C6 Cap 8 Cladiri 3 PP

Capitolul 8Partea a III-a

Planurile de armarePlanurile de armare se întocmesc pentru toate elementele din

structura de rezistenţă a clădirii: planşee, grinzi, stâlpi.Cotarea şi notarea armăturilor se face conform standard

SR ISO 4066-96.Modul de armare se indică astfel:

direct pe planul de cofraj, realizându-se un plan de cofraj şiarmare; pe un plan de armare separat, dacă nu este posibilărealizarea unui plan comun cu cofrajul.

Reprezentarea şi cotarea armăturilor în planul de armare serealizează în funcţie de tipul elementului şi al armăturii.

Se desenează câte o bară din fiecare tip, consideratărabătută în planul cofrajului; Deasupra fiecărui tip de bară (lacca. 0,5 mm distanţă) se înscriu, în ordine, următoarele: marca barei - se înscrie într-un cerc cu diametrul de 7mm,trasat cu linie continuă subţire; numărul de bare identice, pentru fiecare marcă; diametrul barei, în mm precedat de simbolul Φ; lungimile parţiale, în cm, adică lungimile porţiunilor drepte debare; lungimea totală, notată L=, în cm.

Fiecare tip de bară extrasă se cotează cu toate lungimile parţiale scrise deasupra sau dedesubtul segmentelor cotate, fără linii de cotă.

Lungimile parţiale ale segmentelor de bară se măsoară pe axă.

Lungimile parţiale ale etrierilor se măsoară la faţa interioară.

Lungimea totală a unei bare rezultă din suma lungimilor parţiale rotunjite la centimetri întregi, plus lungime ciocurilor, totul rotunjit la multiplu de 5 cel mai apropiat.

Fiecare marcă se reprezintă de două ori astfel: montată în element la poziţia din realitate, cu distanţa dintrearmătură şi faţă de elementul de beton (grosimea betonului deacoperire); extrasă în afara elementului, prin translaţie, la o distanţăoarecare pe verticală, în cazul barelor longitudinale şi peverticală sau pe orizontală pentru bare transversale (etrieri).

Pentru plăci, modul de cotare a armăturilor se indică astfel: direct pe planul de cofraj, realizându-se un plan de cofraj şi armare; pe un plan de armare separat, dacă nu este posibilă realizarea unui plan comun cu cofrajul.

La armăturile din plăci numărul barelor asemenea se dă prin numărul total de bare pe o porţiune (prin numărul de bare pe metrul liniar de placă sau prin echidistanţa dintre bare).

La plăcile armate pe două direcţii se specifică convenţional pe două axe rectangulare, direcţiile pe care se montează armătura pe fiecare rând.

Armătura de repartiţie se desenează fie ca tip de bară rabătută în planul cofrajului, fie printr-o linie cu duble săgeţi la capete pe care, deasupra căreia se scrie cuvântul repartiţii, iar dedesubt se trece marca barei, numărul de bucăţi asemenea pe metrul liniar, diametrul.

Plan armare placă

Pentru grinzi, în secţiune transversală, poziţionarea barelor se indică: a) în tabele aşezate deasupra şi dedesubtul secţiunii transversale -

numărul de căsuţe va fi egal cu numărul maxim de bare montate la partea superioară, respectiv inferioară a grinzii;

b) cu linii de indicaţie.

Armare grindă– Secţiune longitudinală

Detaliile de armare, în vedere şi în secţiune se reprezintă considerând armătura montată şi betonul transparent.

În detaliile de armare se reprezintă: conturul elementului de beton; armătura montată în element; armătura extrasă pentru fiecare tip de bară.

Armare grindă – Secţiune transversală

Pentru stâlpi, detaliile de armare pot fi înlocuite cu tabele în care se reprezintă secţiunea transversală pentru fiecare nivel.

La cotarea detaliilor de armare se dau: dimensiunile elementului de beton grosimea betonului de acoperire poziţia de coborâre a fiecărei bare înclinate, de la marginea reazemului lungimea călăreţilor distanţele pe care se pun etrierii deschişi sau închişi poziţiile înnădirilor barelor de rezistenţă lungimea de petrecere a barelor nivelurile caracteristice în cote relative.

Fiecare planşă de armare se completează cu un tabel al extrasului armăturii reprezentate.

Reprezentarea construcţiilor şi aelementelor de construcţii din lemn

Reprezentarea elementelor de construcţii din lemn se realizează luând în considerare toate reglementările privind reprezentarea şi cotarea elementelor de construcţii generale, prezentate anterior, precum şi prevederile standardelor speciale elaborate pentru construcţiile şi elementele de construcţii din lemn.

