UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE LITERE

Cu titlu de manuscris

C.Z.U.: 811.135.1:811.111]’373.7-115(043.2)

BUZEA (IONESCU) OANA ROXANA

ANTONIMIA FRAZEOLOGICĂ ÎN LIMBILE

ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ

10.02.19. LINGVISTICĂ GENERALĂ (CONTRASTIV-TIPOLOGICĂ)

Teză de doctor în filologie

Conducător ştiinţific:

COLŢUN Gheorghe, doctor habilitat

în filologie, conferenţiar universitar

Autor: BUZEA (IONESCU) Oana Roxana

CHIŞINĂU, 2012

2

© Buzea (Ionescu) Oana Roxana, 2012

3

CUPRINS

ADNOTĂRI ............................................................................................................................. 5

LISTA DE ABREVIERI …………………………………………………………………… 8

INTRODUCERE ……………………………………………………………………………. 9

1. ANTONIMIA FRAZEOLOGICĂ – FENOMEN LINGVISTIC UNIVERSAL …..... 15

1.1. Generalităţi privind frazeologia şi antonimia frazeologică ………………………….. 15

1.2. Antonimia frazeologică în sistemul general al limbii ……........................................... 24

1.3. Concept asupra antonimiei lexicale şi a celei frazeologice ………………………….. 27

1.4. Trăsăturile specifice ale antonimiei frazeologice …………………………………….. 30

1.5. Concluzii ……………………………………………………………………………... 32

2. TIPOLOGIA STRUCTURAL-SEMANTICĂ ŞI PARTICULARITĂŢILE

LEXICO-GRAMATICALE ALE ANTONIMELOR ÎN LIMBILE ROMÂNĂ ŞI

ENGLEZĂ...........................................................................................................................

35

2.1. Principii de clasificare a antonimelor frazeologice …………………………………... 35

2.2. Caracteristica antonimelor frazeologice după natura semantică a elementelor

componente .................................................................................................................

36

2.3. Tipologia structural-morfologică a antonimelor frazeologice ....................................... 39

A. Antonime frazeologice având componenţi identici în limbile română şi engleză 40

B. Antonime frazeologice având componenţi diferiţi în limbile română şi engleză 44

2.4. Seriile antonimice frazeologice şi seriile sinonimico-antonimice frazeologice ............

2.5. Concluzii .......................................................................................................................

57

78

3. CLASIFICAREA SEMANTICĂ A ANTONIMELOR FRAZEOLOGICE DIN

LIMBILE ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ...................................................................................

81

3.1. Natura logico-semantică a frazeologismelor antonimice .............................................. 81

3.2. Apartenenţa antonimelor frazeologice la diverse grupuri tematice ............................... 85

3.3. Trăsăturile semantice diferenţiale care stau la baza opoziţiei frazeologismelor

antonimice .....................................................................................................................

92

3.4. Frazeologisme ce au în componenţa lor antonime lexicale .......................................... 112

4

3.5. Concluzii ....................................................................................................................... 117

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI.............................................................. 119

BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 122

ANEXĂ. Dicţionar român-englez de antonime frazeologice ............................................... 132

DECLARAŢIE PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII................................................. 221

CV-ul AUTORULUI............................................................................................................. 222

5

 

ADNOTARE

Buzea (Ionescu) Oana Roxana “Antonimia frazeologică în limbile română şi engleză”, teză de doctor în ştiinţe filologice, specialitatea 10. 02. 19. – Lingvistică generală (contrastiv-tipologică ), Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, 2012.

Structural lucrarea este constituită din Introducere, trei capitole, concluzii şi recomandări, bibliografie din 192 titluri, o anexă, 121pagini de text de bază.

Cuvinte-cheie: antonimie, antonime frazeologice, cuplu antonimic frazeologic, frazeologie, sistem frazeologic, studiu contrastiv - comparativ, tipologie.

Domeniul de studiu al tezei vizează studierea contrastiv-tipologică a antonimelor frazeologice din limbile română şi engleză.

Scopul şi obiectivele lucrării: elaborarea tipologiei antonimelor frazeologice din română şi engleză. Obiective: 1. a releva aspectele teoretice şi a stabili trăsăturile specifice ale antonimiei frazeologice; 2. a clasifica antonimele frazeologice din limba română şi din limba engleză; 3. a determina cele mai uzuale antonime frazeologice în română şi engleză; 4. a face o tipologie structurală a antonimelor frazeologice din limbile cercetate; 5. a stabili antonimele frazeologice, care au în structura lor antonime lexicale.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică: investigarea antonimiei frazeologice în limbile română şi engleză şi analiza unui bogat material faptic din ambele limbi, care a permis efectuarea diverselor clasificări structural-semantice ale antonimelor frazeologice româneşti şi englezeşti.

Problema ştiinţifică importantă soluţionată o constituie evidenţierea trăsăturilor paradigmatice şi sintagmatice ale antonimelor frazeologice din cele două limbi. Valoarea ştiinţifică a lucrării rezidă în contribuţia la dezvoltarea frazeologiei, ramură relativ tânără a lingvisticii româneşti.

Metodologia cercetării ştiinţifice o constituie: metoda identificării frazeologice, contrastiv-tipologică, metoda diferenţial-universală etc.

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării: a fost stabilită tipologia antonimelor frazeologice cu aceeaşi structură morfologică şi cu structuri diferite în română şi engleză. Rezultate valoroase au fost obţinute şi privind clasificarea tematică a antonimelor frazeologice, a corespondenţei lor cu diverse părţi de vorbire etc.

Implementarea investigaţiilor ştiinţifice: la predarea cursurilor universitare de lexicologie, frazeologie, sintaxă şi pentru scrierea unor manuale şi dicţionare, în procesul traducerilor.

6

 

АННОТАЦИЯ

Бузя (Ионеску) Оана Роксана «Фразеологическая антонимия в румынском и английском языках», диссертация доктора филологии по специальности 10.02.19 – Общее (контрастивно-типологическое) языкознание, Государственный Университет Молдовы, Кишинев, 2012.

Структура диссертации: работа состоит из Введения, трех глав, выводов и рекомендаций, библиографии, содержащей 192 наименований, одного приложения, 121страниц текста.

Ключевые слова: антонимия, фразеологические антонимы, антонимичная фразеологическая пара, фразеология, контрастивно-компаративное изучение, типология.

Область исследования: изучение с контрастивно-типологической точки зрения фразеологических антонимов в румынском и английском языках.

Цель и задачи работы: проведение исследования типологии фразеологических антонимов в румынском и английском языках. Для достижения цели предложены следующие задачи: 1. осветить теоретические аспекты фразеологической антонимии; 2. установить основные характеристики фразеологической антонимии; 3. классифицировать фразеологические антонимы из румынского и английского языков; 4. определить наиболее используемые фразеологические антонимы в румынском и английском языках; 5. составить структурную типологию фразеологических антонимов из исследуемых языков.

Научная новизна и оригинальность: исследована фразеологическая антонимия в румынском и английском языках, при этом был проанализирован богатый материал из обоих языков, что позволило выполнить различные структурно-семантические классификации румынских и английских фразеологических антонимов.

Важная научная проблема, которая была решена в соответствующей области исследования: были выявлены парадигматические и синтагматические качества фразеологических антонимов в двух языках.  Результаты научной работы способствуют развитию фразеологии, сравнительно молодой отрасли румынской лингвистики.

Методология научного исследования: метод фразеологической идентификации, контастивно-типологический метод, дифференциально-универсальный метод и т.д.

Теоретическая значимость и прикладное значение работы: была установлена

типология фразеологических антонимов с одинаковой морфологической структурой и с различными структурами в румынском и английском языках. Важные результаты были получены для тематической классификации фразеологических антонимов, для их связи с различными частями речи.

Внедрение научных результатов: Основные тезисы исследования могут служить в

качестве дидактического материала при преподавании курсов по лексикологии, фразеологии, синтаксису, а также могут быть полезны для написания учебников и словарей.

7

 

ANNOTATION

Buzea (Ionescu) Oana Roxana “The Phraseology Antonymy in Romanian and English” – PhD thesis in philological sciences, code 10.02.19. – General linguistics (contrastive-typological), State University of Moldova, Chisinau, 2012.

Structure: the paper has an introduction, three chapters, conclusions and literature

review, references from 192 titles, an appendix, a 121-page body.

Key words: antonymy, phraseology antonyms, phraseology antonymic pair, phraseology, phraseology semantic opposition, phraseology system, contrastive-comparative study, typology.

Topic: a detailed study from a contrastive-typological perspective of the phraseology

antonyms in Romanian and English. Purpose and objectives: compiling an extensive study on the typology of phraseology

antonyms in Romanian and English. The following objectives have been targeted: 1. to reveal the core theoretical issues of the phraseology antonymy; 2. to establish the specific features of the phraseology antonymy; 3. to classify the phraseology antonyms in Romanian and English; 4. to establish the most usual phraseology antonyms in Romanian and English; 5. to draft a structural typology of phraseology antonyms in the languages under study.

The scientific novelty and originality of the thesis – an important semantic category has been examined, namely the phraseology antonymy in Romanian and English; an abundant real material in both languages has been searched into, which allowed detailed structural-semantic classifications of the Romanian and English phraseology antonyms.

The important scientific problem solved in the investigated area consists in the identification of paradigmatic and syntagmatic features of the phraseology antonyms in Romanian and English. The scientific value of the research resides in its contribution to the development of phraseology - a relatively new branch of Romanian linguistics.

Methodology of the scientific research is the method of phraseology identification, descriptive method, contrastive-typological, differential-universal, etc.

The theoretical and practical value of the paper lie in the fact that the typology of the same-structure and different structure phraseology antonyms has been established for Romanian and English. Valuable findings have been acquired in the theme classification of the phraseology antonyms, of their correspondence with morphology words, etc.

Implementation of the scientific analysis. The analysis results may be used in teaching

lexicology academic courses, phraseology, syntax and for compiling course books and dictionaries, in the process of translations.

8

LISTA ABREVIERILOR

Acad. – academician

Adj. – adjectiv

Adv. – adverb

Amer. – american

Conj. – conjuncţie

Etc. – etcetera

Lb. vorb. – limba vorbită

N – nume (substantiv)

Num. – numeral

Part. – participiu

Prep. – prepoziţie

Pron. – pronume

Sl. – slang

Smb. – somebody

Smth. - something

V. – verb

Vol. – volum

9

INTRODUCERE

În studiile recente de lingvistică, paralel cu problemele tradiţionale general-teoretice şi

comparative (sincronice şi diacronice), un loc important îl ocupă frazeologia. Investigaţiile

frazeologice sunt inovatoare şi necesare.

După opiniile multor savanţi filologi, frazeologia este o ramură tânără a lingvisticii, cu toate

că are o istorie de secole. Primele „pietre la temelia” frazeologiei au fost amplasate înainte de a se

vorbi despre o ramură bine definită a lingvisticii. O contribuţie valoroasă la apariţia şi dezvoltarea

frazeologiei au avut-o lucrările unor mari lingvişti de talie mondială: O. Jespersen, A. Sechehage şi,

în mod special, Ch. Bally. [135, p. 257-277]

În a doua jumătate a secolului al XX-lea s-au evidenţiat lingvişti renumiţi, care şi-au consacrat

activitatea ştiinţifică pentru fundamentarea teoretică a metodelor, principiilor şi clasificărilor imensului

material frazeologic: acad. I. Iordan, F. Dimitrescu, Th. Hristea etc.

Tezaurul frazeologic al oricărei limbi e constituit din adevărate pietre rare, şlefuite până la

luciul lingvistic pe parcursul secolelor de predecesorii popoarelor diferite. Frazeologismele

româneşti au diverse origini. Un prim bun gospodar, care a adunat mulţi ani la rând cea mai mare

parte a bogăţiei spirituale a moşilor şi strămoşilor noştri a fost Iuliu A. Zanne [131], care a preluat

„ştafeta” vornicului Iordache Golescu (1798-1848). Iscusitul folclorist, inginer de profesie, a editat

între anii 1895-1905 cea mai completă operă de paremiologie românească, culegere care, pe lângă

bogatul material de proverbe, zicători, povăţuiri, cuvinte adevărate, asemănări, idiomuri şi cimilituri,

culese de autor, mai include manuscrisul lui Iordache Golescu Pilde, povăţuri şi cuvinte adevărate şi

poveşti şi, de asemenea, sunt reproduse zicătorile din Povestea vorbei de Anton Pann. [132]

Lucrarea monumentală a lui I. A. Zanne Proverbele românilor însumează circa 7.000 de

pagini şi cuprinde 18.940 de tipuri de proverbe (vol. I-VII), la care se adaugă încă 4.500 de tipuri,

incluse în volumele IX-X, plus cele 16.350 de tipuri din culegerea lui Iordache Golescu, care

constituie volumul al VIII-lea al legendarei enciclopedii.

Vorbind despre contribuţia lingviştilor români din secolele XIX-XX la dezvoltarea acestei

ramuri a ştiinţei despre limbă, prof. Şt. Munteanu menţionează că în lingvistica românească au fost

studiate doar „aspecte teoretice sau arii limitate ale temei în cauză”. [apud 24, p. 8]

10

Cu toate acestea, frazeologia românească îi datorează mult, în această privinţă, lui B. P. Haşdeu,

Al. Philippide, L. Şăineanu, I. A. Candrea, I. Iordan, F. Dumitrescu, Th. Hristea, St. Dumistrăcel,

N. Corlăteanu, V. Soloviov, Gh. Colţun etc.

Prof. Th. Hristea regretă că studiul frazeologiei e mai vitregit chiar decât al vocabularului.

„Studiul îmbinărilor lexicale stabile continuă să fie foarte neglijat, iar existenţa disciplinei

lingvistice pe care o numim frazeologie e, practic, aproape ignorată.” [75]

Renumitul frazeolog Th. Hristea avea dreptate când spunea că frazeologia este o „mină în

toată puterea cuvântului la a cărei «exploatare» temeinică şi exhaustivă nimeni nu s-a gândit prea

serios în lingvistica românească”. [74, p. 5]

Dintre toate aspectele ştiinţifice, ce ţin de domeniul lexicului şi frazeologiei, cercetarea

valorilor semantice ale frazeologismelor constituie, pentru lingvistica românească, un domeniu nou..

Având un statut lingvistic complex, frazeologismele urmează să devină obiectul de studiu al unor

lucrări mai vaste.

Semantica frazeologică include diverse categorii semasiologice: polisemia, omonimia,

sinonimia, antonimia frazeologismelor etc. Dintre categoriile enumerate, antonimia frazeologică se

bucură de un interes aparte, deoarece lucrările de ultimă oră din domeniul semasiologiei

demonstrează că „antonimia, în general, reprezintă una din axele principale în jurul căreia se

ordonează sistemul lexical (şi frazeologic – subl. n.) al limbii” [13, p. 144].

În lingvistica românească studierea antonimelor frazeologice, în general, ţine de domeniul

pionieratului. Şi antonimele frazeologice din limba engleză nu au constituit obiectul de studiu al

vreunei lucrări aparte de lingvistică.

Situaţia social-politică şi economică din lume a condiţionat, inevitabil, necesitatea cunoaşterii

limbilor străine şi, în primul rând, a limbii engleze. Pentru facilizarea însuşirii unor limbi străine,

studiile lingvistice contrastiv-tipologice sunt de un real folos. Esenţa cercetărilor de acest gen constă în

a găsi şi a determina tangenţe şi divergenţe între unele fenomene şi fapte lingvistice din cadrul

diverselor limbi, în cazul de faţă, al limbilor română şi engleză. Metoda contrastiv-tipologică i-a

preocupat pe mai mulţi lingvişti, printre care i-am putea menţiona pe D. Chiţoran [139, p. 96-112], M.

Gheorghiu [67 ], C. Avădanei [2 ], I. Scherf [112 ], C. Zaharia [130 ] .

Teza de faţă îşi propune să examineze în plan contrastiv-tipologic antonimele frazeologice

din limbile română şi engleză.

11

Actualitatea şi importanţa problemei abordate constă, în primul rând, în necesitatea unei

studieri aprofundate privind situaţia contrastiv-tipologică a antonimelor frazeologice în limbile

română şi engleză.

Actualitatea cercetării este determinată, în al doilea rând, de specificul tezaurului frazeologic

al fiecărei limbi, şi, în al treilea rând, de necesitatea elaborării unor concluzii ştiinţifico-practice

referitor la antonimele frazeologice din română şi engleză.

La fel de actuală este studierea principiilor de clasificare ale antonimelor frazeologice în cele

două limbi.

Stabilirea tipologiei structural-semantice a antonimelor frazeologice în limbile română şi

engleză prezintă, de asemenea, un interes deosebit.

Scopul tezei constă în a elabora un studiu contrastiv-tipologic al antonimelor frazeologice în

limbile română şi engleză. Pentru realizarea acestei finalităţi, se propun următoarele obiective:

1) a releva aspectele teoretice esenţiale ale antonimiei frazeologice;

2) a stabili trăsăturile specifice ale antonimiei frazeologice;

3) a clasifica antonimele frazeologice în cele două limbi în conformitate cu:

a) natura lexico-semantică a elementelor componente;

b) structura morfologică a antonimelor frazeologice;

c) numărul de antonime frazeologice care intră în cuplul antonimic sau în seria antonimică;

d) natura semantică a frazeologismelor opozante;

e) paticularităţile lor lexico-gramaticale ( corespondenţa cu diverse părţi de vorbire );

f) apartenenţa antonimelor frazeologice la diferite grupuri tematice.

4) a determina cele mai uzuale antonime frazeologice în română şi engleză;

5) a face o tipologie structurală a lor;

6) a stabili antonimele frazeologice, care au în structura lor antonime lexicale.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a cercetării. Strategia efectuării unui studiu complex

contrastiv-tipologic al antonimelor frazeologice, i-a angajat pe lingvişti intr-o polemică constructivă.

În teză se propune o concepţie de sinteză, care contribuie la facilitarea analizelor contrastiv-

tipologice.

Teza oferă o analiză detaliată a unei categorii semantice – antonimia frazeologică în limbile română

şi engleză.Au fost evidenţiate trăsăturile comune şi diferenţiale ale antonimelor lexicale şi ale celor

frazeologice.

12

Lucrarea reprezintă o contribuţie semnificativă în dezvoltarea tezaurelor frazeologice ale

limbilor română şi engleză. Au fost aprofundate studiile anterioare asupra antonimiei frazeologice

din ambele limbi. Astfel, pentru prima dată s-a realizat o cercetare profundă a unui bogat material

faptic, care constituie un dicţionar bilingv de antonime frazeologice. Investigaţia s-a axat pe

noţiunile de „sens frazeologic” şi de „contrapunere semantică la nivel frazeologic”.

Au fost utilizate diverse tipuri de clasificări şi tipologizări structural-semantice ale antonimelor

frazeologice în limbile română şi engleză.

Problema ştiinţifică importantă soluţionată în procesul cercetării este faptul că au fost

evidenţiate trăsăturile paradigmatice şi sintagmatice ale antonimelor frazeologice din cele două

limbi. Valoarea ştiinţifică a lucrării rezidă în contribuţia la dezvoltarea frazeologiei, ramură relativ

tânără a lingvisticii româneşti.

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării. Sub aspect teoretic, teza se

manifestă prin faptul că au fost evidenţiate trăsăturile specifice ale antonimelor lexicale şi ale celor

frazeologice. Studierea contrastivă a oferit posibilitatea de a stabili tipologia antonimelor

frazeologice cu aceeaşi structură morfologică şi cu structuri diferite în cele două limbi cercetate.

O importanţă teoretică reală are şi analiza privind structura semantică (clasificarea tematică) a

antonimelor frazeologice şi, de asemenea, determinarea raportului (corespondenţei) ce se stabileşte

între antonimele frazeologice şi părţile de vorbire din limbile română şi engleză.

Rezultatele obţinute pot fi utilizate la predarea cursurilor de lexicologie, frazeologie,

morfologie şi sintaxă la facultăţile de litere, limbi străine, jurnalism etc. Lucrarea furnizează un

bogat şi util material pentru scrierea manualelor de lexicologie şi frazeologie comparată, la

elaborarea unui dicţionar bilingv român-englez de antonime frazeologice.

Rezultatele studiului furnizează un sprijin de nădejde traducătorilor de opere artistice din

limba română în limba engleză şi viceversa.

Obiectul concret al cercetării îl constituie 3.010 perechi de antonime frazeologice din limba

română ( extrase din „Dicţionarul limbii române literare contemporane”,vol. I-IV, Bucureşti: Editura

Academiei, 1955-1957) şi 2200 din limba engleză ( extrase din „Dicţionar frazeologic englez-

român şi român-englez’’, Bucureşti : Editura Teora, 2005 ).

Materialul faptic (circa 300 de utilizări în contexte) a fost extras din diverse opere literare

ale scriitorilor români şi englezi.

13

Aprobarea rezultatelor. Rezultatele investigaţiilor au fost expuse în şedinţele Catedrei de

Limba Română, Lingvisticǎ Generalǎ si Romanicǎ a Universităţii de Stat din Moldova (2004-

2008); în cadrul conferinţelor ştiinţifice ale corpului profesoral-didactic al Catedrei de Limbi

Germanice, Slave şi Orientale a Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti (2004-2010); în lucrarea

intitulată „Omagiu profesorului universitar Mihail Purice” (Chişinău, 2007); în revista „Analele

Universităţii Spiru Haret”, nr. 8-9 din 2006-2007 şi în nr. 11 din 2009; la Conferinţa ştiinţifică

„Limbile şi universalitatea” (ULIM, 2007); în revista „Alloquor – Studia Humanitas Iassyensia” –

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi; în cadrul Conferinţei ştiinţifice „Transmutarea limbii

din perspectiva dialogului intercultural” – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi; în cadrul

Conferinţei ştiinţifice anuale a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii „ Spiru Haret”

– Linguistic and Literary Research from a Descriptive and Historical Perspective (Bucureşti, 2009);

la sesiunea de comunicări ştiinţifice „Literaritate şi literalitate în context actual” – Universitatea

„Hyperion” (Bucureşti, 2009); în cadrul proiectului „Dicţionar frazeologic poliglot” – Facultatea de

Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea ,,Spiru Haret” (Bucureşti, 2009-2013).

Sumarul compartimentelor tezei. Teza este alcătuită din adnotare, lista abrevierilor,

introducere, trei compartimente, concluzii generale şi recomandări, bibliografie, o anexǎ.

În Introducere se descrie situaţia în domeniul frazeologiei, în general, şi în al investigaţiilor

semanticii frazeologice, în particular. Se insistă, în mod expres, asupra analizei contrastiv-tipologice

a antonimelor frazeologice.

În compartimentul I ,,Antonimia frazeologică -- fenomen lingvistic universal’’ se studiază

antonimia frazeologică în interiorul sistemelor frazeologice generale ale limbilor română şi engleză.

În linii mari, au fost elucidate unele probleme generale despre frazeologie ca ramură a

lingvisticii. Este vorba despre reformularea definiţiei noţiunii de „frazeologism”, reliefarea

„hotarelor” frazeologiei şi a conceptului de frazeologism şi, nu în ultimul rând, a clasificării

frazeologismelor după gradul de coeziune semantică a elementelor componente.

În lingvistică există mai multe definiţii pentru noţiunea de „frazeologism”. Se motivează

aceasta prin varietatea metodelor de cercetare a materialului frazeologic, prin influenţa aspectelor

care au fost investigate de un lingvist sau altul (structura internă sau externă a frazeologismelor,

valoarea semantică, utilizarea frazeologismelor în limbă sau în vorbire etc.).

14

În compartimentul al II-lea ,,Tipologia structural-semantică şi particularităţile lexico-

gramaticale ale antonimelor frazeologice în limbile română şi engleză’’ se relevă microsistemul

antonimelor frazeologice şi sunt prezentate diverse clasificări ale lor.

Clasificarea antonimelor frazeologice este realizată în baza următoarelor criterii: I) natura

lexico-semantică a elementelor componente; II) tipologia structurală a frazeologismelor antonimice;

III) particularităţile lexico-gramaticale ( corespondenţa cu unele părţi de vorbire ); IV) tipul relaţiilor

antonimice dintre frazeologismele monosemantice; V) tipul relaţiilor sinonimice dintre

frazeologismele polisemantice; VI) numărul de antonime frazeologice ce alcătuiesc cuplul

antonimic sau seria antonimică etc.

În compartimentul al III-lea ,,Clasificarea semantică a antonimelor frazeologice ’’, s-a ţinut

cont de două aspecte: A) de natura logico-semantică a opoziţiei dintre membrii cuplului antonimic

frazeologic; B) de grupurile tematice cărora le aparţin antonimele.

După natura raporturilor logico-semantice, antonimele frazeologice din limbile română şi engleză

se clasifică în următoarele tipuri: 1) graduale; 2) complementare; 3) vectoriale; 4) conversive.

Antonimele frazeologice redau semnificaţii din cele mai diverse arii ale realităţii. Astfel, conform

tematicii lor, în limba română perechile antonimice, analizate în teză, formează 11 grupuri tematice, iar

în limba engleză au fost stabilite 16 grupuri tematice.

O problemă importantă din cadrul studierii seriilor sinonimico-antonimice frazeologice o

constituie determinarea dominantei sinonimice.

În calitate de dominantă a seriilor sinonimice apare, de obicei, un frazeologism, care redă cât

mai clar sensul general al întregii serii şi este mai tipic, mai normativ şi neutru din punct de vedere

stilistic. În comparaţie cu dominanta seriei, celelalte sinonime frazeologice se deosebesc prin diverse

nuanţe semantice şi, în special, stilistice.

În ultimul compartiment al capitolului al treilea au fost analizate frazeologisme din ambele limbi,

ce au în componenţa lor antonime lexicale.

15

1. ANTONIMIA FRAZEOLOGICĂ – FENOMEN LINGVISTIC UNIVERSAL

1.1. Generalităţi privind frazeologia şi antonimia frazeologică

I. Determinarea trăsăturilor comune ale antonimelor frazeologice din limbile română şi

engleză permite să fie evidenţiate acele trăsături distinctive ale sensului frazeologic, care face ca

antonimia frazeologică să devină un fenomen specific al limbii, iar sistemul frazeologic să obţină

statut autonom.

Antonimia frazeologică este un fenomen lingvistic şi un aspect important în cercetarea

relaţiilor semantice în interiorul sistemului general al limbii.

Pentru a studia antonimia frazeologică este necesar a elucida, mai întâi, unele probleme

generale despre frazeologie ca ramură independentă a lingvisticii. Este vorba despre stabilirea unei

definiţii de lucru a frazeologismelor, reliefarea hotarelor frazeologiei şi a conceptului de

frazeologism şi, nu în ultimul rând, al clasificării frazeologismelor după gradul de fuziune semantică

a elementelor componente.

În lingvistică există mai multe definiţii pentru noţiunea de „frazeologism”. Se motivează

aceasta prin varietatea metodelor de cercetare a materialului frazeologic, prin influenţa aspectelor

care au fost investigate de un lingvist sau altul (structura internă sau externă a frazeologismelor,

valoarea semantică, utilizarea în limbă sau în vorbire etc.). [17, p. 179-185]

Însăşi problema definirii frazeologismelor este discutată, deoarece în frazeologia contemporană

există diverse metode şi, respectiv, concepţii. Dintre acestea se evidenţiazǎ: 1) principiul (criteriul)

semantic; 2) metoda contextuală; 3) metoda variaţională; 4) metoda aplicaţiei frazeologice; 5) metoda

identificǎrii frazeologice; 6) metoda complexă. [apud: 25, p. 16-18]

Majoritatea metodelor reprezintă în sine diferite puncte de vedere privind cercetarea

frazeologismelor. Ele sunt destinate studierii diferitelor aspecte ale frazeologismelor. Metodele de

cercetare nu se contrazic, ci se completează reciproc.

Dat fiind faptul că la definirea frazeologismelor se ţine cont de metode diferite, este logic ca şi

definiţiile să fie diverse. În frazeologie sunt bine cunoscute diverse definiţii. În teza de faţă se utilizează

următoarea definiţie: Frazeologismele sunt îmbinări stabile de cuvinte (mai rar având structura unor

propoziţii sau fraze) al căror conţinut general nu constituie o sumă a semnificaţiilor elementelor

componente, ci reprezintă un sens frazeologic, apărut în urma diverselor transferuri semantice ale

16

componenţilor. [28, p. 13] La delimitarea frazeologismelor de locuţiuni s-a ţinut cont de următoarele

criterii: locuţiunile constituie un grup de cuvinte dintre care unul este noţional, iar celelalte --

nenoţionale; frazeologismele sunt alcătuite din minimum două cuvinte noţionale; elementele

componente ale locuţiunilor îşi păstrează sensurile de bază, pe când componentele frazeologismelor au

sensuri frazeologice etc.

Se cere a fi menţionat şi faptul că în privinţa stabilirii obiectului de studiu al frazeologiei şi a

hotarelor ei în lingvistică există opinii diferite. Cauza necoincidenţelor de păreri constă în aceea că, la

delimitarea frazeologismelor de alte tipuri de îmbinări stabile de cuvinte, lingviştii utilizează criterii

diferite: imposibilitatea traducerii literale a frazeologismelor în alte limbi, sensul general al

frazeologismelor nu este o sumă a sensurilor elementelor componente ale frazeologismelor, caracterul

lor reproductiv etc. [25, p. 18-20]

Analiza principiilor de determinare a frazeologismelor de alte tipuri de îmbinări stabile de cuvinte

a demonstrat că niciunul dintre acestea nu este universal, adică nu poate fi aplicat la analiza tuturor

frazeologismelor, principiile având un statut destul de convenţional.

La baza investigaţiilor din teză se acceptă ca principiu de determinare a frazeologismelor de alte

tipuri de îmbinări stabile de cuvinte caracterul idiomatic al frazeologismelor, care reprezintă un

transfer de sens al conţinutului general al îmbinării de cuvinte, ce are loc în baza diferitelor procese

semantice la care sunt supuse elementele componente ale îmbinărilor respective: metaforizarea,

metaforizarea repetată, metonimizarea, abstractizarea sensurilor elementelor componente etc.

Unii lingvişti concep frazeologia în sens larg, alţii – în sens restrâns. În teza de faţă, frazeologia

este concepută în sens restrâns, considerând ca obiect de studiu al frazeologiei nu orice îmbinare

stabilă de cuvinte (proverbe, zicători, cuvinte înaripate, cuvinte compuse, aforisme, îmbinări

terminologice etc.), ci doar frazeologisme propriu-zise, care au două varietăţi: expresii frazeologice şi

expresii idiomatice. [25, p. 30]

Elementele componente ale expresiilor frazeologice (unul sau câteva) îşi mai păstrează sensul

semantic de bază sau se mai simte legătura sensului general al expresiilor frazeologice cu sensul iniţial

al fiecărui element component. Deci coeziunea semantică a elementelor componente ale expresiilor

frazeologice este parţială: a ajunge (a veni) la putere, bătaie de cap, când era bunica fată mare, a

duce cu vorba (pe cineva), a fi uşor de cap, om de paie, a rupe tăcerea, a trage cu urechea; to come

(in) to power, to rise to power, to give/to cause (<great) trouble/bother to smb., to put smb. to (<a lot

17

of) trouble, once upon a time, to take in/to put off with fine words, to be open-minded, man of straw/a

clay figure/dummy, to break the silence, to prick up/to cock up one’s ears/to sit up and take notice.

Coeziunea semantică a expresiilor idiomatice este totală, ceea ce înseamnă că toate elementele

componente şi-au pierdut semnificaţiile de bază, iar conţinutul general al îmbinărilor este un sens

frazeologic: a-şi aprinde paie-n cap, a rupe mâţa în două, rupt din soare, a spăla putina, a tăia frunze

la câini, zeamă de clopot (de hirleţ); to bring/to stir up/to raise a hornet’s nest about one’s ear, to

drop somebody like a hot potato/like a hot chestnut, a picture of beauty, to take to one’s heels, to keep

hands in pockets/to sit idle.

Concepând frazeologia în sens restrâns, în lucrare sunt studiate în plan contrastiv doar expresiile

frazeologice şi expresiile idiomatice din limbile română şi engleză.

II. Interesul faţă de noţiunile cu sens contrar a apărut încă din Antichitate în studiile de elucidare

a problemelor de semantică descriptivă, care i-au preocupat pe filozofii şi filologii acelor timpuri.

[114, p. 9] . Aspectele cercetate de Aristotel, Platon, Teofrast, Cicero şi de filozofii de mai târziu

(Hegel etc.) au fost descrise de lingvistul R. Sârbu. [114, p. 11-16]

La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, printre disciplinele lingvistice se

afirmă semantica lingvistică sau semasiologia. În această perioadă a crescut şi interesul faţă de cuvintele cu

sens opus. În deceniul al şaptelea al secolului al XIX-lea apare şi termenul antonim, utilizat pentru prima

dată de autorul primului dicţionar de sinonime şi antonime al limbii engleze Charles I. Smith (A Complete

Collection of Synonyms and Antonyms, 1867).

O contribuţie esenţială la dezvoltarea semasiologiei şi, respectiv, a cercetării fenomenului

antonimiei au avut-o lingviştii M. Bréal, St. Ullman, P. Guiraud, F. de Saussure, Ch. Bally, J. Vendryes,

Kr. Nyrop, J. Trier, A. Jolles etc. [apud 114, p. 11-16]

În lingvistica română antonimia a fost cercetată de lingviştii M. Bucă şi I. Evseev [13],

I. Coteanu [41], I. Iordan [80], R. Sârbu [114], L. Wald [129] etc.

În lucrările lingviştilor enumeraţi mai sus sunt abordate aspecte teoretice ale antonimelor,

particularităţile lingvistice ale acestora, esenţa relaţiilor de antonimie, interacţiunea dintre antonime

şi alte fenomene semantice, funcţiile stilistice ale antonimelor etc. Această varietate de aspecte, pe

care le prezintă antonimia, în general, şi antonimele limbilor română şi engleză, în special, fac ca

antonimia lexicală şi, mai ales, cea frazeologică să devină un domeniu interesant şi actual al

semasiologiei şi al frazeologiei.

La etapa contemporană principalele probleme ce ţin de antonimie se referă la:

18

1) esenţa relaţiilor de antonimie lexicală şi frazeologică (raportul dintre categoriile logice şi

lingvistice în definirea antonimelor, particularităţile semantice ale acestora);

2) tipologia opoziţiilor antonimice;

3) delimitarea opoziţiilor propriu-zise de alte tipuri de opoziţie. [114, p. 29]

Pentru a da o definiţie relativ completă noţiunilor de „antonimie lexicală” şi „antonimie

frazeologică” este necesar, în primul rând, să fie elucidate noţiunile de „sens lexical” şi „sens

frazeologic”.

Antonimia lexicală şi antonimia frazeologică sunt cazuri particulare ale sensului lexical şi ale

sensului frazeologic. De aceea, pentru a defini aceste două noţiuni, este necesar a scoate în evidenţă

trăsăturile specifice ale sensului lexical şi ale celui frazeologic.

Conform Micului dicţionar de termeni lingvistici, sensul lexical reprezintă „înţelesul pe care

vorbitorii îl atribuie unui cuvânt”. „Calitatea unui cuvânt de a desemna ceva şi de a evoca în mintea

ascultătorului imaginea obiectului desemnat. Se constituie ca rezultat al generalizării caracteristicilor

unei clase de obiecte”. [6, p. 185]

După cum se ştie, sensul lexical reprezintă o imagine generalizatoare, care exclude

caracteristicile diferenţiale ale obiectelor, făcând parte din aceeaşi clasă. Iată de ce se spune că orice

cuvânt generalizează. De exemplu, cuvântul carte are în dicţionarele limbii române următoarea

definiţie „scriere (literară, ştiinţifică, didactică ş.a.), tipăritură (sau destinată tiparului) legată sau

broşată în volum”.

Autorii Micului dicţionar de termeni lingvistici menţionează că sensul lexical cunoaşte un

număr impunător de definiţii, deoarece este o categorie complexă. Astfel, fiecare definiţie scoate în

evidenţă diferite aspecte ale laturii de conţinut al cuvântului. Cele mai multe definiţii relevă faptul

că semnificaţia de natură lexicală este în relaţie cu o anumită noţiune, deci sensul lexical are la bază

o noţiune. Prin sensul său cuvântul descrie într-o formă generalizată obiectul desemnat, reflectând

ansamblul de trăsături specifice acestuia, ceea ce îi permite să trimită la clasa întreagă de obiecte,

dar, în acelaşi timp, şi la un anumit exemplar din clasa dată. [6, p. 186]

Sensul lexical se divizează în mai multe unităţi minimale, descrise detaliat de lingviştii

M. Bucă şi I. Evseev [13, p. 52]. Totuşi în structura sensului lexical al unui cuvânt se pot delimita

următoarele două componente de bază: o componentă denotativă şi o componentă conotativă.

Componenta denotativă a sensului lexical este echivalentul noţiunii care reflectă o clasă de

obiecte, acţiuni, însuşiri etc., deci reprezintă latura conceptuală sau cognitivă a sensului unui cuvânt.

19

Componenta conotativă a sensului lexical este ansamblul valorilor afectiv-expresive legate de sensul

denotativ. În Micul dicţionar de termeni lingvistici se menţionează, pe bună dreptate, că elementul

central al sensului lexical este componenta lui denotativă, în timp ce componenta conotativă are un

caracter secundar. Ea poate apărea ca o nuanţă suplimentară de sens care se suprapune componentei

denotative şi care, pentru a se actualiza, are nevoie de un context. [6, p. 186] De exemplu, cuvântul

„carte”, pe lângă componenta denotativă, pe care am indicat-o mai sus, are şi componentă conotativă de

„cunoştinţe de scriere şi citire; învăţătură, ştiinţă, cultură, erudiţie” [98, p. 340], valori care se realizează

în anumite contexte:

Nu ştie carte, abia poate iscăli, dar braţul lui ţine gârbaciu stăpânirii asupra prostimii.

(M. Sadoveanu, N.F., p. 97)

Postelnicul Ştefan Meşter îşi petrecuse o parte din tinereţă la Veneţia unde învăţase

carte latinească.

(M. Sadoveanu, F.J., p. 516)

Întrecea mai pe toţi băieţii şi din carte, dar şi din nebunii.

(I. Creangă, A.C., p. 22)

Sensul unor cuvinte se defineşte prin opoziţie cu sensurile altor cuvinte ale limbii, în cadrul unui

câmp lexico-semantic în care fiecare sens este element component. De exemplu: viaţă – moarte; alb –

negru; a închide – a deschide; bucurie – tristeţe; a iubi – a urî; pesimist – optimist etc. Lingvistul D.

Chiţoran, prezintă un bogat material faptic, în acest sens, din limba engleză; life – death, white – black,

to close – to open, happiness – sadness, to love – to hate, pessimist – optimist. [139, p. 98]

Cercetând sensul lexical şi criteriile de analiză a antonimelor (criteriul logic, lingvistic,

psiholingvistic, ontologic, structural-semantic), lingvistul R. Sârbu propune următoarea definiţie

pentru noţiunea de antonime: Cuvinte corelative care sunt angajate în raporturi de contrarietate

semantică şi care s-au statornicit în conştiinţa vorbitorilor sub forma unor cupluri cu valori de

normă lingvistică, iar în context apar cu regularitate în opoziţie directă, având posibilităţi

combinatorii asemănătoare: frumos – urât; bun – rău; vesel – trist; cald – rece; moale – tare; puternic

– slab. [114, p. 98]

În teză se acceptă această definiţie pentru noţiunea de ,,antonime’’ deoarece este una din cele

mai complete şi mai clare.

Pe lângă sensul lexical, cu toate varietăţile lui, în orice limbă exista şi sensul frazeologic. Acest

sens este specific doar pentru frazeologisme şi are anumite trăsături specifice. Sensul frazeologic se

20

manifestă în funcţie de tipul de frazeologisme: expresii frazeologice sau expresii idiomatice. În fiecare

tip gradul de desemantizare, de abstractizare a elementelor componente este variat. După cum am mai

menţionat, desemantizarea componentelor expresiilor frazeologice este parţială, deoarece unul sau

câteva cuvinte din structura expresiilor îşi păstrează sensul lexical propriu, de bază. În alte expresii

frazeologice, atât în limba română, cât şi în engleză, lexemele, chiar dacă nu se utilizează cu sens

propriu, au anumite tangenţe cu sensul iniţial: cânepa dracului, vulpe bătrână, cusut cu aţă albă, a fi

(a se crede) în al şaptelea (al nouălea) cer, a număra oasele (cuiva), a-şi lua nasul la purtare, tras de

păr, la spartul târgului; old vixen (bird), easily seen through/obvious/too thin, (to see) in the seventh

heaven (with joy/of delight/all over oneself), full of bones, to cock one’s nose/to forget one’s place/his

crest rises, far-fetched, after the fair/too late in the day.

Elementele componente ale expresiilor idiomatice se desemantizează total, adică îşi pierd

orice legătură cu sensurile lor lexicale de bază, fuziunea semantică a componentelor fiind totală.

Acest tip de sens se numeşte frazeologic: stâlp de cafenea, coadă de topor, cu scaun la cap, a fi (a

nu fi) uşă de biserică, a-şi da (a-şi arăta) arama pe faţă, a-şi aprinde paie-n cap, verde în ochi, la

moşii ăi verzi, în dorul lelii; habitué of coffee houses, sensible/judicious/wise/gumptious, to be/not to

be quite the clean potato, to show/display one’s true colours/character/to give oneself away, to

raise/to stir up a hornet’s nest about one’s ears, right ahead, when the pigs begin to fly, on St. Tib’s

eve/when two Sundays come in one week, at random/tentatively/half-heartedly.

Deci cu cât nivelul de desemantizare a elementelor componente este mai înalt, cu atât e mai

pronunţat sensul frazeologic şi, invers, dacă unele elemente componente îşi păstrează sensul de bază

sau măcar legătura cu sensul iniţial, atunci la formarea sensului general va participa atât sensul

lexical, cât şi sensul frazeologic.

La definirea sensului frazeologic este necesar să se ţină cont de următoarele trăsături specifice:

1) sensul frazeologic are o evidentă valoare conotativă, un pronunţat caracter expresiv şi emotiv;

2) sensul frazeologic, pe lângă semnificaţiile denumite (obiecte, însuşiri, acţiuni, circum-

stanţe etc.) mai redă şi atitudinea celui care vorbeşte faţă de noţiunile date;

3) nivelul de abstractizare a sensului frazeologic e cu mult mai avansat decât abstractizarea

sensului lexical.

Astfel, sensul frazeologic reprezintă un mijloc specific de reprezentare a lumii în conştiinţa

omului, constituind o categorie semantică cu un înalt grad de abstractizare, ce se utilizează pentru

caracterizarea expresiv-emotivă a noţiunilor din realitatea înconjurătoare.

21

***

În procesul studierii antonimiei frazeologice s-a ţinut cont şi de rezultatele obţinute de lingvişti

în urma cercetării antonimiei lexicale. În investigaţiile ştiinţifice privind antonimia, în general, una din

problemele esenţiale este stabilirea naturii lingvistice a antonimiei. Problema cercetată se complică

datorită faptului că antonimia este o categorie semasiologică bazată pe contrarietatea noţiunilor

exprimate. Contrarietatea însă este în acelaşi timp şi noţiune logică, şi noţiune psihologică, şi noţiune

gnoseologică. Deci la definirea noţiunii de „antonimie” trebuie să se ţină cont de diverse aspecte:

lingvistic, logic, psihologic, ontologic etc. Uneori aceste aspecte se îmbină între ele: logico-lingvistic,

structural-semantic etc.

Cei mai mulţi lingvişti ţin cont la determinarea antonimelor de trei aspecte principale:

lingvistic, logic şi psihologic. Unii cercetători mai adaugă la cele trei aspecte şi pe al patrulea:

gnoseologic. [78, p. 39-53; 114, p. 34-40]

Esenţa aspectului (criteriului) logic constă în aceea că relaţiile dintre sensurile antonimice sunt

tratate la fel ca şi relaţiile dintre noţiunile logicii formale. Raporturile de antonimie sunt definite ca un

tip de relaţii dintre noţiuni, iar antonimele sunt identificate cu un tip sau altul de noţiuni incompatibile

din logică. Printre adepţii criteriului logic am putea numi lingviştii C.R. Ogden, N. Webster, E. Sapir,

C. Otobâcu etc. Lingviştii-logicieni identifică relaţiile dintre sensurile cuvintelor cu relaţiile dintre

noţiuni. Unii autori ajung până la ignorarea particularităţilor lingvistice propriu-zise ale antonimiei,

ceea ce nu este altceva decât negarea existenţei obiective a cuvintelor antonime în limbă. [114, p. 37]

Adevărul este că, în general, clasificările logice sunt prea artificiale pentru a fi aplicate la categoriile

lingvistice. [114, p. 37] Între categoriile logice şi cele lingvistice există de multe ori o neconcordanţă.

La definirea noţiunii de „antonime frazeologice” cei mai mulţi lingvişti ţin cont de principiul

sau criteriul lingvistic [188, p. 42], care are următoarele aspecte: semantic, stilistic, distributiv,

structural, contextual.

1) Aspectul semantic presupune că antonimele frazeologice trebuie să aibă, din punct de vedere

semantic, atât trăsături comune, cât şi trăsături specifice. Comun pentru antonime este, în primul rând, că

între ele există o asemănare semantică, determinată de faptul că antonimele desemnează calităţi, acţiuni,

fenomene, circumstanţe, ce aparţin aceluiaşi domeniu din realitatea obiectivă. [13, p. 145]

De exemplu, asemănările dintre frazeologismele a fi cu ochii în patru – a fi cu ochii legaţi; to

mind one’s eye/to have one’s weather eye open/to have all one’s eyes about one ≠ keeping one’s

22

eyes closed este determinată de faptul că ambele se referă la anumite trăsături de caracter şi

comportament.

Diferenţa dintre cuplurile de antonime frazeologice constă în aceea că ele au sensuri opuse.

Astfel, opoziţia dintre antonimele frazeologice a fi cu ochii în patru – a fi cu ochii legaţi se

manifestă prin faptul că ele desemnează calităţi (însuşiri) ce se află la extremităţile aceluiaşi

fenomen, aceleiaşi noţiuni: primul frazeologism desemnează noţiunea de „a fi cu băgare de seamă,

atent, a se păzi bine”, iar al doilea – noţiunea „a nu lua în seamă, a nu fi atent, a nu se păzi deloc”.

Aspectul semantic este esenţial la determinarea antonimelor frazeologice.

Aceeaşi situaţie e specifică şi limbii engleze. De exemplu, pentru frazeologismele (as) fat as

butter „gras, dolofan” – (as) thin as a lath (as a rail, as a rake) „slab” este comun faptul că ele se referă

la descrierea figurii (omului sau animalelor): „care are sub piele un strat gros de grăsime”; „cu forme

pline şi rotunde” – „care nu are un strat de grăsime sub piele, uscat”.

Aşadar, caracteristici importante ale antonimelor frazeologice din ambele limbi (română şi engleză)

se consideră sensurile opuse şi trăsăturile semantice comune pentru perechile antonimice.

2) Aspectul stilistic prevede ca perechile de antonime frazeologice să aibă aceleaşi trăsături

stilistice, adică ambele să facă parte din acelaşi strat stilistic. Părerile lingviştilor referitoare la acest

criteriu diferă. Cea mai mare parte a lingviştilor consideră că este obligatoriu ca sensurile frazeologice

ale cuplurilor să fie comune, adică să facă parte din acelaşi câmp lexico-semantic. E necesar, de

asemenea, ca sensurile frazeologice să fie opuse, contrare. În ceea ce priveşte valorile stilistice ale

antonimelor frazeologice, ele pot fi atât comune, asemănătoare, cât şi diferite, adică pot ţine de stiluri

diferite în comparaţie cu unităţile lexicale, care ţin, de obicei, de acelaşi stil, frazeologismele au diverse

valori conotative şi aparţin, respectiv, unor limbaje diferite. Astfel, dacă s-ar considera că sunt

antonimice numai perechile de frazeologisme care aparţin aceluiaşi stil, numărul antonimelor

frazeologice s-ar reduce foarte mult. Iată exemple de antonime frazeologice care au valori stilistice

diferite, dar care sunt considerate, fără rezerve, antonimice: kick the bucket (jargon) „a muri” – draw

one’s first breath (familiar) „a se naşte”.

3) Aspectul distributiv. Deoarece sensul frazeologismelor se realizează complet în context, e

necesar ca la determinarea antonimelor frazeologice să se ţină cont şi de capacităţile lor distributive,

de capacitatea frazeologismelor de a se asocia cu alte unităţi lexicale în context.

Fenomenul antonimiei frazeologice este conceput în lingvistică în sens larg şi în sens restrâns.

Pentru cercetătorii care concep acest fenomen în sens larg, caracterul distributiv al perechilor

23

antonimice este o trăsătură facultativă în procesul determinării cuplurilor antonimice frazeologice.

Pentru cei care concep antonimia frazeologică în sens restrâns, capacitatea frazeologismelor de a se

combina cu alte cuvinte e considerată obligatorie.

În teză se menţionează că e inadmisibil a susţine opinii extreme în privinţa distribuţiei perechilor de

antonime frazeologice. Distribuţia sintactică a antonimelor frazeologice este un criteriu facultativ, care nu

are un rol decisiv în determinarea cuplurilor antonimice.

Astfel distribuţia sintactică poate:

a) să coincidă: a cădea în labele (cuiva) – a scăpa din labele (cuiva); a duce casă bună (cu

cineva) – a duce casă rea (cu cineva); a heart of stone (inimă de piatră) – a heart of gold (inimă de

aur); lose one’s wind (a-şi ieşi din fire) – get (recover) one’s wind (a-şi veni în fire).

b) să nu coincidă: a mângâia pe cap (pe cineva) – a face chica topor ( cuiva), a-i zâmbi

norocul (cuiva) – a fi fără noroc; make a clear breast of something (a vorbi deschis) – beat about

(or around) the bush (a vorbi pe ocolite).

Necoincidenţa distribuţiei sintactice nu împiedică împerecherea cuplurilor de antonime

frazeologice nici în limba română, nici în limba engleză.

4) Aspectul structural. Indiferent dacă coincid sau nu coincid structurile (morfologice,

sintactice sau elementele componente) cuplurilor de frazeologisme, ele se consideră

antonimice. Condiţia principală este să coincidă câmpurile lexico-semantice şi opoziţia

sensurilor frazeologismelor respective. Acest criteriu este acceptat de majoritatea

lingviştilor şi doar un număr mic de cercetători consideră că structurile antonimelor

frazeologice trebuie să coincidă complet. (M. I. Sidorencko [192, p. 100-102]).

5) Aspectul contextual nu este obligatoriu pentru determinarea antonimelor frazeologice. El se

referă, în primul rând, la antonimele lexicale, care, de obicei, apar împreună în acelaşi context.

Caracterul neobligatoriu al utilizării perechilor de antonime frazeologice în acelaşi context e

determinat de trăsăturile interne ale frazeologismelor şi de faptul că fiecare antonim este el însuşi şi

concomitent opozantul lui. Un frazeologism antonimic îl presupune, în acelaşi timp, şi pe cuplul său.

În baza celor cinci aspecte ale criteriului lingvistic de determinare a antonimelor frazeologice, se

pot considera antonimice frazeologismele coreferente, ce se referă la aceeaşi clasă lexico-gramaticală,

coincid total sau parţial în funcţie de structura elementelor componente, ţin de acelaşi câmp lexico-

semantic, au sensuri frazeologice polare şi ţin de acelaşi sau de diferite stiluri.

24

Criteriul lingvistic se utilizează, de obicei, la definirea antonimelor frazeologice atunci când

se urmăreşte evidenţierea tangenţelor şi deosebirilor dintre două sau mai multe limbi.

Unele aspecte ale antonimiei nu pot fi explicate numai cu ajutorul criteriului lingvistic, ci e nevoie şi

de unele categorii logice şi psihologice. Lingvistul R. Sârbu menţionează, în această ordine de idei, că

„unele cuvinte cum ar fi alb şi negru, sunt contrare numai în conştiinţa noastră lingvistică, în timp ce, din

punct de vedere ontologic, altele sunt culorile diametral opuse ale spectrului (cf. roşu şi violet ori infraroşu

şi ultraviolet)” [114, p. 77]. Avem de a face, în cazul acesta, cu criteriul psiholingvistic, care a fost susţinut

de lingvistul Ch. Bally. De exemplu, Ch. Bally remarca, pe bună dreptate, că „antonimele (les contraires)

sunt aranjate în conştiinţa noastră în perechi, fiecare termen al perechii evocând, într-un fel sau altul,

imaginea celuilalt”. [135, p. 161]

În teza de faţă, la determinarea antonimelor frazeologice, se va utiliza criteriul lingvistic. Cercetătorii

care operează cu acest criteriu reuşesc să se apropie cel mai mult de rezolvarea genetică a problemei

antonimelor. Dovadă a celor spuse poate servi recentul Dicţionar de antonime ale limbii române [128] în

două volume, semnat de O. Vinţeler, care este cea mai reprezentativă lucrare lexicografică din domeniul

antonimelor limbii române.

Conform criteriului lingvistic sunt antonime acele frazeologisme, care au sensuri frazeologice

contrare, sunt identice între ele din punctul de vedere al trăsăturilor lexico-gramaticale şi prin

capacităţile de a se combina cu alte elemente ale contextului: a bate (a trage) clopotele – a tăcea

chitic; a-şi face nume bun – a-şi face nume rău; a lua (pe cineva) cu binişorul (cu binele) – a lua (pe

cineva) cu răul; to ring a peal/to set the bells ringing ≠ never to say a word/to keep silent/to keep

one’s mouth shut; to deserve one’s spurs ≠ to fall into disrepute; to treat smb. gently/to use fine

words/to speak smb. fair ≠ to force smb. away/to use bad words.

1.2. Antonimia frazeologică în sistemul general al limbii

Comunicarea dintre oameni se face prin intermediul cuvintelor şi al frazeologismelor.

Totalitatea cuvintelor şi a frazeologismelor unei limbi formează două sisteme principale: lexical şi

frazeologic. Fără cunoaşterea acestor sisteme, actul de comunicare devine imposibil. Iată de ce una

dintre sarcinile principale ale lingvisticii este studierea profundă a sistemului lexical şi al celui

frazeologic al diferitelor limbi.

25

Frazeologismele sunt reprezentate de un sistem foarte variat, care ne ajută să utilizăm

frazeologismele necesare pentru comunicarea umană. Sistemul frazeologic permite înţelegerea sensurilor

şi semnificaţiilor pe care le redau frazeologismele, capacitatea lor de a se utiliza în contexte etc.

Prin sistem frazeologic se înţelege totalitatea frazeologismelor unei limbi, a criteriilor de

clasificare a acestora, a modalităţilor de formare şi funcţionare.

Printre sarcinile principale ale sistemului frazeologic se enumeră următoarele:

– cercetarea trăsăturilor paradigmatice ale frazeologismelor: 1) descrierea relaţiilor dintre

frazeologisme şi alte unităţi ale limbii; 2) aranjarea tezaurului frazeologic conform câmpurilor

lexico-gramaticale (gruparea frazeologismelor cu sensuri înrudite sau apropiate);

3) organizarea frazeologismelor în serii sinonimice, cupluri antonimice etc.; 4) modul de

realizare şi de organizare a categoriilor gramaticale (morfologice) în structura frazeologismelor

(gen, număr, caz, grade de comparaţie, mod, timp, persoană etc.);

– studierea particularităţilor sintagmatice ale frazeologismelor: 1) forma pe care, potrivit unor

legităţi funcţionale ale fiecărei limbi, o „îmbracă” frazeologismele în discursivitatea lor lineară

în context; 2) capacităţile combinatorice, distributive, de asociere a frazeologismelor cu alte

elemente ale enunţului (propoziţiei sau frazei).

Deci caracterul sistemic al frazeologismelor se manifestă atât la nivel paradigmatic (pe linie

verticală), cât şi la nivel sintagmatic (pe linie orizontală).

În lingvistica românească nu se pomeneşte în niciun studiu despre sistemul frazeologic. Se

vorbeşte despre sistemele fonetic, lexical şi gramatical. [6, p. 190-191; 13, p. 65-75; 114, p. 101-103;]

De aceea, pe parcursul întregii teze se vor descrie trăsăturile paradigmatice şi sintagmatice ale

frazeologismelor antonimice din limbile română şi engleză.

Orice sistem, indiferent de natura lui, are, la rândul lui, subsisteme, care posedă trăsături

specifice evidente.

Referindu-se la antonimie, lingvistul R. Sârbu menţionează că acest fenomen lingvistic „este

prin excelenţă una dintre manifestările evidente ale caracterului de sistem al limbii, în general, şi al

lexicului, în special. Clasificarea unităţilor lexicale după componentele lor semantice contrare

permite o descriere structurală a limbii, o evidenţiere clară a zonelor din lexic, în care se întâlnesc

anumite microsisteme semantice constituite din lexeme opuse ca sens, ce alcătuiesc clase închise

formate numai din doi termeni”. [114, p. 103] În continuare autorul subliniază urmatoarele:

„cunoaşterea relaţiilor de tip antonimic pe care le contractează un cuvânt într-un câmp lexico-

26

semantic permite o mai amplă cunoaştere a relaţiilor lui cu alte unităţi lexicale şi a locului acestui

cuvânt în sistem”. [114, p. 103]

Autorii monografiei Probleme de semasiologie, M. Bucă şi I. Evseev, scriu că „dintre

categoriile semasiologice fundamentale, antonimia este singura categorie care ar figura într-un

sistem semiotic ideal, adică într-un sistem în care relaţiile dintre semnificanţi şi semnificaţi sunt

univoce: un semnificant corespunde unui semnificat, iar un semnificat se exprimă printr-un singur

semnificant”. [13, p. 144]

Observaţiile preţioase şi interesante ale lingvistului R. Sârbu despre caracterul sistemic al

antonimelor lexicale se referă cu succes şi la antonimele frazeologice, care reprezintă o expresie

pregnantă a caracterului sistemic al frazeologismelor cu sens contrar în opoziţii binare şi în

paradigme mai dezvoltate:

a) opoziţii bimembre: a se uita (a privi) cu ochi răi (la cineva) – a se uita (a privi) cu ochi

buni (la cineva); a călca strâmb – a călca drept; to view smb. with a friendly eye – to view

smb. with an unfriendly eye (to look daggers at smb.)/to cast an evil eye on smb.; to take a

false step/to slip – to make a good step;

b) opoziţii polimembre: a fi pe calea cea dreaptă (bună), a fi pe drumul cel drept – a fi pe o

cale greşită (rea), a fi pe un drum greşit; a avea (a fi cu) caş la gură, încă nu i-a căzut (nu

i-a picat) caşul de la gură, spârc cu caş la gură, a fi puişor cu caş (pe botişor), a avea dinţi

de lapte, boţ cu ochi, ieşit din faşă, (e încă) cu muci la nas – a avea gâscă în barbă (cu

gâsca în barbă), i-a nins în barbă (în cap, în păr, pe la tâmple), a fi nins de ani (de vreme),

bătut de bruma vremii, în amurgul vieţii, bătrân ca lumea, a avea multe vineri, a avea nouă

vieţi, uitat de moarte (de vreme); to be on the right path – to be on the wrong path; to be on

the right road – to be on the wrong road; to be wet behind the ears – to be hoary with age;

to be as green as a gooseberry – on the shady side of fifty – to have nine lives like a cat – to

be tenacious of life, to be hoary (with age); well on in years; weighed down with age; in the

afternoon of one’s life; in the winter of one’s life.

Antonimele frazeologice constituie factorul constructiv în organizarea frazeologismelor din

intervalul unui câmp lexico-semantic. Din perspectivă semantică, frazeologismele acoperă majo-

ritatea domeniilor vieţii materiale şi spirituale, aparţinând celor mai diverse sfere semantice: părţile

corpului omenesc, calităţi şi însuşiri ale omului, sentimente şi abilităţi, meserii, tradiţii şi obiceiuri,

conservând elemente ce aparţin mai multor câmpuri conceptuale.

27

Sistemele frazeologice ale limbilor română şi engleză sunt diferite şi de aceea o analiză

contrastivă ar scoate la iveală specificul sistemului frazeologic al fiecărei limbi.

Analiza contrastivă a antonimelor frazeologice ce semnifică noţiunile de „bun” – „rău” în

limbile română şi engleză demonstrează faptul că între frazeologismele antonimice ale acestor limbi

există şi trăsături comune, şi trăsături specifice. Astfel, avem frazeologisme ce au aceeaşi semnificaţie

în ambele limbi: a fi bun la inimă – to be kind; a fi bunătatea întruchipată – to be kindness itself etc.,

dar şi frazeologisme românesti care nu au echivalente în limba engleză: a fi bun de pus la rană, a fi

bun ca sânul mamei, a fi rău de mama focului, a fi câinos la inimă, a fi negru la suflet, a avea maţe

pestriţe, a avea inimă rea. Au fost atestate şi frazeologisme englezeşti care nu au echivalente în limba

română: to be as good a man as ever trade shoe, to be the milk of human kindness.

Observaţiile de mai sus accentuează faptul că sistemele frazeologice ale limbilor română şi

engleză au şi unele trăsături comune, dar şi trăsături specifice. Evidenţierea lor permite cunoaşterea

mai profundă a acestor două limbi.

Ca orice sistem, şi cel frazeologic reprezintă un tot organizat, şi o formă de organizare

relaţională şi opozitivă a frazeologismelor în procesul de comunicare. Sistemul frazeologic este

alcătuit din subsisteme interdependente, dar care nu există izolat, ci prin corelaţie strânsă între ele.

Unul dintre aceste microsisteme este cel al antonimelor frazeologice, care îşi are locul şi rolul său în

cadrul sistemului frazeologic.

1.3. Concept asupra antonimiei lexicale şi a celei frazeologice

Între antonimele lexicale şi antonimele frazeologice există tangenţe şi deosebiri.

Tangenţele dintre antonimia lexicală şi antonimia frazeologică se manifestă prin următoarele

aspecte:

I. În general, antonimia se întâlneşte mai frecvent în cadrul cuvintelor şi frazeologismelor ce

semnifică noţiuni abstracte, spaţiale, noţiuni ce se referă la volum, calităţi, cantităţi, noţiuni

temporale, obiecte şi fenomene ale lumii materiale, noţiuni ce numesc activităţi umane, sentimente,

voinţa, dorinţa, starea omului etc. Atât antonimia lexicală, cât şi cea frazeologică presupune, în

primul rând, existenţa contrapunerii logice, iar în limbă se întâlnesc acolo unde există opunerea

polară a cuvintelor sau frazeologismelor: mare – mic, etern – temporar, a se aşeza – a se ridica, a

pierde – a câştiga, a arunca ancora – a ridica ancora, cât roata morii – cât un grăunte de muştar,

28

slab ca o scândură – gras ca un pepene, cu mâna plină – cu mâna goală; obey – disobey, restive –

compliant, contumacy – resignation; to boss the show – play second fiddle.

II. Frazeologismele lexicale şi cele frazeologice se aseamănă între ele prin faptul că ambele

tipuri pot avea uneori câteva antonime, adică opoziţii: tare – moale, lichid; hard – soft, liquid; a

spune pe şleau – a arunca praf în ochii oamenilor, a mistifica adevărul; call a spade a spade – beat

about the bush, pass the bottle of smoke.

III. Din punct de vedere semantic, ambele tipuri de antonime (lexicale şi frazeologice) redau

noţiuni ce ţin de aceleaşi câmpuri semantice, dar cu valori denotative şi conotative plasate pe axe

polare.

De exemplu, dacă se vor opune frazeologismele: „a se supăra foc”, „a se aprinde (de mânie)”,

fly off the handle şi „a munci fără cruţare”, work one’s fingers to bone, atunci ele nu vor fi

antonimice, deoarece cele două acţiuni se deosebesc între ele: prima acţiune caracterizează o stare

psihică a omului, iar a doua acţiune ţine de procesul de muncă al omului.

Dar dacă frazeologismul „a munci fără cruţare”, work one’s fingers to the bones va fi

contrapus frazeologismului „a tâia frunze la câini”, „a sta cu mâinile în sân”, twiddle one’s thumbs,

atunci între ele se stabileşte un raport de antonimie, pentru că ele redau aceeaşi semnificaţie:

atitudinea omului faţă de muncă.

Astfel, aspectul semantic al contrapunerii atât al cuvintelor, cât şi al frazeologismelor

presupune şi asemănări, în cazul de mai sus e vorba de atitudinea omului faţă de muncă, şi deo-

sebiri, acţiuni ce se află la polii opuşi ai aceluiaşi câmp lexico-semantic: a activa, a munci – a

inactiva, a trândăvi, a lenevi.

IV. Ca şi cuvintele polisemantice, şi frazeologismele polisemantice pot stabili relaţii opoziţionale.

De exemplu, frazeologismul polisemantic a depune armele are următoarele sensuri: 1) a se preda, a se

declara învins; 2) a ceda în faţa argumentelor adversarului. Ambele sensuri ale acestui frazeologism sunt

opozabile cu cele două sensuri ale frazeologismului: a ridica armele: 1) a începe lupta împotriva unui

adversar; 2) a nu ceda în faţa argumentelor adversarului. Între aceste două frazeologisme se stabileşte un

raport de antonimie frazeologică completă. [25, p. 84] Antonimia este completă şi în cazul

frazeologismelor: of much account (of something): 1) ce are valoare, însemnătate; 2) a se bucura de

autoritate, de stimă şi of small account (of something): 1) ce nu are valoare, însemnătate; 2) a nu se

bucura de stimă, de autoritate. După cum se observă, din exemplele de mai sus, ambele sensuri ale

primului frazeologism se opun celor două sensuri ale frazeologismului al doilea.

29

În limba engleză se întâlnesc puţine perechi de antonime frazeologice polisemantice, care ar

avea un raport de antonimie completă, adică toate sensurile s-ar opune complet. De cele mai multe

ori, fiecare sens al unui frazeologism se opune altor frazeologisme.

De exemplu, frazeologismul be (down) on the back (sau lie on one’s back) are două sensuri: 1) a

fi pus tuş, a fi neputincios; 2) a se îmbolnăvi, a cădea la pat. Utilizat cu primul sens, acest frazeologism

are câteva antonime: win a victory „a învinge, a obţine o victorie (asupra cuiva sau asupra ceva)”; gain

a victory „a obţine o victorie (asupra cuiva)”; win in a canter „a câştiga (ceva) cu uşurinţă”. Al doilea

sens se află în raport de antonimie cu frazeologismele: be safe and sound „bine şi sănătos”; be sound

in wind and lamb „complet sănătos, într-o stare fizică bună”; be (as) sound as a bell „a fi sănătos tun”;

be hole and hearty „a fi plin de viaţă şi sănătos”; be alive and kicking „viu şi sănătos”; be as right as

rain (the nail) „a fi complet sănătos”; be (as) fit as a fiddle „a avea sănătate bună”; be (as) fit as a flea

„a fi sănătos deplin”.

