MONEDE GRECEŞTI DIN COLECŢIA BIBLIOTECII"BATTHYANEUM"

«DES MONNAIES GRECQUES DE LA COLLECTION "BATTHYANEUM"»

by Viorica Suciu

Source:Apulum (Apulum), issue: Vol. 24 / 1987, pages: 119­131, on www.ceeol.com.

MO:NEDE GRECEŞTI DIN COLECŢIA BIBLIOTECII"BATTHYANEUM"

MO~c\dcle g~'eceşti au circulat intens la nord de Dun[lre, răspîndindu-se peaproape întreg teritoriul Daciei. Pe la mijlocul secolului al IT-lea Le.n. au pătrunr.;

masiv în acest spaţiu tetradrahmele 1\1acedoniei Prima, urmate de cele thasiene1•

pentru ca în tot secolul al II-lea Le.n. sau chiar începînd cu sfîrşitul secolului~ II Le.n. sii aparii aIci f~i monedele oraşelor Dyrrhachiurn ~i Apollonia de pecoasta răsărlteană a Mării Adriati2e2•

Pentru teritoriul României specialiştii au studiat circulaţia monedelor deacest fer~, cunoscîndu-se astfel harta răspîndirii tezaurelor ~i pieselor izolate. Cer'"cetările evidenţiază faptul că perioada de maximă circulaţie a monedelor :rvIace··donia Prima şi a celor thasiene în acest spaţiu cuprinde a doua jumătate a seco­lului II Le.n. şi începutul secolului 1 Le.n., iar a drahmelor Apollonia şi Dyrrhachiu1neste cea încadrată cronologic între mijlocul secolului I r Le.n. şi mijlocul secolu­lui 1 Le.n.4• După anul 100 Le.n., monedele greceşti au circulat alături de denariiromani republicani pînă spre ll1ijlocul secolului I Le.n.5•

Znnele principale unde sînt con2entrate descoperirile de tetradrahme l\1ace­donia Prilna şi thasiene sînt partea centrală şi sudică a l\Iuntenlei, precum şi

Transilvania6• U"l:H cercetători susţin că aceste tipuri monetare s-au îndreptat masivspre Transilvania, unde au pătruns prin pasul Bran, nUll1eroasele descoperiri dincîmpia Munteniei fiind legate de drumul de pătrundere a acestor monede spre

1 1. Glidariu, Consideraţii asupra circulaţiei mor:.edei străine în Dacia (sec. IIi.e.n. - 1 e.n.), In ActaMN, VIII, 1971, p. 72.

2 Ibide1n, p. 77; B. l\:Iltrea, Note, comentarii şi catalogul drah71Lelor din Dyrrha­ehiun1, descoperite în tezaurul de la Pănade, în Apulum, IX, 1971, p. 18·1:; După

părerea altor cer2etători aceste piese pătrund în nordul Dunării la sfîrşitul seco­lului II şi începutul secolului I Le.n. Vezi în acest sens: E. Chirilă, M. Barbu, Oimitaţie de drahmă dyrrhachiană din judeţul Arad, în Ziriclava, XII, 1980, p. 29;idem, Tezaurul 1nonetar de la Somoşcheş-Cerrnei (cronologie şi semnifica1 le isto­rică), în Ziridava, XII, 1980, p. 97.

3 B. Mitrea, Penetrazione commerciale e circolazione monetaria neUa Daciaprin'ta deHa' conquista, în EDR, X, 1945, p. 74-78; 1. Winkler, Contribu.ţii nU1nis­matice la istoria Daciei, în SCŞ, Cluj, VI, 1-2, 1955, p. 98-109; E. Chirilă, G. Mi­hăescu, Tezaurul monetar de la Căprioru. Contribuţii la studiul cronologiei şi cir­culaţiei tetradrahmelor Macedonia Prima şi al insulei Thasos, Muzeul judeţean

Dîmboviţa, 'Tîrgovişte, 1969; 1. Bogdan-Cătăniciu, Tezaurul 1nonetar de la Poiana,în SCN, VI, 197'5, p. 184-185; 1. Glodariu, op. cit., p. 71-80, 87-89; idem, Relaţii

comerciale ale Daciei cu lumea elenistică şi romancl, Ed. "Dacia", Cluj, 1974,p. 87-104, 251-276.

