Click here to load reader

C13 Folosirea Culorilor in Paginile Web. Iluzii Optice

  • View
    141

  • Download
    1

Embed Size (px)

Text of C13 Folosirea Culorilor in Paginile Web. Iluzii Optice

Folosirea culorilor in paginile web.Constatarea ca utilizarea unui cmp cromatic variat sporeste randamentul activitatii intelectuale a propulsat si diversificat cercetarile despre influenta culorilor asupra psihicului uman. O mbinare adecvata de culori este un element important al materialelor de prezentare. Efectul asupra psihicului este diferit de la o culoare la alta - unele culori faciliteaza deconectarea nervoasa sau sporesc gradul de concentrare a atentiei, n timp ce altele influenteaza pozitiv realizarea asociatiilor mintale, retinerea usoara a informatiilor prezentate etc.

Coduri de culoareModalitatea pe care o recomandam pentru introducerea unei culori n pagina web este folosirea codurilor hexazecimale. Acesta este analog sistemului binar, de exemplu, care traduce orice numar din sistemul zecimal, utilizat de noi frecvent, ntr-un numar care foloseste doar cifrele 0 si 1. Un numar scris n hexa foloseste sistemul de numeratie hexazecimal, n care cea mai mica cifra este 0, iar ultima, a 16-a, este F. Sistemul foloseste urmatoarele cifre: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, a, b, c, d, e, f. Orice culoare folosita pentru paginile web este un amestec de trei culori principale: rosu, verde si albastru (RGB). Codul de culoare pe care trebuie sa-l scrii are 6 cifre si este compus din trei parti: prima parte (primele 2 cifre) este pentru cantitatea de rosu, a doua parte este pentru verde, iar a treia pentru albastru. rosu xx verde xx albastru xx

Pentru a scrie culoarea rosu, vom avea saturatie maxima pe primele 2 cifre, si saturatie 0 pe urmatoarele 4 cifre: rosu va fi #ff0000. Pentru a scrie un text cu un rosu mai nchis, vom scadea saturatia de rosu: #990000. Pentru a scrie un text cu culoarea violet, vom compune rosul cu albastru: #ff00ff. n materialele de pe web, culorile se pot utiliza la nivelul textului, la nivelul ilustratiilor si pentru fundal. Utilizarea culorii se justifica n primul rnd functional (dupa cum vei vedea n rndurile ce urmeaza), nsa determina n mare masura caracterul si tinuta materialelor, si implicit prestanta ntregului site. La nivelul textului, n cazul utilizarii corespunzatoare a contrastelor cromatice, precizia si rapiditatea perceptiei si memorarii informatiilor transmise creste cu 40-50% comparativ cu contrastele simple n alb-negru. Cercetarile psihologice asupra contrastelor cromatice au stabilit urmatoarea ordine descrescatoare de intensitate a contrastelor cromatice pentru text din punct de vedere al lizibilitatii de la distanta si al preferintei n procesul de retinere de informatii: 1. 2. 3. 4. 5. negru pe galben; verde pe fond alb; rosu pe fond alb; albastru pe fond alb; alb pe fond albastru;