Antonimia a două frazeologisme polisemantice e direct legată de nuanţele de sens pe care le

posedă. Dacă aceste nuanţe sunt echivalente şi independente, atunci o nuanţă de sens poate avea

antonim în sistemul semantic al altui frazeologism polisemantic, iar a doua nuanţă de sens poate să

nu aibă antonim. Între aceste antonime frazeologice se stabileşte un raport de antonimie incompletă.

Dacă nuanţele semantice sunt în relaţie de reciprocitate, atunci, de obicei, ambele nuanţe ale unui

frazeologism stabilesc raporturi de antonimie în sistemul sensurilor celuilalt frazeologism,

stabilindu-se, astfel, un raport de antonimie completă.

V. Antonimele frazeologice, ca şi cele lexicale, se îmbină cu lexeme ce ţin de acelaşi câmp

semantic: a se acoperi de glorie (în luptă, în muncă, în ştiinţă, în literatură) – a se acoperi de ocară (de

ruşine) (în luptă, în muncă, în ştiinţă, în literatură); a câştiga (în luptă, în muncă, în ştiinţă, în literatură) –

a pierde (în luptă, în muncă, în ştiinţă, în literatură); s-a dus (a plecat) departe – s-a dus (a plecat)

aproape; s-a dus (a plecat) peste nouă mări şi ţări – s-a dus (a plecat) la o aruncătură de băţ; to cover

oneself with glory – to cover oneself with shame; at a stone’s throw from – at the other end of the world.

VI. Ca şi cele lexicale, antonimele frazeologice ţin de aceeaşi clasă lexico-gramaticală, de

aceleaşi părţi de vorbire. Investigaţiile demonstrează că, de obicei, antonimele frazeologice se află în

relaţie de corespondenţă cu verbele, adjectivele, substantivele şi, rar, cu adverbele.

a. Antonime frazeologice verbale: a-şi arunca masca – a-şi pune masca; a bate la ochi – a

nu atrage atenţia; work one’s fingers to the bones (a munci fără preget) şi twiddle one’s thumbs (a

sta cu mâinile în buzunar, a tăia frunze la câini).

30

b. Antonime frazeologice adjectivale: ieftin la plâns – scump la râs; a fi cu capul în nori – a

fi cu picioarele pe pământ; (as) clear as mud (încurcat total) – (as) clear as day (daylight) (limpede

(clar) ca lumina zilei).

c. Antonime frazeologice substantivale: făcător de bine – făcător de rău; semn bun – semn

rău; dumb dog (om tăcut, taciturn) – a bag of wind (om vorbǎreţ, limbut, guraliv).

d. Antonime frazeologice adverbiale: cu inima împăcată – cu inima neîmpăcată; cu mâna

plinǎ – cu mâna goală; first of all(in primul rănd) – last of all(in ultimul rănd), in good hands (pe

mâini bune) – in bad hands (pe mâini rele); at first hand (nemijlocit, direct) – at second hand (din

auzite, indirect).

Antonimele frazeologice îndeplinesc aceleaşi funcţii sintactice ca şi părţile de vorbire cu care

stabilesc un raport de corespondenţă. Astfel, funcţia sintactică de bază a antonimelor frazeologice

verbale este cea de predicat, antonimele frazeologice adjectivale – atribut, antonimele frazeologice

substantivale – subiect, complement, antonimele frazeologice adverbiale – complemente, de obicei,

circumstanţiale.

Atât în limba română, cât şi în limba engleză, mai numeroase sunt antonimele frazeologice

verbale. Din numărul total de 3.010 de perechi de antonime frazeologice româneşti şi, respectiv, 2.200

din limba engleză (Anexă), în limba română 65% din antonimele frazeologice sunt verbale, în limba

engleză – 70%; antonime frazeologice adjectivale în limba română sunt 20%, iar în limba engleză –

15%, antonime frazeologice substantivale sunt în limba română 10%, iar în limba engleză – 5%,

antonimele frazeologice adverbiale constituie în limba română 5%, iar în limba engleză – 10%.

Astfel s-a constatat că antonimele lexicale şi antonimele frazeologice din limbile română şi

engleză au anumite trăsături asemănătoare: 1) semnifică, de obicei, noţiuni abstracte şi se întâlnesc acolo

unde există opoziţii polare ale semnificaţiilor; 2) au câteva antonime (serii antonimice); 3) redau noţiuni

ce ţin de aceleaşi câmpuri semantice; 4) ca şi antonimele lexicale polisemantice, şi antonimele

frazeologice polisemantice stabilesc relaţii opoziţionale; 5) ambele tipuri au aceleaşi distribuţii utilizate

în contexte; 6) şi antonimele lexicale, şi antonimele frazeologice se află în raport de corespondenţă cu

verbele, adjectivele, substantivele şi adverbele.

1.4. Trăsăturile specifice ale antonimelor frazeologice

1. Antonimia lexicală e mai bogată decât antonimia frazeologică atât în limba română, cât şi

în limba engleză.

31

E un fenomen firesc, deoarece volumul unităţilor lexicale (baza de formare a antonimelor

lexicale) e cu mult mai mare decât volumul unităţilor frazeologice (baza de formare a antonimelor

frazeologice).

În limba română, de exemplu, la 100 de perechi de antonime lexicale revin în medie 17-18 perechi

de antonime frazeologice. Aceste cifre au fost obţinute în urma comparării a 400 de perechi antonimice

lexicale mai uzuale selectate din Dicţionarul de antonime al limbii române [128]. Pentru prima sută de

antonime lexicale au fost observate 16 perechi de antonime frazeologice, pentru a doua sută – 19, pentru

a treia sută – 16 şi pentru a patra sută – 15 perechi de antonime frazeologice.

În limba engleză, la 100 de antonime lexicale revin 10-12 perechi de antonime frazeologice.

[191, p. 97]

Consecinţa acestei inegalităţi se răsfrânge direct asupra sferelor de realizare a antonimelor

frazeologice, care sunt mult mai restrânse decât sferele de utilizare a antonimelor lexicale.

2. Atât în limba română, cât şi în limba engleză cuvintele antonime sunt alcătuite din morfeme şi

constituie unităţi structurale integrale. Antonimele frazeologice sunt formate din cuvinte şi reprezintă astfel

unităţi structurale separate (alcătuite din două, trei şi mai multe lexeme).

Analiza materialului faptic din ambele limbi a demonstrat că antonimele frazeologice se

clasifică în funcţie de natura lor în:

1. Antonime frazeologice cu aceeaşi structură morfologică: a cădea în labele (cuiva) – a

scăpa din labele (cuiva); a descoperi adevărul – a ascunde adevărul; a fi în relaţii bune – a fi în

relaţii rele; be in harmony with something – be out of harmony with something.

2. Antonime frazeologice cu structuri derivative diferite: a scoate în vileag – a ascunde sub

şapte lacăte; a fi tare de inimă – a fi fricos ca un iepure; a se face negru ca pământul – a se face alb

ca varul; a fi cu caş la gură – a avea gâsca în barbă; a se mânca ca câinii – a trăi ca fraţii în

dragoste; be at odds with something – be in tune with something.

3. Antonimele lexicale, fiind neutre din punct de vedere stilistic, pot fi utlizate în diferite

stiluri ale limbii: beletristic, publicistic, ştiinţific, oficial-administrativ etc. În special, antonimele

lexicale contribuie la crearea unor figuri de stil precum: oximoronul, antiteza etc.

Antonimele frazeologice au, în majoritatea cazurilor, valori conotative bine conturate şi de

aceea ele nu pot fi utilizate în toate stilurile. De obicei, antonimele frazeologice se utilizează în

stilurile beletristic şi publicistic şi, doar cu anumite excepţii, ele pot fi folosite în celelalte stiluri [23,

p. 321-322; 31, p. 3-5].

32

4. În comparaţie cu antonimele lexicale, cele frazeologice se utilizează foarte rar în acelaşi

context sau în contexte restrânse. De exemplu:

Fata babei era slută, leneşă, ţâfnoasă şi rea la inimă. Fata moşneagului însă era

frumoasă, harnică, ascultătoare şi bună la inimă.

(I. Creangă, S., p. 197)

It had been, when I read it, only a vaguely pregnant piece of nonsense as clear as

mud but now it was all as clear as day, as evident as Euclid.

(A. Saxton, T.G.M., p. 76)

5. Numărul antonimelor frazeologice, care au corespondenţe semantice printre antonimele

lexicale este destul de mare. Fenomenul invers, când antonimele lexicale nu au corespondente

printre frazeologisme, se întâlneşte cu mult mai des datorită fapului că numărul de antonime lexicale

depăşeşte cu mult numărul antonimelor frazeologice.

6. Seriile sinonimico-antonimice frazeologice sunt mai puţin numeroase în comparaţie cu cele

lexicale. [20, p. 53-77]

1.5. Concluzii

1.1. Sensul frazeologic şi antonimia frazeologică sunt fenomene lingvistice importante în cercetarea

relaţiilor semantice în interiorul sistemului frazeologic, în general, al limbilor română şi engleză.

1.2. Frazeologismele sunt îmbinări stabile de cuvinte al căror conţinut nu constituie o sumă a

sensurilor elementelor componente, ci reprezintă un sens frazeologic, obţinut în urma transferurilor

semantice, la care au fost supuse elementele componente. Sensul frazeologic este un mijloc specific

de reprezentare a lumii în conştiinţa omului, constituind o categorie semantică ce se utilizează

pentru caracterizarea expresivă şi emotivă a fiinţelor şi obiectelor din lumea înconjurătoare, în baza

unui sens nou, obţinut dintr-un „aliaj” de sensuri lexicale supuse unor transferuri semantice.

1.3. Principiul de bază de delimitare a frazeologismelor de alte unităţi ale limbii este principiul

idiomatic, strâns legat de sensul frazeologic, deoarece prin idiomaticitate se subînţelege un transfer

de sens, o renovare semantică a conţinutului general al îmbinărilor de cuvinte, mai bine zis, o

renovare semantică a elementelor componente ale îmbinărilor de cuvinte. Printre procesele

semantice care participă mai frecvent la renovarea semantică sunt: metaforizarea şi metonimizarea.

33

1.4. În teză frazeologia este concepută în sens restrâns, adică obiectul de studiu al frazeologiei

îl constituie frazeologismele propriu-zise. Varietăţi ale frazeologismelor sunt expresiile frazeologice

şi expresiile idiomatice.

1.5. Sensul lexical şi sensul frazeologic reprezintă noţiuni distincte, care au trăsături specifice

ce le fac inconfundabile. Printre aceste trăsături am putea menţiona: valoarea conotativă, elementul

semantic suplimentar, ce indică atitudinea vorbitorului faţă de noţiunile exprimate, nivelul înalt de

abstractizare al sensului, caracterul nemotivat, de cele mai multe ori, al acestui sens etc.

1.6. La determinarea noţiunii de „antonimie” se ţine cont de cele mai diverse principii:

lingvistic, logic, psihologic etc. La baza investigaţiilor din teză se află principiul lingvistic, care are

mai multe aspecte: 1) semantic; 2) stilistic; 3) distributiv; 4) structural; 5) contextual. Fiecare aspect

are anumite trăsături specifice.

1.7. Conform principiului lingvistic, antonimele frazeologice se definesc astfel: „Antonime

sunt acele frazeologisme, care au sensuri frazeologice contrare , sunt identice între ele din punctul

de vedere al trăsăturilor lexico-gramaticale şi prin posibilităţile de a se îmbina cu alte elemente ale

contextului”.

1.8. Prin sistem frazeologic se înţelege totalitatea frazeologismelor unei limbi, a criteriilor de

clasificare a acestora, a modurilor de formare şi funcţionare. Caracterul sistematic al

frazeologismelor se manifestă atât la nivel paradigmatic, cât şi la nivel sintagmatic.

1.9. Sistemele frazeologice ale limbilor română şi engleză sunt diferite, având atât trăsături

specifice, cât şi trăsături comune.

Între antonimele lexicale şi cele frazeologice există atât tangenţe, cât şi deosebiri, tot aşa cum

există tangenţe şi deosebiri între cuvinte şi frazeologisme. Tangenţele se referă, în primul rând, la faptul

că frazeologismele, la fel ca şi cuvintele, denumesc obiecte, însuşiri, calităţi, acţiuni, stări şi diverse

circumstanţe. Alte afinităţi ar fi faptul că atât antonimia lexicală, cât şi cea frazeologică presupune

existenţa contrapunerii logice şi se întâlnesc acolo unde e prezentă opunerea polară a cuvintelor şi a

frazeologismelor. Ambele tipuri de antonime au uneori câteva opoziţii, redau noţiuni ce ţin de aceleaşi

câmpuri semantice, dar cu valori denotative şi conotative plasate pe axe polare. Ca şi cuvintele

polisemantice, şi frazeologismele polisemantice stabilesc relaţii opoziţionale, au aceeaşi distribuţie

lexicală şi regim verbal. Atât antonimele lexicale, cât şi cele frazeologice ţin de aceleaşi clase lexico-

gramaticale, adică de aceleaşi părţi de vorbire. Deosebirile constau în faptul că între cuvinte şi

frazeologisme nu se stabileşte un raport de echivalenţă, ci un raport de corespondenţă, ceea ce nu

34

permite a pune semnul egalităţii între aceste două unităţi ale limbii. Între ele există deosebiri esenţiale în

planul sensului, având diverse tipuri de nominaţie: denotativă şi conotativă.

1.10. Antonimele frazeologice au anumite trăsături specifice în comparaţie cu antonimele lexicale:

sunt reprezentate prin cuvinte (unităţi structurale separate) şi nu prin diverse morfeme; antonimele

frazeologice au valori conotative, neputând fi utilizate, astfel, în toate stilurile limbii literare; antonimele

frazeologice sunt utilizate foarte rar în aceleaşi contexte; antonimele frazeologice au corespondente

printre antonimele lexicale foarte des, ceea ce nu se poate spune despre fenomenul invers; seriile

sinonimico-antonimice frazeologice constituie un număr mai redus în comparaţie cu seriile sinonimico-

antonimice lexicale.

35

2. TIPOLOGIA STRUCTURAL-SEMANTICĂ ŞI PARTICULARITĂŢILE

LEXICO-GRAMATICALE ALE ANTONIMELOR

FRAZEOLOGICE ÎN LIMBILE ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ

2.1. Principii de clasificare a antonimelor frazeologice

În lingvistică, s-au făcut încercări de a încadra antonimele lexicale ale unor limbi în diferite

tipuri, ţinându-se cont de unele criterii formale şi structural-semantice.

În legătură cu diversele criterii de clasificare a antonimelor, lingvistul R. Sârbu subliniază că,

datorită faptului „că la definirea esenţei antonimelor şi stabilirea tipurilor acestora nu se pleacă de la

criterii unice şi nu se ia, de regulă, în considerare diversitatea aspectelor pe care le prezintă

antonimele unei limbi, clasificările propuse diferă de la un cercetător la altul, având de cele mai

multe ori un caracter incomplet”. [114, p. 125]

În lingvistica românească o primă clasificare amplă a antonimelor lexicale a efectuat-o R. Sârbu.

Acest cercetător a clasificat antonimele lexicale în baza a patru aspecte:

1) aspectul lexico-gramatical;

2) aspectul morfo-lexical;

3) aspectul tematic;

4) aspectul semantic. [114, p. 126]

Clasificarea antonimelor frazeologice în lingvistica românească a fost efectuată într-un studiu,

semnat de frazeologul Gh. Colţun [25, p. 79-89].

La clasificarea antonimelor frazeologice ale limbilor română şi engleză s-a ţinut cont de

următoarele criterii:

1) natura semantică a elementelor componente (lipsa sau prezenţa unui antonim lexical în

structura antonimelor frazeologice);

2) structura frazeologismelor din cuplul antonimic;

3) numărul de frazeologisme ce intră în cuplul antonimic sau în seria sinonimico-antonimică;

4) clasificarea semantică a frazeologimelor opozante;

5) particularităţile lexico-gramaticale ale antonimelor frazeologice;

6) apartenenţa tematică a antonimelor frazeologice;

36

2.2. Caracteristica antonimelor frazeologice după natura

semantică a elementelor componente

În componenţa frazeologismelor din limba română şi din limba engleză, ce constituie cupluri

antonimice, pot intra cuvinte ce diferă complet în ceea ce priveşte natura lor lexico-gramaticală.

Aceste cupluri formează antonime frazeologice propriu-zise: a se mânca ca câinii – a trăi în

dragoste şi înţelegere; a se bucura de atenţie – a fi trecut cu vederea; a fi rece ca marmora – a avea

foc în vene; a bate la ochi – a nu atrage atenţia; a fi tare de inimă – a se teme şi de umbra lui; a nu

avea nici tăciune în vatră – a fi putred de bogat; a aduce (pe cineva) la viaţă – a trimite (pe cineva)

pe lumea cealaltă; a o da prin sperlă – a scăpa basma curată; be twenty minds – know one’s own

mind; brick as a bee – slow as a snail; have eagle’s eyes – see through a ladder; eat each other like

dogs – live in peace and harmony; be in the money – be on the rocks; to call into being – to send to

death;to gain attention – to wink at. [18, p. 129-136]

În componenţa altor cupluri antonimice intră frazeologisme ce au un cuvânt, două ce ţin de

aceleaşi câmpuri lexico-semantice. Aceste cupluri formează antonime lexico-frazeologice: a avea

gânduri bune – a avea gânduri rele; a cădea (a nimeri) în labele (cuiva) – a scăpa din labele

(cuiva); a duce casă bună – a duce casă rea; cu capul (mintea) limpede – cu capul (mintea) tulbure;

a-şi băga în cap – a-şi scoate din cap; a da de belea – a scăpa de belea; a day after the fair – a day

before the fair; play one’s cards well – play one’s cards badly; have good thoughts – have bad

thoughts; have a good time – have a bad time; have an open mind – have a narrow mind; have a

light hand – have an open hand; get into trouble – get out of trouble; have a good name-have a bad

name.

Atât în limba română, cât şi în limba engleză prevalează antonimele lexico-frazeologice. Ex.:

a călca cu stângul – a călca cu dreptul; a fi în relaţii bune – a fi în relaţii rele; toane bune – toane

rele; a descoperi adevărul – a ascunde adevărul; have good thoughts – have bad thoughts; start

with one’s left foot – start with one’s right foot; be in good terms with smb. – be in bad terms with

smb.; find the truth – hide the truth; be in a good mood – be in a bad mood.

În funcţie de natura semantică a elementelor componente, antonimele frazeologice se clasifică

în câteva tipuri.

În primul tip intră frazeologismele care nu au în structura lor cuvinte din acelaşi câmp lexico-

semantic sau antonime lexicale. Respectiv, sensurile opuse nu sunt motivate formal (ca la

antonimele lexicale cu rădăcini diferite, de tipul mâhnire – bucurie; mare – mic; a intra – a ieşi; jos

37

– sus), ci sunt create în urma unor sinteze semantice, la care au fost supuse sensurile de bază ale

lexemelor ce intră în componenţa lor: a-şi alege cuvintele (expresiile) (to be particular in one’s

speech) – a vorbi alandala (to talk through one's hat); a apuca (pe cineva) din scurt (to sieze smb.

round the body) – a lăsa (pe cineva) în voia sorţii (left to one’s own devices, left to sink or swim); sărac

lipit pământului (he is out at elbows, tatterdemalion, ragamuffin) – putred de bogat (rolling in

money); la o aruncătură de băţ (at a stone’s throw (from)) – peste nouă mări şi nouă ţări (at the other

end of the world; miles and miles away).

Din tipul al doilea fac parte antonimele frazeologice ce au în componenţa lor câte un antonim

lexical: a arăta bine (to look well) – a arăta rău (to look bad/unwell); ceas bun (a good time) – ceas

rău (a bad time); cu uşile închise (with/behind closed doors) – cu uşile deschise (with open doors);

ieftin ca braga (cheap as dirt) – scump ca focul (nu are echivalent în limba engleză); a apuca înainte

(to go straight off, to go non-stop) – a apuca înapoi (to go backwards).

În structura antonimelor frazeologice din tipul al treilea intrǎ antonimele lexicale ale căror

sensuri polare sunt şterse, neevidente, adică nu se află la poli opuşi. Aceste antonime lexicale obţin

sensuri opuse evidente doar în structura unor frazeologisme: a-i reteza (a-i tăia) (cuiva) aripile (to clip

somebody’s wings) – a da (cuiva) aripi (to lend wings to); a avea ochi de vultur (to be eagle-eyed, to

be sharp-sighted) – a avea orbul găinilor (to suffer from night blindness); a da de belea (to get into

trouble, to get hell) – a scăpa de belea (to get out of a mess, to get out of hell); a se acoperi de glorie

(to cover oneself with glory) – a se face de râs (to make oneself ridiculous); a călca drepturile (cuiva)

(to encroach/to trespass/to trench up on smb.’s rights) – a respecta drepturile (cuiva) (to

observe/respect/ obey a right); a fi în pasă bună (to be in a good mood) – a fi în pasă proastă (to be in

a bad mood); drept ca secera (erect as a beaf) – drept ca lumânarea (bolt upright, as straight as a

taper/an arrow/a yard, erect as die/as a dart).

Unii lingvişti consideră că ar exista şi al patrulea tip, incluzând, de obicei, acele frazeologisme

verbale, ce pot admite în structura lor adverbul negativ „nu” [191, p. 101-102]: a-şi face bătaie de cap

(to have much ado) – a nu-şi face bătaie de cap (not to have much ado); a fi trecut cu vederea (to be

overlooked) – a nu fi trecut cu vederea (not to be overlooked); a ajunge la înţelegere (to reach an

agreement with smb.) – a nu ajunge la înţelegere (not to reach an agreement with smb.); la doi paşi

(within a stone’s throw) – nici la doi paşi (not within a stone’s throw); cât lumea şi pământul (never to

the end of time) – nu e cât lumea şi pământul (not never to the end of time).

38

Cercetătoarea A. M. Emirova menţionează că negaţia „nu” („нe”) poate da naştere cuplurilor

antonimice frazeologice doar atunci când are valoare absolută. E vorba, de obicei, de anumite

cupluri adjectivale sau adverbiale precum: не по душе – по душе, не по плепу – по плепу; не по

каршану – по каршану etc. [apud 25, p.88] Atunci când adverbul „nu” („нe”) are statutul de a

indica forme negative (în special la frazeologismele verbale), nu mai crează raporturi opozante şi,

respectiv, nu poate contribui la formarea cuplurilor antonimice frazeologice. În exemple de tipul

валять дурака – не валять дурака; вынoсиь сор из избы – не вынoсиь сор из избы nu se crează

un raport de opoziţie semantică, deoarece adverbul negativ „нe” nu este obligatoriu, ci condiţionat

de context. [apud 25, p.88]

Lingvistul M. I. Sidorenko menţionează că „нe”, ataşat la frazeologisme de tipul выпадать из

паияти – не выпадать из паияти, nu formează cupluri antonimice frazeologice, deoarece în

asemenea situaţii „нe” are funcţia lui de bază – cea de negare, şi nu de opozare. Având caracter

obligatoriu de a nega o acţiune, acest adverb nu schimbă sensul general al frazeologismelor. [apud

25, p.88]

Cuplurile de tipul take the notice of – take no notice of; pay attention to somebody – pay no

attention to somebody, sunt numite antonime frazeologice formate prin mijloace lexico-gramaticale.

Frazeologul Gh. Colţun consideră că adverbul negativ „nu”, dacă îşi păstrează sensul şi are funcţia

sa de bază – cea de negaţie – nu formează cupluri antonimice. Această negaţie nu influenţează asupra

sensului general al frazeologismelor şi nu intră în structura frazeologismelor ca element component

obligatoriu. [25, p. 88] Negaţia „nu” are doar funcţia de a nega ceva, de a crea forme negative, dar nu de a

da naştere raporturilor de opoziţie semantică. [25, p. 88]

În teză se susţine părerea lingvistului Gh. Colţun, deoarece şi în limba engleză, în general,

introducerea negaţiei „no” pe lângă un frazeologism nu formează un cuplu antonimic frazeologic.

Doar atunci, când intervin şi unele criterii semantice, o pereche de frazeologisme cu negaţia „no”

este considerată antonimică: pay attention to somebody – pay no attention to somebody, take notice

of somebody – take no notice of somebody.

Rezolvarea definitivă a problemei ce ţine de negaţia „nu” în structura unor cupluri antonimice

presupune o delimitare netă dintre planul conţinutului şi planul formei unităţilor lexicale şi

frazeologice. Se ştie că planul conţinutului şi planul exprimării nu întotdeauna pot fi net diferenţiate.

39

2.3. Tipologia structural-morfologică a antonimelor frazeologice

Antonimia, ca fenomen lingvistic, presupune nu numai analiza contrastivă a semnificaţiei

frazeologismelor, ci şi a mijloacelor de expresie a sensurilor frazeologice. În procesul cercetării

antonimiei frazeologice e necesar să se ţină cont de faptul că între sensul frazeologic şi structura

frazeologismelor există o unitate organică şi specifică, deoarece nivelul frazeologic în orice limbă

formează un sistem aparte, propriu-zis. Specificul sensului frazeologic se manifestă prin faptul că

sensul frazeologismelor nu constituie o sumă a sensurilor elementelor componente, ci reprezintă o

sinteză complexă a elementelor lingvistice, sociale, culturale etc. ale fiecărei limbi şi, respectiv, ale

fiecărui popor.

Studierea contrastivă a antonimelor frazeologice în limbile română şi engleză necesită o

analiză paralelă a tipologiei lor structurale

În literatura de specialitate există diferiţi termeni privind clasificarea antonimelor frazeologice în

funcţie de varietatea lor structurală. Iată câţiva dintre ei: antonime frazeologice cu aceeaşi structură şi

antonime frazeologice cu diverse structuri; antonime frazeologice simple şi antonime frazeologice

compuse; antonimie frazeologică şi antonimie lexico-frazeologică.

În teza de faţă sunt utilizaţi termenii antonime frazeologice cu structuri identice şi antonime

frazeologice cu structuri diverse.

E. N. Miller, cercetător al antonimelor frazeologice din limba germanǎ, propune o altă

clasificare: 1) antonime frazeologice cu structuri diferite; 2) antonime frazeologice cu aceleaşi

structuri; şi 3) antonime frazeologice cu structuri mixte, adică în seriile antonimice intră şi

frazeologisme cu aceleaşi structuri, şi frazeologisme cu diferite structuri. [191, p. 84-84]

A. I. Aliohina clasifică antonimele frazeologice ale limbii engleze în două grupe de bază: cu

elemente lexicale diferite şi cu aceleaşi elemente lexicale, care, la rândul lor, au câte 2-3 varietăţi.

[188, p. 84-85]

În teza de faţă, antonimele frazeologice din limbile română şi engleză se clasifică, în funcţie

de structura lor gramaticală, în două clase mari:

A) antonime frazeologice cu aceeaşi structură lexicală sau antonime frazeologice având

componenţi identici;

B) antonime frazeologice cu structuri lexicale diferite sau antonime frazeologice având

componenţi diferiţi.

40

A. Antonime frazeologice având componenţi identici

în limbile română şi engleză

Antonimele frazeologice cu aceeaşi structură din limbile română şi engleză reprezintă o clasă

bine determinată de frazeologisme, care se deosebesc parţial prin elementele lor componente, adică

prin cuvintele ce intră în structura lor. De exemplu: a descoperi adevărul – a ascunde adevărul; a fi

în relaţii bune – a fi în relaţii rele; a cădea la pat – a se ridica de la pat; cu capul (în) jos – cu capul

(în) sus; făcător de bine – făcător de rele; in cold blood (cu sânge rece) – in hot blood (cu sange

fierbinte); good faith (cu bună credinţă) – bad faith (cu rea credinţă); get the wrong saw by the ear (a

o nimeri (ca Ieremia) cu oiştea în gard) – get the right saw by ear (a nimeri la fix/în plin).

Prima trăsătură specifică a perechilor antonimice de acest tip este faptul că, pe lângă raportul

de opoziţie ce se stabileşte între frazeologismele cuplului antonimic, ele se mai caracterizează şi prin

opoziţii formale, externe, create de cuvintele ce nu coincid în cadrul cuplului respectiv. Deosebirile

pot consta într-un cuvânt şi, mai rar, în două cuvinte din structura ambelor frazeologisme, ce

formează un cuplu antonimic. Asemenea cuvinte în limba română pot fi: drept – stâng, bun – rău,

gros – subţire, a închide – a deschide, a prinde – a scăpa, a coborî – a urca, a călca cu piciorul

drept – a călca cu piciorul stâng, a-şi face nume bun – a-şi face nume rău, a închide (cuiva) gura –

a deschide gura, iar în limba engleză: wrong – right; good – bad; thick – thin; shut – open; shift –

hold; tighten – loosen; to – from; in – out; up – down; at home – in public; thorns – roses; behind –

ahead; of ivory – of horn; clear as mud „nimic clar” – clear as day „clar ca bună ziua”; a cool head

„liniştit”, „cu sânge rece” – hot head „înfocat”, „cu sânge iute”.

Lingvista A. I. Aliohina, pentru a evidenţia trăsăturile distinctive, care contribuie la crearea

sensurilor polare ale antonimelor frazeologice, a introdus termenul diferenţiator antonimic. [188, p. 8]

Cu funcţie de indicator formal al antonimiei sau ca diferenţiatori antonimici pot apărea anto-

nimele lexicale. În această calitate se utilizează diferite părţi de vorbire semnificative:

1. Verbe: a agita spiritele – a linişti spiritele; a aprecia după merite – a pedepsi după merite;

a-şi scoate masca – a-şi pune masca; a da de bucluc – a scăpa de bucluc; a răpune viaţa –

a dărui viaţa; a tăia (cuiva) pofta de mâncare – a face (cuiva) poftă de mâncare; a-i tăia

(cuiva) aripile – a da (cuiva) aripi; a băga în nevoi – a scoate din nevoi; a-i veni apa la

moară – a lua apă de la moară; sink the shop (abstain from talking of, or in the language of

one’s business out of hours) – talk shop (dwell upon business topics in social conversation, also

to use business phraseology); keep one’s countenance (maintain one’s composure) – lose

41

one’s countenance (lose composure); control (or keep) one’s temper (remain calm by an effort

of will when one is tempted to become angry) „a-şi păstra calmul” – lose one’s temper (become

angry) „a-şi pierde calmul”; throw off the mask (show one’s real intentions and feelings) „a-şi

da jos masca” – wear a mask (hide one’s intentions and feelings) „a-şi pune masca”; lose face

(suffer a loss of reputation) „a-şi pierde prestigiul” – save one’s face (escape shame or loss of

reputation); shift one’s ground (change one’s arguments, intention or arguments) „a ieşi cu

faţa curată”; tighten the purse-strings (reduce expenditure) „a strânge baierele pungii” – loosen

the purse-strings (increase the expenditure) „a desface baierele pungii”.

2. Adjective: zdrobit de griji – lipsit de griji; a avea mână largă – a avea mână scurtă; gras

ca un pepene – slab ca o scândură; bun de gură – rău de gură; de neam bun – de neam

prost; a avea inimă bună – a avea inimă rea; a avea gura cusută – a avea gura spartă; a

avea limba scurtă – a avea limba lungă; a avea punga plină – a avea punga deşartă; a fi

gros la pungă – a fi subţire la pungă; ajuns de cap – greu de cap; deschis la minte – sucit

la minte; a fi sănătos la minte – a fi bolnav la minte; a fi uşor de cap – a fi greu de cap;

foul play (treachery) „joc murdar” – fair play (honest dealing) „joc cinstit”; with good

grace (willingly and pleasently, readily) „cu plăcere” – with a bad grace (ungraciously,

reluctantly, churlishly) „cu neplăcere”; in good faith (with sincerity) „cu bună credinţă” – in

bad faith (deceit, treachery) „cu rea credinţă”; in cold blood (calmly, deliberately, without

provocation, excitement or passion) „cu sânge rece” – in hot blood (in anger or passion)

„cu sânge fierbinte”; with a light heart (merrily, cheerfully) „cu inima uşoară” – with a

heavy heart (sadly) „cu inima grea”; a crack (good or great) hand at something

(experienced in, skillful in) „a avea mână bună” – a bad (or poor) hand (not good at, poor

performer) „a avea mână rea”; in bad (evil) part (unwillingly, be offended) „bine dispus” –

in good part (willingly, not to be offended) „prost dispus”; in an ill (evil) hour

(unfortunately) „în ceasul rău” – in a good (happy) hour (fortunately) „la timpul potrivit”;

take in bad part (accept unwillingly, be offended) „a o lua în nume de rău” – take in good

part (receive without anger, not to be offended) „a o lua în nume de bine”; be slow in (or

on) the uptake (slow to learn or understand) „a fi greu de cap” – be quick in (or on) the

uptake (quick to learn or understand) „a-i merge mintea”; get (or have) the right end of the

stick (to understand a situation) – get (or have) the wrong end of the stick (to

misunderstand a situation); in good keep (well kept, in good condition) „în formă bună” –

42

in low keep (badly kept, in bad condition) „în formă proastă”; to have a thin skin (to be

sensitive, or the reverse to criticism, insults) „fi foarte sensibil” – to have a thick skin (to be

insensitive to criticism, insults) „a avea obrazul gros”.

3. Substantive: a călca cu dreptul – a călca cu stângul; a ajunge la cuţite – a ajunge la

înţelegere; a aduce (cuiva) supărări – a aduce (cuiva) bucurii; a se acoperi de glorie – a se

acoperi de ocară; cât o baniţă – cât un purice; a trăi în belşug – a trăi în datorii; clear as

mud (not particularly lucid) „clar ca noaptea” – clear as day (perfectly intelligible) „limpede

ca lumina zilei”; a bed of roses (a pleasant, easy situation) „a sta ca pe roze” – a bed of

thorns (an unpleasant, difficult situation) „a sta ca pe ghimpi”; as welcome as flowers in May

(heartily welcome) „(plăcut) ca ploaia în luna mai” – as welcome as a storm (as snow in

harvest) (said of any undesired guest) „ca sarea-n ochi”; wash one’s dirty linen in public (talk

or write openly about unpleasant or disagreeable happenings in one’s own home) „a-şi spăla

rufele-n public” – wash one’s dirty linen at home (say nothing in public about family affairs,

disputes or scandals) „a-şi spăla rufele-n familie”.

4. Adverbe substantivizate: a lua (pe cineva) cu binele – a lua (pe cineva) cu răul; a o lua pe

coarda de jos – a o ţine pe coarda de sus; a fi bine văzut – a fi rău văzut; a o brodi bine – a

o brodi rău; a călca strâmb – a călca drept; a se avea de bine (cu cineva) – a se avea de

rău (cu cineva); a ajunge bine – a ajunge rău; a arăta bine – a arăta rău; a face bine – a

face rău; a termina rău – a termina bine; a dormi tun – a dormi iepureşte; play one’s cards

well (conduct affairs with judgment and discretion) „a fi priceput” – play one’s cards badly

(conduct affairs without judgment and discretion) „a fi nepriceput”; be (run) ahead of one’s

ticket „a obţine cel mai mare număr de voturi (pe lista partidului său)” – be (run) behind

one’s ticket „a obţine cel mai mic număr de voturi (pe lista partidului său)”; come up in the

world „a ajunge bine/mare” – come down in the world „a ajunge rău/a decădea”.

5. Numerale: de mâna întâia – de mâna a doua; din prima sursă – de la o terţă persoană

(sursă); play first fiddle „a fi prima vioară”, „a avea funcţie de conducere” – play second

fiddle „a fi a doua vioară”, „a ocupa funcţii secundare”; at first hand „din prima sursă” – at

second hand „din sursa a doua”, „din auzite”.

În română şi engleză se întâlnesc puţine antonime frazeologice, care ar avea ca diferenţiator

antonimic numerale. Numărul antonimelor frazeologice de acest fel este cam acelaşi în ambele limbi.

6. Prepoziţii: a face cu gust – a face fără gust; a ridica din scaun – a ridica în scaun.

43

in (into) – out of: be in the swim – be out of swim; get into somebody’s clutches – get out

of somebody’s clutches; be in tune – be out of tune; in case (in good case) – out of case; be

in one’s element – be out of one’s element; in good humour – out of humour; in character –

out of character; in (good, strong etc.) heart – out of heart; in play – out of play; in collar

– out of collar; in blood – out of blood; in pocket – out of pocket; be in harmony with

something – be out of harmony with something; in season – out of season; be in keeping

with something – be out of keeping with something; be in the running – be out of running;

in good (high) spirits – out of spirits;

against – with: swim against the stream – swim with the stream;

on – off: be on the one’s guard – be off one’s guard; on the map – off the map; be (or

remain) on the bit – be off the bit; be on the air – be off the air;

out of – within: keep out of bounds – keep within the bounds;

up to – out of: up to date – out of date;

within – beyond: keep within the bounds – go beyond the bounds;

out – off: one’s day out – one’s day off;

off – to: off the point – to the point.

Nu toate frazeologismele însă care au aceleaşi elemente componente şi prepoziţii antonimice

formează cupluri antonimice. Condiţia de bază este ca aceste perechi să stabilească un raport

opoziţional al sensurilor frazeologice de care dispun. Pentru confirmare putem aduce următoarele

cupluri de frazeologisme: be in the balance „a fi în stare critică”, „a fi supus unei primejdii” şi be off

the balance „a-şi pierde liniştea sufletească”, „a-şi pierde echilibru”. Cu toate că în componenţa

acestor frazeologisme există prepoziţiile in – off, frazeologismele nu formează un cuplu antonimic,

deoarece lipseşte nucleul semantic, care ar permite să fie comparate. Noţiunile „a fi în stare critică”

şi „a-şi pierde liniştea sufletească” nu se află la poli semantici opuşi.

În unele cupluri, utilizarea prepoziţiilor constituie un diferenţiator antonimic suplimentar: a

aduce la putere – a scoate de la putere, a-şi băga în cap – a-şi scoate din cap; get into somebody’s

clutches – get out of somebody’s clutche, be on the air – be off the air.

7. În limba engleză, spre deosebire de limba română, un diferenţiator antonimic poate fi şi

adverbul negativ „no”. În asemenea cupluri antonimice, purtător al negaţiei formale este al doilea

frazeologism, care include în structura sa negaţia „no”. Primul frazeologism are formă afirmativă.

Să se compare următoarele cupluri: to make much account of something (a acorda o (mare) atenţie

44

(cuiva)) – to make no account of something (a nu acorda nicio atenţie (cuiva)); by all (manner of)

means (neapǎrat, indiferent ce se va întâmpla) – by no (manner of) means (în niciun caz, sub niciun

pretext); by any means (cu orice mijloace, cu orice preţ) – by no means (în niciun caz, sub niciun

pretext, sub nicio formă); pay attention to somebody (a atrage atenţia (cuiva)) – pay somebody no

attention (a nu atrage atenţia (cuiva)).

Astfel, in limba română există două mijloace de diferenţiere formală a cuplurilor antonimice

frazeologice cu aceeaşi structură: 1) antonimele lexicale şi 2) prepoziţiile antonimice, pe când în

limba engleză se atestă trei diferenţiatori formali antonimici pentru cuplurile antonimice

frazeologice cu aceeaşi componenţă lexicală: 1) antonimele lexicale; 2) prepoziţiile antonimice; şi 3)

adverbul negativ „no”.

B. Antonime frazeologice având componenţi diferiţi

în limbile română şi engleză

Antonimele frazeologice cu elemente lexicale diferite au în structura lor un număr diferit de

elemente componente. Respectiv, diferă şi structurile lor gramaticale: a bate la ochi – a nu atrage

atenţia; a fi (a se afla) în duşi buni – a nu-i fi (cuiva) toţi boii acasă; a avea (a fi cu) caş la gură – a

fi nins de ani; câtă frunză şi iarbă – cât e negrul bobului; sărac lipit pământului – a fi putred de

bogat; a-şi feşteli obrazul – a scăpa basma curată; a avea gură de aur – a nu putea încurca nici

două vorbe; foc de harnic – leneş fără pereche; a muri de râs – a plânge cu lacrimi amare; a-i

zâmbi norocul – a-i fi norocul tărcat; la o aruncătură de băţ – peste nouă mări şi nouă ţări; keep a

calm sough (a tăcea, a vorbi puţin) – talk nineteen to dozen (twenty or forty) (a-i toca gura ca o

meliţă, a vorbi ca o moară stricată); be in harmony with (a fi (a se afla) în armonie, în înţelegere, a

corespunde, a se potrivi) – be out of tune with something (a nu corespunde, a nu fi în armonie); be in

keeping with something (a fi în armonie (cu cineva), a corespunde (cuiva) – be at odds with

something (a nu fi în armonie, a nu corespunde, a nu se îmbina); be down in the mouth (a fi într-o

stare deprimată, a fi cuprins de o adâncă melancolie) – be of good cheer (a fi bine dispus, a avea

dispoziţie bună); be in good (high) spirits (a avea o dispoziţie bună, a avea dispoziţie ridicată) – be

in the dumps (a fi trist, deprimat, a nu avea dispoziţie ); be safe and sound (viu şi sănătos, întreg şi

nevătămat) – be out of health (a fi bolnav); be alive and kicking (viu şi sănătos, întreg şi nevătămat)

45

– be under the weather (a fi bolnav, a se simţi rău); be in good health (a fi sănătos) – to feel sick (a

se simţi bolnav).

Antonime frazeologice în contexte:

Keep a calm sough... hear every man’s counsel, and keep tour own.

(W. Scott, T. A., p. 704)

At a tea-time he came down to the drawing-room, and found them talking, as he

expressed it, nineteen to the dozen.

(J. Galsworthy, T. M. P., p. 225)

While I write this I well know that what I say... will be taken as a straining at gnats...

(A. Trollope, A. A., p. 317)

When, having achieved success as a dramatist, I determined to devote the rest of my

life to playwriting I reckoned without my hast.

(W. S. Maugham, T. S. U., p. 400)

Was he in perfectly good health at the time?

(A. Christie, A. E. T., p. 54)

I thought I felt a little sick.

(W. S. Maugham, T. L. E., p. 98)

I was in high spirits when once more I got out of the train at Blackstable.

(W. S. Maugham,C. A., p. 97)

She looked healthy and high spirits.

(W. S. Maugham, A. C. A., p. 186)

You couldn’t help noticing it because he’d always had such high spirits.

(W. S. Maugham, A. C. A., p. 207)

Talpa iadului, cum aude despre această minunăţie, trimite slujnica degrabă să-i

cheme femeia.

(I. Creangă, P., p. 29)

Ştiam eu că dumneata eşti o bunătate de om şi ai să-i dai.

Era odată un zgârcit... ferfeniţos încât ai fi crezut că-i sărac lipit pământului.

(N. Gane, N., p. 103)

Era încântat că îi vorbeşte atât de prietenos un om putred de bogat

(C. Petrescu, A., p. 65)

46

Politica m-a respins... moşia produce puţin... am două fete de măritat... şi uite că-mi

feşteliră obrazul, iar de curăţat, cine mă curăţă?

(N. Ţic, G., p. 48)

Nu ştiu ce-a păţit primul ministru; cred că n-a fost dezonorat, fiindcă mai târziu, în

şcoala militară de la Sibiu, o sală de cursuri îi purta numele. Feciorul lui mi se pare

că a ieşit basma curată.

(R. Tudoran, R. F. T., p. 96)

Privea de departe vălmăşagul acela şi se omora de râs.

(I. Creangă, P., p. 29)

Înţeleg că-i zadarnic a vărsa lacrimi amare.

(Al. Vlahuţă, P., p. 87)

Alungă mândria ta, căci norocul îţi râde din toate părţile.

Logic ar fi ca pe proşti să-i părăsească norocul, dar se întâmplă adesea ca logica să

fie învinsă de noroc.

Graniţa era la o aruncătură de băţ, trecea prin spatele grădinii de zarzavat a

podarului Cristofor.

(D.R. Popescu, P. D. G., p. 86)

Şi merg ei ce merg, cale lungă să le-ajungă, trecând peste şapte mări şi peste şapte

ţări.

(I . Creangă, S., p. 197)

Antonimele frazeologice cu structuri diferite pot fi divizate în două clase mari:

1. Antonime frazeologice cu structuri lexicale complet diferite: a fi tare de inimă – a se teme

şi de umbra lui; a-şi pune (bine) burta la cale – a nu lua nici nafură în gură; a nu pune nici picătură

în gură – a avea darul beţiei; a fi sătul tobă – a avea burta lipită de spate; a crăpa de ciudă – a-i

râde inima de bucurie; in full blast (or plag) „a-i merge (cuiva) din plin” – on one’s last legs „a-i

merge (cuiva) rau”; call a spade a spade „a spune lucrurilor pe nume” – beat about the bush „a

umbla cu fofârlica”.

2. Antonime frazeologice cu structuri lexicale diferite, dar care au şi unele coincidenţe parţiale

de structură: a avea ureche fină – a avea urechi de sârmă; a avea mână largă – a fi strâns la mână;

a avea gura de aur – rău de gură; a avea gura cusută – a fi cu gura mare; (a fi) cu punga groasă –

47

a avea punga deşartă; a avea grăunţe în cap – a fi cu (a avea) sticleţi în cap; fishy eye „privire fără

viaţă” – eyes like gimlets „privire pătrunzătoare”, „privire plină de viaţă”; feel like a fish out of water

„a nu fi (a nu se simţi) în apele sale” – feel like a million dollars „a se simţi în largul său”.

Antonimele frazeologice cu structuri lexicale diferite, dar care coincid parţial pot avea:

a. Un component comun: a o duce de azi pe mâine – a o duce în petreceri; a fi cu ochii în patru

– a fi cu ochii legaţi; bun de limbă – a avea păr pe limbă; a dormi tun – a dormi somnul iepurelui; a-i

fi drag ca ochii din cap – a fi drag ca sarea-n ochi; a ajunge mare şi tare – a ajunge cal de poştă; a fi

surd de-o ureche – a avea ureche fină; a o duce de minune – a o duce greu; a avea mână largă – a fi

strâns la mână; a fi bun la inimă – a avea inimă neagră; a fi plin de parale – a nu avea nicio para

chioară; a fi chitit la minte – a avea minte de vrabie; with half of heart „fără interes, fără plăcere, fără

entuziasm” – with all one’s heart (and soul) „din toată inima, din tot sufletul”; a bitter (hard) pill to

swallow „pilulă amară”, – coated pill (sugar coated, sweetened pill) „pilulă dulce”; ride at single

anchor „a risca”, „a nu lua măsuri de precauţie” – cast (have or lay) an anchor to „a lua măsuri de

precauţie”; go wide of the mark „a nu fi în esenţă”, „departe de adevăr”, „a nimeri cu oiştea în gard” –

hit the mark „a nimeri în ţintă”, „a avea succes”; be flush of money (be made of money, have money to

burn, wallow in money, stink of (with) money, be in the money „a aduna bani cu lopata”, „a se scălda în

aur”, „e putred de bogat” – be hard pressed (pushed) for money „a fi în pană de bani”; play fast and

lose with „a face un joc necinstit, dublu”, „a nu fi cinstit” – play fair (play the game) „a face un joc

cinstit”; lose one’s temper „a-şi pierde stăpânirea de sine” – sooth one’s nerves „a-şi potoli nervii”;

lose one’s nerve „a-şi pierde stăpânirea de sine” – pull oneself together „a se calma”.

b. Două componente comune: a fi sleit de puteri – a fi în toată puterea; cu urechi de

bumbac – a avea urechi de lup; plin de bani – plin de bani ca broasca de păr; a trăi ca câinele la

stână – a trăi ca câinele şi pisica; be as good as one’s word (be better than one’s word) „a-şi ţine

cuvântul”, „a fi stăpân pe cuvintele sale” – be worse than one’s word (break one’s word, depart

from one’s word, go back one’s word) „a-şi încălca cuvântul”, „a nu-şi ţine cuvântul”; feel like a

fighting cock „a trăi în lux”, „a trăi ca în sânul lui Avraam” – feel like a boiled rag „a fi complet

ruinat”.

În ambele limbi mai numeroase sunt antonimele frazeologice cu un component comun.

Numărul antonimelor frazeologice cu două componente comune e restrâns.

Atât în limba română, cât şi în limba engleză, element component comun al antonimelor

frazeologice poate fi:

48

1. Verbul: a aduce (pe cineva) la viaţă – a trimite (pe cineva) pe lumea cealaltă; a-şi feşteli

obrazul – a scăpa basma curată; a dormi adânc – a nu închide un ochi; a nu pune nici picătură în

gură – a bea până dă în bot; a avea urechi de lup – a fi surd de-o ureche; a crăpa (a muri, a plesni)

de ciudă – a-i creşte inima în piept (de bucurie); go it with a (or the) looseness (or rush) „a face pe

negândite, fără a fi atent”, „a da dovadă de nereţinere” – go easy on something „a da dovadă de

multă atenţie faţă de cineva”; play fast and loose „a face un joc necinstit, dublu” – play fair (play the

game) „a face un joc cinstit”, „a proceda cinstit”.

Pentru antonimele frazeologice din limba română nu e specifică o structură, un model

structural predominant. Structura antonimelor frazeologice, în care diferenţiatorul formal este un

verb, este foarte variată. De exemplu: a spune câte-n lună şi stele – a tăcea chitic; a-i tăia (cuiva)

aripile – a da (cuiva) aripi; a-şi face bătaie de cap – a nu-l ajunge nici vântul rece; a fi tare de

inimă – a se teme şi de umbra lui; count for nothing (count for little) „a nu avea nicio însemnătate

(importanţă)” – count for a great deal (or for much) „a avea o mare însemnătate (importanţă)”; feel

like a fighting cock „a fi în formă”, „a fi gata pentru luptă” – feel like a boiled „a se simţi foarte slab,

învins”; feel like a fish out of water „a se simţi ca peştele pe uscat”, „a nu fi în apele sale” – feel like

a million dollars „a se simţi ca peştele în apă”.

2. Substantivul: a fi în al şaptelea cer – a fi pe muchie de cuţit; a fi plin de viaţă – mic de zile;

bun de gură – a avea limbă lată; a fi scump la vorbă – a avea limbă lungă; a fi (om) cu cap – a fi cu

sticleţi în cap; be flush of money „a aduna banii cu lopata”, „a se îneca în aur” – be hard pressed (or

pushed) „a fi sărac lipit pământului”, „a nu avea nicio para chioară”; be as good as one’s word „a-şi

ţine cuvântul”, „a fi stăpân pe cuvântul său” – break one’s word „a-şi călca cuvântul”, „a nu-şi ţine

cuvântul”.

Atât în limba română, cât şi în limba engleză prevalează antonimele frazeologice cu structuri

lexicale diferite. De exemplu: ca părul pe broască – câtă frunză şi iarbă; a fi putred de bogat – a fi

sărac lipit pământului; hang on to somebody’s sleeve (be dependent on somebody) (a fi total

dependent de cineva, a fi căţeluşul (cuiva)) – paddle one’s own canoe (rely on one’s own efforts) (a

nu fi dependent de cineva); be well off (be very rich) (putred de bogat) – be as poor as a church

mouse (be very poor) (sărac ca şoarecele de biserică).

Antonimele frazeologice cu elemente componente diferite, în funcţie de trăsăturile lor lexico-

gramaticale, se află în raport de corespondenţă cu diverse părţi de vorbire.

49

a. Antonimele frazeologice verbale sunt alcătuite din două şi mai multe elemente componente.

Componenţa lexicală şi structura gramaticală a cuplurilor antonimice este variată.

1. V + N

a aduce la viaţă

V + Prep. + N + N

a trimite pe lumea cealaltă

2. V + Prep. + N

a aduce pe lume

V + Prep. + N + N

a conduce pe ultimul drum

3. V + Prep. + N

a plesni de ciudă

V + N + Prep. + N

a-i creşte inima în piept

4. V + (Adv.) + N + Prep. + N

a nu pune (nici) picătură în gură

V + Adv.

a bea vârtos

5. V + Adv.

a trăi boiereşte

V + ca + N + Prep. + N

a trăi ca dracul în spini

6. V + ca + N + Prep. + N

a trăi ca găina la moară

V + Prep. + N

a trăi din milostenii

Iată care sunt structurile cuplurilor antonimice frazeologice în limba engleză:

1. V + N

to weather the storm

V + Prep. + N

go on the rocks

2. V + N

to take a (the) lead

V + A + N

take a back seat

3. V + N

to miss the bus

V + Pron. + N

to explore every avenue

4. V + Prep. + N (+ Prep.)

fly in the face (of)

V + Prep. + one’s + N

draw (pull) in one’s horns

5. V + one’s + N

hold (stand) one’s ground

V + A + and + A

blow hot and cold

6. V + Prep. + to somebody’s + N

hang on to somebody’s sleeve

V + one’s + A + N

paddle one’s own canoe

7. V + N + Prep. + N

have (hold) a wolf by the ear

V + Prep. + N

get out of the wood

50

8. V + one’s + N

feather one’s nest

V + Prep. + N

go to the dogs

9. V + one’s + N

take one’s time

V + N + Prep. + N

catch time by the fore-lock

10. V + N

bury the hatchet

V + A + Prep; V + A + N

fall foul of; part brass rags

Unele verbe din componenţa antonimelor frazeologice din ambele limbi îşi mai păstrează sensul

lexical de bază, în alte frazeologisme verbele se desemantizează, obţinând sensuri figurate, frazeologice.

În ambele cazuri el indică corespondenţa frazeologismelor cu verbul. Particularităţile morfologice ale

verbului sunt mai ample decât ale celorlalte elemente componente, el având, cu anumite excepţii,

întreaga paradigmă morfologică, adică poate realiza categoriile morfologice ale modului, timpului,

persoanei, numărului etc., iar împreună cu celelalte elemente componente îndeplineşte funcţia sintactică

de predicat verbal simplu.

Substantivele din componenţa antonimelor frazeologice verbale româneşti se utilizează, de obicei,

cu forme de singular, cazul acuzativ, forma nehotărâtă (la viaţă, pe lume, de ciudă, în piept, la faţă etc.).

Se întâlnesc, mai rar, şi substantive la forma hotărâtă, dar tot la numărul singular, cazul acuzativ: pe

lumea, ca găina, ca pământul. Aceste substantive constituie elemente componente ale unor comparaţii

(negru ca pământul).

Substantivele din structura antonimelor frazeologice verbale din limba engleză pot avea

paradigma morfologică completă, parţială sau zero. Deci substantivele pot fi invariabile (paradigma

zero): hang on to somebody’s sleeve – paddle one’s own canoe. Substantivele subliniate se

întrebuinţează numai la singular. În structura primului frazeologism din perechea antonimică de mai

jos substantivul se utilizează doar cu forma de singular, iar în al doilea frazeologism al cuplului –

numai cu forma de plural: fly in the face of – pull (draw) in one’s horns.

Substantivul din componenţa primului frazeologism de mai jos poate avea paradigma

completă a numărului: dip (put) one’s finger (fingers) in something, iar substantivul din al doilea

frazeologism al cuplului antonimic poate fi utilizat doar cu paradigma zero: leave the field open.

b. Antonimele frazeologice adverbiale ale limbii române au cele mai variate structuri, care

nu coincid întotdeauna cu structurile antonimelor frazeologice adverbiale ale limbii engleze.

Prezentăm mai jos modelele principale.

51

1. N + Conj. + N

câtă frunză şi iarbă

V + Prep. + N

cât ai pune pe-o măsea

2. N + Prep. + N

cât păr în cap

V + Prep. + N

cât va curge printre degete

3. N + Prep. + N

câtă papură în baltă

V + N + N

cât e negrul bobului

4. Prep. + N + Conj. + N

câte-n lună şi stele

N + Prep. + N

cât negru sub unghie

5. N + Prep. + N

câte stele pe cer

N + Prep. + N

cât păr în palmă

6. N + V + N

cât îi cere inima

V + Prep. + N

cât va curge printre degete

7. N + V + N

cât îi poate cojocul

N + Prep. + N

câţi iepuri în biserică

1. Prep. + one’s + N

to one’s teeth

Prep. + one’s + N

behind one’s back

2. Prep. + Num. + N

on second thoughts

Prep. + N + Prep. + N

on the spur of the moment

3. Prep. + N’s + N

at arm’s length

Prep. + A + N

at close quarters

4. Prep. + N

to the fore, on the deck

Prep. + N + Prep. + N

at the back of good-speed,

at the ends of the earth

Analiza structurii elementelor componente ale antonimelor frazeologice adverbiale româneşti,

a demonstrat că topica componenţilor este parţial liberă şi nu fixă, ca în limba engleză. De exemplu,

frazeologismele: cât va curge printre degete, cât ai pune pe-o măsea, cât îi cere inima, cât cojocul

îi poate pot fi utilizate şi cu topică modificată: cât printre degete va curge, cât pe-o măsea ai pune,

cât inima îi cere, cât îi poate cojocul.

52

O trăsătură specifică a antonimelor frazeologice adverbiale româneşti este faptul că în

structura lor nu apar adverbe, ci alte părţi de vorbire: substantive, adjective, numerale, verbe,

prepoziţii şi conjuncţii.

Analiza elementelor componente ale antonimelor frazeologice adverbiale din limba română a

demonstrat că schimbarea componenţilor frazeologismelor e imposibilă, cu excepţia variantelor

frazeologice. Categoriile morfologice ale substantivelor sunt stabile: ele se utilizează sau numai cu

forme de plural, sau numai cu forme de singular. Adjectivele au, de obicei, structura gradului pozitiv.

Substantivele din limba română sunt utilizate în structura antonimelor frazeologice adverbiale

cu ambele forme de număr: cât păr în cap – cât va curge printre degete. Predomină substantivele la

cazul acuzativ, forma nehotărâtă: câtă frunză şi iarbă – cât ai pune pe-o măsea. Se întâlnesc însă,

mai rar, şi substantive la cazul nominativ, forma hotărâtă: cât îi poate cojocul şi, foarte rar,

substantivele au forma cazului genitiv, forma hotărâtă: câtă papură în baltă – cât e negrul bobului.

În componenţa antonimelor frazeologice adverbiale apar adjective doar cu anumite excepţii şi

au forme de singular, gradul pozitiv: câte-n lună şi în stele – cât negru sub unghie. Uneori adjectivul

se substantivizează: câtă papură în baltă – cât e negrul bobului.

O altă trăsătură a antonimelor frazeologice adverbiale din limba română, care formează

cupluri antonimice, este că ele nu pot forma grade de comparaţie.

Antonimele frazeologice adverbiale ale limbii engleze constituie, în general, îmbinări de

cuvinte al căror prim element component este o prepoziţie. Prezenţa prepoziţiei este un indicator

formal al apartenenţei acestor frazeologisme la clasa lexico-gramaticală a adverbelor sau a

adjectivelor. Prepoziţiile cuplului antonimic pot fi aceleaşi sau pot fi diferite, dar ele sunt constante

pentru exprimarea semnificaţiilor concrete ale frazeologismelor din cadrul cuplului antonimic. De

exemplu: at – at, on – on, on – in, in – out, on – at.

Elementele componente din mijlocul frazeologismelor pot fi: substantive, adjective, numerale

sau substantive cu prepoziţie. Elementele componente finale sunt, de obicei, substantive (nume).

c. Cuplurile de antonime frazeologice adjectivale din limba română sunt mult mai variate

din punct de vedere structural. Prezentăm cele mai productive structuri.

1. N + ca (cât) + N

lung (înalt) cât o prăjină

Prep. + N + N

până la pintenul cocoşului

2. N + ca (cât) + N

înalt cât o prăjină

N + V + N + Prep. + N

îi mănâncă raţele din buzunare

53

3. V + Prep. + N + Prep. + N

a avea (a fi cu) caş la gură

N + V + Prep. + N

i-a nins în barbă

4. Adv. + V(N) + N + Prep. + N

încă nu i-a căzut caşul de la gură

V + Prep. + N

a fi nins de ani

5. N + Prep. + N + Prep. + N

spârc cu caş la gură

V(part.) + Prep. + N + N

bătut de bruma vremii

6. V + N + Prep. + N

a avea dinţi de lapte

Prep. + N + N

în amurgul vieţii

7. Prep. + N + Prep. + N

cu muci la nas

Prep. + N + N

în iarna vieţii

8. V(part.) + Prep. + N

ieşit din faşă

V + Adv. + Prep. + N

nins înainte de vreme

9. V + Adv. + Prep. + N + Prep. + N

e încă cu muci la nas

N + N

lup bătrân

10. V + N + Prep. + (Prep. + N)

a fi puişor cu caş (pe botişor)

V + N + Prep. + N

a avea ani de patriarh

11. V(part.) + Prep. + N

a fi rupt de oboseală

V + Prep. + N

a fi în putere

12. V + Prep. + N + N

a fi la capătul puterilor

V + N + ca + N

a fi tare ca piatra

13. V + Prep. + N

a fi la limită

V + N + N

a avea inimă verde

14. V(part.) + Prep. + N

a fi sleit de puteri

V + Adv. + N + N + Prep. + N

a avea încă multe coarde la arc

Cuplurile de antonime frazeologice adjectivale din limba engleză sunt mai puţin variate

decât cele din limba română. Prezentăm cele mai variate structuri:

1. as + A + as + N

as light as a feather

as + A + as + N

as heavy as a lead

as slow as a snail as brisk as a bee

as sharp as a needle as blind as a bat (as bettle, brick-bat, mole,

owl)

54

yielding as wax

2. V + NP(Noun Phrase)

to be open – minded

3. V + Prep. + Pron. + N

to be in one’s youth

firm (steady) as a rock

V + NP(Noun Phrase)

to be narrow – minded

V + Prep. + N + N

to be in the dust of the life

Analiza tipologiei structurale a antonimelor frazeologice adjectivale din limba română

demonstrează că în structura frazeologismelor ce formează cupluri antonimice intră cele mai diverse

părţi de vorbire: adjective, substantive, numerale, pronume, verbe, adverbe, prepoziţii.

Adjectivele se utilizează, de obicei, având forma iniţială: genul masculin, numărul singular,

cazul nominativ, gradul pozitiv: lung ca prăjina, a fi tare ca piatra. Nu sunt excluse cazurile când

adjectivele îşi schimbă forma de gen sau de număr: lungă ca o prăjină, a fi tari ca piatra.

Substantivele au, de obicei, forma numărului singular a avea (a fi cu) caş la gură, i-a nins în

barbă, a fi în putere. Se folosesc însă şi formele de plural: îi mănâncă raţele din buzunare, a fi sleit

de puteri, a avea încă multe coarde la arc. Cele mai multe substantive sunt la cazul acuzativ, forma

nehotărâtă: a avea caş la gură, a fi nins de ani, a avea dinţi de lapte, boţ cu ochi, a fi rupt de

oboseală. Mai rar, unele substantive sunt la cazul genitiv, forma hotărâtă: până la pintenul

cocoşului, în iarna vieţii, a fi la capătul puterilor. Dacă substantivele sunt urmate de cuvinte

determinative, ele au forma hotărâtă a cazului acuzativ: încă nu i-a căzut caşul de la gură, bătut de

bruma vremii, în amurgul vieţii, în iarna vieţii.

O trăsătură specifică a antonimelor frazeologice adjectivale din limba română este faptul că în

structura unor frazeologisme intră şi unele verbe: îi mănâncă raţele din buzunar, i-a nins în barbă, a-l

ninge înainte de vreme, a avea ani de patriarh, a fi la limită. Verbele respective îşi pierd în componenţa

acestor frazeologisme capacitatea de a reda o acţiune propriu-zisă. Ele indică doar un rezultat al

acţiunilor respective. Acest lucru se observă şi mai bine în frazeologismele ce au ca elemente

componente verbe la participiu: bătut de bruma vremii, (a fi) rupt de oboseală, (a fi) sleit de puteri. Atât

formele personale ale verbelor, cât şi cele impersonale, cu toate că îşi mai păstrează sensul de bază, au

obţinut, sub influenţa celorlalte elemente ale frazeologismelor, sensuri noi, abstracte, apropiate de sensul

frazeologic. De aceea întregul frazeologism nu mai redă o acţiune sau o stare, ci calităţi, însuşiri,

constituind astfel frazeologisme adjectivale.

55

Printre antonimele frazeologice adjectivale ale limbii engleze prevalează cele comparative de

tipul as + A + as + N. Specific pentru antonimele frazeologice adjectivale comparative este faptul că

ele conţin trei elemente componente: 1) elementul care se compară; 2) calitatea obiectului; şi

3) obiectul cu care se face comparaţie. Uneori apar numai două elemente. De exemplu,

frazeologismul as clear as a bell include două elemente ale comparaţiei: 1) calitatea (clear) şi

2) obiectul cu care se face comparaţia. Primul element al comparaţiei de tipul as + adjectiv + as +

substantiv este întotdeauna un adjectiv calitativ, iar al doilea component – un substantiv la numărul

singular. În structura unor antonime frazeologice adjectivele sunt antonime lexicale. De exemplu: as

light as a feather (uşor ca un fulg) – as heavy as a lead (greu ca plumbul) (antonime: light – heavy);

as weak as water (slab, fără putere) – as strong as a horse (tare ca piatra) (antonime: weak –

strong); as soft as butter (moale ca untul) – as hard as stone (tare ca piatra) (antonime: soft – hard).

Cu toate că între componentele secundare – substantive – nu se stabileşte un raport de

antonimie, se observă totuşi anumite legături între sensurile lor. Aceste relaţii sunt condiţionate de

câmpurile semantice comune din care fac parte substantivele. A se compara feather – lead –

semnifică „greutatea”, water – horse – semnifică „forţa”, butter – stone – semnifică „noţiuni

elastice”: tare – moale.

Prezentăm şi alte exemple de antonime frazeologice adjectivale comparative din limba

engleză: as slow as a snail (sau a tortoise) „încet”, „lent” – as brisk as a bee (as nimble as a

squirrel) „iute”, „isteţ”; as sharp as a needle „care pătrunde adânc în esenţa lucrurilor”,

„pătrunzător” – as blind as a bat (as bettle, brick-bat, mole, owl) „orb”, „care nu observă ce se face

în jur”; yielding as wax „supus”, „care cedează repede” – firm (steady) as a rock „care nu poate fi

convins”, „care nu cedează”.