4 1. Glodariu, op. cit., p. 90. H2.5 N. Chidioşan, Al. Săşianu, N. Beladan, Tezaurul dacic de la Drăgeşti, în

Cris'ia, VIII, 1978, p. 45.6 După părerea cercetătoarei 1. Bogdan-Cătăniciu, aceste zone ar fi 2entrul

Munteniei şi sudul Transilvaniei, spaţiu în care au circulat monedele dacice detip Virteju-Bucureşti în Muntenia, iar în Transilvania tipurile Aiud-Cugir, Ră­

duleşti-flunedoara şi Petelea de pe Valea Mureşului (op. cit., p. 186 şi notele28, 29).

120 v. SUCIU

Transilvania, respectiva zonă constituind deci o punte de legătură între sudulDunării şi Transilvania7•

In ceea ce priveşte drahmele emise de Dyrrhachium şi ApoUonia, a:esteds-au îndreptat exclusiv spre Transilvania, venind dinspre Dunăre prin Banat spreaceastă zonă, iar de aici într-un număr restrîns au trecut şi în. l\10ldova prinpasurile Oituz şi, probabil, Ghimeş-Palanca8• Descoperirile de astfel de piese seconcentrează în zona intracarpatică a Daciei şi în Crişana, preculn şi în jud­vestul Banatului.

Şi pe teritoriul judeţului Alba sînt semnalate localităţi cu descoperiri d,-~

tetradrahme Ma:edonia Prima, thasiene, drahme Dyrrhachiuln ~i Apollonlav. Ace'')tt~':l

sînt următoarele: .1. Aiud, descoperire izolată?, 3 imitaţii tetradrahme Filip II, Alexandru cel ~-Iare

sau Thasos; 1. Glodariu, p. 266, Rep. ms;2. Alba Iulia, tezaur, drahme Dyrrhachium şi ApoUonia, L Glodariu, p. 269; J~ep.

ms;3. Bucium, în partea de nord a conlunei s-a descoperit un tezaur format din

tetradrahIllc thasiene, 1. Glodariu, p. 262, Rep. Ins;4. Cetea, comuna Galda de Jos, inălţilnile "Ticuiata" şi "Măru1ra", descoperire

izolată de tetradrahme thasiene, 1. Glodariu, p. 262; B. Mitrea10, p. 67, nI'. 17;"Pietri~., descoperire izolată, două imitaţii tetradrahme thasiene, 1. Glodariu,p. 262, Rep. 111S.;

5. Cugir, pe "Dealul Cetăţii"", descoperire izolată?, opt tetradralune 1tIacedoniaPrin1a, tetradrahme thasiene, una dacică, doi denari rOll1ani ilnperiali (Dolni­tian), anul 1937; 1. Glodariu, p. 260; Rep. ms.; tezaur, ilnitaţii thasie:lc, 1. G ln­dariu, p. :260; B. Mitrea, p. 43, nr. 7, p. 66, nr. 8; la poalele "Dealului Cet(;lţii"l'

tezaur, descoperit în 1955, opt tetradrahme Macedonia Prima, o tetradrahrnă

Filip II (se păstreaz~l la l\1uzeul din Deva), (). Floca, SCN, II, 1958, p. 96-JS;1. Glodariu, p. 260, Rep. ms.; E. Chirilă, G. Mihăescu, Căprioru, 12.

6. Pănade, comuna Sîncel, nord-estul satului, pe locul numit "Dos" a fost c:C'\CO­

perit în 1964 un tezaur forn1at din 268 drahme Dyrrhachiun~ ~~i cinci inlitaţll

după drahme Dyrrhachium, B. IVHtrea, Apulurn, IX, p. 177-207; ic1elTI, SC1V,17, 1966, p. 417, nr. 3; 1. Glodariu, p. 271, Rep. rns.

7. Pianu de Jos, COlnuna Pianu, descoperire izolată, o teradrahnlii tllasiană, 1. G·lo­dariu, p. ~64; B. l\ilitrea, p. 66, nr. 5; Rep. fiS.; E. Chirilă, G. Mihăescu, Căprlo­

rU,69.8. Pianu de Sus, COlnuna Pianu, tezaur, descoperit în 1852 pe un deal din apro­

piere, forlnat din 50 ele lnonede de argint: 26 drahme din Apollonia, 23 drahmeDyrrhachium şi o tetradrahmă thasiană, parte sînt originale, parte ilnitaţil;

M. Cojocărescu, SC1V, 6, 1975, p. 198, nota 10; 1. Glodariu, p. 26-1; Rep. Ins.;E. Chirilă, G. Mihăescu, Căprioru, 70;

9. Răhău, oraş Sebeş, descoperire izolată, tetradrahme Macedonia Prima, drahnledyrrhachiene; 1. Glodariu, p. 260; Rep. l11S; descoperire izolată, o tetradralună

daci:ă, o imitaţie TluLsos; B. Mitrea, p. 67, nr. 19; p. 75, nI.' 1; E Chiril<l,G. Mihăescu, Căprioru, 79; 1. Gloda:-iu, p. 260; Rep. n1s;

10. Sebeş, din puncte neprecizate din hnprejuritnile oraşului provine un tezaur cudrahme din Apollonia şi Dyrrhachiurn, cuprinzînd circa 50 piese precum şi un

7 E. Chirilă, G. Mihăescu, op. cit., p. 36; E. Chil'ilă, 1. Pop, Tezaurul. 1nonetarde la Sînpetru (Or. Braşov), în Apulum, VII/1, 1968, p. 167-168; 1. \iVinkler, op. cit.,p. 37 şi 42.