6. negru pe fond alb; 7. galben pe fond negru; 8. alb pe fond rosu; 9. alb pe fond verde; 10. alb pe fond negru; 11. rosu pe fond negru; 12. verde pe fond rosu. Este indicat ca pentru informatiile esentiale sa se utilizeze contraste mai puternice, iar pentru informatiile de continut, contraste cromatice mai putin tari. La nivelul ilustratiilor, utilizarea culorilor sporeste valoarea de semnificatie. Cititorul recepteaza, prelucreaza si interpreteaza o ilustratie color mult mai rapid si mai eficient dect o ilustratie n tonuri de gri. Deasemenea, simbolurile indiciale care semnaleaza vizual prezenta unui continut de un anumit tip (meniu, informatii utile, linkuri recomandate, atentionari etc.) si vor ndeplini mai bine functia orientativa prin apelul la culori folosite constant si tinnd seama de semnificatiile conventionale (galben - precautie, rosu - atentie etc.). Exista, desigur, si imagini care au efect mai mare daca sunt n tonuri de gri. Fotografiile alb-negru sunt deseori (cnd reprezinta actiuni) mai pregnante, mai elocvente si mai sugestive, mai dramatice dect cele color; portretele alb-negru pun mai bine n valoare expresia unei persoane. nsa un grafic, o histograma, o schema sau o harta vor fi mult mai bine puse n evidenta prin culori si devin astfel mai usor lizibile, mai putin obositoare. Ordinea contrastelor cromatice pentru acestea este urmatoarea: 1. 2. 3. 4. 5. albastru pe alb; negru pe galben; verde pe alb; negru pe alb; verde pe rosu.

Fundalul (background-ul). Diferentierea cromatica a paginilor fiecarei sectiuni sau teme se poate dovedi foarte utila n orientarea generala n materialul de prezentare pe Internet. Dar cel mai important aspect al utilizarii culorii pentru fond se refera la functia culorilor de influentare a conduitei, prin declansarea de trairi afective, intentii, atitudini pozitive.

Semnificatii si efectePrezentam n continuare sintetic efectele psihologice ale principalelor culori, efecte ce le recomanda pentru folosirea n diverse situatii de prezentare pe web: Rosu: stimulator general, provoaca, incita la actiune, ndeosebi n plan psihomotor, stimulator intelectual, activare, mobilizare, faciliteaza asociatiile de idei. Este specifica tipului activ, autonom, locomotor, competitiv, operativ. Portocaliu: stimulator emotiv, senzatie de apropiere, culoare sociabila, mai activa dect galbenul, lasa impresia de optimism, veselie; pe suprafete ntinse poate fi iritant. Galben: stimuleaza si ntretine starea de vigilenta, sporeste capacitatea de mobilizare si concentrare a atentiei, predispune la comunicativitate; da senzatia de caldura si intimitate. Caracteristica tipului activ, proiectiv, expansiv, investigativ si cu un nivel ridicat de aspiratie. Privita mult timp, da senzatia de oboseala, dar n tonuri palide este suportabila.

Verde: efect de liniste, buna dispozitie, relaxare, meditatie, echilibru, siguranta; faciliteaza deconectarea nervoasa. Caracterizeaza tipul pasiv, defensiv, autonom, retinut. Exprima concentrare, siguranta, introspectie, autoevaluare. Albastru: favorizeaza dezvoltarea proceselor de inhibitie si de ncetinire a ritmului activitatii; ndeamna la calm si reverie, concentrare si liniste interioara, seriozitate, meditatie. n exces, conduce la depresie. Se caracterizeaza prin "profunzimea trairilor si sentimentelor". Caracteristica pentru tipul pasiv, senzitiv, perceptiv. Violet: efect stimulator, nelinistitor si descurajator; da senzatia de gravitate. Semnificatia psihologica este de tristete, melancolie, penitenta. Negru: efecte psihologice de neliniste, retinere, depresie, introversie; impresie de adncime, plinatate si greutate; semnificatie psihoafectiva de tristete, sfrsit, singuratate, despartire, doliu. Poate fi utilizata ca element de delimitare, contrast sau fond pentru celelalte culori. Alb: efecte de expansivitate, usurinta, suavitate, robustete, puritate, raceala; exprima pace, mpacare, liniste, inocenta, curatenie, sobrietate.

Utilizarea eficienta a combinatiilor de culori n designul paginilor pentru Internet are urmatoarele influente:

sporeste gradul de ntelegere, receptivitate si asimilare a celor ce viziteaza paginile; creeaza o stare de confort psihic, nviorare si buna dispozitie; asigura diminuarea oboselii intelectuale si deconectarea nervoasa; faciliteaza perceptia vizuala, concentrarea atentiei si memorarea, dezvolta imaginatia si gndirea creatoare; influenteaza pozitiv starea celor ce ti lectureaza paginile web.