Printre particularităţile morfologice ale antonimelor frazeologice adjectivale comparative am putea

menţiona prezenţa substantivelor cu forme de singular, cu articolul nehotărât, mai rar, cu forme de

plural. Prezenţa articolului poate fi explicată prin caracterul lui generalizator în îmbinările date.

d. Antonimele frazeologice substantivale din ambele limbi au următoarele modele structurale:

1. N + N

hâda satului

N + Prep. + N

o mândreţe de fată

2. N + Prep. + N

urâciune de om

N + Prep. + N

o grădină de om

3. N + Prep. + N N + N

56

boţ cu ochi lup bătrân

1. A + N

bad character, bad egg

forlorn hope

fair play

low tea

N + Prep. + N

son of a bitch, good sport, man of man

a tower of strength

full play

high tea

2. N + Prep. + N

ass in grain

a bird in the bush

a bed of roses

N’s + N

nobody’s full

a bird in the hand

a bed of thorns

3. A + N

gay bird

hot air

old bird

great lion

lean (light, short, slender) purse

strong meat

N + N

dull beggar

straight tip

spring chicken

the man in the street

mint of money

milk for babies

În limba română elementele componente ale antonimelor frazeologice substantivale au topică

fixă. În structura acestui tip de antonime frazeologice intră, de obicei, substantive şi, mai rar,

adjective sau pronume. Substantivele au paradigma morfologică zero, adică nu-şi schimbă forma

după număr, caz şi alte categorii morfologice.

Antonimele frazeologice substantivale din limba engleză au, de asemenea, o topică fixă.

Substantivele din componenţa acestor frazeologisme se caracterizează prin paradigma zero, adică

substantivele nu-şi schimbă forma după număr, caz etc.

În limba română numărul antonimelor frazeologice substantivale cu structuri diferite este mai

mic decât în limba engleză.

În concluzie, se cere de menţionat că, în funcţie de mijloacele de exprimare a sensurilor contrare,

antonimele frazeologice se clasifică atât în limba română, cât şi în limba engleză în două clase:

1) antonime frazeologice cu aceeaşi structură; şi

2) antonime frazeologice cu structuri diferite.

57

Antonimele frazeologice cu aceeaşi structură de tipul a fi în relaţii bune – a fi în relaţii rele, cu

capul (în) jos – cu capul (în) sus; a cădea la pat – a se ridica de la pat; good faith – bad faith; do

somebody a good turn – do somebody a bad turn; in cold blood – in hot blood se deosebesc între ele în

funcţie de structură printr-un element component, mai rar două. Asemenea elemente sunt, de obicei,

cuvinte antonime: bune – rele, jos – sus, a cădea – a se ridica, good – bad, cold – hot. Alteori, cu

valoare de element diferenţiator, apar cuvinte ce fac parte din acelaşi câmp lexico-semantic.

Diferenţiatorii antonimici pot fi: 1) verbele: a-şi scoate masca – a-şi pune masca; keep one’s

countenance (maintain one’s composure) – lose one’s countenance (lose composure); 2) adjective: bun

de gură – rău de gură; foul play (treachery) – fair play (honest dealing); 3) substantive: a aduce

supărări – a aduce bucurii; clear as mud (not particularely lucid) – clear as day (perfectly intelligible);

4) adverbe: a arăta bine – a arăta rău; come up in the world – come down in the world; 5) prepoziţii: a

face cu gust – a face fără gust; be in the swim – be out of swim.

Spre deosebire de limba engleză, în care există trei diferenţiatori formali antonimici 1) antonimele

lexicale, 2) prepoziţiile antonimice, 3) adverbul negativ „no”, în limba română se utilizează doar doi

diferenţiatori formali 1) antonimele lexicale şi 2) prepoziţiile antonimice.

Antonimele frazeologice cu structuri diferite se clasifică la rândul lor în două subclase:

1. Antonime frazeologice care se deosebesc complet după stuctura lexicală: a fi în duşi buni –

a nu-i fi toţi boii acasă; câtă frunză şi iarbă – cât e negrul bobului; foc de harnic – leneş fără

pereche; a bate la ochi – a nu atrage atenţia; in full swing – on one’s last legs; call a spade – beat

about the bush; a tower of strength – broken reed, a man of straw.

2. Antonime frazeologice cu structuri diferite, dar care, parţial, coincid după structură, adică

au un element component comun, mai rar, două: a o duce de azi pe mâine – a o duce în petreceri; a

fi surd de-o ureche – a avea ureche fină; bun de limbă – a avea păr pe limbă; a trăi ca câinele la

stână – a trăi ca câinele şi pisica; feel like a fighting cook – feel like a boiled rag; fishy eye – eyes

like gimlets; feel like a fish out of water – feel like a million of dollars.

2.4. Seriile antonimice frazeologice şi seriile sinonimico-antonimice frazeologice

După cum s-a menţionat deja, diferenţiatorul antonimic constituie indicele formal la delimitarea

sensurilor antonimelor frazeologice. Sensurile diverselor frazeologisme se consideră antonimice, dacă

diferenţa a două sensuri se află în raport semantic opus, polar. Sensurile polare reprezintă un rezultat al

evoluţiilor semantice şi funcţionale ale frazeologismelor. Dacă există acest raport semantic polar, atunci

58

frazeologismele respective se află în relaţie antonimică. Crearea şi existenţa seriilor antonimice

frazeologice în orice limbă demonstrează prezenţa caracterului sistematic constant în frazeologie.

Diferenţiatorul antonimic se stabileşte în funcţie de caracterul corelaţiei sensurilor fraze-

ologismelor. Diversitatea corelaţiilor ce există între diferite obiecte şi fenomene din lumea încon-

jurătoare şi cuvintele sau frazeologismele ce le numesc se răsfrânge în mod direct şi asupra caracterului

opoziţiilor antonimice. Astfel, relaţiile antonimice se pot stabili între sensurile a două frazeologisme,

care numesc aceleaşi fenomene şi obiecte ori acţiuni şi le caracterizează din acelaşi punct de vedere.

Relaţiile antonimice se stabilesc şi între două sensuri, ce se referă la diverse obiecte şi fenomene.

Astfel, în lumea înconjurătoare există fenomene ale realităţii, care, din punct de vedere logic,

pot fi concepute numai în raport de contrapunere, cu toate că fac parte din acelaşi domeniu al

activităţii umane. Un oarecare „x” se contrapune numai cu „y”, adică unul îl presupune numaidecât

pe al doilea şi, respectiv, îşi găseşte expresie în două sau mai multe unităţi opoziţionale ale limbii.

De exemplu: a-şi scoate (a-şi lepăda) masca „a-şi da pe faţă firea sau intenţiile ascunse” şi a-şi pune

masca „a-şi ascunde intenţiile sau firea adevărată”; a descoperi adevărul „a scoate la lumină ceva

ascuns” şi a ascunde adevărul „a tăinui ceva bine cunoscut de alţii”; foul play „joc necinstit” – fair

play „joc cinstit”; merry as a cricket (sau as a grig, as a marriage-bell) „plin de viaţă” şi as dull as

ditch-water „lipsit de viaţă”; in bad faith „necinstit” şi in good faith „cinstit”; make a clear breast of

something „a spune totul de-a fir-a-păr” poate fi opus frazeologismului beat about the bush „a umbla

cu fofârlica”, „a nu spune lucrurilor pe nume”.

Relaţiile antonimice de mai sus pot fi exprimate astfel:

x ↔ y

Alte fenomene ale realităţii, concepute logic ca fapte opoziţionale, pot să se afle în corelaţie cu

câteva fenomene şi aceasta, la rândul său, se reflectă asupra antonimiei contrapunerilor. De

exemplu, dacă „x” se opune lui „y”, acelaşi „x” se poate opune şi lui „z”. De exemplu: x) a fi tare de

inimă ↔ y) a fi fricos ca un iepure ↔ z) a se teme şi de umbra lui; x) to lower the colours ↔ y) to

hoist the flag ↔ z) to show the colours.

Relaţiile respective se redau astfel:

x ↔ y ↔ z

Frazeologismele a) a coborî din scaun → b) a ridica din scaun → c) a scoate din scaun (din

domnie) se opun semantic frazeologismelor: d) a urca (sui) la domnie → e) a ridica în scaun → f) a

înălţa în scaun.

59

Frazeologismele: a) let the cat out of the bag „a vorbi prea mult”, „a spune un secret”; b) spill

the beans „a transmite un secret”, „a vorbi peste măsură de mult”; c) blow the gab (sau the gaff) „a

vorbi prea mult, vrute şi nevrute” se opun semantic frazeologismelor; d) close one’s mouth, keep

one’s mouth close or shut „a-şi ţine limba după dinţi”, „a tăcea”; e) hold one’s noise „a tăcea”, „a-şi

reţine limba”, „a-şi ţine limba după dinţi”; f) shut (or shut up) one’s mouth „a-şi ţine limba după

dinţi”; g) keep something under one’s hat „a ţine ceva în secret”; h) keep one’s own counsel „a

păstra în secret”, „a-şi ţine limba după dinţi”. Relaţiile de sinonimie şi antonimie dintre aceste

frazeologisme pot fi redate astfel:

a → b → c ↔ d → e→ f → g → h

Frazeologismele: a) close one’s mouth, b) keep one’s mouth closed, c) shut (sau shut up) one’s

mouth, d) keep something under one’s hat cu sensul de „a tăcea”, „a-şi ţine limba după dinţi” se află

în relaţie de antonimie şi cu frazeologismele: e) lay (place, put or throw) one’s cards on the table,

f) play with one’s cards on the table „a-şi da cărţile pe faţă”, „a-şi expune cinstit intenţiile”, „a

spune tot fără a ascunde ceva”. Relaţiile sinonimico-antonimice ale acestor frazeologisme se redau

astfel:

a → b → c → d ↔ e→ f

Diferenţiatorul antonimic, care determină caracterul semantic antonimic al fiecărei serii, poate

fi sistematizat în baza criteriilor de bază în interiorul fiecărei serii, în funcţie de tipul structural al

antonimelor frazeologice şi, respectiv, de sensurile lor. Iată câteva serii sinonimice frazeologice, din

limba română şi din engleză, care se află în relaţie de antonimie cu alte serii sinonimice

frazeologice, ce semnifică ierarhia socială a oamenilor, dărnicia şi zgârcenia, susţinerea şi

nesusţinerea, biruinţa şi înfrângerea.

Păturile de jos ale societăţii româneşti sunt denumite de frazeologismele:

1) de la coarnele plugului „de la ţară”;

2) a fi (a ieşi) din opincă „a se trage din ţărani, din oameni săraci”;

3) de neam prost „de origine modestă, din păturile de jos”;

4) simplu muritor „om obişnuit, om de rând.

În limba engleză păturile de jos ale societăţii sunt denumite de următoarele frazeologisme:

1) of poor descent;

2) a man from the ranks;

3) a common fellow;

60

4) an ordinary man;

5) to come of poor people.

Păturile de sus ale societăţii româneşti sunt denumite de frazeologismele:

1) (a fi) din os sfânt (din oase sfinte) „(a fi) din neam domnesc;

2) a fi din os de domn (domnesc) „a fi din familie domnitoare”;

3) de neam mare (bun) „care face parte din nobilime, nobil”;

4) cu (de) sânge albastru „de neam mare, ales”;

5) a fi (om) din (de) oameni „a descinde din părinţi cu stare sau de neam nobil”.

Păturile de sus ale societăţii englezeşti sunt denumite de frazeologismele:

1) to be sprung from a noble race;

2) to be of noble descent;

3) a man of ancient race;

4) a man of mark.

Dărnicia este semnificată de frazeologismele:

1) a da şi cămaşa (haina) (de pe el) „a dărui până şi ultimul lucru care-ţi aparţine”;

2) a fi (a avea) mână largă (deschisă) „a fi generos, darnic”;

3) a avea mână slobodă „a fi darnic, generos”;

4) to share one’s last penny;

5) to give away the shirt of one’s back;

6) to splash one’s money about;

7) to be free with one’s money;

8) money burns holes, a hole in his pocket.

Zgârcenia e redată de frazeologismele:

1) a avea nouă băieri la pungă „a fi foarte zgârcit”;

2) a fi cu (a avea) mână strânsă sau a fi strâns la mână (la pungă) „a fi zgârcit, meschin”;

3) a avea mână scurtă „a fi zgârcit”;

4) a fi zgârcit foc „a fi nemaipomenit de zgârcit”;

5) a fi zgârcitul-zgârciţilor „a fi extraordinar de zgârcit”;

6) a mânca de sub unghie (unghii, tălpi) „a fi zgârcit, a trăi cu multă economie”;

7) to skin a flint;

8) to be tight-fisted/skinny/curmudgeanly;

61

9) empty handed;

10) to be niggardly;

11) to live near.

Susţinerea poate fi exprimată prin următoarele frazeologisme sinonimice:

1) a da o mână de ajutor;

2) a încuraja pe cineva.

3) a primi cu aplauze

1) give somebody a big hand „a întâmpina cu aplauze furtunoase acţiunile oamenilor sau

unele lucruri”;

2) give three cheers „a saluta, dar mult mai oficial”;

3) give somebody a pat on the back „a saluta, dar mai prieteneşte, fără oficialitate”;

4) give somebody full mark „a exprima susţinerea a ceva”;

Nesusţinerea se exprimă prin frazeologismele:

1) a nu vedea ceva cu ochi buni;

2) a vedea într-o lumină proastă;

3) a-i face vânt.

1) take a dim view of something „a privi ceva cu scepticism, pesimism”;

2) take a poor view of something „a avea o proastă părere despre ceva”;

3) give somebody the bird „a şuiera, a-şi exprima nemulţumirea”, în general (se referă la

actori şi se află în relaţie de antonimie cu go down well);

4) put one’s foot down „a se opune în mod vehement, a-şi exprima categoric nesusţinerea cu

scopul de a preîntâmpina acţiunea”;

Seriile sinonimico-antonimice frazeologice pentru: „biruinţă – înfrângere”.

Biruinţa:

1) a bate măr pe cineva;

2) a stâlci pe cineva în bătai;

3) a face praf pe cineva;

4) a duce pe cineva;

5) a lăsa pe cineva de izbelişte.

1) knock somebody into a cocked hot „a-l întrece pe cineva, a-l învinge pe cineva”;

2) come through with flying colours „a obţine o biruinţă completă (deplină, totală)”;

62

3) pull a fast one „a birui prin vicleşug”;

4) do the dirty on somebody „a învinge, dar pe căi necinstite, a obţine o victorie murdară”;

5) play the game „a învinge (biruinţă, unde scopul scuză mijloacele)”;

Înfrângerea (înjositoare):

1) a se da bătut;

2) a abandona partida;

3) a înghiţi hapul;

4) a se duce de râpă.

1) throw in the towel „a se preda, a se recunoaşte învins”;

2) throw up the sponge „a se recunoaşte învins (la box)”;

3) take it on the chin „a suferi înfrângere (dar fără a-şi pierde speranţa)”;

4) take one’s medicine like a man „a suferi o înfrângere după merite”;

5) go to the vall „a suferi o înfrângere distrugătoare, a da faliment”;

Antonimele frazeologice ce intră în aceeaşi serie antonimică ţin, de obicei, de acelaşi limbaj,

în special limbajul vorbit. Uneori, însă, ele pot avea diverse valori stilistice, ce nu permit utilizarea

lor în anumite sfere de comunicare. Prezenţa nuanţelor emotivo-expresive constituie cauza care face

ca unele antonime frazeologice să fie utilizate doar în anumite limbaje: vorbit sau profesional,

livresc sau ştiinţific, poetic sau familiar.

De exemplu, în seria sinonimică down in the mouth sau in the chops, as melancholic as a cat

„trist”, „fără dispoziţie”, primul frazeologism ţine de limbajul vorbit, al doilea – de cel livresc. Celor

două frazeologisme li se opune frazeologismul as merry as a cricket (sau as merry as sandboy)

„vesel”, „plin de viaţă”, care ţine de limbajul vorbit.

Asftel, pe de-o parte, se poate vorbi despre relaţiile interne dintre sinonimele frazeologice din

aceeaşi serie, iar, pe de altă parte, despre relaţiile interne dintre frazeologismele, ce constituie

cupluri antonimice.

Relaţiile semantice interne dintre antonimele frazeologice, ce formează serii sinonimice, pot fi

cele mai diverse.

1. Sensurile unor antonime frazeologice pot avea un caracter mai general sau mai particular,

sau întregul cuplu antonimic exprimă sensuri generale sau particulare. A se compara: „a da

63

faliment” go on the rocks – „a prospera în toate” weather the storm, „tăcut”, „care nu vorbeşte

mult” dumb dog – „flecar”, „care vorbeşte vrute şi nevrute”, „lăudăros” bag of wind.

2. Sensurile antonimelor frazeologice pot fi mai mult sau mai puţin emoţionale. A se compara:

„cu sânge rece” in cold blood – „cu sânge fierbinte” in hot blood; „sănătos tun” as strong as a horse –

„slăbuţ”, „firav”, „cu sănătatea şubredă” as weak as water; „foarte cinstit”, „deschis (direct) la vorbă”

as straight as a die – „necinstit”, „amăgitor” as crooked as a dog’s hind leg.

3. Sensul unor antonime frazeologice poate avea caracter apreciativ, iar sensul altora nu are acest

caracter. A se compara: „a-şi da aere”, „a-şi da mare importanţă” assume (give oneself sau put on) airs –

„a se neglija”, „a nu-şi da (acorda) prea mare atenţie” come down a peg (sau a peg or two).

4. Sensurile antonimelor frazeologice se pot deosebi şi din punctul de vedere al apartenenţiei

lor la diferite tipuri de limbaje (familiar sau sleng, sau jargon). A se compara: „băiat de treabă”,

„băiat cu nume bun” doad sport, or sort (sleng american good egg sau good onion) – „băiat (om) ce

are slavă proastă”, „fire cu trecut întunecat”, „derbedeu”, „tip criminal”, „om pierdut” bad character

(egg, halfpenny, hat, lot, penny sau sort) (limbaj familiar).

5. Sensurile unor antonime frazeologice ţin de limbajul literar, poetic sau arhaic. A se

compara: „a spulbera visurile” come through the gate of ivory – „a îndeplini visurile” come through

the gate of horn. Ambele antonime frazeologice au caracter arhaic şi se utilizează rar. În seria „a se

răfui cu cineva” (limbaj livresc) pay off (settle sau wipe off) old scores – „a lecui vechile răni (ale

cuiva)” rip up old grievances sau wounds re-open (sau rip up) old scores (limbaj literar).

Diferenţiatorul antonimic nu va fi complet, dacă nu se ţine cont şi de trăsăturile structurale ale

antonimelor frazeologice.

Antonimele frazeologice cu structuri diferite, ce constituie serii, posedă anumite trăsături

semantice.

Să se compare, de exemplu, următoarele două frazeologisme substantivale: „prieten nesigur”,

„prieten pentru o clipă (până la prima nevoie)” fair weather friend şi „prieten adevărat” bossom

friend. Cu toate că ele constituie un cuplu frazeologic antonimic, fiecare frazeologism mai are şi

nuanţe diferite de sens. Bossom friend înseamnă „prieten adevărat, iubit, apropiat, căruia îi poţi

încredinţa tot, căruia îi poţi deschide sufletul”.

De exemplu:

1. “What a strange history that was of his marriage.” “So I have heard: but he is

not quiet bossom friend enough with me to have told me all the particulars.

64

(J. Dixon, E. I., p. 23)

2. All was restored to the gladness of childhood, even to the little kitten which had

been her playmate and bossom friend then, and which had been long forgotten in her

waking hours. All the loved ones were there!

(El. Gaskell, M. B. T. M. L., p. 45)

Frazeologismul fair weather semnifică „prieten nesigur, care te poate părăsi în clipa grea şi

care poate să acţioneze chiar împotriva ta”.

Sensul frazeologismului fair weather friend exprimă „o prietenie de scurtă durată, ce există în

perioada bunăstării, înfloririi, până la zilele negre” intră în relaţie de antonimie cu frazeologismul

ace in the hole „prieten pe care te poţi baza în clipe grele”.

Nuanţe semantice asemănătoare cu fair weather friend şi ace in the hole au şi frazeologismele

din seria a tower of strength „sprijin de nădejde”, „om pe care te poţi baza” şi antonimele

frazeologice broken reed, a man of straw cu sensul de „om de neîncredere”. În cuplul fair weather

friend – ace in the hole aspectul distinctiv trece pe linia „prieten sigur şi prieten nesigur în clipa

grea”, iar în seria a tower of strength – broken reed, man of straw caracterizarea omului (credincios

– necredincios) se face, în general, fără a se înainta vreo condiţie.

De exemplu:

1. ... an affectionate husband who is a tower of strength to her.

(B. Shaw, T. D. D., p. 13)

2. Norfolk. Six or seven thousand is their utmost power.

King Richard. Why, our battalia trebles that account. Besides, the king’s name is a

tower of strength,

Which they upon the adverse faction want...

(W. Shakespeare, K. R. III, p. 70)

4. They had lost faith, the Church had become a broken reed.

(A. Saxton, T. G. M., p. V)

5. If the defendant be a man of straw, who is to pay the costs, sir?

(Ch. Dickens, T. P. P., p. 310)

Frazeologismele a tower of strength, a broken reed au sensul nu numai de „om care nu

inspiră încredere”, dar şi „lucru, chestiune care nu inspiră încredere” şi se opun frazeologismului a

forlorn hope: 1) nădejde foarte slabă; 2) lucru fără nicio speranţă.

65

1. Here I fell twice; but as often I rose and rallied my faculties. This light was my

forlorn hope; I must gain it.

(Ch. Brontë, J. E., p. 210)

2. What should he do now? Wait for a revival, or clear out? Poor old boy!

Foggartism had never seemed to Michael a more forlorn hope than in this sanctum

of its found and origin.

(J. Galsworthy, T. S. S., p. II)

Antonimul frazeologic adjectival as weak as water (as a cat) se opune frazeologismului as

strong as a horse:

1. It’s a shave, in a foshion, but I can’t say I’m stuck on it. It takes out the nerve. I’m

as weak as a cat.

(J. London, T. V. M., p. 27)

2. Sir, I am only getting well of a fever, and I am as weak as water.

(W. S. Maugham, C. A. A., p. 49)

3. ... she was as strong as a horse and never tired, so he used often to take her for

walks in the Park.

(W. S. Maugham, T., p. 72)

Pe de altă parte, as weak as water „cu caracter slab” se opune frazeologismului as hard as flint

„tare ca piatra”, „neîndurător” (despre inimă):

1. You love Eva, and Eva loves you, Esnest; but remember this, she is weak as water.

(H. Haggard, T. W. H., p. 108)

2. “She was completely unmoved,” Blore said, “Hearts as hard as flints these

righteous spinsters!”

(A. Christie, A. T. T. W. N., p. 219)

Unii lingvişti nu consideră antonimice frazeologismele ce intră în cuplul sau seria antonimică

având nuanţe de sens diferite. Acad. S. Berejan nu este de acord cu aceşti lingvişti şi menţionează că

de nuanţele de sens trebuie să ţinem cont doar în studiile de stilistică şi nu în orice situaţie [7, p. 21].

Asemenea frazeologisme ca to have someone on the mat „a da o mustrare”, „a face o

săpuneală”, to haul somebody over the coals „a face o mustrare” semnifică o mustrare formală,

oficială; send somebody away with flies in one’s ear are sensul de „a da o mustrare aspră”. Şi mai

accentuantă este mustrarea exprimată prin frazeologismele to snap somebody’s head (nosse) off, to

66

give the edge of one’s tonque to somebody. Şi, în sfârşit, o mustrare jignitoare, ofensatoare se

exprimă prin frazeologismul to call somebody all names.

Există însă şi frazeologisme care au sensuri şi nuanţe de sens între care e greu să faci

distincţie: care e sensul propriu-zis şi care e nuanţa de sens. Aceasta se explică prin faptul că

potenţialul semantic al sensurilor şi al nuanţelor de sens ale frazeologismelor se diferenţiază

neesenţial.

Antonimele frazeologice cu aceeaşi structură nu formează, de obicei, serii sinonimico-

antonimice. Relaţiile antonimice se reduc de cele mai multe ori doar la un cuplu antonimic. De

exemplu: „a cânta prima vioară” play first fiddle, „a cânta vioara a doua” play second fiddle.

Antonimele frazeologice cu aceeaşi structură, de regulă, nu au sinonime. Variantele

frazeologice nu sunt pe larg răspândite ca la antonimele frazeologice cu diverse structuri. Ele pot fi

întâlnite doar la un membru al cuplului antonimic frazeologic sau aceste variante lipsesc, în general.

De exemplu, în cuplul antonimic „a cânta prima vioară” play first fiddle – „a cânta vioara a doua”

play second fiddle, primul frazeologism formează următoarea serie sinonimică: 1) take a (the) lead

„a lua asupra sa conducerea”, „a sta în frunte”, „a fi în avangardă”, „a juca rolul principal”, „a ocupa

primul rol”, „a juca prima vioară”; 2) begin (lead) the dance „a juca rolul principal, de bază într-o

manifestare oarecare”, „a manifesta iniţiativă”; 3) boss the show „a sta în frunte”, „a juca rolul

principal”, „a fi primul”, „a juca prima vioară”.

Criteriile de diferenţiere semantică a unui frazeologism trebuie utilizate cu multă atenţie în

funcţie de natura sensului acestui frazeologism. Se are în vedere, mai întâi, caracterul monosemantic şi

polisemantic al frazeologismului. În mediul antonimelor frazeologice româneşti „în relaţii opoziţionale

se pot afla toate nuanţele semantice ale frazeologismelor polisemantice”. [25, p. 84]

Iată câteva exemple de antonime frazeologice polisemantice: a depune armele – a) a se preda,

a se declara învins, b) a ceda în faţa argumentelor adversarului, a se declara convins şi a ridica

armele – a) a începe lupta împotriva unui adversar, b) a nu ceda în faţa argumentelor adversarului, a

nu se da (a nu se lăsa) convins; a mânca (pe cineva sau ceva) cu ochii – a) a fi ispitit de o mâncare,

atrăgătoare; b) a dori mult (pe cineva sau ceva) şi a nu-l vedea în ochi (pe cineva sau ceva) – a) a nu

prefera vreun produs alimentar, b) a nu putea suporta (pe cineva sau ceva); a câştiga teren – a) a

progresa puţin câte puţin într-o acţiune, b) a-şi consolida poziţia şi a pierde teren – a) a regresa puţin

câte puţin într-o acţiune, b) a-şi pierde poziţia; a coborî steagul – a) a renunţa la luptă, b) a se da

învins şi a ridica steagul – a) a porni la luptă, b) a nu se da învins.

67

În asemenea cupluri antonimice frazeologice antonimia este completă, deoarece în relaţii

antonimice se află toate nuanţele semantice ale frazeologismelor din cadrul cuplurilor.

Dacă în relaţie de antonimie se află doar unele nuanţe de sens, de obicei, cele mai uzuale,

atunci antonimia frazeologică se consideră incompletă: a-l mângâia (pe cineva) pe cap – a) a

dezmierda, a alinta, b) (ironic) a lovi (pe cineva), a bate şi a face chica topor – a) a trage de păr (pe

cineva), a părui; b) a bate zdravăn (pe cineva). Antonime sunt sensul b) din primul frazeologism şi

sensurile a) şi b) ale frazelogismului al doilea. În cuplul antonimic frazeologic a fi (tot) cu mâna în

buzunar: a) a fi darnic; b) a fi cheltuitor şi a avea nouă băieri la pungă – a fi zgârcit – în relaţie de

antonimie se află sensul a) al primului frazeologism şi sensul frazeologismului al doilea,

monosemantic [25, p. 84-85].

În cadrul frazeologismelor polisemantice uneori nu toate nuanţele de sens pot fi în relaţie de

antonimie cu nuanţele semantice ale altui frazeologism antonimic.

De exemplu, primul sens al frazeologismului in full (fine, great sau high) feather este „în

dispoziţie bună”. Utilizat cu acest sens, frazeologismul respectiv se află în relaţie de antonimie cu

down in the mouth (sau in the chaps) „în dispoziţie rea, proastă”, „mâhnit”.

Cu sensul al doilea, frazeologismul in full feather „cel care are mulţi bani” se opune sensului

frazeologismului out of pocket „fără bani”, „fără nicio leţcaie în buzunar” şi formează un alt cuplu

antonimic.

Utilizat cu al treilea sens, „în formă de sărbătoare”, frazeologismul in full feather nu are

pereche antonimică.

Există frazeologisme polisemantice care stabilesc relaţii de antonimie doar cu unul din

sensurile pe care le posedă. De exemplu, frazeologismul „a trăda un secret” spill the beans intră în

relaţie de antonimie cu seria sinonimică close one’s mouth (sau cu keep one’s mouth closed/shut),

hold one’s noise (peace sau tonque), keep something under one’s hat, keep one’s own counsel. Toate

frazeologismele de mai sus au sensul general „a ţine limba după dinţi”. Folosite cu sensul „a strica

planurile”, ele nu formează relaţii antonimice cu spill the beans.

Frazeologismul polisemantic as sober as a judge: 1) „absolut treaz”; 2) „serios”, „ce gândeşte

sănătos”, are antonim numai pentru primul sens: blind (dead) drunk as a fiddle, as a lord, as an owl,

fish – „beat mort”.

68

În limba română şi în limba engleză seriile sinonimico-antonimice frazeologice au cele mai

variate structuri din punctul de vedere al numărului de elemente componente, adică de

frazeologisme.

În cele ce urmează vor fi prezentate cele mai uzuale serii sinonimico-antonimice din ambele

limbi.

Au fost atestate nouă serii sinonimico-antonimice frazeologice, care au acelaşi număr de

frazeologisme în ambele limbi:

I. Un frazeologism – două frazeologisme: 1) a fi crescut în bumbac (în puf şi în mătase) – 1) a

fi trecut prin ciur şi dârmon, 2) a fi uns cu toate unsorile; 1) a fi tare de inimă – 1) a fi fricos ca un

iepure, 2) a se teme şi de umbra lui; 1) to lower the colours – 1) to hoist a flag, 2) to show the colours;

1) to laze away one’s time – 1) like a streak of lightning, 2) as swift as an arrow; 1) to remain

speechless – 1) to unbridle one’s tongue, 2) to unloose(n) one’s tongue; 1) to lay a good foundation –

1) not to taste food for three days, 2) not to touch food; 1) to cast/to drop anchor – 1) to weigh/to

raise anchor, 2) to put off/to put out the sea.

II. Un frazeologism – trei frazeologisme: 1) a-şi pune (bine) burta la cale – 1) a nu lua nici

nafură în gură, 2) a nu lua nici rouă în gură, 3) a nu pune (a nu băga, a nu lua) nimic în gură; 1) a

(se) acoperi cu glorie – 1) a se acoperi de ocară (de ruşine), 2) a-şi feşteli mantaua (numele, obrazul),

3) a se face de râs; 1) to be lucky – 1) to be out of luck, 2) to be out of luck, 3) to have no end of luck;

1) an ordinary man – 1) to be royalty; 2) of good stock; 3) of noble descent; 1) to take a good (the

right) way – 1) to get off the right way/track, 2) to go astray/adrift, 3) to take a wrong/bent course.

III. Un frazeologism – patru frazeologisme: 1) a ajunge mare şi tare – 1) a ajunge cal de

poştă, 2) a ajunge de clacă, 3) a ajunge din cal măgar, 4) a ajunge o obială; 1) to die with laughter –

1) to shed bitter tears, 2) to weep one’s eyes out, 3) to cry one’s heart out, 4) to weep one’s eyes out;

1) to keep in the pin – 1) to be addicted to drinking, 2) to drink deep, 3) to drink like a fish, 4) to drink

like a lord; 1) to sieze smb. round the body – 1) left to one’s own devices, 2) left to sink or swim, 3) to

let everything slide, 4) to let things slide; 1) to have an ear for music – 1) to be dull, 2) hard of

hearing, 3) to have no ear, 4) to be deaf.

IV. Un frazeologism – cinci frazeologisme: 1) a nu pune nici picătură în gură – 1) a avea

darul (patima) beţiei (suptului), 2) bea (suge) de stinge, 3) bea până dă în bot, 4) a bea vârtos, 5) a

se naşte în zodia raţelor; 1) to raise onself very high – 1) to sink, 2) to get low, 3) to be brought low,

4) to get down, 5) to go to blazes/hell/to the dogs/pot/devil.

69

V. Opunerea se face între două perechi de frazeologisme: 1) a da de naiba, 2) a da de

bucluc – 1) a scăpa de naiba, 2) a scăpa de bucluc; 1) a fi (a se afla) în toane bune, 2) a fi bine

dispus – 1) a fi (a se afla) în toane rele, 2) a fi rău dispus; 1) no end of people, 2) a lot of people –

1) not the shadow of a ghost (was in sight), 2) not a living soul/creature (was to be seen); 1) to

reduce smb. to poverty, 2) to drive smb. to despair – 1) to raise smb. from the dunghill/the gutter,

2) to take smb. from the street; 1) a good time, 2) the right moment – 1) a bad time, 2) the wrong

moment.

VI. Unei serii sinonimice din două frazeologisme i se opune altă serie sinonimică din trei

frazeologisme: 1) a avea ureche fină, 2) a avea urechi de lup – 1) a avea urechi de sârmă, 2) a

avea bumbac (vată) în urechi, 3) a fi surd (tare, fudul) de-o ureche; 1) to look well, 2) to have a

hood face (to bear one’s age well) – 1) to look bad/unwell, 2) not to look well, 3) to look not

all/quite the thing; 1) to shelter smb., 2) to take smb. from the street – 1) to throw/to fling smb. out

of doors/to the door, 2) to turn smb. out of the house/into the street, 3) to turn smb. adrift.

VII. Două frazeologisme – douăsprezece frazeologisme: 1) a fi în culmea fericirii, 2) a fi în al

şaptelea (al nouălea) cer – 1) a-i fi greu pe suflet, 2) a fi în cumpănă de viaţă (de moarte), 3) a-i fi

inima grea, 4) a-i fi inima neagră, 5) a ajunge la ananghie, 6) a fi în dilemă, 7) a fi în impas, 8) a fi în

încurcătură, 9) a fi în nevoie (în mare nevoie), 10) a fi între ciocan şi nicovală, 11) a fi între două

focuri, 12) a fi între Scila şi Caribda; 1) to open one’s mouth/lips, 2) to open one’s face – 1) to shut

smb.’s mouth, 2) to stop smb.’s mouth, 3) to jump down smb.’s throat, 4) to talk smb. down, 5) to

silence smb., 6) to make smb. shut up, 7) to stunt smb., 8) to put to silence, 9) to seal smb.’s lips, 10) to

muzzle smb.’s press, 11) to settle smb.’s guns, 12) to put the kibosh on smb.

VIII. Unei serii sinonimice din trei frazeologisme i se opune altă serie sinonimică din trei

frazeologisme: 1) a coborî din domnie, 2) a ridica din scaun, 3) a scoate din scaun (din domnie) –

1) a urca (a sui) la domnie, 2) a ridica în scaun, 3) a înălţa în scaun; 1) to sleep lake a log/top/a

dormouse, 2) to sleep as fast as a church, 3) to sleep soundly – 1) to sleep with one eye, 2) one’s

eyes open, 3) to sleep a dog-sleep.

IX. Unei serii sinonimice din patru frazeologisme i se opune altă serie sinonimică din

patru frazeologisme: 1) a avea gura de aur, 2) a avea darul vorbirii, 3) a avea condei, 4) bun de

limbă (de gură) – 1) a avea limbă lată, 2) a nu putea încurca nici două cuvinte, 3) a avea păr pe

limbă, 4) rău de gură; 1) to have a good name, 2) to have a good record, 3) to be held in high

70

repute, 4) to be well-spoken of – 1) to have a bad name, 2) to be ill-reputed, 3) to be held in low-

repute, 4) to be/to lie under scandal.

În limba română au fost atestate şaptesprezece serii sinonimico-antonimice, care nu au

corespondente în limba engleză in funcţie de numărul de elemente (frazeologisme) componente:

I. Un frazeologism – douăsprezece frazeologisme: 1) a fi sătul dobă – 1) a avea burta lipită

de spate, 2) a avea coastele lipite, 3) a avea o foame de lup, 4) îi ghiorăie maţele de foame, 5) îi

joacă şoarecii în pântece (de foame), 6) a fi rupt (frânt) în coş, 7) a i se pune soarele drept inimă,

8) a fi lat de foame, 9) a i se lipi coastele (de foame), 10) a fi mort de foame, 11) a i se lungi

urechile de foame, 12) i-au mas şoarecii în pântece.

II. Două frazeologisme – patru frazeologisme: 1) a o duce de minune, 2) a o duce în

petreceri (într-un chef) – 1) a o duce de azi pe mâine, 2) a o duce greu, 3) a o duce prost (greu), 4) a

o duce târâş-grăpiş.

III. Unei serii sinonimice din două frazeologisme i se opune o altă serie sinonimică din

cinci frazeologisme: 1) a crăpa (a muri) de ciudă, 2) a crăpa de necaz – 1) a-i râde inima de

bucurie, 2) a-i creşte inima în piept (de bucurie), 3) a-i creşte sufletul, 4) a creşte carnea (pe cineva)

de bucurie, 5) a-şi freca mâinile de bucurie.

IV. Două frazeologisme – nouă frazeologisme: 1) peste nouă mări şi nouă ţări, 2) la

marginea (la capătul) pământului – 1) cât dai cu praştia, 2) cât ai arunca cu securea, 3) cât ajunge

săgeata, 4) cât bate ochiul, 5) cât poate cuprinde ochiul, 6) (a fi) la depărtare de-o cârjă, 7) la doi

paşi, 8) la o aruncătură (o zvârlitură) de băţ, 9) la o săritură de aici.

V. Două frazeologisme – douăzeci şi trei de frazeologisme: 1) a fi în viaţă, 2) a fi în vigoare

– 1) a fi (a se afla) în pragul morţii, 2) a fi între viaţă şi moarte, 3) a fi pe marginea prăpastiei, 4) a

fi la un pas de moarte, 5) a fi pe ducă, 6) a fi pe moarte, 7) a-i fi (cuiva) zilele numărate, 8) a-i ieşi

(cuiva) sufletul, 9) a i se apropia vremea (ceasul), 10) a i se curma zilele, 11) a fi pe marginea

mormântului, 12) a-i suna doagele, 13) a-i trebui popă, 14) a mirosi a colivă (a tămâie, a pământ),

15) a nu mai avea zile multe, 16) a nu o mai duce mult, 17) a o duce de azi pe mâine, 18) (a-i fi

leacul) numai sapa şi hârleţul (lopata), 19) a fi mic de zile, 20) a fi mai mult mort (decât viu), 21) a

fi (a ajunge) pe marginea gropii, 22) a fi cu un picior în groapă, 23) a fi pe patul de moarte.

VI. Trei frazeologisme – şapte frazeologisme: 1) a da şi cămaşa de pe dânsul, 2) a fi (a

avea) mâna largă, 3) a avea mână slobodă – 1) a avea nouă băieri la pungă, 2) a fi cu mâna

71

strânsă, 3) a fi strâns la mână (la pungă), 4) a avea mână scurtă, 5) a fi zgârcit foc, 6) a fi zgârcitul

zgârciţilor, 7) a mânca de sub unghie (unghii, tălpi).

VII. Trei frazeologisme – treisprezece frazeologisme: 1) cu ceafa groasă, 2) gras ca un

pepene, 3) a nu-l mai încăpea pielea de gras – 1) a avea numai sufletul în oase, 2) a-i curge oasele,

3) a fi slab ca o scândură (ca un ogar, ca un ţâr), 4) a fi numai pielea şi osul de el (numai piele şi

os), 5) a-i ieşi (cuiva) oasele prin piele, 6) a-i curge untura (grăsimea) pe nas, 7) a fi (a se usca, a

rămâne) ca o scândură, 8) îi suflă (îi fluieră) vântul prin oase, 9) gras de nu-i numeri oasele,

10) gras ca scripca, 11) îi numeri oasele, 12) a rămâne doar umbra din el, 13) scândură de slab.

VIII. Trei frazeologisme – paisprezece frazeologisme: 1) a fi treaz-trezuţ, 2) a fi treaz la

minte, 3) a nu pune strop de băutură în gură – 1) (a fi) beat criţă (turtă, mort, butuc, lulea),

2) ameţit de băutură, 3) a fi criţă de beat, 4) a fi în patru iţe, 5) a fi la vulpe, 6) a fi slujitorul lui

Bahus, 7) a fi lemn de beat, 8) a fi mort (de) beat, 9) a merge în patru labe, 10) a rătăci casele de

beat ce e, 11) a se face lulea, 12) a nu se mai putea ţine pe picioare, 13) a o lua în clanţă, 14) a ţine

leul la ureche.

IX. Patru frazeologisme – douăsprezece frazeologisme: 1) cât e lumea şi pământul, 2) cât e

hăul, 3) amar de vreme, 4) la sfântul aşteaptă – 1) cât ai bate în (din) palme, 2) cât ai clipi din ochi,

3) cât ai da în cremene, 4) cât ai frige un ou, 5) cât ai plesni din bici, 6) cât ai plesni din palme, 7) cât

ai scăpăra dintr-un amnar, 8) cât ai zice mei, 9) cât ai zice peşte, 10) cât ai îmbuca o dată, 11) cât dai

cu praştia, 12) cât ar sta un popă în rai.

X. Cinci frazeologisme – cinci frazeologisme: 1) de la coarnele plugului, 2) a fi (a ieşi) din

opincă, 3) de neam prost, 4) a fi de pe drumuri, 5) simplu muritor – 1) a fi din os sfânt, 2) din oase

sfinte, 3) cu sânge albastru, 4) de neam bun, 5) a fi din oameni.

XI. Şapte frazeologisme – zece frazeologisme: 1) a se simţi de parcă toată lumea e a lui, 2) a

se simţi în largul său, 3) a fi (a se crede) în al şaptelea (nouălea) cer, 4) mi-a (ţi-a) pus Dumnezeu

mâna în cap, 5) a fi în apele sale, 6) a fi nebun de bucurie (fericire), 7) a nu-i încăpea inima în piept –

1) a-i ajunge (cuiva) cuţitul la os, 2) a fi între ciocan şi nicovală (între două focuri, între Scila şi

Caribda), 3) a fi în cumpănă de viaţă (de moarte), 4) a fi cu cuţitul la gât, 5) a fi pe marginea

prăpastiei, 6) a fi pe dric, 7) a fi pe muchie de cuţit, 8) a-i sta viaţa într-un fir de aţă, 9) a ajunge funia

la par, 10) a fi pe linie moartă.

XII. Nouă frazeologisme – douăzeci şi două de frazeologisme: 1) a-l trece şapte rânduri de

sudori, 2) a se speti muncind, 3) a se prăpădi muncind, 4) a munci ca un bou (ca un cal, ca un

72

catâr), 5) a munci în sudoarea frunţii, 6) a munci fără preget, 7) a munci din greu, 8) a munci ca un

hamal (salahor), 9) a munci cât şapte – 1) a asuda sub limbă, 2) a nu lua (a nu ridica) un pai, 3) a

nu mişca măcar un deget, 4) a trage chiulul, 5) a trage mâţa (pe dracul) de coadă, 6) a umbla

căscând gura, 7) a umbla frunza frăsinelului, 8) a umbla gură-cască, 9) a umbla haimana, 10) a

bate drumurile (pietrele), 11) a umbla hăbăuca (handralău), 12) a umbla în bobote, 13) a umbla în

dodii, 14) a umbla în dorul lelii, 15) a umbla pe urlaţi, 16) a umbla teleleu (Tănase), 17) a umbla

lelea (brambura, haihui), 18) a bate apa în piuă, 19) a bate lăturile, 20) a bate străzile, 21) a tăia

frunze la câini, 22) a sta cu mâinile în sân.

XIII. Unsprezece frazeologisme – unsprezece frazeologisme: 1) a avea inimă bună, 2) a

avea inimă de aur, 3) a avea inimă largă, 4) a fi bun la inimă (la suflet), 5) a fi bunătatea

întruchipată, 6) a fi bunătate de om, 7) a fi bun de pus la rană, 8) e bun ca pâinea cea caldă (albă),

9) e pâinea lui Dumnezeu, 10) a fi bun ca sânul mamei, 11) a fi om de omenie – 1) a avea inimă rea,

2) a avea inimă de criţă, 3) a avea inimă neagră, 4) a fi câinos (negru) la inimă, 5) e rău ca un

câine, 6) rău de mama focului, 7) rău la inimă (suflet), 8) negru la suflet, 9) a avea maţe pestriţe (a

fi pestriţ la maţe), 10) a fi cu carnea bălţată, 11) a fi fără inimă.

XIV. Cincisprezece frazeologisme – optsprezece frazeologisme: 1) a avea gura cusută, 2) a

avea lacăt la gură, 3) a avea limbă scurtă, 4) nu-i scoţi vorba din gură nici cu cleştele, 5) a fi scump

la vorbă, 6) mut ca peştele (ca un peşte), 7) a tăcea ca mormântul (ca pământul), 8) a tăcea ca peştele

(mâlc, ca melcul, chitic, molcom), 9) a nu putea lega (spune) două vorbe (cuvinte), 10) a nu scoate

nicio vorbă (din gură), 11) a lua apă în gură, 12) a fi mut ca pământul, 13) parcă a luat vorba în

arendă, 14) a-i pieri (cuiva) limba (piuitul), 15) a tăcea ca lacătul în belciug – 1) a avea gură spartă,

2) a avea limba ascuţită, ascuţit la limbă, 3) a avea (a fi cu) limbă lungă, 4) a fi cu gura mare, 5) a

nu-i sta gura, 6) nu i-a tors mamă-sa pe limbă, 7) a fi rău de gură (de clanţă), 8) îi umblă gura ca o

moară stricată (hodorogită, neferecată), 9) a fi slobod (liber) de (la) gură (limbă), 10) a fi limbă

slobodă, 11) a fi uşor de (la) gură, 12) a fi limbă lungă, 13) a-i toca (a-i turui) gura ca o meliţă (ca o

moară stricată, ca o moară hodorogită), 14) a toca (la) verzi şi uscate, 15) a toca câte-n lună şi soare

(stele), 16) a face larmă, 17) a face colb, 18) a fi înţepat (iute, ascuţit) la vorbă.

XV. Cincisprezece frazeologisme – treizeci de frazeologisme: 1) a avea bani gârlă (cu sacul,

cu carul, să-i mănânci cu lungura, 2) a avea cheag, 3) a avea punga groasă (plină), 4) a avea seu (la

rărunchi), 5) (a fi) cu punga plină, 6) a se scălda în bani (aur), 7) a întoarce banii cu lopata, 8) a fi

stup de bani (doldora de bani), 9) a fi putred de bogat (de bani), 10) a fi gros la pungă, 11) a fi plin de

73

parale (de bani), 12) (a fi) cu punga groasă, 13) a se culca pe bani, 14) a se scălda în bani, 15) (a fi)

larg la pungă – 1) a nu avea nicio leţcaie (frântă), 2) a nu avea nicio para chioară, 3) a fi sărac lipit

pământului, 4) a ajunge la covrigi, 5) a avea punga deşartă, 6) a fi lipit pământului, 7) a-i bate (a-i

şuiera) vântul prin buzunare, 8) a-i bate vântul prin traistă, 9) a-i cânta cucul prin (în) pungă, 10) a fi

cu punga goală, 11) a fi (a rămâne) lefter, 12) a fi în pană de bani, 13) a fi logodit cu sărăcia, 14) a fi

sărac ca şoarecele de biserică, 15) a-i fi (cuiva) punga oftigoasă, 16) a fi subţire la pungă, 17) a fi

strâmtorat de bani, 18) a fi (a ajunge, a rămâne) tinichia, 19) a-i ieşi părul prin căciulă, 20) a

întoarce punga pe dos, 21) (a fi) tufă în buzunar, 22) îi curg obielele, 23) îi fluieră vântul în pungă,

24) plin de bani ca broasca de păr (de lână), 25) a rămâne cu aţa mămăligii, 26) a rămâne cu

buzunarele goale, 27) a rămâne cu traista în băţ, 28) a rămâne fără un capăt de aţă, 29) a rămâne

fără niciun ban (fără nicio para chioară), 30) a rămâne numai cămaşa pe el.

XVI. Douăzeci de frazeologisme – douăzeci de frazeologisme: 1) a trăi boiereşte (ca un

boier), 2) a trăi ca banul în ladă, 3) a trăi ca câinele la stână, 4) a trăi ca lupul în pădure, 5) a trăi

ca oamenii, 6) a trăi (a fi, a se simţi) ca în pântecele mamei, 7) a trăi ca pe pământul făgăduinţei,

8) a trăi domneşte (ca un domn), 9) a o duce împărăteşte, 10) a trăi ca un paşă, 11) a trăi ca ursul

la prisacă, 12) a trăi în belşug, 13) a trăi în caşcaval, 14) a trăi în huzur, 15) a trăi ca un huhurez,

16) a trăi pe picior mare, 17) a trăi ca găina la moară, 18) a trăi ca în rai, 19) a trăi ca în sânul

mamei, 20) a trăi ca în sânul lui Avraam – 1) a trăi ca câinele cu pisica, 2) a trăi ca mâţa cu

şoarecele (ca şoarecele cu pisica), 3) a trăi ca cucul în frunză, 4) a trăi ca doamne fereşte, 5) a trăi

ca dracul cu popa, 6) a trăi ca dracul în spini, 7) a trăi ca frunza pe apă, 8) a trăi ca pe mărăcini,

9) a trăi ca viermele în hrean, 10) a trăi cu pâine şi sare, 11) a trăi de pe o zi pe alta (de azi pe

mâine), 12) a trăi din cerşit (din pomeni), 13) a trăi din datorii, 14) a trăi din milostenii, 15) a trăi

din sticle, 16) a trăi dintr-o coajă de pâine, 17) a trăi făcând foame, 18) a trăi în mizerie (sărăcie),

19) a trăi în nevoi (în lipsuri), 20) a trăi numai cu apă şi pâine.

XVII. Optsprezece frazeologisme – treizeci şi unu de frazeologisme: 1) a avea glagore în

cap, 2) ajuns de cap, 3) a avea cap, 4) a fi (om) cu cap, 5) a avea grăunţe în cap, 6) deschis la minte,

7) a fi chitit la minte, 8) a fi socotit la minte, 9) a fi cu scaun la cap, 10) a fi în toate minţile, 11) a fi cu

mintea întreagă (sănătoasă), 12) (a fi om) aşezat la minte, 13) a fi om învăţat, 14) a fi uşor de cap,

15) a-i merge bila, 16) (a fi) cu minte ascuţită, 17) (a fi) cu minte trează (treaz la minte), 18) (a fi)

sprinten la minte – 1) prost ca noaptea, 2) prost ca gardul, 3) prost ca oaia, 4) prost ca o cizmă,

5) prost ca o curcă, 6) prost ca un măgar, 7) prost de dă în gropi, 8) prost de rage, 9) prost fără

74

pereche, 10) prost la minte, 11) a fi strâmt (îngust) la minte, 12) greu (tare) de (la) cap, 13) a fi (cam)

într-o doagă (a-i lipsi o doagă), 14) a fi tare de boacă (de cap), 15) (a fi) mic la minte, 16) a fi (cam)

sucit la minte, 17) a fi cam tra-la-la, 18) a fi clei, 19) a fi cu (a avea) sticleţi în cap, 20) a-i cânta

(cuiva) sticleţii în cap, 21) deştept (şiret, isteţ) ca oaia, 22) a fi pleşuv la minte, 23) (a fi) trăsnit cu

leuca (a fi bătut cu leuca), 24) a fi prostul proştilor, 25) (a fi) înapoiat mintal, 26) a fi din cei cu păr

pe limbă, 27) a nu fi în toate minţile (cu mintea întreagă), 28) a fi cu trei roate la car (la căruţă), 29) a

avea minte de cocă, 30) a avea minte de vrabie, 31) a avea apă la cap.

În limba engleză au fost atestate douăzeci şi două de serii sinonimico-antonimice, care in

funcţie de numărul componenţilor, nu au corespondente în limba română:

I. Un frazeologism – nouă frazeologisme: 1) to cover oneself with glory – 1) to cover

oneself with shame, 2) to make onself ridiculous, 3) to bring discredit on onself, 4) to make an

exhibition of onself, 5) to make a fool or an ass of oneself, 6) to become everybody’s laughing stock,

7) to make a show of oneself, 8) to make a laughing stock of oneself, 9) to be open to ridicule.

II. Două frazeologisme – zece frazeologisme: 1) as fat/plump as butter/as a partridge/as

butter, 2) to grow too big for one’s boots – 1) to be a mere skeleton, 2) to lose flesh, 3) to waste

away to skin and bone, 4) as thin as a hurdle/a lath/a rake/a rail/a gate/a whipping post/as thread-

paper/as lean, 5) thin as a rake/a bone/a bag of bones; 6) skin and bone, 7) bare-boned/-nipped,

8) his bones came out trough his skin/bag of bones, 9) he’s mere shadow os his former self, 10) lean

as a rake.

III. Trei frazeologisme – un frazeologism: 1) to hit it, 2) to hit the right nail or the head,

3) to hit the right thing – 1) to come at the wrong time/season; 1) to have nerves of steel, 2) to have

iron nerves, 3) to have theros of steel – 1) to have nerves on the stretch.

IV. Patru frazeologisme – două frazeologisme: 1) to be eagle-eyed, 2) to be sharp-sighted,

3) to see through a brickwall/millstone, 4) to have a straight eye – 1) to suffer from night blindness,

2) where are your eyes?; 1) to strike (to catch) the eye, 2) to attract notice, 3) to be obvious, 4) to be

suspicious/glaring – 1) not to compel attention, 2) not to attract smb.’s attention; 1) to put smb. in

needs, 2) to run into debts, 3) to overrun/to outrun the constable, 4) to lead smb. into a scrape –

1) to put/to match smb. out of the fire, 2) to help a lame dog over a stile; 1) to live like husband and

wife, 2) to be hand and glove to each other, 3) to get on (with smb.), 4) to get on like a house on fire

– 1) to live like enemies, 2) to be badly off.

75

V. Patru frazeologisme – cinci frazeologisme: 1) to take it into one’s head, 2) to run away with

the idea that, 3) to bring smb. to reason, 4) to make smb. see reason – 1) to put/to get/to knock smth. out

of smb.’s head/mind, 2) to persuade smb. out of smth., 3) to persuade smb. not to do/from doing smth.,

4) to dismiss smth. from one’s mind, 5) to discover smth. out of one’s thoughts; 1) to splash one’s money

about, 2) to be free with one’s money, 3) money burns holes, 4) a hole in his pocket – 1) to take money

with both hands, 2) to flay/to skin a flint, 3) to be tight-fisted/skinny/curmudgeanly/empty handed, 4) to

be niggardly, 5) to live near.

VI. Patru frazeologisme – şase frazeologisme: 1) to be a sterling fellow, 2) to be

kindhearted, 3) to wear one’s heart on one’s sleeve, 4) to be open-hearted – 1) to have (a fit of) the

blues, 2) to be hard hearted, 3) to be heartless, 4) he has no heart, 5) bitterness, 6) gall.

VII. Cinci frazeologisme – două frazeologisme: 1) to put smb. into prison/in ward/in jail,

2) to imprison smb., 3) to lodge smb. in goal, 4) to clap smb. by the heels, 5) to put smb. away – 1) to

unchain/to unshackle, 2) to set smb. free.

VIII. Cinci frazeologisme – patru frazeologisme: 1) to bring to an end/close, 2) to

see/carry smth. through, 3) to carry/to bring to its conclusions, 4) to see smth. to a satisfactory

conclusion, 5) to go to the whole hog – 1) to be in the beginning, 2) at the outset, 3) right from the

beginning/the start/outset, 4) at first set out.

IX. Cinci frazeologisme – treizeci şi unu frazeologisme: 1) to be in force, 2) full of health,

3) full of life, 4) bursting with vivacity; 5) alive and kicking – 1) as good as dead, 2) to lie at death’s

door, 3) between life and death, 4) within/by a haibreath of death, 5) at death’s door, 6) more dead

than alive, 7) more than half dead, 8) running short/out, 9) coming to an end, 10) on one’s

deathbed, 11) on one’s last legs, 12) on one’s upper/beam-ends, 13) at the edge of the abyss/

grave/pit, 14) breathing one’s last, 15) at the point of death, 16) in clutches of death, 17) in one’s

extreme moments, 18) in one’s last/dying moments/hour, 19) not to be long for this world, 20) his

days are numbered, 21) to have a bad/a killing time, 22) his hour is at hand, 23) to put an end to

one’s life, 24) to commit suicide, 25) to lay violent hands upon oneself, 26) to have one foot in the

grave, 27) to be on the brink of the grave/precipe, 28) to be far gone, 29) to have barely enough to

keep body and soul together, 30) one’s number is up, 31) not to last much longer.

X. Şase frazeologisme – trei frazeologisme: 1) to give it up, 2) to acknowledge one’s

defeat, 3) to go out of business, 4) to show/to fly the white feather, 5) to lay down one’s arms, 6) to

groung arms – 1) to rise arms against, 2) to fly to arms against, 3) to take up arms.

76

XI. Şapte frazeologisme – cinci frazeologisme: 1) in the twinkling of an eye, 2) in a tick-

tack, 3) as far as one can see/the eye can reach, 4) within a stone’s throw, 5) at a stone’s throw

(from), 6) within hail, 7) in a split second – 1) at the end of the earth, 2) at the back of beyond, 3) at

the other end of the world, 4) at the world’s end, 5) miles and miles away.

XII. Şapte frazeologime – douăzeci şi şase de frazeologisme: 1) to have plenty/lots of

money, 2) to have tones of money, 3) to roll/to wallow in money/riches, 4) to be made of money,

5) to have any amount of money, 6) to be in cash/in funds, 7) to have plenty of oof – 1) to come upon

the parish, 2) to go to the dogs, 3) not to have a penny (a piece) to bless oneself with, 4) to be short

of money, 5) to get rid of money/out of money, 6) not to have a bean, 7) to be on the rocks, 8) to be

low-water marks, 9) to be on one’s uppers, 10) to be out of purse, 11) to be as poor as a church

mouse, 12) out at heels, 13) not to have a penny to one’s name/in the world, 14) on the Penniless

Bench, 15) out of God’s blessing into the warm sun, 16) to be short of money, 17) to be in a lack of

money, 18) to have an empty/a light/slender purse, 19) to have no money, 20) to be up a tree, 21) to

go to bad, 22) to be reduced, 23) to be pinched, 24) to run/be out of money, 25) to be broke, 26) to

be penniless/broke.

XIII. Opt frazeologisme – Opt frazeologisme: 1) to have a good pen-writer, 2) to have a

knack for writing, 3) to drive a pen/quill (to be good), 4) to be a good person, 5) to way one’s

tongue, 6) to have a flippant tongue, 7) to have one’s tongue well-oiled, 8) to have the gift of the gab

– 1) to have a sharp (a caustic) tongue, 2) to have a poisonous tongue, 3) not to be able to say a

word, 4) not to be able to enter into a conversation with smb., 5) given to gossip, 6) scandal-

mongering, 7) fond of scandal, 8) full-mouthed.

XIV. Opt frazeologisme – zece frazeologisme: 1) out of swadding clothes, 2) he’s still a

squash (an egg), 3) cradle straws are scarce out of his breech, 4) as green as grass/a gooseberry,

5) to be a young guy, 6) wet behind the ears, 7) to be very young, 8) to be in one’s youth – 1) on the

shady, 2) to have nine lives like a cat, 3) grown hoary (with age), 4) he is hoary (with age),

5) decline/autumn of life, 6) far gone in years, 7) in the afternoon of one’s life, 8) old dog/wolf, 9) to

be very old, 10) he is hoary (with age).

XV. Zece frazeologisme – un frazeologism: 1) to come to light, 2) to turn out, 3) to coap

up, 4) to turn up, 5) to break water, 6) to get one’s head above the water, 7) to come to grass, 8) to

break, 9) to pop forth, 10) to turn up suddenly – 1) to melt/vanish into thin air.

77

XVI. Zece frazeologisme – patru frazeologisme: 1) at (one’s) pleasure, 2) like sand on the

sea-shore, 3) huge, 4) a lot, 5) numerous, 6) as hair on the head, 7) their name is Legion, as thick as

blackberries/hols/huckleberries/peas, 8) no end of, 9) a sea of, 10) to draw a long bow – 1) a little,

2) a bit, 3) a grai, 4) almost nothing.

XVII. Zece frazeologisme – douăzeci şi patru de frazeologisme: 1) to have (barely)

enough to keep the wolf from the door/at bay, 2) to have (barely) enough to keep body and soul

together, 3) to eke out one’s existence, 4) to lead a dogs life, 5) to be badly off, 6) to be hard up, 7) to

live rough, 8) to live hobbling along/with the streatest pains, 9) to have a thin/rough time of it, 10) to

have a terrible time of it – 1) to be on the spree/tiles, 2) to paint the town red, 3) to take one’s life in

both hands and eat it, 3) to be fast, 5) to lead a fast life, 6) to go on the racket, 7) to keep body and

soul together, 8) to live one’s life, 9) to lord it, 10) to live as a gentleman, 11) to live in (grand) style,

12) to hit the pace, 13) to live in clover, 14) to live like pigs in clover, 14) to live at rack and manger,

15) to live like a fighting cock, 16) to live plenty, 17) to live on the fat land, 18) to have a good time of

it, 19) to live like a wolf in the forest, 20) to live in neighbourly terms, 21) to jog along comfortably,

22) to lead a comfortable life, 23) to lead an easy life, 24) to live like a prince.

XVIII. Douăsprezece frazeologisme – opt frazeologisme: 1) in the turn of a hand, 2) in a

trice/a twinkle, 3) in (less than) no time, 4) before you can say Jack Robinson, 5) before you can say

knife, 6) hand over hand, 7) in the blowing of a match, 8) in a crack, 9) in two tows, 10) in a tick-

tack, 11) in a flash, 12) in a split second – 1) never to the away/of one’s days, 2) never to the end of

time, 3) on St. Jib’s Eve, 4) when two Sundays come in one week, 5) when the pigs begin to fly,

6) when the Ettiopian changes his skin, 7) at the blue moon, 8) on the Greek calends.

XIX. Douăsprezece frazeologisme – zece frazeologisme: 1) not to say, never to say/utter a

word, 2) not to open one’s lips, 3) to keep silent, 4) to sit/to keep munchance, 5) to say neither by nor

burn, 6) to hold one’s peace/tongue/gab, 7) to keep one’s tongue between one’s teeth, 8) to keep one’s

mouth shut, 9) to be as mute/still as a mouse/as a creep-mouse, 10) to shut/to close one’s mouth, 11) to

keep a still tongue in one’s head, 12) to keep one’s own counsel – 1) to have a full mouth, 2) to have a

poisonous/a slanderous/wicked/venomous/evil/loose/a sharp/caustic tongue, 3) to make noise, 4) to

have a very large/wide mouth, 5) to speak one’s mind too/freely, 6) to talk at random, 7) to prattle,

8) to patter away, 9) to talk too much, 10) to talk thirteen/nineteen to the dozen.

XX. Douăsprezece frazeologisme – douăzeci şi şapte: 1) open-minded, 2) to have a ready

wit, 3) to be as sharp as a needle, 4) to be quick of understanding, 5) brainy, 6) quick-witted,

78

7) quick in the uptake, 8) to have a good head/brain/to have gumption, 9) to have good brains,

10) to have a good-head-prece, 11) as sharp as a needle cute, 12) to be smart – 1) not to know B

from a bull’s foot/a battledore/a broomstic, 2) be wrong in the upper story, 3) to be off one’s base,

4) to have a tile loose, 5) to have bats in the belfry, 6) hairy about/in the fetlocks/heel, 7) to lack

gumption, 8) to be a button short, 9) to have lost a button, 10) not to have one’s button on, 11) to be

bonkers, 12) narrow-minded, 13) bald-headed, 14) as free from sense as a frog from feathers, 15) as

daft as a brush, 16) as stupid as a donkey/a goose/an owl, 17) as thick as two short planks, 18) as

silly as can be, 19) a precious fool, 20) a vacuous individual, 21) to have a one rack mind,

22) wrong-minded/ twisted mind, 23) not to know one’s arse from one’s elbow, 24) slow in the

uptake, 25) beef witted, 26) wise nehindhand, 27) a bit wrong in the garret.

XXI. Treisprezece frazeologisme – trei frazeologisme: 1) to get into trouble, 2) to get hell,

3) to get into scrape/a mess, 4) to bring a hornet’s nest about one’s ears, 5) to get into a nice hobble,

6) to get into hot water, 7) to come short home, 8) to come/to go a howler/a crapper, 9) to pull a boner,

10) to catch a Tartar, 11) to get in Dutch, 12) to burst one’s boiler, 13) to plunge into a difficulty – 1) to

get out of a mess, 2) to get out of hell/a scrape, 3) to help smb. out of a difficulty/a scrape.

XXII. Cincisprezece frazeologisme – şapte frazeologisme: 1) to kick the bucket, 2) to hop

the twig/the perch, 3) to turn up one’s toes (to the daisies), 4) to get one’s toes up, 5) to kick/to

lay/to tip/to topple up one’s heels, 6) to go to the glory, 7) to go aloft, 8) to go to one’s account, 9) to

lose the number of one’s mess, 10) to stick one’s spoon in the wall, 11) to drop a cue, 12) to go

bang, 13) to cut the cable, 14) to cash/to pass in one checks, 15) to step off – 1) to be born, 2) to

come into the world, 3) to draw the first breath, 4) to see the light of day, 5) to be ushered into this

world, 6) to come to town, 7) to come to light.

Seriile sinonimico-antonimice frazeologice pot avea aceleaşi structuri gramaticale, structuri

asemănătoare şi diferite sau numai structuri gramaticale diferite. Cele mai multe serii sinonimico-

antonimice frazeologice au structuri gramaticale asemănătoare şi diferite. De cele mai multe ori

paralelismul numărului de componenţi în seriile sinonimico-antonimice lipseşte.

2.5. Concluzii

2.1 În funcţie de natura lexicală a elementelor componente, antonimele frazeologice din

ambele limbi se clasifică în câteva tipuri. În primul tip intră frazeologismele care nu au în structura lor

cuvinte comune sau antonime lexicale. Din tipul al doilea fac parte antonimele frazeologice ce au

79

fiecare în componenţa lor câte un antonim lexical. În tipul al treilea de antonime frazeologice intră

antonimele lexicale care nu au evidente sensuri opozante, adică nu se află la poli opuşi. În limba

engleză, spre deosebire de limba română, există şi al patrulea tip, în care sunt incluse frazeologismele,

de obicei, verbale, care admit în structura lor adverbul negativ „no”, „nu”.

