iginirea şi l ă ţ i r e a mese r i i l o r , an ram e c o n o m i c b ă n o s , î n t r e fiii ţeril s a l e , m i ş c a r e , d e s p r e c a r e s e poate vorb i p e l a rg .

Acum n e v i n e ch ia r l a v r e m e glasul u n e i foi u n g u r e ş t i din P e s t a , fruntaşă p r in t r e foile m a g h i a r e , g l a su l lui „Bud. H i r l a p " de l à 30 Augus t , care In f run tea n u m ë r u î u i s ë u vorbeşte to t p e n t r u ide i le p e n t r u c a r e stăruim şi no i r e p e ţ i . .

Ziarul m a g h i a r f ace o p r iv i r e asupra v ie ţ i i o a m e n i l o r din a c e a s t ă ţeară, şi r o m â n e foa r t e îngr i ja t d e prăpastia, s p r e c a r e s e împing aci sufletele şi c a r a c t e r e l e ce lo r m a i mul ţ i cetăţeni, a n u m e s p r e p r ă p a s t i a corupţiei, a s t r icăc iuni i , a p u t r e j u n i l sufleteşti, căc i l a no i , c a n e - a i u r e a , se cresc o a m e n i cu c a r a c t e r e s l abe , suflete p e r d u t e , ş o v ă e l n i c e , a c ă r o r virtute s t a n u m a i în a s e l ioguş i c u m pot pe l â n g ă ce i ma i m a r i , c a pr in asta să a j u n g ă a a v è şi e l u n c o d r u de pâne ! L a a l e g e r i l e d e d e p u t a ţ i toţ i

Şi më rog pentru bolnav, Că el v'o călcat Şi ma^a v'o fl stricat, O, v'o mâncat, O, v'o fl blăstomat O, mana sfintelor e fl spurcat. Eu më închin şi më rog CS el s'o rugat Cu maeă frumoasă s'o gătat, Cu măsain alb pe masă Şi cu apă d'adăpat Şi cu pâne curata de mâncat Şi cu lumini de ved erai Şi cu pâne, şi cu sare Şi cu miere v'o 'ndulcit, Cu bani v'o dăruit Şi voi Sântelor, Milostivnicelor, Bunelor, Dulcilor, Să grăbiţi La Sfânta Maică Mărie

să alergaţi Şi să v6 grăbiţi Cu leac la bolnav să veniţi. Că eu më 'nchin ln coate, In genunchi. Şi vë rog Sfintelor.'

s u n t co r t e ş i o rd ina r i p e n t r u ce l poftiţi d e s u s , şi în t o a t e z i le le fac to tu l , or i d e c r e d el c ă e l u c r u bun ce fac, or i d e n u , n u m a i s ă p l a c ă mal mar i lor , c a p r in a s t a s ă c â ş t i g e c e v a .

Măca r că a ş a n u m a l m e r g e . S e v a s cu funda ţ e a r a în o c u r a t ă g r o a p ă d e zmoa l ă , d e n ' o s ă ma l vez i în e a b ă r b a ţ i c u f e ţ e c u r a t e şi mândr i , ci n u m a i c a r a c t e r e d e s lugo i flămânzi. D e a c e e a n u m i t u l z ia r î n c h e e pr iv i r i le şi gând i r i l e s a l e c u u r m ă t o a r e l e apos t ro fă r i l a a d r e s a conducă to r i lo r ţ e r i l :

„ . . .S ta tu l să- ' ş l г ѳ р а г е я е m a r i l e î n t r e l â s â r i , şi în loc d e pol i t ică d e a l e g e r i (că a d e c ă cum s ă ieş i cu m a i mul ţ i d e p u t a ţ i p a r t i s a n l în dietă) , s ă s e a p u c e s ă facă pol i t ică e c o n o m i c ă ; s ă n u c r e a s c ă in te l ig in ţa na ţ iun i i num a i p e n t r u s lu jba d e cor teş i , p e chelt u i a l a ţe r i l , ci s ă o î n d r u m e s p r e t e -r e n e l e munc i i e c o n o m i c e ce l e i rodit o a r e ! Şi s ă m e a r g ă însuş i s t a tu l cu pi lda î n a i n t e , s ă î n r î u r e a s c ă , s ă c r e e z e e l însuş i , s ă facă inves t i r i e c o n o m i c e mar i , fo los i toa re , s ă p r e g ă t e a s c ă t e r e n u l p e n t r u m u n c ă , şi s ă v e s t e a s c ă în l u n g şi în la t , c ă g u v e r n u l n u ma l a r e l i p . a d e o o a s t e d e co r t e ş i , nici d e v â n ă t o r i d u p ă s lu jbe , ci a r e l ipsă d e p u t e r i l u c r ă t o a r e , c r e a t o a r e . C h e m a r e a s t a t u l u i e , a c o n d u c e , a diri g i a şi a d isc ipl ina a c e s t e p u t e r i . P u t e a s ă facă a s t a î nda t ă d u p ă 18 V 5, da r d a c ă n ' a fâcut-o, facă-o acum. . . S t a t u l t o c m a i a ş a t r e b u e să- ' ş l c r e a s c ă i n d u s t r i e s ! bun i , p r e c u m îşi c r e ş t e so lda ţ i , p rofesor i , medic i şi a d v o c a ţ i i " E t c .

Aşa v o r b e ş t e n u m i t a foa ie . î n ţ e l e g e m o a r e şi no i R o m â n i i

r o s t u l g r a iu lu i e l ? î n ţ e l e g e m noi ro s tu l t impu lu i î n suş i , c a r e v o r b e ş t e p r in g r a i u l a lo r as t fe l d e g u r i ?