8 E. Chirilă, 1. Pop, ap. cit., p. 168; B'. l\tIitrea, Monedele oraşelor Dyrrhachiurn.şi Apollonia în Moldova, în SCN, Il, 1958, p. 89.

9 Lista descoperirilor este prezentată dup(I catalogul înto:mit de 1. Glodariuîn lucrarea Relaţii comerciale ale Daciei cu lU111ea elenistică şi rornană, precum ~i

după RepertoriuL arheologic al judeţului Alba aflat în manuscris la ~/Iuzeul Unil'liAlba Iulia (citat Rep. ms.).

10 B. Mitrea, Penetrazione comnl-ercia1e e circolazione Jrl.onetaria r..ella Daciaprima della conquista, în EDR, X, Roma, 1945.

Access via CEEOL NL Germany

]\tIONEDELE GRECEŞTI DIN COL. "BATTHYi\.NElJl\1'· 121

tezaur descoperit Î:1 anul 1801 alcătuit din 395 imitaţii după tetradralllne dinThasos; 1. Glodariu, p. 265-268; Rep. 1115.; B. Mitrea, p. -!3, n1". 6.Constatăm din această listă că în judeţul Alba au fost descoperite izolat sau

sub formă de tezaure peste 793 monede greceşti în 10 localităţi, după cum Uf­

rnf'ază: tetradrahlne Macedonia Prima şi tha5iene la: Aiud, Bucium, Cetea, Cugir,.Pianu de Jos, l)ianu de Sus, Răhău şi Sebeş, iar drahlne Dyrrhachium şi Apolloniala: Alba Iulia, Pănade, Pianu de Sus, Răhău şi Sebeş. Descoperirile sînt ~oncen­

tr-ate în jurul unor aşezări sau cetăţi dacice (Căpîlna, Piatra Craivei şi Cugir).sau se leagă nemijlocit de acestea. Este cazul aşezărilor dacice Cetea şi Pianu d~

Sus şi al cetăţii dacice Cugir. Acestor piese li se adaugă un lot de 24 monede d~

acelaşi gen aflate în colecţia numismatică a Bibliotecii documentare "Batthya­ncum" din Alba Iuliall, al ~ăror loc de descoperire nu se cunoaşte însă cu certi­tudine. Presupunem, totuşi, că unele dintre ele ar putea proveni de pe teritoriuIora~ului roman Apulum sau din împrejuriInile acestuia.

Prczentăln lnai jos, catalogul pieselor:

A. APOLLONlATipul TI1IIIN - LlAMOcI>ONTO:E - 1 exemplar.

1. .A v. Vaca spre st., cu viţel sugînd; deasupra TIMHN.Rv. Pătrat cu laturi din linii duble, cu grădinile lui Alkinoos iar în jur [AIIilOAJ âAMO/4)0N[TO :EJ.AR. +- 16,6 lnID; 2,14 g, inv. 525J\.faier12, p. 1:3, nr. 36.

Tipul API~::TnN-AT:EHNO:E - 1 exemplar.2. Av. Idem ca nlai sus; deasupra API:ETON. în exergă A.

l{v.ldem ca mai sus; în jur A[IIOA Ar~H]NO~.

AR -+ 16,7 mIU; 2,69 g; inv. 524.Maier, p. 13, nr. 63.

B. DynI-ljlj\eIllU~l

Tipul 1 M:B~NI~KO:E-I<:AAAnNO:E - 2 exemplare.Av. Vaca spre dr., cu viţelul care suge; Sus MENI:EKO~; deasupra, Victorie in zborspre dr., cu o cunună în mină. In exergă, un fulger dispus orizontal.IZv. LlîP/KAA/A.n/NO~. Pătrate duble, înstelate, formate din linii în relief cu unul sauaIubele capete globulate.

3. ldem, :n-IENI~KO:E.

Rv. LlrPJK.AA[AOJNO:E.AR i 18,5 nlm; 2,82 g; inv. 530.l\1:aier, p. 24, nr. 256.