2.2 În funcţie de natura lor gramaticală, antonimele frazeologice ale limbilor română şi

engleză se clasifică în două clase mari: a) antonime frazeologice cu aceeaşi structură lexicală şi b)

antonime frazeologice cu structuri lexicale diferite. Fiecare clasă se caracterizează prin trăsături

specifice individuale atât în limba română, cât şi în limba engleză, care sunt evidenţiate cu ajutorul

diferenţiatorilor antonimici. Astfel, în cadrul antonimelor frazeologice cu aceeaşi structură lexicală, cu

valoare de diferenţiatori antonimici pot apărea antonimele lexicale, exprimate prin verbe, adjective,

substantive, adverbe, numerale, prepoziţii, iar în limba engleză şi prin adverbul negativ „no”.

2.3 Antonimele frazeologice cu structuri diferite se clasifică în două mari clase: 1) antonime

frazeologice cu structuri lexicale complet diferite şi 2) antonime frazeologice cu structuri lexicale

diferite, dar care au şi unele asemănări.

2.4 Antonimele frazeologice din ambele limbi, ce au structuri asemănătoare, pot avea: a) un

component comun şi b) două elemente comune. Atât în română, cât şi în engleză, prevalează

antonimele frazeologice, ce au un component comun. Element comun poate fi un verb sau un

substantiv.

2.5 Antonimele frazeologice cu structuri lexicale diferite, dar care au şi unele asemănări, nu

au elemente comune. Componenţa lexicală şi structura lor gramaticală diferă. În limba engleză în

comparaţie cu româna, prevalează acest tip de antonime frazeologice.

Antonimele frazeologice româneşti şi englezeşti cu structuri lexicale diferite, în funcţie de

trăsăturile lor lexico-gramaticale, se află în raport de corespondenţă cu verbele (6 modele structurale

în limba română şi 10 modele structurale în limba engleză), cu adverbele (7 modele structurale în

limba română şi 4 modele structurale în limba engleză), cu adjectivele (14 modele structurale în

limba română şi 3 modele structurale în limba engleză), cu substantivele (3 modele structurale în

limba română şi 3 modele structurale în limba engleză).

2.6 Unele fenomene ale realităţii pot fi concepute numai în raport de contrarietate (x se

contrapune numai cu y), altele se alfă în relaţie opoziţională cu câteva fenomene (x se opune lui y,

acelaşi x se poate opune şi lui z). Astfel, între frazeologisme se crează atât relaţii de antonimie, cât şi

relaţii de sinonimie (a → b → c ↔ d → e → f → g → h). Seriile sinonimico-antonimice ale

80

frazeologismelor au cele mai diverse structuri din punctul de vedere al elementelor componente atât

în limba română, cât şi în limba engleză. Relaţiile semantice interne dintre antonimele frazeologice

ce formează serii antonimice sunt cele mai diverse. Aceste relaţii sunt evidenţiate cu ajutorul

diferenţiatorului antonimic. Trăsăturile structural-semantice ale seriilor de antonime frazeologice

depind de tipologia structurală a acestor frazeologisme. E vorba de antonimele frazeologice cu

aceeaşi structură şi de antonimele frazeologice cu structuri diferite.

În acelaşi timp, trebuie să se ţină cont de caracterul polisemantic al frazeologismelor. În funcţie

de acest criteriu, antonimia frazeologică poate fi completă (toate nuanţele de sens ale frazeologismelor

sunt opoziţionale) şi incompletă (nu toate nuanţele de sens ale frazeologismelor sunt în raport

opoziţional).

2.7 Din punctul de vedere al numărului de elemente componente (de frazeologisme), seriile

sinonimico-antonimice sunt foarte variate atât în limba română, cât şi în limba engleză. În teză au

fost atestate 26 de serii sinonimico-antonimice în limba română şi 31 de serii sinonimico-antonimice

în limba engleză.

Seriile sinonimico-antonimice frazeologice din ambele limbi pot avea aceleaşi structuri

gramaticale, structuri asemănătoare sau structuri gramaticale diferite. Majoritatea seriilor sinonimico-

antonimice frazeologice au structuri gramaticale asemănătoare sau diferite.

81

3. CLASIFICAREA SEMANTICĂ A ANTONIMELOR FRAZEOLOGICE DIN LIMBILE

ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ

Clasificarea semantică a antonimelor frazeologice se face ţinând cont de următoarele aspecte:

1) natura logico-semantică a opoziţiei dintre membrii cuplului antonimic frazeologic;

2) grupurile tematice cărora le aparţin antonimele frazeologice;

3) trăsăturile semantice diferenţiale care stau la baza opoziţiei antonimice.

3.1. Natura logico-semantică a frazeologismelor antonimice

După natura raporturilor logico-semantice, antonimele frazeologice ale limbii române şi cele

ale limbii engleze se clasifică în următoarele tipuri:

1) antonime frazeologice graduale;

2) antonime frazeologice complementare;

3) antonime frazeologice vectoriale;

4) antonime frazeologice conversive.

1. Antonimele frazeologice graduale exprimă noţiuni polare din sfera noţiunii genetice. Ele

dispun de sensuri ce admit anumite gradări şi vizează proprietăţi relative ale obiectelor şi

fenomenelor din lumea înconjurătoare. Cel mai frecvent se supun gradării diverse însuşiri şi calităţi,

care pot exista într-un grad mai mic sau mai mare la un obiect în comparaţie cu alte obiecte [114, p.

145].

Astfel, antonimele frazeologice graduale sunt constituite, în principiu, din frazeologisme

adjectivale şi adverbiale: a fi rupt (frânt, mort) de oboseală – a fi (în plină) putere; a toca câte-n

lună şi stele – a fi mut ca pământul.

Antonimele frazeologice graduale admit şi termeni intermediari, care nu redau noţiuni polare.

Semnificaţiile acestor frazeologisme s-ar afla undeva la jumătate de cale dintre A şi B.

A B

82

frazeologism intermediar

A (a fi) sărac lipit

pământului

a avea pâine şi

sare

(a fi) putred de

bogat B

frazeologism intermediar

A not to touch

drink

to drink

occasionally

to drink like a

lord B

Alte exemple: a avea darul beţiei → a servi (a bea) ocazional → a nu pune (nici) picătură în

gură; a face (a lucra) din toată inima → a face (a lucra) din datorie → a face (a lucra) de

mântuială; a fi tare de inimă → nu se teme de găini → a fi fricos ca un iepure; a fi sătul dobă → a

mânca ca în post (sau a mânca pe nesăturate) → a avea burta lipită de spate; a avea ureche fină →

l-a călcat ursul pe-o ureche → a avea bumbac (vată) în urechi; a avea darul vorbirii → a avea

limbă pocită → a nu putea încurca nici două cuvinte; a-l trece şapte rânduri de sudori → a lucra

câine-câineşte → a nu lua (a nu ridica) un pai de pe jos; to do smth. from the bottom of one’s heart

– to skimp one’s work, to do things in a scrambling fashion, to make a mess of a job, to be as poor

as a church-mouse – to have tons of money, to be courageous – to be afraid of one’s own shadow, to

have the gift of the gab – not to link two words.

2. Antonimele frazeologice complementare sau negraduale sunt alcătuite din cupluri

antonimice reciproc opuse, care acoperă în întregime sfera noţiunii de gen, excluzând posibilitatea

unui termen intermediar, adică nu admit grade (trepte) intermediare [120, p. 214]. De exemplu: ceas

bun – ceas rău; a călca cu dreptul – a călca cu stângul; a duce (a-i face) (cuiva) supărări – a aduce

(a-i face) (cuiva) bucurii; the right moment – the wrong moment; to make a good start – to make a

bad start; to bring happiness/good-luck – to bring unhappiness/ill-luck/bad/luck.

Raportul antonimic de complementaritate poate fi redat grafic în felul următor:

ceas bun ceas rău

A B

the right moment the wrong moment

A B

83

Alte exemple de antonime frazeologice complementare din limba română: a fi (a se afla) în toane

bune – a fi (a se afla) în toane rele, a fi bine dispus – a fi rău dispus, a se acoperi de glorie – a se

acoperi de ocară (de ruşine), a da de naiba – a scăpa de naiba, a crăpa de ciudă (de necaz) – a-i râde

inima de bucurie, la marginea (la capătul) pământului – la o aruncătură (o zvârlitură) de băţ, amar de

vreme – cât ai bate în (din) palme, a avea inimă bună – a avea inimă rea.

Antonimele frazeologice complementare se regăsesc şi în limba engleză, dar cu o frecvenţă

mai scăzută decât în limba română: to be in high-spirits – to be in low spirits, to cover oneself with

glory – to cover oneself with shame‚ to get into trouble – to get out of trouble, at the world’s end –

at a stone’s throw (from).

3. Antonimele frazeologice vectoriale exprimă opoziţii în care elementele cuplurilor redau

acţiuni, mai rar obiecte sau însuşiri, orientate în direcţii opuse. E de reţinut că antonimele vectoriale

apar în număr mai mare în clasa frazeologismelor verbale şi aproape că nu se întâlnesc printre

frazeologismele substantivale şi adjectivale. De exemplu: a coborî steagul – a ridica steagul; a cădea

la pat – a se ridica de la pat; to hoist a flag, to show the colours – to lower the colours; to take to one’s

bed, to fall ill, to be taken ill – to leave the bed, to get up from the bed, to rise in one’s feet.

Grafic, acţiunile exprimate de cele două cupluri antonimice frazeologice se redau astfel:

B B

a co

borî

ste

agul

a ri

dic

a st

eagul

a că

dea

la

pat

a se

rid

ica

de

la p

at

A A

84

B B

to l

ow

er t

he

colo

urs

to s

ho

w t

he

colo

urs

to f

all

ill

to l

eave

the

bed

A A

Mai exemplificăm antonime frazeologice vectoriale din limba română: a coborî din domnie –

a urca (a sui) la domnie, a scoate din scaun (din domnie) – a înălţa în scaun, a aduna (pe cineva) de

pe drumuri – a-l arunca (pe cineva) pe drumuri, a-şi da jos masca – a-şi pune masca, a deschide

(cuiva) ochii – a închide (cuiva) ochii, a scoate în vileag – a ascunde sub şapte lacăte, a depune

armele – a ridica armele, a pune (a băga) sabia în teacă – a scoate sabia din teacă, a apărea ca din

pământ – a intra ca în pământ, a apuca înainte – a apuca înapoi, a arunca ancora – a ridica

ancora, a coborî tonul – a ridica tonul, a-şi băga în cap – a-şi scoate din cap, a face hăis – a face

cea, soare-răsare – soare-apune.

În limba engleză antonimele frazeologice vectoriale se întâlnesc cu preponderenţă în clasa

frazeologismelor verbale. De exemplu: to lower the flag/colours – to show/hoist the flag/colours, to

fall ill/to take to one’s bed – to rise from the bed, to put off the mask – to put on a mask, to open

smb’s eyes – to close smb’s eyes, to bring to light/to reveal – to keep smth. close, to cast anchor – to

raise anchor, to lower one’s voice – to pitch one’s voice higher, sun-rise – sun-set.

4. Antonimele frazeologice conversive se referă la unul şi acelaşi denotat, adică desemnează

aceeaşi acţiune, descrisă din punctul de vedere ale unor participanţi situaţi pe poziţii diametral opuse [114,

p. 148]. Unul din participanţi este agentul (subiectul) acţiunii, iar al doilea participant este obiectul asupra

căruia se răsfrânge acţiunea. Lingvistul R. Sîrbu, referindu-se la antonimele lexicale conversive, prezintă

următorul exemplu concludent: „Cuvintele a vinde – a cumpăra exprimă una şi aceeaşi acţiune – denotat

(<schimbarea proprietăţii asupra unui lucru prin plata contravalorii lui>), văzută în acelaşi timp din două

puncte de vedere opuse: <a intra în posesia unui lucru>/<a ceda dreptul de proprietate faţă de acest lucru>,

<prin plata (achitarea/încasarea)contra valorii lui>” [114, p. 148].

85

Opoziţia aceasta poate fi redată astfel:

X vinde ceva lui Z = Z cumpără ceva de la X.

În limba română, categoriile conversivelor (de la lat. conversio = schimbare, transformare)

este mai puţin răspândită decât în alte limbi, cum ar fi, de exemplu, engleza, unde există verbe care,

desemnând o acţiune, precizează şi direcţia de orientare a acesteia: spre obiectul sau spre subiectul

acţiunii [114, p. 202].

Dacă la nivel lexical se întâlnesc antonime conversive (a câştiga – a pierde, a da – a primi, a

trimite – a primi, a vinde – a cumpăra, a importa – a exporta, import – export; to win- to lose, to

give – to receive, to take – to give, to send – to receive, to sell – to buy, to import – to export, import

– export), atunci la nivel frazeologic numărul antonimelor frazeologice conversive este foarte mic: a

câştiga teren – a pierde teren, a-şi câştiga bucăţica de pâine – a-şi pierde bucăţica de pâine, a

trimite veşti triste – a primi veşti bune, a fi în câştig – a fi în pierdere; to gain ground – to lose

ground‚ to earn one’s crust – to lose one’s crust, to send good news to smb. – to receive good news‚

to be in money – to be out of pocket.

3.2. Apartenenţa antonimelor frazeologice la diverse grupuri tematice

În lingvistică există diferite clasificări ale antonimelor lexicale şi frazeologice conform

grupurilor tematice din care fac parte.

Lingviştii V. Şerban şi I. Evseev grupează trăsăturile distinctive care stau la baza opoziţiei

antonimice lexicale în jurul următoarelor coordonate:

1. Coordonatele spaţiale, care se concretizează prin raportare la locul subiectului: aici –

acolo, la axele verticală şi orizontală: sus – jos, a coborî – a urca, înainte – înapoi, a înainta – a se

retrage etc.

2. Coordonatele temporale, care se referă la cele trei mari diviziuni ale timpului (prezent,

trecut, viitor) şi la relaţiile fundamentale în cadrul fiecăruia dintre timpuri (simultaneitate, anteri-

oritate, posterioritate): acum – atunci, acum – cândva, ieri – azi, devreme – târziu, etern – trecător,

prezent – trecut, sincronie – diacronie etc.

3. Coordonatele cantitative care ordonează perechile antonimice, opunându-le prin inter-

mediul categoriilor „mare/mic”, „mult/puţin”, „absenţă/prezenţă” etc. De exemplu: mare – mic, înalt

– scund, minim – maxim, a amplifica – a diminua, a creşte – a descreşte, a diminua – a spori,

majoritate – minoritate, o dată – de (mai) multe ori etc.

86

4. Coordonatele calitative grupează antonimele pe baza unor categorii pragmatice, axio-

logice, etice şi estetice, care constituie poli opuşi ai unor scări valorice cuprinse între „bine” şi „rău”,

„frumos” şi „urât”, „pozitiv” şi „negativ”, „simplu” şi „complex” etc. De exemplu: bun – rău, cinstit

– necinstit, drept – nedrept, frumos – urât, negativ – pozitiv, dreptate – nedreptate, inocenţă –

vinovăţie, principialitate – neprincipialitate, virtute – viciu, vitejie – laşitate etc. [120, p. 215-216].

Lingvistul R. Sârbu clasifică antonimele lexicale ale limbii române, în funcţie de domeniile realităţii

obiective la care se referă termenii opozabili, în următoarele grupuri lexico-semantice:

1. Antonime care desemnează calităţi şi activităţi ale omului. Acestea se referă, în speţă, la:

– însuşiri fizice (stări fizice) şi psihice (intelectuale): frumos – urât, capabil – incapabil, bun

– rău, deştept – prost, bolnav – sănătos, slab – gras, mort – viu, înalt – scund etc.;

– aprecieri etico-estetice: harnic – leneş, obiectiv – subiectiv etc.;

– acivităţi (acţiuni, rezultate ale unor acţiuni) specifice omului: succes – insucces, victorie –

înfrângere, a da – a lua, a vorbi – a tăcea, a-şi aminti – a uita, a permite – a interzice, a

câştiga – a pierde etc.;

– emoţii şi sentimente: iubire – ură, bucurie – tristeţe, fericire – nefericire, încredere –

neîncredere, speranţă – disperare, frică – curaj, a se bucura – a se întrista etc.;

– gradul de cultură: cult – incult, instruit – neinstruit, avansat – înapoiat etc.;

– trăsături de caracter şi comportament, aptitudini şi însuşiri volitive: activ – pasiv, altruist –

egoist, cinstit – necinstit, conştient – inconştient, curajos – fricos, puternic – slab, tărie –

slăbiciune, talentat – netalentat, consecvenţă – inconsecvenţă, hotărât – nehotărât,

perseverent – neperseverent etc.;

– starea civilă şi vârsta omului: căsătorit – necăsătorit, tânăr – bătrân, vârstnic – nevârstnic etc.;

– categorii şi relaţii sociale: progres – regres, progresist – reacţionar, bogat – sărac,

individual – colectiv, legal – nelegal, folositor – dăunător, dreptate – nedreptate, acord –

dezacord, echitate – inechitate, dependenţă – independenţă, a accepta – a refuza etc.;

2. Antonime care se referă la fenomene şi stări ale naturii: lumină – întuneric, cald – frig,

iarnă – vară, nordic – sudic, răsărit – apus, zi – noapte, a se lumina – a se întuneca etc.

3. Antonime care desemnează noţiuni temporale şi spaţiale (mişcarea, deplasarea, schim-

barea poziţiei în spaţiu): ziua – noaptea, permanent – temporar, vara – iarna, început – sfârşit, rar –

frecvent, lung – scurt, continuu – discontinuu, devreme – târziu, nou – vechi, sus – jos, aici – acolo,

87

interior – exterior, înainte – înapoi, import – export, dreapta – stânga, apropiat – îndepărtat,

central – periferic, primul – ultimul, a se ridica – a se aşeza, a urca – a coborî etc.

4. Antonime care exprimă relaţii cantitative: mult – puţin, mare – mic, lat – îngust, des – rar,

a mări – a micşora, a subaprecia – a supraaprecia etc.

5. Antonime care se referă la noţiunea de calitate, denumind diferite însuşiri ale obiectelor,

şi anume:

– forma: gros – subţire, drept – strâmb etc.;

– greutatea fizică, dificultatea, claritatea: uşor – greu, simplu – complex, uşor – dificil, clar –

confuz, expresiv – inexpresiv, definit – indefinit etc.;

– temperatura: călduros – friguros, fierbinte – rece etc.;

– importanţa: important – neimportant, cunoscut – necunoscut, principal – secundar,

semnificativ – nesemnificativ etc.

Alte măsuri cum sunt:

– preţul: ieftin – scump;

– culoarea: alb – negru, închis – deschis;

– gustul: amar – dulce;

– stare fizică: concentrat – diluat, solid – lichid;

– duritatea: moale – tare, neted – aspru;

– sunetul: plăcut – neplăcut, înalt – jos;

– vocea: ascuţită – groasă;

– volumul: plin – gol;

– înălţimea: înalt – mic;

– autenticitatea: adevărat – fals, real – nereal;

– stabilitatea: statornic – schimbător, durabil – şubred;

– ordinea: primul – ultimul;

– umiditatea: umed – uscat etc.

6. Antonime ce se referă la categorii etice, estetice şi filosofice: virtute – viciu, bine – rău,

adevăr – minciună, idealism – materialism, afirmaţie – negaţie, abstract – concret, absolut – relativ,

material – spiritual etc. [114, p. 142-144].

În limba română o primă încercare de a clasifica antonimele frazeologice conform grupelor

tematice din care fac parte îi aparţine lingvistului Gh. Colţun. Limba română, având un tezaur

88

frazeologic bogat, cuprinde cele mai diverse arii ale realităţii şi civilizaţiei româneşti. Astfel, cele

220 de cupluri antonime frazeologice, supuse analizei de frazeologul Gh. Colţun, reprezintă

următoarele domenii:

1. Categorii şi relaţii sociale (73 de cupluri): a se acoperi de glorie – a se acoperii de ocară,

a agita spiritele – a linişti spiritele, a-şi câştiga bucăţica de pâine – a-şi pierde bucăţica de pâine, a

călca drepturile (cuiva) – a respecta drepturile (cuiva), cu uşile închise – cu uşile deschise, a fi (a

sta) în frunte – a fi (a sta) la coadă, a fi pe pace – a fi pe picior de război etc.

2. Trăsături de caracter şi comportament (32 de cupluri): a avea ochi buni – a avea ochi răi, cu

ochii închişi – cu ochii deschişi, a fi bine dispus – a fi rău dispus, a fi cu ochii în patru – a fi cu ochii legaţi,

a fi slab de înger – a fi tare de înger, a o da prin şperlă – a scăpa basma curată etc.

3. Calităţi şi însuşiri ale fiinţelor şi obiectelor (25 de cupluri): a avea darul vorbirii – a avea

limba lată, a avea obraz gros – a avea obraz subţire, drept ca funia în sac – drept ca lumânarea,

harnic foc – leneş fără pereche, mic la suflet – mare la suflet etc.

4. Stări fiziologice ale omului (24 de cupluri): a-l apuca frica – a-l lăsa frica, bolnav de

moarte – sănătos tun, a dormi buştean – a dormi iepureşte, a-şi potoli foamea (setea) – a-şi stârni

foamea (setea), a se prăpădi de râs – a plânge cu lacrimi amare etc.

5. Categorii etico-estetice şi fiziologice (19 cupluri): a adormi conştiinţa (cuiva) – a trezi

conştiinţa (cuiva), a avea conştiinţa curată – a avea conştiinţa pătată, a face pe deşteptul – a face

pe prostul etc.

6. Mişcare, deplasare, schimbare a poziţiei în spaţiu (14 cupluri): a apărea ca din pământ –

a intra ca în pâmănt, a arunca ancora – a ridica ancora, a face la stânga – a face la dreapta, a o

lua de la coadă – a o lua de la început etc.

7. Emoţii şi sentimente (12 cupluri): a amărî zilele (cuiva) – a îndulci zilele (cuiva), a-i fi

drag ca ochii din cap – a-i fi drag ca sarea în ochi etc.

8. Însuşiri intelectuale, aptitudini şi calităţi volitive (12 cupluri): a avea orizont larg – a avea

orizont îngust, a-şi călca cuvântul (jurământul) – a-şi ţine cuvântul (jurământul), a fi mai presus de

orice critică – a fi mai prejos de orice critică etc.

9. Cantităţi şi mărimi (5 cupluri): (a avea) amar de bani – (a nu avea) nicio leţcaie (frântă),

amar de lume – niciun suflet de om, cât o oală de praznic – cât un fir de mac etc.

10. Spaţiu (2 cupluri): soare-răsare – soare-apune, cât dai cu praştia – peste nouă mări şi

nouă ţări etc.

89

11. Timp şi durată (un cuplu): cât ai bate în (din) palme – la sfântul aşteaptă [25, p. 82-84].

În limba engleză, cuplurile antonimice frazeologice au o arie tematică amplă. Cu toate acestea,

A.V. Kunin a stabilit doar câteva grupuri tematice de antonime frazeologice.

1. Tipul a începe – a termina: put (set) smith on foot „a pune începutul la ceva”, „a începe să

realizeze ceva”, get (start) the ball rolling „a face primul pas”, „a începe” – ring down the curtain

(sau ring the curtain down) „a pune capăt (sfîrşit) la ceva”.

2. Tipul acţiune – distrugerea rezultatului acţinuii: loosen one’s (sau the) purse strings „a

cheltui” – tighten one’s (sau the) purse strings „a economisi”.

3. Tipul bine – rău, corect – incorect, cinstit – necinstit: come to the right shop „a se adresa

conform adresei” – come to the wrong shop „a nu se adresa conform adresei”; earn an honest penny

„a câştiga prin muncă cinstită” – live by one’s wits „a câştiga mijloacele de existenţă pe cale

necinstită”; fair play „joc cinstit” – foul play „joc murdar”; good form „ton bun” – bad form „ton

rău”; in good faith „cinstit” – in bad faith „necinstit”; in somebody’s good books „a fi la loc de

cinste” – in somebody’s bad books „a nu fi luat în consideraţie de cineva”, „a fi la evidenţă proastă”;

play one’s cards well „a efectua ceva cu deşteptăciune” – play one’s cards badly „a face ceva fără

cap”; with a good grace „cu multă plăcere, satisfacţie” – with a bad grace „fără plăcere”, „fără nicio

satisfacţie”.

4. Tipul mare – mic:

– cantitatea: (as) plentiful blackberries „din belşug” – (as) scarce as hen’s teeth „foarte

sărac”;

– distanţa: at close quarters, cheek by jow, at one’s elbow, (right) under one’s nose „alături”,

„umăr la umăr” – a far cry from... „a fi departe de...”;

– greutatea, puterea, viteza: (as) heavy as lead „greu ca plumbul” – (as) light as a feather

(sau as thisledown) „uşor ca pana, ca fulgul”; (as) strong as a horse „sănătos tun” – (as)

weak as a cat (kitten sau water) „firav”, „bolnav”; at a snail’s pace „cu paşi de melc” – at

breackneck speed „cu iuţeala fulgerului”;

– calităţi abstracte (simplu – compus, a preamări – a diminua): child’s play „lucru foarte

uşor”, „fleac” – Herculean task „muncă de Hercules”, „muncă extrem de grea”; make a

mountain out of molehill „a face din ţânţar armăsar” – make little of something „a

subaprecia”, „a nu aprecia la justa valoare” [190, p. 112-113].

90

În realitate, în limba engleză există mult mai multe grupuri tematice de antonime frazeologice

decât cele prezentate de lingvistul A.V. Kunin.

Iată care sunt cele mai uzuale:

1. Mărimi ale spaţiului: at arm’s length „distanţă relativ mare” – at close quarters „distanţă

relativ mică”; ready to one’s grasp „la o aruncătură de băţ” – beyond one’s grasp „un spaţiu mare de

neînchipuit”, at the world’s end „la capătul pământului” – at a stone’s throw (from) „la o aruncătură

de băţ”.

2. Noţiuni ale lumii materiale; obiecte şi fenomene ale realităţii (de exemplu, bunăstarea –

starea grea materială): bed of roses „viaţă uşoară şi fericită”, be in clover „a trăi în răsfăţare” – bed

of thorne „viaţă grea şi neplăcută”, make both ends meet „a o duce de azi pe mâine”, to lead a dog’s

life ,,viaţă de câine” – to live like a prince ,,viaţă de prinţ’’, to live in privation ,,lipsuri’’, to live in plenty ,,a

nu duce lipsă de nimic’’.

3. Activităţi ale minţii omului:

– atenţia: have (sau keep) an (sau one’s) eye on „a asculta cu multă atenţie”, „a nu pierde din

vedere (ceva sau pe cineva)”, „a urmări”, „a privi cu atenţie”, „a privi în toate părţile” –

close one’s ears to/turn a deaf ear to, shut one’s ears to, seal or stop one’s ear „a nu

asculta”, „a nu acorda atenţie”;

– deşteptăciunea: have all one’s wits about one 1) „a nu-şi pierde capul”, „a fi de veghe”, 2) „a

avea minte ageră”, „a gândi foarte bine”, bring somebody to his senses „a face pe deşteptul”,

„a-l învăţa minte pe cineva” – play the fool (goat, monky) „a o face pe prostul”, „a se prosti”,

lose one’s senses „a se prosti”, „a se purta urât”;

– dreptatea şi sinceritatea: make a clean breast of something „a fi sincer”, „a-şi recunoaşte

sincer greşeala, minciuna” – play a double game „a nu fi sincer”, „a spune minciuni”, „a

minţi”, beat about the bush „a umbla cu fofârlica”.

4. Dorinţa – nedorinţa: with a good grace „cu multă plăcere” – with a bad (or an ill grace)

„fără nicio plăcere”; wish smb. ill ,, a dori răul cuiva’’ – wish smb. well ,,a dori binele cuiva’’, wish

smb. luck ,,a ura cuiva noroc’’ – wish smb. badluck ,,a ura cuiva ghinion’’.

5. Cumsecădenia – lispa de cumsecădenie: good faith „cumsecădenie” – bad faith „lispă de

cumsecădenie”; good egg ,,caracter bun” – bad egg ,,caracter rău’’.

91

6. Cinstea – necinstea: as honest as a man as ever lived by bread „om foarte cinstit”, „suflet

curat” – as honest a man as ever broke head, as honest a man as ever trad on earth, as crooked as a

dog’s hind leg „om necinstit”, „suflet meschin”.

7. Vigurozitate – lâncezeală: take heart „a se îmbărbăta”, „a-şi lua inima în dinţi”, fit as a

fiddle „cu dispoziţie foarte bună”, „plin de sănătate”, merry as cricket (as a grig, as a mariage bell)

„foarte vesel”, „plin de viaţă” – look blue „a avea chip lâncezit”, weak as water (as a cat) 1) „firav”,

„istovit de puteri”, 2) „fără tărie de caracter”, „slab de fire”; dull as ditch-water „insuportabil de

plictisitor”, „foarte trist”.

8. Mândria, preamărirea – înjosirea, modestia: carry (hold) one’s head high „a ţine capul sus”,

„a umbla cu capul pe sus”, be on (get on, mount, ride) the high horse „a-şi da importanţă”, „a se ţine

cu nasul pe sus”, assume (give onself, put on) airs „a-şi lua nasul la purtare”, „a nu-i ajunge cu

prăjina la nas” – sing small (change one’s tune) „a se împăca cu gândul”, „a se da bătut”, „a se lăsa

păgubit”, „a se resemna”, cat dirt (eat humble pie, eat one’s lest) „a fi supus înjosirii”, „a-şi cere

scuze înjositoare”.

9. Sinceritatea – nesinceritatea: fair play „sinceritatea, cinstea”, play fair (play the game)

1) „a face un joc cinstit”, „sincer”, 2) „a proceda sincer”, „cinstit” – play fast and loose „a face un

joc necinstit”, „nesincer”, „a proceda nesincer”.

10. Dispoziţia – indispoziţia omului: keep a stiff upper lip, keep one’s chin (sau pecker) up „a

nu-şi pierde nădejdea”, „a nu dispera” – lose heart „a-şi pierde speranţa”, „a dispera”.

11. Experienţa – lipsa de experienţă: old bird „lup bătrân” – spring chicken „boţ cu ochi”.

12. Calităţi emotive şi intelectuale: (as) gentle as a lamb „blând ca un mieluşel” – (as) hard

as nails „crud, nemilos”; (as) straight as a die „direct, cinstit” – (as) crooked as a dog’s hind leg

„necinstit, mincinos”.

13. Bogăţia – sărăcia: (as) rich as Craesus „bogat ca şi Krez” – (as) poor as a church mouse

„sărac lipit pământului”; rolling in riches/wealth ,,putred de bogat” – not to have a penny to bless

oneself with ,,sărac lipit”.

14. Frumuseţea – urâţenia: (as) pretty as a picture „frumoasă ca un tablou” – (as) ugly as sin

„urâtă ca Muma-Pădurii”.

15. Senzaţii gustative (plăcute – neplăcute): (as) bitter as gall (sau wormwood) „amar ca

pelinul”, (as) sour as vinegar „acru ca oţetul” – (as) sweet as honey (sau as a nut) „dulce ca

mierea”.

92

16. Calităţi sufleteşti: a heart of gold „inimă de aur” – a heart of stone, stone heart, strong

heart „inimă de piatră”; to be well-disposed ,,a fi bine intenţionat” – to be ill-disposed towards smb.

,,a fi rău intenţionat faţă de cineva”.

Enumerarea grupurilor tematice ale antonimelor frazeologice din cele două limbi

demonstrează că limba engleză este mai bogată, având 16 grupuri tematice, pe când în limba română

au fost atestate doar 11.

3.3. Trăsăturile semantice diferenţiale care stau la baza opoziţiei frazeologismelor antonimice

Ca şi antonimele lexicale, antonimele frazeologice au un volum divers de substanţă semantică,

cu care termenii opuşi se află angajaţi în opoziţia antonimică. Privite din acest unghi, ambele tipuri

de antonime pot fi clasificate în funcţie de domeniul în care ele apar: în limbă sau în vorbire. Din

punctul de vedere al regularităţii cu care apar în context, în opoziţie directă, antonimele limbii

române şi limbii engleze pot fi:

1) propriu-zise sau uzuale, şi

2) ocazionale sau contextuale.

În funcţie de volumul de substanţă semantică cu care două cuvinte sau două frazeologime se

află angajate în opoziţie antonimică se disting:

1) antonime totale sau absolute;

2) antonime parţiale sau relative. [114, p. 149, 152]

În lucrarea de faţă, care are scopul de a analiza antonimele frazeologice în limbă, şi nu în

vorbire, prima clasificare, adică antonimele uzuale şi contextuale vor rămâne în afara cercetării,

clasificare ce poate constitui obiectul de cercetare al altui studiu.

Antonimele frazeologice, în funcţie de trăsăturile semantice diferenţiale, care stau la baza

opoziţiilor antonimice frazeologice, se clasifică în:

1) totale sau absolute, şi

2) parţiale sau relative.

Vor fi supuse analizei nu numai perechi de antonime frazeologice, ci şi serii sinonimico-

antonimice. Din această cauză, e necesară prezentarea, mai întâi, a câtorva aspecte ce ţin de

sinonimia frazeologică.

Între antonimie şi sinonimie – două tipuri importante de relaţii semantice – există strânse

legături. Aceste legături se manifestă prin faptul că antonimele frazeologice pot construi serii

93

antonimice. Printre frazeologisme există multe expresii, care sunt apropiate ca sens, dar care diferă

în funcţie de nuanţele semantice şi stilistice. Asemenea frazeologisme se consideră sinonimice.

Având aceleaşi sensuri, la prima vedere, s-ar părea că sinonimele antonimice ar putea să fie

substituite între ele. În realitate însă, asemenea substituiri sunt aproape imposibile, deoarece fiecare

frazeologism, ce intră în seria sinonimică, are trăsături specifice semantice şi stilistice.

Astfel, am putea defini sinonimele frazeologice în felul următor: „sinonimice sunt acele

frazeologisme care au structuri asemănătoare sau diferite şi posedă aceleaşi sensuri, dar nuanţate din

punct de vedere semantic sau stilistic”.

Seriile sinonimico-antonimice frazeologice nu sunt omogene după numărul de elemente

componente. În paragraful precedent au fost prezentate 26 de serii sinonimico-antonimice

frazeologice din limba română şi 31 de serii sinonimico-antonimice din limba engleză. Numărul

seriilor sinonimico-antonimice e cu mult mai mare, desigur, atât în limba română, cât şi în limba

engleză. Prezentăm câte un exemplu de serii sinonimico-antonimice din ambele limbi:

a ajunge mare şi tare – 1) a ajunge cal de poştă, 2) a ajunge de clacă, 3) a ajunge din cal

măgar, 4) a ajunge o obială;

wash one’s dirty linen at home „a nu scoate gunoiul din casă”, „a nu divulga secretele sau

problemele dintr-o familie sau dintr-un cerc concret de oameni” – 1) wash one’s linen in

public „a divulga secretele sau alte chestiuni din familie”, „a scoate gunoiul din casă”;

2) tell tales out of school „a divulga (ceva), de obicei, cu răutate”, „a divulga taine intime

din familie sau de serviciu”; 3) foul one’s own nest „a ponegri”, „a huli”, „a critica

duşmănos familia sa, societatea sau organizaţia (întreprinderea, instituţia)”; 4) cry stinking

fish „a ponegri”, „a huli”, „a critica aspru pe apropiaţii săi sau pe colegi”.

I. Uneori, în relaţie de sinonimie pot să se afle câte două frazeologisme antonimice, ce au

aceeaşi structură:

1) a fi (a se afla) în toane bune; 2) a fi bine dispus – 1) a fi (a se afla) în toane rele; 2) a fi

rău dispus;

2) be in harmony with something (somebody) (a fi în acord cu) – 1) be out of harmony with

something (a nu fi în acord cu);

3) be in keeping with something (a fi în concordanţă cu)– 2) be out of keeping with

something (a nu fi în concordanţă cu).

94

II. Alteori, în relaţie de sinonimie se află antonime frazeologice cu aceeaşi structură şi cu structuri

diferite. Pentru exemplificare poate servi seria sinonimică-antonimică „a muri” – „a se naşte”, „to die” –

„to be born”.

a (-şi) adormi (somnul cel) de veci

a adormi întru Domnul

a-şi afla moartea

a-i cânta popa aghiosul

a da hârtişoara popii (reg.)

a da ortul (sau pâclea) popii

a adormi (a dormi) somnul cel de pe urmă (somnul

celor drepţi)

a-şi da ultima suflare

a-şi da sufletul

a se duce către Domnul

a se duce (a pieri) de pe faţa pământului

a se duce în ştirea Celui de Sus (Domnului)

a se duce pe cale neîntoarsă (neînturnată)

a se duce pe drum neîntors (neînturnat)

a se duce pe lumea cealaltă

a-şi face costum de scânduri (fam.)

a fura (a lua) sfântul (sfinţii) (pe cineva) (reg.)

a ieşi către Dumnezeu (înv.)

a ieşi din lume

a-i ieşi sufletul

a încheia socotelile cu viaţa

a intra în mormânt

a intra în pământ

a închide ochii (pentru totdeauna, pe veci)

a i se închide ochii

a întinde picioarele

a-şi lăsa pielea pe undeva (fam.)

a apărea pe lume

a da viaţă (cuiva)

a prinde fiinţă

a deschide ochii

a vedea lumina zilei

95

a lăsa sănătatea (reg.)

a-şi lepăda potcoavele (pop. şi fam.)

a-l lua Dumnezeu

a-l lua moartea

a mirosi a colivă (a pământ)

a muri fără lumânare

a muri fără pernă la cap

a muri ca un pui de găină

a muri cu zile (cu zilele în mână)

a nu mai călca iarba verde

a părăsi lumea

a-i pica steaua (înv. şi pop.)

a pleca în ştirea Celui de Sus

a trece râul Styx (cu luntraşul Charon)

come to an untimely end

lose the number of one’s mess

take one’s end

break one’s heart

draw one’s last breath

kick up one’s heels

step off the big plank

sink into the grave

sleep in the grave

pay one’s debt (or the debt of nature)

come to the ground

join the angels

give up the ghost

go off the hooks

go the way og all flesh

go to glory

be born with a silver spoon in one’s mouth

be born under a lucky star

be born with a coul on one’s head

be born on the wrong side of the blanket

draw the first breath

96

go to one’s last account

go to one’s long (rest)

haird in one’s checks

join the great majority

kick the bucket

pass beyond the veil

shuffle off this mortal coil

take the ferry

urn up one’s toes (to the daisies)

III. Cele mai multe serii sinonimico-antonimice sunt alcătuite în ambele limbi din antonime

frazeologice, ce au structuri diferite. A se compara seria ce semnifică noţiunile „a trăi bine” – „a trăi

rău”:

a trăi ca un boier (boiereşte) a trăi ca câinele cu pisica

a trăi ca banul în ladă a trăi ca mâţa cu şoarecele

a trăi ca câinele la stână a trăi ca cucul în frunză

a trăi ca lupul în pădure a trăi ca doamne fereşte

a trăi ca oamenii a trăi ca dracul cu popa

a trăi (a fi, a se simţi) ca în pântecele mamei a trăi ca dracul în spini

a trăi ca pe pământul făgăduinţei a trăi ca frunza pe apă

a trăi domneşte (ca un domn) a trăi ca pe mărăcini

a o duce împărăteşte a trăi ca viermele în hrean

a trăi ca un paşă a trăi cu pâine şi sare

a trăi ca ursul la prisacă a trăi de pe o zi pe alta (de azi pe mâine)

a trăi în belşug a trăi din cerşit (din pomeni)

a trăi în caşcaval a trăi din datorii

a trăi în huzur a trăi din milostenii

a trăi ca un huhurez a trăi din sticle

a trăi pe picior larg a trăi dintr-o coajă de pâine

a trăi ca găina la moară a trăi făcând foame

a trăi ca în rai a trăi în mizerie (sărăcie)

97

a trăi ca la sânul mamei a trăi în nevoie (în lipsuri)

a trăi ca în sânul lui Avraam a trăi cu apă şi pâine

be comfortably off

„a câştiga bine, a fi bine asigurat”

be out of business

„a fi falimentar”

have one’s bread buttered for life

„a fi asigurat material pentru toată viaţa,

a o duce bine”

be on one’s bones

„a fi într-o stare materială grea,

a fi pe drojdie”

eat (or live on) the fat of the land

„a trăi în bunătăţi, a trăi ca găina la moară”

be in low water

„a-i sufla vântul prin buzunare,

a fi într-o stare financiară critică”

be (or live) in clover

„a trăi boiereşte, a trăi în belşug”

feel the draught

„a fi pe drojdie, a fi fără bani”

live like a fighting cock

„a trăi ca în sânul lui Avraam”

fall on evil days

„a trece prin zile negre”

live in the lap of luxury

„a trăi pe picior mare”

be in queer street

„a-i sufla vântul prin buzunare”

stink of (with) money

„a fi foarte bogat”

be in low water(s)

„a fi în situaţie materială grea”

be well-to-do (well to do)

„a fi putred de bogat”

be on the rocks

„a ajunge la sapă de lemn,

a fi în situaţie materială grea”

be in comfortable (easy, good)

„a avea o situaţie materială bună”

be on one’s beam ends

„a rămâne fără mijloace financiare,

a fi aproape ruinat”

be on easy street

„a fi plin de parale”

not to have a penny (sixpence) to bless oneself

with

„a nu avea nicio para chioară”

be in funds

„a avea bani gârlă”

be stony broke

„a fi lefter”

98

be made of money

„a fi putred de bogat”

go down the drain (everything, money)

„a rămâne cu buzunarele goale”

feather one’s own nest

„a se asigura pe sine, a se îmbogăţi”

be on (or up) a stump

„a fi în situaţie foarte grea, a se ruina”

line one’s pockets

„a se îmbogăţi, a-şi umple buzunarele”

not to have a feather to fly with

„a se face de râs, a se ruina,

a rămâne fără bani”

make a (one’s) pile

„a-şi aduna capital, a trăi în bogăţie”

sit on the Penniless Bench

„a se afla în stare de sărăcie lucie”

live like a king (lord, prince)

„a trăi boiereşte, a trăi din belşug,

a trăi în huzur”

go to ruin

„a se ruina, a merge spre dezastru”

live at crack and manger

„a trăi în huzur”

fall (go) to rack (wreck) and ruin

„a ajunge în deplină ruinare”

have one’s bread buttered for life

„a fi asigurat material pentru toată viaţa”

be down and out

„a fi fără bani şi fără lucru, a fi fără niciun

mijloc de existenţă, a se ruina”

have one’s cake baked

„a avea o stare materială bună, a trăi în belşug”

go broke

„a se ruina, a fi în criză de bani”

crack a tidy crust

„a prospera, a trăi în huzur”

be out at elbows

„a fi în criză de bani, a fi sărac”

go to blazes (to hell, to pogt, to the devil,

to the dogs, to pigs and whistles)

„a se duce dracului, naiba”

live on air

„a nu avea mijloace pentru existenţă”

be hard up

„a avea nevoie acută de bani”

be badly off

„a fi sărac lipit”

99

not to have a bean

„a nu avea nicio para chiară”

be on one’s uppers

„a duce lipsă de bani, a fi fără bani, a ajunge la

cel mai înalt punct al sărăciei”

go to rack and ruin

„a muri în sărăcie, a se ruina complet”

În seriile sinonimice-antonimice, constituite din frazeologisme cu aceeaşi structură şi cu

structuri diferite sau numai din frazeologisme cu structuri diverse, există un număr diferit de

frazeologisme componente în ambele serii, adică nu există o simetrie între numărul de

frazeologisme ale seriilor sinonimice-antonimice

De exemplu, pentru noţiunea de „a muri” am atestat în limba română 44 de frazeologisme, iar

pentru noţiunea „a se naşte” – 7 frazeologisme; în limba engleză pentru noţiunea de „a muri” am

atestat 25 de frazeologisme, iar pentru noţiunea de „a se naşte” am atestat 5 frazeologisme. Pentru

noţiunea de „prost” în limba română există 31 de frazeologisme, iar pentru noţiunea de „deştept” –

18 expresii; în limba engleză, pentru noţiunea de „deştept” am atestat 4 frazeologisme, iar pentru cea

de „prost” – 22 de frazeologisme. Pentru noţiunea de „bogat” în limba română există

15 frazeologisme, iar pentru noţiunea de „sărac” există 30 de expresii; în limba engleză, pentru

noţiunea de „bogat” am atestat 7 frazeologisme, iar pentru „sărac” – 8 frazeologisme.

Analiza contrastivă a antonimelor frazeologice ce semnifică „a trăi bine” – „a trăi rău”

demonstrează că numărul antonimelor frazeologice din limba engleză prevalează. În engleză, pentru

noţiunea „a trăi bine” există 29 de frazeologisme, iar în limba română – 20 de frazeologisme. În

limba engleză, 38 de frazeologisme au semnificaţia de „a trăi rău”, iar în limba română – 20 de

expresii.

Cel mai răspândit tip de relaţii reciproce între antonime şi sinonime se stabileşte în cadrul

seriilor sinonimice-antonimice, care includ în sine atât frazeologisme cu aceeaşi structură, cât şi cu

structuri diferite. În cazurile când ambele antonime frazeologice au sinonime frazeologice, atunci

putem vorbi despre sinonimia perechilor de frazeologisme antonimice. Condiţia obligatorie pentru ca

antonimele frazeologice să creeze serii sinonimice se consideră prezenţa trăsăturilor logico-semantice

asemănătoare, indiferent dacă aceste frazeologime au nuanţe semantice sau stilistice diferite.

100

În funcţie de existenţa sau lipsa nuanţelor semantice sau stilistice asemănătoare sau diferite, între

frazeologismele sinonimice din cadrul seriilor sinonimice-antonimice, seriile pot fi:

– totale sau absolute; şi

– parţiale sau relative.

Totale sunt acele serii în care frazeologismele contrare se opun reciproc prin întregul lor

conţinut semantic, iar în cazul antonimelor frazeologice polisematice opunerea trebuie să existe între

toate sensurilor lor.

Cuplurile antonimice frazeologice sunt totale atunci când sunt asemănătoare după sens şi după

trăsăturile funcţional-stilistice:

a da de naiba – a scăpa de naiba;

a da de bucluc – a scăpa de bucluc;

be in somebody’s good books (a fi văzut bine de cineva) – be in somebody’s bad books (a fi

rău văzut de cineva);

be in somebody’s black books (a fi pe lista neagră a cuiva, a fi văzută cu ochi răi) – be in

somebody’s good books (a fi văzut cu ochi buni).

Antonimele frazeologice de mai sus (din limba română şi din limba engleză) au aceleaşi

sensuri şi nu se deosebesc cu nimic din punctul de vedere al trăsăturilor funcţional-stilistice.

Următoarele serii sinonimice-antonimice ale antonimelor frazeologice totale sunt alcătuite atât

din frazeologisme cu aceeaşi structură, cât şi din frazeologisme cu structuri diferite:

a-i ajunge (cuiva) cuţitul la os – a se simţi de parcă toată lumea e a lui;

a fi între ciocan şi nicovală – a se simţi în largul său;

a fi în cumpănă de viaţă – a fi (a se crede) în al nouălea cer;

a fi cu cuţitul la gât – i-a pus Dumnezeu mâna în cap;

a fi pe margine de prăpastie – a fi în apele sale;

a fi pe dric – a fi nebun de bucurie (de fericire);

a fi pe muche de cuţit – a nu-i încăpea inima în piept;

a-i sta viaţa într-un fir de aţă – a fi în culmea fericirii;

a-i ajunge funia la par;

a fi pe linie moartă.

1) be in bad mood (a fi prost dispus) – be in good mood (a fi bine dispus);

2) be in a bad temper (a fi în toane rele) – be in a good temper (a fi în toane bune);

101

3) be out of humour (a fi prost dispus) – be in good humour (a fi bine dispus);

4) be in low spirits (a fi prost dispus) – be in good spirits (a fi bine dispus);

5) be out of sorts (a se simţi cam prost) – be of good cheer (a se simţi bine);

6) be in the dumps (a nu fi în apele sale) – be in (of) good heart (a fi în apele sale);

7) be down in the mouth (a nu fi în apele sale) – be in fine (high) feather (a se simţi bine);

8) be as cross as two sticks (a nu-i fi toţi boii acasă) – be in full feather (a fi în toate minţile).

Cu toate că frazeologismele de mai sus au diverse motivaţii metaforice (figurate), posedă o

percepţie neadecvată emoţional şi au unele nuanţe semantice specifice, frazeologismele din prima

serie exprimă una şi aceeaşi noţiune „a nu fi în dispoziţie bună”, „a fi indispus”, iar frazeologismele

din seria a doua sinonimică au semnificaţia de „a fi în dispoziţie bună”. Frazeologismele din ambele

serii sinonimice au aceeaşi sferă stilistică de utilizare – limbajul literar şi vorbit.

Analiza comparativă ne indică faptul că există în limba română 8 frazeologisme ce indică

noţiunea de „a nu fi în dispoziţie bună”, iar în limba engleză – 15 frazeologisme. Pentru noţiunea „a fi

în dispoziţie rea” în limba engleză există 15 frazeologisme, iar în limba română – 10 frazeologisme.

Parţiale sunt acele serii în care frazeologismele contrare se opun reciproc numai printr-o parte

din conţinutul lor semantic. Aceste sinonime frazeologice sunt alcătuite din frazeologisme care se

deosebesc între ele prin unele nuanţe semantice şi, desigur, posedă sfere funcţional-stilistice diferite

de utilizare şi un colorit emotiv-expresiv specific.

Pentru exemplificare, poate servi seria sinonimico-antonimică a frazeologismelor ce semnifică

noţiunile „a se supăra”, „a-şi ieşi din fire” – „a-şi păstra calmul”.

a se supăra ca văcarul pe sat

a se supăra foc

a-i sări ţandăra

a se supăra rău

a fi supărat foc

a-şi pierde cumpătul

a-şi ieşi din fire

a-şi ieşi din piele

a-şi ieşi din pepeni

a nu-şi ieşi din fire

a-şi păstra sângele rece

a-şi păstra calmul

a-şi ţine cumpătul

a fi calm

a-şi păstra firea

102

lose one’s goat (hair, shirt)

(a-şi ieşi din fire)

keep one’s temper

(lb. vorb. a rămâne liniştit)

get one’s irish (monkey) up

(sl., a crapă de ciudă)

get oneself in hand

(lb. vorb. a se lua în mâini, a-şi menţine

calmul)

get one’s rag out

(sl., a crăpa de răutate)

have one’s brains on ice

(a rămâne liniştit, echilibrat)

go up in the air

(a-şi ieşi din fire)

collect one’s faculties

(lb. vorb. a-şi controla acţiunile)

get in a wax

(sl., a se înfuria, a-şi ieşi din răbuş)

keep one’s balance

(lb. vorb. a-şi controla acţiunile)

get hot under the collar

(sl., a-şi pierde autocontrolul, a se supăra)

put oneself together

(lb. vorb. a se concentra, a se lua în mâini)

get up on one’s hind legs

(sl., a se înfuria foc)

keep one’s countenance

(lb. vorb. a se lua în mâini)

get up on one’s ear

(sl., a se înfuria foc)

recover one’s temper

(lb. vorb. a se linişti, a se autocontrola)

get in a bate

(sl., a se înfuria foc)

not to bat an eye (or eyelid)

(a nu-şi pierde autocontrolul)

lose one’s temper

(a-şi ieşi din fire, a-şi pierde autocontrolul)

keep cool

(a manifesta reţinere, a rămâne liniştit)

fly (get) into a temper

(a-şi ieşi din fire, a se înfuria)

keep a cool head

(a se autocontrola)

get off (at) the deep end

(a-şi pierde autocontrolul, a-şi ieşi din fire)

keep one’s hair (shirt, wool) on

(a nu-şi ieşi din fire)

fly into a passion

(a se supăra foc, a se înfuria, a se aprinde)

get oneself in hand

(a se lua în mâini)

fly into a rage

(a fi furios, nebun)

control one’s temper

(a se reţine, a se autocontrola, a se lua în mâini)

burst into a rage

(a ajunge la furie, a înnebuni)

have (or keep) a level head

(a manifesta reţinere, a rămâne liniştit)

103

fall into a fury

(a-şi pierde autocontrolul, a se înfuria)

master of one’s self

(a se reţine, a se autocontrola)

see red

(a se înfuria, a fi orb de ciudă)

keep one’s head

(a se autocontrola, a rămâne liniştit)

fly off the handle

(a se înfuria, a-şi ieşi din răbuş,

a-şi pierde calmul)

regain one’s temper

(a se lua în mâini, a rezista la tot)

get off one’s bike

(a se supăra)

have a broad back

(a îndura în tăcere)

lose one’s grip (of or on)

(a-şi pierde controlul asupra sa)

get a grip on oneself

(a se lua în mâini)

Neutre din toate punctele de vedere sunt frazeologismele keep one’s temper (control one’s

temper) – lose one’s temper. Toate celelalte frazeologisme au diverse nuanţe de sens şi valori

funcţional-stilistice. De exemplu, frazeologismele fly into a temper, fall into a rage, burst into a

rage, fall into a fury, see red exprimă gradul cel mai avansat al furiei, supărării (a se înfuria, a

ajunge până la nebunie, a-şi pierde minţile, a fi orb de furios).

Deosebirile semantice provoacă deseori şi deosebiri de ordin stilistic şi emotiv-expresiv. De

exemplu, dacă comparăm frazeologismele fly off the handle (lb. vorb.) („a se înfierbânta”, „a

exploda”, „a se arunca asupra cuiva pierzându-şi autocontrolul”, „a ţipa”) şi get hot under the collar

(sleng) („a se supăra”, „a se emoţiona puternic”, „a se înfoca”, „a se înfierbânta”), în afară că ambele

au nuanţe semantice diverse, ele se mai deosebesc şi din punct de vedere stilistic, adică primul

frazeologism ţine de limbajul vorbit, iar al doilea – de limbajul sleng. Necoincidenţe valorice

stilistice se întâlnesc şi în a doua serie sinonimică. De exemplu, frazeologismele keep a cool head şi

keep one’s hair (shirt, wool) on („a-şi păstra calmul”, „a nu-şi pierde capul”) au un colorit stilistic

diferit: primul frazeologism se utilizează în limba literară (limbajul literar), iar al doilea

frazeologism – în limbajul sleng.

Prezenţa sinonimelor parţiale în seria sinonimico-antonimică de mai sus duce la crearea relaţiilor

antonimice parţiale între frazeologismele din prima serie şi frazeologismele din seria a doua.

Antonime frazeologice parţiale (având nuanţe de sens şi valori funcţional-stilistice diverse)

sunt şi următoarele exemple: fall into a passion (lb. vorb.) (a-şi ieşi din fire) – keep one’s hair (shirt,

104

wool) on (sl.) (a nu-şi ieşi din fire); fly off the handle (lb. vorb.) (a-şi ieşi din sărite) – keep one’s

temper (lb. lit., vorb.) (a-şi păstra calmul); get one’s rag out (sl.) (a se face foc şi pară) – keep one’s

countenance (lb. vorb.) (a-şi păstra calmul); get up in the air (sl.) (a-şi ieşi din pepeni) – pull oneself

together (lb. vorb.) (a se stăpâni).

O problemă discutată de lingvişti este posibilitatea utilizării unui antonim frazeologic în locul

altui frazeologism din aceeaşi serie sinonimică. Pentru a clarifica această problemă e necesar să fie

analizate, mai întâi, relaţiile interne dintre antonimele frazeologice şi, în al doilea rând, legăturile

interne dintre frazeologismele, ce alcătuiesc cele două serii şi care sunt sinonime între ele.

E necesar a menţiona că relaţiile interne dintre antonimele frazeologice, ce formează serii

antonimice, au următoarele coordonate:

1. Sensul unor antonime frazeologice poate avea caracter mai general sau mai particular sau

întreaga serie antonimică exprimă sensuri generale sau particulare.

2. Sensul unor antonime frazeologice poate fi mai mult sau mai puţin emotiv sau neutru.

3. Sensul unor antonimele frazeologice poate avea un pronunţat colorit stilistic, sensul altor

antonime frazeologice poate să nu aibă colorit stilistic.

4. Sensul antonimelor frazeologice poate fi diferit şi din punctul de vedere al sferelor de

utilizare.

5. Sensul antonimelor frazeologice se poate diferenţia şi în funcţie de apartenenţa lor la stilul

familiar, sleng sau jargon.

6. Sensul unor antonime frazeologice ţine de limbajul literar sau poetic, sau arhaic.

A se urmări antonimele frazeologice cu semnificaţia „înfrângere” – „victorie”:

a obţine o victorie deplină

a câştiga lupta

a obţine o victorie

a ieşi victorios

a învinge toate obstacolele

a avea succes pe linie

a câştiga jocul

a câştiga distanţat

a birui (a învinge) cu uşurinţă

a da gata (pe cineva)

a se recunoaşte învins

a se declara învins

a pierde jocul

a ieşi din joc

a suferi o înfrângere meritată

a pierde lupta

a suferi o nereuşită

a părăsi scena

105

throw in (up) the sponge

throw in the towel

pull a fast one

throw in (up) in the sponge

throw in the towel

lower (strike) one’s colours

lose the day (or field)

go to the wall

throw in (up) one’s hands

take something on the chin

take one’s medicine like a man

play the game

come through with colours

win the victory

gain a victory

cry craven

gain a victory

win a victory

carry all (or everything) before one

carry (win) the day

win in a canter

win hands down

knock somebody into a cocked hat

do the dirty on somebody

lose the game

go to the wall

Compararea sinonimelor frazeologice cu sensul de „înfrângere”, care, au un conţinut general,

dar în acelaşi timp fiecare frazeologism denumeşte această noţiune în mod variat a arătat că cel mai

neutru frazeologism este throw in (up) the sponge „a renunţa la încercările de a obţine în continuare

ceva”, „a înceta lupta”, „a se recunoaşte învins”, „a se preda (fizic şi moral, militar, economic şi alte

domenii)”. În raport cu acest frazeologism, toate celelalte expresii conţin diverse deosebiri semantice

sau funcţional-stilistice. De exemplu, throw in the towel, după sens, coincide complet cu

frazeologismul throw in (up) the sponge, dar este o variantă lexico-structurală folosită cu mult mai rar.

Mai apropiat ca sens este frazeologismul throw in (up) one’s hand „a recunoaşte înfrângerea sa”,

„a se preda”, „a ieşi din joc”; literalmente: „a ridica mâinile”. Acest frazeologism are următoarea

nuanţă semantică „a renunţa la luptă din cauză că s-a speriat”.

Frazeologismul lower (strike) one’s colours „a renunţa la cerinţele sale, la planurile sale”, „a

se retrage neputând să-şi atingă scopurile”, „a se preda cuiva, neputând să reziste” are următoarea

nuanţă semantică „înfrângere jalnică şi înjositoare”.

Frazeologismele throw in (up) one’s hand şi lower (strike) one’s colour pot fi substituite

reciproc, deoarece sensurile lor sunt foarte apropiate şi ambele frazeologime ţin de limbajul literar-

vorbit.

106

Frazeologismul take something on the chin „a suferi înfrângere, dar a nu se dezice de luptă”,

„a nu-şi pierde speranţa”. Diferenţa semantică faţă de celelalte frazeologisme este „a înfrunta dârz

greutăţile vieţii, înfrângerea”.

Frazeologismul take one’s medicine like a man „a suferi înfrângere”, „a suferi o înfrângere

meritată”. Diferenţa semantică constă în „a înfrunta dârz înfrângerea”, „a se împăca cu cele ce se vor

întâmpla ulterior”.

Frazeologismul lose the day (field) are semnificaţia de „a pierde lupta”.

Frazeologismul go to the wall „a suferi un eşec, o înfrângere”, „a suferi o nereuşită”, „a se

prăvăli”, „a fi impus, constrâns să cedeze locul său”, „a părăsi scena”. Diferenţa semantică – „cel

mai înalt grad al înfrângerii”.

Iată şi frazeologimele ce redau noţiunea „victorie”.

Frazeologismul win a victory „a învinge”, „a obţine victorie asupra cuiva sau asupra a ceva”.

Nuanţa semantică suplimentară – „a depune toate eforturile, toate puterile”.

Frazeologismul carry all (or everything) before one „a prospera”, „a avea succes în toate”, „a

obţine rezultate frumoase”, „a învinge toate obstacolele”. Nuanţa semantică suplimentară – „a cuceri

inima cuiva”.

Frazeologismul carry (or win) the day (despre militari): „a câştiga lupta”, „a obţine victorie”.

Nuanţa semantică suplimentară – „victorie pe câmpul de luptă”.

Frazeologismul win in a canter „a câştiga”, „a birui”. Nuanţa semantică suplimentară – „a

învinge cu uşurinţă”.

Frazeologismul win hands down „a învinge”, „a birui”. Nuanţa semantică suplimentară – „cu

uşurinţă”, „fără a depune niciun efort”, „a învinge fără a mişca măcar un deget”.

Frazeologismul knock somebody into a cocked hat „a învinge”, „a întrece”. Nuanţa semantică

suplimentară – „a-l da gata pe cineva”.

Frazeologismul come through with flying colours „a obţine victorie deplină”. Nuanţa

semantică suplimentară – „cel mai înalt grad al victoriei”.

Frazeologismul pull a fast one (amer. vorb.) „a învinge”. Nuanţa semantică suplimentară – „a

amăgi”, „a-l duce de nas”.

Frazeologismul do the dirty on somebody „a birui”. Nuanţa semantică suplimentară – „a

proceda în mod urât, ticălos în legătură cu cineva sau ceva”, „a proceda porceşte”.

107

Frazeologismul play the game „a birui”. Nuanţă semantică suplimentară – „victorie în care

scopul scuză mijloacele”.

Existenţa posibilităţilor diferite de îmbinare a fiecărei serii sinonimice, iar în unele cazuri şi

existenţa nuanţelor semantice (a se compara come throw with flying colours „a obţine o victorie

deplină”, win hands down „a obţine o victorie deplină” şi carry (or win) the day „a câştiga lupta”)

face imposibilă stabilirea unor corelaţii antonimice între fiecare frazeologism din prima serie

sinonimică. În asemenea cazuri se poate vorbi doar despre o atragere relativă a frazeologimelor din

prima serie cu unele frazeologime din seria a doua. De exemplu, când este vorba despre o victorie pe

câmpul de luptă, atunci este posibilă următoarea opoziţie antonimică: carry (win) the day – lose the

day şi nu e posibilă opunerea cu: play the game, win in a canter, win hands down.

Dacă e vorba despre „a învinge”, „a-l întrece pe cineva” şi „a recunoaşte înfrângerea sa”, „a se

preda”, „a ieşi din joc”, atunci e posibilă următoarea opunere antonimică: knock somebody into a

cocked hot – throw in (up) one’s head.

Frazeologismele din seriile sinonimico-antonimice totale şi parţiale sau egale şi neegale se

deosebesc în privinţa nuanţelor semantice. Totuşi e posibilă libera schimbare a antonimelor

frazeologice cu frazeologismele sinonimice lor. Aşa că toate frazeologismele primei serii sinonimice

formează cupluri antonimice cu fiecare frazeologism din seria a doua sinonimică. Asemenea

schimbare nu duce deloc la schimbarea sensurilor frazeologismelor contrapuse.

Esenţa relaţiilor dintre frazeologimele seriilor sinonimico-antonimice parţiale constă în faptul

că fiecare antonim frazeologic din serie posedă în opunerile antonimice diverse nuanţe stilistice sau

funcţionale.

În continuare se va analiza o problemă foarte importantă din cadrul studierii seriilor sinonimico-

antonimice frazeologice: posibilitatea sau imposibilitatea determinării dominantei din seriile

sinonimico-antonimice.

În calitate de dominantă a seriilor sinonimice apare, de obicei, un frazeologism, care redă cât

mai clar sensul general al întregii serii şi este mai tipic, mai normativ şi neutru din punct de vedere

stilistic. În comparaţie cu dominanta seriei, celelalte sinonime frazeologice se deosebesc prin diverse

nuanţe semantice şi, în special, stilistice.

Studierea frazeologismelor din limbile română şi engleză a demonstrat că stabilirea dominantei

sinonimice frazeologice a seriilor sinonimico-antonimice e posibilă.

108

Pentru exemplificare vor servi seriile sinonimice-antonimice frazeologice cu sensul de „deştept”

– „prost”: 1) a avea glagore în cap; 2) ajuns de cap; 3) a avea cap; 4) a fi (om) cu cap; 5) a avea

grăunţe în cap; 6) deschis la minte; 7) a fi chibit la minte; 8) a fi socotit la minte; 9) a fi cu scaun la

cap; 10) a fi în toate minţile; 11) a fi cu mintea întreagă (sănătoasă); 12) (a fi om) aşezat la minte; 13)

a fi om învăţat; 14) a fi uşor de cap; 15) a-i merge bila; 16) (a fi) cu minte ascuţită; 17) (a fi) cu

mintea trează; 18) a fi sprinten la minte – 1) prost ca noaptea; 2) prost ca gardul; 3) prost ca oaia; 4)

prost ca o cizmă; 5) prost ca o curcă; 6) prost ca un măgar; 7) prost de dă în gropi; 8) prost de

rage; 9) prost fără pereche; 10) prost la minte; 11) a fi strâmt (îngust) la minte; 12) greu (tare) de (la)

cap; 13) a fi cam într-o doagă; 14) a fi tare de boacă (de cap); 15) (a fi) mic la minte; 16) a fi (cam)

sucit la minte; 17) a fi cam tra-la-la; 18) a fi clei; 19) a fi cu (a avea) sticleţi în cap; 20) a-i cânta

(cuiva) sticleţii în cap; 21) deştept (şiret, isteţ) ca oaia; 22) a fi pleşuv la minte; 23) (a fi) trăsnit cu

leuca (a fi bătut cu leuca); 24) a fi prosul proştilor; 25) (a fi) înapoiat mintal; 26) a fi din cei cu păr

pe limbă; 27) a nu fi în toate minţile; 28) a fi cu trei roate la car (la căruţă); 29) a avea minte de

cocă; 30) a avea minte de vrabie; 31) a avea apă la cap.

În aceste serii sinonimico-antonimice dominantă este cuplul a avea cap – prost la minte,

deoarece ambele frazeologisme au sens general şi sunt neutre din punct de vedere stilistic: ambele

aparţin limbajului literar-vorbit. Celelalte frazeologisme, referite la aceste două antonime

frazeologice, sunt marcate stilistic şi au nuanţe de sens.

În calitate de dominantă a seriilor sinonimico-antonimice frazeologice ce au aceeaşi structură se

stabileşte acel frazeologism, care e neutru stilistic. De exemplu, în seria sinonimico-antonimică cu sensul

de „a iubi” – „a urî” dominantă poate fi considerat antonimul frazeologic take a dislike „a nu iubi pe cineva

sau ceva” – take liking „a iubi pe cineva sau ceva”. Aceste frazeologisme au un sens mai mult sau mai

puţin general şi sunt neutre din punct de vedere stilistic. Toate celelalte perechi antonimice, referite la acest

cuplu, au sau nuanţe semantice, sau nuanţe stilistice. De exemplu, frazeologismul conceive a dislike „a nu

iubi pe cineva sau ceva în funcţie de trecerea timpului” nu se utilizează în stilul vorbit; take an aversion „a

nu iubi pe cineva”, „a simţi antipatie” – take a fancy to somebody „a iubi pe cineva”, „a se deprinde cu

cineva sau ceva în funcţie de asemănarea idealului sau din capricii personale”, „a-i fi cuiva pe plac”.

