Bursa Constructiilor 1-2013

MARI PROIECTE 8Megalaser - Laserul de la Mãgurele, ceamai mare investiþie în cercetare din istoriaRomâniei

MARI INVESTITORI 12AFI Europe România - AFI va dezvolta trei proiecte imobiliare în 2013

MARI CONSTRUCTORI 14Bog’Art - Planurile de expansiune ale Bog’Art sfideazã cursul pieþei

BUCUREªTI 18Sectorul 1 - În Sectorul 1 se construiesc centre comerciale ºi rezidenþiale miciSectorul 2 - Investitorii privaþi se reîntorcSectorul 3 - Primãria va reabilita ºi construi locuinþe ºi parcajeSectorul 4 - Investiþiile în locuinþe încep sã se dezgheþeSectorul 5 - Reabilitarea termicã, miza pe acest an a Sectorului 5Sectorul 6 - Noul PUZ de sector va aduce valuri de noi investiþii în sectorul 6 al Capitalei

PROIECTE 30Casa Frumusani

Casa Heliotermicã

PREÞURI 38Preþuri medii ale principalelor materiale de construcþie

PIAÞA 42Ciment - Semne de stagnare pe piaþa cimentuluiCarpatcement Holding - Vor continua investiþiile în creºterea eficienþeiLafarge România - Fondurile europene ar putea aduce o uºoarã creºtere pe piaþa cimentuluiHolcim - Evoluþia pieþei este determinatã de investiþiile în infrastructurã

PIATA IMOBILIARÃ 44Centre comerciale - În 2013 revin pe piaþã marile centre comerciale

4 Bursa Construcþiilor nr. 1 / 2013

Proiectul de birouri Floreasca Park în luna

februarie, dezvoltat de Portland Trust în

ªoseaua Pipera Bucureºti.

COPERTA

EFICIENÞA ENERGETICÃ 46Calificarea forþei de muncã - Este forþa de muncã în construcþii dinRomânia calificatã suficient pentru a se asigura îndeplinirea obiectivelorenergie-mediu angajate pentru 2020?Reabilitarea termicã - Anul acesta reabilitarea termicã se va face cufonduri europene

ADVERTORIAL 50INCD URBAN-INCERC- Cercetarea ca soluþie anti-crizã în domeniulconstrucþiilor

TENDINÞE 52ROFMA - Durabilitate vs. Mentenanþã

INVESTIÞII 54Bihor - Valea Adona a fost amenajatãNeamþ - Se realizeazã lucrãri de amenajare pe râul BistriþaCluj - Amenajarea râului Someºul Mic în municipiul Cluj-NapocaBuzãu – Ialomiþa - Lucrãri de supraînãlþare a digurilor în judeþul IalomiþaOlt - Investiþii de protecþie împotriva inundaþiilor în trei judeþe

ANALIZE 58Piaþa construcþiilor: IBC Focus: 2013 - anul cu norocConstrucþii rezidenþiale - Scãderea se opreºte

LEGEA 61Securitatea la incendiu - Avizarea ºi autorizarea privindsecuritatea la incendiu ºi protecþia civilãUrbanism - Consideraþii cu privire la prelungirea valabilitãþiiplanurilor generale de urbanism

FINANÞARE 66Fonduri europene - Finanþarea proiectelor deinvestiþii pe schemele de ajutor de statClãdiri eficiente energetic - Finanþarea clãdiriloreficiente energetic

LICITAÞII 70Câstigãtorii licitaþiilor organizate pentru lucrãri din fonduri publice

5

Numarul 1martie 2013

av. Luiza Manolea.

Prof.univ. Nicolae Postavaru.

Madalina Fildan, Senior Associate PeliFilip.

Vârfurile cercetãrii mondiale îndomeniul fizicii nucleare ºi a fiziciilaserilor se vor reuni în centrul decercetare din Mãgurele. În Româniaurmeazã sã fie construite cele maiputernice lasere din lume, cu o puterede câteva zeci de ori mai mare decâtmaximul existent la ora actualã, cât ºicel mai performant fascicul gamma.Investiþia reprezintã fãrã îndoialã ceamai mare infrastructurã de cercetareconstruitã vreodatã în România, susþinedomul Nicolae-Victor Zamfir, directorgeneral al Institutului Naþional deCercetare-Dezvoltare pentru Fizicã ºiInginerie Nuclearã “Horia Hulubei”,i ns t i tu t car e s e ocu pa d e i mpl e-mentarea proiectului.

Un vast complex de cercetare va ficonstruit în localitatea ilfoveanã cutradiþie în domeniul investigaþiilor fiziciinucleare. Primele construcþii destinategãzduirii laboratoarelor de cercetarevor fi ridicate începând cu acest an,urmând ca întreaga investiþie sã fieîncheiatã pânã în 2017.

Laserul, o potenþialã soluþie

pentru tratarea deºeurilor

nucleare

Cercetãrile se vor axa pe descoperireaunor metode pentru tratarea deºeurilorn u c l e a r e . P r i n p r o i e c t u l E x-treme-Light-Infrastructure NuclearPhysics (ELI-NP) s-ar putea dezvoltametode cu ajutorul cãrora deºeurile ra-dioactive ar putea fi transformate înalte tipuri de materiale cu o duratã deviaþã mai scurtã.

Conceptul se bazeazã pe o ideea p ã r u t ã c u a n i î n u r m ã , c â n dcercetãtorii sperau sã inducã reacþiinucleare în deºeul radioactiv cu ajutorulunui accelerator de particule (accelera-tor driven system). Astfel, izotopii cu oduratã de viaþã de milioane de ani s-arputea transforma în alte nuclee cu oduratã de viaþã mai scurtã. Creareaacceleratorului cu soluþiile actuale esteînsã extrem de costisitoare .

Nicolae Zamfir, director general alInstitutului Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizicã ºi InginerieNuclearã “Horia Hulubei” explicã:

“Un astfel de accelerator care sã aibãsuficient fascicul de protoni sã inducãreacþii nucleare, costã foarte mult, spreun miliard de euro. Niciun stat nu-ºipermite un astfel de accelerator, care sãserveascã numai la aºa ceva. În cadrulELI se vor studia metode prin caretransformarea deºeurilor radioactive înaltele cu o duratã de viaþã mai scurtãs-ar face mult mai ieftin, cel puþin înperspectivã. Preþul acceleratoarelorrealizate dupã metodele clasice nupoate decât, în cel mai bun caz, sãrãmânã la fel, dar se aflã în creºtere. Înschimb, preþul laserelor a scãzut enorm.

Acum fiecare spital îºi permite un laser.Înainte erau doar în câteva þãri. Existã,deci, perspective ca ºi costul laserelorde mare putere care ar putea servi înconstrucþia acestor acceleratoare sãscadã foarte mult”

Proiectul ar putea avea însã ºi alteaplicaþii. Prin aceste cercetãri ar putea fid e s c o p e r i t ã o m e t o d ã p e n t r udeterminarea conþinutului recipientelorce conþin deºeuri radioactive fãrã a finecesarã desigilarea acestora. “Sunt þãriavansate din Europa care au depozitatsute de mii de butoaie de deºeuri radio-active ºi nu mai ºtiu ce conþin. Estenecesarã o metodã rapidã de mãsurareca sã ºtii ce depozitezi”, apreciazãdomnul Zamfir.

Referitor la presupusele pericole de

contaminare a zonei din vecinãtateacomplexului de cercetare cu deºeuri ra-dioactive, directorul de proiect declarãcã nu existã absolut niciun pericol dec o n t a m i n a r e a z o n e i . P e n t r ucercetãtorii care vor lucra la ELI-NPpericolul nu va fi mai mare decât a fostpânã acum, de când funcþioneazãinstitutului.

“Fizica nuclearã ºi a laserului implicãdesfãºurarea de activitãþi într-un mediucu risc radiologic dacã nu respecþiregulile. Institutul existã de 60 de ani.Regul i le sunt foarte str icte º i seî n c a d r e a z ã î n n o r m e l e U n i u n i iEuropene. La un moment dat s-a spuscã se vor trata aici deºeurile radioactive.Greºit ! va fi un centru de cercetare, nu ofabricã”, a dorit sã atragã atenþiadomnul Zamfir . Cu atât mai multdeºeurile din alte þãri nu vor fi adusespre a fi tratate în România.

Investigaþiile nu se vor limita laproblema deºeurilor nucleare ci vor vizaaplicaþii mult mai largi în domeniiprecum: industria, medicina sau viaþasocialã. Dotãrile de la Mãgurele arputea fi utilizate pentru studii privindtransportarea cu viteze foarte mari,a p r o a p e d e v i t e z a l u m i n i i , amaterialelor. De asemenea, la ELI-NP sevor face studii ale cãror rezultate arputea folosi la tratarea cancerului.

ELI, proiectul de realizare a

celui mai puternic laser din

lume

Ideea demarãrii construcþiei unui lasercu o putere de 1.000 de ori mai maredecât cel mai mare laser existent aapãrut în rândul cercetãtorilor dindomeniu în anul 2005. Proiectul a fostpromovat într-o listã ESFRI (EuropeanStrategy Forum for Research Infrastruc-tures) iniþiatã de Comisia Europeanã cecuprinde toate proiectele ºtiinþifice deanvergurã din Europa. Dupã evaluareatuturor proiectelor, lista a fost restrânsãla doar 50 de proiecte din toatedomeniile. Printre acestea s-a numãrat


Laserul de la Mãgurele, cea mai mare investiþie în cercetare dinistoria RomânieiPeste 70.000 metri cubi de beton vor intra în construcþiile de la Mãgurele

Mari proiecte

Nicolae-Victor Zamfir, director general al Institutului Naþional de Cercetare-

Dezvoltare pentru Fizicã ºi Inginerie Nuclearã “Horia Hulubei”.

ºi ELI-NP. Comisia Europeanã a finanþatun Proiect de studii prelimiare, ELI- Pre-paratory Phase la care au participatcercetãtori din 40 de instituþii decercetare ºi învãtâmânt din 13 þãrieuropene.

Datoritã unor puncte critice care nuau fost încã rezolvate s-a decis sã nu seîncerce de la început construcþia unuilaser de 1.000 de ori mai puternic. Înschimb s-a hotãrât crearea mai multorcentre, fiecare cu lasere de o sutã de orimai puternice. Fiecare centru va mergepe o soluþie diferitã ºi abia apoi,utilizând metoda care se va dovedi ceamai bunã, se va încerca construcþialaserului de 1.000 de ori mai puternic.

România ºi-a prezentat candidatura laacest proiect în 2008. Comunitateaºtiinþificã a selectat trei þãri pentruimplementarea investiþ iei : Cehia,Ungaria ºi România. În toate cele treilocaþii se vor aplica lasere care emitpulsuri ultrascurte de foarte mareputere. În plus, centrul de lângãBucureºti va cuprinde un instrumentcare va furniza radiaþ ie fotonicãgamma.

A l e g e r e a c e l o r t r e i þ ã r i p e n t r ud e r u l a r e a p r o i e c t u l u i n u e s t eîntâmplãtoare. Domnul Nicolae Zamfirexplicã: “Estul Europei a suferit în anii‘90 de un brain-drain dramatic. Toþicercetãtorii emigrau, aici salariile fiindfoarte mici ºi în acelaºi timp nu existãniciun centru de anvergurã modern îndomeniul cercetãrii ºtiinþifice. Aºadar,toatã infrastructura este concentratã învestul Europei. Prin proiecte de acest

f e l s e î n c e a r c ã o p r i r e a a c e s t u ibrain-drain, prin care jumãtate dinEuropa rãmâne fãrã oameni de ºtiinþã.Nu poþi sã laºi o jumãtate de continentfãrã nicio cercetare.”

Centrul de cercetare va fi

dezvoltat pe o suprafaþã de

31.000 mp

Investiþia se va desfaºura în doua etapeextinse pânã în 2017. Într-o primã fazãse vor construi clãdirile cuprinse încomplex ºi se vor procura o parte dinechipamente. Într-o a doua fazã se vormonta echipamente achiziþionate înprima etapa ºi restul de dotãri.

Construcþiile, în suprafaþã totalã de31.000 mp vor fi dezvoltate pe un terenaflat în proprietatea Institutului “HoriaHulubei”. Amplasamentul este localizatîn partea de sud-vest a municipiuluiBucureºti, la 3,5 km distanþã faþã deoraº. Pânã în 2015 se vor ridica treicorpuri de clãdire ce vor forma unansamblu unitar.

Complexul de cercetare va constad i n t r - o c l ã d i r e c u o s u p r a f a þ ãdesfaºuratã de 18.502 mp pentru dotãriºi douã de dimensiuni mai redusepentru laboratoare, birouri ºi cazareacercetãtorilor.

Corpul principal, cu un regim deînãlþime subsol + parter, va gãzduilaserele, sistemul gamma de mareintesitate ºi o parte dintre laboratoare.Clãdirea va cuprinde douã lasere cuputerea de 10 PW, acceleratorul liniarde electroni, un pod rulant pentrutransportarea unor piese de mari

dimensiuni (pânã la 5 m înãlþime), zonade echipamente ºi zone experimentale.

Construcþiile vor presupune utilizareaîn unele cazuri a unor betoane speciale,cu densitate mult mai mare faþã debetoanele obiºnuite.

“Datoritã mãsurilor de radioprotecþie,zidurile vor fi foarte groase, 1,5 m debeton. În exteriorul clãdirilor radiaþiat r e b u i e s ã f i e z e r o . N u e x i s t ãcompromisuri”, a subliniat domnulZamfir.

O altã clãdire va cuprinde spaþiip e n t r u c e r c e t ã t o r i , b i r o u r i º ilaboratoare, iar cealaltã va fi o “casã deoaspeþi” cu 60 de camere.

Imobilul pentru birouri va avea unregim de înãlþime de S + P + 5 Etaje +Etaj tehnic parþ ial º i o suprafaþãdesfaºuratã de 4.528 mp.

Clãdirea casei de oaspeþi va fi oconstrucþie tip barã cu un regim deînalþime de S + P + 2 Etaje + Etaj 3parþial ºi o suprafaþã desfãºuratã de2.290 mp. Complexul va cuprinde ºi ocantinã pentru cercetãtori.

I n v e s t i þ i a i n c l u d e r e a l i z a r e adrumurilor de acces ºi de legãturã pe olungime de 2.100 m. Acest complexu r m e a z ã s ã g ã z d u i a s c ã a n u a laproximativ 1.000 de cercetãtori dintoatã lumea, ºi simultan câteva zeci decercetãtori.

În cadrul licitaþiei pentru

execuþia complexului

a curs cu contestaþii

Proiectul tehnic pentru realizareac o n s t r u c þ i i l o r a f o s t r e a l i z a t d easocierea Hachiko Design ºi RomtestElectronic iar în aceastã primãvarã va fia l e s a n t r e p r e n o r u l c e v a r i d i c aconstrucþiile civile.

Licitaþia deschisã pentru atribuirealucrãrilor de execuþie a fost lansatã laînceputul lunii august 2012, valoareatotalã a contractului fiind estimatã lasuma de 60 milioane euro. Din pãcate,însã procedura de licitaþie a întâmpinat7-8 contestaþii. Doleanþele ofertantilora u v i z a t c e r i n þ e l e d i n c a d r u ldocumentaþiei de atribuire ºi duratapentru depunerea ofertelor.

“A u ex i s ta t cer er i s u cces i v e d ea m â n a r e a d a t e i d e d e p u n e r e aofertelor, în care au fost invocate mo-tive legate de faptul cã este un proiectcomplex ºi trebuie sã se formezeasocieri de foarte multe firme, iardocumentaþia de calificare este extremvoluminoasã”, ne-a precizat domnulNicolae Zamfir, director general alInstitutului “Horia Hulubei”,

Prima datã limitã stabilitã pentrudepunerea ofertelor a fost în luna

9

Complex birouri, laboratoare, "casã de oaspeþi", cantinã.

Corpul principal, va gãzdui laserele, sistemul gama ºi laboratoare.

octombrie 2012. Operatorii economiciau considerat, însã, cã timpul acordat afost prea scurt având în vedere cã înlunile de varã activitatea în domeniulconstrucþiilor este redusã. Urmãtoareadatã limitã a fost stabilitã pentru 17noiembrie 2012, dar au existat noiplângeri cu privire la termenul scurt depregãtire acordat, de doar zece zile.Pânã la pronunþarea deciziei ConsiliuluiNaþional de Soluþionare a ContestaþiilorInstitutul “Horia Hulubei” a decisp r e l u n g i r e a p e r i o a d e i p e n t r ud e p u n e r e a o f e r t e l o r p â n ã l a 1 7decembrie 2012. În final consiliul ar e s p i n s s o l i c i t ã r i l e d e p u s e d econtestatari.

C e r i n þ e l e p u b l i c a t e î n c a d r u ldocumentaþiei de atribuire au ridicat,de asemenea, un val de nemulþumiri înrândul ofertanþilor. Domnul Zamfir nespune: “Am avut criterii foarte dure deselecþie, privind experienþa similarãatât a firmelor ofertante, cât ºi amembrilor echipei lor. De exemplu, înconstrucþia aceasta vor intra 70.000metri cubi de beton ºi am cerut cafirmele care liciteazã sã dovedeascãfaptul cã au turnat cel puþin 10.000 mc.Ideea era sã vedem dacã au logisticanecesarã pentru a turna o cantitate atâtde mare de beton.

Pe urmã, proiectul prevede realizareaa 2.000 mp de «camere curate». Suntcamere ce necesitã condiþii de puritatea aerului extrem de mari. Am cerut caofertantul sã fi construit mãcar 500 decamere de acest gen. Când am imple-mentat proiectul de construcþie a unuiciclotron am pus condiþia ca firmaofertantã sã mai fi construit o «camerãcuratã» iar o societate ne-a rãspuns «noiî n t o t d e a u n a f a c e m c u r a t c â n dterminãm».”

Ori, «camerele curate» presupun oventilaþie deosebitã ºi reguli speciale înceea ce priveºte accesul. Ca în cazulcamerelor aseptice din spitale, acesteasunt prevãzute cu o anticamerã undecercetãtorii se vor echipa cu hainespeciale cu care vor intra în «cameracuratã».

Totodatã, podeaua clãdirii ce vagãzdui laserele prezintã problemetehnice deosebite. “Datoritã condiþiilorstricte privind vibraþiile, soluþia tehnicãaleasã este ca podeaua de mii de metripãtraþi sã fie complet decuplatã der e s t u l c o n s t r u c þ i e i . S u n t d o u ãconstrucþii într-una singurã. Nu existãnicio legãturã între podea ºi restulconstrucþiei. Podeaua va fi construitã pesute de amortizoare, astfel încât sã seatenueze orice vibraþie”, spune domnul

Zamfir. Reducerea la maxim a vibraþiiloreste necesarã pentru cã fascicule lasertrebuie sã treacã prin multe sistemeoptice. Soluþia este practicatã la marilelaboratoare din lume.

Proiectul prezintã o provocare ºi înceea ce priveºte asigurarea consumuluide energie, care va fi foarte mare, de 10MW.

“Soluþia aleasã este energia verde. Vafi cea mai mare clãdire din Europaîntreþinutã cu pompe geotermale. Aiciavem loc suficient ca sã nu perturbãmnimic. Se va asigura astfel temperaturaconstantã.”

Energia geotermalã va fi captatã prinintermediul unor puþuri forate ºiutilizatã prin intermediul pompelor decãldurã, cu o putere instalatã totalã de5 MW. Cu toate acestea, clãdirile vor filegate ºi la reþeaua de energie electricã.

O a l t ã c o n d i þ i e d u r ã e s t e c atemperatura sã nu varieze în locurileexperimentale cu mai mult de jumãtatede grad iar umiditatea sã nu varieze maimult de 10%. Ofertanþilor li s-a cerut sãaibã experienþã în aceste domenii.

Contestaþiile nefondate sunt facilitateºi de legislaþia foarte permisivã îndomeniu, considerã domnul Zamfir. Auexistat firme cu un singur angajat careau putut depune contestaþii în cadrullicitatiei pentru lucrãri de execuþielansate de Institut, deºi era clar cã nuaveau capacitatea sã realizeze lucrarea.Bineînþeles, aceste contestaþi i auprovocat întârz ier i în demarareaconstrucþiilor deºi acestea nu au fostsemnificative.

Licitaþia pentru lucrãrile de executie afost încheiatã la data de 17 decembrie2012, contractul aflându-se în februarieîn etapa de evaluare a ofertelor.

Totodatã, în cadrul proiectului au fostlansate licitaþiile pentru achiziþia deechipamente, sistem fascicul gamma demare intensitate ºi sistem laser de mareputere. Amândouã licitaþiile au demaratla mijlocul lui decembrie 2012, urmândsã fie încheiate la mijlocul lunii martie2013 s-au primit intre timp cereri deprelungire si s-a hotarat prelungireatermenului cu o luna. Valoarea totalã aa c e s t o r e c h i p a m e n t e e s t e d eaproximativ 120 milioane de euro,livrarea urmând sã se facã în urmãtoriicinci ani.

Componenþa dotãrilor din cadrull a b o r a t o a r e l o r v a f i s t a b i l i t ã d ecercetãtori în urmãtorii doi ani. În etapaa doua a proiectului va fi demaratãl i c i t a þ i a p e n t r u t o t c e î n s e m n ãechipamente electronice.

Finanþarea investiþiei va fi

suportatã din fonduri

structurale

În total, proiectul ELI se ridicã la 1miliard de euro pentru investiþiile ce sevor derula în cele trei þãri participante.Fiind vorba de o suma atât de marefinanþarea reprezenta o problemã.Cercetãtorii au sperat sã poatã obþinefonduri structurale pentru derulareaproiectului. În România, aplicaþiapentru finanþarea prin ProgramulO p e r a þ i o n a l S e c t o r i a l C r e º t e r e aCompetitivitãþi i Economice a fost

redactatã în 2010. În ianuarie 2012 afost depusã aplicaþia, dupã un an dediscuþii preliminare. În august 2012Comisia Europeanã a aprobat proiectul.A urmat semnarea contractului definanþare la 12 decembrie 2012.

U n i c a p r o b l e m a r ã m a s ã e r a c ãfondurile structurale se acordã în sistemramburs. Aceasta presupune cã trebuiesã ai de undeva banii înainte de ademara proiectul. Din fericire fondurilenecesare demarãrii investiþiei vor fiacordate din bugetul de stat. În iulie2012 a fost emisã o hotãrâre de Guvernprin care s-au aprobat indicatoriitehnico-economici aferenþi proiectului.

Astfel, pentru finanþarea investiþiei nuse va apela la nici un fel de împru-muturi. Banii vor fi iniþial acordaþi de labuget, iar ulterior se vor face cereri derambursare dupã fiecare etapã.

În România valoarea proiectului ELIeste de 293 milioane euro. Din aceastãsumã, prima faza a proiectului se ridicãla 180 milioane euro. Pentru a douaetapã a proiectului, care va începe în2014 ºi va dura pânã în 2017, investiþiava fi de 113 milioane euro.

P r o c e n t u a l 8 3 % d i n v a l o a r e ainvestiþiei este asiguratã din fonduris t r u c t u r a l e , i a r 1 7 % r e p r e z i n t ãco-f inanþarea acordatã de statu lromân.


Corpul principal, va gãzdui laserele, sistemul gama ºi laboratoare.

Mari proiecte

Dupã succesul înregistrat deAFI Palace Cotroceni ºi prima clãdire debirouri din AFI Park, dezvoltatorul AFIEurope România va continua în 2013proiectele începute ºi va demara altelenoi.

„Pentru AFI Europe, România estep r i n c i p a l a p i a þ ã c a v o l u m a lproiectelor”, ne-a declarat David Hay,CEO AFI Europe România.

Au început lucrãrile la AFI

Park 2

Pe segmentul de birouri, anul acesta AFIEurope România va construi cea de-adoua clãdire din complexul AFI Park,adiacent centrului comercial AFI PalaceCotroceni. În pezent, antreprenorul,D a n y a C e b u s ( n . r . c o m p a n i a d econstrucþii din grupul AFI), lucreazã lafundaþia clãdirii.

Al doilea turn va fi identic cu primul,prin urmare va avea tot în jur de 12.000mp închiriabili, respectiv 20.000 mpsuprafaþã construitã. Clãdirea va aveaun regim de înãlþime douã subsoluri +parter + 10 etaje. Finalizarea esteprevãzutã pentru primul trimestru din2014.

„Vedem pe zona de birouri o miºcarepe România din partea companiilor deIT, fie cã îºi consolideazã sau mutãbirourile din afarã în România, fie semutã din provincie în Bucureºti”,precizeazã David Hay.

Cel mai probabil ºi a doua clãdire debirouri va fi închiriatã preponderent totde companii de IT. Proiectul prezintã oserie de avantaje ce þin de locaþie,accesul la toate mijloacele de transportîn comun ºi proximitatea de centruluniversitar Politehnica. Nu în ultimulrând, companiile de IT se aflã într-ocontinuã expansiune, prin urmareconteazã mult faptul cã pot închiriaspaþii suplimentare în AFI Park pemãsurã ce noi clãdiri sunt date înfolosinþã. În plus, prezenþa centruluicomercial asigurã accesul la servicii(hipermarket, bãnci, sãli de sport etc.),

argumenteazã domnul Hay.L a m i j l o c u l l u n i i f e b r u a r i e

dezvoltatorul purta negocieri avansatecu potenþialii chiriaºi pentru închiriereacelei de a doua clãdiri din ansamblu debirouri. În acelaºi timp, prima clãdireera închiriatã în proporþie de 60% ºiurmau sã fie semnate contractelepentru restul suprafeþelor. În 2013 aufost semnate contracte adiþionale .

A treia clãdire de birouri din complexar urma sã fie începutã peste un an – unan ºi jumãtate. Dacã se finalizeazã maidevreme închirierea celei de a douaclãdiri, atunci ºi lucrãrile la urmãtoareapot începe mai repede.

În doi ani ar putea demara ºi

proiectul de birouri din

Progresului

Pe segmentul de birouri AFI mai are înplan dezvoltarea unui ansamblu debirouri similar celui din Cotroceni pes t r a d a P r o g r e s u l u i d i n C a p i t a l ã .Proiectul va cuprinde în jur de 50.000 -60.000 mp de spaþii de birouri clasa A.Va mai dura însã în jur de doi ani pânãcând proiectul va fi pregãtit pentrudezvoltare. Între timp se lucreazã laproiectare ºi obþinerea autorizaþiilor,precizeazã ºeful AFI Europe România.

Anul acesta începe construcþia

la AFI Palace B. Noi

Pe segmentul de centre comerciale,anul acesta sau cel târziu la începutullui 2014, AFI va demara construcþiao b i e c t i v u l u i A F I P a l a c e B . N o i .Proiectarea este în curs de finalizare.Acesta va fi un centru comercial decartier, cu o suprafaþã totalã de 35.000mp ºi închiriabilã de 26.000 mp, ce vadeservi în jur de 250.000 de persoanedin zona de nord-vest a Capitalei ºilocalitãþile limitrofe, menþioneazã Da-vid Hay.

AFI Palace Ploieºti va fi gata

în octombrie

Anul acesta dezvoltatorul va finaliza

lucrãrile la proiectul AFI Palace Ploieºti,început în primãvara anului trecut.Obiectivul va dispune de o suprafaþãînchiriabilã de 29.000 mp. Pânã înprezent constructorul Danya Cebus arealizat structura clãdirii, iar lucrãrilesunt în graf ic . Finanþarea pentrufinalizarea proiectului este asiguratãprintr-un credit bancar de peste 30 demilioane de euro obþinut la sfârºitulanului trecut. Inaugurarea centruluicomercial va avea loc pe 3 octombrieanul acesta, afirmã David Hay.

La mijlocul lunii februarie centrulcomercial era închiriat în proporþie depeste 73%.

Chiar dacã AFI Palace nu va fi primulcentru comercial inaugurat la Ploieºti(n.r. în toamna anului trecut NEPI înparteneriat cu Carrefour Property audeschis centrul comercial Ploieºti Shop-ping City) , ºeful AFI Europe esteîncrezãtor cã proiectului propiu vadeveni un pol de atracþie pentrup l o i e º t e n i , a v â n d î n v e d e r eproximitatea faþã de centrul oraºului.„Competiþia este bunã, te determinã sãlucrezi mai bine”, afirmã David Hay.

În perspectivã, AFI îºi propune sãconstruiascã ºi un parc de retail la Arad,

c u o s u p r a f a þ ã î n c h i r i a b i l ã d eaproximativ 30.000 mp. Lucrãrile vorîncepe însã doar în momentul în carevor fi semnate contractele de închirierepentru spaþiile principale, precizeazãdomnul Hay.

Rezultate în creºtere în AFI

Palace Cotroceni

Centrul comercial AFI Palace Cotrocenireprezintã în continuare cel mai mareproiect AFI Europe din toate cele optstate în care activeazã. La sfârºitulanului 2012 valoarea actualizatã aproiectului era estimatã la peste 360milioane de euro.

ªeful AFI Europe România se declarãf o a r t e m u l þ u m i t d e r e z u l t a t e l eînregistrate de centrul comercial. În2012 acesta a atras în medie 52.000 devizitatori pe zi, fapt ce s-a resimþit ºiprintr-o creºtere a volumului de vânzãria retailerilor ºi, implicit, a veniturilor dinchirii. Creºterea ar putea sã continue ºiîn acest an.

AFI nu a renunþat la

proiectele rezidenþiale

În viitorul mai îndepãrtat AFI Europe areîn plan sã dezvolte în România ºi


AFI va dezvolta trei proiecteimobiliare în 2013Expansiunea pieþei de birouri va continua

Mari investitori

David Hay, CEO AFI Europe România.

proiecte rezidenþiale, segment pe carec o m p a n i a a r e , d e a s e m e n e a , oexperienþã bogatã.

„ A v e m m u l t e t e r e n u r i p e n t r urezidenþiale în Bucureºtii Noi, Mãgurele,Pipera, dar aºteptãm pânã când piaþa îºirevine. Vom începe când vom vedea cãexistã o cerere realã, disponibilitate definanþare ºi un început de creºtere ap r e þ u r i l o r . Î n t r e t i m p p r e g ã t i mproiectele ºi autorizaþiile. Nu vãd unproiect rezidenþial AFI în urmãtorii unul- doi ani”, afirmã domnul Hay.

M e n þ i n â n d p l a f o n u l a c t u a l ,programul „Prima Casã” va funcþionadoar pentru proiecte mici, este depãrere reprezentantul AFI.

Expansiunea pieþei de

birouri va continua

În opinia ºefului AFI Europe România,þara noastrã prezintã un mare potenþialde dezvoltare, dar a resimþit influenþaincertitudinii ultimilor ani din Europa.Odatã ce situaþia pe continent se vaclarifica, se vor vedea îmbunãtãþiri ºi pepiaþa localã. Anul acesta cel maiprobabil se va asemãna cu 2012 înprivinþa dezvoltãrii imobiliare, atât timpcât nu se schimbã situaþia din Europa.

Luat în particular, Bucureºtiul este opiaþã mare, cu o populaþie realã dedouã-trei milioane de persoane. Unoraº la aceastã dimensiune trebuie sãaibã o piaþã de birouri mult mai mare.De exemplu, Praga, cu o populaþie maimicã decât a Bucureºtiului, are un stoc

de birouri aproape dublu (în jur de 3milioane mp faþã de 1,8 în Bucureºti).Prin urmare existã mult loc de creºtereîn Capitalã, apreciazã domnul Hay.

Strategia AFI în cazul proiectelorcomerciale este sã construiascã, sãstabilizeze proiectele, sã obþinã venituridin exploatarea lor un numãr de ani ºiulterior sã le vândã parþial sau întotalitate unor investitori pentru a reluaciclul, explicã reprezentantul AFI.

Creditarea proiectelor

imobiliare s-a plafonat la 30

milioane de euro

P i a þ a d e z v o l t ã r i i i m o b i l i a r e d i nRomânia este, în principal, afectatã delipsa de finanþare bancarã, apreciazãreprezentantul AFI. Chiar dacã undezvoltator reuºeºte sã accesezefinanþare, ºi doar dupã negocieriîndelungate, nu poate spera la mai multde 30 de milioane de euro de la o bancã.

De altfel, proiectele mari finalizate înultimii ani în România au fost posibiledeoarece aveau asiguratã finanþareaînainte sã vinã criza. Practic, bãnciles-au adaptat la crizã refuzând sã maiofere finanþare.

În momentul de faþã bãncile ºi piaþa îngeneral , percep România ca fi indriscantã.

„România este însã mai puþin riscantãdecât Spania, Cipru, Portugalia, Irlanda,de exemplu. Comparativ cu acestestate, în România au fost puþine cazuride insolvenþã ale marilor proiecteimobiliare, doar douã-trei mall-uri. Cutoate acestea, Europa de Vest percepecã România este riscantã”, crede DavidHay.

În prezent, este greu sã obþii finanþareinclusiv pentru a începe proiecteimobiliare în Europa de Vest. ªanselecresc totuºi dacã dezvoltatorul este unclient vechi ºi de încredere al bãncii.Conteazã ca proiectul sã fie bun, la unpreþ rezonabil, în locaþia potrivitã, iarechipa de dezvoltare sã aibã experienþanecesarã sã îl ducã la capãt. Nu înultimul rând, este important sã existeun nivel minim de preînchirieri sauvânzãri, dupã caz. Dacã din crizã arreieºi ceva bun, atunci ar fi consolidareapieþei dezvoltatorilor performanþi, carep o t g e n e r a p r o i e c t e d e c a l i t a t e ,conforme cu aºteptãrilor bãncilor, estede pãrere domnul Hay.

13

Complexul AFI Cotroceni.

ªantier AFI Park II în februarie 2013.

Bog’Art s-a remarcat drept unuldintre principalii antreprenori pe piaþaconstrucþi i lor civi le din România.Compania ºi-a clãdit reputaþia prinnumeroasele proiecte de referinþãrealizate în Bucureºti ºi în þarã.

Principalele proiecte pe care Bog’Artle va derula în acest an sunt din zona debirouri, în Bucureºti: Floreasca BusinessPark si Green Gate .

Într-un an, compania ruleazã în medie10-15 proiecte în paralel, din care 3-4foarte mari, iar restul cu valori cuprinseîntre 2 ºi 15 milioane de euro, ne-adeclarat Sorin Greu, directorul generalal companiei Bog’Art.

Floreasca Business Park, proiectdezvoltat de Portland Trust, constã înconstruirea unui ansamblu format dindouã clãdiri de birouri, cu o suprafaþãînchiriabilã cumulatã de 37.500 mp peªoseaua Pipera. Pânã în luna martie2013 va f i real izatã structura derezistenþã a clãdir i lor , ansamblulurmând sã fie finalizat în octombrieanul acesta.

Green Gate este primul proiect aldezvoltatorului Green Gate Develop-ment în România, subsidiara grupuluiceh S Group Holding. Investiþia constãîn realizarea unei clãdiri de birouri cu osuprafaþã construitã de aproape 50.000mp (30.000 mp închiriabili) pe Bd. Tu-dor Vladimirescu.

Construcþia este realizatã în sistem„top down” (n.r. infrastructura ºi supra-structura clãdirii se construiesc înp a r a l e l ) . P â n ã l a î n c e p u t u l l u n i ifebruarie fusese turnat primul planºeupeste subsol ºi urmau sã înceapãe x c a v a þ i i l e s u b p l a n º e u p e n t r urealizarea infrastructurii compusã din 4subsoluri. Dupã aceastã etapã va începeconstrucþia suprastructurii. Clãdirea vaf i f i n a l i z a t ã î n f e b r u a r i e 2 0 1 4 ,precizeazã domnul Greu.

Compania mai deruleazã ºi altep r oi ecte ma i mi c i d e b i r ou r i , d eexemplu clãdirea Aviatorilor 47, cu o

suprafaþã de aproximativ 5.000 mp, dinapropierea Pieþei Charles de Gaulle dinBucureºti.

De asemenea, Bog’Art va continua în2013 lucrãrile la Catedrala MântuiriiNeamului, de lângã Palatul Parla-mentului. Pânã la sfârºitul lunii martielucãrile vor ajunge la cota zero. Având învedere cã beneficiarul proiectului,Patriarhia Românã, a decis sã licitezelucrãrile pe etape de execuþie, urma ca înluna februarie sã fie licitatã continuarealucrãrilor pentru surpastructurã. Desigur,Bog’Art este unul dintre ofertanþi, aprecizat domnul Greu.

În paralel, Bog’Art va construi în acestan ºi rezidenþiale în Bucureºti, respectivcâte un bloc de locuinþe în ansamblurilerezidenþiale Edenia ºi Optima, dez-voltate de Adama, companie controlatãde fondul de investiþii austriac Immo-finanz.

Succesul în construcþii este

determinat de preþ

Cel mai important criteriu în atribuireacontractelor de lucrãri este în prezentpreþul. Conteazã de asemenea caantreprenorul sã aibã capacitateat e h n i c ã º i f i n a n c i a r ã , p r e c u m º iexperienþã pe proiecte similare, pentrua duce la bun sfârºit lucrarea.

„Preþul este foarte important în ziuade azi. Într-adevar, preþurile sunt destulde mici ºi fiecare proiect reprezinþã oprovocare”, mãrturiseºte Sorin Greu.

Pentru a putea asigura un preþcompetitiv, managementul Bog’Art aeficientizat toate costurile în interiorulcompaniei. De asemenea, serviciile deoptimizare a proiectelor , puse ladispoziþia clienþilor, au constituit unreal avantaj competitiv, deoarece, dupãcaz , s ol u þ i i l e pr opu s e pot ad u ceeconomii de pânã la 10-15% dinvaloarea totalã a proiectului. În plus, acontat ºi buna colaborare cu furnizorii ºisubantreprenorii, explicã directorulgeneral Bog’Art.

„Mulþi ar dori sã

construiascã, dar nu obþin

finanþare”

Dezvoltatorii au ocazia sã obþinã acumclãdiri de calitate pentru mai puþini bani.Faþã de per ioada de apogeu dinconstrucþ i i , 2006-2008, preþur i lepracticate de companie ºi în speþã depiaþa de profil, sunt cam cu 25% mai mici.Scãderea a rezultat nu atât din reducereapreþurilor la materiale de construcþie,unele materiale înregistrând o scãderefoarte micã, iar altele chiar o creºtere de1-2% pe an, ci din diminuarea costurilorinterne: salarii, manoperã, costuri admin-istrative, costuri indirecte, scãdereachiri i lor la uti laje etc., subliniazãdirectorul general Bog’Art.

P r i n u r m a r e , a c u m e s t e f o a r t eco nv e na b i l p e ntr u i nv e s t i to r i s ãconstruiascã. „Investitorii ºi dezvoltatoricu experienþã ºi putere financiarã astafac ºi astãzi. Desigur, mulþi ar dori sãconstruiascã, dar nu obþin finanþare”,apreciazã domnul Greu.

În mod necesar birourile noi

trebuie sã fie ºi economice

Tocmai din necesitatea de a reducecostur i le , ef ic ienþa în exploatarereprezintã în prezent cheia succesuluip e n t r u u n p r o i e c t d e b i r o u r i .Companiile mari preferã clãdirile noi,care asigurã un cost mai mic pentruchir iaº pr in pr isma economiei lautilitãþi, mai ales în contextul în carechiria este similarã cu cele practictepentru clãdirile mai vechi. Prin urmare,este necesar ca proiectele noi sã obþinãu n c e r t i f i c a t d e s u s t e n a b i l i t a t erecunoscut în plan internaþional ,precum LEED sau BREEAM, care atestãcã au fost construite astfel încât sã oferecele mai bune condiþii de utilizare ºicosturi mai mici de operare. Dacãbirourile mai sunt poziþionate ºi în zonecentrale sau cu acces rapid, atunci vora v e a s u c c e s p e p i a þ ã , a p r e c i a z ãdirectorul general Bog’Art.

De obicei, dezvoltatorul solicitãantreprenorului general sã se ocupe ºi


Planurile de expansiune aleBog’Art sfideazã cursul pieþeiÎn mod necesar birourile noi trebuie sã fieºi economice

Mari constructori

Sorin Greu, directorul general al companiei Bog’Art.

de obþinerea certificatului „green”pentru clãdirea sa. Din acest motiv, încãd i n f a z a d e p r o i e c t a r e t r e b u i eîndeplinite anumite reguli , sã fieidentificate soluþiile ºi echipamentelec a r e s ã a s i g u r e p e r f o r m a n þ ã î nexploatarea clãdirii. De pildã, Bog’Arta r e o e c h i p ã d e d i c a t ã o b þ i n e r i icertificatelor „green”. În fapt, toatemarile proiecte pe care compania leexecutã vor avea aceste certificate,menþioneazã domnul Greu.

Bog’Art îºi propune sã

revinã la cifra de afaceri din

2008

În perspectiva acestui an, ºeful Bog’Art nuîntrevede semne de îmbunãtãþire a pieþeiconstrucþiilor din România. În sectorulprivat sunt doar câteva proiecte deamploare ºi multe firme de construcþiiinteresate de ele. Investiþiile de stat suntde asemenea foarte puþine pe sectorulcivil, argumenteazã Sorin Greu.

În pofida dificultãþilor din piaþã,managementul Bog’Art vizeazã pentruacest an atingerea unei cifre de afaceride 140 milioane de euro la nivel degrup ºi 90 milioane de euro la nivelulcompaniei Bog’Art SRL. Obiectivul esteunul realist, având în vedere cã Bog’ArtSRL are deja asigurate 70 de milioanede euro prin contractele semnate.„Pentru anul acesta suntem optimiºti.Ne-am propus o creºtere a cifrei de

afaceri pânã la 90 milioane de europentru Bog’Art ºi suntem mult maioptimiºti în ceea ce priveºte rataprofitului”, declarã directorul general alcompaniei.

Practic, cifra de afaceri ar ajunge la unnivel apropiat celui din anul de vârf2008 (93 milioane de euro). De altfel, dela demararea crizei economice, cifra deafaceri a companiei nu a suferit scãderimari ºi nu a coborât sub nivelul de 80m i l i o a n e d e e u r o , î n c o n t e x t u lmenþinerii numãrului de angajaþi, în jurde 500.

„Noi am pãstrat muncitorii ºi amr e u º i t s ã m e n þ i n e m u n m e d i umotivaþional pentru oamenii noºtri,prin urmare nu avem fluctuaþii mari depersonal. Dar, o firmã de construcþiiperformantã nu se compune doar dinforþã de muncã, ci ºi din personal tehnicºi management. Cheia succesului estem a n a g m e n t u l d e p r o i e c t s imanagementul la nivel de organizaþiealtfel degeaba ai muncitori de înaltãcalificare”, considerã domnul Greu.

Pentru anul 2012, cifra de afaceri acompaniei Bog’Art SRL s-a situat, con-form datelor preliminare, în jurul valoriide 80 milioane de euro. La nivel de grup,cifra de afaceri a însumat aproximativ120 milioane de euro. „Scopul a fost sãcreºtem cota de piaþã, sã avem proiecteºi rulaj. Profiturile sunt la un nivelsatisfacator”, afirmã Sorin Greu.

Bog’Art va construi ºi în

zona rezidenþialã ºi de retail

S t r a t e g i a B o g ’ A r t p e n t r u 2 0 1 3reprezintã în fapt o continuare aabordãrii de anul trecut. Astfel, pelângã construirea clãdirilor de birouri,activitatea va viza ºi zona rezidenþialã ºid e s p a þ i i d e r e t a i l . D e e x e m p l u ,compania construieºte în prezent unhipermarket la Galaþi. „Am realizat cene-am propus: suntem lideri de piaþã însectorul de constructii civile. Putem sãe x e c u t ã m o r i c e p r o i e c t î n z o n aconstrucþiilor civile ºi industriale”, neasigurã Sorin Greu.

C h i a r d a c ã G r u p u l p r e f e r ãdeocamdatã sã se axeze pe lucrãrile deconstrucþii civile, directorul Bog’Art nuexclude ca în urmãtorii 3-5 ani sãabordeze ºi construcþiile de infra-structurã.

În ansamblu, compania a lucratpreponderent cu sectorul privat. Pesectorul de investiþii publice, interesulBog’Art vizeazã tot construcþiile civile,precum construcþia de spitale (Bog’Arta realizat printre altele extindereaS p i t a l u l u i B a g d a s a r A r s e n i d i nBucureºti) sau alte proiecte publicemari (de exemplu, în asociere cuHochtief , Bog’Art a l icitat pentrulucrãrile de construcþie din cadrulproiectului centrului european decercetare în domeniul laserelor, de laMãgurele – ELI).

15

Floreasca Park, februarie 2013, ansamblu construit de Bog’Art.

Clãdirile construitede Bog’Art

Bog’Art a construit cele mai multe clãdiri debirouri din Bucureºti: Charles de GaullePlaza, Bucharest Tower Center, City Gate,Cathedral Plaza, Willbrook Platinum Busi-ness & Convention Center, Unicredit Tower.

Chiar dacã majoritatea proiectelor (în jurde 80%) au fost realizate de companie înBucureºti, nu au fost ocolite nici proiecteled i n þ a r ã : T i m i º o a r a , P l o i e º t i , P i t e º t i(Euromall), Braºov (douã proiecte sunt încurs de finalizare – extinderea fabricii demedicamente Europharm ºi construireah o t e l u l u i d e p a t r u s t e l e M y P l a c e ) ,Constanþa, Oradea (centrul comercialOradea Shopping City – finalizat în 2011),Cãlãraºi (un hipermarket) etc.

„Dacã un proiect, oricât de dificil ºi com-plex ar fi, este bine pregãtit din punct devedere tehnic ºi organizatoric în faza deplanificare, atunci derularea acestuia în fazade execuþie devine un simplu proces.Bineînþeles cã toate proiectele au anumitgrad de dificultate, iar noi ne-am orientat îngeneral cãtre proiecte complexe. Însã acestfapt ne-a diferenþiat pânã la urmã înperioada de «boom» din construcþii ºi ne-aasigurat o continuitate ulterior declanºãriirecesiunii economice. Anterior toatã lumeaºtia sã facã proiecte rezidenþiale, pentru cãera cel mai uºor”, considerã Sorin Greu, di-rector general Bog’Art.