4. Jdetll, dar MENI:EKO[:E].Rv. Ll r[p I(AAJAn/NO~.

AR ! 17 mIU; 3,05 g; inv. 534.Maier, p. 24, nr. 256.

Tipul Il M:ENI:EKO:E-LlIONr:EIOl' - 3 exemplare.Av. Vaca cu viţelul, spre dr., sus MENI~KO~, iar deasupra numelui un porumbel spredr. In exergă, nimic. In jur, un cerc perIat.Rv. Pătrate duble, înstelate, iar în jur !l.TP/LlIO/NT/~IOr.

5. Idem, [MJENI~KOL.Rv. aYP/!l.IOJN[r~IOl'].

AR , 17,5 mm; 2,90 g; inv. 526.Maier, p. 23, nr. 201.

11 1. Winkler, Colecţia monetară a Bibliotecii Bathhyaneu17L. 1, în ~4pulurnj"

Xl]], 1975, p. 35-48, prezintă sumar aceste piese în cadrul catalogului rnonedeloranUce luate selectiv.

12 A. Maier, Die Silberpriigung vOn Apollonia und Dyrrhachiurn, în Numis­mot'ische Zeitschrift, 1, 1908 (prescurtat: Maier).

V. SUCIU

6. Idelll, [lVIJENI ~~I{O L.Rv. ~YP/~[ION)"]":JI0I'.

AH.. -(- 17,8 uun; 2,60 g; inv. 527.IVIaier, p. 23, llr. 201.

7. Iderll, [1IJENI ~KO~.Rv. ~îP/,.iIO[::J"YLIOYJ.

AR. -(- 15,3 ll1111; 2,72 g; inv. 528.1\1aier, p. 23, nr. 2U1.

Tipul III MENI 2.:E::O L- <PlAnTA - 3 exenlplare.

Av. Vaca cu viţel ca mai sus; in cÎ1npul dr., o făclie. ])easupra, nUlnele magistratuluîMEf\TI }2I{O L: in C'xergă un cîine care aleargă spre dreapta.~Zv. ~ fP/WI/AQ/TA. In rest, ca ulai sus.

8. ]delll, J;IE~;I ~l~U~.

Rv. ~YP/<I)lIAQJTA..Alz ~ 18 nun; 2,90 g; inv. 529.]\laier, p. 28, nr. 396.

9. ldelll, [11EJNI LKO 1:.Izv. L\ fPj<PI/AO[I'AJ.Alz ! 18 lnnl; 2,52 g; inv. 535.1vlaier, p. 28, nr. ~)9G.

10. Idclll, l\IENI L:KOl 2::J.:Rv. [Ll TPJ<I>I/AnlTAJ.AP I 19 lam; 2,95 g; illV. 531.J.i-

Y

]\1 aier, p. 28, nr. 296.

Tipul 1\" ':\IBNI "2:I~O ~-ArAelnl'~O}': -- 1 exemplar.

Av. Vacă spre dr. cu viţelul care suge; sus, l\IENI LI(O"L, iar deasupra, un vultur, cuaripile deschise. În exergă, o cînnă spre st.IZv., ca luai sus, dar inscripţia L\ YPjArAj(-<)IOjNO~.

11. Idenl, ::\IENI}2KO[2.:J.Izv. il r[p] [A.I'A0I!2JNO~.

AR. ~ 16,6 1111n; 2,65 g; illV. 5~)2.

Ivi aier, p. 20, nr. 91.

Tipul V :\lENI2.:KO)":-APXIIIII01~ - 1 exeluplar.

12. Av. Vacă spre elr. cu viţelul care suge: sus .:\fENI LICO:l:, în exergă, o cÎnl1ă spre dr.l<'v., ca ulai sus, dar inscripţia [~J TPjAPjX.I 11/[rlJOT.Alz -+ IG,S 111111; ~) g; i11V. 559.Maier, p. 22, nr. 1--1--1.

Tipul VI <1)1.\ flK --- JIENI 2.:KO r - 1 exemplar

13. Av. Vacă spre dr., cu viţelul sugînd. Sus (I>IAn~ iar (leasupra capul lui l-Idi0s spre dr.Rv. Ca luai sus, [ilrp!~\lE/XI/~I~l()YJ

AR. -(- 16,9 111111; ~).20 g; iu\~. 5;):9.I\laier, p. 25, nr. ~;06.