Ultimul cuplu indică cel mai înalt grad al manifestării sentimentului „a urî” – „a iubi”.

În seriile antonimice cu sensul „a acorda atenţie” – „a ignora pe cineva sau ceva”, „a nu acorda

atenţie”, frazeologismele take a notice of somebody – take no notice of somebody pot să funcţioneze

în calitate de dominantă, deoarece au sensuri mai generale. A se compara:

109

take notice of (a observa, a băga de seamă) – take no notice of (a nu observa);

pay attention to (a fi atent la) – take no notice of (a nu fi atent la);

give attention to (a acorda atenţie) – turn a deaf ear (a nu-şi pleca urechea la);

lend attention (a fi atent la) – shut one’s eyes to (a închide ochii);

bestow attention (a acorda atenţie)– give the go by (a nu acorda atenţie);

pay heed to (a acorda atenţie) – shut one’s ear to (a fi surd la);

give head to (a ridica moralul cuiva) – shut one’s eyes (a închide ochii asupra unui lucru);

take heed of (a băga în seamă) – turn a deaf ear to (a nu-şi pleca urechia la);

take note of (a băga de seamă) – shut one’s eyes to (a închide ochii);

take account of (a da atenţie unui lucru) – make no account of somebody (something) (a nu

acorda atenţie unui lucru);

rivet one’s attention (or to) somebody (a-şi concentra atenţia asupra cuiva) – leave (out) it

the cold (a nu acorda atenţie cuiva).

În unele cazuri, determinarea dominantei seriei sinonimico-antonimice frazeologice este

problematică. În aceste situaţii, drept dominantă pot servi unele antonime lexicale sau diverse îmbinări

de cuvinte. Astfel, este aproape imposibil de stabilit dominanta în seriile sinonimico-antonimice

alcătuite din antonime frazeologice ce au structuri diferite.

Să se compare seriile sinonimico-antonimice:

a avea bani gârlă (cu sacul, cu carul, să-i

mănânci cu lingura)

a avea cheag

a avea punga groasă (plină)

a avea seu (la rărunchi)

(a fi) cu punga plină

a se scălda în bani (în aur)

a întoarce banii cu lopata

a fi stup de bani (doldora de bani)

a fi putred de bogat (de bani)

a fi gros la pungă

a fi plin de parale (de bani)

a nu avea nicio leţcaie (frintă)

a nu avea nicio para chioară

a fi sărac lipit pământului

a ajunge la covrigi

a avea pungă deşartă

a fi lipit pămăntului

a-i bate (a-i fluiera) vântul prin buzunare

a-i bate vântul prin traistă

a-i cânta cucul prin (în) pungă

a fi cu punga goală

a fi (a rămâne) lefter

a fi în pană de bani

110

(a fi) cu punga groasă

a se culca pe bani

a se scălda în bani

(a fi) larg la pungă

a fi logodit cu sărăcia

a fi sărac ca şoarecele de biserică

a-i fi punga oftigoasă

a fi subţire la pungă

a fi strâmtorat de bani

a fi (a ajunge, a rămâne) tinichea

a-i ieşi părul prin căciulă

a întoarce punga pe dos

(a fi) tufă în buzunar

îi curg obielele

îi fluieră vântul în pungă

plin de bani ca broasca de păr

a rămâne cu aţa mămăligii

a rămâne cu buzunarele goale

a rămâne cu traista în băţ

a rămâne fără niciun capăt de aţă

a rămâne fără niciun ban

a rămâne numai cămaşa pe el

(be) safe and sound (teafăr şi nevătămat) – (be) out of health (a fi bolnav);

(be) sound in wind and limb (sănătos şi teafăr) – (be) out of sorts (a nu fi în apele sale);

(be) as sound as a bell (sănătos tun) – (be) under the weather (bolnav);

(be) hale and hearty (sănătos şi voios) – (be) off colour (a fi lipsit de culoare);

(be) alive and kicking (plin de viaţă) – (be) out of health (a fi bolnav);

(be) as right as rain (or the mail) (a se simţi perfect) – (be) out of sorts (a nu fi în apele

sale);

(be) as fit as a fiddle (a fi în formă) – (be) under the weather (bolnav);

(be) as fit as flea (a fi în formă) – (be) off colour (a fi lipsit de culoare);

Şi în seriile sinonimico-antonimice de mai sus e greu să se stabilească dominanta, deoarece

e imposibil de găsit un cuplu antonimic, care ar avea sens general. În afară de aceasta, toate

frazeologismele au diverse nuanţe de sens.

111

Din cercetările de mai sus reiese că seriile sinonimico-antonimice frazeologice includ

frazeologisme cu aceeaşi structură sau cu structuri diferite legate între ele prin comunitatea factorului

logico-semantic, prin posibilitatea de a avea nuanţe semantice şi valori funcţional-stilistice diverse.

Pentru determinarea dominantelor acestor serii e necesar să se ţină cont de anumite criterii.

Ca exemplu, ar putea servi şi seria sinonimico-antonimică din limba engleză cu sensurile „a

ajuta”, „a acorda ajutor” – „a nu depune nici cel mai mic efort pentru a ajuta pe cineva”, „a lăsa în

nevoie”:

hear a hand (a da o mână de ajutor) – not to lift (raise, stir, turn) a hand (a nu ridica un

deget);

bear aid (a da o mână de ajutor) – leave somebody high and dry (a lăsa (pe cineva) baltă);

be of assistance to somebody (a da o mână de ajutor) – stand in somebody’s path (way) (a

sta în calea cuiva);

be of (some) help to somebody (a fi de ajutor) – not to lift (raise, stir, turn) a finger (a nu

ridica un deget);

extend (stretch) a helping hand (a întinde o mână de ajutor) – not to start a peg (a nu ridica

un pai);

give help (a oferi ajutor) – not to lift (raise, stir, turn) a finger (a nu ridica un deget);

give somebody a hand (a oferi (cuiva) o mână de ajutor) – not to turn a hand (a nu mişca

un deget);

give somebody a helping hand (a oferi (cuiva) o mână de ajutor) – not to raise a hand (a nu

mişca un deget);

give somebody a leg up (a oferi (cuiva) o mână de ajutor) – stand in somebody’s way (a sta

în calea (cuiva));

help a lame dog over a stile (a ajuta (pe cineva) la nevoie) – not to stir a hand (a nu da o

mână de ajutor);

lend aid (a da o mână de ajutor) – leave somebody stranded (a nu da o mână de ajutor);

render assistance (a da o mână de ajutor) – not to strat a peg (a nu ridica un pai).

În aceste serii e imposibil de determinat dominanta, deoarece apar pe prim-plan deosebirile

nuanţelor de sens, apartenenţa funcţional-stilistică şi posibilităţile diverse de îmbinare a antonimelor

frazeologice.

112

3.4. Frazeologisme ce au în componenţa lor antonime lexicale

În acest paragraf, vor fi analizate frazeologismele ce au în componenţa lor antonime lexicale,

dar nu stabilesc un raport de antonimie cu alte frazeologisme. Necesitatea studierii acestor

frazeologisme se explică prin faptul că ele sunt formate în baza opoziţiilor antonimice, or relaţiile de

antonimie străbat aproape toate sistemele şi subsistemele limbilor, desigur şi la nivel lexico-

frazeologic. Astfel, în ambele limbi, română şi engleză, există multe frazeologisme ce conţin în

structura lor antonime lexicale.

Frazeologimele ce au în componenţa lor antonime lexicale au constituit obiectul de studiu al

unor lucrări din lingvistica rusă [apud 25, p.88] şi, parţial, din lingvistica engleză [181, 97]. În

lingvistica românească, acest tip de frazeologisme nu a fost încă cercetat. Existenţa lor este atestată

în limba română de lingviştii V. Marin [86, p. 112] şi Gh. Colţun. [20, p. 53-77]

În teza de faţă se va evidenţia, mai întâi, tipologia structurală a acestor frazeologisme, iar apoi

se va urmări felul cum contribuie sensul antonimelor lexicale la constituirea sensului general al

frazeologismelor.

Frazeologismele ce au în structura lor antonime lexicale se constituie în baza antitezei şi de

aceea se numesc frazeologisme-antiteze.

Lingvistul I. V. Arnold dă următoarea definiţie pentru antiteză: „antiteza este figura de stil,

care se foloseşte pentru mărirea expresivităţii în baza confruntării în acelaşi text a unor noţiuni

complet opuse din punctul de vedere semantic”; „Antithesis is a phrase, sentence or a group of such

in which a thing (or a concept) is measured against or contrasted to its opposite”. [134, p. 63]

Dicţionarul explicativ al limbii române defineşte astfel antiteza: „figură de stil, bazată pe

opoziţia dintre două idei, fenomene, situaţii, personaje, expresii etc., care se pun reciproc în relief” .

[48, p. 48]

Frazeologismele cu caracter de antiteză prezintă unităţi alcătuite din două cuvinte, ce se află în

raport de coordonare şi au sensuri opuse.

Frazeologismele-antiteză ale limbii române se clasifică, în funcţie de mijloacele de redare a

relaţiilor de opoziţie, în patru clase:

1) create cu ajutorul conjuncţiilor coordonatoare copulative: zi şi noapte; înainte şi înapoi; sus

şi jos; tânăr şi bătrân; nici mai mult nici mai puţin; nici cald nici frig; nici bine nici rău;

nici viu nici mort etc.;

113

2) creeate cu ajutorul conjuncţiilor coordonatoare disjuctive: mai mult sau mai puţin; mai

devreme sau mai târziu; viu sau mort etc.;

3) create cu ajutorul prepoziţiilor: negru pe alb; de la mic la mare; de dimineaţă până seara;

a nu se alege câştigul din pagubă; de azi pe mâine etc.;

4) create cu ajutorul prepoziţiilor şi conjuncţiilor: între viaţă şi moarte; între cer şi pământ; pe

viaţă şi pe moarte; cu trup şi suflet etc.

În limba română, cu funcţie de element de legătură apar mai frecvent conjuncţiile coor-

donatoare copulative „şi”, „nici”, după care urmează în ordine descrescândă prepoziţiile şi con-

juncţiile: „între... şi”, „pe... şi”, „cu... şi”; prepoziţii: „pe”, „de la... la”, „de... până”, „de... pe”;

conjuncţii coordonatoare disjunctive: „sau”.

Din punctul de vedere al trăsăturilor externe de redare a opoziţiei, frazeologismele-antiteză ale

limbii engleze se calsifică în trei clase:

Antiteze ce au indici formali ai poziţiei:

conjuncţii: head or tails (cap sau pajură); (not) a jot or (a) tittle (niciun pic, nimic, nicio

iotă); rain or shine (orice ar fi, în orice condiţie); right or left (peste tot, în toate

direcţiile); to and fro (înapoi şi înainte); ups and downs (zboruri şi căderi); neither here

nor there (nici la sat, nici la oraş); love is neither bought or sold (dragostea nu o cumperi

şi nu o vinzi);

construcţii cu prepoziţiile „from... to”: from head to heels (întreg şi nevătămat, din cap

până călcâie, din cap până în picioare);

frazeologisme ce au cuvinte antonimice: to and fro (înainte şi înapoi) ups and downs

(zboruri şi căderi); sooner or later (mai devreme sau mai târziu); neither here nor there

(nici la sat, nici la oraş).

Analiza structurii frazeologismelor-antiteză din limbile română şi engleză a demonstrat că ele

au structuri diferite. În urma analizei s-a ajuns la concluzia că antiteza se construieşte în limba

engleză, în majoritatea cazurilor, în baza coordonării. Cu funcţie de element de legătură, de cele mai

multe ori, apar conjuncţiile „and”, „or”, „neither... nor”. De exemplu: the Alpha and Omega (alfa şi

omega, esenţialul), back and forth (fundamental, din toate punctele de vedere, iarăşi şi iarăşi),

backwards and forwards (fundamental, până la cele mai mici necesităţi, în lung şi în lat), head or

tails (cap sau pajură), not a jot or (a) tittle (nimic, niciun pic, nicio iotă), neither here nor there (nici

la sat, nici la oraş), neither rhyme nor reason (nici la deal, nici la vale; nici în clin, nici în mânecă).

114

Ţinând cont de caracterul specific al formării frazeologimelor-antiteză, e necesar să se

menţioneze că ele sunt formate din construcţii ale căror elemente componente îşi păstrează sensurile

lexico-gramaticale de bază. Elementele componente au, de obicei, topică fixă, sunt părţi omogene de

propoziţie, exprimate prin cuvinte ce fac parte din aceeaşi clasă lexico-gramaticală.

În limba română frazeologimele ce au în componenţa lor antonime lexicale sunt formate din:

1) două substantive legate cu ajutorul conjuncţiilor coordonatoare copulative „şi”, „nici”: zi şi

noapte, alfa şi omega;

2) substantive cu prepoziţie, legate cu ajutorul conjuncţiei coordonatoare „şi”: la dreapta şi la

stânga, cu trup şi suflet, între cer şi pământ;

3) două adjective legate prin intermediul conjuncţiilor coordonatoare „şi”, „nici”: tânăr şi

bătrân, nici viu nici mort;

4) două adverbe legate prin intermediul conjuncţiilor coordonatoare „şi”, „nici”, „sau”: înainte

şi înapoi, nici bine nici rău, mai devreme sau mai târziu;

5) două adverbe substantivizate şi conjuncţia coordonatoare copulativă „şi”: binele şi răul ş.a.;

6) două adverbe compuse şi conjuncţia „şi”: la bine şi la rău;

7) două adjective şi o prepoziţie: negru pe alb, de la mic la mare;

8) un verb şi două substantive antonimice, legate cu conjuncţia „şi”, urmate de inversia

substantivelor: a face noaptea zi şi ziua noapte;

9) un verb şi două substantive, legate cu conjuncţia „şi”: a fi (toţi) o apă şi un pământ;

10) un verb şi două substantive cu prepoziţie, legate cu conjuncţia „şi”: a făgădui în dreapta

şi în stânga, a împrăştia la dreapta şi la stânga;

11) un verb urmat de un substantiv determinat si de alte două substantive antonimice cu

prepoziţie, legate cu conjuncţia „şi”: a împărţi laude în dreapta şi în stânga;

12) un verb urmat de două pronume nehotărâte antonimice şi de două substantive cu

prepoziţii antonimice: a fi unul la hăis şi celălalt la cea;

13) un verb urmat de două adjective substantivizate legate de conjuncţia „şi”: a înşira verzi şi

uscate;

14) un verb urmat de două substantive, ce au în propoziţie conjuncţia „şi”: a fi şi cap şi coadă;

15) un verb urmat de două pronume nehotărâte cu prepoziţie şi repetarea conjuncţiei „şi” de

două ori: a fi şi cu unii şi cu alţii;

115

16) un verb pronominal (cu formă negativă) urmat de două substantive legate cu o prepoziţie:

a nu se alege câştigul din pagubă;

17) un verb urmat de un adverb repetat şi două participii: a fi lesne de dobândit şi lense de

cheltuit;

18) un adverb (repetat de două ori) şi două substantive cu prepoziţii antonimice: greu la deal

şi greu la vale;

19) două adverbe cantitative legate cu conjuncţia „sau”: mai mult sau mai puţin;

20) două adverbe la gradul comparativ, precedate de conjuncţia „nici”: nici mai mult nici mai

puţin;

21) două adverbe la gradul comparativ, legate cu conjuncţia „sau”: mai devreme sau mai târziu;

22) două adverbe compuse: de azi pe mâine.

În limba engleză frazeologismele cu antonime lexicale în componenţa lor au următoarele

structuri:

1) două substantive şi conjuncţia „neither... nor”: neither rhyme nor reason (nici la deal, nici

la vale);

2) două adverbe şi conjuncţia „neither... nor”: neither here nor there (nici la sat, nici la oraş;

nici câine, nici ogar);

3) două substantive şi conjuncţia „or”: head or tails (cap sau pajură); rain or shine (orice nu s-ar

întâmpla, în orice condiţii);

4) două verbe şi conjuncţia „or”: to sink or swim (fie ce-o fi); to make or mar (sau reparat, sau

distrus); to stand or fall (a muri sau a învinge), to kill or cure (ori tratat, ori trimis pe

cealaltă lume);

5) două adverbe şi conjuncţia „or”: now or never (acum ori niciodată);

6) două adjective şi conjuncţia „or”: black or white (negru sau alb);

7) două substantive şi conjuncţia „and”: beauty and the beast (frumoasă şi urâtă); bouquets

and brickbats (slavă şi hulă);

8) două adjective şi conjuncţia „and”: the long and the short of it (esenţa activităţii); in black

and white (negru pe alb);

9) două adverbe şi conjuncţia „and”: now and then (uneori, din vreme în vreme); here and

there (peste tot şi oriunde); hither and thither (peste tot, în toate direcţiile), ups and downs

(zboruiri şi căderi); right and left (peste tot, în toate direcţiile);

116

10) două verbe şi conjuncţia „and”: touch and go (risc, stare critică, situaţie periculoasă); hide

and seek (de-a v-aţi-ascunselea, joc); give and take (compromis, cedări reciproce, schimb

de amabilităţi);

11) numeral, adjectiv şi conjuncţia „and”: first and last (în general şi în întregime);

12) două cuvinte auxiliare şi substantive: from clew to earning (de sus până jos, din cap până

în picioare); from top to toe (din cap până în călcâie, din cap până în picioare); from head

to heels (în întregime şi complet);

13) unu cuvânt auxiliar, două substantive şi conjuncţia „and”: between wind and water (în

cele mai sensibile locuri).

Sensul general al frazeologismelor-antiteză se formează, de obicei, de la sensurile figurate ale

cuvintelor ce intră în structura lor. De exemplu: a face noaptea zi şi ziua noapte „a lucra sau a

petrece noaptea şi a dormi ziua”, „a duce o viaţă dezordonată”; greu la deal şi greu la vale „se spune

când cineva este silit să facă faţă unei situaţii dificile cu posibilităţi (materiale) reduse”; pe viaţă şi

pe moarte „în chip deznădăjduit”, „cu înverşunare”, „din toate puterile”, „cu riscul vieţii”.

Elementele componente ale frazeologimelor-antiteză (cuvintele) nu au obţinut încă sensuri

frazeologice, adică nu şi-au pierdut sensul lor de bază sau legătura cu acest sens. De exemplu: la

bine şi la rău „a se ajuta reciproc indiferent de situaţie: bună sau rea”; a trage (a fi) unul la hăis şi

altul la cea „se spune despre doi oameni care nu se înţeleg”; mai devreme sau mai târziu „se spune

despre un lucru, care indiferent de împrejurări, va avea totuşi loc”. Sensul general al acestor

frazeologime nu este, cu toate acestea, o sumă aritmetică a sensurilor de bază ale cuvintelor ce intră

în componenţa lor, ci un sens abstractizat.

Iată câteva exemple de frazeologime-antonimice din limba engleză: to kill or cure „sau tratat,

sau trimis pe lumea cealaltă”; to mend or mar „ori să fie reparat, ori să fie stricat”; more or less „mai

mult sau mai puţin”; now or less „acum sau niciodată”, sooner or later „mai devreme sau mai

târziu”; for love or money „cu orice preţ”; neither rhyme nor reason „nici la deal, nici la vale”; to

sink or swim „fie ce-o fi”; to stand or fail „a muri sau a învinge”; the long and the short of it „esenţa

lucrurilor”; through thick and thin „în toate împrejurările”, „indiferent de orice obstacol”; between

wind and water „cele mai sensibile locuri”.

Antitezele create prin intermediul frazeologismelor constituie un important procedeu stilistic,

fiind un mijloc eficace de dezvoltare a formelor vorbirii – de meditare şi de expresie personală. Ele

117

permit să fie contrapuse cele mai diverse fenomene, semne, stări, calităţi etc., pentru a fi scoase în

evidenţă în procesul opoziţionării lor.

Exemple în limba engleză:

And now I was tearing to and from in the grip of horrible hypothesis – a grip that

tightened when at last the left-gates opened with a clatter outside – that held me

breathless until a well-known tattoo followed on my door.

(E. W. Hornung, R., p. 79)

I was an Eastender from tongue to toe at the moment, but you will understand that I

don’t run unnecessary risks of recognition by a brute like that.

(E. W. Hornung, R., p. 52)

3.5. Concluzii

3.1. La clasificarea semantică a antonimelor frazeologice se ţine cont de următoarele aspecte:

a) de natura logico-semantică a opoziţiei dintre cuplurile antonimic frazeologice; b) de grupurile

tematice cărora le aparţin antonimele frazeologice; c) de trăsăturile semantice diferenţiale, care stau la

baza opoziţiei antonimice.

3.2. În funcţie de natura raporturilor logico-semantice, antonimele frazeologice ale limbilor

română şi engleză se clasifică în următoarele tipuri: 1) antonime frazeologice graduale; 2) antonime

frazeologice complementare; 3) antonime frazeologice vectoriale; 4) antonime frazeologice

conversive. Fiecare tip posedă anumite trăsături specifice şi se manifestă în mod diferit în cele două

limbi. De exemplu, pentru limba română sunt mai mult specifice antonimele frazeologice gradabile şi

complementare, iar pentru limba engleză – antonimele frazeologice vectoriale şi gradabile.

3.3. Antonimele frazeologice ale limbii române şi ale limbii engleze, în funcţie de domeniile

realităţii obiective, de care ţin frazeologismele opozante, se referă la diverse câmpuri lexico-

semantice. Pentru antonimele frazeologice ale limbii române am stabilit 11 grupuri tematice, iar

pentru antonimele frazeologice ale limbii engleze – 16 grupuri tematice.

3.4. Antonimele lexicale, în funcţie de regularitatea cu care apar în context în opoziţie

directă, se clasifică în 1) propriu-zise sau uzuale şi 2) ocazionale sau contextuale.

3.5. Antonimele frazeologice pot fi clasificate şi în funcţie de trăsăturile semantice

diferenţiale ce stau la baza opoziţiilor anonimice frazeologice. Conform acestui principiu,

118

antonimele frazeologice din ambele limbi, română şi engleză, se clasifică în 1) totale sau absolute şi

2) parţiale sau relative. Acestei clasificări pot fi supuse atât cuplurile de antonime frazeologice, cât

şi seriile sinonimico-antonimice frazeologice. Totale sunt acele serii în care frazeologismele

contrare se opun reciproc prin întregul lor conţinut semantic, iat în cazul antonimelor frazeologice

polisemantice opunerea trebuie să existe între toate sensurile lor, având aceleaşi trăsături funcţional-

stilistice. Parţiale sunt acele serii în care frazeologismele contrare se opun numai parţial prin

conţinutul lor semantic. Elementele componente (frazeologismele) se deosebesc înttre ele prin unele

nuanţe semantice şi, desigur, prin sferele funcţional-stilistice.

3.6. De cele mai multe ori, utilizarea unui frazeologism în locul altui frazeologism din seriile

sinonimice, ce se află în raport antonimic, este imposibilă datorită relaţiilor semantice interne ale

acestor frazeologisme, relaţii ce sunt condiţionate de anumite criterii.

3.7. În calitate de dominantă a seriilor sinonimico-antonimice frazeologice se consideră acele

frazeologisme ce au sensuri generale şi sunt neutre din punctul de vedere stilistic.

3.8. În ambele limbi, română şi engleză, există frazeologisme ce conţin în structura lor

antonime lexicale. Tipologia structurală a acestor frazeologisme este variată. Pentru limba română

au fost stabilite 22 de modele structurale, iar pentru limba engleză – 11 modele structurale.

Sensul antonimelor lexicale contribuie în mare măsură la constituirea sensului general al

frazeologismelor.

Frazeologismele ce au în structura lor antonime lexicale se numesc frazeologisme-antiteze. În

funcţie de mijloacele de redare a opoziţiei, frazeologismele-antiteză ale limbii române se clasifică în

patru clase, iar cele din limba engleză – în trei clase.

Antitezele create prin intermediul frazeologismelor constituie un important procedeu stilistic

atât în limba română, cât şi în limba engleză.

119

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI

Studierea contrastiv-tipologică a antonimelor frazeologice din limbile română şi engleză a permis să

se poată face următoarele concluzii generale şi recomandări:

1. Antonimia frazeologică reprezintă un aspect important în cercetarea relaţiilor semantice în

sistemele frazeologice ale limbilor română şi engleză.

2. Antonimice sunt acele frazeologisme, care au sensuri contrare, se aseamănă între ele din punctul

de vedere al trăsăturilor lexico-gramaticale şi au aceleaşi capacităţi de a se îmbina cu alte elemente ale

contextului.

3. Printre trăsăturile specifice ale antonimelor frazeologice din ambele limbi se pot enumera: 1) au

un număr mai redus de cupluri antonimice; 2) au în componenţa lor două şi mai multe cuvinte, ce

constituie unităţi structurale separate; 3) se utilizează foarte rar în acelaşi context; 4) seriile sinonimico-

antonimice frazeologice sunt mai puţin numeroase în comparaţie cu cele lexicale.

4. În funcţie de natura lexico-semantică a elementelor componente, antonimele frazeologice

din ambele limbi se clasifică în: a) antonime frazeologice, care au în structura lor cuvinte diferite; b)

antonime frazeologice, având antonime lexicale în componenţă lor; c) antonime frazeologice,

conţinând antonime lexicale contextuale, care nu au sensuri opozante, obţinându-le numai în

structura frazeologismelor. În limba engleză, spre deosebire de limba română, există şi al patrulea

tip, în care sunt incluse frazeologismele, de obicei, verbale, cu adverbul negativ „no”.

5. Antonimele frazeologice ale limbilor română şi engleză se clasifică în funcţie de tipologia lor

structurală în două clase mari: A) cu aceeaşi structură lexicală şi B) cu structuri lexicale diferite.

Fiecare clasă se caracterizează prin trăsături specifice individuale atât în limba română, cât şi în limba

engleză. Astfel, în cadrul antonimelor frazeologice cu aceeaşi structură lexicală, cu valoare de

diferenţiatori antonimici pot apărea antonimele lexicale, exprimate prin verbe, adjective, substantive,

adverbe, numerale, prepoziţii, iar în limba engleză şi prin adverbul negativ „no”.

Antonimele frazeologice cu structuri diferite se clasifică în două clase: 1) cu structuri lexicale

complet diferite şi 2) cu structuri lexicale parţial diferite.

Antonimele frazeologice din ambele limbi, ce au structuri asemănătoare, pot avea: a) un

component comun şi b) două elemente comune. Atât în română, cât şi în engleză, prevalează antonimele

frazeologice care au un component comun, ce poate fi un verb sau un substantiv.

120

6. Antonimele frazeologice româneşti şi englezeşti cu structuri lexicale diferite se află în

raport de corespondenţă cu: verbele (6 modele în limba română şi 10 în limba engleză), adverbele (7

modele în limba română şi 4 în limba engleză), adjectivele (14 modele în limba română şi 3 în limba

engleză), substantivele (3 modele în limba română şi 3 în limba engleză).

7. Seriile sinonimico-antonimice frazeologice din ambele limbi pot avea aceleaşi structuri

lexico-gramaticale, structuri asemănătoare sau structuri lexico-gramaticale diferite. Majoritatea

seriilor sinonimico-antonimice frazeologice au structuri lexico-gramaticale diferite şi, mai rar,

asemănătoare.

8. Clasificarea semantică a antonimelor frazeologice s-a făcut ţinându-se cont de următoarele

aspecte: A) de natura logico-semantică a opoziţiei dintre cuplurile antonimice; B) de grupurile

tematice cărora le aparţin ele. Antonimele frazeologice ale limbilor română şi engleză se clasifică

conform raporturilor logico-semantice în următoarele tipuri: 1) graduale; 2) complementare; 3)

vectoriale; 4) conversive. Fiecare tip posedă anumite trăsături specifice şi se manifestă în mod diferit

în cele două limbi. De exemplu, pentru limba engleză sunt mai mult specifice antonimele

frazeologice vectoriale şi graduale, iar pentru limba română – cele graduale şi complementare.

Antonimele frazeologice din ambele limbi reflectă diferite domenii ale realităţii şi ţin de

anumite câmpuri lexico-semantice. Pentru antonimele frazeologice ale limbii române au fost

stabilite 11 grupuri tematice, iar pentru antonimele frazeologice ale limbii engleze – 16.

9. După trăsăturile semantice diferenţiale ce stau la baza opoziţiilor frazeologice antonimele

frazeologice polisemantice din română şi engleză se clasifică în: 1) totale sau absolute şi 2) parţiale

sau relative. Cuplurile şi seriile sinonimico-antonimice sunt totale atunci, când toate sensurile

frazeologismelor se opun reciproc. O condiţie importantă este ca aceste cupluri şi serii sinonimico-

antonimice să aibă şi aceleaşi trăsături funcţional-stilistice. Cuplurile şi seriile sinonimico-

antonimice sunt parţiale atunci, când sensurile frazeologismelor contrare se opun numai parţial şi,

desigur, se utilizează în diferite sfere funcţional-stilistice.

10. Dominantele din seriile sinonimico-antonimice frazeologice se stabilesc ţinând cont de

următoarele criterii: 1) în calitate de dominantă a seriilor sinonimico-antonimice frazeologice ce au

aceeaşi structură se consideră acele frazeologisme ce sunt neutre din punct de vedere stilistic, şi 2) în

cazul antonimelor cu structuri diferite, ca dominante sinonimice, funcţionează frazeologismele ce au

sensuri mai generale.

121

11. În ambele limbi există frazeologisme ce conţin în structura lor antonime lexicale.

Tipologia structurală a acestora este variată. Pentru limba română au fost stabilite 22 de modele

structurale, iar pentru limba engleză – 11.

12. Antonimele frazeologice contribuie la crearea antitezei, care constituie un important

procedeu stilistic atât în limba română, cât şi în limba engleză.

Rezultatele investigaţiei permit să fie formulate următoarele recomandări:

1. Să se aprofundeze studiile contrastive ale antonimelor frazeologice pentru a scoate în

relief trăsăturile specifice ale tezaurului frazeologic al diverselor limbi.

2. Să se utilizeze principiile de studiere contrastiv-tipologică a antonimelor frazeologice

pentru a facilita însuşirea limbilor română şi engleză în procesul predării lor.

3. Să se aplice rezultatele studiilor contrastiv-tipologice ale antonimelor frazeologice în

procesul traducerilor literare din română în engleză şi viceversa.

4. Să se propună pentru studenţi şi masteranzi introducerea unui curs special intitulat:

„Studierea contrastiv-tipologică a frazeologismelor”.

122

BIBLIOGRAFIE

I. Surse bibliografice în limba română

1. Agârbiceanu I. Arhanghelii. (A.) Bucureşti: Editura Tineretului, 1956. 463 p.

2. Avădanei C. Construcţii idiomatice în română şi engleză. Iaşi: Universitatea „Al.I. Cuza”,

2000. 188 p.

3. Avram M. Anglicismele în limba română actuală. Bucureşti: Academiei Române, 1997.

23 p.

4. Avram M. Cultivarea limbii şi frazeologia. În: Limba română. Chişinău, 1981, nr. 5, p.

561-564.

5. Bănulescu Şt. Cartea milionarului. (C.M.) Bucureşti: Editura Eminescu, 1977. 320 p.

6. Bărbuţă I., Constantinovici E., Hanganu A. Mic dicţionar de termeni lingvistici. Chişinău:

Academia de Ştiinţe a Moldovei, 2008. 220 p.

7. Berejan S. Sensul şi forma cuvintelor (polisemie, omonimie, paronimie, sinonimie). În:

Cultivarea limbii, Chişinău, 1962. Partea a doua. p. 15-24.

8. Beşleagă Vladimir. Acasă. (A.) Chişinău: Cartea Moldovenească, 1976. 335 p.

9. Bidu-Vrânceanu A., Forăscu N. Limba română contemporană. Lexicul. Bucureşti:

Humanitas Educaţional, 2005. 180 p.

10. Bidu-Vrânceanu A. Structura vocabularului limbii române contemporane. Bucureşti:

Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986. 317 p.

11. Bojan E. Expresii româneşti cu conţinut istoric. În: Cercetări de lingvistică, XVI, Cluj,

1971, nr. 2, p. 259-266.

12. Boroianu I. Conceptul de unitate lingvistică; tipuri de unităţi frazeologice (I). În: Limbă şi

literatură, Bucureşti, 1974, nr. 1, p. 25-34.

13. Bucă M., Evseev I. Probleme de semasiologie. Timişoara: Facla, 1976. 202 p.

14. Bucă M., Vinţeler O. Dicţionar de antonime al limbii române. Bucureşti: Enciclopedică, 1990.

326 p.

15. Bucă M., Vinţeler O. Dicţionar de antonime. Bucureşti: Enciclopedică, 1974. 319 p.

16. Bulgăr Gh. Studii de stilistică şi limbă literară. Bucureşti: Didactică şi Pedagogică, 1971.

296 p.

123

17. Buzea Oana. Abordări despre antonimie. În: Omagiu profesorului universitar Mihail

Purice la 70 de ani. Chişinău: CEP USM, 2007, p. 179-185.

18. Buzea Oana. Trăsături lexico-gramaticale ale antonimelor frazeologice în limbile engleză

şi română. În: Limba Românǎ (Chişinǎu), 2011, nr. 7-8, p. 129-136.

19. Ciobanu I.C. Podurile. (P.) Chişinău: Cartea Moldovenească, 1966. 365 p.

20. Colţun Gh. Antonimia frazeologică. In: Omagiu profesorului Ion Ciornîi. Chişinău: USM,

1999, p. 53-77.

21. Colţun Gh. Aspecte ale corelaţiei dintre frazeologisme şi părţi de vorbire. În: Limba

română, 1997, nr. 1-2, p. 77-82.

22. Colţun Gh. Aspecte ale frazeologiei limbii române. Chişinău: USM, 1997. 86 p.

23. Colţun Gh. Caracterizarea personajelor prin intermediul antonimelor frazeologice. În:

Omagiu profesorului şi omului de ştiinţă V. Zagaevschi. Chişinău: USM, 2008, p. 321-322.

24. Colţun Gh. Enigme ale frazeologiei. Suceava: Bucovina Viitoare, 1998. 144 p.

25. Colţun Gh. Frazeologia limbii române. Chişinău: Arc, 2000. 207 p.

26. Colţun Gh. Frazeologismele adverbiale: semnificaţii şi valori (I). În: Limba română.

Chişinău, 1996, nr. 2, p. 59-65.

27. Colţun Gh. Frazeologismele adverbiale: semnificaţii şi valori (II). În: Limba română. Chişinău,

1996, nr. 3-4, p. 79-84.

28. Colţun Gh. Particularităţi lexico-gramaticale şi semantico-stilistice ale frazeologismelor în

limba română. Autoref. Tezei de dr. hab. în filologie. Chişinău, 2002. 52 p.

29. Colţun Gh. Particularităţi semantico-structurale şi gramaticale ale frazeologismelor

substantivale. În: Revista de lingvistică şi ştiinţă literară, 1996, nr. 2, p. 44-56.

30. Colţun Gh. Sensul lexical şi sensul frazeologic. În: Revista de lingvistică şi ştiinţă literară,

1998, nr. 5, p. 123-133.

31. Colţun Gh. Studii de stilistică frazeologică. Chişinău: Moldpress, 2001. 116 p.

32. Colţun Gh. Trăsături distinctive ale sensului frazeologic. În: Probleme actuale de

lingvistică română. Chişinău: USM, 2000, p. 114-119.

33. Colţun Gh. Valori gramaticale ale frazeologismelor adjectivale. În: Limbaje şi comunicare.

Iaşi: Institutul European, 1997, p. 31-35.

34. Colţun Gh. Valori semantice ale frazeologismelor adjectivale//Revista de lingvistică şi

ştiinţă literară, 1997, nr. 2, p. 47-51.

124

35. Corlăteanu N., Melniciuc I. Lexicologia. Chişinău: Lumina, 1992, 225 p.

36. Coşeriu E. Introducere în lingvistică. Cluj: Echinox, 1995. 143 p.

37. Coşeriu E. Lecţii de lingvistică generală. Chişinău: ARC, 2000. 127 p.

38. Coşeriu E. Lingvistica din perspectivă spaţială şi antropologică. Chişinău: Ştiinţa, 1999.

180 p.

39. Coşeriu E. Prelegeri şi conferinţe. Iaşi: Institutul de Filologie Română „A. Philippide”,

1994. 189 p.

40. Coteanu I. Gramatică, stilistică, compoziţie. Bucureşti: Ştiinţifică, 1990. 256 p.

41. Coteanu I. Stilistica funcţională a limbii române. Stil, stilistică, limbaj. Bucureşti: ARSR,

1973. 204 p.

42. Coteanu I., Forăscu N., Bidu-Vrânceanu A. Limba română contemporană. Vocabularul.

Bucureşti: Didactică şi Pedagogică, 1985. 176 p.

43. Cotelnic T. Asupra caracterizării gramaticale a frazeologismelor adverbiale. În: Limba şi

literatura moldovenească, 1967, nr. 2, p. 40-47.

44. Creangă I. Amintiri din copilărie. (A.C.) Chişinău: Litera, 2002. 44 p.

45. Creangă Ion. Scrieri. (S) Chişinău: Cartea Românească, 1965. 313 p.

46. De Mauro Tullio. Introducere în semantică. Bucureşti: Ştiinţifică şi Pedagogică, 1978. 268 p.

47. Dicţionar al limbii române actuale (ediţia a II-a revăzută şi adăugită). Piteşti: Curtea

Veche, 1989. 430 p.

48. Dicţionarul explicativ al limbii române. Bucureşti: Editura Academiei, 1998. 1192 p.

49. Dicţionarul limbii române moderne. Bucureşti: Editura Academiei, 1958. 960 p.

50. Dicţionar ortografic al limbii române. Bucureşti: Editura Litera International, 2002. 434 p.

51. Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române. Bucureşti: Editura Academiei,

1982. 874 p.

52. Dimitrescu F. Dinamica lexicului românesc – ieri şi azi. Cluj-Napoca: Clusium. Logos,

1995. 335 p.

53. Dimitrescu F. Locuţiunile verbale în limba română. Bucureşti: Editura Academiei, 1958. 234

p.

54. Dinu M. Personalitatea limbii române. Fizionomia vocabularului. Bucureşti: ALL, 1996. 366 p.

55. Dobrescu A. Dicţionar de expresii şi locuţiuni româneşti. Bucureşti, 1997. 376 p.

56. Dragomirescu G. N. Locuţiunile adverbiale//Limbă şi literatură, 1961, nr. 5, p. 59-69.

125

57. Dragomirescu G. N. Problema locuţiunilor ca obiect al analizei gramaticale. În: Limba

română, 1963, nr. 6, p. 618-625.

58. Druţă Gh., Corcimari V. Dicţionar de antonime. Chişinău: Lumina, 1998. 752 p.

59. Druţă I. Scrieri, (S.) vol. I. Chişinău: Literatura artistică, 1989. 534 p.

60. Duda G., Gugui A., Wojcicki M.-J. Dicţionar de expresii şi locuţiuni ale limbii române.

Bucureşti: Albatros, 1985. 815 p.

61. Dumistrăcel St. Dicţionar de expresii româneşti. Biografii. Motivaţii. Iaşi: Institutul

European, 2001. 534 p.

62. Dumistrăcel St. Lexicul românesc. Cuvinte. Metafore. Expresii. Bucureşti: Editura

Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1980. 262 p.

63. Ene D. Îmbinările stabile de cuvinte din limbile engleză şi română: perspective

traductologice. Iaşi: Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi, 2010. 21 p.

64. Florescu C. În căutarea sensului pierdut. Gândire specifică şi gândire românescă în

semantisul românescului a lăsa. Iaşi: Document, 1999. 218 p.

65. Forăscu N. Limba română contemporană. Lexicul I-II. Bucureşti: Universitatea din

Bucureşti, 2004. 320 p.

66. Gane N. Nuvele. (N.) vol. I-II. Bucureşti: Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, 1959.

192 p.

67. Gheorghiu M. „Probleme de tipologie contrastivă a limbilor”. Bucureşti: Ştiinţifică şi

Enciclopedică, 1967. 125 p.

68. Groza L. Câteva paralele româneşti. În: Limbă şi literatură. 1987, nr. 3, p. 321-326.

69. Groza L. Despre locuţiuni şi expresii. În: Limbă şi literatură. 1990, nr. 2, p. 139-145.

70. Groza L. Elemente de lexicologie. Bucureşti: Humanitas Educaţional, 2004. 146 p.

71. Groza L. Unităţi frazeologice de provenienţă romanică în limba română. În: Limbă şi

literatură, Bucureşti, 1986, nr. 3, p. 292-296.

72. Hristea Th. Contribuţii la studiul etimologic al frazeologiei româneşti moderne. În: Limbă

şi literatură, 1977, nr. 6, p. 587-598.

73. Hristea Th. Din problemele etimologiei frazeologice româneşti. În: Limba română,

Bucureşti, 1987, nr. 2, p. 123-135.

74. Hristea Th. Frazeologia şi importanţa ei pentru studiul limbii române. În: Limbă şi

literatură. 1984, nr. 1, p. 5-13.

126

75. Hristea Th. Frazeologie şi etimologie. În: Limba română, Bucureşti, 1977, nr. 2, p. 8-12.

76. Hristea Th. Introducere în studiul frazeologiei. În: Sinteze de limbă română. Bucureşti:

Albatros, 1984, p. 134-159.

77. Husarnic M. Unităţile frazeologice. Abordare contrastivă franco-română. Iaşi:

Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi, 2009. 31 p.

78. Iliescu M. Antonimele: încercare de definire şi clasificare. În: Probleme de lingvistică

generală, VII, 1977, p. 39-53.

79. Ionescu C., Cernez M. Gramatică şi stilistică. Bucureşti: ALL, 1997. 320 p.

80. Iordan I. Stilistica limbii române. Ed. a II-a. Bucureşti: Ştiinţifică, 1975. 406 p.

81. Lupan A. Ţarină fără plugari.Chişinău: Cartea Moldovenească, 1974. 391 p.

82. Lupuşor L. Referitor la clasificarea gramaticală a unităţilor adjectivale. Lexicul şi

frazeologia limbii moldoveneşti contemporane. Chişinău: Ştiinţa, 1981, p 253-265.

83. Lupuşor L. Referitor la clasificarea gramatical-structurală a unităţilor frazeologice

adjectivale lipsite de adjectiv în componenţa lor. În: Cercetări de lingvistică moldovenească.

Chişinău: Ştiinţa, 1984, p. 100-111.

84. Marcu F., Mâneca C. Dicţionarul de neologisme. Bucureşti: Editura Academiei, 1986.

1168 p.

85. Marcu F. Marele dicţionar de neologisme. Editura Saeculum, 2002. 970 p.

86. Marin V. Schiţe de stilistică a limbii moldoveneşti contemporane. Chişinău: Lumina, 1975.

364 p.

87. Matcovschi D. Duda. (D.) Chişinău: Cartea Moldovenească, 1973. p. 275.

88. Melniciuc I. Intensitatea calităţii în construcţii frazeologice. Probleme de stilistică şi de

teorie a traducerii. Chişinău: Ştiinţa, 1972, p. 81-91.

89. Melniciuc I. Superlativul în limba moldovenească. Chişinău: Ştiinţa, 1981. 172 p.

90. Micul dicţionar academic, Bucureşti: Univers Enciclopedic, 2002. 1276 p.

91. Mîndîcanu E. Studierea sinonimelor frazeologice. Aplicarea metodei analizei semice la

determinarea echivalenţei semantice a frazeologismelor. În: Pedagogul sovietic, 1985, nr. 2, p. 22-25.

92. Mocanu E. Frazeologie româno-rusă. Studiu contrastiv asupra câmpului semantic „om”.

Dimensiunea semantică şi religioasă. Iaşi: Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi, 2009. 203 p.

93. Munteanu Şt. Paralelisme frazeologice. În: Limba română, Bucureşti, 1988, nr. 6, p. 505-

510.

127

94. Nica D. Locuţiunile substantivale în limba română. În: Limba română, Bucureşti, 1963, nr. 5,

p. 514-526.

95. Nica D. Teoria părţilor de vorbire. Aplicaţii la adverb. Iaşi: Junimea, 1988. 188 p.

96. Nicolesco A. şi al. Dicţionar englez-român/român-englez frazeologic. Bucureşti: Teora,

2007. 816 p.

97. Nicolesco A., Preda I., Popovici L. Dicţionar frazeologic englez-român. Bucureşti:

Ştiinţifică, 1967. 477 p.

98. Noul dicţionar al limbii române. Bucureşti: Litera Internaţional, 2002. 1872 p.

99. Pană Dindelegan G. şi al. Aspecte ale dinamicii limbii române actuale. Bucureşti:

Universitatea din Bucureşti, 2004, p. 299-335.

100. Pană-Dindelegan G. Locuţiuni şi grupări sintactice libere. În: Limbă şi literatură, 1991, nr.

1.

101. Petrescu C. Apostol. Cluj-Napoca: Dacia, 1984. 422 p.

102. Poalelungi Ch. Locuţiunile adjectivale. În: Limba română, Bucureşti, 1963, nr. 2, p. 133-

146.

103. Popescu D. R. Podul de gheaţă. (P. G.) Cluj-Napoca: Dacia, 1982. 606 p.

104. Popescu I. Cuvinte înaripate. Chişinău: Cartea Moldovenească, 1991. 162 p.

105. Purice M. Expresivitatea frazeologismelor populare. În: Literatura şi arta, 1978, nr. 33, p. 7.

106. Puşcariu S. Cercetări şi studii. Bucureşti: Minerva, 1974. 360 p.

107. Rosetti Al. Filosofia cuvântului. Bucureşti: Minerva, 1989. 101 p.

108. Sadoveanu M. Fraţii Jderi. (F. J.) Bucureşti: Gramar, 2002. 806 p.

109. Sadoveanu M. Nada florilor. (N. F.) Bucureşti: Ion Creangă, 1973. 254 p.

110. Sârbu I.D. Şoarecele B şi alte poveşti. (S. B. P.) Bucureşti: Editura Cartea Românească,

1983. 413 p.

111. Schaff A. Introducere în semantică. Bucureşti: Ştiinţifică, 1966. 405 p.

112. Scherf I. Analiza contrastivă a expresiilor frazeologice în limba germană şi în limba

română. Bucureşti: Didactică şi Pedagogică, 2006. 336 p.

113. Semantică şi semiotică. Bucureşti: Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981. 344 p.

114. Sîrbu R. Antonimia lexicală în limba română. Timişoara: Facla, 1977. 272 p.

115. Slave E. Metafora în limba română. Comentarii şi aplicaţii. Bucureşti: Ştiinţifică, 1991. 308 p.

128

116. Slave E. Prezenţa cuvintelor cu valoare figurată în expresiile limbii române. În: Omagiul

lui A. Rosetti. Bucureşti: Editura Academiei, 1965, p. 849-851.

117. Soloviov V. Note despre traducerea frazeologismelor. În: Cultivarea limbii, vol. 8.

Chişinău: Cartea Moldovenească, 1974, p. 51-57.

118. Stoichiţoiu-Ichim A. Aspecte ale influenţei engleze în româna actuală. Bucureşti:

Universitatea Bucureşti, 2006. 252 p.

119. Şăineanu L. Încercare asupra semasiologiei limbii române. Studii istorice despre

tranziţiunea sensurilor. Timişoara: Editura de Vest, 1999. 468 p.

120. Şerban V. Evseev I. Vocabularul românesc contemporan. Schiţă de sistem. Timişoara:

Facla, 1978. 299 p.

121. Şoldescu-Silvestru E. Expresiile frazeologice în perspectivă comparată (cu limba bulgară).

Bucureşti: Fundaţia „România de Mâine”, 2002. 160 p.

122. Tohăneanu G. I. Sinonimia dincolo de cuvânt. Timişoara: Facla, 1971. 242 p.

123. Tudoran R. Retragerea fără torţe. (R. T.) Bucureşti: Eminescu, 1982. 506 p.

124. Ţic N. Grindina. (G.) Bucureşti: Eminescu, 1988, 380 p.

125. Vasiliu E. Sens, adevăr analitic, cunoaştere. Bucureşti: Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1984. 274 p.

126. Vianu T. Problemele metaforei şi alte studii de stilistică. Bucureşti: de Stat pentru

Literatură şi Artă, 1957. 252 p.

127. Vinţeler O. Probleme de sinonimie. Bucureşti: Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983. 136 p.

128. Vinţeler O. Dicţionar de antonimie, vol. I, II. Cluj-Napoca: Dacia, 2002. 727 p.

129. Wald L. Antonimele în sistemul lexical. Sistemele limbii române. Bucureşti: Ştiinţifică,

1970, p. 75-84.

130. Zaharia C. Expresiile idiomatice în procesul comunicării. Iaşi: Universitatea „A.I. Cuza”,

2004. 399 p.

131. Zanne I. Proverbele românilor, vol. I-X, prefaţa de G. Dem Teodorescu. Bucureşti: Socec,

1895-1905. 7000 р.

132. Zugun P. Lexicologia limbii române. Iaşi: Tehnopress, 2009. 291 p.

II. Surse bibliografice în limba engleză şi franceză

133. Allen F.S. Allen’s Synonyms and Antonyms. New York – London, 1938. 441 p.

129

134. Arnold I.V. The English Word. Moscow, 1973. 263 p.

135. Bally Ch. Traite de stylistique française, vol. I, II, ediţia a III-a, Paris, 1951. 331 p.

136. Brontë Ch. Jane Eyre. New York: Barns and Noble Inc., 2003. 452 p.

137. Charles Walter G., Miller George A. Contexts of Antonymous Adjectives//Applied

Psychology 10, 1989, p. 357-375.

138. Charles Walter G., Reed Marjorie A., Derryberry Douglas. Conceptual and Associative

Processing in Antonymy and Synonymy//Applied Psycholinguistics 15, 1994, p. 329-354.

139. Chiţoran D. Elements of English Structural Semantics. Bucureşti: Didactică şi Pedagogică,

1973. 302 p.

140. Christie A. Adventure of the Egypt Tomb. DH Audio. 1997. 212 p.

141. Christie A. And Then There Were None. Harper Collins, 2009. 288 p.

142. Christie A. Cards on the Table. Berkley, 1998. 286 p.

143. Coward N. This Happy Breed. Doubleday & Company, Inc., 1947. 224 p.

144. Cronin A. The Northern Light. Little, Brown, 1958. 252 p.

145. Dickens Ch. Martin Chuzzlewit. Wordsworth Editions, 1994. 864 p.

146. Dickens Ch. The Pickwick Papers. Wordsworth Classics Editions Ltd., 1993. 848 p.

147. Dixon J. English Idioms. Regents Pub. Co., 1983. 196 p.

148. Dreiser Th. The Financier. Penguin Group USA, 2008. 464 p.

149. English Dictionary for Advanced Learners. Macmillan, 2009. 1872 p.

150. Freeman W.A. Concise Dictionary of English Idioms. 3rd. London: Hodder and Stoughton,

1985. 216 p.

151. Galsworthy J. Caravan. (C.) Scribner. June, 1975. 950 p.

152. Galsworthy J. Maid in Waiting. (M. W.) Dodo Press, 2008. 350 p.

153. Galsworthy J. The Man of Property. (T. M. P.) Wildside Press LLC, 2007. 394 p.

154. Galsworthy J. The Silver Spoon. (T. S. S.) Read How You Want, 2008. 320 p.

155. Galsworthy J. The White Monkey. (T. W. M.) USA: Read How You Want, 2008. 352 p.

156. Gaskell El. Mary Barton: A Tale of Manchester Life. (A. T. M. L.) Penguin Books, 1996,

466 p.

157. H. Haggard, The Witch’s Head. Wildside Press LLC, 2000. 366 p.

158. Hornby A.S. Oxford Student’s Dictionary of Current English. Moscow, 1983. 362 p.

159. Hornung E.W. Raffles, the Amateur Cracksman. Pinguin Classics, 2003. 240 p.

130

160. Jones L. We Live. Parthian, 2006. 320 p.

161. Lindsay J. Betrayed Spring. Foreign Languages Publ. House, 1955. 414 p.

162. London J. Martin Eden. Standard Publications, Incorporated, 2007. 422 p.

163. London J. The Valley of the Moon. Middlesex: The Echo Library, 2008. 430 p.

164. Machenzie C. Water on the Brain. Penguin Books, 1977. 320 p.

165. Maugham W. S. A Casual Affair. In Collected Stories. Everyman’s Library, 2004. 377 p.

166. Maugham W. S. Cakes and Ale. Vintage Classics Edition, Published by Vintage, 2000. 320 p.

167. Maugham W. S. Rain and Other South Sea Stories. Dover Publications, 2005. 159 p.

168. Maugham W. S. The Lotus Eater. In The Complete Short Stories of W. Somerset

Maugham. W. Heinemann, 1972. 681 p.

169. Maugham W. S. The Swimming Up. Heron Books, 1969. 348 p.

170. Maugham W. S. Theatre. Vintage Interational, 1947. 292 p.

171. O’Casey S. The Flying Wasp. Macmillan, 1937, 200 p.

172. Palmer F.R. Semantics: A New Introduction. Cambridge: Cambridge University Press, 1976,

232 p.

173. Paradis C. Ontologies and Construals in Lexical Semantics. Axiomathes, 2005, p. 541-573.

174. Prichard K.S. Coonardoo. Angus and Robertson, 1961. 254 p.

175. Reade Ch. It’s Never too Late to Mend. IndyPublish.com, 2003. 432 p.

176. Saxton A. The Great Midland. (T. G. M.) University of Illinois, 1997. 352 p.

177. Scott W. The Abbot. Edinburgh University Press, 2000. 519 p.

178. Shakespeare W. King Richard III. Courier Dover Publications, 1995. 400 p.

179. Shaw B. The Devil’s Disciple. Nu Vision Publications, LLC, 2008. 92 p.

180. Stevenson R. L., Osbourne L. The Wrecker. Charles Scribner’s Sons, 1905. 266 p.

181. Taylor J. R. Linguistic Categorization: Prototypes in Linguistic Theory. Oxford: Clarendon

Press, 1989. 328 p.

182. Trask R.L. Dictionary of Historical and Comparative Linguistics. Fitzroy Dearborn, 2001. 384

p.

183. Trollope A. An Autobiograhpy. Berkeley, Los Angeles, London: University of California

Press, 1947. 312 p.

184. Twain M. Pudd’nhead Wilson. USA: Prestwick House, 2006. 279 p.

185. Webster N. A Dictionary of the English Languages. New York, 1984. 532 p.

131

186. Webster New World Dictionary. Compact School and Office Edition. Cleveland and New

York, 1993. 1201 p.

187. Webster’s Ninth New Collegiate Dictionary. USA: Merriam Webster INC, 1990. 1570 p.

III. Surse bibliografice în limba rusă

188. Алёхина А. И. Фразеологическая антонимия в современном английском языке:

Пособие для студентов и преподaвателей языковых и неязыковых вузов. Челябинск: Челябинск.

политех. ин-т, 1968. 44 p.

189. Колцун Г. Некоторые аспекты тождества идиом в молдавском и французком языках.

În: Грамматические и лексические исследования по романских и германских языкам./

Романо-германская филология. - Кишинёв: Штиинца, 1981, p. 69-73.

190. Кунин А. В. Курс фразеологии современного английского языка. М.: Высшая школа,

1986. 336 p.

191. Миллер Е. Н. Природа лексической и фразеологической антонимии. Саратов: Сарат.

ун.-та, 1990. 223 p.

192. Сидоренко М. И. Парадигматические отношения фразеологических единиц в

современном русском языке: Учебное пособие. Л.: ЛГПИ, 1982. 108 р.

132

ANEXA

Dicţionar român-englez de antonime frazeologice

a (se) acoperi de glorie – to cover

oneself with glory. a se acoperi de ocară (de) ruşine – to cover oneself with shame.

a se face de râs – to make onself ridiculous, to bring discredit on

oneself, to make an exhibition of oneself, to make a fool or an ass

of oneself, to become everybody’s laughing stock, to make a

show of oneself, to make a laughing stock of oneself, to be open

to ridicule.

a adormi adânc (buştean, tun,

mort, neîntors, butuc, dus) – to

sleep like a log/top/a dormouse, to

sleep as fast as a church, to sleep

soundly.

a dormi numai cu un ochi – to sleep with one eye, one’s eyes

open, to sleep a dog-sleep.

a adormi conştiinţa (cuiva) – to

lull/to silence/to quiet one’s

conscience.

a trezi conştiinţa (cuiva) – to be aware, to awake one’s

conscience.

a dormi (somnul cel) de veci (a

adormi pe veci) – to sleep the sleep

of the just, to sleep the sleep that

knows no waking, to be at rest with

one’s fathers.

a vedea lunima zilei – to see the light of the day, to be born, to

come into the world, to draw the first breath, to be ushered into

this world, to come to town.

a aduce bucurie – to bring

happiness/good-luck.

a aduce nenorocire – to bring unhappiness/ill-luck/bad/luck.

a aduce cu de-a sila – to force smb.

to come.

a veni de voie bună – to come on one’s will.

a aduce la putere – to bring smb. to

power.

a scoate de la putere (a răsturna de la putere) – to remove

smb. form power.

a aduce pe lume (a da viaţă) – to

give birth.

a conduce pe ultimul drum – to mourn smb./to bury smb.

a aduce (a-i face) (cuiva) supărări

– to bring trouble to smb.

a aduce (a-i face) (cuiva) bucuri – to bring happiness/joy to

smb.

133

adus din spate – bent, crooked,

hunched, paking one’s head.

drept ca lumânarea – bolt upright, as straight as a taper/an

arrow/a yard, erect as a die, as a dart.

a aduna (pe cineva) de pe

drumuri, a adăposti şi a lua (pe

cineva) sub ocrotire – to shelter

smb., to take smb. from the street.

a lăsa (a arunca, a azvârli) (pe cineva) pe (în) drum

(drumuri), a da (pe cineva) afară din casă sau din serviciu, a

lua (cuiva) totul, a sărăci (pe cineva) – a) to throw/to fling smb.

out of doors/to the door, b) to turn smb. out of the house/into the

street, to turn smb. adrift.

a afla târgul şi ţara – to know

everything.

a nu şti nici pământul – you never can tell, one never knows,

who can tell?, don’t be too sure.

a agita (a aţâţa) spiritele – to rouse

the spirits.

a linişti (a ogoi, a potoli) spiritele – to pour oil on the

(troubled) waters.

a ajunge bine – to raise oneself

very high.

a ajunge rău – to sink, to get low, to be brought low, to get

down, to go to blazes/hell/to the dogs /pot/devil.

a ajunge la cuţite – to come to

knives, to quarrel with smb., to

come to blows.

a ajunge la înţelegere – to reach an agreement with smb., to

make terms, to come to an understanding.

a ajunge mare şi tare – to get far,

to get on (in the world), to be a

young hopeful.

a ajunge cal de poştă – to come down in the world, to become

a laughing stock, to bring shame upon oneself;

a ajunge de clacă – to pass into a proverb, to become

proverbial, to become a by-word;

a ajunge din cal măgar – to come down in the world, to go to

the dogs (pot), to go from bad to worse;

a ajunge o obială – to become a proverb.

a ajunge (a încăpea) pe mâini

bune – to fall into good hands.

a ajunge (a încăpea) pe mâini rele – to fall into bad hands.

ajuns de cap – smart, clever,

intelligent; to have a good

head/brain/to have gumption; as

sharp as a needle cute; to be smart;

to be open minded; to be clever.

a avea apă la cap – *1;

a avea minte de cocă – *;

a avea minte de vrabie – *;

a-i cânta sticleţii în cap – to have bats in the belfry; be wrong

in the upper story;

a fi deştep (şiret, isteţ) ca oaia – *;

a fi clei – not to know B from a bull’s foot/a battledore/a

broomstic;

a fi cu (a avea) sticleţi în cap – to have bats in the belfry; be

wrong in the upper story; to be off one’s base.

a fi cu trei roate la car (la căruţă) – to have a tile loose; to

have bats in the belfry;

1 * – nu are echivalent în limba engleză.

134

a fi din cei cu păr pe limbă – hairy about/in the fetlocks/heel;

a fi greu de (la) cap (minte) – to lack gumption;

(a fi) înapoiat mintal – *;

a nu fi în toate minţile (cu mintea întreagă) – to be a button

short; to have lost a button; not to have one’s button on;

a fi (cam) într-o doagă (a-i lipsi o doagă) – to be bonkers;

(a fi) mic la minte – narrow-minded;

a fi pleşuv la minte – bald-headed;

prost ca o cizmă – as free from sense as a frog from feathers;

prost ca o curcă – *;

prost ca gardul – (as) stupid as a donkey/an owl;

prost ca noaptea – as daft as a brush; as stupid as a donkey/a

goose/an owl;

prost ca oaia – (as) stupid as a donkey/an owl;

prost ca un măgar – as stupid as a donkey;

prost de dă în gropi – as thick as two short planks; as silly as

can be;

prost de rage – *;

prost fără pereche – a precious fool; a vacuous individual;

prost la minte – *;

(a fi) prostul proştilor – *;

(a fi) strâmt (îngust) la minte – to have a one rack mind;

(a fi) (cam) sucit la minte – wrong-minded/twisted mind;

a fi tare de boacă (de cap) – not to know one’s arse from one’s

elbow; slow in the uptake; beef witted;

a fi (cam) tra-la-la – *;

(a fi) trăsnit cu leuca (a fi bătut cu leuca) – a bit wrong in the

garret.

amar de lume – no end of people, a

lot of people.

niciun suflet de om – not the shadow of a ghost (was in sight),

not a living soul/creature (was to be seen).

amar de vreme – much water has

flowed/run under the bridge(s); for

a long time to come; for a long time;

for a long period of time.

cât ai bate în (din) palme – in the turn of a hand;

cât ai clipi din ochi – in a flash, in a twinkling of an eye;

cât ai da cu praştia – in the blowing of a match;

cât ai da în cremene – in no time;

cât ai frige un ou – before you could (one can) say Jack

Robinson;

cât ai îmbuca o dată – in two tows;

cât ai plesni din bici – in a tick-tack, at a slap;

cât ai plesni din palme – in (less than) no time, in a trice/in a

winkle;

cât ai săpăra dintr-un amnar – hand over hand/ fist;

cât ai zice mei – before one can say Jack Robinson;

cât ai zice peşte – before you could say knife;

cât ar sta un popă în rai – in a crack, in a split second.

135

a amărî zilele (cuiva) – to grey life

out of smb.

a îndulci zilele (cuiva) – to gild/sugar smb.’s life (pill).

a apărea ca din pământ – to come

to light, to turn out, to coap up, to

turn up, to break water, to get one’s

head above the water, to come to

grass, to break, to pop forth, to turn

up suddenly.

a intra ca în pământ – to melt/vanish into thin air.

a apărea ca prin minune, a se

arăta privirii – to turn up suddenly.

a dispărea ca prin farmec, a pieri (foarte repede şi) fără

urmă – to vanish as if by magic.

apăsat (zdrobit) de griji –

overwhelmed with worries, to see to

everything.

lipsit de griji – to have no worry, to take no worry of.

a aprecia după merite – to

appreciate smb. on his/her merits.

a pedepsi după merite – to punish smb. for a sin, to visit a sin

upon smb.

a apuca (pe cineva) din scurt – to

sieze smb. round the body.

a lăsa (pe cineva) în voia soartei – left to one’s own devices,

left to sink or swim, to let everything slide, to let things slide.

a apuca înainte – to go straight off,

to go non-stop.

a apuca înapoi – to go backwards.

a apuca pe o cale dreaptă – to take

a good (the right) way.

a apuca pe o cale greşită – to get off the right way/track, to go

astray/adrift, to take a wrong/bent course.

a arăta bine – to look well, to have

a good face (to bear one’s age well).

a arăta rău – to look bad/unwell, not to look well, to look not

all/quite the thing.

a arunca ancora – to cast/to drop

anchor.

a ridica ancora – to weigh/to raise anchor, to put off/to put out

the sea (de asemenea, a o porni pe mare).

a arunca mănuşa – to throw down

the glove/the gauntlet to smb.

a ridica mănuşa, a primi (provocarea) (cuiva) la duel, (prin

ext.) a primi provocarea (cuiva) – to take/to pick up a gauntlet,

to accept a challenge.

a arunca (pe cineva) pe drumuri –

to reduce smb. to poverty, to drive

smb. to despair.

a-l strânge (pe cineva) de pe drumuri – to raise smb. from the

dunghill/the gutter, to take smb. from the street.

(a avea) amar de bani – to have

plenty of money.

(a nu avea) nicio leţcaie (frântă) – to be penniless.

a avea bani gârlă (cu sacul, cu

carul, să-i mănânci cu lingura) –

to have plenty/lots of money, to

have tones of money, to roll/to

a ajunge la covrigi – to come upon the parish, to go to the dogs,

to be on the rocks;

a nu avea nicio leţcaie (frântă) – not to have a penny (a piece)

to bless oneself with;

136

wallow in money/riches, to be made

of money, to have any amount of

money, to be in cash/in funds, to

have plenty of oof;

a nu avea nicio para chioară – not to have a bean, lean, light,

short slender purse;

a avea punga deşartă – slender purse;

a-i bate (a-i şuiera) vântul prin buzunare – to have an empty

purse;

a-i bate vântul prin traistă – to have an empty purse;

a-i cânta cucul prin (în) pungă – to have an empty purse;

a fi cu punga goală – to have a light purse;

a fi în pană de bani – to be short of money, to get rid of

money/out of money;

a fi (a rămâne) lefter – not to have a bean, to be broke;

a fi lipit pământului – to be on the rocks;

a fi logodit cu sărăcia – to be low-water marks, to be on one’s

uppers;

a-i fi punga oftigoasă – to be out of purse;

a fi sărac ca şoarecele de biserică – to be out of money, to be

as poor as a church mouse, out at heels, not to have a penny to

one’s name/in the world;

a fi sărac lipit pământului – on the Penniless Bench;

a fi strâmtorat de bani – out of God’s blessing into the warm

sun, to be short of money, to be in a lack of money;

a fi subţire la pungă – to have an empty purse;

a fi (a ajunge, a rămâne) tinichea – to be broke;

a-i ieşi părul prin căciulă – to be broke;

îi curg obielele – to be out of money;

îi fluieră vântul în pungă – to have an empty purse;

a întoarce punga pe dos – to have no money;

plin de bani ca broasca de păr (de lână) – to be broke;

a rămâne cu aţa mămăligii – to be penniless;

a rămâne cu buzunarele goale – to be up a tree;

a rămâne cu traista în băţ – to go to bad;

a rămâne fără niciun ban (fără nicio para chioară) – to be

reduced, to be pinched;

a rămâne fără niciun capăt de aţă – to run out of money;

a rămâne numai cămaşa pe el – to be broke;

(a fi) tufă în buzunar – to be penniless/broke.

a avea cap – smart, clever,

intelligent, to have a good

head/brain/to have gumption, to

have good brains, as sharp as a

needle cute, to be smart.

a avea apă la cap – *;

a avea minte de cocă – *;

a avea minte de vrabie – *;

a-i cânta sticleţii în cap – to have bats in the belfry; be wrong in

the upper story;

a fi deştep (şiret, isteţ) ca oaia – *;

a fi clei – not to know B from a bull’s foot/a battledore/a

broomstic;

a fi cu (a avea) sticleţi în cap – to have bats in the belfry; be

wrong in the upper story; to be off one’s base.