În ceea ce priveºte tehnologia, o primãprovocare a fost construcþia clãdirii debirouri Porsche România. Aceasta s-aremarcat prin faptul cã toate planºeele aufost suspendate prin intermediu unor tiranþide partea superioarã a clãdirii. Charles deGaulle Plaza a reprezentat o altã provocare –prima clãdire din România executatã însistem „top down” (n.r.infrastructura ºisuprastructura clãdirii se construiesc înparalel). La Bãneasa Shopping City termenulde realizare a fost foarte scurt ºi am reusit sãfinalizãm proiectul coordonând în perioadade vârf, într-un ritm extrem de solicitant,p e s t e 7 0 0 d e m u n c i t o r i , r e l a t e a z ãreprezentantul Bog’Art.

În opinia manager u lu i Bog’Ar t ,avantajul în a lucra cu autoritãþi publicer e z i d ã î n s i g u r a n þ a m a i m a r e aîncasãrilor, chiar dacã uneori vin cuîntârziere. În cazul investitorilor privaþi,se poate întâmpla oricând sã li setermine finanþarea, iar constructorul sãrãmânã blocat cu producþia. Companianu este strãinã de astfel de situaþii. Deexemplu, intrarea în insolvenþã a unuiproiect rezidenþial în urma cu trei ani agenerat dificultãþi în recuperareabanilor pentru lucrãrile prestate. Dinacest motiv, conteazã ºi pentru con-structor reputaþia cl ientului sãu,istoricul, fãrã a exclude însã colaborareacu dezvoltatori imobiliari aflaþi la primainvestiþie. „Astãzi iþi asumi riscuri alãturide client”, afirmã domnul Greu.

Pieþele externe ar putea

spori cifra de afaceri

În paralel cu activitatea din România,Bog’Art îºi pregãteºte intrarea pe pieþeexterne precum Rusia, Libia ºi Irak ºieventual þãri mai apropiate precumUcraina ºi Belarus. „Avem intenþia sãextindem activitatea ºi pe pieþeleexterne. Marjele de profit sunt maibune decât în România, dar existã ºiriscuri mari pe care un antreprenortrebuie sã ºi le asume atunci cândpãtrunde pe o piaþã nouã. ªansele de alua proiecte sunt oricum mai mari decât

în România”, este de pãrere Sorin Greu.De exemplu, în Rusia se anunþã

proiecte de construcþii importantepentru Olimpiada de iarnã din 2014 dela Soci ºi Campionatul mondial defotbal din 2018.

În statele menþionate, compania îºipropune sã se implice tot în proiectecivile: construcþia de ºcoli, spitale,locuinþe ºi eventual stadioane. „Coloºiiinternaþionali, obþin proiectele mari dinstatele în care activeazã. Aceasta nuînseamnã cã nu se fac ºi proiecte mediiîn þãrile respective ºi atunci sunt ºanse(n.r. pentru constructorii români)”,apreciazã domnul Greu.

Intrarea pe o piaþã strãinã trebuie însãstudiatã foarte bine ºi presupuneinvestiþii în deschiderea unui birou localpentru cercetarea de piaþã ãi activitãþide marketing.

„Am dori ca în urmãtoarea perioadãlucrãrile externe sã reprezinte minim20-30% din cifra de afaceri, de aici sãvinã creºterea, deci fãrã a diminua cifrade afaceri pe România”, aratã directorulgeneral Bog’Art.

Bog’Art îºi propune sã

dezvolte câte un proiect

imobiliar pe an

O direcþie deja începutã la nivelulGrupului, ºi care va continua pe viitor,vizeazã dezvoltarea imobiliarã. În fapt,

Bog’Art a construit ºi deþine clãdirea debirouri din Bulevardul Expoziþiei în careº i - a m u t a t s e d i u l c e n t r a l b a n c aUniCredit Þiriac, unicul chiriaº. Imobilula fost finalizat de Bog’Art anul trecut, înurma unei investiþii totale de peste 30de milioane de euro. De altfel, politicabãncilor este în general sã închirieze, nusã deþinã sedii.

„Vrem sã continuãm. Chiar dacã nudezvoltãm mai multe proiecte simultan,ne propunem sã avem câte un proiectîn dezvoltare proprie. Cladirea astfelconstruitã poate fi închiriatã pe operioadã lungã sau, în cazul unei oferteavantajoase, poate fi vândutã”, afirmãSorin Greu.


Grupul Bog’Art

Bog’Art SRL reprezinã ancora grupuluiomonim, care conþine în principal firme carep r e s t e a z ã s e r v i c i i î n c a l i t a t e d esubatreprenori atât în cadrul lucrãrilorderulate de compania principalã, dar ºi decãtre terþi. În prezent, numãrul total deangajaþi la nivelul grupului Bog’Art este deaproximativ 1.800, din care 500 suntangajaþii Bog’Art SRL.

Practic procesul de construcþie esteurmãrit de la faza de proiectare pânã laadministrarea clãdirii.

Astfel, Bog’Art Steel este compania carelivreazã ºi monteazã oþel beton fasonat ºistructuri metalice. De exemplu, compania, încalitate de subantreprenor, a furnizat ºim o n t a t s t r u c t u r i l e m e t a l i c e p e n t r ue x t i n d e r e a t e r m i n a l u l u i f i n g e r º i aterminalului de plecãri internaþionale de laAeroportul Otopeni.

O altã firmã din grup, Alusystem, este unimportant producãtor de faþade pentruclãdiri, în special pereþi cortinã ºi tâmplãriede aluminiu. Cifra de afaceri anualã seapropie de 10 milioane de euro.

În cadrul Grupului, firma Cons Construct seocupã de consultanþã în domeniul cons-trucþiilor, obþinerea certificatelor „green” ºidirigenþie de ºantier.

De asemenea, Grupul include ºi o firmã deproiectare – Graphtech, proiectantul gene-ral pentru proiectele Floreasca Park ºi GreenGate, printre altele.

Firma Bog’Art Building Management oferãservicii de întreþinere ºi administrare aclãdirii.

Grupul mai cuprinde ºi o a doua firmã deconstrucþii – Bog’Art Vest, care se implicã îndiverse proiecte din zona de Vest ºi de Norda þãrii.

Strategia de extindere a portofoliului defirme în cadrul grupului a asigurat un maibun control al costurilor. Demersul a începutîncã din perioada de creºtere a pieþei deconstrucþii, fapt ce se transpunea ºi prindificultãþi în controlul calitãþii, termenelor ºipreþurilor. În replicã, managementul Bog’Arta început sã dezvolte firme specializate încadrul grupului.

În prezent, strategia grupului nu vizeazã odiversificare suplimentarã a serviciilor.„Astãzi este bine sã faci ce ºtii mai bine. Odiversificare a serviciilor nu cred cã este osoluþie acum”, considerã Sorin Greu, directorgeneral Bog’Art .

City Gate, construcþii realizate de Bog’Art.

Mari constructori

Investiþiile imobiliare dinSectorul 1 se menþin ºi în 2013, ca ºi înanii 2009-2012, la o cotã diminuatã faþãde nivelul anilor 2006-2008, cândsectorul construcþiilor a atins apogeulca suprafaþã construitã desfãºuratã ºinumãr de autorizaþii de construireemise raportat la perioada de dupã1989, ne-a declarat Andrei Marinescu,arhitectul ºef al Sectorului 1.

Cartierul Bucureºtii Noi

atrage investiþii în centre

comerciale

O direcþie importantã în revitalizareac o n s t r u c þ i i l o r d i n S e c t o r u l 1 oreprezintã reautorizarea, modificareasau reconversia funcþiunii investiþiilorî n c e p u t e î n p e r i o a d a b o o m - u l u iimobiliar ºi care au fost sistate laînceputul crizei economice.

Anul acesta ar trebui sã se finalizezeprima etapã a lucrãrilor în cadrulproiectului „Colosseum”. Pânã înprezent au fost date în folosinþã unhipermarket ºi un magazin de bricolaj.Urmeazã a se finaliza cel de-al treileavolum, iar în perspectivã demararealucrãrilor pentru centrul comercialpropriu-zis, cu o suprafaþã totalã deaproximativ 400.000 mp (incluzând siparcãrile supraterane).

Tot în zona de retail, sunt demarateprocedurile de reconversie funcþionalãale vechilor întreprinderi din zonaChitila – Bucureºtii Noi în vedereaconstruirii de noi centre comerciale demari dimensiuni. Este vorba despreedificarea pe fosta platformã Laromet aunui complex comercial cu regim deînãlþime parter + un etaj (n.r. ProiectulAFI Palace Bucureºtii Noi) ºi a uneiclãdiri de birouri dispuse pe parter + 16etaje, ansamblu cu o suprafaþã totalã deaproximativ 120.000 mp. De asemenea,în incinta fostei întreprinderi TextilaDacia urmeazã sã fie construit un com-plex comercial cu regim de înãlþimesubsol + parter + douã etaje (n.r.Proiectul Victoria City Center), respectivo clãdire de birouri dispusã pe douãsubsoluri + demisol + parter + 14 etaje,în suprafaþã totalã de circa 180.000 mp.

În decursul anului 2012 au fostfinalizate investiþii importante pentrupiaþa birourilor, de exemplu cea maiînaltã construcþie din þarã, turnul debirouri „Sky Tower” din zona Floreasca,

cu 5 subsoluri + parter + 36 de etaje +etaj tehnic. Clãdirea are 136 m înãlþimeºi o suprafaþã construitã desfãºuratã deaproximativ 40.000 mp. Anul acestaurmeazã sã se finalizeze atât centrulcomercial adiacent (n.r. PromenadaMall), însumând peste 45.000 mp, cât ºio clãdire de birouri cu regim de înãlþimeparter + 5-6 etaje (n.r. FCC Office).

Totodatã, în 2012 a fost finalizat ºisediul Unicredit din zona Pieþei Mon-treal, construcþie cu funcþiunea de birouriºi un regim de înãlþime douã subsoluri +parter + 15 etaje, menþioneazã arhitectulºef al Sectorului 1.

De asemenea, în ult imii ani s-ar e m a r c a t º i t e n d i n þ a d e r e f u n c-þionalizare a unor clãdiri existente saude construire a unora complet noi, înr e g i m p r i v a t , p e n t r u a s i g u r a r e aserviciilor medicale, adaugã domnulMarinescu.

Se construiesc mici

ansambluri rezidenþiale în

nordul Sectorului

T e n d i n þ a a c t u a l ã î n d o m e n i u ldezvoltãrii imobiliare rezidenþiale oreprezintã micile ansamblurile delocuinþe sau imobilele tip condominiumcu un regim mediu de înãlþime parter +5 sau 6 etaje. În pr incipiu, piaþai n v e s t i þ i i l o r e s t e a x a t ã p e z o n al o c u i n þ e l o r c e s e î n c a d r e a z ã î nprogramul guvernamental “PrimaCasã”, proiectele fiind adaptate astfelîncât noile unitãþi destinate vânzãrii sãse înscrie în posibilitãþile de finanþareale programului.

Ca localizare, investiþiile în imobilelede tip condominium au fost autorizateîn anul 2012 preponderent în zonaª o s e l e i C h i t i l a , a r e a l u l d i n j u r u lPasajului Pipera sau zona ºoselei Siseºti,precizeazã Andrei Marinescu.

Apar case noi în cartierele

mãrginaºe

În concordanþã cu situaþia economicãgeneralã, proprietarii construcþiilor ºiterenurilor din Sectorul 1 s-au adaptatprezentând investiþii de o amploare maimicã, ce urmãresc în pr incipalîmbunãtãþirea caracteristicilor structuraleºi estetice ale mediului construit.

Existã un procent considerabil deinvestiþii noi, majoritatea clãdiri delocuit sau cu funcþiuni conexe, având

regim de înãlþime mic ºi mediu: parter+ un etaj, parter + douã etaje, clãdirinoi ce refac ºi îmbunãtãþesc fondulconstruit din cartierele consideratepânã acum „mãrginaºe”. „În contextuldezvoltãrii urbane a oraºului, refacereazonelor de rezidenþã ºi dotarea acestorapentru toate necesitãþile locuitorilorreprezintã un element major al politiciide dezvoltare a oraºului în contextul ac-tual. Acest tip de intervenþii sunt într-unnumãr relativ constant, nespectaculos,d a r î n t i m p a u u n a p o r t a s u p r aschimbãrii imaginii desfãºurãrilorstradale ºi a calitãþii structurale aclãdirilor, fãcând parte dintr-o politicã apaºilor mãrunþi pe care sectorul 1 oaplicã de mai mulþi ani”, subliniazãdomnul Marinescu.

Cu toate acestea, majoritateaautorizaþiilor eliberate în sectorul 1 sereferã la lucrãri de construcþii privindrecompartimentarea apartamentelor sau aspaþiilor comerciale, lucrãri de consolidare,modernizare, termoizolare ºi mansardaresau supraetajare a clãdirilor existente.

A fost autorizatã

reabilitarea termicã a 200 de

blocuri

În paralel, a continuat activitateaprioritarã de reabilitare a clãdirilor delocuit multietajate, de întocmire a

documentaþiilor necesare, de avizare ºia p r o b a r e a a c e s t o r a î n v e d e r e aa s i g u r ã r i i c a d r u l u i l e g a l p e n t r ur e f a c e r e a f a þ a d e l o r º i c r e º t e r i iconfortului termic, optimizând astfellocuirea în toate cartierele sectorului.A s t f e l , î n 2 0 1 2 a u f o s t e m i s eaproximativ 200 de autorizaþii deconstruire pentru lucrãri de reabilitaret e r m i c ã a c l ã d i r i l o r d e l o c u i tmultietajate, menþioneazã arhitectulºef al Sectorului 1.

PUZ-ul pentru Zona de Nord

va fi repus în discuþie

Având suprafaþa cea mai mare ºi odinamicã de dezvoltare rapidã, Sectorul1 trebuie sã facã faþã unei multitudinid e c e r i n þ e º i i n t e r e s e . Î n o p i n i aarhitectului ºef al Sectorului 1, cea maidificilã sarcinã este aceea de îmbinare atendinþelor divergente, respectivinteresele individuale ºi necesitatear e s p e c t ã r i i c e r i n þ e l o r e s t e t i c e ,urbanistice ºi de siguranþã impuse princadrul legislativ ce reglementeazãavizarea ºi realizarea construcþiilor.

Tendinþele de extindere a spaþiuluiconstruit în Sectorul 1 sunt directdependente de dezvoltarea oraºului înîntregul sãu, de suportul financiar pentrurealizarea investiþiilor imobiliare ºi deinfrastructurã, dar ºi de cadrul legislativ ºi


În Sectorul 1 se construiesc centre comerciale ºi rezidenþiale mici

Bucureºti

Andrei Marinescu, arhitect ºef al Sectorului 1.

existenþa unui regulament de urbanismaplicabil. Sectorul 1 prezintã zone în caredocumentaþiile de urbanism elaborate ºiaprobate ºi-au pierdut valabilitatea.Aprobarea altor regulamente precum ºiprelungirea valabilitãþii celor existente nueste în competenþa Sectorului 1, ci aConsiliului General al MunicipiuluiBucureºti, care ar putea astfel impulsionadezvoltarea urbanisticã. „ActualizareaPlanului Urbanist ic General a lMunicipiului Bucuresti rãmâne cea maifireascã abordare a tendinþelor dedezvoltare urbanisticã ºi teritorialã,asigurând cadrul legal necesar activitãþiipe care o desfãºurãm”, considerãarhitectul Marinescu.

Principala documentaþie de urbanisminiþiatã de Primãria Sectorului 1 estePUZ Zona de Nord: ªos. Odãi, ªos.Bucureºti – Ploieºti – Str. Jandarmeriei -ª o s . G h . I o n e s c u S i s e º t i – ª o s .Bucureºti-Târgoviºte. Acesta a fostaprobat în anul 2004 ºi a produs efectejuridice, dar este în prezent anulatp r i n t r - o s e n t i n þ ã i r e v o c a b i l ã aTribunalului Bucureºti.

În 2009, Primãria Sectorului 1(încalitate de iniþiator), în colaborare cusocietatea Lora Construct (în calitate de

elaborator) au reluat procedurile înv e d e r e a r e a v i z ã r i i º i a p r o b ã r i id ocu mentaþ i e i d e u r bani s m s u s -amintite. Documentaþia reglementeazão suprafaþã de 734 hectare, cu unpotenþial ridicat pentru dezvoltareaeconomicã ºi socialã a Sectorului 1, fiindnecesarã realizarea ºi punerea înaplicare „a unei strategii coerente caresã faciliteze exploatarea oportunitãþilorde dezvoltare a zonei vizate, cu impactpozitiv asupra întregii comunitãþi”,a r g u m e n t e a z ã a r h i t e c t u l º e f a lSectorului 1.

Astfel, în etapa de proiectare, s-aua v u t î n v e d e r e p r e v e d e r i l e d edezvoltare funcþionalã ºi de evoluþie înperspectivã a teritoriului. Totodatã, s-aþinut cont de reglementãrile prevãzuteî n d o c u m e n t a þ i i l e d e u r b a n i s mî n t o c m i t e p e n t r u a c e s t t e r i t o r i uîncepând cu anul 2004 ºi care ºi-auprodus efectele juridice. De asemenea,pentru teritoriul reglementat prin PUZZona de Nord s-au avut în vederestudiile de trafic întocmite de cãtreCentrul de Proiectare Urbanã din CadrulPrimãriei Municipiului Bucureºti.

Documentaþia amintitã a luat formaunui proiect de hotârâre ºi a fost supusãvotului Consiliului General în lunaianuarie 2012. Proiectul nu a fost însãadoptat. Prin adrese repetate, PrimãriaSectorului 1 a sol ic i tat Pr imãr ieiMunicipiului Bucureºti reintroducereaproiectului pe ordinea de zi într-ourmãtoare ºedinþã a Consiliului General,însã solicitarea nu a fost soluþionatãpânã în luna februarie, invocându-sem o d i f i c ã r i l e g i s l a t i v e , r e l a t e a z ãarhitectul ºef al Sectorului 1.

19

Cele mai importante autorizaþii de construire emise în sectorul 1 în 2012

Beneficiar Strada Obiectiv

Eusma Rom Development SRL Str. Dridu Complex Multifunctional 3S+P+M; 3S+P+M+18E; 3S+P+M+24E.

S1 Al. Municipiului Bucuresti Str. Odai 3 imobile S+P+4E+M/S+P5E+M

Tamaga Traian, Marcu Bogdan Intr. Catedrei, nr, 29 Loc. Colective 12 ap. 2S+P+4E+5R

Gifan Strong Str. Felix, nr. 26 Hotel S+P+5E

Dicu Edward Calea Floreasca, nr. 71 Imobil cu functiunea mixta S+P+4E+5Retras+Et.Tehnic

Multiprest Habitat Str. Trifesti, nr. 12 Locuinta 2S+P+4E+5Retras

Saaed Yelmaz Str. Chitilei Locuinte S+P+4E+5.6 Retras

Kaziz Ahmad Str. Trifesti, nr. 16 S+P+4E+5R Locuinte (22 ap)

Mihai Adina Stefania Str. Bucurestii Noi, nr. 167 Locuinta S+P+4E+et. 5 retras

Palaz Mihai Lucian Str. Maguricea. nr. 24 Locuinta 2S+P+4E (9 ap)

În Sectorul 2 sunt semne de bunaugur pentru anul 2013. Investitorii aurevenit ºi vor sã dezvolte clãdiri debirouri ºi locuinþe, depãºind faza deproiect. Pe de altã parte, continuãaproape pe toatã suprafaþa sectoruluiproiectele mici: reparaþii, consolidãri ºie x t i n d e r i , n e - a d e c l a r a t B o g d a nPârvanu, arhitectul ºef al Sectorului 2.

Zona de nord a sectorului a atras cele maimulte investiþii noi, în special în perimetrul

delimitat de arterele Barbu Vãcãrescu,ªoseaua Pipera, Petricani ºi Fabrica deGlucozã. Aici, investitorii au achiziþionatterenuri, au fãcut unele completãri ladocumentaþii mai vechi ºi urmeazã ca înprima parte a acestui an sã depunã cererilepentru eliberarea certificatelor de urbanismºi a autorizaþiilor de construire.

A s t f e l , î n s t r . G a r a H e r ã s t r ã ud e m a r e a z ã u n p r o i e c t v i z â n dconstruirea unui ansamblu de birouri cu

o suprafaþã de peste 20.000 mp.Dupã ce anul trecut a fost finalizatã, în

zona Barbu Vãcãrescu, Sky Tower - ceamai înaltã clãdire din Bucureºti , înperspectivã, arealul din nord promite sãdevinã un pol de atracþie pentruc o n s t r u c þ i i î n a l t e . D e z v o l t a r e ainvestiþiilor private va antrena ºi ocreºtere a încasãrilor la bugetul local,fapt ce va permite derularea mai multorinvestiþii publice, în beneficiul tuturor,

apreciazã domnul Pârvanu.D e z v o l t a r e a z o n e i d e n o r d a

sectorului va fi impulsionatã ºi derealizarea conexiunii cu autostrada spreBraºov (A3). Fluxul de pe autostradã seva descãrca, pe de o parte, printr-unsens giratoriu, spre strada Gherghiþei ºimai departe cãtre cartierele Colentina ºiPantelimon ºi sudul oraºului. Pe de altãparte, de la intersecþia autostrãzii custrada Gherghiþei, va fi realizatã o

Investitorii privaþi se reîntorc


penetraþie spre strãzile Petricani ºiFabrica de Glucozã. La contactul cuacestea va fi amenajat încã un sensgiratoriu, astfel încât autovehiculele sãpoatã ajunge în cartierul Floreasca dinSectorul 1 ºi mai departe spre centru.Lucrãrile urmeazã sã fie realizate însãde Primãria Capitalei.

În ansamblu, în anul 2012 nu au fostm u l t e l u c r ã r i d e a n v e r g u r ã , c ipreponderent consolidãri, reparaþii ºiextinderi de locuinþe. Deºi numãrul deautorizaþii a rãmas relativ constant,2012 a fost totuºi un an “puþin mai bun”c o m p a r a t i v c u 2 0 1 1 , a p r e c i a z ãarhitectul ºef al Sectorului 2.

Primãria studiazã

extinderea reabilitãrii

termice ºi la case

Ca ºi în anii precedenþi, ºi în 2013principalul program de investiþii alPrimãriei Sectorul 2 vizeazã reabilitareatermicã a blocurilor de locuinþe. Lasfârºitul lunii ianuarie, aproape 400 deblocuri din sector erau finalizate sau încurs de reabilitare. Urmeazã ca lucrãrilesã fie extinse la încã un pachet mare, de590 de blocuri.

Ca urmare a modificãrii ordonanþei deguvern privind reabilitarea termicã, cepermite extinderea programului ºi lanivelul locuinþelor individuale sau cupuþine nivele, primãria de sector varealiza o inventariere a acestor imobile ºio plani f icare a etapelor pentrureabilitarea lor. Mai mult decât atât, ediliide sector au adus ºi unele amendamentela ordonanþa de guvern, de exemplu,pentru a include ºi clãdirile din zoneleprotejate. Pentru aceste imobile se vareal iza însã un program separat ,coordonat de Primãria MunicipiuluiBucureºti, de care þin zonele protejate,explicã domnul Pârvanu.

3.500 de locuinþe pentru

tineri

E d i l i i S e c t o r u l u i 2 d o r e s c s ãconstruiascã ºi locuinþe pentru tineri în

regim de vânzare. Proiectul estedeocamdatã în fazã incipentã, fiindpurtate discuþii cu Agenþia Naþionalãp e n t r u L o c u i n þ e ( A N L ) . D o u ãa n s a m b l u r i r e z i d e n þ i a l e m a r i ,totalizând în jur de 3.500 de locuinþe, arurma sã fie construite în zona strãziiD i m i t r i e P o m p e i u º i î n o r a º u lPantelimon, unde primãria de sectordeþine un teren. Alternativ, acesteproiecte ar putea fi demarate prinparteneriat public-privat, menþioneazãdomnul Pârvanu.

Parcaje supraterane

realizate cu investitori

privaþi

În parteneriat cu investitori privaþi,Primãria Sectorului 2 îºi propune sãrealizeze parcaje supraterane în câtevalocaþii. Anul acesta vor fi definitivatedocumentaþi i le º i vor f i obþinute

autorizaþiile de construire. Parcajele vorfi compuse din module supraetajate ºivor avea o capacitate totalã între 42 ºi140 de locuri.

De altfel, în parteneriat cu investitoriprivaþi, primãria de sector a extins în2012 piaþa Cernãuþi ºi a construit onouã piaþã pe strada Dimitrie Pompeiu.Concret, investitorul construieºte ºiopereazã piaþa pe terenul primãriei,plãtind o redevenþã la bugetul local,precizeazã domnul Pârvanu.

Fonduri europene pentru

regenerare urbanã

Primãria Sectorului 2 a pus accentul ºipe util izarea fondurilor europenepentru realizarea unor proiecte der e g e n e r a r e u r b a n ã î n c a r t i e r e l eSteaua Roºie, Plumbuita, Creangã ºiBaicului. Lucrãrile sunt în derulare ºiv i z e a z ã r e a b i l i t a r e a s t r ã z i l o r ,

ex t i nd er ea r eþe l e l or d e u t i l i tã þ i ,amenajarea de parcuri ºi spaþii verzi ºiinstalarea de sisteme de monitorizarevideo, precizeazã arhitectul ºef alSectorului 2.

Tot cu fonduri europene, anul acestavor continua lucrãrile de extindere ºimodernizare a liceelor Iulia Haºdeu, C.A. Rosetti ºi A. D. Xenopol.

Autoritãþile locale vor extinde ºiprogramul de echipare a clãdirilorp u b l i c e c u i n s t a l a þ i i p e n t r uproducerea de energie din surse alter-native. Pânã acum au fost montatepanouri solare pe clãdirea Primãriei,pe o grãdiniþã ºi mai multe centresociale.

Întregul teritoriu al Sectorului 2 treceprintr-o etapã de dezvoltare. Cartierelem a r g i n a l e , p r e c u m C r e a n g ã º iAndronache prezintã deja un fondconstruit de calitate. Chiar dacã au

Bogdan Pârvanu, arhitect ºef al Sectorului 2.

Bucureºti

21

rãmas anumite zone nemodernizate,te nd i nþa e s te d e î mb u nã tã þ i r e astandardului de viaþã al locuitorilor.Specificul cartierelor este acela delocuinþe cu înãlþime ºi volume mai mici.

Zona medianã include ansamblurilede blocuri construite preponderentde-a lungul arterelor principale decirculaþie. Acestea vor redeveni com-p e t i t i v e o d a t ã c u f i n a l i z a r e aintervenþiilor de reabilitare termicã. Dezona centralã se ocupã preponderentPrimãria Capitalei, deoarece în jur de80% din construcþiile de aici suntcuprinse în zone protejate.

Chiar dacã nu poate sã intervinã di-r ect , pr i mãr i a d e s ector a tr i mi snumeroase notificãri cãtre munici-palitate ºi organele de poliþie asuprastãrii de degradare continuã a unormonumente importante precum HalaO b o r , M o a r a l u i A s s a n º i H a n u lSolacolu, subliniazã arhitectul ºef alSectorului 2.

Dezvoltarea sectorului urmãreºteîndeaproape Planul Urbanistic Zonal als e c t o r u l u i . A v â n d î n v e d e r e c ãvalabilitatea actualului Plan UrbanisticGeneral a fost prelungitã pânã în 2015pentru a permite elaborarea nouluiPUG, a fost extinsã ºi valabilitateaPUZ-ului de sector. Acesta va fi ulterioractualizat conform noilor reglementãridin PUG, mai precizeazã arhitectulBogdan Pârvanu.



Pipera Business Park S.R.L. ºos. Pipera nr. 43 ansamblu 2 clãdiri 2S+P+6E+Et - birouri

Local S.R.L. str. Ricinului nr. 116imobil S+P+2E+3Er(M) - locuinþe colective ºiref.împrejmuire

Kovács Gyula str. Delea Veche nr. 47 locuinþe colective 2S+P+7E+8Er

Sunset Lake Investiþii S.R.L. str. Barbu Vãcãrescu nr. 241-273 imobile 3S+P+2E+6E+9-12E+Et -

A.P.P. Construcþii Civile S.R.L. al. Dinogeþia nr. 32 A imobil S+P+3Er - locuinþe colective ºi împrejmuire

Real Habitation S.R.L. bd. Dimitrie Pompeiu nr. 5-7 imobil 2S+P+5E+8E - sp.com. 3 corpuri faza 1 a

Real Habitation S.R.L. bd. Dimitrie Pompeiu nr. 5-7 imobil 2S+P+Mz1+Mz2+11E - HOTEL faza 1 b

Mega Construct Metal S.R.L. ºos. Colentina nr. 297 imobil S+P+3E-E4r - sp.comercial, amenajare depozit

Elj Vatra S.R.L. bd. Pierre de Coubertin nr. 3-5, lot 1centru tip MALL - 2S+P+3E, parcare 2S+P+6E ºiorg.ºantier

Bãneasa Investments S.A. Prin SpcBeta Property Development Com-pany S.R.L.

str. Gara Herãstrãu nr. 4 ansamblu 3x(3S+11E+Et) - birouri, magazine, service

Anul 2013 pare cã se va situa la unnivel comparabil cu anul trecut înprivinþa construcþiilor, dupã ce în 2012situaþia s-a îmbunãtãþit faþã de 2011.P r a c t i c , a n u l 2 0 1 3 v a c o n t i n u at e n d i n þ e l e m a n i f e s t a t e î n 2 0 1 2 :construcþia de locuinþe unifamiliale curegim de înãlþime mic ºi clãdiri cucaracter industrial ºi de depozitare,ne-a declarat arhitectul ºef al Sectorului3, domnul ªtefan Dumitraºcu.

A c t i v i t a t e a d e c o n s t r u i r e s econcentreazã în zona de est a Sectorului3, de o parte ºi de cealaltã a Bd. TheodorPallady, principala zonã de expansiunedin sector, prevãzutã ca zonã edificabilãîn Planul Urbanistic General.

Primãria de sector a continuat anult r e c u t p r o g r a m u l m u l t i a n u a l d einvestiþii în viabilizare (extindereareþelelor de apã ºi canalizare ºi asfaltarea drumurilor) început în urmã cu treiani. Acest program vizeazã teritoriul deaproximativ 800 de hectare cuprins

între str. Gheþu Anghel, Drumul ÎntreTarlale, Bd. Theodor Pallady ºi stradaOzana. Terenul în cauzã este în prezentviabilizat în proporþie de aproximativ25%.

Programul va continua în urmãtoriiani, pe mãsura ce se construiesc noicase pe parcelele private. În fiecare anzeci de case sunt ridicate în aceastãzonã.

În ansamblu, în 2012 s-a simþit oactivitate mai intensã în construcþii. Maiales în ceea ce priveºte construcþia denoi locuinþe individuale, au fost multmai puþine cazuri de prelungire aautorizaþiei de construire. Practic, cine acerut autorizaþie la începutul anului, a ºiconstruit casa pânã la sfârºitul anului.Pentru cã încã sunt probleme cucreditarea bancarã, cei care construiescacum locuinþe apeleazã la economii saufinanþeazã lucrarea prin vânzarea altorproprietãþi, explicã ªtefan Dumitraºcu.

În paralel, de-a lungul Bd. Theodor

Pallady continuã extinderea proiectelorcu caracter industrial ºi de depozitare înzona cuprinsã între Drumul ÎntreTarlale, Strada Oxigenului ºi limitasectorului cu judeþul Ilfov, respectivcomuna Cernica.

Aici, încet - încet, se dezvoltã un polcomercial de distribuþie ºi depozitarepentru toatã marfa care vine pe auto-strada Bucureºti - Constanþa (A2),apreciazã arhitectul ºef al Sectorului 3.

C e r e r e a p e n t r u a n s a m b l u r irezidenþiale, clãdiri comerciale ºiindustriale rãmâne în continuare la unnivel redus faþã de anii 2009-2010.Printre cele mai importante construcþiiautorizate în 2012 se numãrã o clãdirede birouri de 17 etaje pe Bd. CorneliuCoposu (n.r. dezvoltatã de Pa & Co),reabi l i tarea, extinderea ºi recon-figurarea magazinului Titan, câtevaproiecte de retail ºi hoteluri mai mici,precum ºi reamenajarea unei clãdiripentru a gãzdui o clinicã medicalã.

Primãria vrea sã cumpere

terenuri pentru locuinþe

La nivelul Sectorului 3 existã peste8.000 de cereri de locuinþe pentrutineri, locuinþe sociale ºi destinatep er s oa nel or ev a cu a te d i n ca s el enaþionalizate. Pânã acum, primãria desector a reuºit sã ofere în chirie 600 deapartamente pentru astfel de cazuri.Aceasta în contextul în care în ultimiiani au fost construite din bugetul localtrei blocuri pe Aleea Cioplea, totalizând209 apartamente.

Primãria Sectorului 3 mai are înadministrare un teren de aproximativ 1,2hectare la intersecþia dintre ªoseaua MihaiBravu ºi Splaiul Independenþei, undeintenþioneazã sã construiascã alte treiblocuri de locuinþe pentru tineri. În acestscop, în bugetul pe 2012 era rezervatãsuma de 88 milioane lei, care însã nu a fostcheltuitã pânã la finele anului. Cel maiprobabil, suma va fi reportatã pentru 2013.

Primãria va reabilita ºi construi locuinþe ºi parcaje

Construcþia de locuinþe înSectorul 2

În privinþa programelor de construcþie a locuinþelor, primarulSectorului 2, Neculai Onþanu, ne-a declarat cã are în plan anul acestafinalizarea demersurilor cu Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºiAdministraþiei Publice în scopul demarãrii lucrãrilor pentruconstruirea a peste 3.500 de apartamente în blocuri ANL. 2.100 deapartamente ar urma sã fie ridicate în oraºul Pantelimon, alte 1.400de unitãþi pe strada Dimitrie Pompeiu nr. 4, respectiv 48 deapartamente pe strada Aurului.

În acest scop, pe lângã atragerea de fonduri de la ANL, edilul ºef alSectorului 2 are în vedere ºi finanþarea din bugetul local, precum ºiîncheierea de parteneriate public-private.


Mai mult decât atât, tot anul trecut,consiliul local a înfiinþat o comisie care sãidentifice terenuri pretabile pentru a fiachiziþionate de Primãrie de pe piaþaliberã, în vederea dezvoltãrii de locuinþesociale ºi pentru tineri. Edilii locali auluat în considerare posibilitatea realizãriide locuinþe în parteneriat cu investitoriprivaþi, însã schemele financiare propusede aceºtia sunt aproape imposibil dederulat la nivelul administraþiilor locale.Condiþiile de creditare constituie unobstacol, cu atât mai mult cu câtprimãria de sector doar administreazãterenuri, fãrã a le deþine. Prin urmarediscuþia trebuie purtatã în paralel ºi cuP r i m ã r i a C a p i t a l e i , p r o p r i e t a r u lterenurilor. Procedura este de duratã, iarinvestitorul ajunge între timp sã îºipiardã interesul, precizeazã domnulDumitraºcu.

O a l t ã i n i þ i a t i v ã l o c a l ã v i z e a z ãînfiinþarea unei asociaþii de dezvoltareintercomunitarã care sã reuneascãSectorul 3 ºi localitãþi le l imitrofeacestuia din judeþul Ilfov: Popeºti-Leordeni, Cernica, Pantelimon ºi Glina.În acest sens, primãria de sector aobþinut împuternicire anul trecut de laConsiliul General al Capitalei. Prinaceastã asociere s-ar putea realizaproiecte în parteneriat public - privat.Primãriile limitrofe ar putea pune lad i s p o z i þ i e t e r e n u r i , i a r P r i m ã r i aSectorului 3 ar investi în viabilizareaacestora, astfel încât sã fie atractive ºipentru investitorul privat, explicãarhitectul Dumitraºcu.

Reabilitarea termicã va

continua în 2013

Un program de investiþii important alSectorului 3 vizeazã reabilitarea termicãa blocurilor de locuinþe. La sfârºitul lunii

ianuarie erau reabilitate în jur de 160 deblocuri, iar lucrãrile la alte aproximativ200 erau contractate. Având în vederecã bugetul local reprezintã deocamdatãsingura sursã de finanþare, reabilitareatermicã reprezintã o sarcinã dificilã, înSectorul 3 existând peste 2.200 deblocuri. Prin urmare, chiar dacã bugetullocal ar fi investit în totalitate înreabilitarea termicã, tot ar dura mulþiani pentru a interveni asupra tuturorb l o c u r i l o r , s u b l i n i a z ã d o m n u lDumitraºcu.

Fondurile europene ar reprezenta oalternativã de finanþare, însã asociaþiilede proprietari nu sunt încântate defaptul cã trebuie sã aducã o cofinanþare,atât timp cât pânã acum reabilitarea afost gratuitã.

În privinþa calitãþii, lucrãrile de reabilitarenu au fost ocolite de oarecare neajunsurilegate, de exemplu, de refacerea teraselorsau planeitatea faþadelor. Acestea au fostînsã rapid remediate.

Î n c e e a c e p r i v e º t e c r o m a t i c aabordatã la reabilitare, Primãria a optatpentru menþinerea gamei coloristiceiniþiale a blocurilor, acolo unde a fostposibil. De altfel, la multe blocurirealizate din prefabricate finisajul ºicoloristica lipsesc.

La blocurile reabilitate se aplicãpatru-cinci nuanþe, combinat, ºi camtrei modele de geometrie. Se obþineastfel ºi o personalizare a spaþiului pu-blic, menþioneazã domnul Dumitraºcu.

În 2013 se vor construi mai

multe parcaje

O direcþie de investiþii în Sectorul 3vizeazã crearea de locuri de parcare. Lasfârºitul anului trecut, consiliul local aaprobat realizarea unui parcaj subterancu 810 locuri care sã deserveascã Parcul

Titan. Deºi este unul dintre principalelepuncte de atracþie din Sector, dispunede puþine locuri de parcare. Pentruaceastã investiþie a fost emis certificatulde urbanism ºi în februarie era în cursde elaborare proiectul de detaliu pentrueliberarea autorizaþiei de construire.Investiþia ar urma sã fie realizatã cufinanþare din bugetul local. Costurilevor fi recuperate în timp din tariful orarplãtit de vizitatori. Lucrãrile ar trebui sãdemareze spre sfârºitul primãverii sauînceputul verii.

În paralel, Primãria ºi-a bugetat pentruacest an ºi construirea a trei parcãri dereºedinþã semiîngropate. Cea mai mare

d i n t r e a c e s t e a v a d i s p u n e d eaproximativ 400 de locuri de parcare.Alte douã parcãri, de data aceastasupraetajate ºi de dimensiuni maireduse, vor fi realizate în zone în careacum existã parcãri extinse la nivelulsolului. În acest caz, edilii nu urmãresccreºterea numãrului de locuri de parcare,ci eliberarea unor terenuri ocupate deparcãrile dispuse pe orizontalã. Pe acesteterenuri ulterior vor fi amenajate spaþiiverzi, locuri de joacã ºi eventual vor ficonstruite creºe. Acest lucru este cu atâtmai important cu cât primãria de sectorn u d e þ i n e t e r e n u r i , c i d o a r l eadministreazã în numele proprietarului,Primãria Capitalei.

Concursuri pentru

amenajarea spaþiului public

Primãria Sectorului 3 intenþioneazã sãderuleze în acest an concursuri dearhitecturã pentru tinerii arhitecþi, înp a r t e n e r i a t c u U n i v e r s i t a t e a d eArhitecturã ºi Urbanism „Ion Mincu”.Concursurile de proiecte vor avea catemã regenerarea ºi personalizareaspaþiului public din Sectorul 3. Studenþiila arhitecturã ºi urbanism vor primi otemã în baza cãreia vor propune soluþii.Cele mai bune proiecte vor fi premiateºi transpuse în realitate.

Primãria de sector va continua sãinvesteascã în personalizarea spaþiuluipublic, deoarece, deºi reprezintãinvestiþ i i mai mici comparativ cureabilitarea termicã, toþi locuitoriibeneficiazã de ele.

„ªt i i cã eºt i în Sectorul 3 dupã

ªtefan Dumitraºcu, arhitect ºef al Sectorului 3.



Jurita Voislava Zborului, nr. 11 Constr. Imobil 2S+P+6+7E retr

Gerol Tranzaction Traian Popovici , nr. 79-91 Spital 2S+P+4E+5E retras

Radu Petre Mihai Bravu , nr. 255 imobil S+P+3E+M

Caulea Alexandru- Elena Breaza , nr. 83-83A Imobil mixt , S+P+4E

Manole Ionel Eprubetei, nr. 5 cladire S+P+3E

ZDI Real Estate SRL Drumul Gura Solcii, nr. 62- 66 loc colective P+6E

Dor Properties SRL Drumul Gura Solcii, nr. 50-52 loc colective P+6E

Hamdou Steluta Aristide Pascal, nr. 49-51 locuinta S+P+4E

Amico Ambient SRL Prisaca Dornei, nr. 12 Imobil S+P+3E+4E retras

Paper Shop Center SRL Th. Pallady, nr. 222 hala P+1E

Vlad Marius Mihai Delea Noua, nr. 24 loc colective S+P+3E

Ideal Invest Construct SRL Dr. Gura Siriului, nr. 62-66 imobil P+4E

Iortoman Mioara Tarancutei, nr. 19 locuinta P+2E+3E retras

Iacov Radu Vlad Judetul, nr.50xAristide Pascal, nr. 33-35 locuinta P+4E

RICO SRL Dr. Lunca Cetatii, nr. 475 Hala parter

Mihaila Ion Foisorului, nr. 10 loc colective D+P+4E

Bucureºti

23

mobilierul urban, amenajarea spaþiilorverzi, modul de tratare a intersecþiilor,aspectul parcãrilor de reºedinþã”,argumenteazã ªtefan Dumitraºcu.

În prezent, Primãria Sectorului 3 areîn curs de realizare Planul UrbanisticZonal aferent extremitãþii sudice as e c t o r u l u i , d e - a l u n g u l r â u l u iDâmboviþa. De asemenea, în proiectulde buget din acest an mai este prinsãfinanþarea pentru încã douã PUZ-uriaferente unor zone încã neacoperiteprin documentaþiile anterioare.

Centrul istoric este în

pericol de prãbuºire

Deºi Centrul Istoric al Bucureºtiului acunoscut în ultimii ani un avânt economicdupã reabilitarea domeniului public(strãzi, apã, canal), nimeni nu se gâdeºtesã investeascã un leu în reabilitareaefectivã a clãdirilor vechi, nici mãcarpentru asigurarea elementelor decorativede pe faþade. Aceasta în contextul în careproprietarii obþin venituri din chirii,subliniazã ªtefan Dumitraºcu.

Perimetrul Centrului Istoric, deºi se aflãp e t e r i t o r i u l S e c t o r u l u i 3 , e s t eadministrat aproape în totalitate dePrimãria Municipiului Bucureºti, inclusivî n c e e a c e p r i v e º t e a v i z e l e º iautorizaþiile. În speþã, competenþeleprimãriilor de sector pe zonele istorice

protejate sunt mult limitate.L e g i s l a þ i a c e f a c e r e f e r i r e l a

menþinerea în bunã stare de func-þionare a interiorului ºi exterioruluiclãdirilor ar trebui sã fie mult maidrasticã. „La o maºinã îþi faci anualinspecþia tehnicã periodicã, în cazcontrar eºti amendat. Pentru clãdiri nuexistã ITP”, atrage atenþia arhitectulDumitraºcu. În eventualitatea unuicutremur mai puternic, puþine clãdiridin Centrul Istoric ar rezista.

Primãria Capitalei este obligatã saemitã avize de funcþionare pentrulocalurile din centru atât timp câtproprietarii prezintã dosare complete,c h i a r d a c ã i m o b i l e l e î n c a r efuncþioneazã localurile se aflã într-ostare deplorabilã. Aceasta deoarecelegislaþia nu instituie obligativitateaprezentãrii unui document privindsiguranþa structuralã ºi nestructuralã aconstrucþiei. Chiar dacã la nivelulPol iþ iei Locale existã un servicius p e c i a l i z a t p e n t r u d i s c i p l i n a î nconstrucþii, atribuþiile acestuia suntlimitate. Personalul serviciului verificãdacã lucrãrile au fost executate înc o n f o r m i t a t e c u a u t o r i z a þ i a d econstruire, constatã ºi sancþioneazãconstruirea fãrã autorizaþie, însã nu sepoate pronunþa asupra stãrii tehnice aclãdir i i . Aceastã sarcinã î i revine

Inspectoratului de Stat în Construcþii.Sunt foarte puþine cazurile în care

autoritãþile nu cunosc proprietariiclãdirilor aparent abandonate dinzonele istorice. Dacã proprietarul nu îºiîntreþine construcþia, primãria poate celmult sã î l amendeze atunci cândclãdirea devine un pericol public.

Oraºul trebuie sã creascã pe

verticalã

Î n o p i n i a a r h i t e c t u l u i ª t e f a nDumitraºcu, Bucureºtiul trebui sãtreacã de la o extindere pe orizontalã, lao creºtere pe verticalã. În general,oraºele au tendinþa sã creascã, însã,când sunt confruntate cu agresiuniexterne: de naturã fiscalã, socialã,militarã, cataclisme, asemeni unororganisme vii, se retrag pe orizontalã ºiîncep sã se dezvolte pe verticalã.

„Oraº înseamnã locuire pe verticalã,utilizare în comun ºi intensivã a metruluipãtrat de pãmânt, servicii pentru toatãlumea. La noi, în Bucureºti, în ciudaagresiunii financiare, a crizei economice,a lipsei investiþiilor, aglomeraþiei, ariscului seismic, lumea continuã sã vinã,iar oraºul se extinde prin cãsuþe mici”,sesizeazã domnul Dumitraºcu.