Ifipul VII 21~Nnl.~ - (l>IAO~A~10:r - 1 exelnplar

14. Av. Ca luai sus, dar inscripţia EI~NnN. Deasupra, vultur cu aripile îlltrl'~leschise; Înexergă un cîine spre lir.

MONEDELE GRECEŞTI DIN COL. "BATTlIYANECl\1" 123

1

_ ~.\o,'"

,;'>l~"

~'j ,

" ';1', ".!.....~.-..:. ... --2

,"3

";o

e~'••~'<4 _0,.;1., 5 6

fl~, . "a. ',,~~, ... ,"."~';';'~~': ,~i. ~i '

" \i~l4' o; - !~ ;,~,.,. .rJ'!1i ~~li ";''f,i''·

.ei'ere"7 8 .,;Ji',1i.t.

.. /,\

9\

'...o- ,'.

12

~.-

1110"­

'1.'~'l.'.

1514

,('l,:

13Planşa 1. Drahllle Apollonia şi DyrrhachiuJn din colecţia J\iiJliotccii "natthyanculll",

124 v. SUCIU

•••• e.16 1,7 18

19

21

23

22

24Planşa II. Drahme Dyrrhachium. tetradrahme Macedonia Prima şi thasiene din colecţia

Bibliotecii "Batthyaneum".

MONEDE.LE GRECEŞTI DIN COL. "BATTHYANEUM"

Rv. Ca mai sus, dar inscripţia l:t.rp/tlJIAO/l:t.A/MO[r].AR f 17 mm; 3,05 g; inv. 537.Maier, p. 27, nr. 388.

Tipul VIII EENON-ArASIONOI: - 1 exemplar.

15. Av. Ca mai sus, dar in exergă, o clrmă spre staRv. Ca mai sus, dar inscripţia â rp/Ar[ASION]O~.AR ~ 16,8 mm; 3,20 g; inv. 538.Maier, p. 20, m. 92.

125

Tipul IX EENON- cl>IAAIA - 1 exemplar.

16. Av. Ca mai sus. Deasupra, bonete1e Dioscurilor, cu stea. tn cimpul st., un spic, in dr.o făclie.

Rv. Ca mai sus, dar inscripţia Lll'P[CVIAAI]A.AR f 16,5 mm; 2,80 g; inv. 558.Maier, p. 27, m. 376.

Tipul X IIEPlrENH~-KAEITOPIOl' - 1 exemplar

17. Av. Ca mai. sus, dar inscripţia IIEPlrENHI:; deasupra coroană; in cîmpul dr., vas.,pe trepied. tn exergă A.Rv. Ca mai. sus, dar inscripţia Ll TP/KAEljTOPI/Ol'.AR ~ 19,6 mm; 3,40 g; inv. 540.Yaler, p. 24, nr. 266.

Contrafacere barbară

18. Av. Vaca cu viţelul, spre dr., SUS [MJENI~KO~, deasupra o Victorie?, spre dr.R v. Ca mai sus, dar inscripţia ... l'l\.Fourree! 17mm, 2,15g; inv. 533.

C. l\IACEDONIA PRIMA - 1 exemplar.

]9. Av. Scut macedonean, împodobit pe margini cu grupuri de cîte două semicercuri ovaleg

concentrice, avînd la mijloc o stea şi trei sfere mici care se succed de şapte ori. în mijloc"intr-un med.alion mărginit de un cerc liniar, dublat de altul perIat, se află bustul zeiţei

Artemis Tauropolos spre dr., cu diadema pe cap, iar pe umăr tolba cu săgeţi.

Rv. MAKE~ONnN rrpnTH~, pe două rînduri; între cele douti rînduri ale legendei,nlăciuca lui Hercule, aşezată orizontal, cu mînerul spre sta în cîmp sus, sigle1e nr. 1din fig. 1. Totul într-o cunună de frunze de stejar. în stînga, pe margine, în afara cunu­nii, un fulger.Tetradrahm~l i 32 mm; 17,20 g; inv. 518.

D. TETRADIlAHl\1E TIIASIE~E - 5 exemplare.

20. Av. Capul tînăr al lui Dionysos spre dr. cu cunună de iederă, formată din trei frunzesus şi două jos, iar în faţă din două rozete.Rv. HPAK.AE01~ }:nTHPO~ 0A}:InN. I-Ierakles, nud, în picioare, din faţă, cu capulspre st., cu măciuca şi blana de leu. în cîmpul st., monograna DT. 6 din fig. 1.AR i 35 nlm; 15,70 g; inv. 514.