In t o a t e ţo r i l e v e d e m făcându- se mar i s for ţăr i p e n t r u d e s v o l t a r e a put e r i lo r e c o n o m i c e a p o p o a r e l o r , ba p a r ' c ă r â s b o a i e l e v i i t o ru lu i nici n u v o r m a l d e c u r g e sub b u b u i t u l t unur i lor , c â t ma l v î r t o s v o r fi r â s b o a i e p e t e r e n u l e c o n o m i c ! Cine v a şti m a l b ine l u c r a , m a l b ine c r u ţ a şi a d u n a , a c e l a v a fi b i ru i to r fa ţă de ce l t â rz iu s a u l e n e ş , s a u n e p r i c e p u t , s a u ne lu mina t !

E a t ă că to ţ i şi t o a t e s t ă r u e s c p e n t r u ide i le e c o n o m i c e , p e c a r e şi no i l e p r o p o v ë d u i m cu foc, — s ă înţ e l e g e m dec i şi no i g l a su l t impulu i şi s ă p o r n i m luc ră r i l e n o a s t r e econom i c e p e că i to t m a l l umina te , ca s ă

Eu să fiu descântătoare, Sfintele să fie rugătoare, Sfânta Maică Mărie să fie locu

itoare. Sfintele se ruga: Sfânta Maică Marie un pahar de

aur şi de argint lua, Rochia sufulca, La riul Iordan alerga Şi leac bolnavului aducea. Şi-'l spăla: Pe faţă Pe braţă Pe inimă Pe ficaţi, Pe rărunchi Şi pe genunchi; De toate străcnetele, De toate durerile, De toate amărăciunile. Sâng.le-'I limpezia, Carnea i-o 'ntregia, Curat, luuminat rëmânea, Ca argintul curat, Ca aurul strecurat, Ca poala Sfintei Maice Mării ce l'o

lăsat. Ca de moaşă-sa ce l'o scăldat, Ca de naş botezat, Ca de popă creştinat.

I 1

p r i n d e m p u t e r i p r in e l e , căc i a tunc i p u t e r e m a r e v o m a v è şi p e a l t e t e -r e n e , p e ca r i a s tăz i s â r ă c i a n u n e p r e a l a s ă s ă n e a v â n t ă m c u d e s t u l ă n e a t l r n a r e .

F r a t e ce t i t o r r o m â n ! C u v â n t u l de o rd ine a l t ë u s ă fie : Nici o zi s ă n u t r e a c ă fă ră a fi c r u ţ a t c e v a , c â tu ş i de câ t . Azi u n p ic , m â n e u n p ic , poi-m â n e v e l a v è mul t ice l , şi î ţ i v a c r e ş t e cu rag iu l şi f e r i c i r e a ! Aju te-ne Dumn e z e u l a t o ţ i !

; • ( Ä щ

C o n v o c a r e In sensul § ului 23 din statutele -Re

uniunei Inveţătorilor rom. gr.-cat. din ţinutul Lugojului* şi al § ului 25 din statutele -Reuniunei Inveţătorilor gr.-cat. din ţinutul Haţegului ' , se convoacă

Adunarea generală comună a numitelor reuniuni Ia Haţeg, pe zilele de 25 şi 26 Septemvrie st. n. 1901, pe lângă următorul Program:

Şedinţa I. Miercuri, în 25 Septemvrie n. 1901, a. m. Ordinea de zi:

1. Liturgie cu invocarea Spiritului sfânt ln biserica rom. gr.-cat. din Haţeg. La liturgie vor cânta alternativ corurile din Lugoj şi Oraviţa.

2. Deschiderea adunării generale. 3. Rapoartele despre activitatea co

mitetelor centrale in anul expirat. 4. Alegerea comisiunilor: a) pentru examinarea rapoartelor ge

nerale ; b) pentru examinarea raţiunelor pe

anul 1900 şi a proiectului de budget pentru anul 1902;

c) pentru raportul bibliotecarilor; d) pentru incasearea taxelor şi înscri

erea de membri noi. 5. Disertatiunea : . 0 paralelă oom-

parativă Intre metodul vechiu şi nou", numit altcum .Treptele formale", de losif Micleu, lnveţător în Lugoj.

6. La ora 1 p. m. banchet In hotelul .Malul de aur*.

Şedinţa II. 1. La orele 4 p. m., lecţia de model :

.Despre datorinţele şcolarilor ln şcoaiă, pe stradă şi acasă", de Ioan Muntean, învoţător dirigent In Cudşir.

2. Rapoartele comisiunilor exmise la şedinţa primă.

3. Discuţie critică asupra disertaţiunei de sub punct 5) din şedinţa primă şi a lecţiunei de modei de sub p. 1) din şedinţa a doua.

Leac să-i fie

Delà Sfânta Maică Mărie.£

— Amin. —

Descântec de diocbiu. Nu suflal peste capul lui N Numai suflal : DiochieturI, RoniturI, Duhuri necurate. De-o fl diochiat de un om, Crepe-'I foalele, Sa і-вѳ verse maţele, Să se mire lumea şi ţara de el, Cum s'o mirat el de N . . . . D'o fl diochiat de-o muiere: Crepe-'I ţiţele, Cure-'i laptele, Să-i moară copilul de foame, Să sa mire lumea şi ţeara de ea, Cum s'o mirat ea de N . . . . D'o fl diochiat d'o fată mare, Pice î cosiţa, Bă remână pleşS, Să se mire lumea şi ţeara de ea, Cum s'o mirat ea de N . . . . Leac să-'I fie: Din limba mea, Din deschftntecul Maicei Mării,

5

Şedinţa III. Joi, în 26 Septemvrie n. la orele 9 a. m.

1. Cetirea disertaţiunei : „Cum poate deveni un lnveţător plăcut înaintea poporului şi atrage tor faţă de şcolari", de Ioan Muntean, lnveţător.

2. .Ştefan cel Sfânt, ca primul rege creştin al patriei noastre", lecţiane de model din Istoria patriei pentru anul V de şcoală, de Ioan Musteţiu, lnveţător In Folea.