137

a fi cu trei roate la car (la căruţă) – to have a tile loose; to

have bats in the belfry;

a fi din cei cu păr pe limbă – hairy about/in the fetlocks/heel;

a fi greu de (la) cap (minte) – to lack gumption;

(a fi) înapoiat mintal – *;

a nu fi în toate minţile (cu mintea întreagă) – to be a button

short; to have lost a button; not to have one’s button on;

a fi (cam) într-o doagă (a-i lipsi o doagă) – to be bonkers;

(a fi) mic la minte – narrow-minded;

a fi pleşuv la minte – bald-headed;

prost ca o cizmă – as free from sense as a frog from feathers;

prost ca o curcă – *;

prost ca gardul – (as) stupid as a donkey/an owl;

prost ca noaptea – as daft as a brush; as stupid as a donkey/a

goose/an owl;

prost ca oaia – (as) stupid as a donkey/an owl;

prost ca un măgar – as stupid as a donkey;

prost de dă în gropi – as thick as two short planks; as silly as

can be;

prost de rage – *;

prost fără pereche – a precious fool; a vacuous individual;

prost la minte – *;

(a fi) prostul proştilor – *;

(a fi) strâmt (îngust) la minte – to have a one rack mind;

(a fi) (cam) sucit la minte – wrong-minded/twisted mind;

a fi tare de boacă (de cap) – not to know one’s arse from one’s

elbow; slow in the uptake; beef witted;

a fi (cam) tra-la-la – *;

(a fi) trăsnit cu leuca (a fi bătut cu leuca) – a bit wrong in the

garret.

a avea condei bun – to have a good

pen-writer, to have a knack for

writing, to drive a pen/quill (to be

good), to be a good person, to way

one’s tongue, to have a flippant

tongue, to have one’s tongue well-

oiled.

a avea limbă lată – to have a sharp (a caustic) tongue, to have a

poisonous tongue;

a avea păr pe limbă – to have a poisonous tongue;

a nu putea încurca nici două cuvinte – not to be able to say a

word, not to be able to enter into a conversation with smb.;

rău de gură – given to gossip, scandal-mongering, fond of

scandal, foul-mouthed.

a avea (a fi cu) caş la gură – to be a

young guy, wet behind the ears, as

green as a gooseberry, to be very

young, to be in one’s youth.

a avea ani bătuţi pe muche – to be old;

a avea ani de patriarh – to be old;

a avea gâscă în barbă (cu gâsca în traistă) – he breathes his

last, his days are numbered, his life is moving towards its end,

he is on his last legs;

a avea multe vineri – to be very old;

a avea nouă vieţii (suflete) – to have nine lives like a cat, to be

hard to kill, to be tenacious of life, to die hard;

138

bătrân ca lumea – very old;

bătut de bruma vremii – very old;

a fi bătut de brumă – very old;

a fi încărcat cu (de) zile (de ani) – to have many days to live;

a fi nins de ani (de vreme) – to be very old;

i-a nins în barbă (în cap, în păr, pe la tâmple) – to be very

old;

înaintat în vârstă – to be very old;

în amurgul vieţii – in the dust of the life;

în iarna vieţii – in the winter of the life;

lup bătrân – to be an old wolf;

a-l ninge înainte de vreme – he is hoary with age;

uitat de moarte (de vreme) – as old as time.

a avea cheag – to be well-off, to

live in a clover, to be beefy/hefty (de

asemenea, a fi viguros).

a ajunge la covrigi – to come upon the parish, to go to the dogs,

to be on the rocks (de asemenea, a nu avea bani, a ajunge în sapă

de lemn);

a avea punga deşartă – to have an empty purse;

a nu avea nicio leţcaie (frântă) –to be broke;

a nu avea nicio para chioară – to be penniless;

a-i bate (a-i şuiera) vântul prin buzunare – to be on the rocks;

a-i bate vântul prin traistă – to have an empty purse;

a-i cânta cucul prin (în) pungă – to be on the rocks;

a fi cu punga goală – to have an empty purse;

a fi în pană de bani – to be out of purse/money, to be at low-water

mark(s), to be on one’s uppers, to be broke;

a fi (a rămâne) lefter – to run out/short of money, to be

penniless/pinched/reduced, to be up a tree, not to have a penny

to bless oneself with;

a fi lipit pământului – to be on the rocks;

a fi logodit cu sărăcia – to be penniless, to be low-water marks,

to be on one’s uppers;

a-i fi punga oftigoasă – to be on the rocks;

a fi sărac ca şoarecele de biserică – to be out of money, to be

as poor as a church mouse, out at heels, not to have a penny to

one’s name/in the world;

a fi sărac lipit pământului – to be in/under difficulties;

a fi strâmtorat de bani – to have an empty purse;

a fi subţire la pungă – to go to the bad, to be broke;

a fi (a ajunge, a rămâne) tinichea – to be penniless, to be

broke;

a-i ieşi părul prin căciulă – to be broke;

îi curg obielele – to be broke;

îi fluieră vântul în pungă – to have an empty purse;

a întoarce punga pe dos – to have no money;

plin de bani ca broasca de păr (de lână) – to have an empty

purse;

139

a rămâne cu aţa mămăligii – to be as poor as a church mouse,

as job’s cat, out at heels, not to have a penny to bless oneself

with, not to have a penny to one’s name/in the world, on the

Penniless Bench, out of God’s blessing into the warm sun;

a rămâne cu buzunarele goale – to go (and) whistle for it;

a rămâne cu traista în băţ – to go to bad;

a rămâne fără niciun ban (fără nicio para chioară) – to be

reduced, to be pinched;

a rămâne fără niciun capăt de aţă – to be left without a penny,

to be penniless;

a rămâne numai cămaşa pe el – to be broke.

a avea conştiinţa curată – to have a

safe con-science.

a avea conştiinţa pătată – to have a purdened/a bad/a guilty

conscience.

a avea darul (patima) beţiei

(suptului) – to be addicted to

drinking, to be of intemperate habits,

to be fond of one’s drops/the bottle,

to be given to drink.

a nu pune (nici) picătură în gură – not to drink a drop.

a avea darul vorbirii – to be an

orator, to have the gift of the gab, to

be a good orator.

a avea limba lată – to have a forked tongue;

a avea păr pe limbă – to be a bad orator;

a nu putea încurca nici două cuvinte – not to be able to speak

two words;

rău de gură – to be given to gossip, scandal mongering, fond of

scandal, foul-mouthed.

a avea dinţi de lapte – be very

young, to be as green as a

gooseberry;

a avea ani bătuţi pe muche – to be very old;

a avea ani de patriarh – to be very old;

a avea gâscă în barbă (cu gâsca în traistă) – he breathes his

last, his days are numbered, his life is moving towards its end,

he is on his last legs;

a avea multe vineri – to be very old;

a avea nouă vieţi (suflete) – to have nine lives like a cat, to be hard

to kill, to be tenacious of life, to die hard;

bătrân ca lumea – very old; bătut de bruma vremii – very old; a fi bătut de brumă – very old; a fi încărcat cu (de) zile (de ani) – to have many days to live; a fi nins de ani (de vreme) – to be very old; i-a nins în barbă (în cap, în păr, pe la tâmple) – to be very old; înaintat în vârstă – to be very old;

în amurgul vieţii – in the dust of the life;

în iarna vieţii – in the winter of the life;

lup bătrân – to be an old wolf;

a-l ninge înainte de vreme – he is hoary with age;

140

uitat de moarte (de vreme) – as old as time.

a avea faimă bună – to have a good

name, to have a good record, to be

held in high repute, to be well-

spoken of.

a avea faimă proastă – to have a bad name, to be ill/reputed, to

be held in low-repute, to be/to lie under scandal.

a avea gânduri bune – to mean

kindly/well.

a avea gânduri rele – to be bent on mischief, to mean ill.

a avea glagore în cap – to be level-

headed, to be high-leveled.

a avea apă la cap – *;

a avea minte de cocă – *;

a avea minte de vrabie – *;

a-i cânta sticleţii în cap – to have bats in the belfry; be wrong

in the upper story;

a fi deştep (şiret, isteţ) ca oaia – *;

a fi clei – not to know B from a bull’s foot/a battledore/a

broomstic;

a fi cu (a avea) sticleţi în cap – to have bats in the belfry; be

wrong in the upper story; to be off one’s base.

a fi cu trei roate la car (la căruţă) – to have a tile loose; to

have bats in the belfry;

a fi din cei cu păr pe limbă – hairy about/in the fetlocks/heel;

a fi greu de (la) cap (minte) – to lack gumption;

(a fi) înapoiat mintal – *;

a nu fi în toate minţile (cu mintea întreagă) – to be a button

short; to have lost a button; not to have one’s button on;

a fi (cam) într-o doagă (a-i lipsi o doagă) – to be bonkers;

(a fi) mic la minte – narrow-minded;

a fi pleşuv la minte – bald-headed;

prost ca o cizmă – as free from sense as a frog from feathers;

prost ca o curcă – *;

prost ca gardul – (as) stupid as a donkey/an owl;

prost ca noaptea – as daft as a brush; as stupid as a donkey/a

goose/an owl;

prost ca oaia – (as) stupid as a donkey/an owl;

prost ca un măgar – as stupid as a donkey;

prost de dă în gropi – as thick as two short planks; as silly as

can be;

prost de rage – *;

prost fără pereche – a precious fool; a vacuous individual;

prost la minte – *;

(a fi) prostul proştilor – *;

(a fi) strâmt (îngust) la minte – to have a one rack mind;

(a fi) (cam) sucit la minte – wrong-minded/twisted mind;

a fi tare de boacă (de cap) – not to know one’s arse from one’s

141

elbow; slow in the uptake; beef witted;

a fi (cam) tra-la-la – *;

(a fi) trăsnit cu leuca (a fi bătut cu leuca) – a bit wrong in the

garret.

a avea grăunţe în cap – to have

maggots in the brain/rats in the

attic/bats in the belfry/a bee in the

bannet.

prost ca gardul – as stupid as a goose;

prost ca oaia – to be as stupid as a ditchwater;

prost ca o cizmă – to be as stupid as an owl;

prost ca o curcă – to be as stupid as a goose;

prost ca un măgar – to be as stupid as a goose;

prost de dă în gropi – to be as stupid as a donkey;

prost de rage – to be as stupid as a donkey;

prost fără pereche – to be as stupid as an owl;

prost la minte – to be as stupid as a goose;

a fi strâmt (îngust) la minte – to be too silly for words;

greu (tare) de (la) cap (minte) – to be as stupid as an owl;

a fi (cam) într-o doagă (a-i lipsi o doagă) – to be pig-headed;

a fi tare de boacă (de cap) – to be beef-witted, to be wise

behind head;

(a fi) mic la minte – to be thick-headed;

a fi (cam) sucit la minte – narrow-minded/illiberal;

a fi cam tra-la-la – to be as stupid as an owl;

a fi clei – to be narrow-minded;

a fi (a avea) sticleţi în cap – to be as stupid as a goose;

a-i cânta sticleţii în cap – to be narrow-minded;

a fi pleşuv la minte – to be as stupid as a goose;

(a fi) trăsnit cu leuca (a fi bătut cu leuca) – to have bats in the

belfry;

a fi prostul proştilor – to be as dull as a water (ditchwater);

(a fi) înapoiat mintal – to be as stupid as an owl;

a fi din cei cu păr pe limbă – to be as stupid as a goose;

a nu fi în toate minţile (cu mintea întreagă) – to be as stupid

as a donkey;

a fi cu trei roate la car (la căruţă) – to be as stupid as an owl;

a avea minte de cocă – to be as stupid as a goose.

a avea gura cusută – not to say,

never to say/utter a word, not to

open one’s lips, to keep silent, to

sit/to keep munchance, to say

neither by nor burn, to hold one’s

peace/tongue/gab, to keep one’s

tongue between one’s teeth, to keep

one’s mouth shut, to be as mute/still

as a mouse/as a creep-mouse/to

shut/to close one’s mouth, to keep a

still tongue in one’s head, to keep

a avea gura spartă – to have a full mouth, to have a poisonous

tongue (de asemenea, a avea o limbă de viperă);

a avea limba ascuţită (ascuţit la limbă) – to have a

sharp/caustic tongue;

a avea (a fi cu) limba lungă – to have a very lage/wide mouth;

a face colb – to have a slanderous/wicked/ venomous/evil/loose

tongue;

a face larmă – to make noise;

a fi cu gura mare – to have a wide mouth;

a fi înţepat (iute, ascuţit) la vorbă – to have a sharp/caustic

142

one’s own counsel. tongue;

a fi limbă lungă – to have a very lage/wide mouth;

a fi limbă slobodă – to speak one’s mind too/freely;

a fi rău de gură (de clanţă) – *;

a fi slobod (liber) de (la) gură (limbă) – to speak one’s mind

too/freely;

a nu-i sta gura – to talk nineteen/thirteen to the dozen;

a toca câte-n lună şi soare (stele) – to talk at random, to prattle;

a-i toca (a-i turui) gura ca o meliţă (ca o moară stricată, ca o

moară hodorogită) – to patter away, to talk too much, to talk

thirteen/nineteen to the dozen;

a toca (la) verzi şi uscate – to talk at random, to prattle;

nu i-a tors mamă-sa pe limbă – *;

(a fi) uşor de (la) gură – *;

îi umblă gura ca o moară stricată (hodorogită, nefierecată) –

to patter away, to talk too much, to talk thirteen/nineteen to the

dozen.

a avea gură de aur – to have

smooth tongue.

a avea limbă lată – to have a poisonous tongue;

a avea păr pe limbă – to have a bad mouth;

a nu putea încurca nici două cuvinte – to be foolish

rău de gură – given to gossip, scandal-mongering, fond of

scandal, foul-mouthed.

a avea inimă bună – to be a sterling

fellow, to be kindhearted.

a avea inimă de criţă – *;

a avea inimă neagră – to have (a fit of) the blues;

a avea inimă rea – bitterness; gall;

a avea maţe pestiţe (a fi pestriţ la maţe) – *;

a fi câinos (negru) la inimă (la suflet) – hard hearted;

a fi cu carnea bălţată – *;

a fi fără inimă – heartless; he has no heart;

negru la suflet – *;

(e) rău ca un câine – *;

rău de mama focului – *;

rău la inimă (la suflet) – bitterness; gall.

a avea inimă de aur – to wear

one’s heart on one’s sleeve, to be

open-hearted.

a avea inimă de criţă – *;

a avea inimă neagră – to have (a fit of) the blues;

a avea inimă rea – bitterness; gall;

a avea maţe pestiţe (a fi pestriţ la maţe) – *;

a fi câinos (negru) la inimă (la suflet) – hard hearted;

a fi cu carnea bălţată – *;

a fi fără inimă – heartless; he has no heart;

nergu la suflet – *;

(e) rău ca un câine – *;

rău de mama focului – *;

rău la inimă (la suflet) – bitterness; gall.

143

a avea inimă largă – to wear one’s

heart on one’s sleeve, to be open-

hearted.

a avea inimă de criţă – *;

a avea inimă neagră – to have (a fit of) the blues;

a avea inimă rea – bitterness; gall;

a avea maţe pestiţe (a fi pestriţ la maţe) – *;

a fi câinos (negru) la inimă (la suflet) – hard hearted;

a fi cu carnea bălţată – *;

a fi fără inimă – heartless; he has no heart;

nergu la suflet – *;

(e) rău ca un câine – *;

rău de mama focului – *;

rău la inimă (la suflet) – bitterness; gall.

a avea lacăt la gură – to have/keep

one’s mouth shut, to shut up, to be

silent, to have a short tongue.

a avea gura spartă – to have a full/big mouth, to have a

poisonous tongue;

a avea limba ascuţită (ascuţit la limbă) – to have a

sharp/caustic tongue;

a avea (a fi cu) limba lungă – to have a very large/wide/long

mouth;

a face colb – to have a slanderous/wicked/ venomous/evil/loose

tongue, to make noise;

a face larmă – to make noise;

a fi cu gura mare – to have a wide mouth, to chat;

a fi înţepat (iute, ascuţit) la vorbă – to have a sharp/caustic

tongue, to have a sharp in talking;

a fi limbă lungă – to have a very large/wide mouth, to be a big

talker;

a fi limbă slobodă – to speak one’s mind too/freely;

a fi rău de gură (de clanţă) – *;

a fi slobod (liber) de (la) gură (limbă) – to speak one’s mind

too/freely;

a nu-i sta gura – to talk nineteen/thirteen to the dozen;

a toca câte-n lună şi soare (stele) – to talk at random, to prattle,

to draw the long bow, to tell tales, to pull the long bow;

a-i toca (a-i turui) gura ca o meliţă (ca o moară stricată, ca o

moară hodorogită) – to patter away, to talk too much, to talk

thirteen/nineteen to the dozen;

a toca (la) verzi şi uscate – to talk at random, to prattle;

nu i-a tors mamă-sa pe limbă – to talk nonsense, bilge,

twaddle at random;

(a fi) uşor de (la) gură – to talk through one’s hat, through the

back of one’s neck;

îi umblă gura ca o moară stricată (hodorogită, nefierecată) –

to patter away, to talk too much, to talk thirteen/nineteen to the

dozen.

a avea mână slobodă – to splash a avea mână scurtă – to take money with both hands;

144

one’s money about, to be free with

one’s money, to be free with one’s

money, money burns holes, a hole in

his pocket.

a avea nouă băieri la pungă – to flay/to skin a flint;

a fi cu mâna strânsă – to be tight-fisted/skinny/ curmudgeanly;

a fi stâns la mână (la pungă) – empty handed;

a fi zgârcit foc, a fi zgârcitul zgârciţilor – to be niggardly;

a mânca de sub unghie (unghii, tălpi) – to live near.

a avea mână bună, a avea mână

uşoară (a fi uşor la mână) – to have a

light hand at smth.

a fi rău la mână, a avea mână grea – to have a heavy hand.

a avea nervi de oţel – to have

nerves of steel, to have iron nerves,

to have theros of steel.

a avea nervi slabi – to have nerves on the stretch.

a avea nume bun – to have a good

name, to have a good record, to be

held in high repute, to be well

spoken of.

a avea nume rău – to have a bad name, to be ill-reputed, to be

held in low repute, to be/to lie under scandal.

a avea obraz gros (a fi gros de

obraz) – to have a thick skin.

a avea obraz subţire (a fi subţire de obraz) – to have a thin

(noble) skin.

a avea ochi buni – to think good of

smb.

a avea ochi răi – to think ill of smb.

a avea ochi de vulture – to be

eagle-eyed, to be sharp-sighted, to

see through a brickwall/millstone, to

have a straight eye.

a avea orbul găinilor (vedere scurtă) – to suffer from night

blindness, where are your eyes?

a avea orizont larg (vederi largi) –

to have large/wide horizons.

a avea orizont îngust (vederi înguste) – to have narrow

horizons.

a avea presă bună – to have/to

receive/to get a good press.

a avea presă rea – to have/to receive a bad press.

a avea punga groasă (plină) – to

have a big/fat/ heavy/long/well-lived

purse.

a ajunge la covrigi – to come upon the parish, to go to the dogs,

to be on the rocks;

a nu avea nicio leţcaie (frântă) – not to have a penny (a piece)

to bless oneself with;

a nu avea nicio para chioară – not to have a bean, lean, light,

short slender purse;

a avea punga deşartă – slender purse;

a-i bate (a-i şuiera) vântul prin buzunare – to have an empty

purse;

a-i bate vântul prin traistă – to have an empty purse;

a-i cânta cucul prin (în) pungă – to have an empty purse;

a fi cu punga goală – to have a light purse;

a fi în pană de bani – to be short of money, to get rid of

145

money/out of money;

a fi (a rămâne) lefter – not to have a bean, to be broke;

a fi lipit pământului – to be on the rocks;

a fi logodit cu sărăcia – to be low-water marks, to be on one’s

uppers;

a-i fi punga oftigoasă – to be out of purse;

a fi sărac ca şoarecele de biserică – to be out of money, to be

as poor as a church mouse, out at heels, not to have a penny to

one’s name/in the world;

a fi sărac lipit pământului – on the Penniless Bench;

a fi strâmtorat de bani – out of God’s blessing into the warm

sun, to be short of money, to be in a lack of money;

a fi subţire la pungă – to have an empty purse;

a fi (a ajunge, a rămâne) tinichea – to be broke;

a-i ieşi părul prin căciulă – to be broke;

îi curg obielele – to be out of money;

îi fluieră vântul în pungă – to have an empty purse;

a întoarce punga pe dos – to have no money;

plin de bani ca broasca de păr (de lână) – to be broke;

a rămâne cu aţa mămăligii – to be penniless;

a rămâne cu buzunarele goale – to be up a tree;

a rămâne cu traista în băţ – to go to bad;

a rămâne fără niciun ban (fără nicio para chioară) – to be

reduced, to be pinched;

a rămâne fără niciun capăt de aţă – to run out of money;

a rămâne numai cămaşa pe el – to be broke;

(a fi) tufă în buzunar – to be penniless/broke.

a ajunge la covrigi

a avea punga deşartă – to have a lean/light/ short/slender

purse.

a avea seu (la rărunchi) – *. a ajunge la covrigi – to come upon the parish, to go to the dogs,

to be on the rocks;

a nu avea nicio leţcaie (frântă) – not to have a penny (a piece)

to bless oneself with;

a nu avea nicio para chioară – not to have a bean, lean, light,

short slender purse;

a avea punga deşartă – slender purse;

a-i bate (a-i şuiera) vântul prin buzunare – to have an empty

purse;

a-i bate vântul prin traistă – to have an empty purse;

a-i cânta cucul prin (în) pungă – to have an empty purse;

a fi cu punga goală – to have a light purse;

a fi în pană de bani – to be short of money, to get rid of

money/out of money;

a fi (a rămâne) lefter – not to have a bean, to be broke;

146

a fi lipit pământului – to be on the rocks;

a fi logodit cu sărăcia – to be low-water marks, to be on one’s

uppers;

a-i fi punga oftigoasă – to be out of purse;

a fi sărac ca şoarecele de biserică – to be out of money, to be

as poor as a church mouse, out at heels, not to have a penny to

one’s name/in the world;

a fi sărac lipit pământului – on the Penniless Bench;

a fi strâmtorat de bani – out of God’s blessing into the warm

sun, to be short of money, to be in a lack of money;

a fi subţire la pungă – to have an empty purse;

a fi (a ajunge, a rămâne) tinichea – to be broke;

a-i ieşi părul prin căciulă – to be broke;

îi curg obielele – to be out of money;

îi fluieră vântul în pungă – to have an empty purse;

a întoarce punga pe dos – to have no money;

plin de bani ca broasca de păr (de lână) – to be broke;

a rămâne cu aţa mămăligii – to be penniless;

a rămâne cu buzunarele goale – to be up a tree;

a rămâne cu traista în băţ – to go to bad;

a rămâne fără niciun ban (fără nicio para chioară) – to be

reduced, to be pinched;

a rămâne fără niciun capăt de aţă – to run out of money;

a rămâne numai cămaşa pe el – to be broke;

(a fi) tufă în buzunar – to be penniless/broke.

a avea ureche fină – to have an ear

for music.

a avea bumbac (vată) în urechi – to be dull;

a avea urechi de sârmă – hard of hearing;

a fi surd (tare, fudul) de-o ureche – to have no ear, to be deaf.

a avea urechi de lup – to have an

ear for music.

a avea bumbac (vată) în urechi – to be dull;

a avea urechi de sârmă – hard of hearing;

a fi surd (tare, fudul) de-o ureche – to have no ear, to be deaf.

a bate (a trage) clopotele – to ring

a peal, to set the bells

ringing/swinging/to talk wildly, to

rave, to talk at random.

a tăcea chitic – not/never to say/utter a word, not to open one’s

lips, to keep silent, to sit/keep munchance, to say neither by nor

burn, to hold one’s peace/gab/tongue, to keep one’s tongue

between one’s teeth, to keep one’s mouth shut, to be as

mute/still as a mouse/creep-mouse.

a bate la ochi – to strike (to catch)

the eye, to attract notice, to be

obvious, to be suspicious/glaring.

a nu atrage atenţia – not to compel attention, not to attract

smb.’s attention.

a-şi băga în cap – to take it into

one’s head, to run away with the

idea that, to bring smb. to reason, to

make smb. see reason.

a-şi scoate din cap – to put/to get/to knock smth. out of smb.’s

head/mind, to persuade smb. out of smth., to persuade smb. not

to do/from doing smth., to dismiss smth. from one’s mind, to

discover smth. out of one’s thoughts.

147

a băga (pe cineva) în nevoi – to put

smb. in needs, to run into debts, to

overrun/to outrun the constable, to

lead smb. into a scrape.

a scoate (pe cineva) din nevoi – to put/to match smb. out of the

fire, to help a lame dog over a stile.

a băga (a da) la gros (la răcoare) –

to put smb. into prison/in ward/in

jail, to imprison smb., to lodge smb.

in goal, to clap smb. by the heels, to

put smb. away.

a scoate de la gros (de la răcoare) – to unchain/to unshackle, to

set smb. free.

bogat la suflet – kind-hearted, good

in spirits, smart.

sărac la suflet – poor in spirits, barren-spirited, weak-minded,

barmy.

bolnav de moarte (bolnav mort), grav bolnav – to be very sick/ill, to

be in a very bad condition.

sănătos tun – to be very healthy, radiating health, as sound as a

bell/a roach/a colt, strong in health, as strong as a horse, as fine

as a fiddle/a flea, as right as rain/the mail, as healthy as a buck,

sound in wind and limb, up to the knocker, keeping the bone

green, whole and sound, alive and kicking.

a o brodi bine – to hit it, to hit the

right nail or the head, to hit the right

thing.

a o brodi rău – to come at the wrong time/season.

bun de limbă (de gură) – having a

ready/a glib tongue, having the gift

of the gab, having a well hung/a

well oiled/a flippant/a long tongue.

a avea limbă lată – to have a venomous/wicked tongue;

a avea păr pe limbă – to have a tongue full of venom;

a nu putea încurca nici două cuvinte – to be speechless, not to

link/articulate two words;

rău de gură – given to gossip, scandal-mongering, fond of

scandal, foul-mouthed.

bun la inimă, milos – kind-hearted,

with a heart of gold.

rău la inimă, pestriţ la maţe – wick, bad-hearted, unkind.

o bunătate de om – a good

creature, a man with a heart of gold.

talpa iadului – the devil’s dam (în basme), devil in petticoats,

devil’s daughter.

cald de te topeşti – very warm, to

be/feel very warm.

frig de crapă pietrele – to be/feel cold.

a cădea (a nimeri) în labele (cuiva)

– to fall into the clutches of, to fall

into smb.’s power.

a scăpa din labele (cuiva) – to get off smb.’s clutches, to elude

smb.’ grasp.

a cădea la pat – to take to one’s

bed, to fall ill, to be taken ill.

a se ridica de la pat – to leave the bed, to get up from the bed,

to rise in one’s feet.

a călca (a umbla) ca pe ace – to

tread lightly.

a călca ca prin străchini – to put one’s foot into/in it, to put

one’s foot into one’s mouth, his fingers are all thumbs.

148

a călca cu dreptul – to make a good

start/ beginning.

a călca cu stângul – to make a bad beginning, to put one’s foot

in it.

a călca drepturile (cuiva) – to

encroach/to trespass/to trench up on

smb.’s rights/upon one’s

neighbours, to violate one’s right.

a respecta drepturile (cuiva) – to observe/respect/ obey a right.

a călca strâmb – to slip/to stumble,

to take a false step, to make a faux

pas.

a călca drept – to take a good step, to walk firmly.

a-şi călca cuvântul (jurământul) –

to dreak one’s word, to break one’s

faith;

a nu-şi respecta cuvântul

(promisiunea dată) – to departure

from one’s word, to break faith with

smth.

a-şi ţine cuvântul (jurământul) – to keep one’s promise/word,

to make good one’s promise, to stand to one’s word/promise, to

be as good as one’s word.

a căpăta (a face, a prinde) aripi –

to plug up, to take courage.

a-şi frânge aripile – to break one’s neck.

ceas bun – a good time, the right

moment.

ceas rău – a bad time, the wrong moment.

a-şi câştiga bucăţica de pâine – to

earn one’s crust/ living/keep/own

grass, to boil the pot/to keep the pot

boiling.

a-şi pierde bucăţica de pâine – to lose one’s crust.

cât ai arunca cu securea – *; la marginea (capătul) pământului – at the end of the earth, at

the back of beyond, at the other end of the world;

peste nouă mări şi nouă ţări – at the world’s end, miles and

miles away.

cât ai bate în (din) palme – in the

turn of a hand.

amar de vreme – never to the away/of one’s days;

cât lumea şi pământul – never to the end of time;

la sfântul aşteaptă – on St. Jib’s Eve, when two Sundays come

in one week, when the pigs begin to fly, when the Ettiopian

changes his skin, at the blue moon, on the Greek calends.

cât ai clipi din ochi – in a trice/a

twinkle.

amar de vreme – never to the away/of one’s days;

cât lumea şi pământul – never to the end of time;

la sfântul aşteaptă – on St. Jib’s Eve, when two Sundays come

149

in one week, when the pigs begin to fly, when the Ettiopian

changes his skin, at the blue moon, on the Greek calends.

cât ai da în cremene – in (less than)

no time.

amar de vreme – never to the away/of one’s days;

cât lumea şi pământul – never to the end of time;

la sfântul aşteaptă – on St. Jib’s Eve, when two Sundays come

in one week, when the pigs begin to fly, when the Ettiopian

changes his skin, at the blue moon, on the Greek calends.

cât ai frige un ou – before you can

say Jack Robinson.

amar de vreme – never to the away/of one’s days;

cât lumea şi pământul – never to the end of time;

la sfântul aşteaptă – on St. Jib’s Eve, when two Sundays come

in one week, when the pigs begin to fly, when the Ettiopian

changes his skin, at the blue moon, on the Greek calends.

cât ai îmbuca o dată – before you

can say knife.

amar de vreme – never to the away/of one’s days;

cât lumea şi pământul – never to the end of time;

la sfântul aşteaptă – on St. Jib’s Eve, when two Sundays come

in one week, when the pigs begin to fly, when the Ettiopian

changes his skin, at the blue moon, on the Greek calends.

cât ai plesni din bici (din palme) –

hand over hand.

amar de vreme – never to the away/of one’s days;

cât lumea şi pământul – never to the end of time;

la sfântul aşteaptă – on St. Jib’s Eve, when two Sundays come

in one week, when the pigs begin to fly, when the Ettiopian

changes his skin, at the blue moon, on the Greek calends.

cât ai scăpăra dintr-un amnar – in

the blowing of a match.

amar de vreme – never to the away/of one’s days;

cât lumea şi pământul – never to the end of time;

la sfântul aşteaptă – on St. Jib’s Eve, when two Sundays come

in one week, when the pigs begin to fly, when the Ettiopian

changes his skin, at the blue moon, on the Greek calends.

cât ai zice mei – in a crack. amar de vreme – never to the away/of one’s days;

cât lumea şi pământul – never to the end of time;

la sfântul aşteaptă – on St. Jib’s Eve, when two Sundays come

in one week, when the pigs begin to fly, when the Ettiopian

changes his skin, at the blue moon, on the Greek calends.

cât ai zice peşte – in two tows. amar de vreme – never to the away/of one’s days;

cât lumea şi pământul – never to the end of time;

la sfântul aşteaptă – on St. Jib’s Eve, when two Sundays come

in one week, when the pigs begin to fly, when the Ettiopian

changes his skin, at the blue moon, on the Greek calends.

cât te-ai întoarce (învârti) într-un

picior – in a tick-tack.

amar de vreme – never to the away/of one’s days;

cât lumea şi pământul – never to the end of time;

150

la sfântul aşteaptă – on St. Jib’s Eve, when two Sundays come

in one week, when the pigs begin to fly, when the Ettiopian

changes his skin, at the blue moon, on the Greek calends.

cât te-ai scobi într-un dinte (intr-o

măsea) – in a flash.

amar de vreme – never to the away/of one’s days;

cât lumea şi pământul – never to the end of time;

la sfântul aşteaptă – on St. Jib’s Eve, when two Sundays come

in one week, when the pigs begin to fly, when the Ettiopian

changes his skin, at the blue moon, on the Greek calends.

cât te-ai şterge (te-ai freca) pe la

ochi – in a split second.

amar de vreme – never to the away/of one’s days;

cât lumea şi pământul – never to the end of time;

la sfântul aşteaptă – on St. Jib’s Eve, when two Sundays come

in one week, when the pigs begin to fly, when the Ettiopian

changes his skin, at the blue moon, on the Greek calends.

cât ajunge săgeata – in a split

second.

la marginea (capătul) pământului – at the end of the earth, at

the back of beyond, at the other end of the world;

peste nouă mări şi nouă ţări – at the world’s end, miles and

miles away.

cât stă un popă în rai – before you

can say Jack Robinson.

amar de vreme – never to the away/of one’s days;

cât lumea şi pământul – never to the end of time;

la sfântul aşteaptă – on St. Jib’s Eve, when two Sundays come

in one week, when the pigs begin to fly, when the Ettiopian

changes his skin, at the blue moon, on the Greek calends.

cât bate ochiul – in the twinkling of

an eye.

la marginea (capătul) pământului – at the end of the earth, at

the back of beyond, at the other end of the world;

peste nouă mări şi nouă ţări – at the world’s end, miles and

miles away.

cât dai cu praştia – in a tick-tack. amar de vreme – never to the away/of one’s days;

cât lumea şi pământul – never to the end of time;

la sfântul aşteaptă – on St. Jib’s Eve, when two Sundays come

in one week, when the pigs begin to fly, when the Ettiopian

changes his skin, at the blue moon, on the Greek calends;

cale de o poştă– *;

la marginea (capătul) pământului – at the end of the earth, at

the back of beyond, at the other end of the world;

peste nouă mări şi nouă ţări – at the world’s end, miles and

miles away.

cât e hăul – never to the end of

time, never to the end of one’s days.

cât ai bate în (din) palme – in the turn of a hand;

cât ai clipi din ochi – in a trice, in a winkle, in the twinkling of

an eye;

cât ai da în cremene – in (less than) no time;

151

cât ai frige un ou – before one could say Jack Robinson;

cât ai îmbuca o dată – before you could say knife;

cât ai plesni din bici – in a crack;

cât ai plesni din palme – hand over hand, at a slap;

cât ai scăpăra dintr-un amnar – in the blowing of a match;

cât ai zice mei – in the two tows;

cât ai zice peşte – in a tick-tack;

cât stă un popă în rai – in a flash;

cât dai cu praştia – in a split second.

cât e lumea şi pământul – never to

the end of time.

cât ai bate în (din) palme – in the turn of a hand;

cât ai clipi din ochi – in a trice, in a winkle, in the twinkling of

an eye;

cât ai da în cremene – in (less than) no time;

cât ai frige un ou – before one could say Jack Robinson;

cât ai îmbuca o dată – before you could say knife;

cât ai plesni din bici – in a crack;

cât ai plesni din palme – hand over hand, at a slap;

cât ai scăpăra dintr-un amnar – in the blowing of a match;

cât ai zice mei – in the two tows;

cât ai zice peşte – in a tick-tack;

cât stă un popă în rai – in a flash;

cât dai cu praştia – in a split second.

cât îi cere inima – at (one’s)

pleasure.

cât ai pune pe-o măsea, cât e negrul bobului, cât negru sub

unghie, cât păr în palmă (pe broască), cât va curge printre

degete, câţi iepuri în biserică, câţi peri în palmă (în podul

palmei), nici cât să pui pe-o măsea – a little, a bit, a grain, almost

nothing.

cât îi poate cojocul – at (one’s)

pleasure.

cât ai pune pe-o măsea, cât e negrul bobului, cât negru sub

unghie, cât păr în palmă (pe broască), cât va curge printre

degete, câţi iepuri în biserică, câţi peri în palmă (în podul

palmei), nici cât să pui pe-o măsea – a little, a bit, a grain, almost

nothing.

cât nisipul mării (ca nisipul mării) – like sand on the sea-shore.

cât ai pune pe-o măsea, cât e negrul bobului, cât negru sub

unghie, cât păr în palmă (pe broască), cât va curge printre

degete, câţi iepuri în biserică, câţi peri în palmă (în podul

palmei), nici cât să pui pe-o măsea – a little, a bit, a grain, almost

nothing.

cât o baniţă (cât baniţa) – huge, a

lot, numerous.

cât şchioapa, cât un fir de mac, cât un grăunte de muştar, cât un

purice – a bit, a little, not at all, not a jot/a straw.

cât o oală de praznic – huge, a lot,

numerous.

cât şchioapa, cât un fir de mac, cât un grăunte de muştar, cât un

purice – a bit, a little, not at all, not a jot/a straw.

152

cât păr în cap (în barbă) – as hair

on the head.

cât ai pune pe-o măsea, cât e negrul bobului, cât negru sub

unghie, cât păr în palmă (pe broască), cât va curge printre

degete, câţi iepuri în biserică, câţi peri în palmă (în podul

palmei), nici cât să pui pe-o măsea – a little, a bit, a grain, almost

nothing.

cât poate curpinde ochiul – as far

as one can see/the eye can reach.

la marginea (capătul) pământului – at the end of the earth, at

the back of beyond, at the other end of the world;

peste nouă mări şi nouă ţări – at the world’s end, miles and

miles away.

cât roata căruţii (morii) – a lot,

huge.

cât şchioapa, cât un fir de mac, cât un grăunte de muştar, cât un

purice – a bit, a little, not at all, not a jot/a straw.

cât toate zilele (de mare) – huge, as

far as one can see.

cât şchioapa, cât un fir de mac, cât un grăunte de muştar, cât un

purice – a bit, a little, not at all, not a jot/a straw.

câtă frunză şi iarbă – their name is

Legion, as thick as

blackberries/hols/huckleberries/peas.

cât ai pune pe-o măsea, cât e negrul bobului, cât negru sub

unghie, cât păr în palmă (pe broască), cât va curge printre

degete, câţi iepuri în biserică, câţi peri în palmă (în podul

palmei), nici cât să pui pe-o măsea – a little, a bit, a grain, almost

nothing.

câtă papură în baltă – no end of, a

sea of.

cât ai pune pe-o măsea, cât e negrul bobului, cât negru sub

unghie, cât păr în palmă (pe broască), cât va curge printre

degete, câţi iepuri în biserică, câţi peri în palmă (în podul

palmei), nici cât să pui pe-o măsea – a little, a bit, a grain, almost

nothing.

câtă spuză şi pulbere – no end of, a

sea of.

cât ai pune pe-o măsea, cât e negrul bobului, cât negru sub

unghie, cât păr în palmă (pe broască), cât va curge printre

degete, câţi iepuri în biserică, câţi peri în palmă (în podul

palmei), nici cât să pui pe-o măsea – a little, a bit, a grain, almost

nothing.

câte-n lună şi stele – to draw a log

bow.

cât ai pune pe-o măsea, cât e negrul bobului, cât negru sub

unghie, cât păr în palmă (pe broască), cât va curge printre

degete, câţi iepuri în biserică, câţi peri în palmă (în podul

palmei), nici cât să pui pe-o măsea – a little, a bit, a grain, almost

nothing.

câte stele sunt pe cer – to draw a

log bow.

cât ai pune pe-o măsea, cât e negrul bobului, cât negru sub

unghie, cât păr în palmă (pe broască), cât va curge printre

degete, câţi iepuri în biserică, câţi peri în palmă (în podul

palmei), nici cât să pui pe-o măsea – a little, a bit, a grain, almost

nothing.

153

câţi peri în barbă – to draw a long

bow.

cât ai pune pe-o măsea, cât e negrul bobului, cât negru sub

unghie, cât păr în palmă (pe broască), cât va curge printre

degete, câţi iepuri în biserică, câţi peri în palmă (în podul

palmei), nici cât să pui pe-o măsea – a little, a bit, a grain, almost

nothing.

a coborî din domnie – to unseat

smb., to cast a king from his throne.

a înălţa în scaun – to mount, to ascend the throne;

a ridica în scaun – to be called to the throne;

a urca (a sui) la domnie – to apoint smb. King.

a coborî steagul – to lower the

colours.

a ridica steagul – to hoist a flag, to show the colours.

a coborî tonul (vocea) – to lower

one’s voice.

a ridica tonul (vocea) – to pitch one’s voice higher.

a crăpa (a muri, a plesni) de ciudă

(de necaz) – to burst with envy,

anger.

a creşte carnea (pe cineva) de bucurie, a-i creşte inima în

piept (de bucurie) – my heart is swelling with joy;

a-i creşte sufletul, a-i râde inima de bucurie – he beams with

satisfaction;

a-şi freca mâinile de bucurie – to rub one’s hands with joy.

a creşte iarba sub el – to laze away

one’s time.

iute ca un prisnel – like a streak of lightning, as swift as an

arrow.

a critica de-i merge colbul – to

pick a hole in smb.’s coat.

a ridica (pe cineva) în slava cerului – to crack smb. up to the

nines.

cu capul în jos – with

bent/drooping head.

cu capul în sus – with up/straight head.

cu capul (cu mintea) limpede – in

one’s right mind.

cu capul (cu mintea) tulbure – in one’s wrong mind.

cu ceafa groasă – as fat/plump as

butter/as a partridge.

a avea numai suflet în oase – to be a mere skeleton;

a-i curge oasele – to lose flesh’

a-i curge untura (grăsimea) pe nas, a fi (a se usca, a rămâne)

ca o scândură – to waste away to skin and bone;

a fi numai pielea şi osul din el (numai piele şi oase), a fi slab

ca o scândură (ca un ogar, ca un ţâr) – as thin as a hurdle/a

lath/a rake/a rail/a gate/a whipping post/as thread-paper/as lean;

gras ca scorpia, gras de-i numeri coastele – thin as a rake/a

bone/a bag of bones;

a-i ieşi (cuiva) oasele prin piele, îi numeri oasele, îi suflă (îi

fluieră) vântul prin oase, a rămâne doar umbra din el,

scândură de slab – skin and bone, bare-boned/-nipped.

cu inima împăcată – light-

heartedly, with a free heart, open-

cu inima neîmpăcată – with a heavy/a soar heart;

cu inima sângerândă – a heart of stone, a hard heart;

154

hearted. cu inima zdrobită – with a heavy heart.

cu conştiinţa curată – with a safe

conscience.

cu conştiinţa pătată – with an unsafe conscience.

cu mâna plină – full-handed.

cu mâna goală (cu mâinile goale) – empty-handed.

cum se poate mai bine – quite as it

should be, never better.

cum se poate mai rău – quite bad, never worse.

cu nasul în jos – with one’s nose

down.

cu nasul în sus – with one’s nose in the air.

cu ochii închişi – with one’s eyes

closed.

cu ochii deschişi – wide-awake.

curat ca paharul – as pure as lily.

curat ca în grajd – dirty, a mess.

cu tragere de inimă – readily,

eagerly, willingly.

fără tragere de inimă – unreadily, unwillingly, uneagerly.

cu uşile închise – with/behind

closed doors.

cu uşile deschise – with open doors.

a da (cuiva) apă la moară – to

draw water to smb.’s mill, to bring

grist to smb.’s mill.

a-i lua (a-i tăia) (cuiva) apa de la moară – to cut the ground

from smb.’s feet, to take the wind out of smb.’s sails, to knock

the cottom out of an agreement.

a da de bucluc, a da de naiba – to

get into trouble, to get hell, to get

into scrape/a mess, to bring a

hornet’s nest about one’s ears, to get

into a nice hobble, to get into hot

water, to come short home, to

come/to go a howler/a crapper, to

pull a boner, to catch a Tartar, to get

in Dutch, to burst one’s boiler, to

plunge into a difficulty.

a scăpa de bucluc, a scăpa de naiba – to get out of a mess, to

get out of hell/a scrape, to help smb. out of a difficulty/a scrape.

a da ortul popii – to kick the

bucket, to hop the twig/the perch, to

turn up one’s toes (to the daisies), to

get one’s toes up, to kick/to lay/to

tip/to topple up one’s heels, to go to

the glory, to go aloft, to go to one’s

account, to lose the number of one’s

mess, to stick one’s spoon in the

wall, to drop a cue, to go bang, to

cut the cable, to cash/to pass in one

checks, to step off.

a vedea lumina zilei – to be born, to come into the world, to

draw the first breath, to see the light of day, to be ushered into

this world, to come to town.

155

a da şi cămaşa de pe dânsul – to

share one’s last penny, to give away

the shirt off one’s back.

a avea mână scurtă – to take money with both hands;

a avea nouă băieri la pungă – to flay/to skin a flint;

a fi cu mâna strânsă – to be tight-fisted/skinny/ curmudgeanly;

a fi stâns la mână (la pungă) – empty handed;

a fi zgârcit foc, a fi zgârcitul zgârciţilor – to be niggardly;

a mânca de sub unghie (unghii, tălpi) – to live near.

a o da prin şperlă – to lie, to be a

lier.

a scăpa basma curată – to get off scot-free.

de bun augur – of good omen,

presageful of good.

de rău augur – ill-omen, of ill-omen, presageful of evil.

a decădea din drepturi, a pierde un

drept prin neîndeplinirea în termenul

prevăzut de lege a unor condiţii sau

formalităţi – to lose one’s rights.

a intra în drepturi – to come into one’s own rights.

de la coarnele plugului, de neam

prost – of bad descent/origin.

cu sânge albastru, de neam bun, din oase sfinte, a fi din

oameni, a fi din os sfânt – of noble descent.

de mâna întâia – first hand.

de mâna a doua – second hand.

a depune armele, a se declara

învins – to give it up, to

acknowledge one’s defeat, to go out

of business, to show/to fly the white

feather, to lay down one’s arms, to

groung arms.

a ridica (a lua) armele (arma), a porni la luptă (împotriva

cuiva) – to rise arms against, to fly to arms against, to take up

arms.

a deschide (cuiva) gura, a face (pe

cineva) să vorbească, a-l sili să

spună ceva ce de bună voie nu

spune – to open one’s mouth/lips, to

open one’s face.

a închide (cuiva) gura, a determina (pe cineva) să nu mai

vorbească – to shut smb.’s mouth, to stop smb.’s mouth, to

jump down smb.’s throat, to talk smb. down, to silence smb., to

make smb. shut up, to stunt smb., to put to silence, to seal smb.’s

lips, to muzzle smb.’s press, to settle smb.’s guns, to put the

kibosh on smb.

a deschide ochii, a vedea lumina

zilei, a intra în lume – to come to

light, to see the day light, to be born.

a închide ochii, a pleca din lume – to pass away, to see the last

of this world, to close one’s eyes (for good), to close a dying

man’s eyes.

deschis la minte – open-minded, to

have a ready wit, to be as sharp as a

needle, to be quick of

understanding, brainy.

a avea apă la cap – *;

a avea minte de cocă – *;

a avea minte de vrabie – *;

a-i cânta sticleţii în cap – to have bats in the belfry; be wrong in

the upper story;

a fi deştep (şiret, isteţ) ca oaia – *;

a fi clei – not to know B from a bull’s foot/a battledore/a

156

broomstic;

a fi cu (a avea) sticleţi în cap – to have bats in the belfry; be

wrong in the upper story; to be off one’s base.

a fi cu trei roate la car (la căruţă) – to have a tile loose; to

have bats in the belfry;

a fi din cei cu păr pe limbă – hairy about/in the fetlocks/heel;

a fi greu de (la) cap (minte) – to lack gumption;

(a fi) înapoiat mintal – *;

a nu fi în toate minţile (cu mintea întreagă) – to be a button

short; to have lost a button; not to have one’s button on;

a fi (cam) într-o doagă (a-i lipsi o doagă) – to be bonkers;

(a fi) mic la minte – narrow-minded;

a fi pleşuv la minte – bald-headed;

prost ca o cizmă – as free from sense as a frog from feathers;

prost ca o curcă – *;

prost ca gardul – (as) stupid as a donkey/an owl;

prost ca noaptea – as daft as a brush; as stupid as a donkey/a

goose/an owl;

prost ca oaia – (as) stupid as a donkey/an owl;

prost ca un măgar – as stupid as a donkey;

prost de dă în gropi – as thick as two short planks; as silly as

can be;

prost de rage – *;

prost fără pereche – a precious fool; a vacuous individual;

prost la minte – *;

(a fi) prostul proştilor – *;

(a fi) strâmt (îngust) la minte – to have a one rack mind;

(a fi) (cam) sucit la minte – wrong-minded/twisted mind;

a fi tare de boacă (de cap) – not to know one’s arse from one’s

elbow; slow in the uptake; beef witted;

a fi (cam) tra-la-la – *;

(a fi) trăsnit cu leuca (a fi bătut cu leuca) – a bit wrong in the

garret.

a descoperi (a afla) adevărul – to

find out the truth.

a ascunde adevărul – to hide the truth, to make false

representations to smb.

a dormi adânc – to sleep like a

log/top/a dormouse, to sleep as fast

as a church.

a dormi iepureşte (somnul iepurelui), a nu închide un ochi –

to sleep with one’s eyes open, to sleep a dog’s sleep, to sleep

lightly.

drept ca funia în sac (în traistă),

drept ca secera – erect as a beaf.

drept ca lumânarea – bolt upright, as straight as a taper/an

arrow/a yard, erect as die/as a dart.

a duce casă bună – to live like a duce casă rea – to live like enemies, to be badly off.

157

husband and wife, to be hand and

glove to each other, to get on (with

smb.), to get on like a house on fire.

a duce la bun sfârşit – to bring to

an end/close, to see/carry smth.

through, to carry/to bring to its

conclusions, to see smth. to a

satisfactory conclusion, to go to the

whole hog.

a fi la început de cale – to be in the beginning, at the outset,

right from the beginning/the start/outset, at first set out.

a o duce de azi pe mâine (greu,

prost, târâş-grăpiş) – to have

(barely) enough to keep the wolf

from the door/at bay, to have

(barely) enough to keep body and

soul together, to eke out one’s

existence, to lead a dogs life, to be

badly off, to be hard up, to live

rough, to live hobbling along/with

the streatest pains.

a o duce în petreceri (într-un chef) – to be on the spree/tiles, to

paint the town red, to take one’s life in both hands and eat it, to

be fast, to lead a fast life, to go on the racket, to keep body and

soul together, to live one’s life.

a o duce de minune – *. a o duce de azi pe mâine – to eke out oneʼs existence, to

scratch gravel, to eke out a living, to keep the wolf from the

door, to scratch a living;

a o duce greu – to have a thin time of it, to have a rough

time, to have a rough time of it;

a o duce prost (greu) – to have a thin time of it, to be badly

off, to have a terrible time of it;

a o duce târâş-grăpiş – to rough it.

a o duce împărăteşte – to lord it. a trăi ca cucul în frunză – to live like a toff;

a trăi ca doamne fereşte – to live by taking in one another’s

washing;

a trăi ca dracul cu popa – to live on different terms;

a trăi ca dracul în spini – *;

a trăi ca frunza pe apă – to live in a dry ditch;

a trăi ca pe mărăcini – to live like on thorns;

a trăi ca un câine – to lead a dog’s life;

a trăi ca viermele în hrean – *;

a trăi ca vai de lume – to live on bread and cheese;

a trăi cu pâine şi sare – to live on bread and cheese;

a trăi de pe o zi pe alta (de azi pe mâine) – to live from hand

to mouth, to take no thought for the morrow;

a trăi din ceşit (pomeni) – to live on smb’s charity;

a trăi din datorii – to travel on one’s face;

a trăi din milostenii – to live on smb’s charity;

158

a trăi din sticle – *;

a trăi dintr-o coajă de pâine – *;

a trăi făcând foame – to live in privation;

a trăi în mizerie (în sărăcie) – to be in wretched poverty/in

great need/in distress;

a trăi în nevoi (în lipsuri) – to live in great need;

a trăi numai cu apă şi pâine – to live on bread and cheese.

a o duce în petreceri (într-un chef) – to take oneʼs life in both hands

and eat it, to be on the racket.

a o duce de azi pe mâine – to eke out oneʼs existence, to

scratch gravel, to eke out a living, to keep the wolf from the

door, to scratch a living;

a o duce greu – to have a thin time of it, to have a rough

time, to have a rough time of it;

a o duce prost (greu) – to have a thin time of it, to be badly

off, to have a terrible time of it;

a o duce târâş-grăpiş – to rough it.

dus pe gânduri (cu gândul aiurea) – absorbed in thoughts, to be

wrapped up in one's own

thoughts, to be engrossed in one's

thoughts.

cu băgare de seamă – to be on the watch, to bear a brain, to

tread lightly, to take in a reef.

duşman de moarte – *.

prieten la cataramă – to be hand and glove with.

e bun ca pâinea caldă – *. a avea inimă de criţă – *;

a avea inimă neagră – to have (a fit of) the blues;

a avea inimă rea – bitterness; gall;

a avea maţe pestiţe (a fi pestriţ la maţe) – *;

a fi câinos (negru) la inimă (la suflet) – hard hearted;

a fi cu carnea bălţată – *;

a fi fără inimă – heartless; he has no heart;

nergu la suflet – *;

(e) rău ca un câine – *;

rău de mama focului – *;

rău la inimă (la suflet) – bitterness; gall.

(e încă) cu mucii la nas – *. a avea ani bătuţi pe muchie – on the shady;

a avea ani de patriarh – *;

a avea gâscă în barbă (cu gâsca în traistă) – *;

a avea multe vineri – *;

a avea nouă vieţii (suflete) – to have nine lives like a cat;

bătrân ca lumea – *;

bătut de bruma vremii – grown hoary (with age);

a fi bătut de brumă – he is hoary (with age);

înaintat în vârstă – decline/autumn of life;

a fi încărcat cu (de) zile (de ani) – far gone in years;

159

în amurgul vieţii – in the afternoon of one’s life;

în iarna vieţii – *;

lup bătrân – old dog;

a-l ninge înainte de vreme – *;;

a fi nins de ani (de vreme) – to be very old;

i-a nins în barbă (în cap, în păr, pe la tâmple) – he is hoary

(with age);

uitat de moarte (de vreme) – *.

e pâinea lui dumnezeu – the milk

of human kindness.

a avea inimă de criţă – *;

a avea inimă neagră – to have (a fit of) the blues;

a avea inimă rea – bitterness; gall;

a avea maţe pestiţe (a fi pestriţ la maţe) – *;

a fi câinos (negru) la inimă (la suflet) – hard hearted;

a fi cu carnea bălţată – *;

a fi fără inimă – heartless; he has no heart;

nergu la suflet – *;

(e) rău ca un câine – *;

rău de mama focului – *;

rău la inimă (la suflet) – bitterness; gall.

a-şi face bătaie de cap – to have

much ado.

a nu-l ajunge nici vânt rece – *.

a face (a duce) casă bună (cu

cineva) (împreună) – to live like

husband and wife; to be hand and

glove with each other.

a face (a duce) casă rea (cu cineva) – *.

a face cu gust – *.

a face fără gust – *.

a face cu ou şi cu oţet – to send

smb. away with a flea in his ear; to

give it smb. hot.

a ridica în slava cerului – to praise/to land/to excelt/smb. (up)

to the skies.

a face de ocară (de ruşine, de râs,

de batjocură, de basm) – to cry

shame upon.

a ridica în slăvi – to praise/to land/to excelt/smb. (up) to the

skies.

a face (a lucra) din toată inima –

*.

a face (a lucra) de mântuială (târâş-grăpiş) – to give a lick

and a promise.

a face hăis – pull one way.

a face cea – pull other way.

a face impresie bună – to cut a

good figure.

a face impresie rea – to cut a sorry figure.

a face la stânga – strike to the left. a face la dreapta – strike to the right.

160

a-şi face (a-şi câştiga) nume rău –

to fall into disrepute.

a-şi face (a-şi câştiga) nume bun – to gain/to acquire fame; to

make one’s name.

a o face pe deşteptul (pe savantul) – to be a smartass; to set oneself up

as a scholar.

a o face pe prostul (pe naivul, pe nebunul) – to play stupid.

a face rău (cuiva) – to do

wrong/evil.

a face bine (cuiva) – to do right/well.

a face (a prinde) seu – *. a ajunge (a se vedea) la (în) sapă – to come upon the parish.

a o face boacănă (fiartă) – to drop

a brick.

a scăpa basma curată – to get off scot free.

a o face lată (de tot) – to angle/to

crib/to cabbage.

a scăpa basma curată – to get off scot free.

a o face pe nebunul – to act the

fool.

a o face pe deştepul – set onself up as a scholar.

faimă bună – good fame. faimă rea – bad fame.

a-şi feşteli mantaua (numele,

obrazul) – to make the fur fly.

a se acoperi de glorie – to cover oneself with glory.

făcător de bine – *. făfător de rele – *.

a fi (om) aşezat la minte – to have

all one’s buttons.

a avea apă la cap – *;

a avea minte de cocă – *;

a avea minte de vrabie – *;

a-i cânta sticleţii în cap – to have bats in the belfry; be wrong in

the upper story;

a fi deştep (şiret, isteţ) ca oaia – *;

a fi clei – not to know B from a bull’s foot/a battledore/a

broomstic;

a fi cu (a avea) sticleţi în cap – to have bats in the belfry; be

wrong in the upper story; to be off one’s base.

a fi cu trei roate la car (la căruţă) – to have a tile loose; to

have bats in the belfry;

a fi din cei cu păr pe limbă – hairy about/in the fetlocks/heel;

a fi greu de (la) cap (minte) – to lack gumption;

(a fi) înapoiat mintal – *;

a nu fi în toate minţile (cu mintea întreagă) – to be a button

short; to have lost a button; not to have one’s button on;

a fi (cam) într-o doagă (a-i lipsi o doagă) – to be bonkers;

(a fi) mic la minte – narrow-minded;

a fi pleşuv la minte – bald-headed;

prost ca o cizmă – as free from sense as a frog from feathers;

161

prost ca o curcă – *;

prost ca gardul – (as) stupid as a donkey/an owl;

prost ca noaptea – as daft as a brush; as stupid as a donkey/a

goose/an owl;

prost ca oaia – (as) stupid as a donkey/an owl;

prost ca un măgar – as stupid as a donkey;

prost de dă în gropi – as thick as two short planks; as silly as

can be;

prost de rage – *;

prost fără pereche – a precious fool; a vacuous individual;

prost la minte – *;

(a fi) prostul proştilor – *;

(a fi) strâmt (îngust) la minte – to have a one rack mind;

(a fi) (cam) sucit la minte – wrong-minded/twisted mind;

a fi tare de boacă (de cap) – not to know one’s arse from one’s

elbow; slow in the uptake; beef witted;

a fi (cam) tra-la-la – *;

(a fi) trăsnit cu leuca (a fi bătut cu leuca) – a bit wrong in the

garret.

a fi bine dispus (plin de voie bună) – in good spirits.

a fi (a se afla) în toane rele – to be out of humour;

a fi rău (prost) dispus – in a bad mood.

a fi bine văzut – to be in smb.’s

good books

a fi rău văzut – to be under a cloud.

a fi bun ca sânul mamei – as good

a man as ever trod shoe-leather.

a avea inimă de criţă – *;

a avea inimă neagră – to have (a fit of) the blues;

a avea inimă rea – bitterness; gall;

a avea maţe pestiţe (a fi pestriţ la maţe) – *;

a fi câinos (negru) la inimă (la suflet) – hard hearted;

a fi cu carnea bălţată – *;

a fi fără inimă – heartless; he has no heart;

nergu la suflet – *;

(e) rău ca un câine – *;

rău de mama focului – *;

rău la inimă (la suflet) – bitterness; gall.

a fi bun de gură – to have a glib

tongue.

a fi rău de gură – given to gossip; foul/mouthed.

a fi bun de pus la rană – with a

heart of gold; kindness itself;

a fi bun la inimă (la suflet) – kind-

hearted;

a fi bunătate de om, a fi bunătatea

întruchipată – to be kindness itself;

to be the perfection of kindness.

a avea inimă de criţă – *;

a avea inimă neagră – to have (a fit of) the blues;

a avea inimă rea – bitterness; gall;

a avea maţe pestiţe (a fi pestriţ la maţe) – *;

a fi câinos (negru) la inimă (la suflet) – hard hearted;

a fi cu carnea bălţată – *;

a fi fără inimă – heartless; he has no heart;

nergu la suflet – *;

162

(e) rău ca un câine – *;

rău de mama focului – *;

rău la inimă (la suflet) – bitterness; gall.

a fi crescut în bumbac (sau în puf,

sau în mătase) – raised in luxury.

a fi trecut prin ciur şi dârmon – to have been passed through

the mill; to know a thing or two;

a fi uns cu toate unsorile – to be up all the

tricks/dodges/fiddles.