21. Av. Ca mai sus.Rv. Ca mai sus, dar în cîmp sigla nr. 2. din fig. 1.AR i 31,4 mm; 16,75 g; inv. 516.

126 V. SUCIU

22. Av. Ca mai sus.Rv. Ca mai sus, dar în cîmp, sigla nr. 3, fig. nr. 1.AR '" 31 mm; 16,75 g; inv. 517.

23. Av. Ca mai sus.Rv. Ca mai sus, dar în cîmp, sigla nr. 4, fig. nr. 1.AR '" 28,6 mm; 16,75 g; inv. 562.

24. Av. Ca mai sus, dar cununa este fortllată din două frunze sus şi două jos.Rv. [HPJA[AEO[r~J ~nTHPOL OA~I[nNJ.

Ca mai sus, dar în cîmp sigla nr. 5, fig. nr. 1.Imitaţie tetradrahmă ~ 29 mm; 14,50 g; inv. 515.

Monedele greceşti existente în colecţia Bibliotecii IIBatthyaneum" sînt reprezentateprin drahmele celor două oraşe porturi de la Marea Adriatică; A pollonia (2 exemplare) şi

Dyrrhachium (16 exemplare), printr-o tetradrahnlă Macedonia Prima şi prin 5 tetradrahmethasiene.

Prezentăm, în continuare, lista cu numele magistraţilor monetari şi numărul corespun­zător de piese emise ele oraşele A pollo'nia şi Dyrrhachium:

APOLLONIA

Nr.

I

Nutnele magistratului

INutnăr exemplareert.

1 I Timen Damophontos

I

12

1Ariston Lysenos 1

DYRRHACIIIUl\:I

1

I

Meniskos I{allo11osI

22 Meniskos l)ionysiou 33 Meniskos Philota I 3

I 4

I11eniskos Agathionos 1

5 l\leniskos ,A.rhippoll I 16 Philon l\:leniskou

I

17 Xenon Philodamou 18 Xenon Agathionos 19 Xenon Phillia 1

10 Perigenes Kleitoriou

I

111 I Contrafacere harbară 1

\

După CUlTI rezultă din tabelul de mai sus, cele două drahnle ale ApoUonieiau ca magistraţi monetari pe TiInen Dall1ophontos şi Ariston Lysenos, iar majo­ritatea pieselor dyrrhachiene (10 exeulplare) au fost elTIise în tiInpul magistratuluimonetar Meniskos, care îşi îndeplinea atribuţiile Îlnpreună cu un şir de alţi

magistraţi.

Greutatea D1onedelor este cuprinsă între 2,14 g şi 3,40 g (6 exemplare, înca­drînd il-se între 3-3,40 g, 12 exemplare au sub 3 g) iar diametrul a2estora variază

între 17 şi 19 naITI.O piesă mai deosebită o constituie exemplarul nr. 18 din lotul lnonedelor

dyrrhachiene care este o imitaţie. Ea reproduce aversul emisiunilor pritanuluilVIENILKOr;, reversul însă fiind foarte şters nu permite identificarea emisiuniidyrrhachiene care a inspirat-o. SublinielTI, de asemenea, barbarizarea reprezen­tării aversului, capul vacii fiind înfăţişat pr0a mare în raport cu trupul acesteia.Piesa este suberat~i şi foarte aselnănătoare cu imitaţia după o drahmă dyrrhachiană

1V10NEDELE GRECEŞTI DIN C()L. "B.l\TTH'{.f\NEUM" 127

existentă în tezaurul monetar de la Deva1J. Aselnenea inlitatii au circulat frecventîn Dacia datorită necesităţii mari de monedeI din prima j'umătate a secolului ILe.n. şi sînt cunoscute atît în tezaure, cît şi în descoperiri izolate14, Astfel, pe teri­toriul judeţului Alba, sînt cunoscute încă cinci imitaţii după drahme dyrrhachieneîn tezaurul de la Pănade, iar dintre acestea, piesa nr. 270 este chiar suberată.

Imitaţiile realizate din aliaj inferior sau suberate ar fi putut fi realizate în Da­cia, iar cele lucrate din argint de bună calitate au fost emise în zona dintre coastaAdriaticii si ])acia15.

Elnise între anii 158-148 Le.n., în monetăria de la Arnphipolis, tetradrahmeleMacedoniei Prima au -circulat intens în peninsula Balcani2cl şi în nordul Dunării.

După cum se ştie, din seria acestor monede au fost realizate două variante aleaceluiaşi tip: unele cu stea pe revers, altele cu fulgerul. Tetradrahma MacedoniaPrima, aflată în colecţia în discuţie, se înscrie în seria pieselor cu fulgerul perevers şi se încadrează în grupa stilistică V a monedelor elin tezaurul de la Căprio­

fU. Ea are aplicate pe revers, două sigle, formate elin grupe de litere în formă delTIonogramă (vezi fig. nI'. 1), indicînd emisiunea 1110netarăIG, şi este asemănătoare

piesei nr. 63 din tezaurul mai sus 11lenţionat.