Extinderea pe orizontalã genereazãniºte structuri parazitare în raport cuBucureºtiul, expuse la riscuri ºi fãrã

acces la utilitãþi ºi servicii. În continuarese construiesc case aproape autonome,în zone izolate. În mod surprinzãtor,criza nu a schimbat aceastã tendinþã,tot aºa cum nu a dus la ieftinireasubstanþialã a apartamentelor dinblocurile vechi ºi uzate, subliniazãªtefan Dumitraºcu.

În prezent, tehnologia permiterealizarea unor construcþii foarte înalteîn zone seismice, cum este cazulBucureºtiului. Dezvoltarea imobiliarãpe verticalã se preteazã pe tot teritoriuloraºului, mai puþin zonele protejate."Este chiar dezirabil sã fie construiteclãdiri înalte deoarece ele aduc bani,dezvoltare ºi înseamnã «oraº»”, afirmãdomnul Dumitraºcu.

Dezvoltarea oraºului implicã ºi oîmbunãtãþire a infrastructurii de trans-port. În opinia arhitectului ºef alSectorului 3, oraºul nu are de câºtigatprin construirea de pasaje suprateranecostisitoare. Alte metropole precum To-kyo sau Boston, care au dezvoltatintensiv astfel de structuri, au decis înultimii ani sã le demoleze. În locul lor aufost amenajate parcuri ºi spaþii publice,iar infrastructura de transport a fostintrodusã în subteran. Suplimentar,edili i au prioritizat transportul încomun, de exemplu prin crearea debenzi dedicate.

Investiþiile în locuinþe încep sã se dezgheþe

Existã semnale pozitive pentru activitateainvestiþionalã din Sectorul 4 al Capitalei. Dezvoltatoriiîncep sã îºi manifeste interesul pentru demarareaunor noi proiecte. Cu toate acestea este clar cã anul2013 nu va reprezenta un boom imobiliar, apreciazãdomnul Daniel Cãrãmidã, arhitect ºef al Sectorului 4.

La sfârºitul anului 2012 au fost autorizate mai multeclãdiri de mari dimensiuni. În zona strãzii Pridvorului

s-a dat autorizaþie pentru un bloc de locuinþeparter+10 etaje. Proiectul a fost demarat acum trei anicând investitorii lituanieni au început turnareafundaþiilor pentru patru blocuri, dupã care, odatã cuvenirea crizei, investiþia a stagnat. Acum, dezvoltatoriiau demarat licitaþia pentru lucrãrile de construcþie.

Totodatã, în zona de lângã mall-ul Sun Plaza au fostautorizate douã clãdiri de birouri parter + 14 etaje ºi

parter + 18 etaje.Potenþial ridicat de dezvoltare prezintã ºi zona strada

Turnu Mãgurele ºi Poºtalionului unde au fost autorizatelocuinþe colective de tip parter + 1etaj + mansardã,parter + 2 etaje + mansardã cuprinzând garsoniere ºiapartamente mici. Acest tip de proiect a avut succes lavânzare, ne-a precizat domnul Cãrãmidã, la preþuri depânã în 30.000 euro o garsonierã.


Trei proiecte de retail se vor

materializa în acest an

Cel mai mare supermarket Mega Image se afla, înfebruarie, în construcþie la Piaþa Sudului. Clãdireadezvoltatã de retailerul belgian va gãzdui la partermagazinul, celelalte douã etaje având destinaþia debirouri. De asemenea, în 2013 se vor materializa ºi alteproiecte de retail. Un magazin Profi se aflã în curs deexecuþie în zona Timpuri Noi, iar lucrãrile la unmagazin Kaufland urmeazã sã demareze la intersecþiaºoselei Olteniþei cu strada Iriceanu.

Tot pe partea de retail operatorii centrului comercialSun Plaza ºi-au manifestat intenþia sã realizeze oextensie a centrului comercial, însã aceastã investiþiese aflã la stadiul de plan, fãrã sã existe deocamdatã oautorizaþie emisã pentru aceste lucrãri.

Legislaþia ºi reglementãrile urbanistice

învechite frâneazã investiþiile

Atragerea cât mai multor investitori reprezintã soluþiapentru dezvoltarea sectorului având în vedere fondurilelimitate ale administraþiei, considerã domnul Cãrãmidã.Primãria ar putea chiar colabora cu investitori pentrudezvoltarea proiectelor sale prin parteneriate pub-lic-private. Aceºtia sunt însã destul de scumpi la vedere.

În mod surprinzãtor, potrivit domnului Cãrãmidã, nuinstabilitatea politicã þine departe investitorii dinsegmentul imobiliar, ci lipsa unor reglementãri urbanisticeactualizate, în concordanþã cu nevoile de dezvoltare aleCapitalei. Stabilitatea policã nu este suficentã, trebuie sãexiste ºi mãsuri de atragere a investitorilor.

“Deocamdatã nu simt o legãturã foarte directã cauzã- efect între stabilitatea politicã ºi investitorii grãmadã,pentru cã din pãcate nici politicul ºi nici noi din parteaurbanismului nu am luat mãsuri de cointeresare ºiatragere a investitorilor. Existã douã variante: orisuntem o economie închisã, ne descurcãm pe plan lo-cal, ori suntem o economie deschisã ºi trebuie sã avemo ofertã pentru ceilalþi. Investitorul trebuie sã fiepersoana de atras, partenerul cu care trebuie sã facioferte favorabile ºi þie ºi lui. Scopul lui este sã-ºidezvolte afacerea, iar al tãu sã-þi rezolvi problemeleurbei”, explicã domnul Cãrãmidã.

Planificarea urbanisticã a Bucureºtiului se facepotrivit Planului Urbanistic General (PUG) care are ovechime de peste zece ani. Deºi în prezent se lucreazãla un nou PUG întocmirea acestuia este o chestiune delungã duratã, de câþiva ani. Între timp, primãriile desector trebuie sã emitã autorizaþii de construirepotrivit unor reglementãri restrictive, perimate ºi chiar

contrare intereselor locuitorilor oraºului. PUG-ulBucureºtiului a fost prelungit la finele lui 2012 pentruîncã trei ani.

Avântul investiþional este frânat ºi de reglementãrimai recente privind Planurile Urbanistice Zonale(PUZ-uri). Potrivit acestora, PUZ-urile pot fi întocmitedoar pentru investiþii de dimensiuni mari, excluzândastfel din ecuaþie investitorii mai mici. În plus, PUZ-urilesunt întocmite exclusiv pentru terenul pentru care s-asolicitat planul, nu pentru întreaga zonã.

“Existã o politicã pe care o consider greºitã înCapitalã, de a reglementa doar terenul celui caresolicitã PUZ. Înainte când te duceai cu un PUZ, sestudia ºi era reglementatã întreaga zonã. Acum sestudiazã toatã zonã ºi apoi se decupeazã porþiunea,reglementându-se doar terenul pe care îl vizeazãinvestitorul care a solicitat PUZ-ul. Cu alte cuvintedacã vine un alt investitor în zonã trebuie sã facã altPUZ. Dacã s-ar reglementa zonele în totalitate, nu doarpe porþiuni, ar exista ºi investitori mai mici care arputea sã construiascã”, explicã domnul Cãrãmidã.

În plus, din cauza modului haotic în care s-a construitîn ultimii ani, noile proiecte de investiþii sunt tratate cu

rezervã. “În ultima vreme legislaþia pe urbanismmerge pe suspiciunea de vinovãþie, considerând cãorice investitor vrea de la noi ceva ce nu este corect.Mergem de obicei cu jumãtãþi de mãsurã pentru cã nuavem hotãrâri pe mai mulþi ani. Nu îndrãznim înmentalitatea noastrã sã supãrãm comunitatea. Nu dãnimeni mai mult decât le e interesul”, considerãdomnul Cãrãmidã.

O soluþie pentru impulsionarea cât de cât ainvestiþiilor ar fi fost realizarea unui PUZ de sector.Realizarea acestui document a fost consideratã inutilãavând în vedere cã urma sã se întocmeascã noul PUG,dar lucrurile s-au tergiversat.

Domnul Cãrãmidã precizeazã:“Eu gândesc Bucureºtiul în întregime ºi nu mi se pare

normal ca fiecare din sectoare sã studieze pe contpropriu. Mi-aº dori mai multã coordonare din parteaprimãriei generale. În momentul de faþã suntem foarteseparaþi, noi arhitecþii de sector ºi primãria generalã.Poate cã acum, cã este aceeaºi culoare politicã, vaexista mai multã cooperare. Împãrþirea de acum - ºaseprimari, ºase arhitecþi - cred cã este puþin depãºitã.Este o împãrþire moºtenitã, nu are un criteriu.”

Daniel Cãrãmidã, arhitect ºef al Sectorului 4.

Bucureºti

25

În condiþiile în care realizarea unui nou PUG va duraani de zile, arhitectul ºef al sectorului 4 are în vedereîntocmirea unui PUZ de sector.

”Evantaiul” de terenuri de la marginea

sectorului prezintã cel mai mare

potenþial pentru investiþii

Sursa mare de teren construibil a sectorului se aflã însud spre Mãgurele, Popeºti ºi Jilava. Zona este însãdestructuratã ºi nu ai cum sã intri ca investitor fãrãPUZ. În aceste zone existã terenuri intravilane de maridimensiuni, însã nu sunt drumuri ºi utilitãþi. Pentrurealizarea unui ansamblu rezidenþial un investitor artrebui sã construiascã din fonduri proprii suprafeþem a r i d e d r u m u r i i n t e r i o a r e . D i n p ã c a t e ,municipalitatea nu are capacitatea sã realizeze acesteinvestiþii pentru investitori.

De asemenea, o zonã cu mult potenþial este zonaA p ã r ã t o r i i P a t r i e i , u n d e p r i mã r i a t r e b u i e s ãconstruiascã un canal de aducþie.

Nu este de neglijat de cãtre dezvoltatori nici zonalacului Vãcãreºti, însã problema fãrâmiþãrii terenuriloraproape a oprit investiþiile în zonã. Toatã fâºia dinCalea Vãcãreºti pânã în malul lacului (dintrecomplexul Asmita Gardens ºi Centrul Comercial SunPl aza) es te ter en pr opr i etate pr i v atã . Ex i s tãrevendicãri chiar ºi pe malul lacului. În rest, mai este ofâºie proprietate privatã ºi de-a lungul Splaiului Unirii.Aici sunt mulþi proprietari cu terenuri de dimensiunimici de 100-150 metri pãtraþi. S-au aprobat câtevaPUZ-uri individuale pe niºte parcele mai mari. Auexistat planuri de transformare a zonei în rezervaþienaturalã sau de realizare a unui proiect de interes pub-lic pentru a se putea face exproprierile.

Domnul Cãrãmidã propune: “Soluþia ar fi sã se facãun PUZ comun ºi o relocare a terenurilor. Astfel, ceicare au terenuri mari pot construi blocuri, iar cei cuterenuri mici pot construi case/vile. Este o zonã cares-ar putea dezvolta coerent.”

Potrivit reglementãrilor în vigoare în zonã se potconstrui clãdiri cu un regim de înãlþime de pânã la 20de etaje.

Aproape toate pieþele din sector au

fost modernizate

Pânã la apariþia unor noi investitori primãria deruleazãpropriile proiecte de investiþii cu finanþare de la buget,din fonduri europene sau împrumuturi.

În anul care tocmai s-a încheiat s-au realizat multeextinderi de grãdiniþe, cam la fiecare gradiniþã s-afãcut câte un corp nou.

De asemenea, primãria se apropie de finalizareap r o g r a m u l u i d e m o d e r n i z a r e a p i e þ e l o ragro-alimentare din sector. Anul trecut a fostinauguratã piaþa Apãrãtorii Patriei, iar lângã piaþaProgresul s-a inaugurat un nou corp de clãdire.

Noua piaþã Apãrãtorii Patriei a fost ridicatã din temeliipe locul fostei pieþe. Clãdirea are o suprafaþã deaproximativ 2.600 mp, în incintã fiind amplasate 190 detarabe pentru fructe ºi legume ºi amenajate 31 de spaþiicomerciale.

În schimb, proaspãt inauguratul corp al PieþeiProgresul are o suprafaþã de 17.710 mp, fiind cea maimare piaþã în administrarea unui consiliu local de peraza Capitalei. Complexul prezintã pe acoperiº o parcarede 250 de locuri. La parter pot fi amplasate 380 detarabe pentru legume ºi fructe iar la etaj suntamenajate peste 100 de magazine pentru produsenealimentare. Odatã finalizate lucrãrile toþi comercianþiicare aveau contracte în vechea piaþã Progresul au fostrelocaþi în condiþii optime în noua piaþã.

S-au mai realizat lucrãri ºi la piaþa Reºiþa, piaþã aflatã

în concesiune, piaþa particularã Berceni, iar în piaþaSudului s-a mai construit un corp de clãdire. Acumprovocarea va fi administrarea acestor pieþe potrivitstandardelor europene.O nouã faþã pentru Pãrculeþul Copiilor

Una dintre cele mai mediatizate investiþii realizate dePrimãria Sectorului 4 a fost reabilitarea PãrculeþuluiCopiilor din cadrul parcului Tineretului. S-au realizatamenajãri peisagistice inedite ºi locuri de joacãspectaculoase. De asemenea, a fost amenajatã ofântânã artezianã, sub forma unei corole, cu perdelede apã colorate.

“Am primit în administrare orãºelul vechi ºi amîncercat sã-l aducem în timpurile noastre. Nu am pututºi nu ne-am propus sã facem un Prater. Era o investiþiemare ºi ar fi durat prea mult. S-a mers pe modernizareºi parametrii reali. Acolo erau instalaþii de jocuri fãrãatestate de funcþionare ºi clãdiri în paraginã”,subliniazã arhitectul ºesf al Sectorului 4.

Tot în parcul Tineretului municipalitatea autorizaseconstrucþia unui aqua park de cãtre compania BlueCiel. Proiectul a fost contestat în instanþã de asociaþia“Salvaþi Bucureºtiul” care ºi a câºtigat procesul.Potrivit asociaþiei acest proiect ar fi distrus zona verdedin parc. Urmeazã recursul.

Cea mai mare parte a bugetului Primãriei Sectorului4 pe 2012 s-a dus pe utilitãþi ºi reabilitarea termicã ablocurilor. În acest an urmeazã sã fie reabilitate în sec-tor aproximativ 200 de blocuri.


Beneficiar Adresa Obiectiv

Mega image Olteniþei nr. 208 hipermarket

Sava Virgiania Frigului nr. 23-25 imobil S+P+3E+5E

Sp. Comercial Tineretului Vacaresti nr. 176-178 Edificare sp. Comercial P+1E

Soava Catalin Democratiei nr. 32 Imob. S+P+4E+5 retras

INTERNATIONAL Vacaresti nr. 345-347 Imobil 3S+P+14E

Cavar L&I impex Turnu Magurele nr. 2-10 reautorizare imobil S+P+4E

Pirpiriu Ionel Postalionului nr. 97-101 trei imobile S+P+4E

Reabilitarea termicã, miza pe acest an a Sectorului 5Cele mai importante investiþiidin Sectorul 5 al Capitalei vor viza înacest an reabilitarea termicã cât ºidomenii le educaþiei , cercetãr i i º imedicinei. Activitatea investitorilorprivaþi va f i destul de l imitatã ºiconcentratã pe clãdiri rezidenþiale demici dimensiuni.

Numãrul de autorizaþii emise dePrimãria Sectorului 5 este în scãdere,anul trecut fiind înregistrat cel mai micnumãr de autorizaþii emise în ultimiiani. Dacã în anul 2011 au fost emise înjur de 840 de autorizaþii, anul trecutnumãrul acestora s-a ridicat la doar 540.

În parte situaþia este explicabilãdeoarece în 2012 nu au fost emise

autorizaþii pentru reabilitarea blocurilorde locuinþe, s-a lucrat pe cele emise îna n u l p r e c e d e n t . P r o i e c t e l e d er e a b i l i t a r e a u c o n s t i t u i t g r o s u lautorizaþiilor în 2011 aceste numãrândcca. 180, doar pentru finele anului, ne-aprecizat doamna Cristina Baºturescu,arhitect ºef al sectorului 5.

Institutul Cantacuzino de la

faliment la renovare

Dupã ce a fost la un pas de închidere,Institutul Cantacuzino din Capitalã areuºit sã se redreseze. Linia de producþiea institutului va intra în lucrãri derenovare. Autorizaþia a fost acordatã dePrimãria Sectorului 5 la finele anului

2012. Totodatã institutul a anunþat cã varelua producþia de vaccinuri.

De asemenea în acest an se vor realizalucrãri de reabilitare la Spitalul “Prof.Dr. T. Burghele” din Capitalã. Una dintresecþiile spitalului va fi modernizatã,ne-a precizat doamna Baºturescu.

Totodatã se vor realiza amenajãri,consolidãri ale sediului Universitãþii deª t i i n þ e A g r o n o m i c e º i M e d i c i n ãVeterinarã din Bucureºti.

Se construiesc blocuri mici

la periferia sectorului

În ceea ce priveºte investiþiile din sferarezidenþialã în ultimii ani s-a remarcat odezvoltare a construcþii lor noi de

locuinþe pe ªoseaua Bucureºti- Mãgureleºi la capãtul Pucheniului, spre Sãlaj. Înzonã existã ºi terenuri cu suprafeþe maricare se preteazã pentru investiþii în spaþiide retail de mari dimensiuni.

Imobilele construite în aceste zonesunt însã departe de mega-proiectelerezindenþiale din perioada de boomimobiliar, dezvoltatorii limitându-se lao înãlþime de douã etaje cu mansardãdublã. Construcþiile curprind apar-tamente ºi garsoniere mici.

Speranþa sectorului în ceea ce priveºtesoluþionarea problemei locuinþelor stãteaîn cartierul de 10.000 de locuinþe ce urmasã fie construit în prelungirea Ghencea.Construcþia nu a fost însã demaratã.


Potrivit ultimelor informaþii primite dedoamna Baºturescu lucrul la PlanulUrbanistic Zonal nu a fost încã finalizat.

Un alt proiect rezidenþial de anvergurã,cel implementat de armatã pe ºoseauaAntiaerianã, a stagnat. “Le-au expiratcert i f icatul de urbanism ºi toateautorizaþiile pe care le-am emis. Auautorizaþie doar pentru ce se vede gataexecutat.”, a precizat doamna Baºturescu.

Proiectul cuprindea vile P+2, blocuri cupatru etaje cât ºi blocuri cu 10 etaje. Dintrecele ºase blocuri cu 10 etaje cuprinse înproiect doar douã sunt finalizate, ne-a spusdoamna Baºturescu. De asemeneainvestiþia cuprindea spaþii comerciale ºigrãdiniþã care nu au fost construite.

Un nou val de investiþii în

reabilitarea termicã a

locuinþelorChiar dacã investiþiile noi în locuinþe

sunt puþine lucrãrile de reabilitaretermicã continuã. Un nou val deproiecte de reabi l i tare termicã alocuinþelor vor fi autorizate în acest an.Ultimele autorizaþii pentru acesteproiecte au fost emise la finalul lui2011, lucrãrile desfãºurându-se pe totparcursul anului trecut.

“Anul acesta am emis doar niºte cer-tificate, la faza de autorizaþii nu a ajunsnimic, probabil acum urmeazã laînceputul anului.”, a precizat doamnaBaºturescu la începutul lunii februarie.

Î n S e c t o r u l 5 a u m a i r ã m a s d ereabilitat circa 300-400 de blocuri,restul fiind în diferite faze de execuþie.

Se întrevãd puþine investiþii

pe partea comercialã

Nici investitorii pe segmentul rezidenþialnu s-au înghesuit la autorizare anultrecut. Cel mai mare proiect al anului a

fost cel al retailer-ului Cora. Cora aprimit autorizaþie la începutul lui 2012pentru construcþia unui hiper-market peªoseaua Alexandriei. Investiþia Cora dinºoseaua Alexandriei a fost inauguratã lasfârºitul anului trecut.

Legea privind întocmirea

PUZ-urilor trebuie modificatã

Activitatea de autorizare din Sectorul 5se confruntã, ca ºi în celalte sectoare, cuproblema reglementãrilor urbanisticenecorespunzãtoare cu situaþia realã.

Doamna Baºturescu explicã:“Sunt zone mari, prevãzute ca zone

verzi sau zone de pãdure ºi în realitatenu este nicio pãdure. Între ºoseauaAlexandriei ºi Pucheni este o mare zonã

cu titlul de proprietate privatã ºi înPlanul Urbanistic General este trecutãca pãdure ºi nu este nicio pãdure. ªi înºoseaua Bucureºti-Mãgurele în parteadreaptã sunt trecute parcuri ºi grãdini ºiîn realitate sunt proprietãþi, sunt caseexecutate fãrã autorizaþie.”

Aceste proiecte nu mai pot fi autorizatedoarece potrivit noilor reglementãri nu semai pot face Planuri Urbanistice Zonaledecât pentru investiþii mari.

“Trebuie schimbatã legea care abia afost modificatã anul trecut. Dacã opersoanã, sau mai multe care se adunãîntr-o zonã îºi manifestã disponibilitateade a face PUZ de ce nu au voie?”, seîntreabã doamna Baºturescu.

Potrivit doamnei Baºturescu au existatmai multe persoane care au dorit sãrealizeze PUZ-uri ºi au fost refuzate.

Investiþiile în zonele istorice

depind de Ministerul Culturii

Dezvoltarea urbanisticã a Bucureºtiuluieste iminentã dar este necesarã ºimenþinerea fondului arhitectural cuvaloare istoricã. Doamna Baºturescus - a e x p r i m a t p e n t r u p ã s t r a r e amonumentelor istorice în masura încare acest lucru este viabil. În cazul încare clãdirea este prea deterioaratã sepoate pãstra doar faþada sau elementede faþadã.

Aprobarea investiþiilor care afecteazãclãdirile monument istoric se face laMinisterul Culturii ºi PatrimoniuluiNaþional, precizeazã doamna Baºturescu.

Cristina Baºturescu, arhitect ºef al Sectorului 5.

Bucureºti



ALBROESTATE SRL Sos Alexandriei, nr 152 Centru comercial Cora D+P si mezanin

TOP RESIDENCE Str Pucheni, nr 139-149 (9696 mp) Construire 2 imobile locuinte S+P+5E+M

Primaria sectorului 5 Str Nabucului 18 Sala sport P+1E

Genifer -F Service Str Petre Ispirescu, nr 90Construire imobil S+P+3E+Pod vizitare, spatiu comercialsi locuinta

Balteanu Silviu IntreprindereIndividuala

Intrarea Giurgiului, nr 17 Construire imobil locuinte S+P+2 E+M

GNB IMOB Group Calea Ferentari, nr 3A-74-76A Imobil Locuinte S+P+7E+M

CONSTRUCT APRODEX Str Ion Garbea, nr 26Doua edificabile 2S+P+9E+10 E-tip lama si 2S+P+15E-tipturn (6298 mp)

TOP RESIDENCE Str Pucheni, nr 139-149 lot 2 2 Imobile S+P+5E+M

HOME STORE INVESTMENT Str Pucheni, nr 115BConstructie doua imobile S+P+5E+M-locuinta cu adapostAla la subsol

SIX TOP RESIDENCE Str Pucheni, nr 139-149 lot 2 Imobile locuinte S+P+E+M (corp5-6)

27

Proiectele de investiþii din Sectorul 6stagneazã în aºteptarea intrãrii în vigoare a nouluiPlan Urbanistic Zonal (PUZ) de sector. Peste 50% dinsuprafaþa de teren liberã a sectorului nu esteconstruibilã datoritã lipsei reglementãrilor urbanisticecare sã o permitã. Cu toate acestea investitorii încãsunt interesaþi sã achiziþioneze terenuri în sector însperanþa cã situaþia va fi deblocatã în curând.

Noul PUZ, aflat în lucru de aproape patru ani, va fi omanã cereascã pentru dezvoltatori. Prin aceastãd o c u m e n t a þ i e t o a t e t e r e n u r i l e c u p o t e n þ i a linvestiþional din sector vor deveni construibile,potrivit domnului Marcel Bera, arhitect ºef alsectorului 6.

“Noi am avea un mare avantaj faþã de celelaltesectoare dupã aprobarea PUZ-ului. Suntem foarteinteresaþi sã terminãm odatã aceastã documentaþie.Bine, PUZ-ul este gata demult dar mai sunt de parcurscâteva etape pânã la aprobarea finalã.”, precizeazãdomnul Bera.

Vechile reglementãri nu permit

scoaterea industriei în afara oraºului

Principala problemã cu care se confruntã dezvoltatoriieste cã terenurile lor sunt, conform Planului UrbanisticGeneral al Bucureºtiului (PUG) - în baza cãruia la oraactualã se emit autorizaþii de construire în sector -zone industriale sau spaþii verzi, fãrã ca acestea sã aibãdestinaþia de parc. Existã ºi zone de locuit, dar în carenu se poate construi – zona L1C din PUG.

Domnul Bera explicã situaþia terenurilor libere dinsector:

“Este clar cã nimeni nu mai vine sã facã industrie, iarindustria care a existat în mare parte a dispãrut.Pentru a putea construi ceva pe un teren acesta nu arecum sã ramânã zonã industrialã. În viitorul PUZ au fostpropuse noi zone de locuinþe sau zone cu funcþiunimixte, zone în care sã se poatã face investiþii.”

Spre exemplu între b-dul Timiºoara ºi prelungireaGhencea existã o zonã foarte mare de locuinþe mici, curegim de înãlþime P+2, în care în baza PUG-ului nu se

poate construi nimic.“PUG-ul prevede cã investitorul care deþine un teren

în aceastã zonã pentru a construi ceva trebuie sãcomande ºi sã i se aprobe un PUZ. Pe de altã parteLegea nr. 350 precizeazã cã investitorul nu mai poatesã întocmeascã PUZ-uri decât pentru anumiteobiective: centre comerciale, hipermarket-uri, zonerezidenþiale dezvoltate pe suprafeþe mari. Astfel estelimitatã posibilitatea unui proprietar de teren sau aunui investitor.”, considerã domnul Bera.

Datoritã reglementãrilor noului PUZ de sectorinvestitorii nu vor mai avea nevoie de alt PUZd e o a r e c e p r i n a c e a s t ã d o c u m e n t a þ i e z o n e l eindustriale dezafectate vor fi transformate în zone delocuinþe sau zone cu funcþiuni mixte. Printreterenurile unde se vor opera modificãri de destinaþiese numãrã: zona industrialã de lângã b-dul IuliuManiu, zona b-dul Timiºoara-Prelugirea Ghencea.

Noul PUZ este aºteptat cu mare interes

de investitori

Modificarea reglementãrilor urbanistice este iminentãºi investitorii sunt pregãtiþi sã demareze proiectele câtmai repede posibil.

“Sunt investiþii care aºteaptã de ceva timp. Amnenumãrate exemple de persoane fizice, de firme, ºipe partea de rezidenþial, comercial ºi spaþii pentruservicii sau spaþii de birouri. Sunt foarte mulþi careaºteaptã sã facã ceva ºi aºteaptã ca acest PUZ sã fieaprobat.”, considerã domnul Bera.

De pildã, în Giuleºti un investitor aºteaptã PUZ-ulpentru a putea demara construcþia unui parc deagrement. Complexul va fi unul de mari dimensiuni ºiar urma sã cuprindã pe lângã numeroase facilitãþi, opistã de automobile ºi o pistã de carting ºi posibil unhipodrom. Terenul pe care se va dezvolta parculaparþine investitorului.

“Discuþia privind acest proiect se poartã de vreo doiani ºi oamenii aºteaptã. Sper sã nu se rãzgândeascãavând în vedere cât timp a trecut.”, precizeazã domnulBera.

Pentru aceastã investiþie dezvoltatorii aveauposibilitatea sã îºi comande propriul PUZ, însã auconsiderat cã acest demers ar fi durat mult ºi cã estemai bine sã aºtepte aprobarea PUZ-ului de sector.

Proiectul de construcþie a unui spital în

sector va putea demara odatã cu

aprobarea PUZ-ului

Pânã ºi proiectele primãriei stau la coadã în aºteptareaPUZ-ului. De mai mulþi ani Primãria Sectorului 6doreºte sã construiascã în parteneriat public-privat unspital. Consiliul General al Municipiului Bucureºti aalocat cu ani în urmã un teren pentru realizareaacestui proiect pe b-dul Gen. Vasile Milea. Cu toateacestea spitalul nu se poate face pânã nu se aprobãPUZ-ul, zona respectivã fiind reglementatã ca spaþiuverde. Conform legii destinaþia de zonã verde nupoate fi modificatã decât pentru investiþii publice.

Totodatã pe terenul din faþa parcului de distracþiiTerraPark existau planuri pentru construcþia unui parcînsã proiectul nu a avansat deoarece PUZ-ul nu a fostaprobat.

“În momentul în care se aprobã PUZ-ul potrivitdocumentaþiei acolo va apãrea un parc public. Acumterenul este utilizat de firme de salubritate, ar trebuimutaþi de acolo de Primãria Municipiului Bucureºti.”,potrivit domnului Bera.

PUZ-ul de sector ar putea fi aprobat în

aceastã primãvarã

Lucrul la PUZ-ul de sector a început în urmã cua p r o a p e p a t r u a n i p e n t r u a î n l o c u i P U Z - u lCoordonator de sector ce avea sã expire în 2010. Dinanul 2005 pânã în 2010 autorizaþiile de construire aufost acordate în baza acestui PUZ Coordonator de sec-tor. Dupã expirarea documentaþiei Serviciul Urbanism,Amenajare Teritoriul ºi Autorizaþii în Construcþii atrebuit sã se întoarcã la reglementãrile învechite dinPlanul Urbanistic General al Bucureºtiului.

La momentul de faþã proiectul de realizare a nouluiPUZ al Sectorului 6 se aflã pe ultima sutã de metri.Pânã la aprobare PUZ-ul de sector trebuia sã obþinã înianuar ie avizele de la Ministerul Mediului º iSchimbãrilor Climatice ºi de la Ministerul DezvoltãriiRegionale ºi Administraþiei Publice.

Noul PUZ de sector va aduce valuri de noiinvestiþii în sectorul 6 al Capitalei

Marcel Bera, arhitect ºef al Sectorului 5.



Cotroceni Park Bd Vasile Milea 4 birouri 2S+P+M+9E+Et

Aljisa Impex Bd Iuliu Maniu 6C birouri S+P+9E+10Et

Sema Business Splaiul Independentei nr.319H birouri 2S+P+5E+Et/2S+P+14E+Et

Susu Costin Valea Oltului 21 locuinte+comert S+P+5E

Panga Emanuel Bd Iuliu Maniu 156A locuinta S+P+4E

Calotescu Valentin Centurii 3A supraetajare P+4E+M

Dimri Constructio&Development prel Ghencea 350-356,bl.C4 locuinte S+P+11E

Constantinescu Mihaela Calea Plevnei 222 sp com+birouri S+P+3E+M

Glina SA Splaiul Independentei nr.202K-202L locuinte S+P+11E

Auchan Romania SA Brasov 25 comert+birouri P+M+2E+3.4.5Er


Dupã obþinerea acestor avize PUZ-ul trebuie avizatde asemenea de arhitectul ºef al MunicipiuluiBucureºti. Ulterior va fi publicat pe site-ul PrimãrieiMunicipiului Bucuresti timp de 30 de zile, dupã care vafi supus votului Consiliului General al MunicipiuluiBucureºti.

În condiþiile în care tot acest proces va decurge nor-mal PUZ-ul ar trebui sã fie aprobat la primãvarã.

“Dacã totul merge perfect ºi în ultima vreme nu amers nimic perfect, am pierdut câte o lunã-douã dinniciun motiv dupã mine, ar trebui ca în martie-apriliesã ajungã spre aprobare în consiliul general.”,apreciazã domnul Bera.

În condiþiile în care PUZ-ul de sector este aprobat înprimãvarã, activitatea în construcþii din sector artrebui sã se animeze începând cu vara care urmeazã.

Domnul Bera explicã:“Odatã ce s-a aprobat PUZ-ul abia atunci se poate

obþine certificatul de urbanism, dupã care avizelepentru proiect ºi apoi autorizaþia de construire. Dacãs-ar aproba PUZ-ul în primãvarã, oamenii ar puteademara investitiile în perioada de primavarã-varã.Nu-i bine sã faci proiectarea vara ºi constructia iarna,este recomandabil sã faci proiectarea iarna ºi sãconstruieºti când e timpul favorabil.”

Dezvoltatorii încep sã construiascã mai

mult de patru nivele

Activitatea de autorizare la nivelul Sectorului 6 s-aîncadrat, din punctul de vedere al numãruluiautorizaþiilor emise, la nivelul ultimilor doi ani. În ceeace priveºte profilul cererilor au primat modificãrileinterioare din apartamente, extinderile de locuinþe saumansardãrile.

S imona D id oacã, ºef ser v ic iu Au tor izaþ i i înConstrucþii din cadrul Primãriei Sectorului 6, adeclarat:

“Se merge pe aceeaºi idee a dezvoltãrii locuinþeiexistente, adicã a schimbãrii condiþiilor din interiorpentru cã posibilitatea de a construi se vede micã la felca în 2011. Ca numãr de autorizaþii în 2011 am avut951 autorizaþii emise, iar în 2012 972, deci cam la fel.”

În cea ce priveºte construcþiile noi, acestea au rar maimult de patru nivele. Regimul de înãlþime solicitat laautorizare este în medie de P+2E+M.

Dezvoltatorii construiesc blocuri de înãlþime micã,P+4, în special în zona Militari, strada Dâmboviþei.Aceste proiecte au un adevãrat succes la vânzare.

Faþã de 2011 anul trecut s-a evidenþiat ºi curajuldezvoltatorilor de a construi ºi clãdiri mai înalte depatru etaje, ne-a precizat doamna Didoacã.

Pe Splaiul Independenþei investitorul SC Glina SA ademarat construcþia unui bloc de 11 etaje, autorizat înnoiembrie. Investiþia reprezintã reluarea unui proiectmai vechi sistat în timpul crizei. Ansamblul cuprindedeja douã blocuri finalizate înainte de criza imobiliarã.Potrivit proiectului iniþial clãdirile erau mai înghesuite,pentru a obþine cât mai mult profit pe teren, însãdezvoltatorul a decis sã construiascã mai aerisit.

“Acum au început sã mai largeascã distanþele dintreblocuri pentru cã oamenii acum se uitã dacã au un locde joacã, dacã au un loc de parcare sau douã locuri deparcare pentru cã mulþi au douã maºini.“, precizeazãdoamna Didoacã.

Dupã încheirea lucrãrilor la prima clãdire va demaraimediat construcþia celui de-al doilea bloc înprelungirea primului.

Un bloc de 11 etaje va fi construit ºi în PrelungireaGhencea de cãtre compania israelianã SC Dimri Con-struction&Development SRL. Autorizaþia de construirea fost emisã în luna august 2012.

Totodatã a fost autorizatã construcþia unui bloc cuºase etaje pe strada Dâmboviþei deºi constructoruldoreºte sã ajungã la un regim de înãlþime de P+9etaje.Proiectul cuprinde doar aceastã construcþie, nu estevorba de un ansamblu.

La finalul acestui an a fost acordatã autorizaþia deconstruire ºi pentru blocul de locuinþe de ºase etaje aldezvoltatorului Grandia. Construcþia va fi dezvoltatãpe b-dul Timiºoara.

În implementare se aflã ºi proiectul de construcþie aansamblului rezidenþial Avangarde din PrelungireaGhencea. Proiectul cuprinde patru blocuri cu un regimde înãlþ ime de P+3. Dezvoltatorul AvangadeRezidential a obþinut autorizaþiile de construire pentrucele patru blocuri în luna iunie 2012.

Magazinele Shop&Go împânzesc

Bucureºtiul

Pe segmentul comercial, potrivit doamnei Didoacã, seremarcã o înmulþire a magazinelor mici în detrimentulcentrelor comerciale ºi a hipermarket-urilor.

“Am observat o înmulþire a chioºcurilor pe domeniulpublic ºi în pieþe ceea ce înseamnã cã mergem spresãrãcie, în sensul cã aceste magazine aduc câstigurimai rapide, centrele mari deja nu mai merg foartebine.”, explicã doamna Didoacã.

Sectorul îºi va mãri totuºi reþeaua de hipermarket-uriîn acest an odatã cu construcþia unui nou magazinAuchan pe amplasamentul fostei fabrici Tricodava.Noua construcþie va avea regimul de înãlþime P+M+2

etaje+3-4-5 retrase ºi va cuprinde de asemenea spaþiide birouri.

Retailer-ul Auchan a finalizat anul trecut unhipermarket în cartierul Giuleºti.

Proiecte noi de birouri în Bucureºti în

acest an

Pe partea de birouri AFI Europe îºi va continuaproiectul de construire a cinci clãdiri de birouri lângãcentrul comercial AFI. Prima clãdire a fost dejafinalizatã.

De asemenea anul trecut a fost el iberatã oautorizaþie de construcþie pentru realizarea a douãcl ãd i r i d e bi r ou r i cu r egi mu l d e î nãl þ i me d e2 S + P + 5 E + E t e h n i c º i 2 S + P + 1 4 E + E t e h n i c .Dezvoltatorul proiectului este compania Sema Busi-ness, amplasamentul ales fiind Splaiul Independenþei.

Bãncile îºi restrâng filialele de cartier

Bãncile care au filiale în cartierele bucureºtene auînceput sã-ºi restrângã spaþiile sau sã renunþe completla spaþiile pe care îl aveau.

“Oamenii nu mai au cu ce sã garanteze ca sã poatãîmprumuta deci bãncile nu-ºi mai au utilitatea în zonarespectivã.”, explicã doamna Didoacã.

Primãria îºi amânã proiectele

Primãria Sectorului 6 intenþioneazã sã reabiliteze înurmãtorii doi-trei ani Centrul Cultural Favorit, proiectcare ar fi trebuit sã înceapã din primãvara trecutã.

În urma lucrãrilor de modificare ºi supraetajare imobilulde 1.570 mp va ajunge la aproximativ 3.600 mp.

Centrul va gãzdui o salã pentru spectacole cu o ca-pacitate de aproximativ 700 de locuri, de 600 mp utili,douã sãli modulare pentru conferinþe, a câte 160 mpfiecare, o bibliotecã - salã de lecturã. La subsol va fiamenajat ºi un adãpost de protecþie civilã.

De asemenea lucrãrile de reabilitare a ParculuiMoghioroº sunt în întârziere. Municipalitatea a decissistarea proiectului pâna la finalizarea lucrãrilor ce sedesfãºoarã în zonã la Magistrala 5 de metrou.

Reabilitarea termicã continuã

În cea ce priveºte reabilitarea termicã anul trecut aufost emise autorizaþii pentru reabilitarea a 126 deblocuri . Activitatea se desfãºoarã la un nivelasemãnãtor cu 2011 când au fost eliberate 132 deautorizaþii pentru reabilitarea termicã.

Bucureºti

Autor deviz: ing. Sorin Turcuº

Denumirea lucrarii UM Cantitate Total euro Total (lei)din care

Material(lei)

Manopera(lei)

Utilaj(lei)

Alte cheltuieli(lei)

Excavatii mc 33,00 288,18 1268 0 468 166 634

Umpluturi si compactari mc 16,85 476,82 2098 644 405 0 1049

Hidroizolatii si lucrari aferente mp 143,00 1823,95 8025 2454 1559 0 4013

Termosistem polistiren 10cm gros mp 169,10 4706,82 20710 3980 6375 0 10355

Termoizolatii polistiren extrudat mp 84,27 911,91 4012 1627 379 0 2006

Termoizolatii vata minerala 15,0cm mp 76,00 942,27 4146 1553 520 0 2073

Termoizolatii vata minerala 5,0cm mp 84,46 480,32 2113 575 481 0 1057

Beton simplu mc 15,86 2776,09 12215 3691 2416 0 6107

Beton armat in structura mc 53,00 30689,91 135036 62958 2326 2234 67518

Scari si podeste din beton ml 35,00 1481,82 6520 2156 1104 0 3260

Zidarii din caramida mc 78,12 22608,64 99478 38412 11327 0 49739

Invelitoare,inclusiv astereala mp 143,00 6306,82 27750 8008 5867 0 13875

Sarpanta si pergola din lemn mc 1,93 3495,91 15382 3860 3831 0 7691

Jghiaburi si burlane ml 54,80 1772,27 7798 2582 1317 0 3899

Trotuare si platforme dalate mp 36,00 956,18 4207 1485 619 0 2104

Alte lucrari de rezistenta % 3,00 2391,54 10523 4020 1170 72 5261

Total lucrari de rezistenta 82.109 361.282 138.005 40.164 2.472 180.641

Tamplarie PVC cu geam termopan mp 12,50 4105,45 18064 7813 1219 0 9032

Tamplarie aluminiu/geam termopan mp 41,16 9986,36 43940 19562 2408 0 21970

Tamplarie lemn furniruita mp 15,75 5154,55 22680 10631 709 0 11340

Tencuieli exterioare mp 88,25 1501,82 6608 537 2767 0 3304

Placaje exterioare piatra mp 50,25 4930,91 21696 3945 6903 0 10848

Vopsitorii lavabile exterioare mp 156,85 2097,55 9229 728 3887 0 4615

Tencuieli interioare mp 521,20 8059,55 35462 1834 15897 0 17731

Vopsitorii lavabile interioare mp 440,88 6099,09 26836 1565 11853 0 13418

Placari cu placi de faianta mp 80,32 2930,91 12896 4492 1956 0 6448

Pardoseli din parchet laminat mp 115,68 2408,18 10596 3793 1505 0 5298

Pardoseli din gresie glazurata mp 43,96 1686,82 7422 2406 1305 0 3711

Pardoseli din gresie rez.inghet mp 53,67 2354,55 10360 2837 2343 0 5180

Alte lucrari de finisaj % 3,00 1539,47 6774 1804 1583 0 3387

Total lucrari de finisaj 52.855 232.563 61.947 54.335 0 116.281

Put apa H= 30m inclusiv anexe lei 1,00 5995,45 26380 6290 3750 3150 13190

Ministatie epurare apa lei 1,00 5147,73 22650 8465 1730 1130 11325

Coloane si legaturi sanitare lei 1,00 3618,18 15920 5120 2840 0 7960

Obiecte si armaturi sanitare lei 1,00 5440,91 23940 9990 1980 0 11970

Bransament electric lei 1,00 1432,73 6304 1956 1196 0 3152

Cabluri,conductori,tevi electrice ml 1978,00 2783,73 12248 4130 1994 0 6124

Aparate electrice lei 1,00 2350,91 10344 3336 1836 0 5172

Corpuri de iluminat lei 1,00 2745,45 12080 4696 1344 0 6040

Coloane si legaturi de incalzire lei 1,00 3201,36 14086 4385 2658 0 7043

Centrala termica combustibil solid lei 1,00 3947,73 17370 6175 1230 1280 8685

Corpuri de incalzire din otel lei 1,00 3480,45 15314 4928 2729 0 7657

Termoizolatii conducte lei 1,00 1546,14 6803 2679 723 0 3402

Alte lucrari de instalatii % 1250,72 5503 1865 720 167 2752

Total lucrari de instalatii 42.941 188.943 64.015 24.730 5.727 94.471

Total constructie 177.906 782.787 263.967 119.228 8.199 391.394

Notã: La "Alte lucrãri de instalaþii" sunt incluse în procentul de 10% ºi: instalaþia de telefonie interioarã, instalaþia de alarmare la efracþie - alte instalaþii nenominalizate.Preþurile sunt calculate pentru construcþie realizatã sub un contract de antreprenoriat, ca urmare evaluatorul a þinut cont de toate taxele ºi impozitele (inclusiv TVA), caºi de profitul antreprenorului.