(a fi) cu punga plină – open-/large-

handed; free with one’s money;

dealing out his money freely;

(a fi) cu punga groasă – to have a

big/fat/well-lined purse.

a ajunge la covrigi – to come upon the parish; to go to the dogs;

to be on the rocks;

a avea punga deşartă – *;

a nu avea nicio leţcaie (frântă) – to be penniless;

a rămâne fără niciun ban (fără nicio para chioară) – to be at

low-water mark;

a-i bate (a-i şuiera) vântul prin buzunar – to be in low-water;

a-i bate vântul prin traistă – *;

a-i cânta cucul prin (în) pungă – *;

a fi cu punga goală – *;

a fi în pană de bani – hard up (for money); pushed/pressed for

money; out of cash; in a tight spot; in a nice fix;

a fi (a rămâne) lefter – to run out/short of money; to be

penniless/pinched/reduced.

a fi lipit pământului – not to have a shirt to one’s back;

a fi logodit cu sărăcia – *;

a-i fi punga oftigoasă – *;

a fi sărac ca şoarecele de biserică – *;

a fi sărac lipit pământului – not to have a shirt to one’s back;

a fi strâmtorat de bani – behindhand in one’s circumstances;

in reduced circumstances;

a fi subţire la pungă – *;

a fi (a ajunge, a rămâne) tinichea – to be pinched/ reduced;

(a fi) tufă în buzunar – to be penniless/broke;

a-i ieşi părul prin căciulă – to be hardly able to keep body and

soul together;

îi curg obielele – *;

îi fluieră vântul în pungă – to be in low-water;

a întoarce punga pe dos – *;

plin de bani ca broasca de păr (de lână) – glum;

a rămâne cu aţa mămăligii – to go (and) whistle for it;

a rămâne cu buzunarele goale – to go to the cleaners;

a rămâne cu trasita în băţ – to live out of a box/suitcase/trunk;

a rămâne fără niciun ban (fără nicio para chioară) – on

one’s uppers;

a rămâne fără niciun capăt de aţă – nothing at all;

a rămâne numai cămaşa pe el – *.

a fi (om) cu cap – a man who has a a avea apă la cap – *;

163

head on his shoulders; a man with

brains.

a avea minte de cocă – *;

a avea minte de vrabie – *;

a-i cânta sticleţii în cap – to have bats in the belfry; be wrong in

the upper story;

a fi deştep (şiret, isteţ) ca oaia – *;

a fi clei – not to know B from a bull’s foot/a battledore/a

broomstic;

a fi cu (a avea) sticleţi în cap – to have bats in the belfry; be

wrong in the upper story; to be off one’s base.

a fi cu trei roate la car (la căruţă) – to have a tile loose; to

have bats in the belfry;

a fi din cei cu păr pe limbă – hairy about/in the fetlocks/heel;

a fi greu de (la) cap (minte) – to lack gumption;

(a fi) înapoiat mintal – *;

a nu fi în toate minţile (cu mintea întreagă) – to be a button

short; to have lost a button; not to have one’s button on;

a fi (cam) într-o doagă (a-i lipsi o doagă) – to be bonkers;

(a fi) mic la minte – narrow-minded;

a fi pleşuv la minte – bald-headed;

prost ca o cizmă – as free from sense as a frog from feathers;

prost ca o curcă – *;

prost ca gardul – (as) stupid as a donkey/an owl;

prost ca noaptea – as daft as a brush; as stupid as a donkey/a

goose/an owl;

prost ca oaia – (as) stupid as a donkey/an owl;

prost ca un măgar – as stupid as a donkey;

prost de dă în gropi – as thick as two short planks; as silly as

can be;

prost de rage – *;

prost fără pereche – a precious fool; a vacuous individual;

prost la minte – *;

(a fi) prostul proştilor – *;

(a fi) strâmt (îngust) la minte – to have a one rack mind;

(a fi) (cam) sucit la minte – wrong-minded/twisted mind;

a fi tare de boacă (de cap) – not to know one’s arse from one’s

elbow; slow in the uptake; beef witted;

a fi (cam) tra-la-la – *;

(a fi) trăsnit cu leuca (a fi bătut cu leuca) – a bit wrong in the

garret.

a fi cu capul prin nori – to be lost

in a brown study; to lose oneself in

the clouds.

a fi (a călca) cu picioarele pe pământ – to have one’s feet on

the ground; to bear a brain.

a fi cu mintea întreagă (sănătoasă) – right in the head.

a avea apă la cap – *;

a avea minte de cocă – *;

a avea minte de vrabie – *;

a-i cânta sticleţii în cap – to have bats in the belfry; be wrong in

the upper story;

164

a fi deştep (şiret, isteţ) ca oaia – *;

a fi clei – not to know B from a bull’s foot/a battledore/a

broomstic;

a fi cu (a avea) sticleţi în cap – to have bats in the belfry; be

wrong in the upper story; to be off one’s base.

a fi cu trei roate la car (la căruţă) – to have a tile loose; to

have bats in the belfry;

a fi din cei cu păr pe limbă – hairy about/in the fetlocks/heel;

a fi greu de (la) cap (minte) – to lack gumption;

(a fi) înapoiat mintal – *;

a nu fi în toate minţile (cu mintea întreagă) – to be a button

short; to have lost a button; not to have one’s button on;

a fi (cam) într-o doagă (a-i lipsi o doagă) – to be bonkers;

(a fi) mic la minte – narrow-minded;

a fi pleşuv la minte – bald-headed;

prost ca o cizmă – as free from sense as a frog from feathers;

prost ca o curcă – *;

prost ca gardul – (as) stupid as a donkey/an owl;

prost ca noaptea – as daft as a brush; as stupid as a donkey/a

goose/an owl;

prost ca oaia – (as) stupid as a donkey/an owl;

prost ca un măgar – as stupid as a donkey;

prost de dă în gropi – as thick as two short planks; as silly as

can be;

prost de rage – *;

prost fără pereche – a precious fool; a vacuous individual;

prost la minte – *;

(a fi) prostul proştilor – *;

(a fi) strâmt (îngust) la minte – to have a one rack mind;

(a fi) (cam) sucit la minte – wrong-minded/twisted mind;

a fi tare de boacă (de cap) – not to know one’s arse from one’s

elbow; slow in the uptake; beef witted;

a fi (cam) tra-la-la – *;

(a fi) trăsnit cu leuca (a fi bătut cu leuca) – a bit wrong in the

garret.

a fi (tot) cu mâna în buzunar – to

have an open hand.

a avea nouă băieri la pungă – to be stingy.

a fi cu ochii în patru – to have all

one’s eyes about one.

a fi cu ochii legaţi (a fi legat la ochi) – *.

a fi cu scaun la cap – to have all

one’s buttons.

a avea apă la cap – *;

a avea minte de cocă – *;

a avea minte de vrabie – *;

a-i cânta sticleţii în cap – to have bats in the belfry; be wrong in

the upper story;

165

a fi deştep (şiret, isteţ) ca oaia – *;

a fi clei – not to know B from a bull’s foot/a battledore/a

broomstic;

a fi cu (a avea) sticleţi în cap – to have bats in the belfry; be

wrong in the upper story; to be off one’s base.

a fi cu trei roate la car (la căruţă) – to have a tile loose; to

have bats in the belfry;

a fi din cei cu păr pe limbă – hairy about/in the fetlocks/heel;

a fi greu de (la) cap (minte) – to lack gumption;

(a fi) înapoiat mintal – *;

a nu fi în toate minţile (cu mintea întreagă) – to be a button

short; to have lost a button; not to have one’s button on;

a fi (cam) într-o doagă (a-i lipsi o doagă) – to be bonkers;

(a fi) mic la minte – narrow-minded;

a fi pleşuv la minte – bald-headed;

prost ca o cizmă – as free from sense as a frog from feathers;

prost ca o curcă – *;

prost ca gardul – (as) stupid as a donkey/an owl;

prost ca noaptea – as daft as a brush; as stupid as a donkey/a

goose/an owl;

prost ca oaia – (as) stupid as a donkey/an owl;

prost ca un măgar – as stupid as a donkey;

prost de dă în gropi – as thick as two short planks; as silly as

can be;

prost de rage – *;

prost fără pereche – a precious fool; a vacuous individual;

prost la minte – *;

(a fi) prostul proştilor – *;

(a fi) strâmt (îngust) la minte – to have a one rack mind;

(a fi) (cam) sucit la minte – wrong-minded/twisted mind;

a fi tare de boacă (de cap) – not to know one’s arse from one’s

elbow; slow in the uptake; beef witted;

a fi (cam) tra-la-la – *;

(a fi) trăsnit cu leuca (a fi bătut cu leuca) – a bit wrong in the

garret.

a fi chitit la minte – to have a ready

nit.

a avea apă la cap – *;

a avea minte de cocă – *;

a avea minte de vrabie – *;

a-i cânta sticleţii în cap – to have bats in the belfry; be wrong in

the upper story;

a fi deştep (şiret, isteţ) ca oaia – *;

a fi clei – not to know B from a bull’s foot/a battledore/a

broomstic;

a fi cu (a avea) sticleţi în cap – to have bats in the belfry; be

wrong in the upper story; to be off one’s base.

a fi cu trei roate la car (la căruţă) – to have a tile loose; to

166

have bats in the belfry;

a fi din cei cu păr pe limbă – hairy about/in the fetlocks/heel;

a fi greu de (la) cap (minte) – to lack gumption;

(a fi) înapoiat mintal – *;

a nu fi în toate minţile (cu mintea întreagă) – to be a button

short; to have lost a button; not to have one’s button on;

a fi (cam) într-o doagă (a-i lipsi o doagă) – to be bonkers;

(a fi) mic la minte – narrow-minded;

a fi pleşuv la minte – bald-headed;

prost ca o cizmă – as free from sense as a frog from feathers;

prost ca o curcă – *;

prost ca gardul – (as) stupid as a donkey/an owl;

prost ca noaptea – as daft as a brush; as stupid as a donkey/a

goose/an owl;

prost ca oaia – (as) stupid as a donkey/an owl;

prost ca un măgar – as stupid as a donkey;

prost de dă în gropi – as thick as two short planks; as silly as

can be;

prost de rage – *;

prost fără pereche – a precious fool; a vacuous individual;

prost la minte – *;

(a fi) prostul proştilor – *;

(a fi) strâmt (îngust) la minte – to have a one rack mind;

(a fi) (cam) sucit la minte – wrong-minded/twisted mind;

a fi tare de boacă (de cap) – not to know one’s arse from one’s

elbow; slow in the uptake; beef witted;

a fi (cam) tra-la-la – *;

(a fi) trăsnit cu leuca (a fi bătut cu leuca) – a bit wrong in the

garret.

(a fi) cu minte ascuţită – as sharp

as a needle.

a avea apă la cap – *;

a avea minte de cocă – *;

a avea minte de vrabie – *;

a-i cânta sticleţii în cap – to have bats in the belfry; be wrong in

the upper story;

a fi deştep (şiret, isteţ) ca oaia – *;

a fi clei – not to know B from a bull’s foot/a battledore/a

broomstic;

a fi cu (a avea) sticleţi în cap – to have bats in the belfry; be

wrong in the upper story; to be off one’s base.

a fi cu trei roate la car (la căruţă) – to have a tile loose; to

have bats in the belfry;

a fi din cei cu păr pe limbă – hairy about/in the fetlocks/heel;

a fi greu de (la) cap (minte) – to lack gumption;

(a fi) înapoiat mintal – *;

a nu fi în toate minţile (cu mintea întreagă) – to be a button

short; to have lost a button; not to have one’s button on;

167

a fi (cam) într-o doagă (a-i lipsi o doagă) – to be bonkers;

(a fi) mic la minte – narrow-minded;

a fi pleşuv la minte – bald-headed;

prost ca o cizmă – as free from sense as a frog from feathers;

prost ca o curcă – *;

prost ca gardul – (as) stupid as a donkey/an owl;

prost ca noaptea – as daft as a brush; as stupid as a donkey/a

goose/an owl;

prost ca oaia – (as) stupid as a donkey/an owl;

prost ca un măgar – as stupid as a donkey;

prost de dă în gropi – as thick as two short planks; as silly as

can be;

prost de rage – *;

prost fără pereche – a precious fool; a vacuous individual;

prost la minte – *;

(a fi) prostul proştilor – *;

(a fi) strâmt (îngust) la minte – to have a one rack mind;

(a fi) (cam) sucit la minte – wrong-minded/twisted mind;

a fi tare de boacă (de cap) – not to know one’s arse from one’s

elbow; slow in the uptake; beef witted;

a fi (cam) tra-la-la – *;

(a fi) trăsnit cu leuca (a fi bătut cu leuca) – a bit wrong in the

garret.

(a fi) cu mintea trează (treaz la

minte) – to have all one’s wits about

one.

a avea apă la cap – *;

a avea minte de cocă – *;

a avea minte de vrabie – *;

a-i cânta sticleţii în cap – to have bats in the belfry; be wrong in

the upper story;

a fi deştep (şiret, isteţ) ca oaia – *;

a fi clei – not to know B from a bull’s foot/a battledore/a

broomstic;

a fi cu (a avea) sticleţi în cap – to have bats in the belfry; be

wrong in the upper story; to be off one’s base.

a fi cu trei roate la car (la căruţă) – to have a tile loose; to

have bats in the belfry;

a fi din cei cu păr pe limbă – hairy about/in the fetlocks/heel;

a fi greu de (la) cap (minte) – to lack gumption;

(a fi) înapoiat mintal – *;

a nu fi în toate minţile (cu mintea întreagă) – to be a button

short; to have lost a button; not to have one’s button on;

a fi (cam) într-o doagă (a-i lipsi o doagă) – to be bonkers;

(a fi) mic la minte – narrow-minded;

a fi pleşuv la minte – bald-headed;

prost ca o cizmă – as free from sense as a frog from feathers;

prost ca o curcă – *;

prost ca gardul – (as) stupid as a donkey/an owl;

168

prost ca noaptea – as daft as a brush; as stupid as a donkey/a

goose/an owl;

prost ca oaia – (as) stupid as a donkey/an owl;

prost ca un măgar – as stupid as a donkey;

prost de dă în gropi – as thick as two short planks; as silly as

can be;

prost de rage – *;

prost fără pereche – a precious fool; a vacuous individual;

prost la minte – *;

(a fi) prostul proştilor – *;

(a fi) strâmt (îngust) la minte – to have a one rack mind;

(a fi) (cam) sucit la minte – wrong-minded/twisted mind;

a fi tare de boacă (de cap) – not to know one’s arse from one’s

elbow; slow in the uptake; beef witted;

a fi (cam) tra-la-la – *;

(a fi) trăsnit cu leuca (a fi bătut cu leuca) – a bit wrong in the

garret.

a fi de pe drumuri – to be

shelterless.

cu sânge albastru – to be royalty;

de neam bun – of good stock;

din oase sfinte – *;

a fi din oameni – *;

a fi din os sfânt – *.

a fi (a ieşi) din opincă – sprung

from the people.

cu sânge albastru – to be royalty;

de neam bun – of good stock;

din oase sfinte – *;

a fi din oameni – *;

a fi din os sfânt – *.

a-i fi drag ca ochii din cap (ca

lumina ochilor) – to treasure as the

apple of one’s eye.

a fi drag ca sarea în ochi (ca tăciunele la nas) – to love

somebody as the devil loves holy water.

(a fi) drept ca leuca – as straight as

an arrow.

drept ca lumânarea – as straight as a taper.

a fi gras (mare etc.) cât malul (cât

un mal) – as plump as a partridge.

a fi puţin (puţinel) la trup (la făptură) – man of spare frame.

a fi gras la pungă – to be rolling in

wealth.

a ajunge la covrigi – to come upon parish; to go to the dogs; to

be on the rocks;

a avea punga deşartă – *;

a nu avea nicio leţcaie (frântă) – to be at low-water mark;

a rămâne fără niciun ban (fără nicio para chioară) – to be

penniless;

a-i bate (a-i şuiera) vântul prin buzunar – to be in low-water;

a-i bate vântul prin traistă – *;

a-i cânta cucul prin (în) pungă – *;

a fi cu punga goală – *;

169

a fi în pană de bani – hard up (for money); pushed/pressed for

money; out of cash; in a tight spot; in a nice fix;

a fi (a rămâne) lefter – to run out/short of money; to be

penniless/pinched/reduced;

a fi lipit pământului – not to have a shirt to one’s back;

a fi logodit cu sărăcia – *;

a-i fi punga oftigoasă – *;

a fi sărac ca şoarecele de biserică – *;

a fi sărac lipit pământului – not to have a shirt to one’s back;

a fi strâmtorat de bani – behindhand in one’s circumstances;

in reduced circumstances;

a fi subţire la pungă – *;

a fi (a ajunge, a rămâne) tinichea – to be pinched/reduced;

(a fi) tufă în buzunar – to be penniless/broke;

a-i ieşi părul prin căciulă – to be hardly able to keep body and

soul together;

îi curg obielele – *;

îi fluieră vântul în pungă – to be in low-water;

a întoarce punga pe dos – *;

plin de bani ca broasca de păr (de lână) – glum;

a rămâne cu aţa mămăligii – to go (and) whistle for it;

a rămâne cu buzunarele goale – to go to the cleaners;

a rămâne cu trasita în băţ – to live out of a box/suitcase/trunk;

a rămâne fără niciun ban (fără nicio para chioară) – on

one’s uppers;

a rămâne fără niciun capăt de aţă – nothing at all;

a rămâne numai cămaşa pe el – *.

a fi (a se crede) în al şaptelea (în al

nouălea) cer – in the seventh

heaven (with joy).

a se afla în cumpănă de viaţă (de moarte) – to hang in the

balance;

a-i ajunge funia la par – to be at the end of one’s tether;

a ajunge la ananghie – to be at the end of one’s rope;

a-i ajunge (cuiva) cuţitul la os – to be very hard up;

a fi cu cuţitul la gât – to be at one’s wits end;

a-i fi greu pe suflet – to be heavy at heart;

a-i fi inima grea – to have a face as long as a fiddle;

a-i fi inima neagră – to have the blues;

a fi în cumpănă de viaţă (de moarte) – to hang in the balance;

a fi în impas – to be in a tight corner;

a fi în încurcătură – to be in a puzzle;

a fi în nevoie (în mare nevoie) – to be in the dearest poverty;

a fi între ciocan şi nicovală – between hammer and anvil;

a fi între două focuri – between two fires;

a fi între Scila şi Caribda – between Scylla and Caribda;

a fi într-o dilemă – on the horns of a dilemma;

a fi pe dric – to be clapped out;

a fi pe linie moartă – to stand against the wall;

170

a fi pe muchie de cuţit – on a razor’s edge;

a fi pe marginea prăpastiei – to stand on a vulcano;

a-i sta viaţa într-un fir de aţă – to hang upon a thread.

a fi în apele sale – on one’s own

ground.

a-i ajunge (cuiva) cuţitul la os – to be at the end of one’s tether;

to be at one’s wit’s ends; to be very hard up;

a-i ajunge funia la par, a fi cu cuţitul la gât – to be at the end

of one’s tether; to be on one’s last legs;

a fi în cumpănă de viaţă (de moarte) – sitting on a fence;

a se afla în cumpănă de viaţă (de moarte) – to hang in the

balance;

a fi între ciocan şi nicovală (între două focuri, între Scila şi

Caribda) – between the hammer and the anvil; between the

beetle and the block; between Scylla and Caribda;

a fi pe dric – to be clapped out;

a fi pe linie moartă – to stand against the wall;

a fi pe muchie de cuţit – on a razor’s edge;

a fi pe marginea prăpastiei – to stand on a vulcano;

a-i sta viaţa într-un fir de aţă – to hang upon a thread.

a fi în culmea fericirii – to feel on

the top of the world.

a ajunge la ananghie – to be at the end of one’s rope;

a-i fi greu pe suflet – to be heavy at heart;

a-i fi inima grea – to have a face as long as a fiddle;

a-i fi inima neagră – to have the blues;

a fi în cumpănă de viaţă (de moarte) – to hang in the balance;

a fi în impas – to be in a tight corner;

a fi în încurcătură – to be in a puzzle;

a fi în nevoie (în mare nevoie) – to be in the dearest poverty;

a fi între ciocan şi nicovală – between hammer and anvil;

a fi între două focuri – between two fires;

a fi între Scila şi Caribda – between Scylla and Caribda;

a fi într-o dilemă – on the horns of a dilemma.

a fi (a se afla) în duşi buni – *. a-i lua (cuiva) boii din ocol – to be down in the chops;

a i se îneca (i s-au înecat) corăbiile – to be cheesed-off;

a nu fi în apele sale – to be out of sorts;

a nu-i fi (cuiva) toţi boii acasă – to look blue.

a fi (a sta) în frunte – to be at the

head.

a fi (a sta) la coadă – to stand in the line.

a fi în fruntea bucatelor (mesei) –

to stand at the head of the table.

a fi (a sta, a rămâne) în umbră – to keep oneself in the

background.

a fi în pasă bună – to have a run of

luck.

a fi în pasă proastă – to have a run of ill luck.

a fi în relaţii bune – to be on good

terms with smb.

a fi în relaţii rele – to be in bad terms with smb.

171

a fi (a se afla) în toane bune – to be

in a pleasant mood.

a fi rău dispus – to be in a bad mood;

a fi (a se afla) în toane rele – to have the sulks.

a fi în toate minţile – with one’s

wits about one.

a avea apă la cap – *;

a avea minte de cocă – *;

a avea minte de vrabie – *;

a-i cânta sticleţii în cap – to have bats in the belfry; be wrong in

the upper story;

a fi deştep (şiret, isteţ) ca oaia – *;

a fi clei – not to know B from a bull’s foot/a battledore/a

broomstic;

a fi cu (a avea) sticleţi în cap – to have bats in the belfry; be

wrong in the upper story; to be off one’s base.

a fi cu trei roate la car (la căruţă) – to have a tile loose; to

have bats in the belfry;

a fi din cei cu păr pe limbă – hairy about/in the fetlocks/heel;

a fi greu de (la) cap (minte) – to lack gumption;

(a fi) înapoiat mintal – *;

a nu fi în toate minţile (cu mintea întreagă) – to be a button

short; to have lost a button; not to have one’s button on;

a fi (cam) într-o doagă (a-i lipsi o doagă) – to be bonkers;

(a fi) mic la minte – narrow-minded;

a fi pleşuv la minte – bald-headed;

prost ca o cizmă – as free from sense as a frog from feathers;

prost ca o curcă – *;

prost ca gardul – (as) stupid as a donkey/an owl;

prost ca noaptea – as daft as a brush; as stupid as a donkey/a

goose/an owl;

prost ca oaia – (as) stupid as a donkey/an owl;

prost ca un măgar – as stupid as a donkey;

prost de dă în gropi – as thick as two short planks; as silly as

can be;

prost de rage – *;

prost fără pereche – a precious fool; a vacuous individual;

prost la minte – *;

(a fi) prostul proştilor – *;

(a fi) strâmt (îngust) la minte – to have a one rack mind;

(a fi) (cam) sucit la minte – wrong-minded/twisted mind;

a fi tare de boacă (de cap) – not to know one’s arse from one’s

elbow; slow in the uptake; beef witted;

a fi (cam) tra-la-la – *;

(a fi) trăsnit cu leuca (a fi bătut cu leuca) – a bit wrong in the

garret.

a fi în văzul (în ochii) tuturor –

exposed to view, in sight of

(a fi) a sta, a rămâne în umbră – to keep/to remain/to stand/to

stay in the background.

172

everybody.

a fi în vigoare – to be in force. a fi cu un picior în groapă – as good as dead;

a fi (a se afla) în pragul morţii – to lie at death’s door;

a fi între viaţă şi moarte – between life and death;

a fi la un pas de moarte – within/by a haibreath of death; on

the brink of the grave; at death’s door;

a fi mai mult mort (decât viu) – more dead than alive; more

than half dead;

a fi mic de zile – *;

a fi pe ducă – running short/out; coming to an end; on one’s

deathbed; on one’s last legs; on one’s upper/beam-ends;

a fi (a ajunge) pe marginea gropii – at the edge of the pit;

a fi pe marginea mormântului – at the edge of the grave;

a fi pe marginea prăpastiei – at the edge of the abyss; on the

brink of (the) precipe;

a fi pe moarte – dying; breathing one’s last; at the point of

death;

a fi pe patul de moarte – on one’s deathbed; in clutches of

death; in one’s extreme moments; in one’s last/dying

moments/hour;

a-i fi (cuiva) zilele numărate – not to be long for this world; his

days are numbered;

a-i ieşi (cuiva) sufletul – to have a bad/a killing time;

a i se apropia vremea (ceasul) – his hour is at hand;

a i se curma zilele – to put an end to one’s life; to commit

suicide; to lay violent hands upon oneself;

a mirosi a colibă (a tămâie, a pământ) – to have one foot in

the grave; to be on the brink of the grave;

(a-i fi leacul) numai sapa şi hârleţul (lopata) – death;

a-i suna doagele – *;

a-i trebui popă – *;

a nu mai avea zile multe – to be far gone;

a o duce de azi pe mâine – to have barely enough to keep body

and soul together;

a nu o mai duce mult – one’s number is up; not to last much

longer.

a fi la cârmă – to come into power;

to be in charge.

a fi la coadă – to be in line.

(a fi) larg la pungă – open-/large-

handed; free with one’s money;

dealing out his money freely.

a ajunge la covrigi – to come upon parish; to go to the dogs; to

be on the rocks;

a avea punga deşartă – *;

a nu avea nicio leţcaie (frântă) – to be at low-water mark;

a rămâne fără niciun ban (fără nicio para chioară) – to be

penniless;

a-i bate (a-i şuiera) vântul prin buzunar – to be in low-water;

173

a-i bate vântul prin traistă – *;

a-i cânta cucul prin (în) pungă – *;

a fi cu punga goală – *;

a fi în pană de bani – hard up (for money); pushed/pressed for

money; out of cash; in a tight spot; in a nice fix;

a fi (a rămâne) lefter – to run out/short of money; to be

penniless/pinched/reduced;

a fi lipit pământului – not to have a shirt to one’s back;

a fi logodit cu sărăcia – *;

a-i fi punga oftigoasă – *;

a fi sărac ca şoarecele de biserică – *;

a fi sărac lipit pământului – not to have a shirt to one’s back;

a fi strâmtorat de bani – behindhand in one’s circumstances;

in reduced circumstances;

a fi subţire la pungă – *;

a fi (a ajunge, a rămâne) tinichea – to be pinched/reduced;

(a fi) tufă în buzunar – to be penniless/broke;

a-i ieşi părul prin căciulă – to be hardly able to keep body and

soul together;

îi curg obielele – *;

îi fluieră vântul în pungă – to be in low-water;

a întoarce punga pe dos – *;

plin de bani ca broasca de păr (de lână) – glum;

a rămâne cu aţa mămăligii – to go (and) whistle for it;

a rămâne cu buzunarele goale – to go to the cleaners;

a rămâne cu trasita în băţ – to live out of a box/suitcase/trunk;

a rămâne fără niciun ban (fără nicio para chioară) – on

one’s uppers;

a rămâne fără niciun capăt de aţă – nothing at all;

a rămâne numai cămaşa pe el – *.

a fi la o depărtare de-o cârjă – *. la marginea (capătul) pământului – on the brim of the world;

peste nouă mări şi nouă ţări – at the end of the world;miles

and miles way; beyond/over the sea(s).

a fi la putere – to be in power. a fi (a sta) la coadă – in the train/wake of.

a fi mai presus de orice critică –

above criticism.

a fi mai prejos de orice critică – *.

a fi (a avea) mână largă – to have

an open hand.

a avea mână scurtă – *;

a avea nouă băieri la pungă – *;

a fi cu mâna strânsă – with a sparing hand;

a fi stâns la mână (la pungă) – to make a little/penny go a long

way;

a fi zgârcit foc– to be stingy/ niggardly;

a fi zgârcitul zgârciţilor – *;

a mânca de sub unghie (unghii, tălpi) – to be tight-/close-

174

fisted/niggardly.

a fi mut ca pământul – secret/silent

as the grave.

a avea gură spartă – to have a long tongue;

a avea limbă ascuţită (ascuţit la limbă) – to have a sharp/a

caustic tongue;

a avea (a fi cu) limba lungă – a long/a wagging/a loose tongue;

a chartterbox;

a face colb – *;

a face larmă – to create/make/raise a disturbance;

a fi cu gura mare – *;

a fi înţepat (iute, ascuţit) la vorbă – *;

a fi limbă lungă – to be a chatterbox;

a fi limbă slobodă – a long/a wagging/a loose tongue; a

chatterbox;

a fi rău de gură (de clanţă) – given to gossip; scandal-

mongering; fond of scandal; foul-mouthed;

a fi slobod (liber) de (la) gură (limbă) – to speak (one’s mind

too) freely;

a fi uşor de (la) gură – *;

îi umblă gura ca o moară stricată (hodorogită, nefierecată) –

to patter away; to talk too much; to talk thirteen/nineteen to

dozens;

a toca câte-n lună şi soare (stele) – *;

nu i-a tors mamă-sa pe limbă – *;

a-i toca (a-i turui) gura ca o meliţă (ca o moară stricată, ca o

moară hodorogită) – to patter away; to talk too much; to talk

thirteen/nineteen to dozens;

a toca (la) verzi şi uscate – to speak at random; to talk at largeş

to ramble on;

a nu-i sta gura – to chatter/to patter away.

a fi nebun de bucurie (de fericire) – beside one self with joy;

mad/frantic with joy; wild with joy;

overjoyed.

a-i ajunge (cuiva) cuţitul la os – to be at the end of one’s tether;

to be at one’s wit’s ends; to be very hard up;

a-i ajunge funia la par – to be at the end of one’s tether; to be

on one’s last legs;

a fi cu cuţitul la gât – *;

a fi în cumpănă de viaţă (de moarte) – sitting on a fence;

a fi între ciocan şi nicovală (între două focuri, între Scila şi

Caribda) – between the hammer and the anvil; between the

beetle and the block; between Scylla and Carybdis;

a fi pe dric – to be done for;

a fi pe linie moartă – on the shelf; shelved; side-tracked; on a

side-track; off the map; high and dry;

a fi pe muche de cuţit – on a/the razor’s edge; on a knife edge;

a fi pe marginea prăpastiei – at the edge of the abyss; on the

brink of (the) precipe;

175

a-i sta viaţa într-un fir de aţă – to hang by/on/upon a thread.

a fi om de omenie – man of

humanity.

a avea inimă de criţă – *;

a avea inimă neagră – to have (a fit of) the blues;

a avea inimă rea – bitterness; gall;

a avea maţe pestiţe (a fi pestriţ la maţe) – *;

a fi câinos (negru) la inimă (la suflet) – hard hearted;

a fi cu carnea bălţată – *;

a fi fără inimă – heartless; he has no heart;

nergu la suflet – *;

(e) rău ca un câine – *;

rău de mama focului – *;

rău la inimă (la suflet) – bitterness; gall.

a fi om învăţat – to be an educated

man; to be bred a scholar.

a avea apă la cap – *;

a avea minte de cocă – *;

a avea minte de vrabie – *;

a-i cânta sticleţii în cap – to have bats in the belfry; be wrong

in the upper story;

a fi deştep (şiret, isteţ) ca oaia – *;

a fi clei – not to know B from a bull’s foot/a battledore/a

broomstic;

a fi cu (a avea) sticleţi în cap – to have bats in the belfry; be

wrong in the upper story; to be off one’s base.

a fi cu trei roate la car (la căruţă) – to have a tile loose; to

have bats in the belfry;

a fi din cei cu păr pe limbă – hairy about/in the fetlocks/heel;

a fi greu de (la) cap (minte) – to lack gumption;

(a fi) înapoiat mintal – *;

a nu fi în toate minţile (cu mintea întreagă) – to be a button

short; to have lost a button; not to have one’s button on;

a fi (cam) într-o doagă (a-i lipsi o doagă) – to be bonkers;

(a fi) mic la minte – narrow-minded;

a fi pleşuv la minte – bald-headed;

prost ca o cizmă – as free from sense as a frog from feathers;

prost ca o curcă – *;

prost ca gardul – (as) stupid as a donkey/an owl;

prost ca noaptea – as daft as a brush; as stupid as a donkey/a

goose/an owl;

prost ca oaia – (as) stupid as a donkey/an owl;

prost ca un măgar – as stupid as a donkey;

prost de dă în gropi – as thick as two short planks; as silly as

can be;

prost de rage – *;

prost fără pereche – a precious fool; a vacuous individual;

prost la minte – *;

(a fi) prostul proştilor – *;

176

(a fi) strâmt (îngust) la minte – to have a one rack mind;

(a fi) (cam) sucit la minte – wrong-minded/twisted mind;

a fi tare de boacă (de cap) – not to know one’s arse from one’s

elbow; slow in the uptake; beef witted;

a fi (cam) tra-la-la – *;

(a fi) trăsnit cu leuca (a fi bătut cu leuca) – a bit wrong in the

garret.

a fi pe calea cea dreaptă (bună) –

on the beam.

a fi pe o cale greşită (rea) – on the wrong tack.

a fi pe drumul cel drept – on the

beam.

a fi pe un drum greşit – on the wrong tack.

a fi pe pace (cu cineva) – to set

one’s heart at ease/rest.

a fi pe picior de război (cu cineva) – on a war footing; on war

establishment;

a purta război (cu cineva) – to wage war against/with...

a fi pâine şi caş (cu cineva) – *. a fi pe picior de război (cu cineva) – on a war footing; on war

establishment.

a fi plin de parale (de bani) – in the

gravy.

a ajunge la covrigi – to come upon parish; to go to the dogs; to

be on the rocks;

a avea punga deşartă – *;

a nu avea nicio leţcaie (frântă) – to be at low-water mark;

a rămâne fără niciun ban (fără nicio para chioară) – to be

penniless;

a-i bate (a-i şuiera) vântul prin buzunar – to be in low-water;

a-i bate vântul prin traistă – *;

a-i cânta cucul prin (în) pungă – *;

a fi cu punga goală – *;

a fi în pană de bani – hard up (for money); pushed/pressed for

money; out of cash; in a tight spot; in a nice fix;

a fi (a rămâne) lefter – to run out/short of money; to be

penniless/pinched/reduced;

a fi lipit pământului – not to have a shirt to one’s back;

a fi logodit cu sărăcia – *;

a-i fi punga oftigoasă – *;

a fi sărac ca şoarecele de biserică – *;

a fi sărac lipit pământului – not to have a shirt to one’s back;

a fi strâmtorat de bani – behindhand in one’s circumstances;

in reduced circumstances;

a fi subţire la pungă – *;

a fi (a ajunge, a rămâne) tinichea – to be pinched/reduced;

(a fi) tufă în buzunar – to be penniless/broke;

a-i ieşi părul prin căciulă – to be hardly able to keep body and

soul together;

îi curg obielele – *;

177

îi fluieră vântul în pungă – to be in low-water;

a întoarce punga pe dos – *;

plin de bani ca broasca de păr (de lână) – glum;

a rămâne cu aţa mămăligii – to go (and) whistle for it;

a rămâne cu buzunarele goale – to go to the cleaners;

a rămâne cu trasita în băţ – to live out of a box/suitcase/trunk;

a rămâne fără niciun ban (fără nicio para chioară) – on

one’s uppers;

a rămâne fără niciun capăt de aţă – nothing at all;

a rămâne numai cămaşa pe el – *.

a fi plin de sănătate – full of health.

a fi cu un picior în groapă – on one’s last legs;

a fi mai mult mort (decât viu) – more dead than alive; more

than half dead;

a fi pe patul de moarte – dying; breathing one’s last; at the

edge of the pit.

a fi plin de viaţă – full of life;

bursting with vivacity; alive and

kicking.

a o duce de azi pe mâine – to take no thought for the morrow;

to live from hand to mouth;

a fi (a se afla) în pragul morţii – at death’s door;

a fi între viaţă şi moarte – to hover between life and death;

a fi la un pas de moarte – to lie at death’s door;

a fi mic de zile – *;

a fi pe ducă – one’s number is up;

a fi (a ajunge) pe marginea gropii – at the edge of the grave;

a fi pe marginea prăpastiei – at the edge of the abyss; on the

brink of (the) precipe;

a fi pe moarte – dying; breathing one’s last;

a-i fi (cuiva) zilele numărate – not to be long for this world;

a-i ieşi (cuiva) sufletul – to have a bad/a killing time;

a i se apropia vremea (ceasul) – his time has come;

a i se curma zilele – to put an end to one’s life; to commite

suicide; to lay violent hands upon onself;

a mirosi a colibă (a tămâie, a pământ) – to have one foot in

the grave; to be on the brink of the grave;

(a-i fi leacul) numai sapa şi hârleţul (lopata) – death;

a-i suna doagele – *;

a-i trebui popă – *;

a nu mai avea zile multe – to be far gone;

a o duce de azi pe mâine – to have barely enough to keep body

and soul together;

a nu o mai duce mult – one’s number is up; not to last much

longer.

a fi prieten la cataramă (la toartă,

unghie şi carne) – bossom friend;

a fi la cuţite – at swords’ point.

178

great chums; cup and can.

a fi puişor cu caş (pe botişor) – *. a avea ani bătuţi pe muchie – on the shady;

a avea ani de patriarh – *;

a avea gâscă în barbă (cu gâsca în traistă) – *;

a avea multe vineri – *;

a avea nouă vieţii (suflete) – to have nine lives like a cat;

bătrân ca lumea – *;

bătut de bruma vremii – grown hoary (with age);

a fi bătut de brumă – he is hoary (with age);

înaintat în vârstă – decline/autumn of life;

a fi încărcat cu (de) zile (de ani) – far gone in years;

în amurgul vieţii – in the afternoon of one’s life;

în iarna vieţii – *;

lup bătrân – old dog;

a-l ninge înainte de vreme – *;

a fi nins de ani (de vreme) – to be very old;

i-a nins în barbă (în cap, în păr, pe la tâmple) – he is hoary

(with age);

uitat de moarte (de vreme) – *.

a fi putred de bogat (de bani) –

rolling in money.

a ajunge la covrigi – to come upon parish; to go to the dogs; to

be on the rocks;

a avea punga deşartă – *;

a nu avea nicio leţcaie (frântă) – to be at low-water mark;

a rămâne fără niciun ban (fără nicio para chioară) – to be

penniless;

a-i bate (a-i şuiera) vântul prin buzunar – to be in low-water;

a-i bate vântul prin traistă – *;

a-i cânta cucul prin (în) pungă – *;

a fi cu punga goală – *;

a fi în pană de bani – hard up (for money); pushed/pressed for

money; out of cash; in a tight spot; in a nice fix;

a fi (a rămâne) lefter – to run out/short of money; to be

penniless/pinched/reduced;

a fi lipit pământului – not to have a shirt to one’s back;

a fi logodit cu sărăcia – *;

a-i fi punga oftigoasă – *;

a fi sărac ca şoarecele de biserică – *;

a fi sărac lipit pământului – not to have a shirt to one’s back;

a fi strâmtorat de bani – behindhand in one’s circumstances;

in reduced circumstances;

a fi subţire la pungă – *;

a fi (a ajunge, a rămâne) tinichea – to be pinched/reduced;

(a fi) tufă în buzunar – to be penniless/broke;

a-i ieşi părul prin căciulă – to be hardly able to keep body and

soul together;

179

îi curg obielele – *;

îi fluieră vântul în pungă – to be in low-water;

a întoarce punga pe dos – *;

plin de bani ca broasca de păr (de lână) – glum;

a rămâne cu aţa mămăligii – to go (and) whistle for it;

a rămâne cu buzunarele goale – to go to the cleaners;

a rămâne cu trasita în băţ – to live out of a box/suitcase/trunk;

a rămâne fără niciun ban (fără nicio para chioară) – on

one’s uppers;

a rămâne fără niciun capăt de aţă – nothing at all;

a rămâne numai cămaşa pe el – *.

a fi rece ca marmora – as cold as

marble.

a avea foc în vine – *.

a fi rupt (frânt, mort) de oboseală – to be dead beat.

a fi în (plină) putere (a fi în toată puterea) – *.

a fi sătul dobă – to have enough of

it; to get a/one’s bellyful of smth.

a avea coastele lipite – to be pinched with hunger;

a avea burta lipită de spate – *;

a avea o foame de lup – to be ravenously hungry; to be hungry

as the wolf;

a fi lat de foame – *;

a fi mort de foame – spent with hunger;

a fi rupt (frânt) în caş – *;

i-au mas şoarecii în pântece – *;

a i se lipi coastele (de foame) – to be pinched with hunger;

a i se lungi urechile de foame – *;

a i se pune soarele drept inimă – *;

îi ghiorăie maşele de foame – to have the collywobbles;

îi joacă şoarecii în pântece (de foame) – *.

a fi scump la vorbă – spare of

speech; chary of words; to be a

person of few words.

a avea gură spartă – to have a long tongue;

a avea limbă ascuţită (ascuţit la limbă) – to have a sharp/a

caustic tongue;

a avea (a fi cu) limba lungă – a long/a wagging/a loose tongue;

a chartterbox;

a face colb – *;

a face larmă – to create/make/raise a disturbance;

a fi cu gura mare – *;

a fi înţepat (iute, ascuţit) la vorbă – *;

a fi limbă lungă – to be a chatterbox;

a fi limbă slobodă – a long/a wagging/a loose tongue; a

chatterbox;

a fi rău de gură (de clanţă) – given to gossip; scandal-

mongering; fond of scandal; foul-mouthed;

a fi slobod (liber) de (la) gură (limbă) – to speak (one’s mind

too) freely;

180

a fi uşor de (la) gură – *;

îi umblă gura ca o moară stricată (hodorogită, nefierecată) –

to patter away; to talk too much; to talk thirteen/nineteen to

dozens;

a toca câte-n lună şi soare (stele) – *;

nu i-a tors mamă-sa pe limbă – *;

a-i toca (a-i turui) gura ca o meliţă (ca o moară stricată, ca o

moară hodorogită) – to patter away; to talk too much; to talk

thirteen/nineteen to dozens;

a toca (la) verzi şi uscate – to speak at random; to talk at large;

to ramble on; to prate;

a nu-i stă gura – to chatter/to patter away.

a fi slab ca o scândură (ca un

ogar, ca un ţâr) – thin as a hurdle/a

lath/a rake/a rail/a gate/a whipping

post/as thread-paper.

gras ca un pepene – as fat as butter/a pig.

a fi slab de fire (de înger, de oţele) – flabby; weak-willed; pigeon-

hearted.

a fi tare de fire (de inimă, de înger, de caracter) –

courageous; brave; strong-hearted.

a fi socotit la minte – *. a avea apă la cap – *;

a avea minte de cocă – *;

a avea minte de vrabie – *;

a-i cânta sticleţii în cap – to have bats in the belfry; be wrong in

the upper story;

a fi deştep (şiret, isteţ) ca oaia – *;

a fi clei – not to know B from a bull’s foot/a battledore/a

broomstic;

a fi cu (a avea) sticleţi în cap – to have bats in the belfry; be

wrong in the upper story; to be off one’s base.

a fi cu trei roate la car (la căruţă) – to have a tile loose; to

have bats in the belfry;

a fi din cei cu păr pe limbă – hairy about/in the fetlocks/heel;

a fi greu de (la) cap (minte) – to lack gumption;

(a fi) înapoiat mintal – *;

a nu fi în toate minţile (cu mintea întreagă) – to be a button

short; to have lost a button; not to have one’s button on;

a fi (cam) într-o doagă (a-i lipsi o doagă) – to be bonkers;

(a fi) mic la minte – narrow-minded;

a fi pleşuv la minte – bald-headed;

prost ca o cizmă – as free from sense as a frog from feathers;

prost ca o curcă – *;

prost ca gardul – (as) stupid as a donkey/an owl;

prost ca noaptea – as daft as a brush; as stupid as a donkey/a

181

goose/an owl;

prost ca oaia – (as) stupid as a donkey/an owl;

prost ca un măgar – as stupid as a donkey;

prost de dă în gropi – as thick as two short planks; as silly as

can be;

prost de rage – *;

prost fără pereche – a precious fool; a vacuous individual;

prost la minte – *;

(a fi) prostul proştilor – *;

(a fi) strâmt (îngust) la minte – to have a one rack mind;

(a fi) (cam) sucit la minte – wrong-minded/twisted mind;

a fi tare de boacă (de cap) – not to know one’s arse from one’s

elbow; slow in the uptake; beef witted;

a fi (cam) tra-la-la – *;

(a fi) trăsnit cu leuca (a fi bătut cu leuca) – a bit wrong in the

garret.

(a fi) sprinten la minte – quick-

witted; quick in the uptake.

a avea apă la cap – *;

a avea minte de cocă – *;

a avea minte de vrabie – *;

a-i cânta sticleţii în cap – to have bats in the belfry; be wrong in

the upper story;

a fi deştep (şiret, isteţ) ca oaia – *;

a fi clei – not to know B from a bull’s foot/a battledore/a

broomstic;

a fi cu (a avea) sticleţi în cap – to have bats in the belfry; be

wrong in the upper story; to be off one’s base.

a fi cu trei roate la car (la căruţă) – to have a tile loose; to

have bats in the belfry;

a fi din cei cu păr pe limbă – hairy about/in the fetlocks/heel;

a fi greu de (la) cap (minte) – to lack gumption;

(a fi) înapoiat mintal – *;

a nu fi în toate minţile (cu mintea întreagă) – to be a button

short; to have lost a button; not to have one’s button on;

a fi (cam) într-o doagă (a-i lipsi o doagă) – to be bonkers;

(a fi) mic la minte – narrow-minded;

a fi pleşuv la minte – bald-headed;

prost ca o cizmă – as free from sense as a frog from feathers;

prost ca o curcă – *;

prost ca gardul – (as) stupid as a donkey/an owl;

prost ca noaptea – as daft as a brush; as stupid as a donkey/a

goose/an owl;

prost ca oaia – (as) stupid as a donkey/an owl;

prost ca un măgar – as stupid as a donkey;

prost de dă în gropi – as thick as two short planks; as silly as

can be;

prost de rage – *;

182

prost fără pereche – a precious fool; a vacuous individual;

prost la minte – *;

(a fi) prostul proştilor – *;

(a fi) strâmt (îngust) la minte – to have a one rack mind;

(a fi) (cam) sucit la minte – wrong-minded/twisted mind;

a fi tare de boacă (de cap) – not to know one’s arse from one’s

elbow; slow in the uptake; beef witted;

a fi (cam) tra-la-la – *;

(a fi) trăsnit cu leuca (a fi bătut cu leuca) – a bit wrong in the

garret.

a fi stup de bani (doldora de bani) – in the money.

a ajunge la covrigi – to come upon parish; to go to the dogs; to

be on the rocks;

a avea punga deşartă – *;

a nu avea nicio leţcaie (frântă) – to be at low-water mark;

a rămâne fără niciun ban (fără nicio para chioară) – to be

penniless;

a-i bate (a-i şuiera) vântul prin buzunar – to be in low-water;

a-i bate vântul prin traistă – *;

a-i cânta cucul prin (în) pungă – *;

a fi cu punga goală – *;

a fi în pană de bani – hard up (for money); pushed/pressed for

money; out of cash; in a tight spot; in a nice fix;

a fi (a rămâne) lefter – to run out/short of money; to be

penniless/pinched/reduced;

a fi lipit pământului – not to have a shirt to one’s back;

a fi logodit cu sărăcia – *;

a-i fi punga oftigoasă – *;

a fi sărac ca şoarecele de biserică – *;

a fi sărac lipit pământului – not to have a shirt to one’s back;

a fi strâmtorat de bani – behindhand in one’s circumstances;

in reduced circumstances;

a fi subţire la pungă – *;

a fi (a ajunge, a rămâne) tinichea – to be pinched/reduced;

(a fi) tufă în buzunar – to be penniless/broke;

a-i ieşi părul prin căciulă – to be hardly able to keep body and

soul together;

îi curg obielele – *;

îi fluieră vântul în pungă – to be in low-water;

a întoarce punga pe dos – *;

plin de bani ca broasca de păr (de lână) – glum;

a rămâne cu aţa mămăligii – to go (and) whistle for it;

a rămâne cu buzunarele goale – to go to the cleaners;

a rămâne cu trasita în băţ – to live out of a box/suitcase/trunk;

a rămâne fără niciun ban (fără nicio para chioară) – on

one’s uppers;

a rămâne fără niciun capăt de aţă – nothing at all;

183

a rămâne numai cămaşa pe el – *.

a fi sub arme (sub drapel, sub

steag) – under arms; with the

colours.

a fi lăsat la vatră – mil. to get one’s discharge.

a fi tare de inimă – *. a fi fricos ca un iepure – (as) timid as a hare/a rabbit;

a se teme şi de umbra lui – to be afraid of one’s (own) shadow.

a fi treaz-trezuţ – *. (a fi) ameţit de băutură – to show drink;

(a fi) beat criţă (turtă, mort, butuc, lulea) – dead/blind/roaring

drunk;

a fi în patru iţe – *;

a fi la vuple – *;

a fi lemn de beat – dead/blind/roaring drunk;

a fi mort (de) beat – dead drunk;

a fi slujitorul lui Bahus – *;

a o lua în clanţă – *;

a merge în patru labe – on all fours; crawling;

a se naşte în zodia raţelor – *;

a rătăci casele de beat ce e – *;

a ţine leul la ureche – *;

a se face lulea – to have/take a glass too much;

a nu se mai putea ţine pe picioare – to lose one’s legs.

a fi treaz la minte – to keep oneself

dry.

(a fi) ameţit de băutură –to show drink;

(a fi) beat criţă (turtă, mort, butuc, lulea) – dead/blind/roaring

drunk;

a fi în patru iţe – *;

a fi la vuple – *;

a fi lemn de beat – dead/blind/roaring drunk;

a fi mort (de) beat – dead drunk;

a fi slujitorul lui Bahus – *;

a o lua în clanţă – *;

a merge în patru labe – on all fours; crawling;

a se naşte în zodia raţelor – *;

a rătăci casele de beat ce e – *;

a ţine leul la ureche – *;

a se face lulea – to have/take a glass too much;

a nu se mai putea ţine pe picioare – to lose one’s legs.

uşor de cap – quick-witted; sharp;

bright; quick in the uptake.

a avea apă la cap – *;

a avea minte de cocă – *;

a avea minte de vrabie – *;

a-i cânta sticleţii în cap – to have bats in the belfry; be wrong in

the upper story;

184

a fi deştep (şiret, isteţ) ca oaia – *;

a fi clei – not to know B from a bull’s foot/a battledore/a

broomstic;

a fi cu (a avea) sticleţi în cap – to have bats in the belfry; be

wrong in the upper story; to be off one’s base.

a fi cu trei roate la car (la căruţă) – to have a tile loose; to

have bats in the belfry;

a fi din cei cu păr pe limbă – hairy about/in the fetlocks/heel;

a fi greu de (la) cap (minte) – to lack gumption;

(a fi) înapoiat mintal – *;

a nu fi în toate minţile (cu mintea întreagă) – to be a button

short; to have lost a button; not to have one’s button on;

a fi (cam) într-o doagă (a-i lipsi o doagă) – to be bonkers;

(a fi) mic la minte – narrow-minded;

a fi pleşuv la minte – bald-headed;

prost ca o cizmă – as free from sense as a frog from feathers;

prost ca o curcă – *;

prost ca gardul – (as) stupid as a donkey/an owl;

prost ca noaptea – as daft as a brush; as stupid as a donkey/a

goose/an owl;

prost ca oaia – (as) stupid as a donkey/an owl;

prost ca un măgar – as stupid as a donkey;

prost de dă în gropi – as thick as two short planks; as silly as

can be;

prost de rage – *;

prost fără pereche – a precious fool; a vacuous individual;

prost la minte – *;

(a fi) prostul proştilor – *;

(a fi) strâmt (îngust) la minte – to have a one rack mind;

(a fi) (cam) sucit la minte – wrong-minded/twisted mind;

a fi tare de boacă (de cap) – not to know one’s arse from one’s

elbow; slow in the uptake; beef witted;

a fi (cam) tra-la-la – *;

(a fi) trăsnit cu leuca (a fi bătut cu leuca) – a bit wrong in the

garret.

a-şi găsi beleaua – to get into hot

water/to bring an old house on one’s

head.

a scăpa de belea – to get out of an encumbrance/to get to

smooth water.

glumă nesărată – *. glumă sărată – *.

gras ca un pepene – as fat as butter. a avea numai suflet în oase – *;

a-i curge oasele – *;

a-i curge untura (grăsimea) pe nas – *;

a fi (a se usca, a rămâne) ca o scândură – thin as a rake;

a fi numai pielea şi osul din el (numai piele şi oase) – mere

skin and bone;

a fi slab ca o scândură (ca un ogar, ca un ţâr) – as thin as a

185

hurdle/a lath/a rake/a rail/a gate/a whipping post/as thread-

paper/as lean;

gras ca scripca – *;

gras de-i numeri coastele – *;

a-i ieşi (cuiva) oasele prin piele – his bones came out through

his skin/bag of bones;

îi numeri oasele – *;

îi suflă (îi fluieră) vântul prin oase – *;

a rămâne doar umbra din el – he’s mere shadow os his former

self;

scândură de slab – lean as a rake.

a grăi de bine (pe cineva) – *. a grăi de rău (pe cineva) – *.

gras (învelit) ca un pepene (ca

pepenele) – as fat as butter.

îi curge untura (grăsimea) pe nas – *;

slab de-i numeri coastele – *;

slab de-l suflă (bate) vântul – *;

uscat (ca o) toacă (toacă de uscat) – *.

harnic ca o albină (ca o furnică) –

busy as a bee.

leneş fără pereche – *.

harnic de mănâncă foc – *. leneş fără pereche – *.

hohot de plâns – roar with. hohot de râs – roar with laughter.

ieftin ca braga – cheap as dirt. a nu avea preţ – *;

scump ca focul – *.

ieftin la plâns – *. scump la râs – *.

ieşit din faşă – out of swadding

clothes.

a avea ani bătuţi pe muchie – on the shady;

a avea ani de patriarh – *;

a avea gâscă în barbă (cu gâsca în traistă) – *;

a avea multe vineri – *;

a avea nouă vieţii (suflete) – to have nine lives like a cat;

bătrân ca lumea – *;

bătut de bruma vremii – grown hoary (with age);

a fi bătut de brumă – he is hoary (with age);

înaintat în vârstă – decline/autumn of life;

a fi încărcat cu (de) zile (de ani) – far gone in years;

în amurgul vieţii – in the afternoon of one’s life;

în iarna vieţii – *;

lup bătrân – old dog;

a-l ninge înainte de vreme – *;;

a fi nins de ani (de vreme) – to be very old;

i-a nins în barbă (în cap, în păr, pe la tâmple) – he is hoary

(with age);

186

uitat de moarte (de vreme) – *.

a intrat bălaia în sat, s-a luminat

de ziuă – at daybreak.

când se bate (se îngână) ziua cu noapte – *.

ieşit din minţi – head over heals. în toate minţile (în toată mintea) – in one’s right mind.

a o isprăvi rău – *. a scăpa basma curată – to get off scot free.

a iubi (pe cineva) (a-i fi drag) ca

(mai mult decât) ochii din cap, a

iubi (pe cineva) din tot sufletul – to

be the very breath of one’s nostrils.

a-i fi (cuiva) drag ca sarea-n ochi, a nu-i fi (cuiva) pe plac –

to have someboby’s gots.

a-şi împrăştia gândurile – *. a-şi aduna gândurile – *.

încă nu i-a căzut (nu i-a picat)

caşul de la gură – he’s still a squash

(an egg)/cradle straws are scarce out

of his breech.

a avea ani bătuţi pe muchie – on the shady;

a avea ani de patriarh – *;

a avea gâscă în barbă (cu gâsca în traistă) – *;

a avea multe vineri – *;

a avea nouă vieţii (suflete) – to have nine lives like a cat;

bătrân ca lumea – *;

bătut de bruma vremii – grown hoary (with age);

a fi bătut de brumă – he is hoary (with age);

înaintat în vârstă – decline/autumn of life;

a fi încărcat cu (de) zile (de ani) – far gone in years;

în amurgul vieţii – in the afternoon of one’s life;

în iarna vieţii – *;

lup bătrân – old dog;

a-l ninge înainte de vreme – *;

a fi nins de ani (de vreme) – to be very old;

i-a nins în barbă (în cap, în păr, pe la tâmple) – he is hoary

(with age);

uitat de moarte (de vreme) – *.

a închide dosarul – to close the

chapter.

a deschide dosarul – to open the chapter.

a închide ochii de veci (pe, pentru

vecie) – to die.

a vedea lumina zilei – to see the light, to be born.

a o încurca (a o sfârşi) rău de tot –

to come to no good; to end in

misery; to go to a bad end.

a scăpa basma curată – to bluff it out.

a îndruga verzi şi uscate – to let off

hot air.

a-i toarce maica-sa pe limbă – *.

187

îşi dă şi cămaşa de pe el, a fi milos

şi darnic – to give the very shirt off

one’s back.

a avea nouă băieri la pungă – to be tight-/close-

fisted/niggardly;

a lega paraua cu zece noduri – to be tight-/close-

fisted/niggardly;

a-şi suge (a-şi mânca) de sub unghie – to live near.

i s-au înecat corăbiile – to be

cheesed-off.

a-i fi toţi boii acasă – to be in the blues.

a întoarce banii cu lopata – to have

money to bum.

a ajunge la covrigi – to come upon parish; to go to the dogs; to

be on the rocks;

a avea punga deşartă – *;

a nu avea nicio leţcaie (frântă) – to be at low-water mark;

a rămâne fără niciun ban (fără nicio para chioară) – to be

penniless;

a-i bate (a-i şuiera) vântul prin buzunar – to be in low-water;

a-i bate vântul prin traistă – *;

a-i cânta cucul prin (în) pungă – *;

a fi cu punga goală – *;

a fi în pană de bani – hard up (for money); pushed/pressed for

money; out of cash; in a tight spot; in a nice fix;

a fi (a rămâne) lefter – to run out/short of money; to be

penniless/pinched/reduced;

a fi lipit pământului – not to have a shirt to one’s back;

a fi logodit cu sărăcia – *;

a-i fi punga oftigoasă – *;

a fi sărac ca şoarecele de biserică – *;

a fi sărac lipit pământului – not to have a shirt to one’s back;

a fi strâmtorat de bani – behindhand in one’s circumstances;

in reduced circumstances;

a fi subţire la pungă – *;

a fi (a ajunge, a rămâne) tinichea – to be pinched/reduced;

(a fi) tufă în buzunar – to be penniless/broke;

a-i ieşi părul prin căciulă – to be hardly able to keep body and

soul together;

îi curg obielele – *;

îi fluieră vântul în pungă – to be in low-water;

a întoarce punga pe dos – *;

plin de bani ca broasca de păr (de lână) – glum;

a rămâne cu aţa mămăligii – to go (and) whistle for it;

a rămâne cu buzunarele goale – to go to the cleaners;

a rămâne cu trasita în băţ – to live out of a box/suitcase/trunk;

a rămâne fără niciun ban (fără nicio para chioară) – on

one’s uppers;

a rămâne fără niciun capăt de aţă – nothing at all;

a rămâne numai cămaşa pe el – *.

188

în veci de veci (în vecii vecilor, în

veacul veacului) – to all eternity.

când mi-oi vedea palma (mâinile) – when two Sundays come

together.

la doi paşi – within a stone’s throw. la marginea (capătul) pământului – at the world’s end; at the

ends of the earth; at the back of beyond;

peste nouă mări şi nouă ţări – at the other end of the world;

miles and miles away; beyond/over the sea(s).

la marginea (la capătul)

pământului – at the world’s end; at

the ends of the earth; at the back of

beyond.

cât ai arunca cu securea – at a stone’s throw;

cât ajunge săgeata – *;

cât ai da cu praştia – *;

cât bate ochiul – *;

cât cuprinde ochiul – as far as one can see/the eye can reach;

(a fi) la o depărtare de-o cârjă – *;

la doi paşi – within a stone’s throw;

la o aruncătură (la o zvârlitură) de băţ – at a stone’s throw

(from); within hail;

la o săritură de aici – *.

la o aruncătură (la o zvârlitură)

de băţ – at a stone’s throw (from);

within hail.

la marginea (capătul) pământului – at the world’s end; at the

ends of the earth; at the back of beyond;

peste nouă mări şi nouă ţări – at the other end of the world;

miles and miles away; beyond/over the sea(s).

la ordinea zilei – topical; current; of

the day; in the high-lights; on the

map.

ieşit din uz – out-dated; super-annuated; dropping out of use;

obsolete; out of date/fashion.

la o săritură de aici – *. la marginea (capătul) pământului – at the world’s end; at the

ends of the earth; at the back of beyond;

peste nouă mări şi nouă ţări – at the other end of the world;

miles and miles away; beyond/over the sea(s).

la sfântul aşteaptă – till the cows

come home.

când mi-oi vedea palma (mâinile) – to all eternity;

cât ai bate în (din) palme – at a clap;

cât ai clipi din ochi – in ablowing of a match;

cât ai da cu praştia – *;

cât ai da în cremene – in a brace/couple of shakes/a shake/two

shakes of a lamb’s tail;

cât ai frige un ou – *;

cât ai îmbuca o dată – *;

cât ai plesni din bici – to snap/to smart a/one’s whip;

cât ai plesni din palme – *;

cât ai zice mei – *;

cât ai zice peşte – before you could say Jack Robinson;

cât ar sta un popă în rai – *.

a-l lăsa frica – *. a-l apuca frica – to be siezed with fear.

189

a i se lega (cuiva) limba – to

remain speechless.

a i se dezlega limba – to unbridle one’s tongue; to unloose(n)

one’s tongue.

a-i lua (a-i tăia) (cuiva) apa (de la

moară) – *.

a da (cuiva) apă la moară – to draw water to smb.’s mill.

a lua apă în gură – *. a avea gură spartă – to have a long tongue;

a avea limbă ascuţită (ascuţit la limbă) – to have a sharp/a

caustic tongue;

a avea (a fi cu) limba lungă – a long/a wagging/a loose tongue;

a chartterbox;

a face colb – *;

a face larmă – to create/make/raise a disturbance;

a fi cu gura mare – *;

a fi înţepat (iute, ascuţit) la vorbă – *;

a fi limbă lungă – to be a chatterbox;

a fi limbă slobodă – a long/a wagging/a loose tongue; a

chatterbox;

a fi rău de gură (de clanţă) – given to gossip; scandal-

mongering; fond of scandal; foul-mouthed;

a fi slobod (liber) de (la) gură (limbă) – to speak (one’s mind

too) freely;

a fi uşor de (la) gură – *;

îi umblă gura ca o moară stricată (hodorogită, nefierecată) –

to patter away; to talk too much; to talk thirteen/nineteen to

dozens;

a toca câte-n lună şi soare (stele) – *;

nu i-a tors mamă-sa pe limbă – *;

a-i toca (a-i turui) gura ca o meliţă (ca o moară stricată, ca o

moară hodorogită) – to patter away; to talk too much; to talk

thirteen/nineteen to dozens;

a toca (la) verzi şi uscate – to speak at random; to talk at large;

to ramble on; to prate;

a nu-i sta gura – to chatter/to patter away.

a lua (pe cineva) cu binişorul (cu

binele, cu frumosul) – to ride smb.

in/on/with the snaffle.

a lua (pe cineva) cu răul – *.

a o lua de la coadă – to begin/to

start at the wrong end.

a o lua de la început – to be back to square one;

a o lua de la lingură – *.

a lua (a avea) (pe cineva) în nume

de rău – to take in bad part.

a lua (a avea) (pe cineva) în nume de bine – to take in good

part.

a o lua pe coarda de jos – *.

a o ţine pe coarda de sus – *.

190

lume veche – the Old World.

lume nouă – the New World.

lung (înalt) ca (cât) o prăjină – to

be all legs.

îi mănâncă raţele din buzunar – *;

până la genunchii broaştei – *.

mal de om – lanky/tall as a (lamp)

post.

buburuz (gâgâlici) de om – *.

mărunt (mic) la suflet – small-

minded.

mare la suflet – noble-minded.

a-i merge bila – to use one’s bean. a avea apă la cap – *;

a avea minte de cocă – *;

a avea minte de vrabie – *;

a-i cânta sticleţii în cap – to have bats in the belfry; be wrong in

the upper story;

a fi deştep (şiret, isteţ) ca oaia – *;

a fi clei – not to know B from a bull’s foot/a battledore/a

broomstic;

a fi cu (a avea) sticleţi în cap – to have bats in the belfry; be

wrong in the upper story; to be off one’s base.

a fi cu trei roate la car (la căruţă) – to have a tile loose; to

have bats in the belfry;

a fi din cei cu păr pe limbă – hairy about/in the fetlocks/heel;

a fi greu de (la) cap (minte) – to lack gumption;

(a fi) înapoiat mintal – *;

a nu fi în toate minţile (cu mintea întreagă) – to be a button

short; to have lost a button; not to have one’s button on;

a fi (cam) într-o doagă (a-i lipsi o doagă) – to be bonkers;

(a fi) mic la minte – narrow-minded;

a fi pleşuv la minte – bald-headed;

prost ca o cizmă – as free from sense as a frog from feathers;

prost ca o curcă – *;

prost ca gardul – (as) stupid as a donkey/an owl;

prost ca noaptea – as daft as a brush; as stupid as a donkey/a

goose/an owl;

prost ca oaia – (as) stupid as a donkey/an owl;

prost ca un măgar – as stupid as a donkey;

prost de dă în gropi – as thick as two short planks; as silly as

can be;

prost de rage – *;

prost fără pereche – a precious fool; a vacuous individual;

prost la minte – *;

(a fi) prostul proştilor – *;

(a fi) strâmt (îngust) la minte – to have a one rack mind;

(a fi) (cam) sucit la minte – wrong-minded/twisted mind;

a fi tare de boacă (de cap) – not to know one’s arse from one’s

elbow; slow in the uptake; beef witted;

a fi (cam) tra-la-la – *;

191

(a fi) trăsnit cu leuca (a fi bătut cu leuca) – a bit wrong in the

garret.

a mânca (pe cineva sau ceva) cu

ochi – a) a fi ispitit de o mâncare

atrăgătoare; b) a dori mult (pe

cineva sau ceva) – to feast one’s eye

on somebody.

a nu-l vedea în ochi (pe cineva sau ceva) – a) a nu prefera

vreun produs alimentar; b) a nu putea suporta (pe cineva

sau ceva) – to hate the sight of somebody.

a-l mânca (pe cineva) viermii de

viu, foarte leneş – *.

harnic foc – as busy as a bee.

a mângâia pe cap (pe cineva) – *.

a face chica topor – to pull somebody by the hair.

a munci ca un bou (ca un cal, ca

un catâr) – to work like a bear.

a asuda sub limbă – to be a fool for one’s pains;

a bate apa în piuă – to draw water in a sieve;

a bate drumurile (pietrele) – to take the road;

a trage chiulul – to ditch;

a bate lăturile – *;

a bate străzile – to walk the streets;

a sta cu mâinile în sân – to stand with folded arms;

a tăia frunza la câini – to keep hands in pockets;

a trage mâţa (pe dracul) de coadă – to be hard up;

a umbla căscând gura – to be agog for...;

a umbla frunza frăsinelului – to fool around;

a umbla gură-cască – easy-gulliable person;

a umbla haimana – to lounge about;

a umbla hăbăucă (handralău) – to spin a cocoon;

a umbla în bobote – to wander aimlessly;

a umbla în dodii – to go over hedge and ditch;

a umbla în dorul lelii – to work with the left hand;

a umbla lelea (brambura, haihui) – to spin a street yard;

a umbla pe urlaţi – *;

a umbla teleleu (Tănase) – to buy gape-seed;

a nu lua (a nu ridica) un pai de jos, a nu mişca măcar un

deget – not to stir a finger to help.

a munci ca un hamal (ca un

salahor) – to work double rides.

a asuda sub limbă – to be a fool for one’s pains;

a bate apa în piuă – to draw water in a sieve;

a bate drumurile (pietrele) – to take the road;

a trage chiulul – to ditch;

a bate lăturile – *;

a bate străzile – to walk the streets;

a sta cu mâinile în sân – to stand with folded arms;

a tăia frunza la câini – to keep hands in pockets;

a trage mâţa (pe dracul) de coadă – to be hard up;

192

a umbla căscând gura – to be agog for...;

a umbla frunza frăsinelului – to fool around;

a umbla gură-cască – easy-gulliable person;

a umbla haimana – to lounge about;

a umbla hăbăucă (handralău) – to spin a cocoon;

a umbla în bobote – to wander aimlessly;

a umbla în dodii – to go over hedge and ditch;

a umbla în dorul lelii – to work with the left hand;

a umbla lelea (brambura, haihui) – to spin a street yard;

a umbla pe urlaţi – *;

a umbla teleleu (Tănase) – to buy gape-seed;

a nu lua (a nu ridica) un pai de jos, a nu mişca măcar un

deget – not to stir a finger to help.

a munci cât şapte – to do a power

of work.

a asuda sub limbă – to be a fool for one’s pains;

a bate apa în piuă – to draw water in a sieve;

a bate drumurile (pietrele) – to take the road;

a trage chiulul – to ditch;

a bate lăturile – *;

a bate străzile – to walk the streets;

a sta cu mâinile în sân – to stand with folded arms;

a tăia frunza la câini – to keep hands in pockets;

a trage mâţa (pe dracul) de coadă – to be hard up;

a umbla căscând gura – to be agog for...;

a umbla frunza frăsinelului – to fool around;

a umbla gură-cască – easy-gulliable person;

a umbla haimana – to lounge about;

a umbla hăbăucă (handralău) – to spin a cocoon;

a umbla în bobote – to wander aimlessly;

a umbla în dodii – to go over hedge and ditch;

a umbla în dorul lelii – to work with the left hand;

a umbla lelea (brambura, haihui) – to spin a street yard;

a umbla pe urlaţi – *;

a umbla teleleu (Tănase) – to buy gape-seed;

a nu lua (a nu ridica) un pai de jos, a nu mişca măcar un

deget – not to stir a finger to help.

a munci din greu – to work hard. a asuda sub limbă – to be a fool for one’s pains;

a bate apa în piuă – to draw water in a sieve;

a bate drumurile (pietrele) – to take the road;

a trage chiulul – to ditch;

a bate lăturile – *;

a bate străzile – to walk the streets;

a sta cu mâinile în sân – to stand with folded arms;

a tăia frunza la câini – to keep hands in pockets;

a trage mâţa (pe dracul) de coadă – to be hard up;

a umbla căscând gura – to be agog for...;

193

a umbla frunza frăsinelului – to fool around;

a umbla gură-cască – easy-gulliable person;

a umbla haimana – to lounge about;

a umbla hăbăucă (handralău) – to spin a cocoon;

a umbla în bobote – to wander aimlessly;

a umbla în dodii – to go over hedge and ditch;

a umbla în dorul lelii – to work with the left hand;

a umbla lelea (brambura, haihui) – to spin a street yard;

a umbla pe urlaţi – *;

a umbla teleleu (Tănase) – to buy gape-seed;

a nu lua (a nu ridica) un pai de jos, a nu mişca măcar un

deget – not to stir a finger to help.

a munci fără preget – to work

stintlessly.

a asuda sub limbă – to be a fool for one’s pains;

a bate apa în piuă – to draw water in a sieve;

a bate drumurile (pietrele) – to take the road;

a trage chiulul – to ditch;

a bate lăturile – *;

a bate străzile – to walk the streets;

a sta cu mâinile în sân – to stand with folded arms;

a tăia frunza la câini – to keep hands in pockets;

a trage mâţa (pe dracul) de coadă – to be hard up;

a umbla căscând gura – to be agog for...;

a umbla frunza frăsinelului – to fool around;

a umbla gură-cască – easy-gulliable person;

a umbla haimana – to lounge about;

a umbla hăbăucă (handralău) – to spin a cocoon;

a umbla în bobote – to wander aimlessly;

a umbla în dodii – to go over hedge and ditch;

a umbla în dorul lelii – to work with the left hand;

a umbla lelea (brambura, haihui) – to spin a street yard;

a umbla pe urlaţi – *;

a umbla teleleu (Tănase) – to buy gape-seed;

a nu lua (a nu ridica) un pai de jos, a nu mişca măcar un

deget – not to stir a finger to help.

a munci în sudoarea frunţii – to

keep one’s nose to the grindstone.

a asuda sub limbă – to be a fool for one’s pains;

a bate apa în piuă – to draw water in a sieve;

a bate drumurile (pietrele) – to take the road;

a trage chiulul – to ditch;

a bate lăturile – *;

a bate străzile – to walk the streets;

a sta cu mâinile în sân – to stand with folded arms;

a tăia frunza la câini – to keep hands in pockets;

a trage mâţa (pe dracul) de coadă – to be hard up;

a umbla căscând gura – to be agog for...;

a umbla frunza frăsinelului – to fool around;

194

a umbla gură-cască – easy-gulliable person;

a umbla haimana – to lounge about;

a umbla hăbăucă (handralău) – to spin a cocoon;

a umbla în bobote – to wander aimlessly;

a umbla în dodii – to go over hedge and ditch;

a umbla în dorul lelii – to work with the left hand;

a umbla lelea (brambura, haihui) – to spin a street yard;

a umbla pe urlaţi – *;

a umbla teleleu (Tănase) – to buy gape-seed;

a nu lua (a nu ridica) un pai de jos, a nu mişca măcar un

deget – not to stir a finger to help.

mut ca peştele (ca un peşte) – mute

as a fish.

a avea gură spartă – to have a long tongue;

a avea limbă ascuţită (ascuţit la limbă) – to have a sharp/a

caustic tongue;

a avea (a fi cu) limba lungă – a long/a wagging/a loose tongue;

a chartterbox;

a face colb – *;

a face larmă – to create/make/raise a disturbance;

a fi cu gura mare – *;

a fi înţepat (iute, ascuţit) la vorbă – *;

a fi limbă lungă – to be a chatterbox;

a fi limbă slobodă – a long/a wagging/a loose tongue; a

chatterbox;

a fi rău de gură (de clanţă) – given to gossip; scandal-

mongering; fond of scandal; foul-mouthed;

a fi slobod (liber) de (la) gură (limbă) – to speak (one’s mind

too) freely;

a fi uşor de (la) gură – *;

îi umblă gura ca o moară stricată (hodorogită, nefierecată) –

to patter away; to talk too much; to talk thirteen/nineteen to

dozens;

a toca câte-n lună şi soare (stele) – *;

nu i-a tors mamă-sa pe limbă – *;

a-i toca (a-i turui) gura ca o meliţă (ca o moară stricată, ca o

moară hodorogită) – to patter away; to talk too much; to talk

thirteen/nineteen to dozens;

a toca (la) verzi şi uscate – to speak at random; to talk at large;

to ramble on; to prate;

a nu-i stă gura – to chatter/to patter away.

a nu avea ochi să vadă (să vezi) (pe cineva) – to have a crush on soil.

a i se scurge (a-i curge) (cuiva) ochii (după cineva sau după

ceva) – to have one’s claws in smb.

a nu da pe faţă – not to blow the lid

off.

a da la iveală, a da în vileag – to disclose.