-_._"~..._-"-------_ ..~

_. m 1

Ll M M1bMt<To_

It lYE'1 2. I3

~ r1 ~4

.-

5 b----

Fig. 1. (1-6) - Sigle şi monograme de pe dra,luuele l\'1acedonia Prima şi thasienedin colecţia Bibliotecii "Batthyaneulu".

1:3 E. Chirilă, A. Rusu, Tezaurul, rnonetar de la DeuQ, sec. 11-1 î.e.n., în Actal\lp,IV, Zalău, 1980, p. 74, nI'. 144.

14 E. Chirilă, M. Barbu, O itnitaţie de drah1nă dyrrhachiană din judeţul Arad,în Ziridava, XII, 1980, p. 127, 129.

15 Ibidel1~, p. 129. Afirmaţia se bazează pe faptul că ]a sfîrşitul secolului IIşi începutul secolului J Le.D. Dacia trecea printr-o puterni2ă criză a argintuluiiar tehnica emiterii pieselor suberate era cunoscutc'i de către dacii din spaţiul

intracarpatic l:ncă de la începutul secolului II Le.n.16 O. Floca, Tezaurul monetar de l.a Cugir (reg. 1iunedoara), în SCN, I r,

1958, p. 98.

128 V. SUC1U

1Fig. 2. Harta descoperirilor de monede Macedonia Prima şi thasiene din judeţul Alba;

1 = tetradrahme Macedonia Prima (tezaur); 2 = tetradrahme thasiene (tezaur); 3 = tetra­draheme Macedonia Prima (descoperiri izolate) ; 4 = tetradrahme thasiene (descoperiri izolate);5 = imitaţii tetradrahme thasiene (tezaur); 6 = imitaţii tetradrahme thasiene (descoperiri

izolate).

Cele 5 tetradrahme thasiene aflate în ~olecţia Bibliotecii "Batthyaneum"sînt de tipul DionysQs-Heracles, emise după sistemul monetar atic, în secolele11-1 te.n. Realizate dintr-un argint de bună calitate, greutatea lor variază între14,5 g - 16,75 g, iar diametrul între 28,6-35 mm. Analizînd aceste piese după felulîn care sînt dispuse frunzele de iederă din cununa lui Dionysos., constatăm că pepatru exemplare ele sînt aşezate, trei în partea de sus şi două în partea de jos,jar pe un singur exemplar (piesa nr. 24) sint prezentate două sus şi două jos.De altfel, această piesă este interesantă şi prin faptul că imaginea reversului estebarbarizată, iar unele litere ale legendei sînt copiate neîndemînatic, greşit, aşa

MONEDELE GRECEŞTI DIN COL. .,BATTHYANEUM4'

tnc~l t'n loc de HPAKABOTEl:QTHPOE 8AI:IoN, ce se iJltUneşte In modnormal pe toate tetradrahmele macedonene, apare în cazul de faţă [HP]A(ABO[TEEOTHPOE OAl:I[QN]. Copierea greşită a legendei şi redarea barbarizatâ a efigieiconstituie un indi=iu că această piesă este imitaţie11• In ceea ce priveşte siglelecare apar pe reversul acestor piese, ele nu se deosebesc de cele publicate pînă inprezent. Astfel, pe un exemplar apare monograma nr. 6 din fig. 1, pe două exem­plare M, pe altul M barat, iar pe piesa de imitaţie M cu hastele inversate (incă

40kmJ

30J

20

~10±

~Ok::,., Obm:.:_ f.M

Fig. 3. Harta descoperirilor de monede Apollonia şi Dyrrhachium din judeţul Alb],1 = drahme Dyrrhachium. (tezaur) ; 2 = drahme Apollonia (tezaur); 3 = drahme Dy,rkachium

(descoperiri izolate); 4 == imitaţii drahme Dyrrhachium (tezaur).

11 C. Preda, Asupra descoperirii monetare de Za Stăncuţa, în SCN, II, 1958,p. 246-247; C .. Ştirbu, C. Petolescu, Un tezaur de monede thasiene descoperit taBelciugatele (jud. Ilfov), in SCN, VI, 1975, p. 192.