3. Discuţie critica asupra acestor douif operate.

4. Diverse propuneri. 5. Fixarea locului pentru proxima

adunare generală. 6. Dispoeiţiuni pentru verificarea pro

ceselor verbale. 7. Alegerea comitetului central al

-Reuniunei Inveţătorilor rom. gr.-cat din ţinutul Lugojului".

8. închiderea adunării grnerale. 9. Prânz comun ln hotelul „Meiul

de aur". 10. Excursiune la Grădişte şi re'utoar-

cerea la Haţeg.

Vineri, 27 Septemvrie n., înălţarea S. Cruci* 1. Peregrinagiu In corpore la Mănă

stirea Prislopului la orele 6 a. m. 2. După ameazi Ia orele 7 : Plecarea

trenului spre Lugoj, ori legătură directă Sâmbătă la orele 2 / 8 0 m. dimineaţa.

Se observă, că toţi domnii participanţi, cari voiesc a beneficia de certele, să bine-voiască a se insinua până In 15 Septemvrie n. la dl Paul Olteanu, învoţător In pensiune in Haţeg, căci domnii, cari nn'şi vor insinua participarea până la termenul fixat, nu vor pué fl asiguraţi de provedere cu cuartir.

Lugoj—Haţeg, la 4 Sept. n. 1901. loin Boroş m. p., losif Micleu m. p.,

canonic şi preş. renn, din înv. şi notarul renn, din ţi ţinutul Lugojului. nutul Lugojului.

Nicolau Nestor m. p., Stefan Ţarină m p., vicar şi près. reun. din ţi- Înv. şi notarul reun. din ţi

nutul Haţegului. nutul Haţegului.

A.Pl£]__t« P e n t r u r e n o v a r e a b iser ioe î g r e c o -

ca to l i ce din S e l i ş t e , min i s t ru l do i n t e r n e c u ord inul d e sub Nr . 6 3 7 8 0 din 1901 a a c o r d a t o c o n c e s i u n e de c o l e c t a r e în î n t r e a g a ţ e a r ă p e t imp d e 3 luni .

S p r e a c e s t scop comi te tu l a c e s t e i b i ser ic i a şi e x m i s 4 comis iunî d e c o l e c t a r e In di fer i te pă r ţ i a l e ţe r i l .

Ca r e s u l t a t u l s ă fie mu l ţumi to r , sun t r u g a ţ i b inevoi to r i i d e a con t r ibu i la a c e a s t ă co lec tă , rugându- ' I ca c u o c a s i u n e a s o s i r e ! comis iuni l d e colec t a r e la loc , s ă b i n e v o e a s c ă a-'I spr ig in l câ t s e p o a t e ; — as igurându- ' î din p a r t e - n e d e s i n c e r a mu l ţumi t ă ş |

Mai vîrtost De Domnul Criatos. Mila Bă-'şi întoarcă, Leacu să-'i aducă. Cine o fl diochiat, Să fie crepat, Cine o ronit, Să fie pocnit.

— AMIN. —

Descântec de soare sec. Pentru durerea de cap se descântă ce

noutf petri luate din vadul unui rlu ou mâna dreaptă tot câte trei, sau odată PR-HU şi altă-dată cinci, nu Insă 1, 2, 3, ete. numërate tot câte una ţi cu apă din rî* luata cu o oală la vale, nu l a deal. Petrile вѳ pun tn oaia cu apa. — Descânîutoarea ia din oală câte o piatră şi atinge Ia pronunţarea fiecărui numVr odată fruntea bolnavului zicénd:

Fură noue, udiră opt, Fură opt, udiră şapte, Fură şapte, udiră şase, Fură şase, udiră cinci, Fură cinci, udiră patru, Fură patru, udiră trei, Fură trei, udiră două,

6 l j U Septemvrie 1901 Nr. 160 recunoştinţa noastră şi totodată şi despre aceea, că toate binefacerile la timpul s è u le vom evita pe cale ziaristică.

S ë l i s t e , 5 Sept. 1 9 0 1 .

Marcu Lazar, Dumitru Roşea, notar. preşedinte.

Adunarea generală a reuniunel noastre înveţătoroştî delà 26 şi 27 August n. c. a luat la cunoştinţă plăcută donaţiunile ce s'au iăcut bibliotecii noastre in decursul anul-l administrativ 1900/901, în urmarea apelului nostru Nr. 40 del * August 1900 n.

Comitetul central îşi îndeplineşte prin aceasta o datorinţă plăcută, exprimând pe calea publicităţii cea mal feibinte mulţumită publică tuturor Preastimaţilor domni, cari nl-au lutins mână de ajutor, fie moraliceşte sau materialic şte, îatru îndeplinirea grelei noastre misiuni.

In special primească adânca noastră mulţumită ferbinte următorii PreastimaţI domni pentru donaţiunile făcute în favorul bibliotecii :

1. P. T. d şoară Maria Cioban înv. dirigentă la şcoala super, de fetiţe din Arad, pentru 1 exemplar .ACRIŞORI cătră eleve* In preţ de 1 coroană.

2. P . T. du Dr. Ioan Petrán prof. Bemin. In Arad, pentru 1 exemplar gramatica limbeï române" pentru şcoalele poporale partea II a în preţ de 60 fi ieri.

3. P. T. dn Nicolae Fira înv. în Oradea-mare pentru 1 exemplar „ Topografia satului şi a hotarului Maidan*, de Dr. Atan-M. Marienescu în preţ de 2 40 cor. şi pan-tru 1 exemplar ,Cuvînlare festivă' la mor-rnêntul lui Ştefan cel Mare de A. Xenopol.

4.) P . T. D. Patriciu Drăgălina prof. dirig. la pedagogiul din Caransebeş pentru 1 exemplar „Din istoria Bănatului Severi-nulul* In preţ de 112 coroane.