Proiecte

Casa FrumuºaniAutor proiect: Arh. Andrei Marian CãtãlinEstimarea informativã a costurilor de edificare

curs valutar 4,4 lei/euro

Autor deviz: ing. Sorin Turcuº

Denumirea lucrarii UM Cantitate Total euro Total (lei)din care

Material(lei)

Manopera(lei)

Utilaj(lei)

Alte cheltuieli(lei)

Excavatii mc 35,00 210,64 927 0 496 166 265

Umpluturi si compactari mc 27,00 687,91 3.027 1.512 650 0 865

Beton simplu in fundatii si scari mc 15,00 1837,88 8.087 3.491 2.285 0 2.310

Beton armat in fundatii si placa mc 31,20 13772,82 60.600 30.885 12.111 290 17.314

Hidroizolatii si lucrari aferente mp 383,00 3416,64 15.033 6.574 4.164 0 4.295

Structura metalica,inclusiv stalpi to 6,57 16806,36 73.948 44.020 8.800 0 21.128

Panouri OSB3 de 18 mm plansee mp 238,00 3380,11 14.872 7.910 2.713 0 4.249

Panouri OSB3 de 15 mm pereti mp 285,83 3522,59 15.499 7.780 3.291 0 4.428

Termozolatii vata minerala bazaltica mp 271,54 1578,82 6.947 3.417 1.545 0 1.985

Termosistem polistiren 5cm grosime mp 285,83 4724,36 20.787 4.076 10.772 0 5.939

Pereti interiori gips carton 15 cm mp 132,76 3868,17 17.020 6.992 5.166 0 4.863

Alte confectii metalice,balustrade kg 278,00 1601,03 7.045 2.585 2.446 0 2.013

Semineu zidit,inclusiv cos fum buc 1,00 4915,91 21.630 13.950 1.500 0 6.180

Pergole din lemn stratificat mp 15,50 1460,77 6.427 3.431 1.160 0 1.836

Dale inierbate mp 47,00 1205,27 5.303 2.740 1.048 0 1.515

Dale din beton 60x60 cm buc 76,00 1958,73 8.618 3.116 1.140 1.900 2.462

Alte lucrari de constructii % 3,00 1948,44 8.573 4.274 1.779 71 2.449

Total lucrari de constructii 66.896 294.344 146.754 61.066 2.427 84.098

Tamplarie aluminiu geam termopan mp 87,52 14863,86 65.401 41.595 5.120 0 18.686

Tamplarie interioara lemn stratificat mp 22,68 6819,46 30.006 20.412 1.021 0 8.573

Vopsitorii lavabile interioare mp 436,86 3456,47 15.208 1.842 9.021 0 4.345

Placari cu placi de faianta mp 41,20 1052,23 4.630 2.304 1.003 0 1.323

Placari exterioare cu lemn mp 22,00 325,05 1.430 770 252 0 409

Placari gips carton plansee mp 201,54 2717,91 11.959 3.624 4.918 0 3.417

Pardoseli cu parchet laminat mp 157,67 2297,59 10.109 5.170 2.051 0 2.888

Pardoseli gresie glazurata mp 43,87 1178,23 5.184 2.401 1.302 0 1.481

Pardoseli gresie rezistenta inghet mp 55,00 1688,72 7.430 2.907 2.401 0 2.123

Alte lucrari de finisaj % 3,00 1031,99 4.541 2.431 813 0 1.297

Total lucrari de finisaj 35.432 155.899 83.456 27.900 0 44.542

Put apa H=140,00m inclusiv anexe lei 1,00 15915,45 70.028 15.590 16.790 17.640 20.008

Ministatie epurare apa lei 1,00 3603,41 15.855 8.465 1.730 1.130 4.530

Turbina eoliana 10Kw lei 1,00 17982,05 79.121 51.442 3.830 1.243 22.606

Instalatie panouri solare si boiler lei 1,00 7155,91 31.486 19.325 3.165 0 8.996

Coloane si legaturi sanitare lei 1,00 2943,18 12.950 5.950 3.300 0 3.700

Obiecte si armaturi sanitare lei 1,00 4432,27 19.502 11.710 2.220 0 5.572

Cabluri,conductori,tevi electrice ml 3162,00 3133,45 13.787 6.640 3.208 0 3.939

Aparate electrice lei 1,00 2825,45 12.432 5.550 3.330 0 3.552

Corpuri de iluminat lei 1,00 1886,82 8.302 4.610 1.320 0 2.372

Sistem de incalzire in pardoseala lei 1,00 27290,14 120.077 71.474 14.295 0 34.308

Termoizolatii conducte lei 1,00 1423,86 6.265 3.330 1.145 0 1.790

Alte lucrari de instalatii % 3,00 2657,76 11.694 6.123 1.630 600 3.341

Total lucrari de instalatii 91.250 401.499 210.209 55.963 20.613 114.714

Total constructie 193.578 851.742 440.418 144.929 23.040 243.355

Notã: La "Alte lucrãri de instalaþii" sunt incluse în procentul de 10% ºi: instalaþia de telefonie interioarã, instalaþia de alarmare la efracþie - alte instalaþii nenominalizate.Preþurile sunt calculate pentru construcþie realizatã sub un contract de antreprenoriat, ca urmare evaluatorul a þinut cont de toate taxele ºi impozitele (inclusiv TVA), caºi de profitul antreprenorului.


Proiecte

Locuinþã ecologicã unifamilialã P+1HELIOTERMICÃAutor proiect: Arh. Sergiu Ungureanu ºi Alina UngureanuEstimarea informativã a costurilor de edificare

curs valutar 4,4 lei/euro


LIANÞI

Ipsos

Categorie UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)Ipsosconstructii

sac25kg

11,05

Ipsos modelajsac

25kg13,47

Diverºi lianþi la sac


(RON, cu TVA)MultibatLafarge

sac40kg

21,08

Tenco Holcimsac

40kg21,61

Tinci Adeplastsac

25kg14,29

Tinci CeresitCT 29

sac25kg

16,34

Varsac

25kg11,42

Var hidratatCarmeuse

sac20kg

10,61

Ciment


(RON, cu TVA)

Ciment albsac

25kg25,92

Cimentsac

40kg19,69

CimentCemrom

sac40kg

17,99

CimentRomcim

sac40kg

19,69

Adeziv


(RON, cu TVA)Adeziv CeresitCM 11

sac25kg

24,23

Adeziv CeresitCM 9

sac25kg

16,56

Adezivpolistiren

sac25kg

15,00

AdezivpolistirenCeresit CT 83

sac25kg

30,78

Glet


(RON, cu TVA)Glet Ceresit CT126

sac20kg

25,87

Glet Ceresit CT127

sac20kg

38,59

Glet Ceresit CT85

sac25kg

39,90

BETOANE ªI MORTARE

Beton Clasa 8/10

Clasã beton UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)

T3 0-16 mc 271,15

T3 0-31 mc 258,66

T3/T4 0-16 mc 269,08

Beton Clasa 12/15 (B200)


(RON, cu TVA)

T3 0-16 mc 294,70

T3 0-31 mc 264,85


(RON, cu TVA)

T3/T4 0-16 mc 297,60

Beton Clasa 16/20

(B250)


(RON, cu TVA)

T3 0-16 mc 313,70

T3 0-31 mc 303,49

Beton Clasa 18/22,5

(B300)


(RON, cu TVA)

T3 0-16 mc 313,10

T3 0-31 mc 289,06

Beton Clasa 20/25

(B350)


(RON, cu TVA)

T3 0-16 mc 333,56

T3 0-31 mc 317,20

Beton Clasa 25/30

(B400)


(RON, cu TVA)

T3 0-16 mc 359,60

T3 0-31 mc 319,26

Mortar


(RON, cu TVA)

M4T mc 285,2

M100T mc 321,16

PRODUSE METALURGICE

Oþel beton neted OB 37

Diametru (mm) UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)

Fi 6 bara kg 3,1

Fi 6 colac kg 3,34

Fi 8 bara kg 3,39

Fi 8 colac kg 3,41

Fi 10 bara kg 3,3

Fi 10 colac kg 3,42

Fi 12 bara kg 3,39

Fi 16 bara kg 3,39

Fi 18 bara kg 3,39

Oþel beton striat PC 52


(RON, cu TVA)

Fi 8 bara kg 3,31

Fi 8 colac kg 3,32

Fi 10 bara kg 3,28

Fi 12 bara kg 3,28

Fi 14 bara kg 3,28

Fi 16 bara kg 3,28

Fi 18 bara kg 3,32

Fi 20 bara kg 3,32

Fi 22 bara kg 3,29

Fi 25 bara kg 3,30


(RON, cu TVA)

Fi 28 bara kg 3,32

Oþel lat

Dimensiuni(mm)

UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)

20x5 kg 3,42

25x5 kg 3,85

30x5 kg 4,09

50x5 kg 3,66

Profile OL laminate (INP)


(RON, cu TVA)

INP 100 kg 4,42

INP 120 kg 3,99

INP 140 kg 3,97

INP 360 kg 3,92

Profile OL laminate (UNP)


(RON, cu TVA)

UNP 65 kg 4,05

UNP 80 kg 3,62

UNP 100 kg 3,89

UNP 120 kg 3,80

UNP 140 kg 3,89

UNP 160 kg 3,89

UNP 200 kg 3,97

Cornier laminat

Dimensiuni(mm)

UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)

20x20x3 kg 3,99

25x25x3 kg 4,17

30x30x3 kg 3,97

40x40x3 kg 3,8

40x40x4 kg 3,66

50x50x5 kg 3,67

60x60x6 kg 3,80

70x70x7 kg 3,64

80x80x8 kg 3,64

100x100x8 kg 3,64

Plasã sudatã (grosime 4mm,

ochiuri 100x100mm)

Dimensiuni(m)

UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)

2x5m buc 71,70

2x6m buc 77,12


ochiuri 100x100mm)

Dimensiuni(m)

UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)

2x5m buc 118

2x6m buc 133,89


ochiuri 100x100mm)

Dimensiuni(m)

UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)

2x5m buc 156,52

2x6m buc 175,07


ochiuri 100x100mm)

Dimensiuni(m)

UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)

2x5m buc 264,86

2x6m buc 303,84

Panou bordurat

Dimensiuni(m)

UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)

2,5x1,5 m buc 71,32

2,5x1,7 m buc 76,93

2,5x2 m buc 100,49

2x1,5 m buc 63,97

2x2,5 m buc 83,66

Tablã neagrã

Grosime (mm) UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)

Fi 3/8 ml 4,51

Fi 1 ml 8,72

Fi 1 1/4 ml 11,92

Fi 2 ml 18,85

Fi 2 1/2 ml 25,62

Fi 3 ml 31,2

Fi 4 ml 43,98

Tablã decapatã

Dimensiuni(mm)

UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)0.8 x1000x2000 buc 56,99

1x1000x2000 buc 70,38

1.5x1000x2000 buc 104,73

2x1000x2000 buc 136,66

Tablã zincatã


(RON, cu TVA)

0.35x1000x2000 buc 28,37

0.6x1250x2500 buc 77,66

0.8x1250x2500 buc 99,87

MATERIALE DE ASAMBLARE

Cuie construcþii


(RON, cu TVA)Cuie constructii5

kg 5,20

Preþuri medii ale materialelor de construcþie

39


(RON, cu TVA)Cuie constructii7

kg 5,15

Cuie constructii8

kg 5,20

Cuie constructii10

kg 5,20

Cuie constructii12

kg 5,20

Cuie constructii15

kg 5,20

Cuie constructii18

kg 5,20

Cuie constructii20

kg 5,20

Sârmã neagrã


(RON, cu TVA)

Fi 1.18 kg 5,20

Fi 1.2 kg 4,86

Fi 2 kg 4,38

Fi 3 kg 4,96

Fi 4 kg 5,10

Fi 5 kg 5,38

Sârmã ghimpatã


(RON, cu TVA)

Sarma ghimpataneagra

kg 4,86

Sarma ghimpatazincata

kg 5,30

Sarma ghimpatazincata

rola200ml

130,95

Diverse cuie


(RON, cu TVA)

Cuie beton Fi 55 buc 0,34

Cuie tabla kg 5,57

PRODUSE DIN LEMN

Plãci OSB


(RON, cu TVA)

6 mm buc 41,96

8 mm buc 46,92

10 mm buc 49,51

12 mm buc 65,61

15 mm buc 82,36

18 mm buc 98,91

22 mm buc 124,14

Placaj Tego


(RON, cu TVA)15 mm buc 142,00

18 mm buc 135,25

21 mm buc 172,46

Grinzi 4 metri

Dimensiuni(mm)

UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)4x80x80 buc 15,74

4x100x100 buc 24,68

4x120x120 buc 35,48

Cherestea


(RON, cu TVA)Cheresteadulapi

mc 552,4

Cherestearasinoasa

mc 552,4

MATERIALE PENTRU ZIDÃRIE

Cãrãmidã eficientã

Dimensiuni(mm)

UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)240x115x138 buc 1,27

240x115x88 buc 1,27

290x140x88 buc 1,98

Cãrãmidã plinã

Dimensiuni(mm)

UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)240x115x63 buc 1,47

240x115x65 buc 1,48

Cãrãmidã porotherm

(buc)

Dimensiuni(mm)

UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)

250x300x238 buc 4,67

250x380x238 buc 6,24

375x250x238 buc 5,64

Cãrãmidã porotherm N+F

(buc)

Dimensiuni(mm)

UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)

500x115x238 buc 3,91

500x200x238 buc 6,10

Cãrãmidã porotherm (mc)

Dimensiuni(mm)

UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)

Porotherm 11.5 mc 242,73

Porotherm 20 mc 234,33




Cãrãmidã porotherm

seismic

Dimensiuni(mm)

UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)250x300x238 buc 238,00

250x380x238 buc 239,11

375x250x238 buc 250,66

PTH buiandrug

Lungime (m) UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)0,75 m buc 15,041,00 m buc 20,611,25 m buc 25,271,50 m buc 30,411,75 m buc 36,072,00 m buc 40,722,25 m buc 44,612,50 m buc 47,412,75 m buc 56,183,00 m buc 58,18

Blocuri ceramice

Dimensiuni(mm)

UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)290x240x188 buc 3,58

365x180x188 buc 3,90

Blocuri ceramice BKS

Dimensiuni(mm)

UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)250x300x238 buc 4,67

375x250x238 buc 5,64

500x115x238 buc 3,91

BCA Verblok

Dimensiuni(cm)

UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)Verblok24x20x60

mc 224,63

Verblok30x15x60

mc 227,00

BCA Soceram

Dimensiuni(cm)

UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)10x24x60 mc 226,32

10x24x62 mc 213,00

10x24x65 mc 209,00

15x24x60 mc 216,33

15x24x62 mc 213,00

15x24x65 mc 199,75

20x24x60 mc 214,50

20x24x62 mc 225,31

20x24x65 mc 202,25

30x24x60 mc 202,65

30x24x65 mc 203,00

35x24x60 mc 194,83

ÞEVI

Þeavã dreptunghiularã

Dimensiuni(mm)

UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)30X20X1.5 ml 4,24

30X20X2 ml 5,18

40X20X1.5 ml 5,89

40X20X2 ml 6,54

40X30X2 ml 7,37

50x30x2 ml 9,31

50X30X3 ml 12,03

50X40X2 ml 9,55

60X40X2 ml 11,42

60X40X3 ml 14,91

60X40X4 ml 19,53

80X40X3 ml 18,74

Þeavã pãtratã

Dimensiuni(mm)

UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)20x20x1.5 ml 4,00

Dimensiuni(mm)

UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)20x20x2 ml 4,6125x25x1.5 ml 4,9930x30x1.5 ml 5,6830x30x2 ml 6,7940x40x2 ml 9,3940x40x3 ml 13,5350x50x2 ml 11,7950x50x3 ml 17,5150x50x4 ml 21,5660x60x2 ml 14,9760x60x3 ml 20,8360x60x4 ml 25,5180x80x3 ml 27,0480x80x4 ml 38,82100x100x3 ml 36,19100x100x4 ml 50,93

Þeavã neagrã

Diametru UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)

Fi 3/8 ml 4,24

Fi 3/4 ml 7,15

Fi 1 ml 9,78

Fi 1 1/4 ml 11,92

Fi 1 1/2 ml 15,99

Fi 2 ml 18,85

Fi 2 1/2 ml 26,03

Fi 3 ml 33,08

Fi 4 ml 44,55

Þeavã zincatã

Diametru UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)Fi 1/2 ml 8,31

Fi 3/4 ml 10,42

Fi 1 ml 15,93

Fi 1 1/4 ml 20,16

Fi 1 1/2 ml 23,82

Fi 2 ml 32,02

Fi 2 1/2 ml 42,72

Fi 3 ml 50,73

Fi 4 ml 63,97

Þeavã rectangularã (buc)

Dimensiuni(mm)

UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)

30x20x1.5 buc 27,64

40X20X1.5 buc 32,08

40X30X2 buc 44,22

50x30x2 buc 52,62

60X40X2 buc 64,60

MATERIALE PENTRU FINISAJE

Plãci gips-carton

(buc 1,2m x2,6 m)


(RON, cu TVA)

RB 9,5 mm buc 14,85

RB 12,5 mm buc 19,94

RBI 12,5 mm buc 23,81

Plãci gips-carton

(buc 1,2m x2,6 m)


(RON, cu TVA)Placa RB 9.5 mp 6,5

Placa RB 12.5 mp 6,75

Placa RBI 12.5 mp 9,35


Profil gips-carton CD 60


(RON, cu TVA)

60x3m buc 7,63

60x4m buc 10,50

Profil gips-carton CW 100


(RON, cu TVA)100x3m buc 12,89

100x4m buc 17,47



(RON, cu TVA)

50x3m buc 9,96

50x4m buc 13,13



(RON, cu TVA)

75x3m buc 11,41

75x4m buc 15,46

Profil gips-carton UD 30


(RON, cu TVA)

30x3m buc 5,10


(RON, cu TVA)

30x4m buc 6,73

INSTALAÞII

Þeavã polietilenã

Categorie(Detalii)

UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)PE 80 (PN6d40) ml 2,34

Þeavã scurgere ºi robineþi

trecere

Categorie(Detalii)

UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)Tub PVC (SN4) buc 13,13

Robinet trecere(3/ 4 A )

buc 22,53

Robinet trecere(2" int-int)

buc 27,89

Robinet trecere(1/2" int-int)

buc 23,4

Robinet trecere(3/8")

buc 20,4

PARCHET LAMINAT

Categorie(Detalii)

UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)Parchetlaminat (6 mm)

mp 18,44

Categorie(Detalii)

UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)Parchetlaminat (8 mm)

mp 30,29

Parchetlaminat (7 mm)

mp 30,85

Parchetlaminat (8 mm)

mp 44,18

IZOLAÞII

Polistiren expandat de

exterior

Tip (grosime) UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)

EPS 70 (2 cm) mp 2,91

EPS 70 (3 cm) mp 4,76

EPS 70 (5 cm) mp 7,44

EPS 70 (8 cm) mp 12,32

EPS 70 (10 cm) mp 15,36

EPS 80 (2 cm) mp 3,79

EPS 80 (3 cm) mp 5,68

EPS 80 (5 cm) mp 9,12

EPS 80 (8 cm) mp 15,17

EPS 80 (10 cm) mp 17,62

EPS 80 (12 cm) mp 20,97

EPS 80 (15 cm) mp 30,33

EPS 80 (20 cm) mp 45,50

EPS 100 (10 cm) mp 23,17

Tip (grosime) UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)

EPS 70ignifugat (5 cm)

mp 7,01

EPS 70ignifugat (8 cm)

mp 11,61

Vatã mineralã

Tip UMPreþ mediu

(RON, cu TVA)

necaserata(5 cm)

mp 3,18

caserata (5 cm) mp 7,55

caserata(10 cm)

mp 11,2

ECHIPAMENTE ªI UNELTE


(RON, cu TVA)

Cascaprotectie

buc 12,75

Cizme per 27,59

Manusi lacatus per 7,56

Manusi sudor per 7,01

Lopata cucoada

buc 25,02

Betoniera 125 l buc 796,15

Roaba 100 litri buc 133,43

Preþuri medii ale materialelor de construcþie

Grupul EGGER, cu sediul central în St. Johann,Tirol, Austria, este una dintre cele mai importantecompanii internaþionale de prelucrare a lemnului.Înfiinþatã în 1961, afacerea de familie deþine 17 locaþiide producþie în Europa cu circa 6.800 de angajaþi.Compania are clienþi din lumea întreagã din industriamobilei, industria construcþiilor, pieþele de bricolaj ºiDIY. Grupul EGGER a înregistrat o cifrã de afacericonsolidatã de 1,9 miliarde euro în anul financiar2011/12.

Compania opereazã, din Ianuarie 2008, o singurãfabricã în România, în Rãdãuþi, judeþul Suceava ºi areaproape 700 de angajaþi. Aici sunt produse plãci dePAL brut, PAL melaminat pentru industria mobilei ºiplãci OSB pentru construcþii din lemn, distribuitori demateriale lemnoase ºi tâmplari. EGGER a investit mai

mult de 450 milioane de euro pentru a dezvolta locaþiastrategicã din Rãdãuþi într-o unitate de producþiecomplet integratã.

EGGER are parteneriate pe termen lung cu clienþii sãiºi este unul dintre producãtorii lider de materiale pebazã din lemn din Europa. EGGER vinde produsele salecelor mai mari jucãtori din industria mobilei ºi aconstrucþiilor din lemn dar ºi printr-o reþea proprie dedistribuitori.

EGGER EUROSTRAND® OSB/3 – practic,

eficient ºi fiabil

Datoritã calitãþilor ºi proprietãþilor excelente aleplãcilor OSB, acestea reprezintã soluþia perfectãpentru construcþii in lemn. Un exemplu elocvent înacest caz este clãdirea administrativã EGGER din

Rãdãuþi, care are o suprafaþã totalã de3.800 metri pãtraþi ºi asigurã spaþii del u c r u p e n t r u a p r o x i m a t i v 1 7 0 d eangajaþi. Realizatã din 21 de moduleidentice, clãdirea are un consum ener-getic redus conform standardeloraplicabile unei case pasive”. Aceastãclãdire este realizatã aproape exclusiv cuproduse EGGER.

Ideea pentru design ºi dimensiuneaclãdirii a derivat din formatul plãcilorEGGER EUROSTRAND® OSB, cu un formatde 11,50 x 2,80 m. Plãci le OSB aureprezentat elementul constructiv cen-tral ºi formeazã planul rigid atât pentruplanul orizontal cât ºi pentru del verticalaferent celor trei niveluri. Elementulvizual distinctiv de design pentruclãdirea de birouri îl reprezintã faþadadin tabla de cupru perforatã, ceea cescoate mai bine în evidenþã construcþiade tip modular. Adiþional stabilitateaconstrucþiei este asiguratã de o fundaþiesolidã ºi de profilele I metalice. Pentru aconsolida pereþii, elementele de plafon,podea ºi acoperiº, EGGER a utilizatproduse din propriul portofoliu precump l ã c i f i b r o l e m n o a s e , p l ã c i O S B º icherestea. Plãcile EGGER OSB de formatmare sunt cele mai adecvate pentruconstru cþ i i cu d istanþe mar i întreelementele de susþinere. Prin aceastã

clãdire EGGER a îmbinat intr-un mod optim ºi eficienttoate beneficiile lemnului: estetic, funcþional ºi com-fort .

Soluþia idealã pentru construcþii din

lemn

E U R O S T R A N D ®O S B s u n t p l ã c itriplu stratificate,r e a l i z a t e d i nStrand-uri (Micro-furnire cu lungimide pânã la 160mm), cu orientarespecificã conformnormei EN 300.Poziþ ionarea înc r u c e aS t r a n d - u r i l o rasigurã plãcilorEUROSTRAND® OSB caracteristici tehnice superioareºi o rigiditate foarte bunã.

Datoritã proprietãþilor fizico-mecanice foarte bune ºia capacitãþii de încãrcare staticã ridicatã, plãcileEUROSTRAND® OSB/3 faciliteazã construirea unuiplan cu rigiditate ºi portanþã bunã, fiind recomandatepentru utilizare în segmentul construcþiilor.

Plãcile EUROSTRAND® OSB/3 cu profil Nut & Federasimetric ºi conic au un format optim care asigurã unmontaj exact ºi rapid, totodatã contribuind larigidizarea ºi repartizarea uniformã a forþelor in planulformat.

Caracteristici EUROSTRAND® OSB/3:

P l ã c i l e O S B a uproprietãþi fizico-mecanice exce-lente, ceea ce lef a c e p r e t a b i l ep e n t r u n u m e-r oas e apl i caþ i i :c o n s t r u c þ i i d i nlemn comercialeº i r ez id enþ ia le ,m a n s a r d ã r i ,s u p r a e t a j ã r i º im u l t e a l t e l e .Tehnologia deproducþie a plãcilor OSB conferã acestora deopotrivãvalori tehnice ridicate si opticã atractivã datã desuprafata ContiFine.

41

Produse EGGER pentru construcþii din lemn

Advertorial

FACTBOX: PRODUSE PENTRU CONSTRUCÞII DIN LEMN

n EGGER – unul dintre cei mai importanti furnizori desemifabricate pentru domeniul constructiilor din lemn

n Plãcile OSB sunt versatile, fiind utilizate în toatetipurile de construcþii din lemn; rezidenþiale saucomerciale

n EUROSTRAND® OSB/3 – solutia ideala pentruconstructiile din lemn datoritã proprietãþilor salefizico-mecanice

n Acoperisurile cu astereala din EUROSTRAND®OSB/3 oferã avantaje multiple

Clãdirea de birouri EGGER din Rãdãuþi, construitã pe structurã

modularã, conform principiilor Casei Pasive Gama de produse

EUROSTRAND® OSB

Recepþia clãdirii administrative EGGER din Rãdãuþi – ca exemplu

de utilizare a plãcilor OSB

Construcþie de tip modular cu

EUROSTRAND® OSB/3

În 2013 piaþa cimentului, în particular, ºi cea aconstrucþiilor, în general, vor stagna, în variantaoptimistã. „Dacã rãmânem la nivelul din 2012, noizicem cã este bine. Am vãzut bugetul de stat, sumelea l o c a t e p e nt r u i nv e s t i þ i i º i î n s p e c i a l p e nt r uinfrastructurã sunt destul de mici”, ne-a declarat MihaiRohan, preºedintele Patronatului din IndustriaCimentului - CIROM.

Proiectele majore de infrastructurã rutierã ºi feroviarãvor primi anul acesta de la bugetul de stat 881 milioanede lei (aproximativ 200 milioane de euro), o parte dinaceºti bani urmând sã meargã cãtre plata datoriilorpentru lucrãri deja executate, potrivit datelor dinproiectul de buget pe 2013.

Printre autostrãzile care vor fi finanþate din bani de labugetul de stat se numãrã 6,5 kilometri din autostradaBucureºti-Ploieºti, Deva-Oraºtie ºi tronsonul Suplacu deBarcãu-Borº.

Evoluþia preþurilor cimentului este determinatã înprincipal de costul energiei. În general, combustibilul ºienergia reprezintã peste 50% din totalul costurilor la

ciment. Scumpirea gazelor cu 20% ºi a energieielectrice cu 10%, vor afecta costurile semnificativ,apreciazã domnul Rohan.

Pe lângã energie, o presiune importantã esteexercitatã ºi de costul programelor de mediu, inflaþia îngeneral, dar ºi preþul oþelului ºi al pieselor de schimb.

Construcþia ansamblurilor eoliene

susþine cererea de ciment

În 2012 piaþa de ciment din România a stagnat sau aînregistrat o uºoarã creºtere de 1-2% comparativ cuanul precedent. În primele 9 luni ale anului 2012livrãrile de ciment pe piaþa internã au fost cu 0,7% maimari comparativ cu aceeaºi perioadã din 2011, potrivitestimãrilor CIROM.

Cererea pe piaþa cimentului vine în principal dinspreproiectele de infrastructurã. Vânzãri importante suntgenerate ºi de construcþia de parcuri eoliene, care aînregistrat o evoluþie bunã în 2012.

Pe de altã parte, în ceea ce priveºte segmentulrezidenþial, dupã 2010 se simte o scãdere pronunþatã în

special a ansamblurilor rezidenþiale mari, remarcãpreºedintele CIROM.

De asemenea, piaþa de ciment a fost caracterizatã în2012 ºi de lipsa investiþiilor fãcute de cãtre românii carel u cr eazã î n s tr ã i nãtate . Aces t l u cr u a af ectatsezonalitatea vânzãrilor de ciment faþã de aniianteriori.


Semne de stagnare pe piaþa cimentului

Piaþa

Piaþa cimentului se va menþine în2013 la un nivel similar anului prece-dent. „Sperãm într-o reaºezare a situaþieimacroeconomice a þãrii începând cuacest an. De asemenea, pe o piaþã caredepinde foarte mult de condiþiile meteo,sperãm cã vremea va fi favorabilã, astfelîncât lucrãrile din construcþii sã poatã fidemarate mai devreme comparativ cu

anul 2012. Ar fi bine dacã anul acestavolumele vândute s-ar menþine la nivelulanului trecut”, ne-a declarat FlorianAldea, preºedinte ºi director generalCarpatcement Holding.

Rezultatele preliminare CarpatcementHolding aferente anului 2012 sunt înl i n i e cu obi ect i v e l e pr opu s e. “ Încondiþiile cererii ºi ofertei de pe piaþã,datoritã mixului de produse, a integrãriipe verticalã, precum ºi a echilibrului datde raportul calitate-preþ, a fost obþinutãd e a s e me ne a º i o î mb u nã tã þ i r e aveniturilor”, afirmã domnul Aldea.

Î m b u n ã t ã þ i r e a r e z u l t a t e l o r , î ncondiþiile în care volumele de vânzãri auscãzut, a fost posibilã datoritã disciplineiîn privinþa costurilor ºi optimizãriiacestora. Diminuarea volumelor a fostcauzatã în principal de condiþiile meteoextreme de la începutul anului 2012.

Carpatcement va continua

investiþiile

Faþã de perioada 2007 – 2009, în prezenta scãzut ponderea cumpãrãtori lor

persoane fizice (vânzãri la sac), piaþaîndreptându-se mai mult cãtre staþiile debetoane (vânzãri vrac). A crescut, deasemenea, ponderea lucrãr i lor deinfrastructurã rutierã, a celor care þin dereabilitãri, amenajãri ale bazinelorhidrografice, cât ºi a celor din sectorulenergetic, precizeazã domnul Aldea.

Creºterea preþului energiei electrice, acombustibililor, precum ºi deprecierearatei de schimb a leului, creazã presiunimari pe costuri. De aceea, continuareaprogramelor de optimizare a acestorar ã m â n e “ p r i o r i t a t e z e r o ” p e n t r uCarpatcement. De asemenea, vor con-tinua investiþiile care conduc la reduceride costuri ºi la creºterea eficienþeiinterne. „Vom continua programul deinvestiþii în România, fie cã vorbim deinvestiþii din fonduri europene, fie cãvorbim de investiþii proprii”, a datasigurãri Florian Aldea.

Un exemplu în acest sens îl reprezintãºi investiþiile în dezvoltarea companieide betoane a Grupului, Carpat Beton.Aceasta opereazã începând cu luna

d ecembr ie 2012 o nou ã staþ ie d ebetoane, situatã lângã Deva, în satulSântandrei, judeþul Hunedoara.

„Ne asumãm în continuare rolul dedepoluator, prin investiþiile pe care lefacem pentru utilizarea combustibililoralternativi proveniþi din deºeuri, fãrã im-pact asupra calitãþii produselor ºi amediului”, precizeazã domnul Aldea.

În anul 2012 Grupul a fãcut eforturideosebite pentru a diminua cât mai multimpactul creºterii costurilor la utilitãþi(energie electricã, combustibili, trans-port) ºi a suportat aceste creºteri prinimplementarea unor programe deoptimizare. „În condiþiile în care tendinþade creºtere a costurilor se menþine,probabil cã vom fi obligaþi sã ne revizuimpolitica de preþuri”, afirmã domnulAldea.

Vor continua investiþiile în creºterea eficienþei

Mihai Rohan, preºedintele Patronatului din Industria

Cimentului - CIROM.

Florian Aldea, preºedinte ºi director general

Carpatcement Holding.

43

Dacã România va fi capabilã sãatragã mai multe fonduri europenepentru lucrãrile mari de infrastructurã,industria cimentului va avea o ratãsuperioarã de creºtere anul acesta,probabil în jur de 2% - 3%, ne-a declaratSonia Artinian, Country CEO LafargeRomânia.

C e l d e - a l d o i l e a s e g m e n t c a r einfluenþeazã afacerile cu ciment estepiaþa construcþiilor rezidenþiale. “ªi aiciavem câteva semnale pozit ive, cuprogramul «Prima Casã» ce poate deveni«Noua Casã», pentru cã asta ar daprobabil un impuls pozitiv pieþei, deºi nuimediat. De asemenea, PIB-ul estimatpentru 2013 este superior celui de anultrecut, ceea ce ne dã, din nou, un sufluoptimist la început de an”, apreciazãdoamna Artinian.

Evoluþia Lafarge în 2012 a urmattrendul pieþei. Deºi rezultatele financiareauditate ale companiei nu erau încãdisponibile la începutul lunii februarie,din estimãrile Lafarge, piaþa a înregistrat

în 2012 o creºtere de 1%-2% faþã de2011. Nivelul producþiei de ciment alcompaniei a fost similar cu cel din anulprecedent.

“A fost un an dificil (n.r. 2012), în spe-

c i a l p e s e g m e n t u l c o n s t r u c þ i i l o rrezidenþiale, dar, þinând cont de crizaeconomicã ce ne-a afectat pe toþi în aniiprecedenþi, estimãrile noastre au fostoricum prudente ºi conservatoare”,considerã doamna Artinian.

Costurile energetice sunt

þinute sub control prin

utilizarea combustibililor

alternativi

Ca strategie pe termen lung, Lafarge vacontinua sã se concentreze pe utilizareacombustibililor alternativi, cu obiectivulambiþios de a atinge o ratã de substituþiede 50% pânã în 2020 în toate fabricile deciment ale Grupului. “Vom continua sãinvestim în gestionarea deºeurilor caparte a angajamentului nostru de a clãdioraºe mai bune”, a mai declarat doamnaArtinian.

În ult imii câþiva ani , Lafarge s-ac o n f r u n t a t c u o s e r i e d e c r e º t e r iimportante de costuri cu energia ºimateriile prime. Pentru a-ºi menþine

competitivitatea ºi a reduce presiuneape clienþi ºi parteneri, compania aabsorbit în mare parte creºterile decosturi, deºi volumul de producþie a fostîn scãdere. Cu toate acestea, schimbãrilerecente de fiscalitate, care au generat ocreºtere substanþialã a taxelor pentrucompanie, alãturi de costurile mai maricu energia, nu mai permit susþinereaaceastei strategii ºi pe parcursul lui 2013,afirmã doamna Artinian.

Pentru a-ºi menþine competitivitatea ºia veni în sprijinul clienþilor, Lafarge se vac o n c e n t r a î n 2 0 1 3 p e u t i l i z a r e acombustibililor alternativi ºi identi-ficarea celor mai bune soluþii de platã,mai spune doamna Artinian.

Strategia Lafarge pentru 2013 maiprevede abordarea magazinelor debricolaj ºi continuarea investiþiilor încercetare – dezvoltare.

Evoluþia pieþei de ciment din România în 2013este condiþionatã de investiþiile guvernamentale îninfrastructurã ºi absorbþia fondurilor europene. Acestedirecþii nu ajutã doar industria construcþiilor, ci ºi

e c o n o m i a î n t r - u n s e n s m a i l a r g , d e o a r e c edisponibilitatea unei infrastructuri dezvoltate estedeseori un criteriu cheie în luarea deciziilor de investiþiide cãtre companii. De asemenea, piaþa cimentului va fi

influenþatã de situaþia din zona Euro, ne-a declaratDaniel Bach, Director General Holcim România.

Deocamdatã, piaþa construcþiilor este afectatã denivelul redus al investiþiilor, atât publice, cât ºi pri-vate, considerã directorul general Holcim România.

Producþia localã de ciment se confruntã cucreºteri semnificative de preþuri în segmenteleimportante ale costurilor de bazã, de exempluenergia electricã.

Conform datelor preliminare, în 2012, consumulde ciment din România a înregistrat cel maiprobabil o scãdere de 1-2% comparativ cu anulprecedent. Unul dintre factorii care a afectatevoluþia pieþei de profil anul trecut a fost numãrul

redus de proiecte de retail, de birouri ºi industriale, subnivelul din 2011. De asemenea, ritmul în sectorulrezidenþial a fost ºi este în continuare foarte slab ºi nuse întrevãd îmbunãtãþiri pe termen mediu, mai spuneDaniel Bach.

Fondurile europene ar putea aduce o uºoarã creºtere pe piaþacimentului

Evoluþia pieþei este determinatã deinvestiþiile în infrastructurã

Sonia Artinian, Country CEO Lafarge

România.

Daniel Bach, Director General Holcim România.


Chiar dacã anul acesta nu se vor construineapãrat mai mulþi metri pãtraþi de spaþii de retail,revin pe piaþã marile centre comerciale. Potrivitcompaniilor de consultanþã imobiliarã, în 2013 vor fidaþi în folosinþã în jur de 130.000-160.000 metripãtraþi de spaþii de retail în centre moderne. Astfel, în2013 vor fi construite proiectele Promenada Mall ºiVulcan Value Retail Center în Bucureºti, iar în þarã AFIPalace Ploieºti, Coresi Shopping City - faza I, în Braºov,Braºov Shopping City, Corall Braºov, Uvertura MallBotoºani, Corall Constanþa ºi Cora Slobozia.

Uvertura Botoºani urmeazã sã se deschidã în aceastãprimãvarã, iar Promenada Mall Bucureºti, Vulcan Re-tail Center, Corall Constanþa ºi Corall Braºov întoamnã. În Braºov, oraº care nu are niciun centrucomercial de mari dimensiuni, va începe construcþiaproiectului Coresi, dezvoltat de Immochan ºi a Shop-ping City Braºov, dezvoltat de NEPI ºi Carrefour Prop-erty, menþioneazã Rãzvan Sin, Head of Retail Depart-ment DTZ Echinox.

În comparaþie, proiectele livrate anul trecut au vizatmai ales hipermarketuri cu galerii mici, de pânã la6.000 de metri pãtraþi. În acest caz, principalul motiv îlconst i tu ie t impul îndelungat necesar pentrudezvoltarea unui “shopping mall”. Astfel, în 2012 afost finalizat un singur centru comercial de acest tip, ºianume Ploieºti Shopping City, precizeazã LuizaMoraru, Head of Retail Department CBRE România.

În prezent, piaþa din România trece printr-un procesde consolidare. Un exemplu în acest sens estetranzacþia Auchan – Real (n.r. preluarea celei mai maripãrþi din reþeaua de hipermarketuri Real de cãtre

Auchan) sau preluarea unor reþele locale desupermarketuri de cãtre cele internaþionale prezenteîn România. „Dezvoltatori i iau acum în calculsustenabilitatea ºi condiþiile actuale ºi viitoare alepieþei atunci când vizeazã realizarea de noi proiecte deretail”, menþioneazã doamna Moraru.

“Din discuþiile avute cu diferiþi retaileri, anul 2013este perceput ca un an de tranziþie cãtre mai bine. Cutoate cã nu sunt aºteptãri mari în privinþa creºteriiafacerilor, majoritatea reþelelor de retail ºi-aurestructurat deja operaþiunile, sunt stabile ºi segândesc la reînceperea expansiunii. De asemenea, neîntâlnim cu retaileri internaþionali care analizeazãpiaþa din România ºi sunt interesaþi de deschiderea demagazine în Bucureºti ºi în principalele oraºe din þarã”,afirmã Carmen Ravon, Senior Consultant în cadruldepartamentului de Retail al companiei Jones LangLaSalle.

„Dacã în trecut eram obiºnuiþi cu inaugurarea a 3 - 4proiecte de retail cu suprafeþe mari (peste 30.000 mpînchiriabili) în fiecare an, în prezent situaþia s-aschimbat ºi se livreazã din ce în ce mai puþineproiecte”, remarcã Rãzvan Sin, Head of Retail Depart-ment DTZ Echinox.

În opinia sa, scãderea ofertei de spaþii comerciale noi

este determinatã, în primul rând, de diferenþele mariîntre aºteptãrile retailerilor ºi nevoile dezvoltatorilor.În condiþiile în care retailerii au devenit foarteprecauþi ºi nu mai au disponibilitatea sã împartã risculcu proprietarii, „În prezent este foarte dificilãdezvoltarea unui centru comercial veritabil, carepresupune o construcþie costisitoare”, apreciazãRãzvan Sin.

Lipsa finanþãrii sau costurile ridicate ale acesteia,precum ºi gradul de saturare la care au ajunsmajoritatea oraºelor sunt ºi ele piedici în caleadezvoltãrii unor noi proiecte de retail.

În þarã sunt puþine oraºe fãrã un centru comercialmodern, iar majoritatea oraºelor au deja douã astfelde centre, completeazã domnul Sin.

Cererea depãºeºte oferta de noi centre

comerciale

Chiriile practicate pentru spaþiile de retail au cunoscuto stabilizare în 2012 ºi nici pentru 2013 nu se întrevãdfluctuaþii majore. O uºoarã creºtere a chiirilor s-arputea produce totuºi în cazul spaþiilor comerciale“p r i me” , cã u ta te d e ma j or i ta tea b r a nd u r i l orinternaþionale. Pentru a-ºi mãri cota de piaþã, retaileriivor fi în continuare în cãutare de locaþii noi, daracestea trebuie sa fie ”prime”. Astfel, centrele

Piaþa imobiliarã

În 2013 revin pe piaþã marile centre comerciale

Carmen Ravon, Senior Consultant în cadrul

departamentului de Retail al companiei Jones Lang

LaSalle.

Luiza Moraru - Head of Retail Department CBRE

România.

Rãzvan Sin, Head of Retail Department DTZ Echinox.

comerciale mari vor înregistra o uºoarã scãdere aponderii spaþiilor neocupate, însã vor trebui sã facãeforturi pentru a pãstra un mix de retaileri atractiv.Aceasta deoarece retailerii sunt însã extrem deprecauþi ºi nu fac compromisuri atunci când aleg olocaþie, indiferent cât de bunã este oferta comercialã.“Negocierea condiþiilor se face la sânge”, subliniazãCarmen Ravon,

Atât chiria “prime”, cât ºi randamentul “prime” sestabilizaserã la finalul anului 2012 la 50 euro pe mp,respectiv 8,75 %, menþioneazã Luiza Moraru.

În opinia sa, cererea de pe piaþa de retail dinRomânia este încã ridicatã ºi poate sã absoarbã noispaþii. „Nu ne aºteptãm la creºteri considerabile aleratei de neocupare nici în 2013, în ciuda livrãrii de noispaþii comerciale. Cererea încã excede oferta”, maispune doamna Moraru.

Pe de altã parte, oferta scãzuta de centre comercialenoi determinã consolidarea proiectelor existente.Acestea îºi îmbunãtãþesc uºor mixul de chiriaºi, iarchiriile sunt în stagnare sau într-o uºoarã creºtere faþãde ultimul trimestru al anului trecut. Se înregistreazã,de asemenea, o scãdere a gradului de neocuparedeoarece chiriaºii sunt nevoiþi sã se îndrepte cãtrecentrele comerciale funcþionale, apreciazã Rãzvan Sin.

Cu toate cã mulþi retaileri ºi-ar dori sã deschidã mag-azine ºi în locaþii stradale, România este deficitarã laacest capitol ºi retailerii preferã sã îºi îndrepte atenþiaspre centrele comerciale. Singurele oraºe care au zonede retail pietonal sunt Braºov ºi Sibiu, însã opþiunile de

spaþii cu suprafete mari (peste 400 mp) disponibilesunt foarte puþine. În centrul vechi din Bucureºti, laînceputul acestei veri va avea loc prima deschidere aunui retailer internaþional, fapt ce va determina uninteres crescut ºi din partea altor brand-uri, credereprezentantul DTZ Echinox.

Centrele comerciale aflate în

dificultate pot fi repoziþionate

Criza economicã nu a ocolit centrele comercialeexistente. Din ce în ce mai des, acestea trec printr-unproces de repoziþionare, prin care încearcã sã îºiregãseascã identitatea, sã se redefineascã. Acesta esteºi cazul centrului comercial City Mall din Bucureºti,care va fi transformat într-o clãdire de birouri cu spaþiide retail la parter. „Un centru comercial care reuºeºtesã se adreseze publicului cãruia i se potriveºte aretoate ºansele sã devinã un proiect de succes”, afirmãreprezentantul CBRE România.

De altfel , intrarea unui centru comercial îninsolvenþã nu înseamnã închiderea acestuia. 90%d i n t r e c e n t r e l e a f l a t e î n i n s o l v e n þ ã p o t f ire-poziþionate ºi re-închiriate, devenind astfelgeneratoare de venit stabil pe termen lung, estimeazãdomnul Sin.

Aceste proiecte au fost dezvoltate cu costuri maricare depãºesc valoarea actualã de piaþã , iarproprietarii nu pot decât sã le administreze cât maicorect pentru a-ºi minimiza pierderea, adaugãreprezentantul DTZ Echinox.

Centrele comerciale în insolvenþã vor avea însãnevoie fie de iniþiative radicale de administrare foartebine fundamentate, fie de convertire, adicã sã capeteo nouã destinaþie. Existã un impact asupra încrederiiinvestitorilor, în sensul cã vor lua de acum înainte încalcul acest risc ºi vor analiza cu mult mai mare atenþiefiecare produs în parte în ceea ce priveºte calitateaoraºului, a locaþiei, mixul de chiriaºi, competiþiaprezentã dar ºi viitoare, considerã reprezentantulJones Lang LaSalle.

Oraºele secundare oferã oportunitãþi

pentru noi proiecte

R o m â n i a p r e z i n t ã î n c o n t i n u a r e n u m e r o a s eoportunitãþi pentru construirea de noi centrecomerciale. În opinia doamnei Moraru, potenþial dedezvoltare de noi astfel de unitãþi au oraºe precumTimiºoara, Craiova ºi Galaþi, în care numãrul de metripãtraþi comerciali pe mia de locuitori este cu mult submedia oraºelor cu populaþie comparabilã din regiune.

Potrivit domnului Sin, Braºovul ar putea susþinedouã centre comerciale de mari dimensiuni înurmãtorii 3 ani (cu deschideri decalate), iar Timiºoaraare potenþial suficient pentru cel de-al doilea. Deasemenea, potential de dezvoltare existã ºi în Galaþi,dar º i în oraºe mai mici precum Târgu-J iu ºiTârgoviºte.

45

Piaþa imobiliarã de retail din RomâniaStocul total de spaþii de retail din România era

la sfârºitul anului 2012 de aproximativ 2,7milioane mp, din care peste 800.000 mp (30%)în Bucureºti . Ponderea spaþi i lor de retai lraportat la populaþie era de 127 mp la mia delocuitori, potrivit unui raport al companiei CBRERomânia.

Spaþiile de retail date în folosinþã în 2012 autotalizat 150.000 mp, de peste patru ori maipuþin comparativ cu anul de vârf 2008 (670.000mp).

Conform aceluiaºi raport, cele mai mari stocuride spaþii de retail din þarã raportat la mia delocuitori le deþineau la sfârºitul anului 2012oraºele Suceava (în jur de 1.100 mp), Piteºti(aproape 800 mp), Oradea (peste 600 mp), Sibiu(în jur de 600 mp) ºi Târgu Mureº (aproape 600mp). Bucureºtiul nu se claseazã nici mãcar peprimele 10 locuri, cu 416 mp spaþii de retailraportat la mia de locuitori. Dintre oraºele mari,stocuri relativ mici aveau Ploieºtiul (394 mp pemia de locuitori), Brãila (286 mp), Timiºoara (262mp), Braºov (221 mp) ºi Craiova (187 mp).

În comparaþie, dintre capitalele din regiuneaEuropei Centrale ºi de Est, capitala Bulgariei, So-fia, are cel mai mic stoc de spaþii moderne de re-tail, respectiv 250.000 mp, în timp ce capitalapolonezã, Varºovia deþine cel mai mare stoc, 1,3milioane mp.

Printre cele cinci obiectivemajore stabilite de Uniunea Europeanãprin Strategia Europa 2020 privindocuparea forþei de muncã, inovarea,e d u c a þ i a , i n c l u z i u n e a s o c i a l ã º imediul/energia, cel privind schimbãrileclimatice / energia (20-20-20) are oimportanþã deosebitã în contextuld e z v o l t ã r i i d u r a b i l e a m e d i u l u iconstruit.