9 - .~pv~vm. XXIV - 1.98']

13.0 V. SUCIU

o dovadă a copierii greşite a literelor)~ ConfO'rm ultimelor cercetări, rhonedelethasiene originale cu astfel de sigle \Se datează în al doilea deceniu al secolului 1te:n.1H•

Flanul monedei nr. 20 este uşor deformat, aproape schifat iar la aproapetoate piesele, legenda este scrisă cu litere cu terminaţii punctiforme alternînd culitere cu duct continuu. Piesa nr. 21 este asemănătoare în ceea ce priveşte efigl:laversului cu piesa nr. 37 din tezaurul de monede greceşti descoperit pe teritoriulmunicipiului Bucureşti (M. Cojocărescu, în SCN, VI, 1975, p. 88-199, pl. V).

Emise începînd cu anul 148 te.n., tetradrahmele din ultima fază a monetăriei

din Thasos au avut o cir:ulaţie deosebit de intensă, comparativ cu celelalte monedegreceşti care au venit în Dacia înainte de pătrunderea denarului roman republican,scotind din circulatie monedele dacice lucrate din argint de calitate inferioară19.

. Considerăm, în î~cheiere, că cele 24 lnonede greceşti existente în colecţiaBibliotecii "Batthyaneum" din Alba Iulia se adaugă :elorlalte piese de acelaşi gendescoperite pe teritoriul României, constituind, alături de acestea, dovezi incon­testabile ale intenselor relaţii comerciale existente intre geto-daci şi populaţia dinsudul Dunării în secolele 11-1 te.n.

,rIORTCA SUCIU

DES MONNAIES GRECQUES DE LA COLLECTION "BATIJIYANEUMu

RESUME

Cet etude presente 24 monnaies grecques (2 drachlnes ApolZonia, 16 drachmesDyrrhachium, une tetradrachme Macedonia Prima, 5 tetradrachrrLes de Thassos)se trouvant dans la collection de la bibliotheque "Batthyaneuln" d'~A.lba Iulia, donton en souPGonne la provenence de la viIle romaine d'Apulum et de ses alentours.

Apres un cOlnmentaires sur leur circulation sur le territoire de rra Dacie, onpresente le catalogue avec quelques observations numismatiques: le poids, le dia­metre. les magistrate monetairs (dans le cas des drachmes d'Apollonia et Dyrrha­chiurn) ou les sigles et monogramlnes sur la monnaie de Macedonia Prima et cellesde Thassos. Parmi les drachmes de Dyrrhachium un aspect interessant pressente lapiece nOe 18 qui est une imitation d'apres les emissions du magistrat monetaireMeniskos. La tetradrachme de lVlacedonia Prima fai t partie des monnaies avec lafaudre sur les revers et les pieces de Thassos sant de type Dionyssos-Herakles,dont on remarque la piece nOe 24 qui est une imitation. Les sigles des monnaies deThassos qui font partie de cette colle:tion (fig. 1) ne different point des cellespubliees deja. Conformement aux dernieres recherches les pieces de ce type da­tent du deuxieme decennie du Ter siecle av.n.e.

EXPLICATION DES FIGURES

Planche 1. Des drachmes Apollonia et Dyr"hachium de la collection de la bibliotheque" Batthyaneum" .

Planche II. Des drachmes Dyrrhachium, des tetradrachmes Macedonia Prima et Thassosde la meme collection.

. 18 E. Chirilă, Tezaurul de la Petrindu. Contribuţii la cronologia tetradrahl1te­lor thasiene de tip Dionysos-Heracles, în ActaMP,. III, Zalău, 1979, p. 96; C .. Ştirbu,C. Petolescu, op. cit., p. 192.

19 E. Chirilă, 1. Pap, op. cit., p. 160.

l\'iONEDELE GRE~EŞTI DIN COL. "Bi\1~TIIY.L\NElnVI·· 131

Fig. 1. (1-6). Sigles et monogrammes sur les drachmes 1\Iacedonia Prima et Thassos.Fig. 2. D(~couvertes des lnOllnaies IVlacedonia Prima et Thassos dans le departement

d'Alba; 1) tetradrachmes l\iacedonia Pritlla (tresor); 2) tetradrachnles de Thassos (tresor);3) tctradrachmt:~s lVlacedonia Prhna (decouvertes isolees); 5) imitations tettadrachmes deTh{J,ssos (tresor) ; 4) tetradrachlues de Thassos (decouvertes isolees); G) intitations tetradrach­mes de Thassos (decol1vertes isulecs).

Fig. 3. D(;couvertes des mOlluaics A pollonia et D)' vrharh ilon dans le departenlelltd'Alba ~

1) drachules Dyrrkachilt1'n (tresor) ; 2) c1rachmes Ap(Jlloni{,~ (tresar) ; 3) drachmes Dyrrhachium(decouyertes isolees); 4) iJllitatiollS drach!nes Dyrrhachiurn (tresor).