6.) Rev. D. Nicolae Maneguţ proto-preebiter ort. rom. In Mureş-Oşorheiu pentru 1 exemplar : ,Beunirea Bomânilor din Ungaria şi Transilvania* In preţ de 4 co" roane.

6.) P . T. D. Ioachim Muntean preot In Gurarîulul pentru 1 exemplar „Monografia economică-culturală a comunei Gurarîulul* In preţul de 1"60 coroane.

7.) P. T. D. Damaschin Medrea înv. în M. Slatina p ntru 2 exemplare ,Geogra-fia comitatului Arad" în preţ de 1*40 co roane.

8.) P. T. tipografia diecesană din Arad pentru 1 exemp. legat .Biserica şi Şcoala* pe anul 1900 în preţ de 10 coroane şi pentru 1 exemplar ,Cakndariu pe a;ml 1901' în preţ de 60 fileri.

Din şedinţa ordinară a comitetului central, ţinută în Ь Septemvre n 1901.

Arad, la 6 Septemvrie n. 1901. Prof. Teodor Ceontea, Florian Cioară, m. p.,

preşedinte. bibliotecar.

Dare ie seama şi mnlţămită p u i c i Pentru masa studenţi'or delà gimna-

siul român gr. or. din Brad, au binevoit a mal contribui următorii M. St. Domni şi Prea stimabile doamne.

I. Stefan Antonescu, préside de sedria orfanală şi proprietar in Siria, 50 cor. ; 2. Georgiu Popoviciu protopop în Siria, 10 cor. 3. Dr. Ioan Raţiu, candidat de advocat în Arad 50 cor. 4. Georgina Raţiu Arac?, 10 cor. 5. Dr. George Burdan adv. 2 cor. ; 6. Baibara Antonescu (Arad), 10 cor. ; 7. Virgil şi Camil Antonescu studenţi, câte 2 cor. ; 8. Adriana Ispravnic (Arad), 2 cor. ; 9. T r i u Lugoşan, prof, de musică, 1 cor. ; 10. Dr. ioan Petrán profesor preparandi al în Arad, 10. cor. ; 11. Vöd. Iulia Dogariu, 2 cor. ; 12. Roman Ciorogariu referinţe şcolar, 3 cor. ; 13 Irina Popoviciu protopopeasă în Siria, 2 cor.; 14. Ioan Ign. Papp protopop onorar In Arad, 10 cor.; 15. IuliaFilimunvëd not. In Siria, 2 cor. ; 16. Meietie Pop preot gr. or. in Drauţ, 2 cor. ; 17. Petra Pelle preot In Miniş, 2 cor. ; 18. George Beek şi soţia, 2 cor. ; suma 174 cor. (Suma aceasta s'a colectat prin d-nul Se fau Antonescu, cu ocasiunea festivă a unei nunţi nobile). 19. Dr. lacob Hotăran adv. In Siria, 2 cor. ; 20. Regina Hotăran, 1 cor. ; 21. Cornelia Hotăran, 1 cor. ; 22. Marc Pagcuţ protopop, 2 cor. ; 23. Nicolae Lazarescu e c , 1 cor. ; 24 Savu Bacis e c , 1 cor. ; 25. Dimitrie Ta-map, 1 cor. ; 26. G. Todorescu not. com., 2 cor. ; 27. Mitru Bnda e c 40 fll. ; 23. Ni colae A., 20 fii. ; Lazar Savu ec. 40 fii ; 30. Romul N. Maerusan preot, 2 cor. ; 31 Demetriu Green, 1 cor. ; 32. Axente Secula proprietar 10 cor. -, 33. Costea Borlea 1 cor., suma ulterioară 26 cor. — Suma totală 200 coroane.

II. Nicolae Maneguţ, protopop gr.-or. Mureş-Oşorheiu 3 cor.

Ш. Nicolae Bolboacă, protopresbiter gr.-caf. îa Vermeş 4 cor.

IV. 1. Sofron Olaiiu, preot gr.-or. 1 cor. 2. Ioan Petruţoniu, înv. 1 cor. 3. Muntean Alexandru 40 fll. 4. Iosif Vlad 80 fll. 5. Luch Vilmos, comerciant 1 cor.

6. George Haţiegan 40 fll. ,7. Petru Muntean 20 fll. 8 Petru Nedelcovici 1 cer. t . j i din Tisa. — Suma 5 cer. 80 fll.

V. Petru Călciunariu, &dv. Orşova, 15 cor. pentru masa studenţilor şi Î l cor. 66 fll. IN favorul gimnasiuluî.

Prin aceste sume, M. On. dn P. Călciunariu a solvit taxele de bintfacëtor fundator, atât la masa studenţilor cu auma de 50 cor., cât şi la gimnasiu cu suma de 200 cor.

Primească atât zelosul nostru binc-fäcötor Petru Călciunariu, cât şi ceialalţl mărinimos! dăruitorl cea mal călduroasă mulţumită şi servească de exemplu tuturor bărbaţilor noştri de inimă şi c» dare 'de mâa& !

Direcţiunea gimnasiuluî rom. gr. or. din Brtd In 26 August 1901.

George Părău, dir. giirmas.

Felurimi. înmormântare cu automobilul. — O

înmormêatare în automobil a avut loc Miercuria trecută, nu în America, ci In Anglia.

Defunctul William Drake Ford era funcţionar la compania Drairaler din Coventiy, cunoscută pentru motoarele sale.

Un automobil cu o putere de 6 caT, fusese transformat într'un fel de afet şi cernit; roţile fuseseră vopsite cu negru.

Cosciugul dispărea sub coroane. Rudale urmau carul funebru şi numeroase automobile funerara urmau d'asemenea cortegiul.

Acest curios spectacol a făcut sensaţie acolo.