În conformitate cu preveder i leProgramului Naþional de Reformã (2011 –2013), România a adoptat propriile saleobiective naþionale în acest domeniu,angajându-se sã asigure la nivelul anului2020 o reducere a consumului de energieprimarã de 19% comparativ cu proiecþiilePRIMES 2007 (estimatã la cca. 10 Mtep), oreducere a emisiilor de gaze cu efect deserã cu 20% (cca. 28,3 MtCO2) faþã deanul de referinþã 1990, respectiv opondere de 24% a energiei din surseregenerabile (cca. 7,3 Mtep) în consumulfinal brut de energie.

Fondul de clãdiri contribuie în maremãsurã la consumul de energie primarãºi la emisiile de gaze cu efect de serã, iarposibilitãþile de utilizare a surselorregenerabile de energie în clãdiri suntmultiple. Prin schimbãri aduse în cadrulacestui sector se pot obþine reducerisemnificative ale acestor emisii, iarsectorul clãdirilor are un rol crucialpentru atingerea obiectivelor asumate.

Soluþiile pentru realizarea clãdiriloreficiente energetic, precum ºi celeprivind utilizarea energiei din surseregenerabile în clãdiri sunt de cele maimulte ori solicitante din punct devedere tehnic, lipsa pregãtirii adecvatea arhitecþilor, inginerilor, auditorilor,maiºtrilor, tehnicienilor ºi instalatorilorf i ind un aspect general acceptat,accentuat în cazul celor implicaþi în

renovarea sau modernizarea clãdirilor.Pe de altã parte, tranziþia cãtre „clãdirilecu consum de energie aproape zero” vafi foarte dificilã ºi costisitoare fãrãadoptarea unor mãsuri de îmbunãtãþirea competenþelor forþei de muncã dinsectorul construcþiilor.

BUILD UP Skills România

În acest context, necesitatea evaluãriicerinþelor de pregãtire ºi dezvoltareastrategi i lor pentru întâmpinareanecesitãþilor sectorului construcþiilor,precum ºi promovarea unor scheme depregãtire eficiente este evidentã.Proiectul BUILD UP Skills România (RO-BUST), care se deruleazã în perioadanoiembrie 2011 – aprilie 2013 în cadrulacþunii BUILD UP Skills a programuluiIntelligent Energy Europe (IEE), sea d r e s e a z ã a c e s t e i n e c e s i t ã þ i ,reprezentând un prim pas pentrudezvoltarea unei strategii naþionale înRomânia, incluzând recomandãr ipentru certificarea, calificarea saupregãtirea forþei de muncã implicatã îneficientizarea energeticã ºi instalareasistemelor bazate pe energie din surseregenerabile în clãdiri.

Proiectul vizeazã evaluarea situaþieiexistente ºi dezvoltarea unei strategiinaþionale pentru pregãtirea forþei demuncã necesare atingerii obiectivelorasumate de România pentru orizontul2020 în ceea ce priveºte eficienþaenergeticã ºi utilizarea sistemelorb a z a t e p e e n e r g i e d i n s u r s eregenerabile în clãdiri. De asemenea,proiectul analizeazã ºi necesitateaadaptãrii programelor cursurilor depregãtire profesionalã ºi formularea derecomandãri privind calif icarea ºicertificarea lucrãtorilor din sectorulconstrucþii pentru a reflecta noile nevoi

ale pieþei ºi în scopul alinierii la CadrulEuropean al Calificãrilor.

Echipa proiectului este formatã din:Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºiAdministraþiei Publice (MDRAP), InstitutulNaþional de Cercetare- Dezvoltare înConstrucþii, Urbanism ºi DezvoltareTer i tor ia lã Durabi lã ( INCD UR-BAN-INCERC), Asociaþia Inginerilor deInstalaþii din România (AIIR), Business De-velopment Group (BDG), Oraºe EnergieRomânia (OER), Asociaþia Patronalã SurseNoi de Energie (SUNE), Fundaþia Casa deMeserii a Constructorilor (CMC), cusprijinul Societãþii Române GEOEX-CHANGE ºi al Academiei ROMSTAL.

Platforma Naþionalã pentru

Calificare

Unul dintre rezultatele majore aleproiectului ROBUST îl constituie iniþiereaunei platforme de calificare în România,prin reunirea actorilor importanþi dinsectorul clãdirilor, precum ºi din cel aleducaþiei/pregãti r i i d in România( r e p r e z e n t a n þ i a i a s o c i a þ i i l o rprofesionale ºi patronale, instituþii deînvãþãmânt ºi formare profesionalã,autoritãþi publice relevante), în cadrulunui proces amplu ºi cuprinzãtor. Scopulacestei platforme este definirea ºi apoiimplementarea unei strategii ºi a unei foide parcurs coerente ºi realiste pentruintroducerea în pregãtirea persoanelorcare lucreazã în domeniul construcþiilora soluþiilor energetice inteligente pentruclãdiri, luând în calcul contribuþiaaºteptatã a acestui sector în realizareaobiectivelor naþionale pentru anul 2020

ºi în îndeplinirea condiþiilor referitoare la„clãdiri cu consum de energie aproapezero”.

Platforma Naþionalã pentru Calificarepoate sã acþioneze ca un catalizatorpentru stabilirea unui cadru eficient ºide parteneriate multiple ºi care sã ofereo interfaþã între abordarea naþionalã ºiorganismele europene pentru politici ºiprograme coerente la nivel european însectoarele pregãtirii ºi certificãrii forþeide muncã.

În cadrul Platformei Naþionale pentruCalificare a proiectului se desfãºoarã oa m p l ã º i c o n t i n u ã a c t i v i t a t e d ecomunicare, atât în cadrul întâlnirilorplenare prevãzute în cadrul proiectului,cât ºi prin intermediul platformeiwww.iee-robust.ro. Informaþii privindproiectele similare derulate în cadrulacþiunii europene în alte 29 StateM e m b r e U E p o t f i o b þ i n u t e l awww.buildupskills.eu.

Analiza stadiului actual

privind calificarea forþei de

muncã în construcþii

În luna august 2012 a fost publicatraportul de analizã privind situaþiaactualã la nivel naþional în sectorulconstrucþiilor, cu referire la calificareaforþei de muncã în domeniile eficienþeienergetice ºi utilizãrii surselor dee n e r g i e r e g e n e r a b i l e î n c l ã d i r i( w w w . i e e - r o b u s t . r o / d o w n-l o a d s / B U I L D - U P - S k i l l s _ R o m a-nia_Analiza_Status_Quo.pdf). Raportulsintetizeazã informaþii relevante cupr iv i r e la : sector u l c lãd i r i lor d in


Este forþa de muncã în construcþiidin România calificatã suficientpentru a se asigura îndeplinireaobiectivelor energie-mediuangajate pentru 2020?Dr. ing. Horia Petran, INCD URBAN-INCERC -Sucursala INCERC Bucuresti, Centrul dePerformanþã Energeticã a Clãdirilor

Eficienþa energeticã

Dr. ing. Horia Petran, INCD URBAN-INCERC - Sucursala INCERC Bucuresti, Centrul

de Performanþã Energeticã a Clãdirilor.

România, politici ºi strategii naþionalepentru atingerea þintelor 20-20-20,statistici privind sectorul energetic ºi alclãdirilor, prevederi privind educaþia ºiformarea profesionalã, decalaje întresituaþia actualã ºi necesarul de calificarepentru 2020, bariere în calificarea forþeide muncã ºi oferã date concrete cuprivire la numãrul actual de muncitoricalif icaþi în sectorul construcþii ºiestimãri privind numãrul necesar a fiformat pe fiecare sub-sector/profesiep e n t r u a t i n g e r e a þ i n t e l o r 2 0 2 0 ,consumul ºi producþia de energie lanivel naþional, þintele naþionale ºinecesarul de calificare.

Analiza sistemului actual de formareprofesionalã continuã (FPC) relevã olipsã a calificãrilor conform solicitãrilordirectivelor UE precum ºi a standardeloro c u p a þ i o n a l e a f e r e n t e t u t u r o rcalificãrilor. Este necesarã definirea ºii m p l e m e n t a r e a u n u i s i s t e m d easigurare ºi management al calitãþii îneducaþie ºi FPC, compatibil cu CadrulEuropean de Referinþã în AsigurareaC a l i t ã þ i i î n e d u c a þ i e º i f o r m a r eprofesionalã, ºi care trebuie sã þinãseama de trei aspecte relevante:c o n þ i n u t u l p r o g r a m e l o r d e F P C ,f u r n i z a r e a d e p r o g r a m e d e F P C ,respectiv evaluarea ºi certificarearezultatelor învãþãrii.

P r i n t r e b a r i e r e l e e x i s t e n t e î nprocesele de calificare în sectoarele EEºi SRE se numarã: accesul restricþionatla specializare, formare ºi calificarepentru toate categoriile de muncitori;sistemul educaþional iniþial nu esteorientat cãtre nevoile pieþei muncii înceea ce priveºte EE ºi utilizarea SRE;numãr mic de specialiºti (ingineri) cupregãtire de bazã privind EE sau SRE;Lipsa de continuitate în proiecte decreºtere a EE ºi utilizare a SRE în clãdiri -cu impact semnificativ pentru migraþiaforþei de muncã calificate din sector;precum ºi bariere conjuncturale actuale(date de criza economicã) sau viitoare(de exemplu, deschiderea pieþei munciiîn 2014 în Germania pentru cincimilioane de muncitori).

Lipsa preocupãrii pentru formareprofes ionalã continuã pentru unprocent important de companii deconstrucþii ceea ce determinã un nivelscãzut al cheltuielilor alocate atât dinsurse publice, cât ºi ale companiilorpentru aceste activitãþi. O parte dintremanagerii companiilor de construcþiiinvocã restricþia de timp ca motivp e n t r u l i p s a d e c o n t i n u i t a t e î nprogramele de pregãtire profesionalãpe lângã motive de tipul: personalrecrutat deja calificat, personal angajata v â n d d e j a c u n o º t i n þ e l e c o r e s-punzãtoare, costuri prea mari, personal

prea ocupat ºi alte cauze cum ar fievaluarea dificilã a necesitãþilor de FPC ºinegãsirea unei oferte potrivite de FPC.

O s e r i e d e a s p e c t e c a l i t a t i v eimportante referitoare la stadiul actualal sistemului de FPC ºi al evoluþiei pieþeiconstrucþiilor au fost dezbãtute înc a d r u l P l a t f o r m e i , î n v e d e r e aidentificãrii direcþiilor de acþiune dincadrul foii de parcurs:Ø Extinderea dialogului pentru

adaptarea planurilor de învãþãmânt ºi deformare profesionalã continuã la cerinþelepieþei în ceea ce priveºte calificãrile ºicompetenþele forþei de muncã dinsectorul construcþii inclusiv cu implicareaactorilor principali la nivel local;Ø Orientarea profesionalã eficientã

pentru a facil ita opþiunea realã aelevilor din învãþãmântul preuniversitarcãtre sectorul construcþiilor;Ø Realizarea unei liste de competenþe

necesare cât mai detaliatã, structuratãpe model matricial, care sã permitãidentificarea competenþelor comunepentru mai multe calificãri în cadrulunei arii ocupaþionale ºi stabilirea unuisistem de tip ”cãrãmizi” de asigurare acalificãrilor relevante pentru EE ºiutilizare SRE în clãdiri;Ø Definirea în cadrul strategiei a

modului în care se face formareaformatorilor ºi necesitatea implicãrii câtmai mult în acest scop a centreloru n i v e r s i t a r e / d e c e r c e t a r e º i aasociaþiilor profesionale;Ø Asigurarea unui sistem coerent de

recunoaºtere a calificãrii obþinute încondiþii informale sau non-formale,inclusiv prin centrele de evaluare ac o m p e t e n þ e l o r c a r e s ã a i b ã î nc o m p o n e n þ ã r e p r e z e n t a n þ i a ipatronatelor ºi/sau ai asociaþi i lorprofesionale, ºi în acelaºi timp sãasigure competenþele speci f ice /

tehnice de evaluare;Ø I m p u n e r e a u n u i s i s t e m d e

monitorizare prin intermediului cãruiasã se verifice periodic implementareacerinþelor ºi sã permitã efectuarea deacþiuni corective þinând seama dereevaluãri pe parcurs (fiind necesar sãse defineascã responsabilii pentruraportare ºi evaluare, intervale de timprelevante ºi instrumente de intervenþieºi control);Ø Necesitatea introducerii în viitor, în

caietele de sarcini aferente execuþieiobiectivelor din fonduri publice, aobligativitãþii documentelor prin carese dovedeºte calificarea muncitorilorexecutanþi sau prevederea în lege aobligativitãþii calificãrilor;Ø Introducerea în sistemul actual de

calificare a noilor ocupaþii, conºtien-tizarea conceptelor de “clãdire durabilã”sau “clãdire verde”, cu introducereac o m p e t e n þ e l o r n e c e s a r e p e n t r umontarea ºi exploatarea sistemelormoderne de economisire a energiei;Ø Necesitatea finanþãrii schemelor de

calificare a forþei de muncã de cãtrestat, prin programe dedicate cu nivel def i n a n þ a r e b i n e d i m e n s i o n a t º iinstrumente pentru implementareflexibilã;Ø Imposibilitatea pregãtirii practice în

ºcolile profesionale provine din lipsapartenerilor angajatori; este necesarãformarea unor parteneriate întrecompaniile implicate în construcþii ºis istemul educaþional , atât prinintroducerea în legislaþie unor obligaþii înacest sens, cât si prin intermediulcointeresãrii materiale sau facilitãrii fiscale.

Pornind de la evoluþia forþei de muncãdin domeniul construcþiilor ºi din cadruldomeniilor conexe ºi de la acþiunilenecesare la nivel naþional în domeniulcreºterii performanþelor energetice ale

fondului de clãdiri ºi în domeniulutil izãri i surselor regenerabile deenergie în clãdiri, s-au realizat estimãriprivind necesarul de lucrãtori care vortrebui pregãtiþi în fiecare sub-sector /profesie cu relevanþã pentru domeniulvizat pentru a se atinge þintele asumatepentru anul 2020. Estimarea s-a bazatpe considerarea a opt obiective privindimplementarea mãsurilor angajate însectorul clãdirilor conform planurilor dea c þ i u n i î n d o m e n i u l e f i c i e n þ e ienergetice (PNAEE) ºi al uti l izãri ie n e r g i e i d i n s u r s e r e g e n e r a b i l e(PNAER), primele patru vizând eficienþaenergeticã în clãdiri, iar ultimele patruvizând utilizarea energiei din surseregenerabile în clãdiri, pentru fiecareobiectiv fiind considerate câte douãscenarii de implementare a mãsurilorrelevante (pesimist/rezervat, respectivoptimist/angajant).

Necesarul “net” de forþã de muncãestimat þinând seama de rezervaobþinutã din alte ocupaþii pentru carenecesarul rezultat este nul (necesarnegativ pe ocupaþii) este de circa 9 miilucrãtori pentru scenariul pesimist,respectiv de circa 152 mii lucrãtoripentru scenariul optimist (ambiþios), încondiþiile în care numãrul actual almuncitorilor necalificati (neluaþi încalcul) este de 68 mii lucrãtori (Fig. 1).

Previziunile privind necesarul decalificare sunt limitate de contextulistoric al evoluþiei sectorului energeticnaþional ºi sectorului construcþi i ,contextul economic ºi social actual, despecificul pieþei românesti (economiainformalã ºi mobilitatea muncitorilor îndomeniul construcþiilor ºi din cadruldomeniilor conexe) ºi, nu în ultimulrând, de nivelurile productivitãþii submedia europeanã.

Ocupaþi i le cu relevanþã maximã

47

pentru pentru EE ºi SRE, care necesitãc o m p l e t a r e s e m n i f i c a t i v ã acompetenþelor existente sau definireade competenþe sau chiar calificãri noi (ºipentru care este necesarã dezvoltareade scheme de calificare), sunt cele de

electrician în construcþii, instalator înconstrucþii , izolator, asamblator /montator tâmplarie eficientã, instalatorp e n t r u s i s t e m e t e r m i c e s o l a r e ,instalator pentru sisteme fotovoltaicesolare, instalator pentru sisteme

geotermale, instalator centrale termicebiomasa ºi instalator pompe de cãldurã.Pentru celelalte ocupaþii din domeniulconstrucþiilor (de exemplu, dulgher,betonist, zidar-tencuitor, specialistm o n t a t o r g i p s - c a r t o n e t c . ) e s t e

necesarã introducerea de competenþepr iv ind uti l izarea mater ia lelor º itehnologiile de izolare termicã, deutilizare eficientã a energiei ºi privindaplicarea sau înglobarea sistemelor deutilizare SRE în clãdiri.

Schemele de calificare ce urmeazã sãfie definite în cadrul strategiei decalificare trebuie sã permitã învãþareatreptatã ºi utilizarea competenþelordobândite anterior în cadrul cursurilorulterioare. În acest sens vor trebuiidentificate competenþele specificed o m e n i u l u i E E º i S R E n e c e s a r ec o m p l e t ã r i i p r e g ã t i r i i e x i s t e n t especifice celorlalte ocupaþii relevantepentru sectorul construcþiilor.


Eficienþa energeticã

E v a l u ã r i º i s t u d i i r e c e n t e a l eI n s t i t u t u l u i E u r o p e a n p e n t r uPerformanþa Energeticã a Clãdirilor(Buildings Performance Institute Eu-rope-BPIE), sunt disponibile gratuitla www.bpie.eu.

Anul acesta reabilitarea termicã se va face cu fonduri europeneÎn 2013, puþine localitãþi vor avea ºanse sã con-tinue programele locale de reabilitare termicã cu100% gratuitate pentru beneficiari. Aceasta încontextul în care majoritatea primãriilor ºi-aucheltuit fondurile (inclusiv s-au împrumutat masiv) înanii electoral i , ne-a declarat Mihai Mereuþã,preºedintele Ligii Asociaþiilor de Proprietari Habitat.

Mai mult decât atât, nu sunt generoase nicialocãrile de la bugetul naþional pentru programul

derulat în afara celui cu fonduri europene (prinProgramul Operaþional Regional). „Practic anulacesta vom discuta în special de blocuri reabilitate încadrul POR, ceea ce reprezintã un proiect - pilot doarpentru municipiile - reºedinþã de judeþ. Restuloraºelor, mai mult sau mai puþin sãrace, nu vor aveaprea mari ºanse sã reabiliteze pânã în 2015 – 2016”,apreciazã Mihai Mereuþã.

Cofinanþarea ar putea pune probleme

reabilitãrii cu fonduri europene

În perspectiva demarãrii programului – pilot dereabilitare termicã a clãdirilor de locuinþe cu fondurieuropene, preºedintele Ligii Habitat indentificã oserie de potenþiale surse de blocaj. În primul rând,dupã derularea unor programe de reabilitare încondiþii de gratuitate pentru beneficiar, vor fi foartedificil de convins proprietarii sã contribuie (chiar ºi înrate) cu 10 – 20 sau 30% din costurile totale.

De asemenea, existã prevederi contradictorii înghiduri le de finanþare cu privire la numãrulproprietarilor care pot hotãrî accesarea programuluide cãtre asociaþie, respectiv „majoritate simplã”,„votul tuturor proprietarilor” ºi „douã treimi dintreproprietari”.

Nu în ultimul rând, prevederea prin care asociaþiaeste obligatã sã pãstreze în bune condiþii lucrareatimp de 5 ani dupã expirarea garanþiei este greu deacceptat în contextul în care asociaþia nu are niciun

cuvânt de spus în alegerea proiectantului, aexecutantului ºi execuþia propriu-zisã (inclusiv fazeleintermediare). „Fãrã posibilitatea de a controla toateetapele reabilitãrii nu putem face responsabiliproprietarii pentru alegerile primãriilor”, subliniazãdomnul Mereuþã.

De altfel, au fost cazuri în care vântul puternic asmuls sisteme aplicate greºit, iar calitatea tencuieliidecorative (sau lipsa ei) a urâþit blocuri proaspãtreabilitate, adaugã reprezentantul Ligii Habitat.

Programul de reabilitare trebuie sã

includã ºi locuinþele individuale

În opinia preºedintelui Ligii Habitat, programul dereabilitare termicã ar trebui extins dupã modelul„Casa Verde”, pentru a putea cuprinde ºi locuinþeleindividuale. În acest sens, sunt oportune iniþiativelelocale de lansare a unor sub-programe de reabilitaretermicã adresate acestui tip de locuinþã, aºa cum afost anunþat, de exemplu, în Sectorul 1.

Mai mult decât atât, reprezentantul Ligii Habitatpropune integrarea programelor de reabilitaretermicã ºi „Casa Verde” (n.r. axat pe investiþii în sursea l t e r n a t i v e d e e n e r g i e ) . A s t f e l , a d ã u g â n dprogramului de reabilitare ºi o subvenþie pe parteade protecþie a mediului s-ar obþine rezultatesuperioare, durabile. De exemplu, ar creºte economiade energie dacã ar fi aplicat un sistem de ventilaþiecentralizat.

Figura 1 – Necesarul de forþã de muncã pentru calificare în domeniile EE ºi SRE în clãdiri

Mihai Mereuþã, preºedinte Ligii Asociaþiilor de

Proprietari Habitat.

În condiþiile de crizã care auafectat ºi domeniul construcþiilor, sepoate pune întrebarea dacã nu cumvacercetarea este „un lux” pe care nu ni-lputem permite. În realitate, în aceºti anide crizã existã ºi este foarte activã ENBRI- Reþeaua Europeanã a Institutelor deCercetare în Construcþii care reprezintãelita Uniunii Europene în materie deconcepere ºi aplicare a strategiilor ºipoliticilor legate de cercetare, testare,elaborarea de agremente tehnice ºicertificare în domeniul construcþiilor.Reþeaua ENBRI a fost înfiinþatã în anul1988 iar INCD URBAN-INCERC estem e m b r u , p r i n S u c u r s a l a I N C E R CBucureºti, din anul 2002. În prezent,reþeaua cuprinde 23 de institute decercetare în construcþii din StateleMembre ale Uniunii Europene ºi aleSpaþiului Economic European.

De fapt, în toate þãrile din UniuneaEuropenã existã institute de cercetãri înconstrucþii, cu tradiþie de peste 50-60de ani, deci cu experienþa INCERC ºiURBANPROIECT. Multe sunt finanþatep u b l i c s a u s u n t î n l e g ã t u r i d ec o o r d o n a r e , s u b o r d o n a r e s a uparteneriat instituþional declarat publicc u m i n i s t e r u l d e r e s o r t p e n t r uconstrucþii, lucrãri publice, dezvoltare,amenajarea teritoriului etc, sau alt min-ister important, dupã caz, iar aceste in-stitute, pe lângã studii ºi cercetãrielaboreazã strategii ºi politici publicecare servesc ministerului respectiv,g u v e r n u l u i º i þ ã r i i . F i r m e l e d econstrucþii din UE solicitã frecventconsultanþã ºi soluþii acestor institute.

În România, INCD URBAN-INCERC estes i n g u r u l i n s t i t u t n a þ i o n a l d ecercetare-dezvoltare cu o vocaþiet r a n s - d i s c i p l i n a r ã º i r e a l i z ã r i î ndomeniul construcþiilor, arhitecturii,urbanismului ºi dezvoltãrii teritorialedurabile. Dimensiunea sa europeanã ºiinternaþionalã a fost recunoscutã în2012 urma unei evaluãri realizate de ungrup de experþi din þarã ºi de pestehotare, în urma cãreia institutul aobþinut calificativul „A”, ºi de afilierea lanumeroase organisme ºi programe dinîntreaga lume.

INCD URBAN-INCERC are în structurao r g a n i z a t o r i c ã c i n c i s u b u n i t ã þ iorganizate ca sucursale:Ø INCD URBAN-INCERC – SucursalaINCERC BucureºtiØ INCD URBAN-INCERC – SucursalaURBANPROIECT BucureºtiØ INCD URBAN-INCERC – SucursalaCluj-NapocaØ INCD URBAN-INCERC – SucursalaIaºiØ INCD URBAN-INCERC – SucursalaTimiºoara

În componenþa INCD URBAN-INCERCintrã ºi un poligon de încercãri dinConstanþa, ºi sunt în curs de cons-tituire puncte de lucru în Braºov ºiCraiova.

Deoarece acoperim, practic, totteritoriul ºi toate domeniile tehnice alesectorului de construcþii, noi suntemconvinºi cã rezultatele obþinute de INCDURBAN-INCERC prin cercetare pot ajutarelansarea economicã în toate regiunilede dezvoltare.

INCD URBAN-INCERC: medic

generalist ºi de specialitate

Pentru piaþa construcþiilor, INCD UR-

BAN-INCERC este competent ºi calificatsã aibã pe de o parte rolul de „medicgeneralist” în materie de diagnozã aunor stãri de fapt, de generare a unornoi concepte, a strategiilor ºi politicilorn e c e s a r e , c a º i d e a p l i c a r e aprogramelor naþionale ºi regionale,precum ºi de „medic de specialitate” peprobleme legate de cercetare, testare,elaborarea de agremente tehnice ºicertificare în domeniul construcþiilor.Programele prioritare ale UE sunt ºi celeale României, respectiv energie-mediu,construcþii sustenabile etc.

Obiectul de activitate este reprezentatde prestarea de servicii de drept publicºi interes naþional, în principal:Ø Activitãþi de cercetare-dezvoltare

d e i n t e r e s p u b l i c î n d o m e n i i l econstrucþii, arhitecturã, urbanism,dezvoltare teritorialã durabilã ºi locuire,care cuprind: cercetãri fundamentale ºiaplicative - sectoriale ºi prenormative,pentru fundamentarea reglementãrilort e h n i c e º i e c o n o m i c e s p e c i f i c edomeniilor de activitate.

Ø Elaborarea reglementãrilor tehniceºi economice în vederea asigurãriicerinþelor esenþiale de calitate impuse

construcþiilor ºi instalaþiilor aferente,i n c l u s i v î n v e d e r e a c r e º t e r i iper f or manþei ener get i ce a cons-trucþiilor; dezvoltare tehnologicã.Ø E l a b o r a r e d e s t u d i i p e n t r u

fundamentarea strategiilor naþionale,pol i t ic i lor , programelor º i regle-mentãrilor în domeniul dezvoltãriiteritoriale ºi urbane, precum ºi allocuirii.Ø Testãri, elaborarea de agremente

tehnice, prototipuri, analize, sinteze,programe-pilot, realizare de modelefuncþionale ºi modele fizice, precum ºiexperimentãri in situ de produse ºitehnologii noi;Ø C r e a r e a d e b a z e d e d a t e

specializate, activitãþi de informare ºidiseminare a informaþiilor/datelorspecif ice, prin organizarea, func-þionarea ºi dezvoltarea unui punct deinformare specializat pe domeniile deactivitate ale INCD URBAN-INCERC,biblioteca tehnicã specializatã de dreptpublic, activitãþi conexe de editare,tipãrire ºi diseminare a informaþiilor/datelor specifice.Ø Activitãþi de formare profesionalã

continuã/perfecþionare a specialiºtilorcu activitate în domeniile construcþii,u r b a n i s m , d e z v o l t a r e t e r i t o r i a l ãdurabilã ºi locuire.Ø Activitãþi ce decurg din calitatea de

organism de certificare produse pentruconstrucþii, de organism de certificaresisteme de management ºi, respectiv,de organism de inspecþie a producþiei înfabricã.

În afara acestor activitãþi, INCD UR-B A N - I N C E R C a s i g u r ã , d u p ã c a z ,funcþionarea secretariatelor tehnice alecomitetelor tehnice de specialitate ºiale comisiilor de atestare tehnico-profesionalã a specialiºtilor cu activitateîn domeniul construcþii.

Proiecte recente

Dintre cele mai importante proiecte decercetare naþionalã ºi internaþionalãd e r u l a te d e i ns t i tu tu l nos tr u , î ncolaborare cu alte institute naþionale ºiuniversitãþi, le amintim pe cele derulateîn ultimii cinci ani.


Cercetarea ca soluþie anti-crizã în domeniul construcþiilorConf. univ. dr. arh. Vasile Meiþã, director general

Advertorial

Conf. univ. dr. arh. Vasile Meiþã, director general.

Ø D a t o u r w a y – S t r a t e g i etransnaþionalã de dezvoltare teritorialãdurabilã a zonei Dunãrii cu accent peturismØ Donauregione – Strategia de

D e z v o l t a r e a R e g i u n i l o r T r a n s -DunãreneØ ESPON Climate – Schimbãri

climatice ºi efecte teritoriale asupraeconomiilor locale ºi regionale înEuropaØ Tisa Catchment Area De-

velopment – Dezvoltarea bazinuluihidrografic al râului TisaØ From Army to Entrepreneur-

ship – Tr ansf or mar ea u nitãþ i lorm i l i t a r e d e z a f e c t a t e î n c e n t r eantreprenorialeØ Proiectul NATO „Armonizarea

hazardului ºi reducerea riscului seismicîn þãr i le inf lu enþate d e seismelevrâncene”Ø Proiectul FP7 Build-Up Skills

România: Platforma ºi foaia deparcurs pentru calificarea forþei demuncã necesare în domeniul eficienþeienergetice ºi utilizãrii surselor deenergie regenerabile în clãdiri pentruîndeplinirea obiectivelor 2020.

Dintre cele mai importante proiectenaþionale din ult imi i ani , la careinstitutul a fost coordonator saupartener, amintim:Ø Sistem integrat de tip geospaþial

pentru localizarea ºi protecþia siturilorarheologice. Dezvoltare zona pilot:judeþul TulceaØ Sistem informatic de tip OpenGIS

pentru monitor izarea impactului

politicilor de amenajare a teritoriuluiØ S i s t e m i n t e g r a t s p a þ i a l d e

valorif icare a zonelor alpine greuaccesibile ºi cu potenþial turistic ridicatpentru includerea lor în circuitulturistic. Dezvoltare Valea Lotrului –Valea OlteþuluiØ Valorificarea ºi managementul

patrimoniului construit în contextinterculturalØ Dezvoltarea conceptului de clãdire

generator – convertor de energieregenerabilã, cu autonomie energeticãridicatã ºi acumulare în infrastructurã ºisolØ Soluþii tehnice integrate structurale

ºi arhitecturale, tehnologii ºi materialeavansate pentru reducerea riscului,creºterea siguranþei construcþiilor ºisecuritãþii vieþii la acþiuni extremeØ Reducerea riscului seismic prin

evitarea rezonanþei teren - structurã ºip r i n i z o l a r e a b a z e i s t r u c t u r i i .Aplicabilitate în zona MetropolitanãBucureºtiØ Anvelope inteligente cu funcþiuni

de utilizare a energiei mediului pentruclãdiri cu confort ridicat ºi consum ener-getic redusØ Elemente d e constr u cþ ie d in

nanocompozite pe bazã de materiale cuschimbare de faza (PCM)-epoxi pentrustocarea energiei solare ºi rezidualeutilizate în clãdiri cu consum redus deenergieØAnaliza costurilor pe ciclu de viaþã a

construcþiilor în contextul dezvoltãriidurabileØ Model cultural specific IMM - urilor

r o mâ n e º t i î n c o n t e x t u l ma n a g e-mentului cunoaºteriiØ Cercetãri multidisciplinare în

vederea stabilirii unor soluþii particulareºi globale de reducere a impactuluirealizãrii, consolidãrii ºi postutilizãriiconstrucþiilor mediului naturalØ Consolidarea de urgenþã postseism

a structurilor grav avariate, utilizândmateriale noi de injecþie, produse înRomâniaØ M e t o d e e x p e r i m e n t a l e

convenþionale ºi neconvenþionale ded e t e r m i n a r e a n i v e l u r i l o r d eperformanþã a materialelor, elemen-telor ºi structurilor de construcþiiØ Sistem informatizat inovativ de

monitorizare ºi reglare a furnizãriicãldurii precum ºi repartizarea corectã acosturilor aferente încãlzirii clãdirilor detip condominiumØ Materiale compozite hibride, pe

bazã de polistiren expandat, destinatereabilitãrii termice a clãdirilorØ D i a g n o z a v u l n e r a b i l i t ã þ i i

infrastructuri i urbane la dezastrenaturale ºi k – managementul risculuiintegrat. Aplicaþie pentru MunicipiulIaºi

Cercetarea ca partener al

constructorilor

INCD URBAN-INCERC este cunoscuttuturor f i rmelor de construcþi i º imateriale de construcþii dar ºi celor dinarhitecturã ºi urbanism ºi autoritãþilorlocale, cu care deruleazã contracteimportante, deoarece condiþiile localede mediu natural ºi construit impun

soluþii adecvate ºi de multe ori diferitede cele din alte þãri din UE, cum ar fis e i s m i c i t a t e a , g e o l o g i a , c l i m a ,coroziunea etc.

Institutul URBAN-INCERC organizeazã,începând din 2011, conferinþa naþionalãde cercetare în construcþii, economiaconstrucþiilor, arhitecturã, urbanism ºidezvoltare teritorialã, care are caobiectiv prezentarea problematiciicercetãrii româneºti din domeniu,reunind într-o abordare integratãstudi i le real izate la difer ite scãrispaþiale, de la detaliile structurale aleconstrucþiilor la cercetarea regionalã,incluzând aspectele economice, socialeºi ecologice. Evenimentul se desfãºoarãde douã ori pe an în Bucureºti, reunindcca. 100 de participanþi, inclusiv dinstrãinãtate.

Î n a f a r ã d e E N B R I , I N C D U R-BAN-INCERC face parte din EOTA( O r g a n i z a þ i a E u r o p e a n ã p e n t r uagremente tehnice în construcþii),UEAtc (Uniunea Europeanã pentruagremente tehnice în construcþii),W F T A O ( F e d e r a þ i a m o n d i a l ã aor ga ni z a þ i i l or p entr u a gr ementetehnice), ECBR (Centrul Europeanpentru reabilitarea clãdirilor), AcordulE U R - O P A ( H a z a r d u r i m a j o r e ) a lConsiliului Europei, ECI-ICE (Cooperareaeuropeanã pentru informare – ingineriide certificare internaþionalã) ºi estemembru al IAFOR (Forumul AcademicInternaþional), RED (Ruralitate, Mediu,D e z v o l t a r e ) º i I A E S T E ( A s o c i a þ i aInternaþionalã pentru schimbul destudenþi bazat pe experienþa tehnicã).

T o a t e a c e s t e e x e m p l e a r a t ã c ãi n s t i t u t u l n o s t r u , p r i n t r a d i þ i asucursalelor sale, deþine o importantãexperienþã europeanã în domeniileconstrucþiilor ºi planificãrii spaþiale, iarspecialiºtii sãi sunt recunoscuþi ºidincolo de hotarele þãrii. Rezultateleo b þ i n u t e î n c a d r u l p r o i e c t e l o rmenþionate pot fi capitalizate în cadrulaltor viitoare proiecte de cercetare ºiconsulting, permiþând o continuare ºidezvoltare a bunei tradiþii a institutuluiºi constituind în acelaºi timp o bunãg a r a n þ i e a c a p a c i t ã þ i i s a l e d e ad esf ãºu ra act iv i tãþ i d e cercetarecompetitivã la nivel european.

51

Sustenabilitatea este o concepþie relativ nouã, aparutã în ultimii 20 de ani îninvestiþiile imobiliare, dar este încã incomplet înþeleasã ºi aplicatã.

Relaþia economie – mediu – societate este frecvent vehiculatã în mediainternaþionalã, dar nu este suficient conºtientizatã la nivel general.

Pe scurt, prin sustenabilitate înþelegem:Ø O relaþie „prietenoasã” cu mediul, concretizatã prin reducerea consumurilor de

resurse naturale, inclusiv de apã, a consumului de energie, conservând cât mai multmediul natural ºi resursele în beneficiul generaþiilor viitoare;Ø Prioritate acordatã eficienþei economice, prin controlul costurilor investiþiilor, al

mentenanþei, al costurilor soluþiilor abordate ºi al resurselor alocate, conform cicluluide viaþã al proiectului;Ø Preocupare faþã de mediul social, de societate în general, de nevoile oamenilor,

astfel încat bunurile sã fie accesibile tuturor beneficiarilor.În acest sens, în abordarea unei investiþii în construcþii, sustenabilitatea implicã

pãstrarea unui echilibru între cei trei factori: mediu - economie - social (v.fig 1) .

Fig. 1- Sustenabilitate

În acest context, considerãm cã, în concepþia modernã a sustenabilitãþii, ciclul deviaþã al investiþiei este deosebit de important, iar în cadrul acestui ciclu,managementul mentenanþei are o pondere semnificativã .

Graficul de mai jos prezintã succesiunea în timp a marilor categorii de activitãþi ceformeazã ciclu de viaþã al unei clãdiri, de la concepþie la dezafectare:

Fig. 2 – Durata activitãþilor în ciclu de viaþã (mentenanþa clãdirii ocupãaproape toatã “viaþa” clãdirii).

Pentru beneficiari, în actualele condiþii de crizã, este importantã mentenanþaclãdirilor. Cartea tehnicã a construcþiei devine astfel un document important înasigurarea eficienþei mentenanþei.

Orice proiect actual este valid doar luându-se în consideraþie activitãþile dementenanþã ale acesteia ºi, din aceasta raþiune un consultant trebuie sã construiascãsustenabil azi, dar ºi durabil pe întreg ciclul de viaþã al clãdirii.

În spatele mentenanþei stau costurile de întreþinere, iar acestea se bazeazã pe unfactor tot mai neglijat – calitatea. Calitatea bunã costã, încã de la concepþie.Ignorarea costurilor de mentenanþã, asociatã frecvent cu situaþii precum erori deproiectare ºi de evaluare pot determina situaþii potenþial dramatice.

De aici rezultã ºi necesitatea relaþiei între specialiºti ºi inginerii de cost, care sãidentifice soluþiile optime, care sã fie atât sustenabile, cât ºi durabile .

De aceea, considerãm cãDurabilitatea = Calitate + Sustenabilitate + Mentenanþã (fig 3. )

Fig. 3 – Durabilitate

Este o formulã pe care o aplicãm cu succes tuturor proiectelor noastre, ºi totodatã,unul dintre motivele pentru care beneficiarii noºtri au devenit „durabili” pe piaþã.

În acest context, pentru conceptul de „dezvoltare” ni se pare ca fiind mai adecvatã


Durabilitate vs. MentenanþaProf.univ. Nicolae Postavaru

Tendinþe

Prof.univ. Nicolae Postavaru

TimpActivitati

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ....... 24 25

A.Conceptie& Oportunitate

1 an

B.Finantare 1 an

C.Studii &Proiectare

1 an

D.Executie &Garantie

2-3ani

E.Utilizare& MentenantaF.dezafectare

..min25-50

ani

Cp-

caracteristica de durabilitate, care dã oimagine mai clarã a ansamblului.

Sustenabilitatea este un factor esenþialal investiþiei, al momentului, dar când

vorbim de desfãºurarea sa în timp, deciclul de viaþã, considerãm cã oricebeneficiar ar trebui sã fie interesat ded u r a b i l i t a t e , r e s p e c t i v r e l a þ i a

mentenanþã - calitate. Acestea conduc lacostul dezvoltarii pe ciclu de viaþã alinvestiþiei, stabilirea baremelor optimepentru costuri, dar ºi a relaþiilor reale

d i n t r e c o s t u r i º i n e c e s i t a t e a s a usuportabilitatea socialã a acestora.

53

Considerãm cã actuala crizã economicã a demonstrat atât slãbiciunilesustenabilitãþii, cât mai ales, lipsa durabilitãþii proiectelor cu fonduri publice, celenerambursabile în special, adicã neconsiderarea costurilor mentenanþei ºiefectele lor .

În majoritatea þãrilor europene afectate de crizã, de la Grecia la Spania,Portugalia, Irlanda sau sud-estul Europei, mai ales odatã cu diminuarea fondurilorde dezvoltare nerambursabile privind construcþiile ºi infrastructurã, s-au constatato serie de aspecte precum:Ø lipsa informãrii ºi participãrii societãþii la realizarea investiþiilor, ºi de aici un

interes scãzut ulterior cu beneficii sub cele aºteptate;Ø slaba eficienþã economicã, costurile fiind suportate de beneficiari în micã

mãsurã. De aceea, studiile de fezabilitate prezintã analize cost-beneficiu cupreviziuni ºi parametri nerealiºti, uneori ºi cu ipoteze false, care conduc la deciziiineficiente în investiþii;Ø consumurile de resurse utilizate sunt frecvent exagerate, iar materialele sunt

gestionate necorespunzator.Ø calitatea slabã ,fãrã specificaþii clare, cu studii de oportunitate nerealiste,

absenþa studiilor de piaþã ºi a proiectelor tehnologice noi;Ømentenanþa realizatã cu personal insuficient instruit, fãrã proceduri etc.;Toate acestea au facut ca sustenabilitatea sã fie doar formalã, relativã la toate

investiþiile din ultima perioadã ºi practic dezvoltarea unor întregi regiuni petermen lung a fost afectatã. Lucrurile stau oarecum asemãnãtor ºi în sectorulprivat, în care comerþul ºi globalizarea au fãcut sã nu mai fim atenþi la calitate, ci laprofit.

Mulþi ani durabilitatea a fost mai importantã decât sustenabilitatea. Ca unexemplu, clãdirile construite în perioada sec. XVIII - prima jumãtate a sec XX, cânds-au realizat lucrãri de construcþii robuste, care dãinuie ºi azi.Azi însã avem investiþii sustenabile, dar fãrã durabilitate, care se „clatinã” la câþivaani de la finalizare.

De aceea putem afirmã cã:- durabilitate este în folosul sustenabilitãþii, ambele formând un tot;- investiþiile trebuie abordate în perspectiva dezvoltãrii durabile, adicã cu cinci

parametri care definesc managementul integrat al dezvoltãrii prin investiþii (MIDI) ;q calitateqmediuq eficienþãqs ocialqmentenanþãRezultã cã, la orice construcþie trebuie sã adãugam câteva elemente ce þin de

ciclul ei de viaþã (v.fig 4)Fig. 4 – Ciclu de viaþã al clãdirilor durabile

Constatãm ca pe parcursul vieþii unei clãdiri, la anumite intervale de timp(t1,t2,ti,tj,tx,ty,tm,tn,etc.), trebuie sã luãm mãsuri constând în:

- refacerea/imbunãtãþirea calitãþii conform cerinþelor viitoare ,- considerarea solicitãrilor publice, care cer modificãri, optimizãri etc., acestea

scãzând în timp;- asigurarea condiþiilor de mediu, ale cãror norme devin din ce în ce mai restric-

tive în timp: consumul de apã, de utiliþãti, emisii de CO2 etc.;- reducerea costurilor operaþionale, de mentenanþã, inclusiv prin înlocuirea

echipamentelor cu unele mai performante, conducând la reduceri de costuri înperspectivã.

Prin implementarea serviciilor externalizate de Facility Mangement, avândcosturi de circa 2% anual din valoarea investiþiei, se pot pastra costurile dementenanþã ºi operaþionalitate în valori aproximativ constante .

Aceasta mai ales dacã de la inceput se acordã o atenþie specialã elementelor dedurabilitate.

Eficienþa energeticã, alinierea la standardele de mediu ºi emisiile de CO2, ºi larezolvarea cererilor propietarilor ºi locuitorilor clãdirii.

Aceasta atenþie poate fi acordatã în special de companiile de Facility Manage-ment care au experienþã necesarã ºi datele statistice utile. Toate ne demonstreazãcã în timp energia ºi poluarea se pot minimaliza dar cã impactul social iniþial numai poate fi refãcut, ºi de aceea 2% poate fi un optim de costuri pentruadministrarea clãdirii.

De asemenea trebuie sã fim atenþi când spunem timp de viaþã, fiindca dupãfiecare modificare/îmbunãtãþire adusã clãdirii, vorbim de un alt început, de o altaviaþã, de o alta evaluare a clãdirii.

Practic, în timp, valoarea unei clãdiri scade constant, oprirea ei se poate reduceprin facility management sau repoziþionarea clãdirii în spaþiul pieþei.

Toate acestea stabilesc o relaþie între durabilitatea investiþiei în construcþie ºidurata de viaþã a ei, respectiv punctul de control (PC) când trebuie luatã hotãrâreade prelungire sau încetare a existenþei clãdirii.

O construcþie durabilã, nu neapãrat sustenabilã, are un PC îndepãrtat (v. Fig 5) .Aceasta înseamnã totodatã ºi reconsiderarea calculãrii eficienþei investiþiei

în funcþie de durabilitate ºi serviciile pe care le va avea dupã punerea înfuncþiune .

În continuare, o reprezentare a acestei noi abordãri integrate a dezvoltãriievidenþiazã faptul cã cele cinci caracteristici sunt legate între ele, formând unsistem, o celula a dezvoltãrii, care, în situaþii de crizã, se deformeazã sub influenþaunui parametru care poate fi: economic (ca acum ), social (revoluþii ,rãzboaie ), decalitate (þãri slab dezvoltate ), mediu (schimbãri de climã ) sau de mentenanþã(mentalitãþi ,fonduri lipsã, nivel scãzut de culturã).

Când asupra sistemului acþioneazã doi sau mai mulþi parametri, prin deviaþiimajore, în loc de dezvoltare avem involuþie: adicã alocam fonduri în investiþiiconsumatoare, nu producãtoare de resurse. Altfel spus, cheltuim azi ca sã ne costemai mult mâine, generând astfel o nouã crizã. ªi nu aceasta ne dorim.

Fig. 5 – M anage-

mentul integrat al

dezvoltãrii investi-

þiilor în clãdiri

Putem raspunde acestorprovocãri:

- învãþând din nou cesunt investiþiile în cons-trucþiile durabile;

- întelegând cã inves-titorul ne este beneficiar;

- construind astfel încât sã nu punem pe umerii viitorului problemele noastre de azi.