195

a nu-i încăpea inima în piept – to

walk upon air.

a-i ajunge (cuiva) cuţitul la os – to be very hard up;

a fi cu cuţitul la gât – to be at one’s wits end;

a fi în cumpănă de viaţă (de moarte) – to hang in the balance;

a fi în impas – to be in a tight corner;

a fi în încurcătură – to be in a puzzle;

a fi în nevoie (în mare nevoie) – to be in the dearest poverty;

a fi între ciocan şi nicovală – between hammer and anvil;

a fi între două focuri – between two fires;

a fi între Scila şi Caribda – between Scylla and Caribda;

a fi într-o dilemă – on the horns of a dilemma;

a fi pe dric – to be clapped out;

a fi pe linie moartă – to stand against the wall;

a fi pe muchie de cuţit – on a razor’s edge;

a fi pe marginea prăpastiei – to stand on a vulcano;

a-i sta viaţa într-un fir de aţă – to hang upon a thread.

a nu-l mai încăpea pielea de gras –

to grow too big for one’s boots.

a avea numai suflet în oase – to be a bag of bones;

a-i curge oasele – *;

a-i curge untura (grăsimea) pe nas – *;

a fi (a se usca, a rămâne) ca o scândură – thin as a rake;

a fi numai pielea şi osul din el (numai piele şi oase) – mere

skin and bone;

a fi slab ca o scândură (ca un ogar, ca un ţâr) – as thin as a

hurdle/a lath/a rake/a rail/a gate/a whipping post/as thread-

paper/as lean;

gras ca scripca – *;

gras de-i numeri coastele – *;

a-i ieşi (cuiva) oasele prin piele – his bones came out through

his skin/bag of bones;

îi numeri oasele – *;

îi suflă (îi fluieră) vântul prin oase – *;

a rămâne doar umbra din el – he’s mere shadow os his former

self;

scândură de slab – lean as a rake.

a nu lua nici nafură în gură – not

to taste food for three days.

a-şi pune (bine) burta la cale – to lay a good foundation.

a nu lua nici rouă în gură – not to

touch food.

a-şi pune (bine) burta la cale – to lay a good foundation.

nu pune nici picătură în gură – to

keep in the pin.

a avea darul (patima) beţiei (suptului) – to be addicted to

drinking;

bea (suge) de stinge – to drink deep;

bea până dă în bot – to drink like a fish;

a bea vârtos (zdravăn) – to drink like a lord.

196

a nu pune (a nu băga, a nu lua)

nimic în gură – not to touch food.

a-şi pune (bine) burta la cale – to lay a good foundation.

a nu pune strop de picătură în

gură – to keep in the pin.

a se face lulea – to have a glass too much;

(a fi) ameţit de băutură – to show drink;

(a fi) beat criţă (turtă, mort, butuc, lulea) – dead/blind/roaring

drunk;

a fi în patru iţe – *;

a fi la vuple – *;

a fi lemn de beat – dead/blind/roaring drunk;

a fi mort (de) beat – to be dead drunk;

a fi slujitorul lui Bahus – *;

a o lua în clanţă – *;

a merge în patru labe – to walk on all fours; crawling;

a se naşte în zodia raţelor – *;

a rătăci casele de beat ce e – *;

a ţine leul la ureche – *;

a nu se mai putea ţine pe picioare – to lose one’s legs.

a nu putea lega (spune) două

vorbe (cuvinte) – not to be able to

articulate two words.

a avea gură spartă – to have a long tongue;

a avea limbă ascuţită (ascuţit la limbă) – to have a sharp/a

caustic tongue;

a avea (a fi cu) limba lungă – a long/a wagging/a loose tongue;

a chartterbox;

a face colb – *;

a face larmă – to create/make/raise a disturbance;

a fi cu gura mare – *;

a fi înţepat (iute, ascuţit) la vorbă – *;

a fi limbă lungă – to be a chatterbox;

a fi limbă slobodă – a long/a wagging/a loose tongue; a

chatterbox;

a fi rău de gură (de clanţă) – given to gossip; scandal-

mongering; fond of scandal; foul-mouthed;

a fi slobod (liber) de (la) gură (limbă) – to speak (one’s mind

too) freely;

a fi uşor de (la) gură – *;

îi umblă gura ca o moară stricată (hodorogită, nefierecată) –

to patter away; to talk too much; to talk thirteen/nineteen to

dozens;

a toca câte-n lună şi soare (stele) – *;

nu i-a tors mamă-sa pe limbă – *;

a-i toca (a-i turui) gura ca o meliţă (ca o moară stricată, ca o

moară hodorogită) – to patter away; to talk too much; to talk

thirteen/nineteen to dozens;

a toca (la) verzi şi uscate – to speak at random; to talk at large;

to ramble on; to prate;

a nu-i sta gura – to chatter/to patter away.

197

a nu scoate nicio vorbă (din gură) – not to say a word.

a avea gură spartă – to have a long tongue;

a avea limbă ascuţită (ascuţit la limbă) – to have a sharp/a

caustic tongue;

a avea (a fi cu) limba lungă – a long/a wagging/a loose tongue;

a chartterbox;

a face colb – *;

a face larmă – to create/make/raise a disturbance;

a fi cu gura mare – *;

a fi înţepat (iute, ascuţit) la vorbă – *;

a fi limbă lungă – to be a chatterbox;

a fi limbă slobodă – a long/a wagging/a loose tongue; a

chatterbox;

a fi rău de gură (de clanţă) – given to gossip; scandal-

mongering; fond of scandal; foul-mouthed;

a fi slobod (liber) de (la) gură (limbă) – to speak (one’s mind

too) freely;

a fi uşor de (la) gură – *;

îi umblă gura ca o moară stricată (hodorogită, nefierecată) –

to patter away; to talk too much; to talk thirteen/nineteen to

dozens;

a toca câte-n lună şi soare (stele) – *;

nu i-a tors mamă-sa pe limbă – *;

a-i toca (a-i turui) gura ca o meliţă (ca o moară stricată, ca o

moară hodorogită) – to patter away; to talk too much; to talk

thirteen/nineteen to dozens;

a toca (la) verzi şi uscate – to speak at random; to talk at large;

to ramble on; to prate;

a nu-i sta gura – to chatter/to patter away.

nu-i scoţi vorba din gură nici cu

cleştele – to get no change out of

smb.

a avea gură spartă – to have a long tongue;

a avea limbă ascuţită (ascuţit la limbă) – to have a sharp/a

caustic tongue;

a avea (a fi cu) limba lungă – a long/a wagging/a loose tongue;

a chartterbox;

a face colb – *;

a face larmă – to create/make/raise a disturbance;

a fi cu gura mare – *;

a fi înţepat (iute, ascuţit) la vorbă – *;

a fi limbă lungă – to be a chatterbox;

a fi limbă slobodă – a long/a wagging/a loose tongue; a

chatterbox;

a fi rău de gură (de clanţă) – given to gossip; scandal-

mongering; fond of scandal; foul-mouthed;

a fi slobod (liber) de (la) gură (limbă) – to speak (one’s mind

too) freely;

a fi uşor de (la) gură – *;

198

îi umblă gura ca o moară stricată (hodorogită, nefierecată) –

to patter away; to talk too much; to talk thirteen/nineteen to

dozens;

a toca câte-n lună şi soare (stele) – *;

nu i-a tors mamă-sa pe limbă – *;

a-i toca (a-i turui) gura ca o meliţă (ca o moară stricată, ca o

moară hodorogită) – to patter away; to talk too much; to talk

thirteen/nineteen to dozens;

a toca (la) verzi şi uscate – to speak at random; to talk at large;

to ramble on; to prate;

a nu-i sta gura – to chatter/to patter away.

parcă a luat vorba în arendă – to

take words on lease.

a avea gură spartă – to have a long tongue;

a avea limbă ascuţită (ascuţit la limbă) – to have a sharp/a

caustic tongue;

a avea (a fi cu) limba lungă – a long/a wagging/a loose tongue;

a chartterbox;

a face colb – *;

a face larmă – to create/make/raise a disturbance;

a fi cu gura mare – *;

a fi înţepat (iute, ascuţit) la vorbă – *;

a fi limbă lungă – to be a chatterbox;

a fi limbă slobodă – a long/a wagging/a loose tongue; a

chatterbox;

a fi rău de gură (de clanţă) – given to gossip; scandal-

mongering; fond of scandal; foul-mouthed;

a fi slobod (liber) de (la) gură (limbă) – to speak (one’s mind

too) freely;

a fi uşor de (la) gură – *;

îi umblă gura ca o moară stricată (hodorogită, nefierecată) –

to patter away; to talk too much; to talk thirteen/nineteen to

dozens;

a toca câte-n lună şi soare (stele) – *;

nu i-a tors mamă-sa pe limbă – *;

a-i toca (a-i turui) gura ca o meliţă (ca o moară stricată, ca o

moară hodorogită) – to patter away; to talk too much; to talk

thirteen/nineteen to dozens;

a toca (la) verzi şi uscate – to speak at random; to talk at large;

to ramble on; to prate;

a nu-i sta gura – to chatter/to patter away.

a-i părea bine – to be pleased with

smth.

a-i părea rău – to regret smth.

părere de bine – satisfaction. părere de rău – compunction.

a-şi păstra calmul – to keep cool. a-şi pierde calmul – to lose one’s balance.

199

a păşi (a călca) cu dreptul – to

make a good start.

a păşi (a călca) cu stângul – to make a bad start.

peste nouă mări şi nouă ţări – at

the end of the world.

cât ai arunca cu securea – at a stone’s throw;

cât ajunge săgeata – *;

cât ai da cu praştia – *;

cât bate ochiul – as far as the eye can reach;

cât cuprinde ochiul – as far as one can see/the eye can reach;

(a fi) la o depărtare de-o cârjă – *;

la doi paşi – within a stone’s throw;

la o aruncătură (la o zvârlitură) de băţ – at a stone’s throw

(from); within hail;

la o săritură de aici – *.

piatră de moară în casă – *. busuioc de pus la icoane – *.

a-şi pierde curajul, a se

demoraliza – to get one’s tail down.

a-şi insufla curaj, a se îmbărbăta – to keep up one’s spirit.

a-şi pierde limba (piuitul) – to

knock down with a feather.

a avea gură spartă – to have a long tongue;

a avea limbă ascuţită (ascuţit la limbă) – to have a sharp/a

caustic tongue;

a avea (a fi cu) limba lungă – a long/a wagging/a loose tongue;

a chartterbox;

a face colb – *;

a face larmă – to create/make/raise a disturbance;

a fi cu gura mare – *;

a fi înţepat (iute, ascuţit) la vorbă – *;

a fi limbă lungă – to be a chatterbox;

a fi limbă slobodă – a long/a wagging/a loose tongue; a

chatterbox;

a fi rău de gură (de clanţă) – given to gossip; scandal-

mongering; fond of scandal; foul-mouthed;

a fi slobod (liber) de (la) gură (limbă) – to speak (one’s mind

too) freely;

a fi uşor de (la) gură – *;

îi umblă gura ca o moară stricată (hodorogită, nefierecată) –

to patter away; to talk too much; to talk thirteen/nineteen to

dozens;

a toca câte-n lună şi soare (stele) – *;

nu i-a tors mamă-sa pe limbă – *;

a-i toca (a-i turui) gura ca o meliţă (ca o moară stricată, ca o

moară hodorogită) – to patter away; to talk too much; to talk

thirteen/nineteen to dozens;

a toca (la) verzi şi uscate – to speak at random; to talk at large;

to ramble on; to prate;

a nu-i sta gura – to chatter/to patter away.

200

poamă bună – a bright article. poamă rea – a bad egg.

posomorât de vremea cea rea – to

have a face as long as a fiddle.

vesel ca vremea cea bună – as gay as a lark.

a primi ca bun – *.

a nu găsi bun (ceva) – *.

a prinde minte (a prinde la minte) – to be quick of understanding.

a-şi pierde minţile (mintea) – to lose one’s reason.

a prinde puteri (putere) – to regain

strength.

a pierde puteri (putere) – to lose strength.

a-şi pune frâu la limbă (la gură) –

to put a bridle on one’s tongue.

a-şi da drumul la gură – to opne one’s lips.

a pune (a băga) (pe cineva) în

pâine – to give somebody a good

job.

a scoate (pe cineva) din pâine – to dismiss.

a-şi pune masca – to put on the

mask.

a-şi da jos (a-şi scoate, a-şi rupe) masca, a-şi arunca (a-şi

scoate) masca – to put off the mask.

a pune mâinile pe piept – toes up. a vedea lumina zilei – to see daylight.

a-şi pune nădejdea – to set great

store by smb./smth.

a-şi lua nădejdea – to resign all hope.

a pune (a băga) sabia în teacă– to

sheathe one’s sword.

a trage (a scoate, a ridica) spada (sabia) din teacă – to

unsheathe one’s sword.

a pune sub acuzare (pe cineva) – to

bring a charge to smb.

a scoate de sub acuzare – to dismiss the accused.

a pune (a ascunde, a ţine) sub

oboroc, a feri ceva de văzul lumii,

a ţine ascuns – to hide smth. back.

a da în vileag (a scoate) în vileag, a face cunoscut – to blow

the lid off smth.

a-şi pune (bine) burta la cale – to

lay a good foundation.

a nu lua nici nafură în gură – not to taste food for three days;

a nu lua nici rouă în gură – not to touch food;

a nu pune (a nu băga, a nu lua) nimic în gură – not to touch

food.

mi-a (ţi-a) pus Dumnezeu mâna în

cap – to have the devil’s own luck.

a-i ajunge (cuiva) cuţitul la os – to be very hard up;

a fi cu cuţitul la gât – to be at one’s wits end;

a fi în cumpănă de viaţă (de moarte) – to hang in the balance;

a fi în impas – to be in a tight corner;

201

a fi în încurcătură – to be in a puzzle;

a fi în nevoie (în mare nevoie) – to be in the dearest poverty;

a fi între ciocan şi nicovală – between hammer and anvil;

a fi între două focuri – between two fires;

a fi între Scila şi Caribda – between Scylla and Caribda;

a fi într-o dilemă – on the horns of a dilemma;

a fi pe dric – to be clapped out;

a fi pe linie moartă – to stand against the wall;

a fi pe muchie de cuţit – on a razor’s edge;

a fi pe marginea prăpastiei – to stand on a vulcano;

a-i sta viaţa într-un fir de aţă – to hang upon a thread.

putred de bolnav – to lie in bed. sănătos ca un taur – as strong as a horse.

a răpune (cuiva) viaţa – to take

one’s life.

a dărui (cuiva) viaţa – to give birth to...

rău de gură – foul-mouthed. bun de gură – to have a well-oiled tongue.

rea la inimă – to have no bowels. bună la inimă – to have a heart.

a repurta o victorie – to obtain a

victory.

a suferi o înfrângere – to suffer defeat.

a ridica din scaun – to unseat smb. a înălţa în scaun – to mount, to ascend the throne;

a ridica în scaun – to be called to the throne;

a urca (a sui) la domnie – to apoint smb. King.

a ridica (a înălţa, a pune, a urca)

în scaun – to seat smb.

a coborî (a fugări) din scaun – *.

a ridica (pe cineva) în slavă (în

slava cerului) – to praise beyond

the moon.

a rade (pe cineva) fără săpun – to comb smb.’s hair (for him).

rupt din soare – a picture of beauty.

urât foc – as ugly as a scarecrow.

a scoate din scaun (din domnie) –

*.

a înălţa în scaun – to mount, to ascend the throne;

a ridica în scaun – to be called to the throne;

a urca (a sui) la domnie – to appoint smb. King.

a scoate în vileag – to bring into the

open.

a ascunde sub şapte lacăte – under lock and key.

a scoate la vedere – to show goods

in the window.

a trece cu vederea – to shut the door upon smth.

a scurta vorba – to cut it short. a lungi vorba – to talk too much about a thing.

a se acoperi de glorie – to cover

oneself with glory.

a se acoperi de ocară (de ruşine) – to bring shame upon

oneself;

202

a se face de râs – to make oneself ridiculous.

a se albi la faţă – to turn white. a se întuneca (a se înnegri) la faţă – *.

a se avea de bine – *. a se avea de rău – *.

a se bucura de atenţie – to be in

with smb.

a fi trecut cu vederea – not to stand well with smb.

a se culca pe bani – to have money

to burn.

a ajunge la covrigi – to come upon the parish, to go to the dogs,

to be on the rocks;

a avea punga deşartă – slender purse;

a-i bate (a-i şuiera) vântul prin buzunare – to have an empty

purse;

a-i bate vântul prin traistă – to have an empty purse;

a-i cânta cucul prin (în) pungă – to have an empty purse;

a fi cu punga goală – to have a light purse;

a fi în pană de bani – to be short of money, to get rid of

money/out of money;

a fi (a rămâne) lefter – not to have a bean, to be broke;

a fi lipit pământului – to be on the rocks;

a fi logodit cu sărăcia – to be low-water marks, to be on one’s

uppers;

a-i fi punga oftigoasă – to be out of purse;

a fi sărac ca şoarecele de biserică – to be out of money, to be

as poor as a church mouse, out at heels, not to have a penny to

one’s name/in the world;

a fi sărac lipit pământului – on the Penniless Bench;

a fi strâmtorat de bani – out of God’s blessing into the warm

sun, to be short of money, to be in a lack of money;

a fi subţire la pungă – to have an empty purse;

a fi (a ajunge, a rămâne) tinichea – to be broke;

a-i ieşi părul prin căciulă – to be broke;

îi curg obielele – to be out of money;

îi fluieră vântul în pungă – to have an empty purse;

a întoarce punga pe dos – to have no money;

plin de bani ca broasca de păr (de lână) – to be broke;

plin de bani ca broasca de păr (de lână) –

a rămâne cu aţa mămăligii – to be penniless;

a rămâne cu buzunarele goale – to be up a tree;

a rămâne cu traista în băţ – to go to bad;

a rămâne fără niciun ban (fără nicio para chioară) – to be

reduced, to be pinched;

a rămâne fără niciun capăt de aţă – to run out of money;

a rămâne numai cămaşa pe el – to be broke;

(a fi) tufă în buzunar – to be penniless/broke;

a nu avea nicio leţcaie (frântă) – not to have a penny (a piece)

to bless oneself with;

203

a nu avea nicio para chioară – not to have a bean, lean, light,

short slender purse.

a se face alb ca varul – as pale as a

ghost.

a se face negru ca pământul (ca tăciunele) – as black as coal.

a se mânca ca câinii – to agree like

cats and dogs.

a trăi în dragoste şi (bună) înţelegere – to live like husband

and wife.

semn bun – good omen. semn rău – bad omen.

a se omorî (a se prăpădi, a se

strica, a se tăvăli) de râs – to die

with laughter

a plânge cu lacrimi amare (de sânge) – to shed bitter tears;

a plânge cu lacrimi cât pumnul (ca mazărea) – to weep one’s

eyes out;

plânge de-i sare cămaşa – to cry one’s heart out;

plânge de mama focului – to weep one’s eyes out.

a se prăpădi muncind – to sweat

one’s guts out.

a asuda sub limbă – to be a fool for one’s pains;

a bate apa în piuă – to draw water in a sieve;

a bate drumurile (pietrele) – to take the road;

a trage chiulul – to ditch;

a bate lăturile – *;

a bate străzile – to walk the streets;

a sta cu mâinile în sân – to stand with folded arms;

a tăia frunza la câini – to keep hands in pockets;

a trage mâţa (pe dracul) de coadă – to be hard up;

a umbla căscând gura – to be agog for...;

a umbla frunza frăsinelului – to fool around;

a umbla gură-cască – easy-gulliable person;

a umbla haimana – to lounge about;

a umbla hăbăucă (handralău) – to spin a cocoon;

a umbla în bobote – to wander aimlessly;

a umbla în dodii – to go over hedge and ditch;

a umbla în dorul lelii – to work with the left hand;

a umbla lelea (brambura, haihui) – to spin a street yard;

a umbla pe urlaţi – *;

a umbla teleleu (Tănase) – to buy gape-seed;

a nu lua (a nu ridica) un pai de jos, a nu mişca măcar un

deget – not to stir a finger to help.

a se scălda în bani (în aur) – to be

rolling in money.

a ajunge la covrigi – to come upon the parish, to go to the dogs,

to be on the rocks;

a avea punga deşartă – slender purse;

a-i bate (a-i şuiera) vântul prin buzunare – to have an empty

purse;

a-i bate vântul prin traistă – to have an empty purse;

a-i cânta cucul prin (în) pungă – to have an empty purse;

a fi cu punga goală – to have a light purse;

204

a fi în pană de bani – to be short of money, to get rid of

money/out of money;

a fi (a rămâne) lefter – not to have a bean, to be broke;

a fi lipit pământului – to be on the rocks;

a fi logodit cu sărăcia – to be low-water marks, to be on one’s

uppers;

a-i fi punga oftigoasă – to be out of purse;

a fi sărac ca şoarecele de biserică – to be out of money, to be

as poor as a church mouse, out at heels, not to have a penny to

one’s name/in the world;

a fi sărac lipit pământului – on the Penniless Bench;

a fi strâmtorat de bani – out of God’s blessing into the warm

sun, to be short of money, to be in a lack of money;

a fi subţire la pungă – to have an empty purse;

a fi (a ajunge, a rămâne) tinichea – to be broke;

a-i ieşi părul prin căciulă – to be broke;

îi curg obielele – to be out of money;

îi fluieră vântul în pungă – to have an empty purse;

a întoarce punga pe dos – to have no money;

plin de bani ca broasca de păr (de lână) – to be broke;

a rămâne cu aţa mămăligii – to be penniless;

a rămâne cu buzunarele goale – to be up a tree;

a rămâne cu traista în băţ – to go to bad;

a rămâne fără niciun ban (fără nicio para chioară) – to be

reduced, to be pinched;

a rămâne fără niciun capăt de aţă – to run out of money;

a rămâne numai cămaşa pe el – to be broke;

(a fi) tufă în buzunar – to be penniless/broke;

a nu avea nicio leţcaie (frântă) – not to have a penny (a piece)

to bless oneself with;

a nu avea nicio para chioară – not to have a bean, lean, light,

short slender purse.

a se simte de parcă toată lumea e

a lui – the world is smb.’s oyster.

a-i ajunge (cuiva) cuţitul la os – to be very hard up;

a fi cu cuţitul la gât – to be at one’s wits end;

a-i fi greu pe suflet – to be heavy at heart;

a-i fi inima grea – to have a face as long as a fiddle;

a-i fi inima neagră – to have the blues;

a fi în cumpănă de viaţă (de moarte) – to hang in the balance;

a fi în impas – to be in a tight corner;

a fi în încurcătură – to be in a puzzle;

a fi în nevoie (în mare nevoie) – to be in the dearest poverty;

a fi între ciocan şi nicovală – between hammer and anvil;

a fi între două focuri – between two fires;

a fi între Scila şi Caribda – between Scylla and Caribda;

a fi într-o dilemă – on the horns of a dilemma;

a fi pe dric – to be clapped out;

205

a fi pe linie moartă – to stand against the wall;

a fi pe muchie de cuţit – on a razor’s edge;

a fi pe marginea prăpastiei – to stand on a vulcano;

a-i sta viaţa într-un fir de aţă – to hang upon a thread.

a se simţi în largul său – to be on

one’s own ground.

a-i ajunge (cuiva) cuţitul la os – to be very hard up;

a fi cu cuţitul la gât – to be at one’s wits end;

a-i fi greu pe suflet – to be heavy at heart;

a-i fi inima grea – to have a face as long as a fiddle;

a-i fi inima neagră – to have the blues;

a fi în cumpănă de viaţă (de moarte) – to hang in the balance;

a fi în impas – to be in a tight corner;

a fi în încurcătură – to be in a puzzle;

a fi în nevoie (în mare nevoie) – to be in the dearest poverty;

a fi între ciocan şi nicovală – between hammer and anvil;

a fi între două focuri – between two fires;

a fi între Scila şi Caribda – between Scylla and Caribda;

a fi într-o dilemă – on the horns of a dilemma;

a fi pe dric – to be clapped out;

a fi pe linie moartă – to stand against the wall;

a fi pe muchie de cuţit – on a razor’s edge;

a fi pe marginea prăpastiei – to stand on a vulcano;

a-i sta viaţa într-un fir de aţă – to hang upon a thread.

a se speti muncind – to work

oneself to death.

a asuda sub limbă – to be a fool for one’s pains;

a bate apa în piuă – to draw water in a sieve;

a bate drumurile (pietrele) – to take the road;

a trage chiulul – to ditch;

a bate lăturile – *;

a bate străzile – to walk the streets;

a sta cu mâinile în sân – to stand with folded arms;

a tăia frunza la câini – to keep hands in pockets;

a trage mâţa (pe dracul) de coadă – to be hard up;

a umbla căscând gura – to be agog for...;

a umbla frunza frăsinelului – to fool around;

a umbla gură-cască – easy-gulliable person;

a umbla haimana – to lounge about;

a umbla hăbăucă (handralău) – to spin a cocoon;

a umbla în bobote – to wander aimlessly;

a umbla în dodii – to go over hedge and ditch;

a umbla în dorul lelii – to work with the left hand;

a umbla lelea (brambura, haihui) – to spin a street yard;

a umbla pe urlaţi – *;

a umbla teleleu (Tănase) – to buy gape-seed;

a nu lua (a nu ridica) un pai de jos, a nu mişca măcar un

deget – not to stir a finger to help.

206

a se uita (a privi) cu ochi buni (pe

cineva) – to view with a friendly

eye.

a se uita (a privi) cu ochi răi (pe cineva) – to cast an evil eye

on smb.

simplu muncitor – an ordinary

man.

cu sânge albastru – to be royalty;

de neam bun – of good stock;

din oase sfinte – *;

a fi din oameni, a fi din os sfânt – of noble descent.

slab de înger – weak as a kitten. tare de înger – strong-hearted.

a slăbi (pe cineva) din chingi, a

lăsa (pe cineva) mai liber – to loose

one’s grip on.

a strânge în chingă (în chingi) (pe cineva), a lua (pe cineva)

din scurt – to gain the upper hand.

soare-apune – nightfall. soare-răsare – daybreak.

spârc cu caş la gură – as green as

grass.

a avea ani bătuţi pe muchie – on the shady;

a avea ani de patriarh – *;

a avea gâscă în barbă (cu gâsca în traistă) – *;

a avea multe vineri – *;

a avea nouă vieţii (suflete) – to have nine lives like a cat;

bătrân ca lumea – *;

bătut de bruma vremii – grown hoary (with age);

a fi bătut de brumă – he is hoary (with age);

înaintat în vârstă – decline/autumn of life;

a fi încărcat cu (de) zile (de ani) – far gone in years;

în amurgul vieţii – in the afternoon of one’s life;

în iarna vieţii – *;

lup bătrân – old dog;

a-l ninge înainte de vreme – *;

a fi nins de ani (de vreme) – to be very old;

i-a nins în barbă (în cap, în păr, pe la tâmple) – he is hoary

(with age);

uitat de moarte (de vreme) – *.

a sta bine (cu cineva) – to fit smb.

like a glove.

a sta rău (cu cineva) – not to become one.

a-şi stârni (a-şi provoca) foamea

(setea) – *.

a-şi astâmpăra (a-şi potoli) foamea (setea) – to satisfy one’s

hunger.

a-i şedea (a-i sta) bine – to fit smb.

like a glove.

a-i şedea (a-i sta) rău – not to become one.

tare de vână (vârtos de vână) –

with a will.

slab de vână – to make the worst of.

a tăcea ca lacătul în beltciug – to

keep one’s tongue between one’s

teeth.

a avea limbă ascuţită (ascuţit la limbă) – to have a sharp/a

caustic tongue;

a avea (a fi cu) limba lungă – a long/a wagging/a loose tongue;

207

a chartterbox;

a face colb – *;

a face larmă – to create/make/raise a disturbance;

a fi cu gura mare – *;

a fi înţepat (iute, ascuţit) la vorbă – *;

a fi limbă lungă – to be a chatterbox;

a fi limbă slobodă – a long/a wagging/a loose tongue; a

chatterbox;

a fi rău de gură (de clanţă) – given to gossip; scandal-

mongering; fond of scandal; foul-mouthed;

a fi slobod (liber) de (la) gură (limbă) – to speak (one’s mind

too) freely;

a fi uşor de (la) gură – *;

îi umblă gura ca o moară stricată (hodorogită, nefierecată) –

to patter away; to talk too much; to talk thirteen/nineteen to

dozens;

a toca câte-n lună şi soare (stele) – *;

nu i-a tors mamă-sa pe limbă – *;

a-i toca (a-i turui) gura ca o meliţă (ca o moară stricată, ca o

moară hodorogită) – to patter away; to talk too much; to talk

thirteen/nineteen to dozens;

a toca (la) verzi şi uscate – to speak at random; to talk at large;

to ramble on;

a nu-i sta gura – to chatter/to patter away.

a tăcea ca mormântul (ca

pământul) – as silent as a tomb.

a avea limbă ascuţită (ascuţit la limbă) – to have a sharp/a

caustic tongue;

a avea (a fi cu) limba lungă – a long/a wagging/a loose tongue;

a chartterbox;

a face colb – *;

a face larmă – to create/make/raise a disturbance;

a fi cu gura mare – *;

a fi înţepat (iute, ascuţit) la vorbă – *;

a fi limbă lungă – to be a chatterbox;

a fi limbă slobodă – a long/a wagging/a loose tongue; a

chatterbox;

a fi rău de gură (de clanţă) – given to gossip; scandal-

mongering; fond of scandal; foul-mouthed;

a fi slobod (liber) de (la) gură (limbă) – to speak (one’s mind

too) freely;

a fi uşor de (la) gură – *;

îi umblă gura ca o moară stricată (hodorogită, nefierecată) –

to patter away; to talk too much; to talk thirteen/nineteen to

dozens;

a toca câte-n lună şi soare (stele) – *;

nu i-a tors mamă-sa pe limbă – *;

a-i toca (a-i turui) gura ca o meliţă (ca o moară stricată, ca o

208

moară hodorogită) – to patter away; to talk too much; to talk

thirteen/nineteen to dozens;

a toca (la) verzi şi uscate – to speak at random; to talk at large;

to ramble on;

a nu-i sta gura – to chatter/to patter away.

a tăcea ca peştele (mâlc, ca melcul,

chitic, molcom) – mute as a fish.

a avea limbă ascuţită (ascuţit la limbă) – to have a sharp/a

caustic tongue;

a avea (a fi cu) limba lungă – a long/a wagging/a loose tongue;

a chartterbox;

a face colb – *;

a face larmă – to create/make/raise a disturbance;

a fi cu gura mare – *;

a fi înţepat (iute, ascuţit) la vorbă – *;

a fi limbă lungă – to be a chatterbox;

a fi limbă slobodă – a long/a wagging/a loose tongue; a

chatterbox;

a fi rău de gură (de clanţă) – given to gossip; scandal-

mongering; fond of scandal; foul-mouthed;

a fi slobod (liber) de (la) gură (limbă) – to speak (one’s mind

too) freely;

a fi uşor de (la) gură – *;

îi umblă gura ca o moară stricată (hodorogită, nefierecată) –

to patter away; to talk too much; to talk thirteen/nineteen to

dozens;

a toca câte-n lună şi soare (stele) – *;

nu i-a tors mamă-sa pe limbă – *;

a-i toca (a-i turui) gura ca o meliţă (ca o moară stricată, ca o

moară hodorogită) – to patter away; to talk too much; to talk

thirteen/nineteen to dozens;

a toca (la) verzi şi uscate – to speak at random; to talk at large;

to ramble on;

a nu-i sta gura – to chatter/to patter away.

a-i tăia (a-i reteza) (cuiva) aripile –

to throw a wet blanket on, to

throw a wet blanket over, to throw

cold water on, to throw cold water

over, to clip somebody's wings.

a da (cuiva) aripi – to lend wings to.

a tăia frunze la câini – to keep

hands in pockets.

a se speti muncind – to il and moil.

a tăia (cuiva) pofta de mâncare –

to turn somebody off.

a face (cuiva) poftă de mâncare – *.

a termina (a sfârşi) cu bine – to a termina (a sfârşi) rău (prost) – to end bad.

209

end well.

toane bune – good moods.

toane rele – bad moods.

a trăi boiereşte (ca un boier) – to

live as a gentleman,

to live in (grand) style.

a trăi ca cucul în frunză – to live like a toff;

a trăi ca doamne fereşte – to live by taking in one

another’s washing;

a trăi ca dracul cu popa – to live on different terms;

a trăi ca dracul în spini – *;

a trăi ca frunza pe apă – to live in a dry ditch;

a trăi ca pe mărăcini – to live like on thorns;

a trăi ca un câine – to lead a dog’s life;

a trăi ca viermele în hrean – *;

a trăi ca vai de lume – to live on bread and cheese;

a trăi cu pâine şi sare – to live on bread and cheese;

a trăi de pe o zi pe alta (de azi pe mâine) – to live from

hand to mouth, to take no thought for the morrow;

a trăi din cerşit (pomeni) – to live on smb’s charity;

a trăi din datorii –- to travel on one’s face;

a trăi din milostenii – to live on smb’s charity;

a trăi din sticle – *;

a trăi dintr-o coajă de pâine – *;

a trăi făcând foame – to live in privation;

a trăi în mizerie (în sărăcie) – to be in wretched poverty/ in

great need/in distress;

a trăi în nevoi (în lipsuri) – to live in great need;

a trăi numai cu apă şi pâine – to live on bread and cheese.

a trăi ca banul în ladă – to hit the

pace

a trăi ca cucul în frunză – to live like a toff;

a trăi ca doamne fereşte – to live by taking in one

another’s washing;

a trăi ca dracul cu popa – to live on different terms;

a trăi ca dracul în spini – *;

a trăi ca frunza pe apă – to live in a dry ditch;

a trăi ca pe mărăcini – to live like on thorns;

a trăi ca un câine – to lead a dog’s life;

a trăi ca viermele în hrean – *;

a trăi ca vai de lume – to live on bread and cheese;

a trăi cu pâine şi sare – to live on bread and cheese;

a trăi de pe o zi pe alta (de azi pe mâine) – to live from

hand to mouth, to take no thought for the morrow;

a trăi din cerşit (pomeni) – to live on smb’s charity;

a trăi din datorii –- to travel on one’s face;

a trăi din milostenii – to live on smb’s charity;

a trăi din sticle – *;

a trăi dintr-o coajă de pâine – *;

a trăi făcând foame – to live in privation;

a trăi în mizerie (în sărăcie) – to be in wretched poverty/ in

210

great need/in distress;

a trăi în nevoi (în lipsuri) – to live in great need;

a trăi numai cu apă şi pâine – to live on bread and cheese.

a trăi ca câinele la stână –

to live in clover,

to live like pigs in clover, to live

at rack and manger.

a trăi ca cucul în frunză – to live like a toff;

a trăi ca doamne fereşte – to live by taking in one

another’s washing;

a trăi ca dracul cu popa – to live on different terms;

a trăi ca dracul în spini – *;

a trăi ca frunza pe apă – to live in a dry ditch;

a trăi ca pe mărăcini – to live like on thorns;

a trăi ca un câine – to lead a dog’s life;

a trăi ca viermele în hrean – *;

a trăi ca vai de lume – to live on bread and cheese;

a trăi cu pâine şi sare – to live on bread and cheese;

a trăi de pe o zi pe alta (de azi pe mâine) – to live from

hand to mouth, to take no thought for the morrow;

a trăi din cerşit (pomeni) – to live on smb’s charity;

a trăi din datorii –- to travel on one’s face;

a trăi din milostenii – to live on smb’s charity;

a trăi din sticle – *;

a trăi dintr-o coajă de pâine – *;

a trăi făcând foame – to live in privation;

a trăi în mizerie (în sărăcie) – to be in wretched poverty/ in

great need/in distress;

a trăi în nevoi (în lipsuri) – to live in great need;

a trăi numai cu apă şi pâine – to live on bread and cheese.

a trăi ca găina la moară – to live in

clover, to live like a fighting cock.

a trăi ca cucul în frunză – to live like a toff;

a trăi ca doamne fereşte – to live by taking in one

another’s washing;

a trăi ca dracul cu popa – to live on different terms;

a trăi ca dracul în spini – *;

a trăi ca frunza pe apă – to live in a dry ditch;

a trăi ca pe mărăcini – to live like on thorns;

a trăi ca un câine – to lead a dog’s life;

a trăi ca viermele în hrean – *;

a trăi ca vai de lume – to live on bread and cheese;

a trăi cu pâine şi sare – to live on bread and cheese;

a trăi de pe o zi pe alta (de azi pe mâine) – to live from

hand to mouth, to take no thought for the morrow;

a trăi din cerşit (pomeni) – to live on smb’s charity;

a trăi din datorii –- to travel on one’s face;

a trăi din milostenii – to live on smb’s charity;

a trăi din sticle – *;

a trăi dintr-o coajă de pâine – *;

a trăi făcând foame – to live in privation;

211

a trăi în mizerie (în sărăcie) – to be in wretched poverty/ in

great need/in distress;

a trăi în nevoi (în lipsuri) – to live in great need;

a trăi numai cu apă şi pâine – to live on bread and cheese.

a trăi ca în caşcaval – to live in

plenty.

a trăi ca cucul în frunză – to live like a toff;

a trăi ca doamne fereşte – to live by taking in one

another’s washing;

a trăi ca dracul cu popa – to live on different terms;

a trăi ca dracul în spini – *;

a trăi ca frunza pe apă – to live in a dry ditch;

a trăi ca pe mărăcini – to live like on thorns;

a trăi ca un câine – to lead a dog’s life;

a trăi ca viermele în hrean – *;

a trăi ca vai de lume – to live on bread and cheese;

a trăi cu pâine şi sare – to live on bread and cheese;

a trăi de pe o zi pe alta (de azi pe mâine) – to live from

hand to mouth, to take no thought for the morrow;

a trăi din cerşit (pomeni) – to live on smb’s charity;

a trăi din datorii –- to travel on one’s face;

a trăi din milostenii – to live on smb’s charity;

a trăi din sticle – *;

a trăi dintr-o coajă de pâine – *;

a trăi făcând foame – to live in privation;

a trăi în mizerie (în sărăcie) – to be in wretched poverty/ in

great need/in distress;

a trăi în nevoi (în lipsuri) – to live in great need;

a trăi numai cu apă şi pâine – to live on bread and cheese.

a trăi (a fi, a se simţi) ca în

pântecele mamei – to live on the fat

land.

a trăi ca cucul în frunză – to live like a toff;

a trăi ca doamne fereşte – to live by taking in one

another’s washing;

a trăi ca dracul cu popa – to live on different terms;

a trăi ca dracul în spini – *;

a trăi ca frunza pe apă – to live in a dry ditch;

a trăi ca pe mărăcini – to live like on thorns;

a trăi ca un câine – to lead a dog’s life;

a trăi ca viermele în hrean – *;

a trăi ca vai de lume – to live on bread and cheese;

a trăi cu pâine şi sare – to live on bread and cheese;

a trăi de pe o zi pe alta (de azi pe mâine) – to live from

hand to mouth, to take no thought for the morrow;

a trăi din cerşit (pomeni) – to live on smb’s charity;

a trăi din datorii –- to travel on one’s face;

a trăi din milostenii – to live on smb’s charity;

a trăi din sticle – *;

a trăi dintr-o coajă de pâine – *;

212

a trăi făcând foame – to live in privation;

a trăi în mizerie (în sărăcie) – to be in wretched poverty/ in

great need/in distress;

a trăi în nevoi (în lipsuri) – to live in great need;

a trăi numai cu apă şi pâine – to live on bread and cheese.

a trăi ca în rai – to live in Eden, to

have a good time of it.

a trăi ca cucul în frunză – to live like a toff;

a trăi ca doamne fereşte – to live by taking in one

another’s washing;

a trăi ca dracul cu popa – to live on different terms;

a trăi ca dracul în spini – *;

a trăi ca frunza pe apă – to live in a dry ditch;

a trăi ca pe mărăcini – to live like on thorns;

a trăi ca un câine – to lead a dog’s life;

a trăi ca viermele în hrean – *;

a trăi ca vai de lume – to live on bread and cheese;

a trăi cu pâine şi sare – to live on bread and cheese;

a trăi de pe o zi pe alta (de azi pe mâine) – to live from

hand to mouth, to take no thought for the morrow;

a trăi din cerşit (pomeni) – to live on smb’s charity;

a trăi din datorii –- to travel on one’s face;

a trăi din milostenii – to live on smb’s charity;

a trăi din sticle – *;

a trăi dintr-o coajă de pâine – *;

a trăi făcând foame – to live in privation;

a trăi în mizerie (în sărăcie) – to be in wretched

poverty/ in great need/in distress;

a trăi în nevoi (în lipsuri) – to live in great need;

a trăi numai cu apă şi pâine – to live on bread and

cheese.

a trăi ca în sânul lui Avraam –

to live in clover,

to live like a fighting cock.

a trăi ca cucul în frunză – to live like a toff;

a trăi ca doamne fereşte – to live by taking in one

another’s washing;

a trăi ca dracul cu popa – to live on different terms;

a trăi ca dracul în spini – *;

a trăi ca frunza pe apă – to live in a dry ditch;

a trăi ca pe mărăcini – to live like on thorns;

a trăi ca un câine – to lead a dog’s life;

a trăi ca viermele în hrean – *;

a trăi ca vai de lume – to live on bread and cheese;

a trăi cu pâine şi sare – to live on bread and cheese;

a trăi de pe o zi pe alta (de azi pe mâine) – to live from

hand to mouth, to take no thought for the morrow;

a trăi din cerşit (pomeni) – to live on smb’s charity;

a trăi din datorii –- to travel on one’s face;

a trăi din milostenii – to live on smb’s charity;

213

a trăi din sticle – *;

a trăi dintr-o coajă de pâine – *;

a trăi făcând foame – to live in privation;

a trăi în mizerie (în sărăcie) – to be in wretched

poverty/ in great need/in distress;

a trăi în nevoi (în lipsuri) – to live in great need;

a trăi numai cu apă şi pâine – to live on bread and

cheese.

a trăi ca la sânul mamei – to live

like pigs in clover.

a trăi ca cucul în frunză – to live like a toff;

a trăi ca doamne fereşte – to live by taking in one another’s

washing;

a trăi ca dracul cu popa – to live on different terms;

a trăi ca dracul în spini – *;

a trăi ca frunza pe apă – to live in a dry ditch;

a trăi ca pe mărăcini – to live like on thorns;

a trăi ca un câine – to lead a dog’s life;

a trăi ca viermele în hrean – *;

a trăi ca vai de lume – to live on bread and cheese;

a trăi cu pâine şi sare – to live on bread and cheese;

a trăi de pe o zi pe alta (de azi pe mâine) – to live from hand

to mouth, to take no thought for the morrow;

a trăi din cerşit (pomeni) – to live on smb’s charity;

a trăi din datorii –- to travel on one’s face;

a trăi din milostenii – to live on smb’s charity;

a trăi din sticle – *;

a trăi dintr-o coajă de pâine – *;

a trăi făcând foame – to live in privation;

a trăi în mizerie (în sărăcie) – to be in wretched poverty/ in

great need/in distress;

a trăi în nevoi (în lipsuri) – to live in great need;

a trăi numai cu apă şi pâine – to live on bread and cheese.

a trăi ca lupul în pădure – to live

like a wolf in the forest.

a trăi ca cucul în frunză – to live like a toff;

a trăi ca doamne fereşte – to live by taking in one

another’s washing;

a trăi ca dracul cu popa – to live on different terms;

a trăi ca dracul în spini – *;

a trăi ca frunza pe apă – to live in a dry ditch;

a trăi ca pe mărăcini – to live like on thorns;

a trăi ca un câine – to lead a dog’s life;

a trăi ca viermele în hrean – *;

a trăi ca vai de lume – to live on bread and cheese;

a trăi cu pâine şi sare – to live on bread and cheese;

a trăi de pe o zi pe alta (de azi pe mâine) – to live from

hand to mouth, to take no thought for the morrow;

a trăi din cerşit (pomeni) – to live on smb’s charity;

214

a trăi din datorii –- to travel on one’s face;

a trăi din milostenii – to live on smb’s charity;

a trăi din sticle – *;

a trăi dintr-o coajă de pâine – *;

a trăi făcând foame – to live in privation;

a trăi în mizerie (în sărăcie) – to be in wretched poverty/ in

great need/in distress;

a trăi în nevoi (în lipsuri) – to live in great need;

a trăi numai cu apă şi pâine – to live on bread and cheese.

a trăi ca oamneii – to live in

neighbourly terms.

a trăi ca cucul în frunză – to live like a toff;

a trăi ca doamne fereşte – to live by taking in one

another’s washing;

a trăi ca dracul cu popa – to live on different terms;

a trăi ca dracul în spini – *;

a trăi ca frunza pe apă – to live in a dry ditch;

a trăi ca pe mărăcini – to live like on thorns;

a trăi ca un câine – to lead a dog’s life;

a trăi ca viermele în hrean – *;

a trăi ca vai de lume – to live on bread and cheese;

a trăi cu pâine şi sare – to live on bread and cheese;

a trăi de pe o zi pe alta (de azi pe mâine) – to live from

hand to mouth, to take no thought for the morrow;

a trăi din ceşit (pomeni) – to live on smb’s charity;

a trăi din datorii –- to travel on one’s face;

a trăi din milostenii – to live on smb’s charity;

a trăi din sticle – *;

a trăi dintr-o coajă de pâine – *;

a trăi făcând foame – to live in privation;

a trăi în mizerie (în sărăcie) – to be in wretched poverty/ in

great need/in distress;

a trăi în nevoi (în lipsuri) – to live in great need;

a trăi numai cu apă şi pâine – to live on bread and cheese.

a trăi ca pe pământul făgăduinţei – to live on the fat of the land.

a trăi ca cucul în frunză – to live like a toff;

a trăi ca doamne fereşte – to live by taking in one

another’s washing;

a trăi ca dracul cu popa – to live on different terms;

a trăi ca dracul în spini – *;

a trăi ca frunza pe apă – to live in a dry ditch;

a trăi ca pe mărăcini – to live like on thorns;

a trăi ca un câine – to lead a dog’s life;

a trăi ca viermele în hrean – *;

a trăi ca vai de lume – to live on bread and cheese;

a trăi cu pâine şi sare – to live on bread and cheese;

a trăi de pe o zi pe alta (de azi pe mâine) – to live from

hand to mouth, to take no thought for the morrow;

215

a trăi din cerşit (pomeni) – to live on smb’s charity;

a trăi din datorii –- to travel on one’s face;

a trăi din milostenii – to live on smb’s charity;

a trăi din sticle – *;

a trăi dintr-o coajă de pâine – *;

a trăi făcând foame – to live in privation;

a trăi în mizerie (în sărăcie) – to be in wretched poverty/ in

great need/in distress;

a trăi în nevoi (în lipsuri) – to live in great need;

a trăi numai cu apă şi pâine – to live on bread and cheese.

a trăi ca un huhurez – to jog along

comfortably, to lead a comfortable

life, to lead an easy life.

a trăi ca cucul în frunză – to live like a toff;

a trăi ca doamne fereşte – to live by taking in one

another’s washing;

a trăi ca dracul cu popa – to live on different terms;

a trăi ca dracul în spini – *;

a trăi ca frunza pe apă – to live in a dry ditch;

a trăi ca pe mărăcini – to live like on thorns;

a trăi ca un câine – to lead a dog’s life;

a trăi ca viermele în hrean – *;

a trăi ca vai de lume – to live on bread and cheese;

a trăi cu pâine şi sare – to live on bread and cheese;

a trăi de pe o zi pe alta (de azi pe mâine) – to live from

hand to mouth, to take no thought for the morrow;

a trăi din ceşit (pomeni) – to live on smb’s charity;

a trăi din datorii –- to travel on one’s face;

a trăi din milostenii – to live on smb’s charity;

a trăi din sticle – *;

a trăi dintr-o coajă de pâine – *;

a trăi făcând foame – to live in privation;

a trăi în mizerie (în sărăcie) – to be in wretched

poverty/ in great need/in distress;

a trăi în nevoi (în lipsuri) – to live in great need;

a trăi numai cu apă şi pâine – to live on bread and

cheese.

a trăi ca un paşă –

to eat the fat of the land,

to live like a fighting cock.

a trăi ca cucul în frunză – to live like a toff;

a trăi ca doamne fereşte – to live by taking in one

another’s washing;

a trăi ca dracul cu popa – to live on different terms;

a trăi ca dracul în spini – *;

a trăi ca frunza pe apă – to live in a dry ditch;

a trăi ca pe mărăcini – to live like on thorns;

a trăi ca un câine – to lead a dog’s life;

a trăi ca viermele în hrean – *;

a trăi ca vai de lume – to live on bread and cheese;

a trăi cu pâine şi sare – to live on bread and cheese;

216

a trăi de pe o zi pe alta (de azi pe mâine) – to live from

hand to mouth, to take no thought for the morrow;

a trăi din cerşit (pomeni) – to live on smb’s charity;

a trăi din datorii –- to travel on one’s face;

a trăi din milostenii – to live on smb’s charity;

a trăi din sticle – *;

a trăi dintr-o coajă de pâine – *;

a trăi făcând foame – to live in privation;

a trăi în mizerie (în sărăcie) – to be in wretched

poverty/ in great need/in distress;

a trăi în nevoi (în lipsuri) – to live in great need;

a trăi numai cu apă şi pâine – to live on bread and

cheese.

a trăi ca ursul la prisacă – *. a trăi ca cucul în frunză – to live like a toff;

a trăi ca doamne fereşte – to live by taking in one

another’s washing;

a trăi ca dracul cu popa – to live on different terms;

a trăi ca dracul în spini – *;

a trăi ca frunza pe apă – to live in a dry ditch;

a trăi ca pe mărăcini – to live like on thorns;

a trăi ca un câine – to lead a dog’s life;

a trăi ca viermele în hrean – *;

a trăi ca vai de lume – to live on bread and cheese;

a trăi cu pâine şi sare – to live on bread and cheese;

a trăi de pe o zi pe alta (de azi pe mâine) – to live from

hand to mouth, to take no thought for the morrow;

a trăi din cerşit (pomeni) – to live on smb’s charity;

a trăi din datorii –- to travel on one’s face;

a trăi din milostenii – to live on smb’s charity;

a trăi din sticle – *;

a trăi dintr-o coajă de pâine – *;

a trăi făcând foame – to live in privation;

a trăi în mizerie (în sărăcie) – to be in wretched

poverty/ in great need/in distress;

a trăi în nevoi (în lipsuri) – to live in great need;

a trăi numai cu apă şi pâine – to live on bread and

cheese.

a trăi domneşte (ca un domn) – to

live like a prince.

a trăi ca cucul în frunză – to live like a toff;

a trăi ca doamne fereşte – to live by taking in one another’s

washing;

a trăi ca dracul cu popa – to live on different terms;

a trăi ca dracul în spini – *;

a trăi ca frunza pe apă – to live in a dry ditch;

a trăi ca pe mărăcini – to live like on thorns;

a trăi ca un câine – to lead a dog’s life;

217

a trăi ca viermele în hrean – *;

a trăi ca vai de lume – to live on bread and cheese;

a trăi cu pâine şi sare – to live on bread and cheese;

a trăi de pe o zi pe alta (de azi pe mâine) – to live from hand

to mouth, to take no thought for the morrow;

a trăi din cerşit (pomeni) – to live on smb’s charity;

a trăi din datorii –- to travel on one’s face;

a trăi din milostenii – to live on smb’s charity;

a trăi din sticle – *;

a trăi dintr-o coajă de pâine – *;

a trăi făcând foame – to live in privation;

a trăi în mizerie (în sărăcie) – to be in wretched poverty/ in

great need/in distress;

a trăi în nevoi (în lipsuri) – to live in great need;

a trăi numai cu apă şi pâine – to live on bread and cheese.

a trăi în belşug – to live in plenty.

a trăi ca cucul în frunză – to live like a toff;

a trăi ca doamne fereşte – to live by taking in one

another’s washing;

a trăi ca dracul cu popa – to live on different terms;

a trăi ca dracul în spini – *;

a trăi ca frunza pe apă – to live in a dry ditch;

a trăi ca pe mărăcini – to live like on thorns;

a trăi ca un câine – to lead a dog’s life;

a trăi ca viermele în hrean – *;

a trăi ca vai de lume – to live on bread and cheese;

a trăi cu pâine şi sare – to live on bread and cheese;

a trăi de pe o zi pe alta (de azi pe mâine) – to live from

hand to mouth, to take no thought for the morrow;

a trăi din cerşit (pomeni) – to live on smb’s charity;

a trăi din datorii –- to travel on one’s face;

a trăi din milostenii – to live on smb’s charity;

a trăi din sticle – *;

a trăi dintr-o coajă de pâine – *;

a trăi făcând foame – to live in privation;

a trăi în mizerie (în sărăcie) – to be in wretched

poverty/ in great need/in distress;

a trăi în nevoi (în lipsuri) – to live in great need;

a trăi numai cu apă şi pâine – to live on bread and

cheese.

a trăi în huzur – to jog along

comfortably, to lead a comfortable

life, to lead an easy life.

a trăi ca cucul în frunză – to live like a toff;

a trăi ca doamne fereşte – to live by taking in one

another’s washing;

a trăi ca dracul cu popa – to live on different terms;

a trăi ca dracul în spini – *;

a trăi ca frunza pe apă – to live in a dry ditch;

218

a trăi ca pe mărăcini – to live like on thorns;

a trăi ca un câine – to lead a dog’s life;

a trăi ca viermele în hrean – *;

a trăi ca vai de lume – to live on bread and cheese;

a trăi cu pâine şi sare – to live on bread and cheese;

a trăi de pe o zi pe alta (de azi pe mâine) – to live from

hand to mouth, to take no thought for the morrow;

a trăi din cerşit (pomeni) – to live on smb’s charity;

a trăi din datorii –- to travel on one’s face;

a trăi din milostenii – to live on smb’s charity;

a trăi din sticle – *;

a trăi dintr-o coajă de pâine – *;

a trăi făcând foame – to live in privation;

a trăi în mizerie (în sărăcie) – to be in wretched

poverty/ in great need/in distress;

a trăi în nevoi (în lipsuri) – to live in great need;

a trăi numai cu apă şi pâine – to live on bread and

cheese.

a trăi pe picior mare – to live in

clover.

a trăi ca cucul în frunză – to live like a toff;

a trăi ca doamne fereşte – to live by taking in one

another’s washing;

a trăi ca dracul cu popa – to live on different terms;

a trăi ca dracul în spini – *;

a trăi ca frunza pe apă – to live in a dry ditch;

a trăi ca pe mărăcini – to live like on thorns;

a trăi ca un câine – to lead a dog’s life;

a trăi ca viermele în hrean – *;

a trăi ca vai de lume – to live on bread and cheese;

a trăi cu pâine şi sare – to live on bread and cheese;

a trăi de pe o zi pe alta (de azi pe mâine) – to live from

hand to mouth, to take no thought for the morrow;

a trăi din ceşit (pomeni) – to live on smb’s charity;

a trăi din datorii –- to travel on one’s face;

a trăi din milostenii – to live on smb’s charity;

a trăi din sticle – *;

a trăi dintr-o coajă de pâine – *;

a trăi făcând foame – to live in privation;

a trăi în mizerie (în sărăcie) – to be in wretched

poverty/ in great need/in distress;

a trăi în nevoi (în lipsuri) – to live in great need;

a trăi numai cu apă şi pâine – to live on bread and

cheese.

a-l trece şapte rânduri de sudori –

to be in a stew,

to go hot and cold (all over).

a asuda sub limbă – to be a fool for one’s pains;

a bate apa în piuă – to draw water in a sieve;

a bate drumurile (pietrele) – to take the road;

a trage chiulul – to ditch;

219

a bate lăturile – *;

a bate străzile – to walk the streets;

a sta cu mâinile în sân – to stand with folded arms;

a tăia frunza la câini – to keep hands in pockets;

a trage mâţa (pe dracul) de coadă – to be hard up;

a umbla căscând gura – to be agog for...;

a umbla frunza frăsinelului – to fool around;

a umbla gură-cască – easy-gulliable person;

a umbla haimana – to lounge about;

a umbla hăbăucă (handralău) – to spin a cocoon;

a umbla în bobote – to wander aimlessly;

a umbla în dodii – to go over hedge and ditch;

a umbla în dorul lelii – to work with the left hand;

a umbla lelea (brambura, haihui) – to spin a street

yard;

a umbla pe urlaţi – *;

a umbla teleleu (Tănase) – to buy gape-seed;

a nu lua (a nu ridica) un pai de jos, a nu mişca măcar

un deget – not to stir a finger to help.

a ţine de rău (pe cineva) – to

rail against, to remonstrate with.

a ţine de bun (pe cineva sau ceva) – *.

vărsare de ziuă, revărsare de zori – *.

vărsarea serii – *.

a vedea lumina zilei – to

see daylight, to see the light.

a-şi da sfârşitul (obştescul sfârşit) – to pass away , to give

up the ghost;

a-şi da suflarea (de pe urmă) – to breathe one’s last;

a-şi da ultimul suspin – to breathe one’s gasp;

a-l strânge pe dumnezeu (moartea) (la sine) – to be with

God.

a veni în (la) scaun (pe tron), a se

face domn – to come to the throne.

a se coborî din scaun – to unseat smb., to cast a king from

his throne;

a abdica de la tron – to abdicate.

a vorbi anapoda – to make

irrelevant remarks, to speak through

one’s neck, to speak through the

back of one’s neck, to take leave of

one’s sense, to talk through one’s

hat.

a-şi alege cuvintele (expresiile) – to be particular in one’s

speech.

a vorbi aşezat – to speak smb. fair. a vorbi alandala – to talk at random;

a vorbi anapoda – to talk irrationally;

a vorbi ca surda-n lume – to waste words;

220

a vorbi cergă şi păstrugă – to ramble on.

a vorbi ca din carte –

to speak in print,

to talk like a book, to speak by the

book.

a vorbi alandala – to talk at random;

a vorbi anapoda – to talk irrationally;

a vorbi ca surda-n lume – to waste words;

a vorbi cergă şi păstrugă – to ramble on.

a vorbi de bine (pe cineva) – to

speak well of smb.

a vorbi de rău (pe cineva) – to dish the dirt.

a-i zâmbi norocul – to be lucky.

a fi fără noroc – to be out of luck;

a-i fi norocul tărcat (pleşuv) – to be out of luck;

a fi plin de noroc ca broasca de păr – to have no end of

luck.

221

DECLARAŢIE PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII

Subsemnata Buzea (Ionescu) Oana Roxana declar pe răspundere personală că materialele

prezentate în teza de doctorat sunt rezultatul propriilor cercetări şi realizări ştiinţifice. Conştientizez

că, în caz contrar, urmează să suport consecinţele în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Data Buzea (Ionescu) Oana Roxana

222

Curriculum vitae

Informaţii personale

Nume / Prenume BUZEA OANA ROXANA

Adresa(e) Str. Ghimpaţi nr. 25, bl. 3, ap. 23, sector 4, Bucureşti, România

Telefon(-oane) Mobil: +40 723182890

E-mail(uri) multilevelgrup@yahoo.com

Nationalitate(-tati) Română

Data naşterii 20.12.1974

Sex Feminin

Experienţa

profesională

Perioada Din martie 2006 până în prezent

Funcţia sau postul

ocupat

Lector universitar

Principalele activităţi

şi responsabilităţi

Coordonarea cursurilor şi seminariilor de Limbă Engleză Contemporană,

disciplinele: Morfologie Engleză şi Curs Practic

Numele şi adresa

angajatorului

Universitatea Spiru Haret, Str. Ion Ghica, nr. 13, sector 3, Bucureşti

223

Tipul activităţii sau

sectorul de activitate

Învăţământ universitar

Educaţie şi formare

Perioada 2008 – am absolvit programul de Doctorat; secţia Studii Postuniversitare şi

reciclare din cadrul Facultăţii de Limba Română, Lingvistică Generală,

specializarea: limba română; Universitatea de Stat din Moldova.

2000 – am absolvit programul de Masterat în domeniul lingvisticii aplicate,

organizat de Universitatea Bucureşti, obţinând diploma de Master în

specializarea Lingvistică Aplicată Engleză.

Calificarea / diploma

obţinută

1998 – am obţinut diploma de licenţiat în Filologie a Universităţii Bucureşti.

2000 – am obţinut diploma de Master în specializarea Lingvistică Aplicată

Engleză a Universităţii Bucureşti.

Disciplines principale

studiate / competenţe

dobândite

Limba engleză contemporană

Lingvistică Generală

Lingvistică Aplicată

Pedagogie

2003 – am obţinut Autorizaţia de interpret şi traducător, pentru limbile

engleză şi spaniolă, eliberată de Ministerul Justiţiei din România.

2003 – am obţinut Certificatul de participare la cursurile intitulate:

Certificate in Advanced English şi BEC Highe , cursuri oferite de Consulatul

Britanic Bucureşti şi Universitatea Cambridge.

2003 – am obţinut Certificatul de participare la seminariile conduse de

Hellenic American Union, Atena; seminarii pentru pregătirea cursurilor în

vederea obţinerii Certificatului de competenţă în limba engleză al

Universităţii din Michigan.

2008 – am obţinut Certificatul de Evaluator ECL (European Consortium of

Language).

Numele şi tipul

instituţiei de

învăţământ /

furnizorului de

formare

Universitatea Bucureşti – Facultate de Limbi şi Literaturi Străine

Aptitudini şi

competenţe personale

Limba(i) maternă(e) Română

224

Limba(i) străină(e) Engleză, Spaniolă

Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la

conversaţie

Discurs orale Exprimare

scrisă

Limba engleza

C1

Utilizator

experimenta

t

C

1

Utilizator

experimenta

t

C

1

Utilizator

experimenta

t

C

1

Utilizator

experimenta

t

C

1

Utilizator

experimenta

t

Limba spaniola

C1

Utilizator

experimenta

t

C

1

Utilizator

experimenta

t

C

1

Utilizator

experimenta

t

C

1

Utilizator

experimenta

t

C

1

Utilizator

experimenta

t

(*) Nivelul cadrului european comun de referinţă pentru limbi

Competente şi abilităţi

sociale

Spirit de echipă: am experienţa muncii în echipă încă din timpul facultăţii,

când am participat la activităţile presupuse de proiectele practice şi de

cercetare derulate în cadrul facultăţii.

Competenţe şi

aptitudini

organizatorice

Experienţa bună a managementului de proiect şi al echipei.

Am coordonat practica pedagogică a studenţilor din anul III, Facultatea de

Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii Spiru Haret,

specializarea: limba engleză.

În prezent sunt coordonatoarea unei echipe compuse din 4 lingvişti care se

ocupă de redactarea unui Dicţionar Frazeologic Român-Englez.

Începând cu anul 2003, predau cursuri intensive de limba engleză în cadrul

Centrului de Limbi Străine al Universităţii Spiru Haret, Bucureşti.

Am colaborat cu Televiziunea România de Mâine la organizarea unor cursuri

televizate.

Competenţe şi

cunoştinţe de utilizare

a calculatorului

Utilizare Windows Vista – nivel mediu

Competenţe şi

aptitudini artistice

225

Alte competenţe şi

aptitudini

Hobby: călătoriile, lectura

Permis(e) de

conducere

Categoria B

Informaţii

suplimentare

Referinţele pot fi furnizate la cerere