Peripeţiile ocolului In mei fă ut de Turot. Eroul lui Jules Verne, PhüéM Fogg, bătut de către redactorul delà .Natin*, G. Stiegler (care a sosit 2a Parie la 19 Iulie, la 5.50 d. a., fâcônd ocolul lumei în 63 zile şi 16 ore), 'şl-a luat revanşa asupra trimisului special delà „Journal", H i r i Turot, care nu s'a întors la Paris decât ieri, la orele 4 d. a., după o eăletorie de 83 zile. Dar Turot a avut sä Імішріие piedici enorme. Eată itinerarul cSlëtorieî sa le : Turot a plecat din Paris la 24Mau st. n ; la 1 Iunie a fost la New Yo:k şi la 5 la San-Francisco, de unde a plecat la 6. A sosit la Honolulu la 13 Iunie, la Yokohama la 26, la Nagasaki la 29, la Vladi-vostock la 2 Iulie; la Kabarovki la 8, la Blagovieeensk la 13, la Irkutek la 31, la Moscova la 10 August şi la Berlin la 13.

Fură doue, udl una, Fu una, udi nici una.

Piatra, cu care a zis odată aşa, o pune jos. Ia pe rînd apoi toate petrile şi zice ca mai sus, punôadu-le jos până ce-I gata. Când e gata, le pune In oală şi le aruncă cu apă cu tot între drumuri, Când întoarce delà aruncare, să nu privească îndërët.

•

Descântec de pocitură. Pleca un moş roşu Prin codru roşu, C'un braţ de săgeţi roşii. Săgeta lemnele şi petrile. Săgeta şi omul. Prin mâni, prin picioare etc. Pocitură de sfânta maică Luni » • « , , » Marţi » » » » „ , Mercurl — —- — etc. — — — De 99 de feluri, Cu gura descântai, Cu acu galbeni luai, Pocitura peste mare aruncai, La fata lui Hera ImpSrat, La lemn uscat. Acolo să ѵб culcaţi, Acolo eă vö sculaţi, Că N . . . nu vő poate culca Nici scula

Leac să fle de mine şi de Maica Mărie.

— Amin. — *

Descântec de plesme. Când sub limbase fac beşici şi curg

bale din gură — trei fete curate,' cu trei fire de iarbă, erescută prin gard, la vadul unui rtu să descânte bolnavului, aşa că cu fle-care flr de iarbă, flecare fată câta odată-'l moie în apă şi-'l trage prin gura bolnavului şi la fle-care tragere zice:

Cureţi purcar, Cureţi văcari; Că s'o aprins cuptoriul împăratului Să 1 stémpëram. Cu apă din vad Cu iarbă din gard.

*

Descântec de muşcătura deşerpe. Când cineva, om, ori animal, e muşcat

de şerpe, i-se descântă cu un bât de alun, lovind muşcătura cu bâtul de noue ori şi lovind-o zice descântecul acesta tot de NOUE or i :

Da zalea malea, Da zatca batca Uturisi, utur bre, Chi Marcin.

Uşti baba, uşti mreana Bât d'alun. —

Răcăşdia, 1901.

C i a s u l . Acum ciasul a venit, Şi lumea am păresit. Ahl iubiţi prieteni al mel l Eu lumea am părăsit, Şi da voi m'am despărţit. Ah! etc Rëmâal casă întristată, Căci gropa mea e săpată: Ah Sc fiatul meu se desprarte, Şi merge 'n cale departe. Ah ! Eu me duc In cale lungă, N'am pe nime să m'ai ungă. AH ! Căci eu încă m'am trudit, Pe lume am nocăjit Ah 1 Dar acuma vëd curat, Nu I pe lume nici un stat. Ah ! Faceţi bine, më ertaţl, De mine nu vë uitaţi. Ah iubiţi prieteni aï mell

Emilian Novacovicl, Inveţător.

Turot a căpetat impresia că americani > au un dispreţ absolut pentru iumea veche

Rusia i-a lăsat CÎ îe mai proaste amili tiri. In Аніа a avut mult de suferit şi \ avut nenuœërate întârzieri din causa ш! m^roaselor accidente când avea să treací Amurul şi alte epe. i

Turot i u paie surmenat. E un tiniii simpatic, foarte voinic.

Delà 24 Maiu n'a dormit decât 7 nopf tntr'un pat.

Dispererea uneï vëduve. D n a Bonnet care şed a în str. Dancoort, şi-a curmai firul vieţii în Eiste împrejuări nespus dî triste.

Acum câ teva zile, bărbatul ei a fost omorît de ua tramvaiu pe câcd trecea pt bulevardul Baiignolles.

Dureri a nefericitei femei, aflând această veste, fu aşa de mare, încât se credea ci, o să înebunească. Cu toate acestea, ei; se resemna şi se ocupă cu smënuntele îrnEOLmêutsrii bărbatului Eëu ; ear rudeli ei, cari ee încercau s'o coiscibz 1 , crezuri' că ea va i>f:r?i pna a-şi birui disperarea

Dar nu era aş», căci d n a Bormet -care spusese adesea oii că se va sinucide, dacă ar deveni veluvă, — dipă ce-şi împlioi pioasa-I datorie câire defunct, işi puse einist! ul ei plan în executare, trăgeadu ij deuë gloîiţ'j de revolver în cap.

*

Un nou Samson.—Inlr'ua sat, lângă Ren' nes(Frar ţ?0 trăieşte un anume Lsmire, care sre suprn numele de Noid Samsons. pentru puterea lui musculară, de care se; mira toată lumea.

Găsit de cuiônd beat, de jandarmi,! în mijlocul străzii, el fu arestat şi dus Ц Inchicoare. |

A doua zi, socotind că trebue să ве fi trezit, jandarmii s'au dus să-'l pună li libertate.

Dar Lemke uu aşteptase bunăvoinţa representanţilor hgii , ci plecase scoteai uşa grea da fiar a închisorii, pe care í dus o la o mure depărtare şi a aruucat-t în stradă ?