Proiectul de amenajare a Vãii Adona dinjudeþul Bihor se apropie de finalizare. Potrivitgraficului investiþia va fi încheiatã în aceastã lunã, ne-aprecizat domnul Dumitru Voloºeniuc, director alAdministraþiei Bazinale de Apã Criºuri.

Valoarea totalã a investiþiei este de apriximativ 4,03milioane euro. Din aceastã sumã 2,77 milioane euro au

fost acordate prin Programul Operaþional SectorialMediu, iar 1,26 milioane lei din bugetul de stat.

Investiþia a presupus amenajarea albiei prinrecalibrare pe lungimea 591 m, construcþia canaluluia c o p e r i t d i n b e t o n p e l u n g i m e a d e 6 6 8 m ,consolidarea malurilor cu pereu din dale de beton pelungimea de 1,37 km. Totodatã a fost realizat zidul de

sprijin de greutate din beton pe lungimea de 100 m.Râul Adona traverseazã o zonã de locuinþe colective

din municipiului Oradea. În timp, ca urmare aexecutãrii unor lucrãri în zona riveranã ºi a depuneriide aluviuni, capacitatea de tranzitare a albiei a devenitfoarte redusã.


Valea Adona a fost amenajatãAdministraþia Bazinalã de Apã Criºuri

Investiþii

Investiþiile derulate de Admi-nistraþia Bazinalã de Apã Siret vizeazãstãvilirea furiei râurilor Bistriþa, Cracãu,Putna ºi a pârâului Voitinel cu afluenþii sãi.

Râul Bistriþa nu va mai

devasta zona Borca-Poiana

Teiului

Cel mai mare proiect îºi propunereducerea gradului de risc la inundaþiipe râul Bistriþa, sector Borca-PoianaTeiului, judeþul Neamþ. Lucrãrile vorpresupune costuri evaluate la suma de13,4 milioane euro fãrã TVA. Necesi-tatea investiþiei a apãrut ca urmare adepãºirii cotelor de inundaþie în modfrecvent pe râul Bistriþa pe sectorulBorca-Poiana Teiului, ne-a precizatdomnul dr. ing. Emil Vamanu, directorulAdministraþiei Bazinale de Apã Siret.

Obiectivele investiþei sunt: realizareade diguri de apãrare pe o lungime de6,41 km în satele Galu, Sãvineºti, Soci ºiDreptu ºi a unui zid de sprijin pe olungime de 4,5 km în satele Frumosu ºiVadu Rãu. Totodatã în satul PârâuluiFagului se va realiza un semidig pe olungime de 0,498 km ºi îndiguirea ºiconsolidarea taluzelor cu pereu dinzidãrie de piatrã pe 1,234 km. În satulBuºmei se va construi un semidig ºi unparapet în lungime de 0,907 km. SatulStejaru va beneficia de un zid de sprijinîn lungime de 0,744 km ºi un semidig cuparapet în lungime de 0,71 km.

În anul 2010 s-a derulat procedura deachiziþie publicã pentru execuþia lucrãrilor.

Contractul de lucrãri a fost semnat îndecembrie 2010 cu societatea Lescaci Com.

Lucrãri le au debutat în 2011 pe

tronsonul din zona localitãþii Dreptu, înlungime de 1,32 km. Pe acest segments-au înregistrat cele mai mari pierderi înurma viiturilor.

La începutul lunii februarie 2013studiul de fezabilitate era în curs dereactualizare ºi urma sã se elaborezeapl icaþia de finanþare în vedereaobþinerii de fonduri prin ProgramulOperaþional Sectorial Mediu.

P e r i o a d a d e i m p l e m e n t a r e ainvestiþiei este de 16 luni.

Proiectul de amenajare a

albiei Cracãului se aflã în

curs de evaluare

Pe albia râului Cracãu la Bodeºti ,judeþul Neamþ, se plãnuieºte realizareade diguri de protecþie pe lungimea de4,435 km. De asemenea se vor construiziduri de sprijin din beton ciclopian pelungimea de 500 ml ºi se vor executalucrãr i de recal ibrare a albiei pelungimea de 4,35 km. Implementareaproiectu lu i se va d esf ãºu ra pe op e r i o a d ã d e 4 0 d e l u n i , p o t r i v i tdomnului dr. ing. Emil Vamanu, directoral Administraþiei Bazinale de Apã Siret.

Proiectul se ridicã la suma estimativã de4,5 milioane euro fãrã TVA. Studiul defezabilitate aferent investiþiei a fost elaboratºi aprobat. Totodatã este în curs de evaluareaplicaþia de finanþare în vederea obþinerii defonduri prin Programul Operaþional Secto-rial de Mediu, Axa 5.

Se cautã surse de finanþare

pentru amenajarea râului

Putna

Proiectul de amenajare a râului Putnape zona comunei Þi feºt i , judeþulVrancea, va presupune lucrãri deîndiguire pe o lungime de 12 km ºi dereprofilare albie pe o lungime de 8,6km. Implementarea investiþiei va dura24 de luni.

Studiul de fezabilitate este elaborat ºiaprobat. Urmeazã sã se identifice sursed e f i n a n þ a r e p e n t r u r e a l i z a r e ainvestiþiei.

Lucrãri de reprofilare pe

albia pârâului Voitinel

Lucrãri de amenajare se vor realiza ºi pealbia pârâului Voitinel ºi a afluenþilorsãi. Se vor executa lucrãri de reprofilarea l b i e p e l u n g i m e a d e 3 , 1 5 k m ,consolidare a malurilor pe lungimea de2,86 km. De asemenea se vor realiza 20de praguri de fund ºi 10 podeþe/punþi.Costurile proiectului au fost evaluate lasuma de 3,8 milioane euro fãrã TVA.

Potrivit graficului a fost stabilitã operioadã de implementare de 16 luni.

Studiul de fezabilitate al proiectuluieste elaborat ºi aprobat, iar aplicaþia definanþare în vederea obþinerii fondurilorprin Programul Operaþional Sectorial deMediu se aflã în curs de evaluare.

Valea Adona - Pereu dale tip fagure.

Se realizeazã lucrãri de amenajare pe râul BistriþaAdministraþia Bazinalã de Apã Siret

Râul Bistriþa.


Devierea Someºului Mic înzona aeroportului Cluj-Napoca vapermite construirea unei piste dedecolare/ aterizare de 3.500 m.

Investiþia face parte din proiectul„ A m e n a j a r e r â u S o m e º u l M i c î nmunicipiul Cluj-Napoca”.

Contractul de proiectare ºi execuþie a

f o s t a c o r d a t a s o c i e r i i S o c o t -Tehnodomus-Azimut COM-AquaprocivProiect. Pânã la finele lunii ianuariefusese realizat proiectul tehnic aferentinvestiþiei, potrivit reprezentanþilorA d m i n i s t r a þ i e i B a z i n a l e d e A p ãSomeº-Tisa.

Proiectul cuprinde lucrãri specifice de

a m e n a j a r e a a l b i e i , î n d i g u i r i ,construirea ziduri lor de spri j in ºiconsolidarea malurilor pe Someºul Micºi pe afluenþi (Becaº, Murãtori, Zãpodie,Canalul Morii, confluenþã râu Nadãº), înCluj-Napoca.

Lucrãrile vor fi executate în funcþie desursele de finanþare asigurate de cãtre

ordonatorul principal de credite, prinprogramele anuale de investiþii.

Amenajarea râului Someºul Mic în municipiulCluj-NapocaAdministraþia Bazinalã de Apã Someº-Tisa

Proiecte de apãrare împotriva inundaþiilor întrei judeþe - Olt, Vâlcea, Covasna - sunt derulate deAdministraþia Bazinalã de Apã Olt.

Licitaþia pentru lucrãrile de pe Casin

este aproape finalizatã

În judeþul Covasna se vor realiza lucrãri de regularizarea pârâului Caºin pe sectorul Târgu Secuiesc – ValeaSeacã. Astfel, se va lucra la regularizarea albiei pe olungime de 16,08 km. Totodatã se va construi un ziddin beton cu o lungime de 0,249 km, iar malul va ficonsolidat pe o lungime de 11,83 km, ne-a precizatdomnul inginer Lucian Chera din cadrul Unitãþii deImplementare a Proiectelor a Administraþiei Bazinalede Apã Olt.

În cadrul proiectului a fost lansatã licitaþia pentru

lucrãri, ofertele fiind în faza de evaluare pentrudesemnarea ofertantului caºtigãtor la finele luniiianuarie.

Proiectul de regularizare a pârâului

Bistriþa a fost depus spre finanþare

Investiþii de apãrare împotriva inundaþiilor vor fiimplementate ºi în judeþul Vâlcea. Lucrãrile vor vizaregularizarea pârâului Bistriþa pe sectorul Costeºti-Bãbeni.Potrivit evaluãrilor realizate costurile se vor ridica la sumade 18,1 milioane euro fãrã TVA. Albia râului va fiamenajatã pe o lungime de 18,6 km. De asemenea malulva fi protejat cu gabioane pe o lungime de 10 km, se vorrealiza cãderi de beton ºi praguri de fund.

La finele lunii ianuarie cererea de finanþare prinProgramul Operaþional Sectorial Mediu fusese depusã,

proiectul aflându-se în perioada de evaluare.

Urmeazã sã fie semnat contractul de

finanþare pentru lucrãrile de pe râul Olteþ

Un proiect de dimensiuni mai mici faþã de cele douãmenþionate anterior va fi implementat ºi în judeþul Olt.Lucrãrile vor avea în vedere regularizarea râului Olteþinvestiþia fiind estimatã la suma de 4,3 milioane eurofãrã TVA. Se vor construi diguri pe o lungime de 4,2km, se va înãlþa un parapet cu lungimea de 540 m ºitraverse pe o lungime de 640 m.

Cererea de finanþare prin Programul Operaþional Re-gional a acestui proiect a fost aprobatã. La finele luniiianuarie urma sã fie semnat contractul de finanþare ºisã demareze organizarea licitaþiei pentru atribuirealucrãrilor.

Investiþii de protecþie împotriva inundaþiilor în trei judeþe

Investiþii

Siguranþa împotriva inundaþiilorpentru peste 50.000 de locuitori dinjudeþul Ialomiþa va fi asiguratã prin douãproiecte de investiþii implementate deAdministraþia Bazinalã de Apã Buzãu-Ialomiþa.

Investiþiile se ridicã la suma totalãestimatã de 24,7 milioane euro fãrã TVA.Lucrãrile sunt propuse spre finanþare dinfonduri externe nerambursabile prinProgramul Operaþional Sectorial Mediu,Axa 5, Sector “Protecþia împotrivainundaþiilor ºi reducerea eroziuniicostiere”. Cererea de finanþare se aflã încurs de aprobare, ne-a precizat doamnainginer Adriana Petcu, director în cadrul

Administraþiei Bazinale de Apã Buzãu-Ialomiþa.

Aproape 70 km de diguri vor fi

supraînãlþaþi

Primul proiect reprezintã a doua etapã alucrãr i lor de punere în siguranþãîmpotriva inundaþiilor pe râul Ialomiþa ºiafluenti pe sectorul Slobozia- Þãndãrei.Investiþia va presupune costuri estima-tive de 15 milioane euro fãrã TVA.

Se va realiza supraînãlþarea digurilorpe o lungime de 67,4 km, se va construiun dig nou de 3,5 km. Totodatã malulva fi consolidat pe o lungime de 0,625km, se va reabilita stãvilarul valea

Crivaia ºi se va ridica o construcþie deexploatare. Lucrãrile de execuþie vor firealizate de compania Hidroconstrucþiadin Bucureºti.

15.000 ha de terenuri din

15 localitãþi vor fi ferite de

inundaþii

A d m i n i s t r a þ i a B a z i n a l ã d e A p ãBuzãu-Ialomiþa implementeazã ºiproiectul de punere în siguranþã al u c r ã r i l o r d e a p ã r a r e î m p o t r i v ainundaþiilor pe râul Ialomiþa ºi afluenþi,în zona municipiului Urziceni. Acestproiect este de asemenea la etapa adoua de implementare, în valoarea

estimatã de 9,7 milioane euro fãrã TVA.Lucrãrile vor presupune supraînãlþarea

digurilor pe o lungime de 29,46 km,construcþia unui dig nou cu lungimea de5,4 km. Se vor realiza ºi consolidãri de malpe o lungime de 0,750 km ºi se va realizao construcþie de exploatare.

Contractul de execuþie pentru acestproiect a fost încheiat cu compania Apascodin Maneciu, potrivit doamnei Petcu.

Ambele proiecte vor fi implementateîntr-o perioadã de 36 de luni.

Lucrãri de supraînãlþare a digurilor în judeþul IalomiþaAdministraþia Bazinalã de Apã Buzãu-Ialomiþa

Acul indicatorului de ºantiere medii ºi mari s-a oprit la finalul lui2012 la 18.400 obiective pentru www.raportuldeinvestitii.ro. Aceastã cifrã punepunct unui an al dezmorþirii pieþei construcþiilor ºi face loc unui an 2013 la fundaþiacãruia optimismul este principalul agregat.

Cifra înregistratã de cãtre echipa de analiºti IBC Focus este în creºtere faþã de ceadin anul precedent. În analiza realizatã la începutul anului 2012 constatam cã între2011 ºi 2010 diferenþa nu a fost una semnificativã (-0,7%) în ceea ce priveºtenumãrul de ºantiere ºi proiecte urmãrite.

Procentul de +16,4% pe care îl notãm în dreptul lui 2012 faþã de 2011confirmã previziunile fãcute în luna iulie 2012, dar ºi optimismul de care audat dovada beneficiarii, antreprenorii, proiectanþii ºi executanþii deinstalaþii care au fost intervievaþi de-a lungul acestei perioade.

Unul din cinci proiecte din Capitalã este o investiþie

majorã

Informaþiile echipei IBC Focus acoperã în proporþie de peste 90% piaþaproiectelor medii ºi mari din România.

În distribuþia acestora pe dimensiuni, observãm cã 21% din obiectiveleurmãrite din Capitalã ºi în judeþul Ilfov au fost obiective de amploare. Fiecã vorbim de spaþii industriale de peste 3000 mp, investiþii de retail depeste 1 milion de euro, ansambluri rezidenþiale cu un numãr de peste 30de apartamente, locuinþe private sau clãdiri civile cu valoare de peste 4milioane de lei, fie de proiecte de infrastructurã ce depãºesc 10 milioanelei, acestea au fost regãsite într-un numãr de peste 500 în Bucureºti ºizonele afiliate din judeþul Ilfov.

Este singura zonã ce depãºeºte acest procent de 20% în condiþiile în careaici ne confruntãm cu o situaþie paradoxalã. Se realizeazã multe proiecterezidenþiale, care într-o foarte mare mãsurã sunt investiþii fie mici, fiemedii. ªi totodatã, comparativ cu alte zone, aici numãrul investiþiilor îninfrastructurã ºi utilitãþi (proiecte de regulã cu o valoare medie sau mare)este unul relativ mic.

Am fi tentaþi sã spunem, da, Capitala ºi judeþul Ilfov nu au nevoie de proiecte deutilitãþi. Greºit. Dacã în ceea ce priveºte populaþia din Capitalã conectatã la reþeauade canalizare vorbim de o ratã de 89% (a doua cea mai mare din România), înjudeþul Ilfov vorbim doar de 19,5% dintre locuitorii judeþului, care beneficiazã de

acest „lux”. Studiul din 2012 care prezenta aceste cifre preciza cã la nivel naþional,doar unul din doi români are o toaletã în casã.

La polul opus, proiectele de mari dimensiuni s-au regãsit în cea mai micã mãsurãîn zona de Sud - Vest (14%), în timp ce fiecare din celelalte zone au avut un procentde proiecte mari cuprins între 15% ºi 18%.

ªantierele mici ºi medii au împãrþit cote egale sau relativ egale în zone ca Sud -Est, Nord - Est ºi Nord - Vest. Aici, între cele douã categorii de dimensiuni nu s-aupus mai mult de 4 puncte procentuale.

Proiectele în execuþie, într-un procent neaºteptat

Crizã. Lipsã de lichiditãþi. ªantiere oprite. Nefinanþare. Insolvenþã. Întârzieri. Toateaceste cuvinte încã dau fiori firmelor din domeniu. O altã ramurã a problemelor dinultimii ani a fost existenþa unor ºantiere doar pe hârtie, care teoretic puteau fi atacate,dar din motivele enumerate anterior sau altele, nu s-a mai întâmplat. Situaþia s-amodificat substanþial în 2012, an în care ºantierele în lucru au fost mai vizibile.

Evoluþia nu se remarcã doar prin diferenþa numericã dintre ani, ci ºi prinprocentul deþinut din total. Numãrul ºantierelor neatacate (în faza deintenþie, proiectare sau licitaþie) a fost 10.408 în 2011. Acestea reprezentau66% din totalul proiectelor anului respectiv. Cifra nu s-a modificatsubstanþial în 2012, perioadã în care numãrul investiþiilor aflate în aceststadiu a ajuns la 10.534 (+1% faþã de 2011), însã raportat la total,procentul este de 57%, cu aproape 10 puncte procentuale mai mic decât în2011.

Pe de altã parte, numãrul ºantierelor aflate în execuþie (construcþie ºiamenajare) a fost în 2011 de 5.185, reprezentând 33% din total. Aceastãcifrã a crescut în urmãtorul an cu peste 43% ºi a ajuns la un total de 7.428.Total care reprezintã 41% din totalul celor 18.400 de investiþii anunþatede-a lungul lui 2012.

6 din 10 ºantiere din România, nedemarate

La nivelul întregului an 2012, observãm cã 55% din investiþiile identificateau fost fie în faza de proiectare, fie în faza de licitaþie. La acestea se adaugãun procent de 2% al investiþiilor aflate în faza de intenþie (înainte deproiectare). La categoria „în lucru” au intrat 41% din investiþii.


IBC Focus: 2013 - anul cu noroc

Analize

Capitala impune ritmul

În materie de distribuþie geograficã, zona Bucureºti - Ilfova atras cele mai multe ºantiere în execuþie. Procentulînregistrat aici se aflã la o distanþã mare de restul zonelor.Dacã în celelalte 7 zone ale þãrii, procentul proiectelor înlucru din totalul înregistrat pe fiecare din aceste arii esteunul cuprins între 35% (Sud - Vest) ºi 42% (Centru ºi Nord -Vest), în regiunea Capitalei remarcãm un procent de 67%.

Zona de Bucureºti - Ilfov, împreunã cu zonele de Nord -Vest ºi Centru, adunã mai mult de jumãtate din totalulproiectelor aflate în execuþie. În fiecare din aceste zones-au înregistrat peste 1150 de obiective, în cazulCapitalei depãºind chiar 1600.

Situaþia „rãsturnatã” ne aratã o zonã Bucureºti - Ilfov cumai puþin de 900 de ºantiere nedemarate, în timp cerestul zonelor înglobeazã fiecare peste 1100, chiar ºi înzona cu cele mai puþine proiecte per total, Sud – Vest.

Cum poate în construcþii, vara sã fie ca

iarna?

În 2011 procentul ºantierelor în lucru înregistrate pewww.raportuldeinvestitii.ro a început sã creascã abia dinperioada mai - iunie, în timp ce în perioada octombrie -d ecembr i e 2 01 1, aces ta a s cãzu t s imþi tor . Pr i ncomparaþie, proiectele în lucru din 2012 au început sã fievizibile încã din aprilie, cu un apex în iulie (luna în careunu din douã obiective analizate era în lucru). Pesteaceste, „standardul” stabilit de luna august a fostmenþinut ºi de urmãtoarele luni pânã la finele anului,procentul ºantierelor în lucru identificate de cãtre echipade analiºti ai IBC Focus fiind cuprins între 45% si 48%.

59

Chiar dacã nu putem spunecã am asistat la o creºtere a numãruluide construcþii rezidenþiale în 2012,comparativ cu anul precedent, totuºiputem afirma cã ritmul scãderii s-adiminuat substanþial.

Anul trecut a adus o scãdere cu numai4% faþã de 2011 a numãrului total deautorizaþii de construire eliberatepentru construcþii rezidenþiale. Ante-rior, scãderile au fost de 20% în 2009,de 14% în 2010 ºi de 7% în 2011,potr ivit unei anal ize real izate deAsociaþia pentru Locuinþe Noi (ALN), înbaza datelor furnizate de InstitutulNaþional de Statisticã.

Cea mai remarcabilã diminuare ascãderii numãrului de autorizaþii pentrulocuinþe s-a înregistrat anul trecut laoraºe: numai -2%, faþã de -5% în mediulrural.

S p u n e m r e m a r c a b i l ã p e n t r u c ãscãderea de “numai” -2%, urmeazãunor scãderi dramatice de -26% în2009, de -13% în 2010 ºi de -12% în2011 a numãrului de autorizaþii pentruconstrucþii rezidenþiale în mediul urban.

Cererea de locuinþe în România, prinurmare potenþialul de dezvoltare alpieþei rezidenþiale, este foarte mare. Înanul 2010, în jur de 55% din populaþiatotalã a României trãia în locuinþesupraaglomerate, în contextul în caremedia în Uniunea Europeanã era de17,6%. În fapt, cu excepþia Letoniei,România avea cele mai aglomeratelocuinþe dintre toate statele membre,potrivit Eurostat.

Cererea de locuinþe este cu atât maimare în cazul tinerilor ºi al categoriilordefavorizate. De exemplu, doar înSectorul 3 din Capitalã sunt înregistratepeste 8.000 de cereri de locuinþe pentru

tineri º i locuinþe sociale, potrivitarhitectului ºef al Sectorului 3, ªtefanDumitraºcu.

Prima Casã ar stimula

construcþiile rezidenþiale

dacã ar viza doar locuinþele

noi

Un anumit impact pe piaþa rezidenþialãl-ar putea avea relansarea programuluiPrima Casã. Acesta dispune în 2013 degaranþii guvernamentale în valoare deaproape 400 milioane de euro, ceea ceînseamnã cã bãncile pot acorda prinProgram credite de aproximativ 800milioane de euro. Cu aceºti bani arputea fi achiziþionate sau construitepeste 13.000 de locuinþe, dacã neraportãm la un cost mediu de 60.000 deeuro per unitate.

Programul Prima Casã a reprezentatîn ultimii ani un adevãrat colac desalvare pentru piaþa de tranzacþiiimobiliare rezidenþiale. De la lansareaprogramului în 2009 ºi pânã la sfârºitulanului trecut, Fondul Naþional deG a r a n t a r e a C r e d i t e l o r p e n t r uÎntreprinderi Mici ºi Mijlocii a emispeste 81.000 de garanþii prin PrimaCasã, valoarea totalã a f inanþãri idepãºind 3 miliarde de euro. Aceastãsumã ar fi avut o contribuþie importantãºi la relansarea sectorului de construcþiirezidenþiale, însã majoritatea creditelorau fost destinate achiziþiei de locuinþevechi, în blocuri socialiste, peste 70%din cazuri, conform datelor oficiale.

La nivel de intenþie, programul PrimaCasã ar urma sã fie transformat în„Noua Casã”, adicã sã se adresezeexclusiv achiziþiei de locuinþe noi. Celpuþin aºa este prevãzut în Programul deGuvernare 2013 - 2016.

O serie de dezvoltatori ºi-au adaptatoferta la plafonul oferit de programulPrima Casã ºi au construit în ultimii aniproiecte rezidenþiale mai mici, uzualpânâ în 100 de apartamente. Acestaeste cazul proiectelor imobi l iareapãrute în zonele de sud ºi vest aleCapitalei.

Mulþi alþi dezvoltatori deþin terenuripretabi le pentru construcþi i rezi-denþiale, însã aºteaptã momentuloportun pentru a demara astfel deproiecte. Este cazul unor nume mariprecum AFI Europe, Anchor Grup ºiHercesa.

Preþurile apartamentelor

s-au stabilizat

În linii mari, preþurile apartamentelornoi ºi vechi nu au mai cunoscut reducerisemnificative pe parcursul anului 2012.Astfel, în a doua partea a anului trecut,preþul mediu de tranzacþionare aapartamentelor vechi din principaleleoraºe ale României se situa în jurulvalorii de 700 de euro pe mp util, cu2,5% mai puþin comparativ cu finelea n u l u i 2 0 1 1 . Î n a c e l a º i t i m p , î nBucureºti preþul mediu pentru acesteproprietãþi era de aproximativ 960 deeuro pe mp, respectiv în scãdere cu2,3% raportat la 2011, potrivit uneianalize realizate de compania deconsultanþã ºi evaluare Darian DRS.

Conform aceleiaºi surse, preþul mediude vânzare pentru apartamentele noidin marile oraºe era în a doua parte aanului trecut de 780 de euro pe mpconstruit, în scãdere cu 2% comparativcu 2011. În Bucureºti, apartamentele noise vindeau în medie cu 1.140 de euro pemp construit, în scãdere cu 5,2% faþã desemestrul al doilea din 2011.

Rata la bancã este mai micã

decât chiria

Alternativa închirierii locuinþelor înlocul achiziþionãrii nu pare a fi soluþiacea mai economicã. Conform calculelorportalului Anunturiparticulari.ro, ceii n t e r e s a þ i d e c u m p ã r a r e a u n e igarsoniere în Bucureºti pot achita înmedie o ratã cu 26% mai micã faþã denivelul chiriei pentru acelaºi tip deproprietate. Diferenþele dintre ratabancarã ºi chiria lunarã pornesc de la16% în favoarea ratei, în cartiereprecum Colentina, dar ajung ºi la 40%,cum este cazul unei garsoniere dinDrumul Taberei. Astfel, dacã accesareaunui credit ipotecar pe o perioadã de 30de ani pentru achiziþionarea uneigarsoniere presupune o ratã lunarã carese învârte în jurul valorii de 150-180euro, chiria solicitatã de proprietaripentru acelaºi tip de unitate porneºtede la aproximativ 205 euro în zoneprecum Militari ºi Colentina ºi trece de230 euro în Dristor ºi Iancului.

În ansamblu, chiriile la apartamenteledin Capitalã au cunoscut doar reducerisimbolice în ultimul an. La garsoniere ºiapartamentele cu douã camere chiriiles-au diminuat în medie cu doar 1% peparcursul anului 2012, ajungând laînceputul anului curent la 225 de euro,respectiv 321 de euro pe lunã. Conformdatelor portalului Anunturiparticulari.ro.,reduceri mai consistente în interval de unan s-au remarcat în ca z u l a p a r-tamentelor cu trei camere (-6%), chiriamedie ajungând la 439 euro pe lunã.


Scãderea se opreºte

Analize

61

Securitatea la incendiu reprezintã o cerinþãfundamentalã aplicabilã construcþiilor, potrivitRegulamentului (UE) nr. 305/2011 al ParlamentuluiEuropean ºi al consiliului din 9 martie 2011 de stabilirea unor condiþii armonizate pentru comercializareaproduselor pentru construcþii ºi de abrogare aDirectivei 89/106/CEE a Consiliului, publicat înJurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L88 din04.0.4.2011. Regulamentul menþioneazã totodatãfaptul cã aceste construcþii trebuie sã corespundã, atâtîn ansamblu, cât ºi pe pãrþi separate, utilizãriipreconizate, þinând seamã mai ales de sãnãtatea ºisiguranþa persoanelor implicate de-a lungul întreguluiciclu de viaþã al construcþiilor. Se menþioneazã încontinuare faptul cã în condiþiile unei întreþinerinormale, construcþiile trebuie sã îndeplineascã acestecerinþe fundamentale aplicabile construcþiilor pe oduratã de utilizare rezonabilã din punct de vedere eco-nomic. Prevederile regulamentului sunt aplicabile in-

tegral începând cu data de 01.07.2013.Pentru îndeplinirea cerinþei fundamentale de

securitate la incendiu se stipuleazã faptul cã oconstrucþie trebuie sã fie proiectatã ºi executatã în aºafel încât, în caz de incendiu:Ü stabilitatea elementelor portante ale construcþiei

sã poatã fi asumatã pe o perioadã determinatã;Ü apariþia ºi propagarea focului ºi a fumului în

interiorul construcþiei sã fie limitate;Ü extinderea focului cãtre construcþiile învecinate

sã fie limitatã;Ü utilizatorii sã poatã pãrãsi construcþia sau sã

poatã fi salvaþi prin alte mijloace;Ü sã fie luatã în considerare siguranþa echipelor de

intervenþie.Aceste obiective generale stau la baza tuturor

reglementãrilor din domeniul construcþiilor care ausau conþin ca domeniu de aplicare securitatea laincendiu.

În prezent legislaþia în vigoarereglementeazã securitatea lai n c e n d i u c a f i i n d o c e r i n þ ãesenþialã a construcþiilor, noþiunecare va fi utilizatã în continuarepânã la momentul actualizãrii ºiu t i l i z ã r i i , d u p ã c a z , a n o i iterminologii. Pentru îndeplinireacerinþei esenþiale de securitate laincendiu art. 22 lit. b) din Legeanr.10/1995 privind calitatea înconstrucþii, menþioneazã faptulcã rãspunderea asigurãrii prinproiecte ºi detalii de execuþie ani v el u l u i d e ca l i ta te cor es-punzãtor cerinþelor esenþiale, curespectarea reglementãri lortehnice, revine proiectantului.Totodatã trebuie subliniat faptulcã potrivit art 24 din Legea nr.10/1995 specialiºtii verificatorid e p r o i e c t e a t e s t a þ i c a r eefectueazã verificarea docu-mentaþiilor tehnice rãspund înmod solidar cu proiectantul înceea ce pr iveºte asigurareani v el u l u i d e ca l i ta te cor es-punzãtor cerinþelor esenþiale aleproiectului. Rezolvarea litigiilorprivind calitatea tehnicã a unorproiecte sau a execuþiei unor

l u c r ã r i d e c o n s t r u c þ i i s e r e a l i z e a z ã p o t r i v i tRegulamentului de verificare ºi expertizare tehnica decalitate a proiectelor, a execuþiei lucrãrilor ºi aconstrucþiilor aprobat prin H.G.R. nr. 925/1995, decãtre experþii tehnici atestaþi pentru cerinþa esenþialãsecuritate la incendiu. Lista actualizatã a acestora seaflã publicatã pe site-ul Ministerului DezvoltãriiRegionale ºi Turismului www.mdrt.ro domeniulConstrucþii subdomeniul Atestãri tehnico-profesionale .

Avizul de securitate la incendiu

Conform Legii privind apãrarea împotriva incendiilornr. 307/2006, avizul de securitate la incendiu esteactul emis, în baza legii, de inspectoratul pentrusituaþii de urgenþã judeþean sau al municipiuluiBucureºti, dupã verificarea de conformitate cuprevederile reglementãrilor tehnice în vigoare amãsurilor de apãrare împotriva incendiilor, adoptateîn documentaþiile tehnice de proiectare, pentruîndeplinirea cerinþei esenþiale - securitate la incendiu -a construcþiilor, instalaþiilor ºi altor amenajãri.Categoriile de construcþii ºi amenajãri pentru careinspectoratul pentru situaþii de urgenþã judeþean saual municipiului Bucureºti emite avize de securitate laincendiu sunt aprobate prin Hotãrârea guvernuluiRomâniei nr. 1739 din 6 decembrie 2006, publicatã înMonitorul Oficial nr. 995 din 13 decembrie 2006.

Obligaþia solicitãrii ºi obþinerii avizelor ºi/sau aautorizaþiilor pentru începerea lucrãrilor de execuþie laconstrucþii ºi instalaþii tehnologice noi, dezvoltarea,modernizarea ori schimbarea destinaþiei celorexistente, precum ºi punerea în funcþiune a acestorarevine persoanei fizice ori juridice care finanþeazã ºirealizeazã investiþii noi sau intervenþii la construcþiileexistente ori, dupã caz, beneficiarului investiþiei.Avizele ºi autorizaþiile de securitate la incendiu sesolicitã în scris de cãtre persoanele fizice sau juridicedirect inspectoratelor în a cãror zonã de competenþãu r m e a z ã s ã f i e r e a l i z a t e o r i s u n t a m p l a s a t econstrucþiile sau amenajãrile respective, în termen decel mult 30 de zile de la depunerea cererii, în condiþiile

Legea

Avizarea ºi autorizarea privind securitateala incendiu ºi protecþia civilãmaior dr. ing. Ionel - Puiu Golgojan

maior dr. ing. Ionel - Puiu Golgojan

prevãzute de normele metodologice de avizare ºiautorizare privind securitatea la incendiu, aprobate cuOrdinul ministrului administraþiei ºi internelor nr.3/2011.

În corelare cu categoriile de construcþii ºi amenajãri,aprobate prin Hotãrârea guvernului României care sesupun avizãrii privind securitatea la incendiu, se emitacte administrative pentru urmãtoarele situaþii:Ü când sunt solicitate prin certificatele de urbanism;Ü pentru schimbãrile de destinaþie ºi modernizãrile

la construcþiile ºi amenajãrile existente care, potrivitlegii, nu necesitã autorizaþii de construire;Ü pentru amplasarea construcþiilor în interiorul

parcelelor ºi asigurarea posibilitãþilor de acces ladrumurile publice, în conformitate cu prevederileRegulamentului general sau regulamentelor locale deurbanism;Ü lucrãrilor noi, modificãrilor ºi modernizãrilor

instalaþiilor de stingere cu apã, detectare, semnalizareºi alarmare la incendiu la clãdiri existente.

În consecinþã, la clãdirile existente, indiferent desituaþie, pentru executarea lucrãrilor de construire,reconstruire, consolidare, modificare, extindere,reabilitare, schimbare de destinaþie sau de reparare aconstrucþiilor de orice fel, precum ºi a instalaþiiloraferente acestora trebuie sã se respecte prevederilelegale privind cerinþele esenþiale ale construcþiilor,reglementate de Legea nr. 10/1995 privind calitatea înconstrucþii, cu modificãrile ulterioare respectiv curespectarea Legii nr. 50/1991 privind autorizareaexecutãrii lucrãrilor de construcþii republicatã, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare precum ºi aNormelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcþiiaprobate cu Ordinul ministrului dezvoltãrii regionaleºi locuinþei. nr. 839/2009.

Cererile, însoþite de documentele prevãzute denormele metodologice, se înregistreazã într-unregistru special, în ordinea primirii, respectiv emiteriilor. Dacã documentele prezentate sunt incomplete saunu conþin toate datele prevãzute în prezentele normemetodologice, lipsurile constatate se comunicãs o l i c i t a n t u l u i c u a d r e s ã s c r i s ã s e m n a t ã d einspectorul-ºef, cu aplicarea ºtampilei unitãþii, în celmult 5 zile lucrãtoare de la data înregistrãrii. În situaþiaîn care documentaþia se restituie solicitantului sprecompletare pe loc, se vor specifica data, numele ºiprenumele acestuia ºi semnãtura de ridicare.

La emiterea avizelor privind securitatea la incendiuse restituie solicitantului documentele depuse, vizatespre neschimbare (vezi foto), emitentul reþinând câteun exemplar din acestea. Avizele ºi autorizaþiile emisede inspectorate se semneazã de cãtre inspectorul-ºefºi se ºtampileazã cu ºtampila inspectoratului. Laemiterea avizelor ºi/sau a autorizaþiilor de securitate laincendiu ºi de protecþie civilã nu se percep taxe.

Termenul de emitere a avizelor de securitate laincendiu este de maximum 15 zile, termen care curgede la data depunerii documentaþiei complete.

Respingerea cererii privind emiterea

avizului de securitate la incendiu

Respingerea cererii pentru emiterea avizelor desecuritate la incendiu se comunicã solicitanþilor,

împreunã cu motivele respingerii, în termen de maxi-mum 15 zile pentru avize, de la înregistrareadocumentaþiei complete, cu adresã scrisã, semnatã deinspectorul-ºef, cu aplicarea ºtampilei inspectoratului.

Nu se emit avize sau autorizaþii de cãtre inspectorateîn urmãtoarele situaþii:Ü a t u n c i c â n d s e c o n s t a t ã , l a v e r i f i c a r e a

documentelor depuse, neîndeplinirea cerinþelorprevãzute de reglementãrile tehnice în vigoare ºi denormele metodologice;Ü dacã obiectivele respective nu se încadreazã în

categoriile celor stabilite prin lege, hotãrâri aleGuvernului sau acte ale organelor de specialitate aleorganelor administraþiei publice centrale;Ü în cazul lucrãrilor pentru noi capacitãþi de

producere, transport, distribuþie a energiei electriceºi/sau termice, inclusiv construcþiile nucleare ºi celeaferente pãrþii clasice a centralei nucleare, precum ºi lareabilitarea ºi retehnologizarea celor existente.

Anularea avizului de securitate la

incendiu

Anularea avizului de securitate la incendiu impunesistarea lucrãrilor de construcþii respective. Mãsura sec o m u n i c ã î n c e l m u l t 4 8 d e o r e , p r i n g r i j ainspectoratului pentru situaþii de urgenþã judeþeansau al municipiului Bucureºti, la registrul comerþului,prefectului ºi altor instituþii publice cu competenþe îndomeniu.

Alte situaþii

Toate litigiile generate de emiterea ºi anulareaavizului de securitate la incendiu se soluþioneazãpotrivit Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificãrile ulterioare.

Dacã solicitanþii nu se prezintã pentru ridicareaavizelor sau autorizaþiilor, precum ºi a documentaþiilordepuse care au stat la baza emiterii acestora în termende 6 luni de la data emiterii, documentele respectivesunt clasate ºi îndosariate potrivit reglementãrilorspecifice.

Pentru clãdirile cu destinaþia de teatre dramatice ºimuzicale ce sunt clasate în grupele A ºi B demonumente istorice, muzee cu exponate combustibiledin categoria sãlilor aglomerate de tip S1, biblioteci,spitale ºi clãdiri administrative încadrate în grupa A demonumente istorice potrivit reglementãrilor specificeale Ministerului Culturii ºi Patrimoniului Naþional,

avizele de securitate la incendiu se emit de inspector-ate dupã obþinerea de cãtre solicitant a punctului devedere al Inspectoratului General pentru Situaþii deUrgenþã asupra mãsurilor de securitate la incendiup r o p u s e î n d o c u m e n t a þ i a t e h n i c ã , p e b a z adocumentelor prevãzute de normele metodologice.

Valabilitate aviz de securitate la

incendiu

Avizele emise potrivit normelor metodologice îºi pierdvalabi l i tatea od atã cu încetar ea valabi l i tãþ i icertificatului de urbanism sau a autorizaþiei deconstruire, intervenitã în condiþiile Legii nr. 50/1991privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcþii,republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,ºi ale Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor deconstrucþi i , aprobate prin Ordinul ministruluidezvoltãrii regionale ºi locuinþei nr. 839/2009, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare.

Avizele de securitate la incendiu sunt valabile numaiînsoþite de documentele vizate spre neschimbare careau stat la baza emiterii acesteia. Deþinãtorii avizelor ºiautorizaþiilor au obligaþia de a le pãstra în bune condiþii,împreunã cu documentele vizate spre neschimbareprevãzute în prezentele norme metodologice, ºi de a leprezenta, la cerere, organelor împuternicite cuexercitarea controlului, în condiþiile legii.

Documentaþiile tehnice prevãzute de normelemetodologice se elaboreazã de proiectanþi, persoanefizice sau persoane juridice, în condiþiile Legii nr.50/1991, republicatã, cu modificãrile ºi completãrileulterioare, ºi ale Metodologiei de elaborare ascenariilor de securitate la incendiu, aprobatã prinOrdinul ministrului administraþiei ºi internelor nr.130/2007.

Pentru toate cazurile în care se solicitã referate aleverificatorilor de proiecte ºi experþilor tehnici atestaþipentru cerinþa esenþialã “securitate la incendiu” -c o n s t r u c þ i i º i i n s t a l a þ i i , p o t r i v i t n o r m e l o rmetodologice, piesele scrise ºi desenate se semneazã,dateazã ºi ºtampileazã de cãtre respectivii specialiºti,potrivit domeniului ºi specialitãþii pentru care suntatestaþi, pe fiecare paginã ºi planºã.

Sancþiuni

Încãlcarea dispoziþiilor privind obligaþii legale atragerãspunderea disciplinarã, contravenþionalã, materialã,


Legea

civilã sau penalã, dupã cazPunerea în funcþiune a construcþiilor ºi instalaþiilor

tehnologice noi, dezvoltarea, modernizarea orischimbarea destinaþiei celor existente fãrã obþinerea

avizului sau a autorizaþiei de securitate la incendiu sesancþioneazã conform art. 44 pct. IV. lit. h) din Legeanr. 307/2006 cu amendã de la 2.500 lei la 5.000 lei casancþiune contravenþionalã principalã. Nesolicitarea ºi

neobþinerea de cãtre persoanele fizice ori juridice carefinanþeazã ºi realizeazã investiþii noi sau intervenþii laconstrucþii le existente ori, dupã caz, de cãtrebeneficiarul investiþiei a avizelor ºi/sau autorizaþiilorprevãzute de lege se sancþioneazã conform art. 44 pct.IV. lit. i) din Legea nr. 307/2006 cu amendã de la 2.500lei la 5.000 lei;

Nerespectarea cerinþelor care au stat la bazaeliberãrii avizului sau a autorizaþiei de securitate laincendiu ori continuarea executãrii lucrãrilor dec o n s t r u c þ i i s a u f u n c þ i o n a r e a o r i u t i l i z a r e aconstrucþiilor/amenajãrilor respective dupã anulareaavizului sau a autorizaþiei de securitate la incendiu sesancþioneazã conform art. 44 pct. V. lit. a ºi b) cuamendã de la 5.000 lei la 10.000 lei

Concomitent cu sancþiunile contravenþionaleprincipale se pot aplica sancþiuni complementare(conform O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic alcontravenþiilor, cu modificãrile ºi completãrileulterioare).

63


Într-un articol a n t e r i o r 1 n er e f e r e a m l a p r o b l e m a e x p i r ã r i iplanurilor generale de urbanism (incontinuare „PUG”) ºi a posibilitãþii deextindere a acestora, în contextulposibilei adoptãri a legii de aprobare aOrdonanþei de Urgenþã nr. 7/2011pentru modificarea ºi completarea Legiinr . 350/2001 privind amenajareateritoriului ºi urbanismului („OUG 7”).

Legea de aprobare a OUG 7/2011 nu afost adoptatã, dezbaterile cu privire latextul sau fiind încã în progres. Înschimb, la finalul anului 2012 a fostadoptatã Ordonanþa de Urgenþã nr.85/2012 pentru modificarea alin. (13) alart. 46 din Legea nr. 350/2001 privindamenajarea teritoriului ºi urbanismul(„OUG 85”). Modificãrile aduse de OUG8 5 p r i v e s c p r o b l e m a e x p i r ã r i i º iextinderii termenelor de valabilitate aleplanurilor urbanistice generale.

A v â n d î n v e d e r e c a r a c t e r u lderogatoriu al anumitor norme carer e g l e m e n t e a z ã p o s i b i l i t ã þ i l e d eprelungire a PUG-urilor, cuprinse atât înOUG 7 cât ºi în OUG 85, considerãm utilão privire mai in detaliu asupra acesteichestiuni.

Context legislativ

Legea 350/2001 prevede obligaþiafiecãrei unitãþi administrativ teritorialede a întocmi ºi aproba un PUG, care seactualizeazã periodic la cel mult 10 ani.C ons eci nþa ner es p ectã r i i a ces te iob l i g a þ i i es te d r a s t i cã : emi ter ea

autorizaþiilor de construire/desfiinþareeste suspendatã.

D e º i l e g e a p r e v e d e a c e a s t ãimportantã consecinþã, normele erau,p â n ã l a î n c e p u t u l a n u l u i 2 0 1 1 ,deficitare cu privire la posibilitateaunitãþilor teritorial-administrative de aprelungi termenul de valabilitate alPUG-urilor.

OUG 7 a adus completãrile necesare,

stabilind o procedurã de prelungire: cu18 luni înaintea expirãrii termenului devalabilitate al unui PUG, la notificareaarhitectului ºef , primarul unitãþi iteritorial-administrative are obligaþiade a sesiza consiliul local, de a iniþiaprocedura de achiziþie a serviciilor deactualizare a PUG-ului ºi procedura deprelungire a acestuia. În formulareainiþialã a acestui text de lege, termenulmaxim de prelungire era de 2 ani de la

data depãºirii termenului de valabilitate.

Completãri ºi norme

derogatorii în OUG 7

Deºi completãrile aduse de OUG 7 cuprivire la posibilitatea prelungirii unuiPUG erau necesare, acestea erauineficiente în privinþa planurilor dejaexpirate sau care urmau sã expire înmai puþin de 18 luni de la intrarea în

vigoare a ordonanþei.L a m o m e n t u l a d o p t ã r i i O U G 7 ,

problema acestei categorii de planurigenerale de urbanism era semnificativãinclusiv în considerarea numãruluimare de astfel de cazuri. PreambululOUG 7 constatã cã în aceastã situaþieerau, la începutul anului 2011, 41% dinunitãþile teritorial-administrative. Cualte cuvinte, în aproape jumãtate dinlocalitãþile din România, procesul dee m i t e r e a a u t o r i z a þ i i l o r d econstruire/desfiinþare era (sau, conformrigorilor legii, ar fi trebuit sã fie)suspendat.

În încercarea de a debloca aceastãsituaþie cu potenþiale consecinþe grave,O U G 7 a e d i c t a t c â t e v a n o r m ederogatori i faþã de procedura deprelungire a planurilor generale de ur-banism, reglementatã prin modificãrileaduse Legii 350/2001.

Reglementarea derogatorie a fãcutdistincþia între douã categori i desituaþii.

Prima includea planuri generale deurbanism expirate la data intrãrii învigoare a OUG 7, dar pentru care a fostini þ iatã proced u ra d e achiz i þ ie aserviciilor privind elaborarea/ actuali-zarea acestora. Pentru acestea, soluþialegislativã aleasã a fost de a permiteprelungirea cu un termen de maximum2 ani de la publicarea OUG 7 (adicã pânãcel mult pe 11 februarie 2013).