CULORI SIGURE000000 000033 000066 000099 0000CC 0000FF 330000 003300 003333 003366 003399 0033CC 0033FF 333300 006600 006633 006666 006699 0066CC 0066FF 336600 009900 009933 009966 009999 0099CC 0099FF 339900 00CC00 00CC33 00CC66 00CC99 00CCCC 00CCFF 33CC00 00FF00 00FF33 00FF66 00FF99 00FFCC 00FFFF 33FF00

330033 330066 330099 3300CC 3300FF 660000 660033 660066 660099 6600CC 6600FF 990000 990033 990066 990099 9900CC 9900FF CC0000

333333 333366 333399 3333CC 3333FF 663300 663333 663366 663399 6633CC 6633FF 993300 993333 993366 993399 9933CC 9933FF CC3300

336633 336666 336699 3366CC 3366FF 666600 666633 666666 666699 6666CC 6666FF 996600 996633 996666 996699 9966CC 9966FF CC6600

339933 339966 339999 3399CC 3399FF 669900 669933 669966 669999 6699CC 6699FF 999900 999933 999966 999999 9999CC 9999FF CC9900

33CC33 33CC66 33CC99 33CCCC 33CCFF 66CC00 66CC33 66CC66 66CC99 66CCCC 66CCFF 99CC00 99CC33 99CC66 99CC99 99CCCC 99CCFF CCCC00

33FF33 33FF66 33FF99 33FFCC 33FFFF 66FF00 66FF33 66FF66 66FF99 66FFCC 66FFFF 99FF00 99FF33 99FF66 99FF99 99FFCC 99FFFF CCFF00

CC0033 CC0066 CC0099 CC00CC CC00FF FF0000 FF0033 FF0066 FF0099 FF00CC FF00FF

CC3333 CC3366 CC3399 CC33CC CC33FF FF3300 FF3333 FF3366 FF3399 FF33CC FF33FF

CC6633 CC6666 CC6699 CC66CC CC66FF FF6600 FF6633 FF6666 FF6699 FF66CC FF66FF

CC9933 CC9966 CC9999 CC99CC CC99FF FF9900 FF9933 FF9966 FF9999 FF99CC FF99FF

CCCC33 CCCC66 CCCC99 CCCCCC CCCCFF FFCC00 FFCC33 FFCC66 FFCC99 FFCCCC FFCCFF

CCFF33 CCFF66 CCFF99 CCFFCC CCFFFF FFFF00 FFFF33 FFFF66 FFFF99 FFFFCC FFFFFF

Iluzii optice, figuri ambigue, figuri imposibile.Ca oricare dintre sistemele vii cunoscute, noi oamenii, schimbm n fiecare moment informaii cu mediul nconjurtor. Lumea exterioar ne parvine n mod deosebit prin simul vzului, care are, aa cum am vzut ca substrat material ochii, nervii optici i centrul vederii din creier. n general aceste informaii vizuale sunt corecte, n sensul c prezint imagini adevrate ale realitii nconjurtoare, ce pot fi confirmate cu ajutorul celorlalte simuri. Cteodat ns, ele fie contrazic reprezentarea geometric spaial pe care o avem noi despre lume, fie ne dau imagini false ale obiectelor la care privim. Aceste neltoare informaii vizuale au fost reunite sub numele de iluzii optice, incluznd dou tipuri principale: obiecte imposibile i figuri ambigue. Aceast clasificare nu este chiar corect, deoarece iluziile optice sunt obiecte pe care sau le vedem, dar n

realitate nu exist, sau a cror adevrat natur este diferit, pe cnd figurile ambigue sugereaz mai mult de o singur, plauzibil realitate tridimensional, la un moment dat. ntlnim n mod regulat iluzii optice n viaa de zi cu zi, fr s le recunoatem deoarece n mod constant le asociem o