Acest Lsmire n are o fire rea. Numai? când a biüt... dă cu capul de păreţi pil g^andarmi ca şi cum ar fl nişte marionetei

Şi asta fă r u să se supare. î închipuiţi vë ce ar face de s'ar înfuriai

Odisea iraui prisonier bnr. Deună-i! pe !a mkzul nopţii, s'a cobo;lt la gara Ы Nord din B uxdles un om cu trasuri enerj gice, dar caro se v< d за după faţă că e su{ ferind şi care ceru şefului de serviciu peri misiunea da a petrece noaptea în sala dt|; aşteptare r â i ă ce va veni ora de plecare; a trenului în Olanda. f

Nenorocitul povesti că luase parte laf гёвЬэіиІ din Transvaal şi fusese făcut pri | вопіег de eng^z! la 3 Iunie trecut, la Mid-dk burg, după ce a primit doue gloanţe tu picior şi unul în piept.

El fu transportat delà Mlddleburg le Sf. Elena, unde a regăsit mulţi tovărăşiei sei da arme.

Vindecat de rănile sale, după o detenţiune de aproape o lună, a reuşit într'o noapte să înşele supravHghierea gardienilor insulei şi să ajungă în not până la un vapor francez, pe bordul căruia fu primit.

Acest vapor Га adus la Galaţi unde a fost primit de bordul unul alt vapor cate mergea spre Olanda.

Nenorocitul se plânge de brutalitatea englezilor faţă de prisonierl; când aceştia nu-'i privează de hrană, le dă alimente proaste şi ca băutură o apă şi maiproasti puţin albită cu lapte.

Acest luptător bur, care a declarat că se munceşte de doue zile, căii sufere de o gastrită şi a plecat Ia părinţii sei to Olanda după ce a petrecut o noapte Io gară. I

Nr. 36

Ştiri personale. La şcoala superioară de fete din Arad profesor de limba şi literatura română, precum şi de istorie, a fost numit dl «SEVER Seada. Şcoala de fete a câştigat astfel o bună putere didactică.

— Ales fiind profesor la liceul român din Braşov, dl 7. Petroviciu a demisionat delà catedra ce avea la Seminarul din Arad. Demisia s'a primit şi ln curênd dl Petroviciu îşi va ocupa noul sëu post.

*

Statnl şi dările. Epocal tocmai nu e ceea-ce se veBteşte din .inima" ţeril, dar tot e bine, cel puţin să se ştie. Eată de ce e vorba: Ministrul unguresc de finanţe a trimis la toate direcţiile finanţiare din ţeară o circulară, In care ordonează, ca ln anul acesta să se incasseze dările delà oameni cu oare-care cruţare, şi dă opreliştea, ca mobile şi alte unelte din casa omului să nu se vîndă la licitaţie pentru dare. La luarea acestei mëjurl, guvernul a fost îndemnat tn urma rapoartslor ce ' i a u sosit din ţeară, cari înfăţişează o icoană foarte tristă despre starea rodului şi a economiei din anul acesta.

*

Primarul actual al Aradului dl Salacz Gyula, după-cum scriu ziarele maghiare, se retrage la pensie, In acelaşi timp îşi pune Insă şi candidatura, ceea-ce noi vestisem încă nainte cu un an.

In locul lui se orede că va Anumit primar Institoris, protonotarul, ori consilierul Varjassy. Ziarele maghiare locale deja încep să ia posiţie unele pentra unul, altele pentru altul. „Arad és Vidéke" cere să fie numit Varjassy.

Reînvierea afacerii Ugron Rimler. Rimler Gyula, oare petrece acum în Budapesta, publică o declaraţie în .Kel. Ért.*, In care spune, că a autorisât pe advocatul Dr. Bauer şi pe profesorul I. Vàndory, ca In numele lui să provoace pe Ugron Gabor care petrece actualmente In Odorhdu së sesc. Caşul provocării i-s'a făcut cunoscut lui Ugron.

*

întâlni; e. Conform obligamentulul moral, încheiat între noi, — clericii cari am absolvat cursurile teologice tn seminarul din Arad la 1891, — prin aceasta In public fac cunoscut tuturor celor interesaţi, că terminul convenirel noastre este decis a se ţ n e In Arad, la 4/17 Sepemvriecu următorul program :

1. La 9 oare a. m. ln biserica catedrală chiemarea Duhului sfânt, urmat de parastas pentru odihna colegului A. Givulescu şi a profesorului G. Tescula.

2. Preeenîare In corpore la Preaa-sfinţia Sa dl episcop losif Goldiş.

3. Consfătuire tn sala mare a seminarului pentru viitoarele puncte din program.

Batania, la 26 August v. 1901.

Simeon Cornea, preot, presid. colegiului.

Pulszky Agost, unul din cel mal incarnaţi şoviniştî unguri, a murit MercurI, 11 1. c. n., până-'n ziuă, tn vârstă de 55 ani. Presa oposiţională II îaregistreaza moartea cu multă receală; ba o foaie kossuthistă lntimpină caşul cu următoarele rindurl: ' „Pubzky Ágost n'a fost om simpatic In Dietă; oposiţia 11 ura chiar, deoare-ce el totdeauna a ţinut pe lângă factorii delà putere; mal ales lui Bánfiy 'i-a fost mâna dreaptă. Se zice, că el 'i-a dat acestuia cele mal multe sfaturi rele'.

Un timp a fost profesor universitar, apoi puţină vreme şi secretar de stat tn ministerul de culte şi instrucţiune; ear' ca deputat a servit .credincios" cinci guverne, totdeauna trabant al respectivului şef de guvern. „In toată vieaţa 'iul — zice .Alkotmány* — s'a dorit la putere, dar' aceasta totdeauna a fugit de el*. — Ce pëcat!