Cea de-a doua categorie includeaplanuri generale de urbanism, darp e n t r u c a r e n u a u f o s t i n i þ i a t eprocedurile de achiziþie a serviciilor deelaborare/actual izare a acestora,precum ºi planurile generale de urban-ism care urmau sã expire în mai puþinde 18 luni. În cazul acestora, erap e r m i s ã p r e l u n g i r e a , c o n f o r mp r o c e d u r i l o r g e n e r a l a p l i c a b i l eprevãzute de Legea 350/2011, „cu

reducerea corespunzãtoare a termenului

de notificare.” Deci, în aceste situaþii,

Legea

Consideraþii cu privire la prelungirea valabilitãþii planurilor generalede urbanismMadalina Fildan, Senior Associate PeliFilip

ç Primarul unitãþii teritorial-administrative are

obligaþia de a sesiza consiliul local, de a iniþia

procedura de achiziþie a serviciilor de actualizare a

PUG-ului ºi procedura de prelungire a acestuia.

Madalina Fildan, Senior Associate PeliFilip.

prelungirea presupunea parcurgereae ta p e l o r r e g l e me nta te d e Le g e a350/2001 (notificarea arhitectului ºef,sesizarea consiliului local de cãtrepr imar , iniþ ierea proceduri lor deachiziþie publicã ºi de prelungire at e r m e n u l u i d e v a l a b i l i t a t e ) º irespectarea perioadei maxime deprelungire de 2 ani de la expirarea

termenului de valabilitate al planului

respectiv.

Soluþia legislativã aleasã în cazulacestei a doua categorii de planuri parea avea un câmp de aplicare relativrestrâns, având în vedere perioadamaximã de prelungire calculatã, con-form textului Legii 350/2011 în vigoarela acel moment, de la data expirãriitermenului de valabilitate al planului.Spre exemplu, în cazul unui planurbanistic general expirat în ianuarie2009, prelungirea posibilã conformLegi i 350/2011 ar f i fost pânã înianuarie 2011, data anterioarã intrãrii înOUG 7/2011. Cu alte cuvinte, orice planexpirat anterior datei de 11 februarie2009 nu ar mai fi putut beneficia deprevederile redate mai sus.

De asemenea, faptul cã norma mai susmenþionatã nu precizeazã în modexpres cã în câmpul sãu de aplicareintrã planurile expirate la data intrãriisale în vigoare ºi faptul cã aceeaºinormã omite sã indice expres care estemomentul de referinþã faþã de care seapreciazã cã planul general de urban-ism urmeazã sã expire în mai puþin de18 luni sunt de naturã sã îngreunezeînþelegerea ºi aplicarea sa corectã.

Modificãri ºi norme

derogatorii în OUG 85

Gradul ºi rata de suces a implementãriinormelor derogatorii de favoareaî n c l u s e î n O U G 7 n u a u f o s tsatisfãcãtoare. Preambulul OUG 85p u b l i c a t ã î n 1 3 d e c e m b r i e 2 0 1 2constatã cã „42% din localitãþle urbane

º i r u r a l e a u p l a n u r i d e u r b a n i s m

expirate”. Este vorba, deci, nu de odiminuare, ci de o creºtere faþã deprocentul de 41% raportat la începutula n u l u i 2 0 1 1 . S e p r e c i z e a z ã , d easemenea, cã doar 25% din localitãþileurbane ºi rurale au prelungit termenelede valabilitate ale planurilor generalede urbanism.

Procentele sunt descurajante, darOUG 85 este menitã sã ofere o nouãgurã de aer autoritãþilor publice localec u c o m p e t e n þ e î n e l a b o r a r e a º iaprobarea planuri lor generale deurbanism.

În primul rând, OUG 85 modificãprevederile generale ale Legii 350/2011cu privire la termenul maxim pentrucare poate fi prelungit un PUG, carecreºte de la 2 la 3 ani. Cu privire la datade la care începe sã curgã termenul de 3ani al prelungirii, textul modificat allegii nu mai conþine referirea la dataexpirãrii respectivului plan, fãrã sã fietotuºi indicat un al termen de referinþã.Din pãcate, aceastã modificare poate danaºtere, din nou, unor interpretãrid i f e r i t e l a n i v e l u l u n i t ã þ i l o r

teritorial-administrative.În al doilea rând, OUG 85

conþine o normã dero-gatorie, conform cãreiatermenul de valabilitate alplanurilor generale de ur-b a n i s m e l a b o r a t e º iaprobate pânã în anul2 0 0 3 , i n d i f e r e n t d a c ãpentru acestea a fost saunu iniþiatã procedura deelabor ar e/actu al izar e ,

poate fi prelungit, dar nu mai mult de30 decembrie 2015.

Aceastã normã derogatorie ridicã larândul sãu o serie de întrebãri, carederivã din modalitatea deficitarã deredactare a acesteia.

Prin comparaþie, textele derogatoriiincluse în OUG 7 indicau în mod specificcã se aplicã planurilor generale de ur-banism al cãror termen de valabilitate aexpirat. O precizare asemãnãtoarelipseºte din textul OUG 85. Având învedere caracterul de excepþie al normeidin OUG 85 ºi faptul cã excepþiiletrebuie interpretate în sens strict, s-arputea concluziona cã aceastã normãeste aplicabilã doar planurilor de ur-banism în vigoare. Totuºi, cumulareaacestei condiþii cu condiþia expres

prevãzutã de OUG 85 (respectiv planuride urbanism elaborate ºi adoptate pânãîn anul 2003) ar restrange în modsemnificativ câmpul de aplicare alo r d o n a n þ e i , c o n t r a v e n i n d a s t f e ls c o p u r i l o r a c e s t e i a d e s c r i s e î npreambulul sãu. Din nou, ar fi fost ded o r i t c a a s t f e l d e a s p e c t e s ã f i ereglementate de o manierã cât maiclarã, pentru a reduce posibilitatea unorinterpretãri contradictorii.

De asemenea, OUG 85 omite sãtrateze ºi sã ofere o soluþie legislativãunei alte situaþii de fapt, des întâlnite înpracticã. Au existat numeroase cazuri încare autoritãþile publice locale, în ciudainterdicþiei prevãzute de lege, au emisautorizaþii de construire/desfiinþaredupã data expirãr i i per ioadei devalabilitate a planurilor generale de ur-b a n i s m a p l i c a b i l e î n l o c a l i t ã þ i l erespective.

Faptul cã nici OUG 7 nici OUG 85 nuoferã o soluþie legislativã ºi pentruaceste numeroase situaþii de faptcreeazã o diferenþã de tratament juridicinechitabilã.

U n e x e m p l u i p o t e t i c p o a t e f iedificator:

Dacã un PUG adoptat în 2000 ºi care aexpirat în 2010 este prelungit în cursulanului 2013 pânã în 30 decembrie 2015,autorizaþiile de construire emise înperioada dintre data adoptãrii hotãrâriid e p r e l u n g i r e º i d a t a e x p i r ã r i iprelungirii pot fi considerate valabilemise.

În schimb, autorizaþiile de construireemise între data expirãrii termenuluiiniþ ia l de valabi l i tate (în ipotezanoastrã, în 2010) ºi data adoptãriihotãrârii de prelungire (adicã, dupã 13decembrie 2012, data intrãrii în vigoarea OUG 85), legalitatea acestora poate ficontestatã în justiþie, în baza unora r g u m e n t e f o r m a l e , f ã r ã c a

ci rcu mstanþele aprobãr i i acestorautorizaþii sã fie în mod substanþialdiferite de cele ale aprobãrii primuluitip de autorizaþii din exemplul nostru.

Ar fi fost important ºi benefic ca osoluþie legislativã care sã asigure, înmãsura posibilã, uniformitatea detratament juridic pentru cele douã,situaþii sã fie gãsitã ºi implementatã.

În loc de concluzii

Deºi atât OUG 7 cât ºi OUG 85 au înv e d e r e a d o p t a r e a u n o r s o l u þ i irezonabile pentru situaþii de posibilblocaj în domeniul urbanistic ºi alautorizãrii lucrãrilor de construire/desfiinþare, modalitatea de legiferare ºisoluþiile oferite sunt într-o mãsurãcriticabile ºi incomplete. Este rolulautoritãþilor cu competenþe legislativede a evita crearea situaþiilor în care ceicare trebuie sã respecte ºi sã aplicelegea (investitori sau autoritãþi publice)sunt prinºi în labirintul interpretãrilorlegale sau al soluþii lor legislativeincomplete.

D e a s e m e n e a , a v â n d î n v e d e r erezultatele mai puþin decât satis-f ã c ã t o a r e a l e i m p l e m e n t ã r i iprevederilor OUG 7, ar fi just sã se de-termine dacã acordarea, din nou, aposibilitãþii de a aduce la viaþã acte ad-ministrative expirate reprezintã un modeficient de abordare a problemei ºi dacão m a i m a r e r e s p o n s a b i l i z a r e aautoritãþilor publice locale nu ar puteaf i u n e l e m e n t c o m p l e m e n t a r î nrezolvarea acesteia.

1 “Consideraþii practice asupra legii

urbanimsului”, numãrul [din octombrie

2012] al revistei Bursa Construcþiilor.

65

ç Termenul de valabilitate al

planurilor generale de urbanism

elaborate ºi aprobate pânã în anul

2003, indiferent dacã pentru

acestea a fost sau nu iniþiatã pro-

cedura de elaborare/actualizare,

poate fi prelungit, dar nu mai mult

de 30 decembrie 2015.

Ajutor nerambursabil

pentru întreprinderile mari

cu investiþii de minim 100

milioane de eruo

HG 753 / 2008 acordã ajutornerambursabil de 50% (40% -Bucureºti- I l fov) întreprinderi lor mari carerealizeazã investiþii de minim 100milioane euro, dintre care 50 milioaneeuro - valoare eligibilã ºi care presupunminim 500 locuri de muncã.

Sunt exceptate de la prevederileprezentei hotãrâri ajutoarele de statacordate în urmãtoarele sectoare dea c t i v i t a t e : p r o d u c e r e a i n i þ i a l ã aproduselor agricole cuprinse în anexa 1la Tratatul de instituire a ComunitãþilorE u r o p e n e , p e s c u i t , i n d u s t r i acarboniferã, siderurgie, transport,construcþii de nave maritime, fibresintetice.

Durata schemei de ajutor de stat afost de ºase ani, respectiv 2008-2013.

Plata ajutorului de stat aprobat înbaza acordurilor de finanþare emise pedurata schemei se efectueazã pânã celmai târziu la data de 31 decembrie2018, în limita creditelor bugetareanuale aprobate.

Bugetul total maxim al schemei deajutor de stat este echivalentul în lei a575 de milioane euro, iar bugetulmediu anual este de 115 milioaneeuro, în limita plafoanelor bugetareanuale stabilite pe perioada celor 5ani.

N u m ã r u l m a x i m e s t i m a t d ebeneficiari de ajutor de stat acordat întemeiul prezentei hotãrâri este de 20 deîntreprinderi, numãrul mediu anualfiind de 4 întreprinderi.

Pânã în februarie 2013 o singurãcompanie a primit ajutor nerambursabilpe aceastã schemã de ajutor de stat.

Pot depune proiecte atât

firme existente, indiferent

de mãrimea lor, cât ºi

start-up-uri

HG 1680/2008 finanþeazã cu 50%din valoarea eligibila a investiþiei, ajutornerambursabil (40% în Bucureºti -Ilfov). Valoarea totalã a proiectelor( e l i g i b i l - c o n s t r u c þ i e º i / s a uechipamente, iar neeligibil – proiectare,consultanþã, taxe) trebuie sã fie deminim 5 milioane euro. Dacã proiectultotal este între 5-10 milioane eurobeneficiarul ajutorului nerambursabilare obligaþia sã creeze minim 50 delocuri de muncã; dacã investiþia esteîntre 10 ºi 20 milioane euro minim 100locuri de munca; între 20 ºi 30 minim200 locuri noi ºi orice investiþie caredepãºeste 30 milioane euro trebuie sãcreeze 300 locuri noi de munca.

Toate activitãþile sunt eligibile, cuexcepþia construcþiilor navale, extracþieide cãrbune, agriculturii ºi procesãriiproduselor agricole, siderurgiei.

Pot depune proiecte atât f i rmeexistente, indiferent de mãrimea lor,dar care nu au pierderi din exploatare,cât ºi start-up-uri.

S e f i n a n þ e a z ã c o n s t r u c þ i i n o iindustriale (halã de producþie), turistice( s t r u c t u r ã d e p r i m i r e t u r i s t i c ãamplasatã în zonã cu resurse turisticedefinitã potrivit legii) ºi medicale(unitate de specialitate pentru asistenþãmedicalã); echipamente.

Se finanþeazã ºi active necorporaleconstând în transfer de tehnologie prinachiziþionarea de drepturi referitoare labrevete, l icenþe, know – how saucunoºtinþe tehnice nebrevetate. Acestecosturi nu pot sã depãºeascã 50% dintotalul costurilor totale eligibile aleproiectului de investiþie, în cazul în care

beneficiarul de ajutor de stat este oîntreprindere mare.

Ajutorul de stat se poate acordaî n t r e p r i n d e r i l o r c a r e v o r r e a l i z ainvestiþii iniþiale, au prezentat o Cererede acord pentru finanþare ºi autoritatearesponsabilã de administrarea schemeia confirmat ulterior în scris cã, subrezerva unor verificãri mai detaliate,proiectul îndeplineºte în principiucondiþiile de eligibilitate stabilite înschema de ajutor de stat, înainteaînceperii lucrãrilor1.

Sunt considerate eligibile costurile

asociate unei investiþii iniþiale realizateîn acelaºi perimetru, referitoare:

a) fie la imobilizãrile corporale ºi/saunecorporale referitoare la înfiinþareaunei noi unitãþi, la extinderea uneiunitãþi existente, la diversificareaproducþiei unei unitãþi pe noi pieþe dep r o d u s e s a u l a o s c h i m b a r efundamentalã a ansamblului procesuluide producþie a unei unitãþi existente;

b) fie la achiziþia activelor fixe legatedirect de o unitate, atunci când unitateas-a închis sau s-ar fi închis fãrã aceastãachiziþie, iar activele sunt cumpãrate de


Finanþarea proiectelor de investiþii pe schemele de ajutor de stat2013 este ultimul an de finanþare a proiectelor de investiþii pe schemele de ajutor de stat

Finanþare

Roxana Mircea, managing partner “Rosi Euro Invest”, www.fonduri-europene.tel.

ç Ministerul Finanþelor prin Departamentul de

Ajutor de Stat acordã fonduri nerambursabile prin

intermediul a trei scheme de ajutor de stat, pe care

se vor mai emite acorduri de finanþare doar anul

acesta - 2013.

un investitor independent. Simplaachiziþie a acþiunilor unei întreprinderinu se considerã investiþie.

Beneficiarii acestei scheme se obligãsã atingã cifra de afaceri prognozatã ºisã întoarcã ajutorul nerambursabilprimit prin taxele ºi impozitele plãtite–aferente salariilor, 16% impozit peprofit, taxe la bugetul local etc.

Pe aceastã schemã au fost aprobate ºiimplementate cele mai multe proiecte,comparativ cu celelalte douã.

Rambursarea procentului de 50% dinc h e l t u i e l i l e e l i g i b i l e , p l ã t i t e , s edeconteazã în termen de maxim 40 dezile lucrãtoare de la depunerea dosaruluide rambursare. În decursul unui an sepot depune patru cereri de rambursare.

Plata ajutorului de stat se efectueazãpânã în 2018 inclusiv.

Pânã cel mai târziu în mai -

iunie mai pot fi depuse

proiecte pentru obþinerea

ajutorului de stat

HG 797/2012 este o schemã deajutor creatã în 2012 care acordã ca ºiajutor de nerambursabil 50% dinvaloarea salariilor plãtite timp de 2 ani.

Nu se impune o valoare minimã aproiectului de investiþii ci se impunecrearea a minim 200 locuri noi de muncã.

În baza HG797/2012 nu se pot acordaajutoare de stat activitãþilor din sectorulcãrbunelui, siderurgie, construcþiinavale, fibre sintetice.

Perioada de valabilitate a schemei în carese pot emite acorduri pentru finanþare estede 2 ani, respectiv 2012 - 2013.

Plata ajutorului de stat se efectueazãîn perioada 2013 - 2018, în limitab u g e tu l u i a nu a l a l o ca t s che me i .Bugetul total maxim al schemei este de440 milioane lei, respectiv echivalentula 100 milioane euro, cu posibilitateasuplimentãrii.

Investiþiile pentru care se solicitãfinanþare în cadrul schemei trebuie sãîndeplineascã cumulativ urmãtoarelecriterii de eligibilitate:

a) sã fie considerate investiþii iniþialeb) sã fie investiþii inovative sau

investiþii care sã includã o componentãITC de minimum 20% din valoareaplanului de investiþii;

c) sã conducã la crearea a cel puþin200 de locuri de muncã;

d ) s ã f a c ã d o v a d a v i a b i l i t ã þ i i

proiectului de investiþii ºi a eficienþeieconomice a întreprinderii pe bazaPlanului de afaceri

e) sã facã dovada contribuþiei ladezvoltarea regionalã

Întreprinderea are obligaþia sã facãdovada existenþei surselor de finanþarenecesare realizãrii investiþiei, excluzânds u r s e l e d e f i n a n þ a r e d e n a t u r aajutorului de stat, iar la solicitarearambursãrii , beneficiarul prezintãscrisoare de garanþie pentru sumasolicitatã.

Î n t r e p r i n d e r i l e b e n e f i c i a r e a uobligaþia sã demareze investiþia pentruc a r e a u s o l i c i t a t f i n a n þ a r e º i s ãinformeze Ministerul Finanþelor Publiceîn acest sens în termen de maximum 3luni de la data comunicãrii acorduluipentru finanþare.

Ajutorul de stat este calculat pe bazacosturilor salariale înregistrate pe operioadã de 2 ani consecutivi, ca urmare acreãrii de locuri de muncã ºi se acordã cuîndeplinirea urmãtoarelor condiþii:

a) locurile de muncã sunt create caurmare a realizãrii investiþiei;

b) locurile de muncã trebuie sã fiecreate în cel mult 3 ani de la data

finalizãrii investiþiei.Prin crearea de locuri de muncã se

înþelege creºterea netã a numãrului desalariaþi angajaþi direct de întreprindereabeneficiarã de ajutor de stat, în raport cumedia celor 12 luni precedente.

Într ep r i nd er ea a r e ob l i ga þ i a s ãmenþinã locurile de muncã createpentru o perioadã de cel puþin 5 ani del a d a t a e f e c t u ã r i i p r i m e i p l ã þ i aajutorului de stat aferent fiecãrui loc demuncã creat.

Evaluarea proiectelor dureazã, în to-tal, circa 6 luni; dupã 30 zile lucrãtoarebeneficiarului i se comunicã dacãproiectul a fost respins, aprobat sausunt necesare informaþii suplimentare,clarificãri. În acest ultim caz, dupãdepunerea clarif icãrilor, proiectulreintrã în evaluare.

Întrucât doar anul acesta se mai emitacorduri de finanþare, iar evaluaread u r e a z ã c i r c a 6 l u n i , p o t e n þ i a l i ibeneficiari trebuie sã depunã cel maitârziu în mai - iunie proiectele pentruobþinerea Ajutorului de Stat.

67


Finanþãri le p r i v a t e p e n t r udezvoltarea construcþiilor par a fi din ceîn ce mai puþin accesibile, dacã este sãne uitãm la numãrul în scãdere alautorizaþiilor de construire eliberate înanul 2012 faþã de anul 2011 pentrusectorul rezidenþial(1).

Atunci, care ar fi alternativa ? Soluþiaar putea veni din partea finanþãrilorpublice. O asemenea direcþie pareviabilã, cu atât mai mult cu cât oa s e m e n e a c h e l t u i a l ã r ã s p u n d eobligaþiilor pe care România ºi le-aa s u m a t c u p r i v i r e l a c r e º t e r e aperformanþei energetice a clãdirilor, ºila eficientizarea energeticã a acestora ºirolului de putere de exemplu pe careclãdirile publice trebuie sã-l dea pieþei.Iatã doar douã exemple de obligaþiibine determinate în conþinut ºi în timp :Ø în ce priveºte clãdirile noi : toate

clãdirile noi ale autoritãþilor publice vortrebui sã aibã un consum aproape zerode energie, începând cu 1 ianuarie2019, iar toate celelalte clãdiri începândcu 1 ianuarie 2021, potrivit Directivei nr.2010/31/UE pr iv ind performanþaenergeticã a clãdirilor, act normativ cenu a fost încã transpus în totalitate înlegislaþia româneascã ;Ø în ce priveºte clãdirile existente,

începând cu 1 ianuarie 2014, 3 % dinsuprafaþa totalã a clãdirilor încãlziteºi/sau rãcite deþinute ºi ocupate deadministraþia centralã trebuie sã serenoveze anual pentru a îndeplini celpuþin cerinþele minime în materie deperformanþã energeticã, aºa cum seprevede în Directiva nr. 2012/27/UEprivind eficienþa energeticã.

Revenind la f inanþãri le publice,sfârºitul anului 2012 aducea veºtigrozave:Ø finanþãri nerambursabile în valoare

totalã de 182,4 de milioane de europentru proiecte derulate în cadrulProgramului Operaþional Regional(«POR») 2007-2013, axa prioritarã 1,domeniul major de intervenþie 1.2.

„Sprijinirea investiþiilor în eficienþaenergeticã a blocurilor de locuinþe” .Precizez cã statul, prin alocãri aleb u g e t u l u i d e s t a t , f i n a n þ e a z ãcheltuielile eligibile potrivit acestui pro-gram în proporþie de 10,8 %(2).Ø Un nou impuls era dat renovãrilor

blocurilor de locuinþe construite dupãproiecte datând între anii 1950 – 1990,prin intrarea în vigoare a OUG nr. 63/2012de modificare a OUG nr. 18/2009 privindcreºterea performanþei energetice ablocurilor de locuinþe. Reamintesc cãfinanþarea lucrãrilor de renovare se face50% din alocaþii de la bugetul de stat, înlimita fondurilor aprobate anual cuaceastã destinaþie în bugetul MinisteruluiDezvoltãrii Regionale ºi AdministraþieiPublice (MDRAP).

Aºadar, mecanismele erau stabilite,statul, prin bugetul MDRAP, fi indsolicitat sã participe cu cofinanþãri :10,8% în cazul POR ºi în proporþie de50%în cazul renovãrii blocurilor vechi.

Însã, entuziasmul de sfârºit de an2012 s-a mai domolit la începutulanului 2013, odatã cu adoptareab u g e t u l u i d e s t a t î n º e d i n þ aParlamentului din 7 februarie 2013. Dece? Sumele alocate de MDRAP pentruproiecte de eficienþã energeticã ºicreºtere a performanþei energetice înclãdiri ar putea vorbi de la sine. Iatãdouã exemple :

- 10 milioane de lei pentru finanþareaproiectelor în derulare în vedereafinalizãrii reabilitãrii termice a 1.050 deblocuri – aºadar, nicio finanþare pentruproiecte noi;

- 250.000 lei pentru garantareacreditelor în valoare de pânã la 90% dincheltuielile eligibile din lucrãrile derenovare ºi pentru subvenþionareadobânzilor, în baza Ordonanþei deUrgenþã a Guvernului nr. 60/2010privind reabilitarea termicã a clãdirilorde locuit cu finanþare prin creditebancare cu garanþie guvernamentalã.

Însã, cum s-ar putea dinamiza, totuºi,

piaþa construcþiei de clãdiri eficienteenergetic? O altã variantã ar putea fidirecþionarea banilor publici destinaþiinvestiþiilor în aºa fel încât sã se obþinãa c e l e a º i r e z u l t a t e d e e f i c i e n þ ãenergeticã. Cum? Prin introducerea decriterii ce þin de achiziþii publice verzi.

Un set de criterii ecologice ce pot fifolosite în cadrul procedurilor delicitaþie atât pentru construcþia declãdiri noi, cât ºi pentru contracte derenovare ºi de întreþinere a fost creionatîn Manualul privind achiziþiile publiceecologice. Iatã câteva elemente ce þinde eficienþa energeticã ce ar putea fiintroduse :

- standarde minime de performanþãenergeticã, cu posibilitatea acordãrii depuncte suplimentare pentru cei careating performanþe peste valoareaminimã ;

- preferinþa pentru proiecte careîncorporeazã sisteme de producere aenergiei din surse regenerabile.

Un exemplu este dat de organizareaunei licitaþii pentru construirea uneiºcoli în Malta, care prevedea în caietulde sarcini ca ºcoala sã fie autonomã dinp u n c t d e v e d e r e e n e r g e t i c p r i np r o d u c e r e a e n e r g i e i d i n s u r s eregenerabile la faþa locului . S-auprecizat nivelurile minime de eficienþãenergeticã ºi eficienþã a consumului deapã, f i ind acordate puncte supli-m e n t a r e p e n t r u o f e r t e l e c a r eprevedeau performanþe superioare.

Dacã organizarea unei licitaþii poateconstitui un obstacol, e bine de ºtiut cãlicitaþiile nu sunt obligatorii pentruproiecte sub pragul de 15.000 euro fãrãTVA, potrivit OUG nr. 34/2006(3) privinda c h i z i þ i i l e p u b l i c e . O p r o p u n e r elegislativã cu privire la mãrirea praguluide la 15.000 la 30.000 euro fãrã TVA afost iniþiatã de cãtre dl. Lucian DanVlãdescu – preºedintele AutoritãþiiNaþionale pentru Reglementarea ºiMonitorizarea Achiziþiilor Publice, însãnu a fost încã aprobatã.

C u t o a t e c ã n u e s t e n e v o i e d eorganizarea unei licitaþii sub pragul de1 5 . 0 0 0 e u r o f ã r ã T V A , o m i n i m ãformalitate trebuie îndeplinitã pentruacele achiziþii ce depãºesc un prag de5.000 euro fãrã TVA. Astfel, în termend e 1 0 z i l e d e c â n d a u t o r i t a t e acontractantã a primit de la furnizor/prestator/ antreprenor documentuljustificativ al achiziþiei, aceasta trebuiesã trimitã o notificare spre a fi publicatãîn Sistemul Electronic de AchiziþiiPublice. Aceastã formalitate îºi pierde,însã, din obligativitate, deoarecetermenul de notificare de 10 zile riscã,de fapt, sã se prelungeascã pe duratãnedeterminatã, ºi asta pentru cã datad e l a c a r e s e c a l c u l e a z ã e s t enedeterminatã, furnizorul/ prestatorul/executantul neavând nicio obligaþie sãtransmitã vreun document justificativ.

Prin urmare, sã închei în ton optimist,cu toate cã finanþãrile din fonduripublice având ca sursã bugetul de stat aclãdirilor eficiente energetic se aratãdestul de timid pentru anul 2013, potspune cã nu sunt imposibile.

( 1 )Potrivit Institutului Naþional de

Stat ist icã, în anul 2012 au fost

eliberate 37.863 de autorizaþii de

construire in sectorul rezidenþial, cu 4%

mai puþin decât în anul 2011.(2)Restul de 49,2 % este finanþat prin

Fondul European de Dezvoltare

Regionalã, iar 40 % de cãtre autoritatea

publicã localã împreunã cu asociaþia de

proprietari.(3 )Art. 19 din OUG nr. 34/2006 :

�Autoritatea contractantã achiziþio-

neazã direct produse, servicii sau

lucrãri, în mãsura în care valoarea

achiz i þ ie i , est imatã conform

prevederilor secþiunii a 2-a a prezentului

capitol, nu depãºeºte echivalentul în lei

a 15.000 euro pentru fiecare achiziþie

de produse, servicii ori lucrãri. Achiziþia

se realizeazã pe bazã de document

justificativ.

Finanþarea clãdirilor eficiente energeticav. Luiza Manolea

av. Luiza Manolea.

Finanþarea

Denumire autoritatecontractanta

Localitatea beneficiarului Data semnariicontractului

Societate cîstigator licitatie Categoria lucrarilor/serviciilor Pret contractat

Alba

APA CTTA SA ALBA Alba Iulia, Str. Vasile Goldis nr. 3,Cod postal: RO – 510007, Punct(e)de contact: Corina Luculescu , Tel.+40 258834087 / +40 258401312 ,In atentia: Eugen Ionita – Managerde proiect , Email: [email protected],Fax: +40 258834493 , Adresainternet (URL): www.apaalba.ro

16.10.2012 FIBEC SA AB-CL-9 - „Modernizarea sireabilitarea sistemului de canalizare inaglomerarea Cugir”

12.380.087,42 leifara TVA

APA CTTA SA ALBA Alba Iulia, Str. Vasile Goldis nr. 3,Cod postal: RO – 510007, Punct(e)de contact: Corina Luculescu , Tel.+40 258834087 / +40 258401312 ,In atentia: Eugen Ionita – Managerde proiect , Email: [email protected],Fax: +40 258834493 , Adresainternet (URL): www.apaalba.ro

26.10.2012 Asocierea Costruzioni DondiS.p.A. - Dafora SA

AB-CL-1 - “Statiile de tratare a apeiSebesel, Petresti, Cugir, statia deepurare Sebes, statia de epurareCâmpeni”


SERVICIUL PUBLICDE INTERES LOCALADMINISTRATIAPATRIMONIULUILOCAL AIUD

Aiud, str. Tribun Tudoran, nr. 9,Cod postal: 515200, Punct(e) decontact: MARIN STEFAN RODEAN, Tel. +40 258861593 ,Email: [email protected] ,Fax: +40 258861593

17.10.2012 BTC INCHIRIERI UTILAJE SRL Refacere podet DN 1 km 407+450 caurmare a surparii peretilor laterali dinpiatra zidita

102.932,17 leifara TVA

PENITENCIARULAIUD

Aiud, Str. Morii Nr. 7-9, Cod postal:515200,Punct(e) de contact:MIRCEA MIIHET ,Tel. +40 258861021 ,Email: [email protected] ,Fax: +40 258863575

05.11.2012 BATSON CONSTRUCT SRL Contract furnizare materiale deconstructii si articole conexe


Arad

MUNICIPIUL ARAD Arad, B-DUL REVOLUTIEI NR. 75,Cod postal: 310130, Punct(e) decontact: LUCIAN HATEGAN , Tel.+40 257281850-289 , In atentia:Silvia Carliciuc , Email:[email protected] , Fax: +40257284744 , Adresa internet (URL):www.primariaarad.ro

10.09.2012 CASTRUM-TIM S.R.L. Lucrari suplimentare - ReabilitareCladire Colegiul National MoiseNicoara

1.097.000 leifara TVA

MUNICIPIUL ARAD Arad, B-DUL REVOLUTIEI NR. 75,Cod postal: 310130, Punct(e) decontact: LUCIAN HATEGAN , Tel.+40 257281850-289 , In atentia:Bogdan Faur , Email:[email protected] , Fax: +40257284744 , Adresa internet (URL):www.primariaarad.ro

01.10.2012 PORR CONSTRUCT S.R.L. Întretinere si reparatii curente drumuriîn mun. Arad, lotul II


MUNICIPIUL ARAD Arad, B-DUL REVOLUTIEI NR. 75,Cod postal: 310130, Punct(e) decontact: LUCIAN HATEGAN , Tel.+40 257281850-289 , In atentia:Ignat Ioan , Email:[email protected] , Fax: +40257284744 , Adresa internet (URL):www.primariaarad.ro

02.10.2012 DRAST COMPANY S.R.L. Amenajare Strand Neptun Zona N-E -Achizitie Tobogane cu jet de apa,structura metalica de sustinere aacestora si servicii de proiectare


MUNICIPIUL ARAD Arad, B-DUL REVOLUTIEI NR. 75,Cod postal: 310130, Punct(e) decontact: LUCIAN HATEGAN , Tel.+40 257281850-289 , In atentia:Silvia Carliciuc , Email:[email protected] , Fax: +40257284744 , Adresa internet (URL):www.primariaarad.ro

24.05.2012 S.C. PORR CONSTRUCTS.R.L

Întretinere si reparatii curente drumuriîn mun. Arad, lotul II


MUNICIPIUL ARAD Arad, B-DUL REVOLUTIEI NR. 75,Cod postal: 310130, Punct(e) decontact: LUCIAN HATEGAN , Tel.+40 257281850-289 , In atentia:Dana Fleter , Email:[email protected] , Fax: +40257284744 , Adresa internet (URL):www.primariaarad.ro

29.06.2012 SC BARON EUROVIA SRLARAD

Întretinere si reparatii curente drumuriîn mun. Arad, lotul V



Câºtigãtorii licitaþiilor deschise organizate pentrulucrãri din fonduri publice

Licitaþii




Consiliul JudeteanArad

Arad, Str. Corneliu Coposu nr. 22,Cod postal: 310003, Punct(e) decontact: NADIA RALUCA LUCACI ,Tel. +40 0357731100 , Email:[email protected] , Fax:+40 0357731287 , Adresa internet(URL): www.cjarad.ro

12.11.2012 BRING CONSULT SRL Servicii suplimentare de asistentatehnica aferente proiectului DrumulVinului: Paulis-Ghioroc-Covasant-Siriadin judetul Arad, la Contractul deservicii 16/25.02.2011

70,771,27 leifara TVA

Consiliul JudeteanArad

Arad, Str. Corneliu Coposu nr. 22,Cod postal: 310003 , Punct(e) decontact: NADIA RALUCA LUCACI ,Tel. +40 0357731100 , Email:[email protected] , Fax:+40 0357731287 , Adresa internet(URL): www.yahoo.com

06.11.2012 PALCU IMPEX SRL Lucrari de intretinere drumuri pietruite 63.173,04 lefara TVA

MUNICIPIUL ARAD Arad, B-DUL REVOLUTIEI NR. 75,Cod postal: 310130, Punct(e) decontact: LUCIAN HATEGAN , Tel.+40 257281850-289 , In atentia:Carliciuc Silvia , Email:[email protected] , Fax: +40257284744 , Adresa internet (URL):www.primariaarad.r

02.11.2012 AXELA CONSTRUCTII S.R.L. Întretinere si reparatii curente drumuriîn municipiul Arad, lotul I


INSPECTORATUL DEPOLITIE ALJUDETULUI ARAD

Arad, STR.VARFUL CU DORNR.17-21 , Cod postal: 310085,Punct(e) de contact: LUMINITABOTAS , Tel. +40 257207100 ,Email: [email protected],[email protected] , Fax:+40 257207130/+40 257253151

29.12.2012 DRAST COMPANY S.R.L Lucrari suplimentare la Politia OrasPancota


Arges

APA CANAL 2000 S.A.PITESTI

Pitesti , B-DUL I.C.BRATIANU,NR.24, Cod postal: 110016,Punct(e) de contact: MIHAIVIOREL BURCUS , Tel. +400248625050 , Email:[email protected] ,Fax: +40 0248223540 , Adresainternet (URL):www.apa-canal2000.ro

24.09.2012 EPTISA ROMANIA S.R.L. Supervizarea Lucrarilor pentruProiectul Extinderea si ReabilitareaInfrastructurii de apa si apa uzata înjudetul Arges. Obiectivul general alcontractului de asistenta tehnicapentru Supervizarea Lucrarilor esteasigurarea unei implementaricorespunzatoare a contractelor delucrari din cadrul proiectului



Pitesti, B-DUL I.C.BRATIANU,NR.24, Cod postal: 110016,Punct(e) de contact: ServiciulContracte Achizitii Publice , Tel. +40248625050 , In atentia: MIHAIVIOREL BURCUS , Email:[email protected] ,Fax: +40 248223540 , Adresainternet (URL): www.apa-canal2000.ro

24.10.2012 CONSTRUCT STEEL MARKETSRL

Remedierea avariei colectoruluiprincipal de ape uzate al Mun. Pitesti,jud.Arges


Serviciul Public deExploatare aPatrimoniuluiMunicipiului Pitesti

Pitesti, str. Calea Bucuresti, bl. U3,parter, Cod postal: 0300, Punct(e)de contact: Bogdan Stancu , Tel.+40 248210380 , Email:[email protected],Fax: +40 248210280

08.10.2012 INTEUROSPORT & FUN SRL Modernizare pista de atletism StadionNicolae Dobrin



Pitesti, B-DUL I.C.BRATIANU,NR.24 A, Cod postal: 110004,Punct(e) de contact: ServiciulContracte Achizitii Publice , Tel.+40 248625050 , In atentia: MIHAIVIOREL BURCUS , Email:[email protected] ,Fax: +40 248223540 , Adresainternet (URL): www.apa-canal2000.ro

10.12.2012 KING INDUSTRIALENTERPRISES S.R.L.

„RAME SI CAPACE DE CANALCAROSABIL, NECAROSABIL SIGRATARE PLUVIALE DINMATERIALE COMPOZITE”


ADMINISTRATIANATIONALA APELEROMANEADMINISTRATIABAZINALA DE APAARGES VEDEA

Pitesti, str.Calea Campulung , nr.6-8, Cod postal: 110 147, Punct(e) decontact: DELIA LITA , Tel. +40248223449 , Email:[email protected] , Fax:+40 248220878

27.11.2012 DIMAR S.R.L. Aparare de mal rau D-ta in zonafronrului de captare DragomirestiSalcioara si aval pod CF Contesti


Bacau

SC COMPANIAREGIONALA DE APABACAU SA

Bacau, Narciselor, nr. 14, Codpostal: 600310, Punct(e) decontact: Olimpia ADAM , Tel. +40234550023 , Email:[email protected] , Fax: +40234550023 , Adresa internet (URL):www.apabacau.ro

12.11.2012 HIDROCONSTRUCTIA S.A. Extinderea infrastructurii de canalizarein orasele Buhusi si Moinesti


Comuna Palanca(Consiliul LocalPalanca)

Palanca, Cod postal: 607390,Punct(e) de contact: AdrianPalistan , Tel. +40 234385003 ,Email: [email protected]: +40 234385003

05.11.2012 BAMCOT S.R.L. Lucrari de consolidare pod punctBiserica Catolica Ciughes, comunaPalanca, judetul Bacau

67.502,25 lei faraTVA

71




MUNICIPIUL BACAU Bacau, STR. MARASESTI NR.6 ,Cod postal: 600017, Punct(e) decontact: CORINA NEAGA , Tel.+40 0234581849/ +40 0723683160Email: [email protected],[email protected],[email protected],[email protected], [email protected],[email protected]: +40 0234588757 , Adresainternet (URL): www.primariabacau.ro

27.11.2012 CONEXTRUST S.A. Modernizare Calea Moinesti - codSMIS 23666


Bihor

COMPANIA DE APAORADEA S.A

Oradea, DUILIU ZAMFIRESCU NR. 3,Cod postal: 410202, Punct(e) de contact:Vivianne SAVA , Tel. +40 259436934 ,Email: [email protected],[email protected] , Fax: +40259432576 , Adresa internet (URL):www.apaoradea.ro

09.10.2012 E-FACTOR SOLUTIONS S.R.L. CS 3 - Asistenta Tehnica din parteaproiectantului pentru implementareaProiectului „Extinderea simodernizarea infrastructurii de apa siapa uzata in Judetul Bihor” (CL 3, CL6, CL 8, CL 10, CL 12), finantat prinPOS Mediu (2007 – 2013)

1.740.000 lei faraTVA

COMPANIA DE APAORADEA S.A.

Oradea, DUILIU ZAMFIRESCU NR.3, Cod postal: 410202, Punct(e) decontact: Vivianne SAVA , Tel. +400259436934 , In atentia: AndreeaMIHIT , Email:[email protected] , Fax: +400259432576 , Adresa internet(URL): www.apaoradea.ro

31.10.2012 INSTALATII MONTAJ S.R.L. “ Extinderea alimentarii cu apa sicanal pe strazi în municipiul Oradea,jud. Bihor – etapa a XII - a ”


MUNICIPIUL ORADEA Oradea, P-ta Unirii, nr.1, Jud.Bihor, Cod postal: 410100,Punct(e) de contact: Antoniu Dan ,Tel. +40 259437000 , Email:[email protected],[email protected] , Fax: +40259409406 , Adresa internet (URL):www.oradea.ro

11.10.2012 CARPAT DESIGNCONSULTING

Achizitia serviciului de asistentatehnica – dirigentie de santier pentruobiectivele de investitii, strazi, poduri,spatii de parcare,alei, trotuare, altelucrari conexe strazilor din municipiulOradea


COMPANIA DE APAORADEA S.A.

Oradea, DUILIU ZAMFIRESCU NR.3 , Cod postal: 410202 , Punct(e)de contact: Vivianne SAVA ,Tel. +40 259436934 , Email:[email protected],[email protected] , Fax:+40 259432576 , Adresa internet(URL): www.apaoradea.ro ,

19.12.2012 SELINA S.R.L. si WEBERROMANIA S.R.L.

CL 2 „ Statie de epurare si statie depompare de transfer ape uzate pentrumunicipiul Beius”


MUNICIPIUL ORADEA Oradea, P-ta Unirii, nr.1, Cod postal:410100, Punct(e) de contact: int 230, Tel. +40 0259437000 , In atentia:Doina Romocea , Email:[email protected] , Fax:+40 0259409406 , Adresa internet(URL): www.oradea.ro

21.11.2012 DRUMURI ORASENESTI S.A. “Modernizare strada Magheranului”(achizitia lucrarilor suplimentare)

11.311 lei faraTVA

Bistrita Nasaud

AQUABISBISTRITA-NASAUD

Bistrita, PARCULUI NR.1, Codpostal: 420035, Punct(e) decontact: BACIU ADRIAN , Tel. +40263214014 , In atentia: BIROU UIP, Email: [email protected] , Fax:+40 263216608 , Adresa internet(URL): www.aquabis.ro ,

27.09.2012 SERBIS S.R.L. Reabilitare retele de distributie apa sicanalizare in municipiul Bistrita, retelede distributie apa si aductiuni inlocalitatile din SZAA Bistrita


Municipiul Bistrita Bistrita, p-ta Centrala nr. 6, Codpostal: 420040, Punct(e) de contact:Bistrita, Piata Centrala, nr.1, ServiciulAchizitii , Tel. +40 263237323/+40263223923 , In atentia: DomnuluiFILIPOI LEONTIN Email:[email protected] Fax:+40 263237323/+40 263224706 ,

24.09.2012 ADAM'S CONSTRUCT S.R.L. Dirigentie de santier aferentaproiectului " REGENERAREAURBANA A CENTRULUI ISTORICBISTRITA, Axa turistica 1,2,3"

411.960 lei faraTVA

COMUNA ILVA MICA ILVA MICA, STR PRINCIPALA, NR200, Cod postal: 427095, Punct(e)de contact: AUREL HOREA , Tel.+40 0263373683 , Email:[email protected] , Fax: +40 0263373683 ,Adresa internet (URL):WWW.PRIMARIAILVAMICA.LX.RO

08.11.2012 FRASINUL SRL Executie lucrari suplimentare lacontractul nr. 3390/20.08.2012 -“EXECUTIE LUCRARI PENTRUREABILITARE, EXTINDERE SIMANSARDARE CLADIRE PARTERCU DESTINATIA DE CABINETEMEDICALE INDIVIDUALE IN COMUNAILVA MICA, JUD. BISTRITA-NASAUD


Botosani

ORASUL FLAMANZI(Primaria OrasuluiFlamanzi)

ORAS FLAMANZI, Cod postal:717155, Punct(e) de contact:PRIMARIA ORAS FLAMANZI , Tel.+40 0231552351 , In atentia: DANREBENCIUC , Email:[email protected], Fax: +40 0231552626 , Adresainternet (URL): www.primariafl.ro

26.09.2012 TEST PRIMA S.R.L. LUCRARI DE „REABILITAREINFRASTRUCTURA DRUMURI SIPODURI IN ORASUL FLAMANZI,JUD. BOTOSANI



Licitaþii




NOVA APASERV S.A.Botosani

Botosani, Bulevardul MihaiEminescu nr. 34, Cod postal:710030, Punct(e) de contact: BiroulAchizitii Publice ,Tel. +40 331711807 , In atentia:ing. Romeo Richard , Email:[email protected] , Fax:+40 331711807 / +40 331711803 ,Adresa internet (URL):http://www.apabotosani.ro

08.11.2012 CORAL S.R.L. „Extinderea si reabilitarea STAPStefanesti”


Braila

COMPANIA DEUTILITATI PUBLICEDUNAREA BRAILA

Braila, str.Piata Uzinei nr.1, Codpostal: 810140, Punct(e) decontact: Mihail Chirita , Tel. +40239692900 , In atentia: D.luiDirector General Ing. Mihail Chirita ,Email: [email protected] , Fax:+40 239693209 , Adresa internet(URL): www.apabraila.ro

11.10.2012 TMUCB S.A. Bucuresti Retele de canalizare, statii pompareape uzate – aglomerarea Tufesti




08.10.2012 Asocierea formata din S.C.ORTIZ CONSTRUCCIONES YPROYECTOS S.A Spania incalitate de Lider de Asociere siS.C. INTEGRAL S.A Buzau incalitate de Asociat.

Reabilitare si extindere retele apa,reabilitare foraje, rezervor apa, statiepompare apa si statie clorinare,reabilitare si extindere retele decanalizare, statie pompare ape uzate– aglomerarea Însuratei




29.10.2012 HIDROCONSTRUCTIA S.A.Bucuresti

Reabilitare retele apa, reabilitarerezervor apa, statie pompare apa sistatie clorinare, reabilitare si extindereretele de canalizare, statii pompareape uzate – aglomerarea Faurei


Brasov

MUNICIPIUL BRASOV Brasov, BD. EROILOR NR.8, Codpostal: 500007, Punct(e) decontact: Godri Anna Maria si LidiaBulgarea , Tel. +40 268416550 , Inatentia: Godri Anna Maria si LidiaBulgarea , Email:[email protected] , Fax:+40 268474260 , Adresa internet(URL): http://www.brasovcity.ro

18.09.2012 LIAMED SRL ACHIZITIONARE DOTARI DESPECIALITATE aferente obiectivuluide investitii „Reabilitare Caminulpentru persoane vârstnice dinMunicipiul Brasov"


MUNICIPIUL BRASOV Brasov, BD. EROILOR NR.8, Codpostal: 500007, Punct(e) decontact: GABRIELA VLAD , Tel.+40 268416550/128/124 , Email:[email protected],[email protected],[email protected] , Fax: +40268473001 , Adresa internet (URL):http://www.brasovcity.ro

23.10.2012 RECON S.A. Executie “Pasaj rutier calea ferata str.Independentei/Pasaj rutier-str.Independentei”


Orasul Rasnov -Consiliul Local Rasnov

Rasnov, str. Piata Unirii nr. 12, Codpostal: 505400, Punct(e) decontact: Adrian Ioan Vestea , Tel.+40 0268230002 , Email:[email protected] , Fax:+40 0268230002 , Adresa internet(URL): www.primariarasnov.ro

23.04.2012 TRANSILVANIA CONSTRUCTIIS.A.

Extindere Scoala Generala Nr. 2Rasnov


Compania Nationala deCai Ferate "CFR" - SA

Brasov , str. Politehnicii, nr.1, Codpostal: 500024, Punct(e) decontact: Mita Adriana,DospinescuDaniela , Tel. +40 268410709 ,Email: [email protected] , Fax:+40 268410709 , Adresa internet(URL): www.cfr.ro

19.09.2012 VEST CONSTRUCT S.R.L Consolidare terasament km.40+695-40+720, linia 205 Brasov -Podu Olt


Comuna Bran Com.Bran,Nr.504, Cod postal:507025, Punct(e) de contact:Adrian Clinciu , Tel. +4 0268236416Email: [email protected] ,Fax: +4 0268236413

09.10.2012 MORANI IMPEX S.R.L. Reabilitare str. Valea Tisei L = 1.910km


Keller Steak House srl Brasov, APOLLONIA HIRSCHER 2,Cod postal: 500002, Punct(e) decontact: ILIESCU OVIDIU , Tel.+40 730131376 , In atentia:ILIESCU OVIDIU , Email:[email protected] ,Fax: +40 268472278 , Adresainternet (URL):www.kellersteakhouse.ro

17.10.2012 EREN CONS SRL „CONSTRUIRE CLADIRE P+2E+MCU FUNCTIUNE DE HALAFRIGORIFICA, BIROURI,IMPREJMUIRE, BRANSAMENTE SIAMENAJARE CURTE”


73




MUNICIPIUL BRASOV Brasov, BD. EROILOR NR.8, Codpostal: 500007, Punct(e) decontact: Isabella Marasescu , Tel.+40 268416550/128/124 , Email:[email protected],[email protected],[email protected] , Fax: +40268473001 , Adresa internet (URL):http://www.brasovcity.ro

30.10.2012 Asocierea Vectra-Kelnkhart-Doppelmayr-Gebruder-Haider

Amenajare Domeniul Schiabil, lac deacumulare si instalatii de transport pecablu (lucrari suplimentare)


Compania APA Brasov Brasov, Str. Vlad Tepes 13, Codpostal: 500092, Punct(e) decontact: Dorin Fatu - Dir. General ,Tel. +40 268408602 , In atentia:Doru Sopterean ,Email: [email protected] ,Fax: +40 268471427 ,Adresa internet (URL):http://www.apabrasov.ro ,

23.10.2012 OCIDE CONSTRUCCION S.A. CL-10 Reabilitarea si extinderearetelelor de distributie si a sistemuluide canalizare inclusiv statii depompare apa uzata în Codlea siMoieciu


Bucuresti

SOCIETATEACOMERCIALACONVERSMIN S.A.

Bucuresti, SECTOR 1, STRADAMENDELEEV, NUMARUL 36-38,ETAJ 2, CAMERA 34-35, Codpostal: 010366, Punct(e) decontact: Serviciul Achizitii,Contracte , Tel. +40 0213168019 ,In atentia: d-nei FlorentinaMartinescu , Email:[email protected]: +40 0213168019 , Adresainternet (URL): www.conversmin.ro

17.09.2012 TRANSPORT PRESTARISERVICII CU UTILAJETERASIERE MEHEDINTI S.A.

TRANSPORT PRESTARI SERVICIICU UTILAJE TERASIEREMEHEDINTI S.A.

222.930 lei faraTVA

ElectrocentraleBucuresti S.A.

Bucuresti, Sector 6, SplaiulIndependentei 202 E, Cod postal:060021, Punct(e) de contact:ANCA IULIANA ORDEAN , Tel.+40 214079973 , Email:[email protected],[email protected] ,Fax: +40 213166574 , Adresainternet (URL): www.elcen.ro ,Adresa profilului cumparatorului:www.elcen.ro

21.09.2012 ATH Energ S.R.L Studiu de Fezabilitate - Solutiimoderne de cogenerare destinateoptimizarii productiei de energie inCET Palas

87.000 lei faraTVA


Bucuresti, sector 1, str. DinicuGolescu nr. 38, Cod postal:010873, Punct(e) de contact:Madalina Arhire , Tel. +40213199528/122204 , Email:[email protected] , Fax: +4021358549 , Adresa internet (URL):www.cfr.ro

14.09.2012 Asocierea S.C. Baicons ImpexS.R.L. - DB International GmbH,lider al asocierii fiind S.C.Baicons Impex S.R.L.

Consultanta in domeniulmanagementului si executiei si pentruverificarea executiei lucrarilor deconstructii si instalatii Tronsonul 1:Frontiera - Curtici - Arad - km 614


MUNICIPIULBUCURESTI

BUCURESTI, SECTOR 6 SPLAIULINDEPENDENTEI , NR. 291-293Cod postal: 060042, Punct(e) decontact: DANIELA MINCU , Tel.+40 0213055530 , Email:[email protected] , Fax: +40 0213055587Adresa internet (URL): www.pmb.ro

02.10.2012 ASOCIEREA SC PROIECTECHCONSTRUCT SRL & SCTRACTEBEL ENGINEERINGSA

Act Adictional nr.1 la ctr.nr.8622/11.03.1010 serviciisuplimentare de consultanta laobiectivul "Rabilitarea zonelor urbanecu deficit major in retele publice dealimentare cu apa si canalizare zonaIon Creanga, sector 2, Lot 1 - 6 strazi"


Universitatea de StiinteAgronomice siMedicina VeterinaraBucuresti

Bucuresti, sector 1, B-dul. Marastinr. 59, Cod postal: 011464 ,Punct(e) de contact: ServiciulAchizitii Publice , Tel. +40213182564 , In atentia: ing. Oana GrasEmail: [email protected]: +40 213180296

21.08.2012 MOBILIER OVO DESIGNS.R.L.

Lucrari reparatii curente in spatiile deinvatamant ale USAMV-Bucuresti dincampusul Agronomie - Herastrau



Bucuresti, sector 1, SucursalaCentrul Regional de Exploatare ,Intretinere si Reparatii CF Bucuresti,str.Piata Garii de Nord , nr.1-3 ,Cod postal: 010858, Punct(e) decontact: Serviciul Comercial - BiroulAchizitii Publice , camera 56 , etaj I ,Tel. +40 2131995396/133204 , Inatentia: Liliana Lospa , Email:[email protected] , Fax: +40213182381 , Adresa internet (URL):www.cfr.ro

28.09.2012 METABET CF SA Dale prefabricate din beton armatpentru trecerile la nivel cu calea ferata

165.200 lei faraTVA

SENATUL ROMANIEI Bucuresti, SECTOR 5, CALEA 13SEPTEMBRIE, NR. 1-3, CORP A1,Cod postal: 050711, Punct(e) decontact: BOGDAN MIHAI , Tel. +40214142846 , Email:[email protected],[email protected] , Fax:+40 214142844 , Adresa internet(URL): www.senat.ro

22.08.2012 AEDIFICIA CARPATI S.A. Lucrari de amenajare intrare corp E3din tunel PA1, inclusiv spatii enexe



Licitaþii





Bucuresti, sector 1, SucursalaCentrul Regional de Exploatare ,Intretinere si Reparatii CF Bucuresti,str.Piata Garii de Nord , nr.1-3, Codpostal: 010858, Punct(e) decontact: Serviciul Comercial - BiroulAchizitii Publice , camera 56 , Tel.+40 2131995396/133204 , Inatentia: Liliana Lospa , Email:[email protected] , Fax: +40213182381 , Adresa internet (URL):www.cfr.ro

08.10.2012 WIEBE Romania SRL Lucrari de intretinere si reparatiiCoridor IV Paneuropean tronsonBucuresti – Campina



Bucuresti, sector 1, SucursalaCentrul Regional de Exploatare ,Intretinere si Reparatii CF Bucuresti,str.Piata Garii de Nord , nr.1-3, Codpostal: 010858, Punct(e) decontact: Serviciul Comercial - BiroulAchizitii Publice , camera 56 , Tel.+40 2132??amera 56 , etaj I , Tel.+40 2131995396/133204 , Inatentia: Liliana Lospa , Email:[email protected] , Fax: +40213182381 ,

09.10.2012 GDO MOV IMPEX SRL Consolidare si aparare pila nr.1 podCF km 23+895 linia 100 BucurestiNord - Videle


MUNICIPIULBUCURESTI

BUCURESTI, SECTOR 6,SPLAIUL INDEPENDENTEI , NR.291-293, Cod postal: 060042,Punct(e) de contact: DANIELAMINCU , Tel. +40 213055530 ,Email:[email protected] ,Fax: +40 213055587 , Adresainternet (URL): www.pmb.ro

03.10.2012 PRO-CONSUL PROD SRL Finalizarea lucrarilor pentru SCOALASPECIALA nr. 8, SCOALAGENERALA nr. 13 si SCOALAGENERALA nr. 17, care fac parte dinobiectivul de investitii “Reabilitare 4scoli - SCOALA SPECIALA 10,SCOALA SPECIALA NR. 8, SCOALAGENERALA NR. 13 si SCOALAGENERALA NR. 17 - Pachetul 5”,proiectul „Reabilitarea InfrastructuriiEducationale in Bucuresti”


MUNICIPIULBUCURESTI

BUCURESTI, SECTOR 6,SPLAIUL INDEPENDENTEI , NR.291-293, Cod postal: 060042,Punct(e) de contact: DANIELAMINCU , Tel. +40 213055530 ,Email:[email protected] ,Fax: +40 213055587 , Adresainternet (URL): www.pmb.ro

03.10.2012 RICO SRL Finalizarea lucrarilor pentru obiectivulde investitii „Reabilitare SCOALAGENERALA NR. 74, SCOALAGENERALA NR. 113 - PACHET 14,LOT 2”, proiectul „ReabilitareaInfrastructurii Educationale inBucuresti”


MUNICIPIULBUCURESTI

BUCURESTI, SECTOR 6, SPLAIULINDEPENDENTEI , NR. 291-293,Cod postal: 060042, Punct(e) decontact: DANIELA MINCU , Tel.+40 213055530 , Email:[email protected] ,Fax: +40 213055587 , Adresainternet (URL): www.pmb.ro

03.10.2012 ASOCIEREA S.C. REAL DECOS.R.L. (lider) si S.C. REALDESIGN TRUST S.R.L.

Finalizarea lucrarilor pentru obiectivulde investitii „Reabilitare SCOALAPENTRU SURZI NR. 2, SCOALASPECIALA NR. 11 - Pachetul 20,Lotul 1”, proiectul „ReabilitareaInfrastructurii Educationale inBucuresti


COMPANIANATIONALA DEAUTOSTRAZI SIDRUMURINATIONALE SA

Bucuresti, SECTOR 1,BULEVARDUL DINICU GOLESCUNR 38, Cod postal: 010873,Punct(e) de contact: DirectiaAchizitii cu Finantare Externa , Tel.+40 212643299 , In atentia: HoriaNicolae, Director Achizitii cuFinantare Externa , Email:[email protected] , Fax: +40212643298 , Adresa internet (URL):www.cnadnr.ro

08.10.2012 Luca Way S.R.L. Supervizarea constructiei variantei deocolire Tecuci


MINISTERULECONOMIEI,COMERTULUI SI MEDIULUI DEAFACERI

Bucuresti, CALEA VICTORIEINR.152, Cod postal: 010096, Punct(e)de contact: OVIDIU CATALIN MATEI, Tel. +40 212025180 , Email:[email protected] , Fax: +40212025294

05.10.2012 Asocierea S.C. Eco InvestS.R.L., S.C. Drupo S.R.L. siS.C. TPSUTMH S.A.

Lucrari de închidere, punere însiguranta si ecologizare al obiectivuluiminier Mina Teliuc - iazurile nr.1, 2 si3, jud Hunedoara



Bucuresti, SECTOR 1,BULEVARDUL DINICU GOLESCUNR 38, , etaj 7, cam. 42, Cod postal:010873, Punct(e) de contact:Directia achizitii cu finantare externa, Tel. +40 212643292 , In atentia:Stefan Scorus, Director , Email:[email protected] , Fax: +40213186662 , Adresa internet (URL):www.cnadnr.ro

30.08.2012 JV AZVI SA/ SC AZCALECONSTRUCTIE SRL

Reabilitare DN76 Deva - Oradea –Contract 5R13 Stei -Beius, km102+660-133+660


Ministerul Administratieisi Internelor UnitateaMilitara 0970 Bucuresti

Bucuresti, sector1, Sos.Bucuresti-Ploiesti, km. 8,5, Codpostal: 013696, Punct(e) de contact:Bogdan Andrei , Tel. +40 213193191Email: [email protected] ,Fax: +40 213193193

10.10.2012 KASIM EMAKA S.R.L. Contract de lucrari suplimentare nr. 1- Hangar Vest


75




Agentia Nationalapentru Locuinte

Bucuresti, sector 3, Bd. Unirii, nr61, Bl. F3, Cod postal: 030828,Punct(e) de contact: Adrian Draica ,Tel. +40 213076711 , Email:[email protected] , Fax: +40213260498

24.09.2012 ALCIS SRL si HIDRO-OLT SRL Contract de proiectare si executie laobiectivul de investitii-Locuinte pentrutineri destinateinchirierii,amplasamentul dinjud.Teleorman,Municipiul Rosiorii deVede,Str.Sf.Teodor f.n



Bucuresti, SECTOR 1, STRADABULEVARDUL DINICU GOLESCUNR 38, Cod postal: 010873,Punct(e) de contact: AMELIALUIZA LACATUSU , Tel. +400213150126 , Email:[email protected] , Fax: +400213150126 , Adresa internet(URL): www.andnet.ro

12.09.2012 AXELA CONSTRUCTII S.R.L. Lucrari de întretinere periodicamultianuala 2012-2013 - Tratamentebituminoase simple”


COMPANIANATIONALA DETRANSPORT ALENERGIEIELECTRICE"TRANSELECTRICA"S.A

Bucuresti, Sucursala de TransportBucuresti - Sos. Stefan cel Mare nr.1A, Cod postal: 011736, Punct(e)de contact: Doina Stoica , Tel. +40212016236 , Email:[email protected] ,Fax: +40 213172300

11.10.2012 TOPO SERVICE S.A. Servicii de intocmire documentatietehnica topo-cadastrala


ADMINISTRATIASPITALELOR SISERVICIILORMEDICALEBUCURESTI

Bucuresti, sector 4, Sediuprovizoriu: Str. Sfanta Ecaterina, Nr.3,Cod postal: 020024, Punct(e) decontact: VIRGINIA CALINESCU ,Tel. +40 213101059 , In atentia:BOGDAN GANGURA , Email:[email protected] , Fax: +40213101069 , Adresa internet (URL):www.assmb.ro

02.10.2012 ASOCIERE - COMPAGNIED’ENTREPRISES CFE SA(COMPAGNIED’ENTREPRISES CFE SA -Lider de asociere – SC CFECONTRACTING ANDENGINEERING SRL asociat –SLRL ATELIERD’ARCHITECTURECHRISTIAN TANASCAUXasociat – SC ALSA IMED SRL– asociat )

Proiectare, executie lucrari si furnizareechipamente pentru obiectivul:Extinderea – Modernizarea siEchiparea Spitalului Clinic de Copii“Doctor Victor Gomoiu”

169.295.968.95lei fara TVA

MUNICIPIULBUCURESTI

Bucuresti, sector 6, SPLAIULINDEPENDENTEI , NR. 291-293,Cod postal: 060042 ,Punct(e) decontact: DANIELA MINCU ,Tel. +4 0213055530 ,Email:[email protected] ,Fax: +4 0213055587 , Adresainternet (URL): www.pmb.ro

18.10.2012 CONSITRANS S.R.L. Servicii de supervizare a proiectarii siexecutiei lucrarilor pentru obiectivul“Penetratie Splaiul Independentei-Ciurel- Autostrada Bucuresti- Pitesti”


ADMINISTRATIADOMENIULUI PUBLICSECTOR 6

Bucuresti, sector 6, Intr. Av. Lt.Caranda Ghe. nr.9, Cod postal:061521, Punct(e) de contact:Papurica Ovidiu ,Tel. +40 214102550 ,Email: [email protected]: +40 214101681

10.10.2012 GIDA PROD SERV SRL Furnizare si livrare panouri gardmetalic

302.500 lei faraTVA

REGIA NATIONALA APADURILOR -ROMSILVA

Bucuresti, sector 1, B-dul Magherunr. 31, Cod postal: 70164, Punct(e)de contact: Daniel Vasile Robu ,Tel. +40 213171005 , Email:[email protected] , Fax:+40 213169745 , Adresa internet(URL): www.rosilva.ro

11.09.2012 EUROSTRADE COMPANYS.A.

Furnizare material pietros francobeneficiar pentru DS.SUCEAVA

787.150 lei faraTVA

APA NOVABUCURESTI

Bucuresti, Sector 1, Str. Aristidedemetriade, nr. 2, , Cod postal:010136, Punct(e) de contact:Oliviana Bold , Tel. +40 213140110Email:[email protected]: +40 213143095

02.07.2012 STRACO GRUP S.R.L. Lucrari de reparare, curatare siregularizare a cursului de apareziduala din caseta amplasata subalbia amenajata a raului Dambovita sidin aval de aceasta si lucrari deamenajare a malurilor rauluiDambovita


APA NOVABUCURESTI

Bucuresti, Sector 1, Str. Aristidedemetriade, nr. 2, , Cod postal:010136, Punct(e) de contact:Oliviana Bold , Tel. +40 213140110Email:[email protected]: +40 213143096

01.10.2012 STRACO GRUP S.R.L. Lucrari de reparare, curatare siregularizare a cursului de apareziduala din caseta amplasata subalbia amenajata a raului Dambovita sidin aval de aceasta si lucrari deamenajare a malurilor rauluiDambovita


MUNICIPIULBUCURESTI

BUCURESTI, SECTOR 6, SPLAIULINDEPENDENTEI , NR. 291-293,Cod postal: 060042, Punct(e) decontact: DANIELA MINCU ,Tel. +40 213055530 , Email:[email protected] , Fax: +40 213055587

19.10.2012 ELECTROVÂLCEA S.R.L. Finalizarea lucrarilor pentru obiectivulde investitii „Reabilitare SCOALAGENERALA NR. 144, SCOALASPECIALA NR. 2 - Pachetul 22, Lotul2, care face parte din proiectul„Reabilitarea InfrastructuriiEducationale in Bucuresti”


APA NOVABUCURESTI

Bucuresti, sector 1, Str. Academieinr. 39-41, etaj 4, Cod postal:010013, Punct(e) de contact:Simona Rimondi ,Tel. +40 213140110 , Email:[email protected] ,Fax: +40 213143095

24.10.2012 AQUAPROIECT S.A. Servicii de proiectare privindconstruirea unui deversor din canalulcolector C1B7 in albia amenajata araului Dambovita

298.775 lei faraTVA


Licitaþii





Bucuresti,SECTOR 1, STRADABULEVARDUL DINICU GOLESCUNR 38, Cod postal: 010873,Punct(e) de contact: DepartamentAchizitii , Tel. +40 213150126 ,Email: [email protected] , Fax:+40 213150126 , Adresa internet(URL): www.andnet.ro

26.10.2012 DIMAR S.R.L. Furnizare nisip loco beneficiarnecesar activitatii de deszapezirepentru SDN Bucuresti Sud



Bucuresti,SECTOR 1, STRADABULEVARDUL DINICU GOLESCUNR 38, Cod postal: 010873,Punct(e) de contact: DepartamentAchizitii , Tel. +40 213150126 ,Email: [email protected] , Fax:+40 213150126 , Adresa internet(URL): www.andnet.ro

16.10.2012 Asocierea SC KRANZEUROCENTER SRL-SC LUPPCONSTRUCTION ROMANIASRL-SC ADOLF LUPPGMBH&CO.KG

Act aditional nr.2 - lucrarisuplimentare la contractul nr.106 din10.10.2011 - Pod pe DN 61 km74+015 peste raul Arges la Ionesti


Regia Autonoma deDistributie a EnergieiTermice Bucuresti

Bucuresti,sector 3, Str.Cavafii Vechinr.15 , Cod postal: 030254,Punct(e) de contact: ServiciulAchizitii Publice ,Tel. +40 372148067 , In atentia:Elena Tambrescu , Email:[email protected] , Fax:+40 213126203 / +40 213108132 ,Adresa internet (URL):www.radet.ro

30.10.2012 Logstor S.R.L. Achizitie si montare cochilii mixte dinspuma poliuretanica si vata mineralacaserate cu folie de aluminiu peconducta Dn 1000 mm


Sector 2 (PrimariaSectorului 2 Bucuresti)

Bucuresti, sector 2, str. Chiristigiilornr.11-13 , Cod postal: 021561,Punct(e) de contact: Grigoriu Vasile, Tel. +40 212096099 ,Email: [email protected] ,Fax: +40 212096099

25.10.2012 ROMCO SYSTEM S.R.L/A.F.CONSULTING S.R.L./RECONSI DOJE S.R.L./ELECTRICASERV S.R.L.

„Reabilitare termica a 46 blocuri , depe raza sectorului 2 al MunicipiuluiBucuresti” – lot 1,2,3,4,5,6



Bucuresti, SECTOR 1, STRADABULEVARDUL DINICU GOLESCUNR 38, Cod postal: 010873,Punct(e) de contact: DepartamentAchizitii Publice ,Tel. +40 213150126 ,Email: [email protected] ,Fax: +40 213150126

26.10.2012 GECOR S.R.L./DIMAR S.R.L. Achizitie mixturi asfaltice pentru SDNBucuresti Sud din cadrul DRDPBucuresti



Bucuresti,SECTOR 1, STRADABULEVARDUL DINICU GOLESCUNR 38, Cod postal: 010873,Punct(e) de contact: AMELIALUIZA LACATUSU ,Tel. +40 21315026 ,Email: [email protected] ,Fax: +40 213150126

17.10.2012 CONFOREST S.A. Act Aditional nr. 3/22.10.2012 laContractul de executie lucrari nr.66/06.08.2008 Consolidare DN 13Akm 8+000 - 24+400


MUNICIPIULBUCURESTI

Bucuresti , SPLAIULINDEPENDENTEI , NR. 291-293,SECTOR 6, BUCURESTI,ROMANIA, Cod postal: 060042,Punct(e) de contact: DANIELAMINCU , Tel. +40 213055530 ,Email:[email protected] ,Fax: +40 213055587 , Adresainternet (URL): www.pmb.ro

15.10.2012 ASOCIEREA formata din SCMAXIM CONSTRUCT ART SRL& SC DANTON CONSTRUCTSRL , lider SC MAXIMCONSTRUCT ART SRL

Lucrari suplimentare la acordulcontractual nr. 8615/11.03.2010 ptexecutia lucrarilor pt ob. "Reabilitareazonelor urbane cu deficit major inservicii de alimentare cu apa sicanalizare Sector 2 lot 1, Zona IonCreanga, 6 strazi"



Bucuresti, SECTOR 1,BULEVARDUL DINICU GOLESCUNR 38, Cod postal: 010873,Punct(e) de contact: DirectiaAchizitii cu Finantare Externa , Tel.+40 212643299 , In atentia: HoriaNicolae, Director Achizitii cuFinantare Externa , Email:[email protected] , Fax: +40212643298 , Adresa internet (URL):www.cnadnr.ro

22.10.2012 SEPTEMBRIE CONSULTINGS.R.L.

Supervizarea constructiei variantei deocolire Mihailesti



Bucuresti ,sector 3, Str.CavafiiVechi nr.15, Cod postal: 030254,Punct(e) de contact: ServiciulAchizitii Publice , Tel. +40372148086 , In atentia: Doinita Botez, Email: [email protected] ,Fax: +40 213126203 / +40213108132 , Adresa internet (URL):www.radet.ro ,

19.10.2012 C.C.E.I. S.R.L/SICORS.R.L/ROMIB S.A./VERTA TELS.R.L./ STRACO GRUP S.R.L.

Remediere avarie - Inlocuire reteatermica -Lot 1-C1-C2 subtraversarePod Grant, Lot 2-2 Dn 500 mmtronson CS3-CS4, Lot3-Subtraversare rau Dambovita-NodAbator, Lot 4-2 Dn 1000 mm tronsonCS5 Bobocica-CS6 Olimpia si Lot5-Zona Piata Victoriei

3,487.053,03 leifara TVA

Ministerul Administratieisi Internelor UnitateaMilitara 0970 Bucuresti

Bucuresti, sector1, Sos.Bucuresti-Ploiesti, km. 8,5, Codpostal: 013696, Punct(e) decontact: Bogdan Andrei ,Tel. +40 213193191 , Email:[email protected] ,Fax: +40 213193193

29.10.2012 KASIM EMAKA S.R.L. Contract de lucrari suplimentare nr. 2Hangar Est


77





Bucuresti,sector 2, str. Chiristigiilornr.11-13, Cod postal: 021561,Punct(e) de contact: RalucaDumitrache , Tel. +40 212096099 ,Email: [email protected] ,Fax: +40 212096099

28.09.2012 RECON SI DOJE S.R.L. Reabilitarea termica a 44 de blocuride pe raza sectorului 2, Bucuresti-Lotul 1,2,3,4,5,6,7



Bucuresti, sector 2, str. Chiristigiilornr.11-13, Cod postal: 021561 ,Punct(e) de contact: Iancu Petre ,Tel. +40 212096099 , Email:[email protected] , Fax: +40216099 , Adresa profiluluicumparatorului: www.e-licitatie.ro

15.10.2012 A.F. CONSULTING S.R.L. „Reabilitare termica a 47 blocuri, depe raza sectorului 2, a MunicipiuluiBucuresti” - lot 1,2,3,4,5,6,7




01.10.2012 A.F. CONSULTING S.R.L. “Reabilitarea termica a 33 blocuri delocuinte de pe raza Sec 2 al Mun Buc– Lot 3




01.10.2012 RECON SI DOJE S.R.L. “Reabilitarea termica a 33 blocuri delocuinte de pe raza Sec 2 al MunBuc.– Lot 2




15.10.2012 A.F. CONSULTING S.R.L. “Reabilitarea termica a 33 blocuri delocuinte de pe raza Sec 2 al Mun Buc– Lot 5




15.10.2012 GENERAL MANAGEMENTCONSTRUCTION GROUPS.R.L.

“Reabilitarea termica a 33 blocuri delocuinte de pe raza Sec 2 al Mun Buc– Lot 6




10.10.2012 ROMCO SYSTEM S.R.L. Reabilitarea termica a 33 blocuri delocuinte de pe raza Sector 2 al Mun.Buc – Lot 1


Spitalul Clinic Colentina Bucuresti, sector 2, Sos.Stefan celMare nr.19-21, Cod postal: 20175,Punct(e) de contact: ParvulescuTeodora , Tel. +40 213164515 ,In atentia: Parvulescu Teodora ,Email: [email protected]: +40 213165512, Adresa internet(URL): http:/www.spitalulcolentina.ro

06.09.2012 ETYC C.C.I. S.R.L. LUCRARI DE REPARATIIGENERALE SI DE RENOVARE


REGIA NATIONALA APADURILOR -ROMSILVA

Bucuresti, sect. 1, B-dul Magherunr. 31, , Cod postal: 70164,Punct(e) de contact: ADAMCRACIUNESCU , Tel. +40213171005 , Email:[email protected] , Fax:+40 213169745 , Adresa internet(URL): www.rosilva.ro

22.10.2012 EUROSPEED S.R.L. Autocamion cu echipament demanipulare busteni



Bucuresti, SECTOR 1,BULEVARDUL DINICU GOLESCUNR 38, Cod postal: 010873,Punct(e) de contact: DirectiaAchizitia cu Finantare Externa , Tel.+40 212643292 , In atentia: DluiHoria Nicolae, Director DirectiaAchizitii cu Finantare externa ,Email: [email protected] ,Fax: +40 213186662 , Adresainternet (URL): www.cnadnr.ro

21.09.2012/24.09.2012

CAST SRL/ SOCIETATEA DECONSTRUCTII INTRANSPORTURI BUCURESTIS.A/S.C. ANTREPRIZA DEREPARATII SI LUCRARI A R LCLUJ S.A.

MODERNIZAREAINFRASTRUCTURII PRIVINDSIGURANTA CIRCULATIEI PE DN 1IN SATE SI PUNCTE NEGRE: 7Loturi



Bucuresti, SECTOR 1, STRADABULEVARDUL DINICU GOLESCUNR 38, Cod postal: 010873,Punct(e) de contact: CNADNR S.A.-Directia Achizitii cu FinantareExterna , Tel. +04 0212463299 , Inatentia: Dlui. Horia Nicolae - DirectorDirectia Achizitii cu FinantareExterna , Email: [email protected] ,Fax: +04 0212643298 , Adresainternet (URL): www.cnadnr.ro

01.11.2012 Asocierea S.C. NovensysCorporation S.R.L. & UTI GrupS.A.

Extindere Sistem Informatic deEmitere, Gestiune, Monitorizare siControl al Rovinietei



Licitaþii





Bucuresti,SECTOR 1,BULEVARDUL DINICU GOLESCUNR 38, , Cod postal: 010873,Punct(e) de contact: DirectiaAchizitii cu Finantare Externa , Tel.+40 212643292 , In atentia: DluiStefan Scorus, Director DirectiaAchizitii cu Finantare Externa ,Email: [email protected] ,Fax: +40 213186662 , Adresainternet (URL): www.cnadnr.ro

02.10.2012 Porr Bau GmBH/AsociereaConscrtucciones Lujan SA /Viales y Obras Publicas SA/

Reabilitare DN 76, Soimus – Varfurile,km 0+000 – km 69+350: Lot 1 –Contract 5R10a, Soimus – Brad, km0+000 – 30+436; Lot 2 – Contract5R10b, Brad – Ionesti, km 35+432 –km 55+425; Lot 3 – Contract 5R11,Ionesti – Varfurile, km 55+425 – km69+350

107.835.367,52lei fara TVA


Bucuresti, SECTOR 1, STRADABULEVARDUL DINICU GOLESCUNR 38, Cod postal: 010873,Punct(e) de contact: AchizitiiPublice , Tel. +40 213150126 ,Email: [email protected] , Fax:+40 213150126 , Adresa internet(URL): www.andnet.ro

28.09.2012 REPARATII MODERNIZARIRETEHNOLOGIZARI ARGESS.A.

Reparatii parte carosabila si podet peDN 7 C, km 64+380 stg



Bucuresti, SECTOR 1, STRADABULEVARDUL DINICU GOLESCUNR 38, , Cod postal: 010873,Punct(e) de contact: AchizitiiPublice , Tel. +40 213150126 ,Email: [email protected] , Fax:+40 213150126 , Adresa internet(URL): www.andnet.ro

08.11.2012 GECOR S.R.L. Mixtura asfaltica tip BA 16 pentruBucuresti Sud



Bucuresti, sector 2, str. Chiristigiilornr.11-13, Cod postal: 021561,Punct(e) de contact: Istrate Vasile ,Tel. +40 212096099 , Email:[email protected] , Fax: +40212096099

05.10.2012 GENERAL MANAGEMENTCONSTRUCTION GROUPS.R.L./ELECTRICA SERVS.R.L./ ROM SERVICECONSTRUCT S.R.L/TOTALCONSTRUCTII S.R.L.

Reabilitare termica a 43 blocuri, de peraza sectorui 2, al MunicipiuluiBucuresti – lot 1,2,3,4,5,6,7,8



Bucuresti, sector 6, SplaiulIndependentei 202 E, Cod postal:060021, Punct(e) de contact:ANCA IULIANA ORDEAN ,Tel. +40 214079973 ,Email: [email protected],[email protected] ,Fax: +40 213166574 ,Adresa internet (URL):www.elcen.ro

15.11.2012 INSTITUTUL DE STUDII SIPROIECTARI ENERGETICES.A.

Studiu de solutii „Realizarea masurariienergiei termice si combustibiluluipentru configuratiile de cogenerare deinalta eficienta conform OrdinuluiANRE nr. 23/2010 si pentrureabilitarea sistemelor de masuraretranzactionala a energiei termice"

70.000 lei faraTVA

APA NOVABUCURESTI

Bucuresti, Sector 1, Str. AristideDemetriade, nr. 2, Cod postal:010136, Punct(e) de contact:Oliviana Bold , Tel. +40 213140110Email:[email protected]: +40 213143095

24.10.2012 STRACO GRUP S.R.L. Lucrari de reparare, curatare siregularizare a cursului de apareziduala din caseta amplasata subalbia amenajata a râului Dâmbovita sidin aval de aceasta si lucrari deamenajare a malurilor râuluiDâmbovita



Bucuresti, SECTOR 1, STRADAMENDELEEV, NUMARUL 36-38,ETAJ 2, CAMERA 34-35, Codpostal: 010366, Punct(e) decontact: FLORENTINAMARTINESCU , Tel. +400213168019 , Email:[email protected] ,Fax: +40 0213168019 ,Adresa internet (URL):www.conversmin.ro

15.11.2012 CARTEL BAU S.A. Ad. 5 la CTR 118/06.10.2011 - Lucrari(suplimentare) de inchidere siecologizare la mina Barbateni, jud.Hunedoara



Bucuresti, sector 3, Str.Cavafii Vechinr.15 , Cod postal: 030254, Punct(e)de contact: Serviciul Achizitii Publice, Tel. +40 372148086 , In atentia:Doinita Botez , Email:[email protected] , Fax: +40213126203 / +40 213108132 , Adresainternet (URL): www.radet.ro

16.11.2012 CONSDE COM TRADE S.R.L. Achizitie de tevi din otel zincat 3/8"-4"pentru reteaua de apa calda deconsum si recirculatie si tevi de otelDn 125-150 mm (5"-6") pentrureteaua de apa calda de consum

481.438 lei faraTVA


Bucuresti, SECTOR 1, STRADABULEVARDUL DINICU GOLESCUNR 38, Cod postal: 010873,Punct(e) de contact: ChiricaTeodora , Tel. +40 213150126 , Inatentia: Serv. Achizitii , Email:[email protected] , Fax: +40213150126 , Adresa internet (URL):www.andnet.ro

21.11.2012 VEGA'93 S.R.L. Cresterea accesibilizarii portuluiConstanta prin reabilitarea pasajuluiFilimon Sarbu - DRDP Constanta



Bucuresti,sector 3, Bd. Unirii, nr 61,Bl. F3, Cod postal: 030828,Punct(e) de contact: Adrian Draica ,Tel. +40 213076712 ,Email: [email protected] ,Fax: +40 213260498

30.10.2012 CONCIFOR SA/ SC ALMACONSULTING SRL

Contract de executie lucr.suplimentare la contractul deproiectare si executie nr.35147/29.12.2010


79





Bucuresti, sector 3, Bd. Unirii, nr 61,Bl. F3, Cod postal: 030828,Punct(e) de contact: Adrian Draica ,Tel. +40 213076712 ,Email: [email protected] ,Fax: +40 213260498

31.10.2012 VICTOR CONSTRUCTS.R.L/SC CONSPROIECT MSRL

Contract de executie lucrarisuplimentare nr. 1 la contractul deproiectare si executie nr.20731/23.12.2011



Bucuresti, sector 3, Bd. Unirii, nr 61,Bl. F3, Cod postal: 030828,Punct(e) de contact: Adrian Draica ,Tel. +40 213076712 ,Email: [email protected] ,Fax: +40 213260499

01.11.2012 ARDEALUL OAS SRL/ SCCUBICON INVEST SRL

Contract de executie lucr.suplimentare la contractul deproiectare si executie nr.33780/22.12.2009



Bucuresti, SECTOR 1, STRADABULEVARDUL DINICU GOLESCUNR 38, Cod postal: 010873,Punct(e) de contact: AMELIALUIZA LACATUSU , Tel. +400213150126 , Email:[email protected] , Fax: +400213150126 , Adresa internet(URL): www.andnet.ro

15.11.2012 SELINA S.R.L. Executie de lucrari la obiectivul "Drumde centura in municipiul Oradea -Etapa a II-a-Sector Etapa I - 5,2 kmintre DN 79 si DN 76


MUNICIPIULBUCURESTI

Bucuresti, SECTOR 6, SPLAIULINDEPENDENTEI, NR. 291-293,Cod postal: 060042, Punct(e) decontact: DANIELA MINCU , Tel.+40 213055530 , Email:[email protected] , Fax: +40 213055587 , Adresainternet (URL): www.pmb.ro

16.11.2012 ASOCIEREABAUUNTERNERHMUNGGRANIT GESELLSCHAFTm.b.H., Austria (lider) si SCUNICON SA, România

Finalizarea lucrarilor pentru obiectivulde investitii „Reabilitare ColegiulEDMOND NICOLAU- PACHET 22LOT 1”



Bucuresti, SECTOR 1, STRADABULEVARDUL DINICU GOLESCUNR 38, Cod postal: 010873,Punct(e) de contact: CNADNR SA– Directia Achizitii cu FinantareExterna , Tel. +04 212643299 , Inatentia: Dl. Horia Nicolae, DirectorAchizitii cu Finantare Externa ,Email: [email protected] , Fax:+04 212643298 , Adresa internet(URL): www.cnadnr.ro

20.05.2011 Asocierea S.C.Spedition UMBS.R.L. (lider asociere) -S.C.Tehnostrade S.R.L. -Carena SpA Impresa DICostruzioni

Proiectare si executie autostradaTimisoara - Lugoj, Lotul 1: km 44+500- km 54+000

210.369.462.74lei fara TVA

Universitatea de StiinteAgronomice siMedicina VeterinaraBucuresti

Bucuresti, sector 1,Bd. Marsti 59, ,Cod postal: 011464, Punct(e) decontact: Serviciul Achizitii Publice ,Tel. +40 23182564 , In atentia:Lazar Valentin , Email:[email protected] , Fax:+40 23180296 , Adresa internet(URL): WWW.USAMV.RO

12.11.2012 UNION 04 IMPEX SRL/S.C.PCNET-CATVS.R.L./COMPANIA DE PAZAEUROGRUP S.R.L.

«LUCRARI REABILITARIINFRASTRUCTURA - RETEAELECTRICA EXTERIOARA, CODCPV: 453143320-0; RETEA FIBRAOPTICA (INTERNET+TELEFONIE+CATV), COD CPV: 45316110-9; CAIDE ACCES PIETONALE (TROTUARE),COD CPV: 45453000-7; SISTEMSECURIZARE ACCES, COD CPV:45233280-5 - IN CAMPUSURILE„AGRONOMIE - HERASTRAU” SI“MEDICINA VETERINARA -COTROCENI”



Bucuresti, sector 3, Str.CavafiiVechi nr.15 , Cod postal: 030254,Punct(e) de contact: ServiciulAchizitii Publice , Tel. +40372148018 , In atentia: Irina StanciuEmail: [email protected] , Fax:+40 213126203 / +40 213108132 ,Adresa internet (URL):www.radet.ro

26.11.2012 Asocierea S.C. CONSTRUCTIIERBASU S.A. - S.C. SICORS.R.L.

Reabilitare-modernizare retele termiceprimare Titan - B-dul Basarabiei - N.Grigorescu (camin CV4-CM11)



Bucuresti, sector 3, Str.CavafiiVechi nr.15, Cod postal: 030254,Punct(e) de contact: ServiciulAchizitii Publice , Tel. +40372148018 , In atentia: Irina StanciuEmail: [email protected] , Fax:+40 213126203 / +40 213108132 ,Adresa internet (URL):www.radet.ro

26.11.2012 ROMTERM S.A. Modernizarea alimentarii cu caldura aAnsamblului Micro 2 Dr. Taberei -LOT III



Bucuresti,SECTOR 1, STRADABULEVARDUL DINICU GOLESCUNR 38, Cod postal: 010873,Punct(e) de contact: DRDP IASI ,Tel. +40 213150126 , In atentia:Serviciul ODA , Email:[email protected] , Fax: +40213150126 , Adresa internet (URL):www.andnet.ro

22.11.2012 VEGA'93 S.R.L. Aditionare lucrari "Varianta de ocolire amunicipiului Iasi - Etapa I - VariantaSud" la contractul “Lucrari deproiectare si executie pentru obiectivulde investitii Varianta de ocolire a mun.Iasi – Etapa I - Varianta sud - Obiect 1- Varianta trafic greu - Sector km0+000 (DN 28) - km 13+905 (DJ 248) -Faza II”, nr.103/30.11.2011 pentru: 1.“Lucrari de consolidare si drenajkm.7+400 – 7+560”; 2. “Solutii pentruasigurarea stabilitatii corpului drumuluikm.7+900”



Licitaþii





Bucuresti, sector 3, Str.CavafiiVechi nr.15, Cod postal: 030254,Punct(e) de contact: ServiciulAchizitii Publice , Tel. +40372148000 , In atentia: Irina Stanciu, Email: [email protected] ,Fax: +40 213126203 / +40213108132 , Adresa internet (URL):www.radet.ro

26.11.2012 CONSTRUCTII ERBASU S.A. Modernizarea alimentarii cu caldura aAnsambluluiMicro 2 Dr. Taberei - LOT



Bucuresti, sector 1, STRADAMENDELEEV, NUMARUL 36-38,ETAJ 2, CAMERA 34-35 , Codpostal: 010366 , Punct(e) de contact:FLORENTINA MARTINESCU ,Tel. +40 0213168019 , Email:[email protected] ,Fax: +40 0213168019

27.11.2012 CASTRUM CORPORATIONS.R.L.

Ad. 6 la CTR 91/10.08.2011 - Lucrari(suplimentare) de inchidere siecologizare la mina Balan jud.Harghita



Bucuresti, sector 1, STRADAMENDELEEV, NUMARUL 36-38,ETAJ 2, CAMERA 34-35 , Codpostal: 010366 , Punct(e) decontact: FLORENTINAMARTINESCU , Tel. +400213168019 , Email:[email protected] ,Fax: +40 0213168019

28.11.2012 SELINA S.R.L. Ad. 18 la CTR 09/28.02.2008 - Lucrari(suplimenare) de inchidere siecologizare Iaz Valea Salistei si IazGura Rosie din cadrul minei RosieMontana jud. Alba


DIRECTIA GENERALADE ASISTENTASOCIALA SIPROTECTIACOPILULUI SECTOR 4

BUCURESTI,SECTOR 4, SOS.OLTENITEI, 252-254, BL. 151,PARTER, Cod postal: 041334,Punct(e) de contact: MIHAICORBULEANU ,Tel. +40 0372715100 ,Email: [email protected] ,Fax: +40 0372713885 , Adresainternet (URL): www.dgaspc4.ro

12.07.2012 AMADA OFFICE CONSTRUCTSRL

LUCRARI DE REABILITARE,MODERNIZARE, AMENAJARE SIDOTARE A OBIECTIVULUI MICIIMAGICIENI


METROREX S.A Bucuresti, SECTOR 1, B-DULDINICU GOLESCU NR. 38, , Codpostal: 010873, Punct(e) decontact: Romulus Bratu , Tel. +400213193601/5571 , In atentia: ing.Gabriel Mocanu - Director Investitiisi Achizitii Publice ,Email: [email protected] ,Fax: +40 0213125149

23.11.2012 ASOCIEREA firmelor S.C. UTIGRUP S.A., S.C.ELECTROALFAINTERNATIONAL S.R.L., S.C.ELCOMEX IEA S.A. si S.C.SIEMENS S.R.L.

Lucrari suplimentare la contractul nr.32/2009 - Modernizarea instalatiilorpe Magistralele 1, 2, 3 si TL demetrou. Instalatii electrice pentrutractiune pe Magistralele 1,3 si TL



Bucuresti, SECTOR 1, STRADABULEVARDUL DINICU GOLESCUNR 38, , Cod postal: 010873,Punct(e) de contact: AMELIALUIZA LACATUSU ,Tel. +40 0213150126 ,Email: [email protected] , Fax:+40 0213150126 , Adresa internet(URL): www.andnet.ro

15.10.2012 MIRAL COM SRL Zalau/SCDIFERIT SRL/Asocierea SCHIDROCONSTRUCTIA SA- SCCMS SRL

Lucrari de intretinere curenta pe timpde vara pe raza DRDP Cluj



Bucuresti,sector 6, SplaiulIndependentei 202 E, Cod postal:060021, Punct(e) de contact:ANCA IULIANA ORDEAN , Tel.+40 214079973 , Email:[email protected],[email protected] , Fax: +40213166574 ,Adresa internet (URL):www.elcen.ro

05.12.2012 S.T.S.D.A. S.R.L. Expertizare si proiect de reparatiirezervoare de apa decarbonatataCET Progresu

34.000 lei faraTVA


Bucuresti,SECTOR 1, STRADAMENDELEEV, NUMARUL 36-38,ETAJ 2, CAMERA 34-35, Codpostal: 010366, Punct(e) decontact: Serviciul Achizitii,Contracte , Tel. +40 0213168019 ,In atentia: d-nei FlorentinaMartinescu , Email:[email protected] ,Fax: +40 0213168019 ,Adresa internet (URL):www.conversmin.ro

19.11.2012 MIRUMAR S.R.L. Lucrari de interventie pentruregularizarea albiei Paraului Cisla, inzona iazului de decantare D2



Bucuresti, sector 3, Str.CavafiiVechi nr.15, Cod postal: 030254,Punct(e) de contact: ServiciulAchizitii Publice , Tel. +40372148067 , In atentia: ElenaTambrescu , Email:[email protected] , Fax:+40 213126203 / +40 213108132 ,Adresa internet (URL):www.radet.ro

05.12.2012 ROYAL LAND IMPEX SRL Achizitie de tevi si fitinguri dinpolipropilena copolimer reticulata siarmata cu insertie de folie de aluminiu


81

Documents

Bursa Constructiilor 1-2013