31

t Atzél P é t e r , fost pe vremuri fîşpan al comitatului, graţie căruia s'au clădit primăria şi teatrul, fost deputat în mal multe legislaţiunl, fost mal ales unul dintre ce! mal bogaţi aristocraţi din Ungaria, a murit subit MercurI dimineaţa. Milioanele multe ce avusese, s'au dus pe pasiunile nobile ce avusese, era îndeosebi mare galant, aşa că a murit, se poate zice, în serăcie, după-ce a trăit 65 ani. înmormântarea lui s'a făcut er! cu o pompă deosebită, delà primărie, în vestibulul căreia erau aşezate remă-şiţele-I pământeşti.

*

Spania şi dupla alianţă. — După ştirile venite din Madrid, regele Alfons al XlII-lea, întovărăşit de ministrul de rësboiu al Spaniei, va merge să salate pe preşedintele republicel franceze şi pe Impëratul Rusiei cu ocasia veniri! Ţarului Nicolae al Il-lea In Francia. Se mal zice, că r-gele Spanie! va asista şi la revista ce va avé loc Înaintea închideri! marilor manevre ale armatei franceze. Această visita ar fi ante-mergôtoare Intrări! Spaniei In dupla-alianţă. Ştirea aceasta din urmă trebue primită tnsă cu réserva.

*

Asiguraţ i -ve ! începând de jos delà colibă şi până sus, în palate, devisa este să-şî asigure vieaţa. Pentru ce! cari vor să se asigure, le stă la îndemână banca de asigurare „Standard", una dintre cele mal vechî şi mal bine reputate în Europa. Are un capital de 240 milioane coroane, ear despre învîrtirea ce o face, prin urmare despre încrederea ce 'şi-a câştigat-o în public, îşî poate face or! şi cine ideie, vëzênd, din raportul oficios, că incassează pe an 30 milioane coroane, dividende a plătit 150 milioane, ear pentru caşuri de moarte a plătit 500 milioane cor.

Numita societate îşî are în Arad représentant pe dl Chudy József, la farmacia din Pieaţa grânelor (Pieaţa Boros-Béni), ear ca secretar pe dl Teodor Boca Someşanu. Cine doreşte să se asigure — şi cine nu se asigură oare ? — va găsi cele ma! avan ; tagioase condiţiuni.

* Moartea lui Miquel. Fostul ministru

de finanţe şi bărbat de stat însemnat al Germaniei, Ioan Miquel a decedat Du mi necă noaptea ln mod subit, tn oraşul Frank furt pe Maina. Miquel, era descendent al unei familii franceze, care emigrase tn Ger mania şi fù născut la anul 1829 Ia Neuen-haus. A avut un rol important In politica Germaniei şi s'a distins cu deosebire ca financiar. Delà 1896 s'a retras In viaţa privată.

* Rësboiu între Columbia şl Venezuela.

Din Washirgton se anunţă: Ambasada co-lumbiană de aici a primit delà fostul ambasador Betsera ştirea, că flota de rësboiu a Venezuelei bombardează Rio Ach, situat pe litoralul nordic al Columbiei.

• Avis . Neputêndu-së réalisa ideia

de a se eda o foaie ca organ al Reuniunei Inveţătorilor români gr.-or. delà şcoalele confesionale din diecesa Caransebeşului, din causa că la apelurile emanate în doue rânduri din partea comitetului au rëspuns numai 134 de abonenţi, comitetul Reuniunei a decis, ca abonamentele de doue coroane, încurse delà membrii Reuniune!, să se compute în taxele lor curente, or! restante ; ear' eelor-alalţl abonenţi, dacă nu voesc să doneze abonamentul de doue coroane fondului Reuniunei, la cerere l i s e restitue preţul trimis.

Acest decis, în numele comitetului Reuniunei, am onoare a-'l

aduce la cunoştinţa P. T. domni abonenţi spre ştire şi orientare.

Bocşa-Montană 26 A u g u s t 1 9 0 1 . Ioan Marcu,

not. general al Reuniunei.

Se află de vînzare, cu preţ moderat, sëmînfe de trifoiu de trei ani, calitate foarte bună şi tn cuantum mare. Doritorii să cumpere se vor adresa d-luî Pavel Balota, în Csukics p. u. Rakasdia.

• Geografia comitatului Arad de în

veţătorul Damaschin Medre, — manual cu mal multe chărţl geografice, întocmit pentru clasele III. şi IV. ale şcoalelor poporale şi aprobat de Ven. Consistor aradan:

Se poate procura delà administraţinuea .Tribunei Poporului' şi delà librarul Jfju Klein Mór" din Arad. Preţul 35 cr. (70 fii.), plus porto postai.

S e primeşte într'o bună cancelarie advocaţială un scriitor, care ştie scrie corect româneşte şi ungureşte şi are scrisoare bună. Locul îl va puté ocupa numai decât.

Doritorii să se adreseze admini-straţiunel ziarului nostru.

A V I S . Subscrisul aduc la cunoştinţă, că ln

comuna mea natală Gerlişta mi am deschis un atelier de măsărie pentru tot felul de lucru de lemn, precum: uşi, ferestri şi tot felul de mobile, Incepêad delà cele mai Bimple până la cele mai luxoase. Më oblig a lucra din material solid pe lângă preţurile cele mai moderate. Totodată primesc un înveţăcel din familie bună. Rugându më de spriginul on. public,

Am rëmas cu deosebită s t imă:

Marius Duds măiestru măsar.

POŞTA REDACŢIEI. Alexandru Murqu, econom Fc

S'au primit. Se vor publica după-ce vom avé vreme să le cetim şi când le va veni rtndui, căci avem multe de acestea.

Oraviţa. Intimpinarea (O z;*lă a lanţului) s'a primit prea târziu pentru a puté fi publicat In numërul acesta.

Pecicanului. Acea afacere urîîă nu e de pus la foaie. Cât despre alegere, aşteptaţi tn pace hotărtrea consistorului.

Petru Badà et C. Siria. Cu gramatica d lu i Petran n'avem nici un amestec. Celelalte ţi-ве vor trimite.

Un creştin bun, Cacova. Am primit scrisoarea privitoare la măritişul acelei fete de dignitar bisericesc din L, OrI-cât de mult s'au nesocotit legile bisericeşti, e treaba capitlului să reglementeze, şi ln foaie nu se pot publica astfel de lucruri, mal аіэв că e vorba de femei.

* POŞTA ADMINISTRAŢIEI.

Avram Borcuţa. Am primit 2 coroane. D. Mateiu. Am primit, sunteţi achitat.

E C O N O M I E .

Preţurile cerealelor după bursa din 12 Septemvrie 1901.

Grâu, , Ostomvrie . . , 7 85—7.86 Cucuruz, , Septemvrie . . . 5.13—5.14 Ovës, , Octomvrie . . „ 6.63—6.65 Secară, , Octomvrie . . „ 6.69—6 70 Rapiţă, , August . . . „ 0 — —

Per 50 chüograme.

Editor. Aurel Popovici Barcianu. Red. respons. Ioan Russu Şirianu

Noutăţi ARAD, 13 Septemvrie n. 1901.

Şedinţa, comitetului clubului comitatens rom&n din Arad, convocată de vice-presiden-Ы Dr. 1. Suciu, s'a ţinut aseară cu parti щагеа aproape a tuturor membrilor şi din provincie şi din centru. Dintre membrii ară-iani a lipsit doar1 Dr. St. C. Pop. A présidât dl Veliciu şi toate hotărîrile s'au luat în tta mai deplină înţelegere.

* Curia şi alegerile. In 11 l. c. s'au

pus în practică mult vestitele disposiţiuni ale legii despre judicatura Curiei, relativ la abusurile atât de obicinuite la alegerile în Ungaria. In 17 Septemvrie Curia va ţine în causa aceasta o şedinţă plenară, în care va akge senatul chiemat să judece în afa-terlh electorala. — Vedè-S3 vor -şi aceste ieprăuî.

• Nemernicul Mercur, s'a scris tn .Arad

és Vidéke*, ear Joui aduce -Egyetértés* etirea că Împotriva P. S. Sale Episcopului Qoldiş ministerul a Început cercetare din pricină că ar fl nedreptăţit pe protopopul Boesan când cu pensionarea lui. In aceeaşi treme ambele jurnale koBSUthiste scriu că flşpannl a chemat la sine s ă i ascult e, pe părintele vicar Mangra, sub a cSruI presi-diare s'a adus hotărtre tn causa lui Moise Bocşan.

Amôadouë aceete ştiri sunt neadevë-rurl sfruntate. Pentru afaceri bisericeşti, episcopul nostru n 'are să dea socoteală ministrului şi dacă inconştientul Moise, rpânat de rëetatea c e l paşte şi acum la beîrâneţe tntr'adevër a pirit pe episcopul, asta nu însemnează că ministrul are şi dreptul—cum i ar place lui Moise şi prietenilor sel — să pornească cercetare şi pe un dignitar bisericesc tum cete vicarul episcopesc, să-! asculte prin... flşpanat. Ministrul a trimis pur şi аішріп plângerea la consistor, care va arăta că taica Moise, ca întotdeauna, щ şi acum, vrea numai să-şî bată joc de cel cari necunoseêndu-1 bine, ar fl ademe-niţi să ia tn serioB pe năbădăiosul bëtrân. Cat despre cel cari stau la spatele lui Moise, ruşine să le fie.

Nouă condamnare. Pentru articoli acrişi in chestia Iancu, în „Tribuna' din Sibiiu, al căror autor este cunoscut şi fusese deja ascultat, a fost condamnat de justiţia din Cluj redactorul responsabil, dl Andreiu Baltes, la 2 ani temniţă de stat şi 1O0O cor. amendă, cotra sentinţei s'a dat recurşi

Drept mângăere 'i-s'a inmanuat tot d-IuT Baltes şi citaţia ln procesul de calum-uie cu contele Làzàr, Pertractarea acestu. ргосев va fi la 25 Septembrie a. c.

• Epistola îaipëratulul. Epistola pe

care prinţul Сіит a adus-o Impëratuluï Wilhelm delà tmpëratul Chinei, e cap d'operă al broderiei. Cuverta epistolei e on etui obdus cu raătasă galbină, tn partea de dinainte Împodobită cu broderii In aur ej argint, de execuţie extraordinar de fină. La ^mijloc ѳ o îngustă placă oblongă, cu lemne grafice chinez?, brodate tn mătasă, ШІ probabil vor fi adresa. La dreapta şi la stânga adresei e brodat In aur câte un balaur, pe când ceealaltă ornamentică a ouverte! sunt fiori şi arabescuri in tot felul de colori. Incuietoarea etuiulul o formează beţigaşe de fildeş, aplicate foarte invenţios. ln acest etui se află epistola Impëratuluï, scrisă рѳ meîasă. Adecă epistoala constă din numeroase file seperate, dar' legate laolaltă, cari puse tn rtnd una după alta dau lungime de patru metri. La mijlocul Ulei prime e emblema chineză cu balaurul, cercuită de ornamentică verde şi împodobită cn flori violete, albastre şi verzi. Toate acestea sunt brodăril, dar' de execuţie aşa BobtilS, tncât împunseturile nici nu se ve l . Fila ultimă Încă e ornată cn emblema imperiului.

Impëratul Vilhelm a dispus, ca acest document, da mare preţ atât din punct de vedere politic, cât şi artistic, să fie păstrat lamuseul Hohenzollern.

8 Яг. 161

Mureeanul institut de credit şi economii, societate pe acţiî în

М А Ш А - R A D N A . Fundat ş i deschis în 15 N o e m v r i e 1897.

Capital social fl. 40.000, ln 400 acţiî de fl. 100. Acoardă: credite personale pe c