Sistemul constructiv şi modul de alcătuire a elementelor respective trebuie să fie cât mai clar reprezentate în desenul tehnic respectiv.

Construcţii din lemnCriterii de clasificare a construcţiilor din lemn:

după durată: permanente; provizorii;

după condiţii de exploatare: adăpostite; neadăpostite; lucrând în mediu umed; lucrând alternativ în mediu umed şi în uscat;

după destinaţie: construcţii civile; construcţii hidrotehnice; construcţii speciale (silozuri, buncăre, turnuri de răcire etc.); lucrări de artă (poduri, ziduri de sprijin, etc.)

Subansamblele din lemn pot fi sub formă de planşee, stâlpi, grinzi, grinzi cuzăbrele, şarpante, scări, etc.

Construcţii din lemn

Reprezentarea elementelor din lemn se face în funcţie de categorii de lemn utilizate în construcţii:

lemn brut rotund

Scara >1:50 Scara ≤1:50

Construcţii din lemnlemn ecarisat din specii de foioase sau răşinoase:a) lemn semirotund


b) lemn rotund cu două feţe plane


Construcţii din lemnc) lemn cioplit cu patru feţe plane

Scara >1:50 Scara ≤1:50d) cherestea


Construcţii din lemnlemn prelucrat industrial:

panel;PAL (plăci aşchii lemn);PCL (plăci celulare din lemn);PFL (plăci din fibre de lemn);placaje.



Reprezentarea principalelor tipuri de îmbinări în lemn:

îmbinări prin chertare:

chertare în dinţi trapezoidali chertare cu prag


îmbinări cu pene:

Îmbinări cu pene prismatice


îmbinări încleiate:

îmbinări încleiate cap la cap îmbinări încleiate teşite

Construcţii din lemnDesenele de construcţii de lemn se completează cu un

extras de material lemnos, care are rolul de a stabili cantitatea şi sorturile de material lemnos necesar execuţiei.

Fiecare tip de piesă de lemn are un număr de identificare numit marcă, introducerea pieselor în tabel făcându-se în ordinea mărcilor.

Tabel nr. 10 – Extras de material

Marca Denumireapiesei

Dimensiunibxhxl (Φxl)

Unitatede măsură

Cantităţiparţiale

Nr.buc.

Cantităţitotale Observaţii

1

2

Construcţii din lemnReprezentarea elementelor din lemn

Reprezentarea unui planşeu din lemnÎn plan, planşeul va fi desenat prin schema de distribuţie a grinzilor,

reprezentate prin linii de axe trasate la distanţe egale. Planul se întocmeşte, de obicei la scara 1:50 şi conţine conturul zidurilor şi grinzile care susţin planşeul. Pe diagonala încăperii se înscrie sortimentul lemnului grinzilor şi, eventual, numărul acestora.

Alcătuirea planşeului este indicată într-un detaliu, care cuprinde o porţiune de planşeu reprezentată în secţiune transversală.

Se mai reprezintă, în afară de planşeul propriu - zis, pardoseala de peste planşeu şi tavanul de dedesubt.

Se cotează distanţa dintre grinzi şi se notează toate elementele componente, indicând pentru fiecare şi dimensiunile secţiunii transversale. De asemenea, se cotează grosimea fiecărui strat şi a fiecărui element, precum şi grosimea totală a planşeului.

Reprezentarea planşeului poate fi completată cu detalii de îmbinare a grinzilor, detalii de rezemare a grinzilor pe ziduri etc.



Reprezentarea unei şarpante din lemn

Şarpantele sunt elemente componente ale acoperişurilorcare au rolul de a prelua încărcările exterioare şi ale învelitoriişi de a le transmite zidurilor portante.

Secţiunea transversală prin şarpantă se reprezintă la scara1:50 sau 1:20.

Detaliile îmbinărilor (nodurilor), notate prin cifre sau litereînscrise într-un cerc, se reprezintă la scara 1:5 sau 1:10.

Reprezentarea uneişarpante din lemn

Vedere în plan


Reprezentarea unei şarpante din lemnSecţiune transversală


Reprezentarea uneişarpante din lemnExtras de material


Reprezentarea unei scări din lemn

Scările sunt elemente de construcţii care au funcţia de circulaţiecurentă între etaje şi de evacuare în caz de pericol.

Scara este amplasată într-un spaţiu numit casa scării, caretrebuie să asigure defăşurarea normală a scării în plan şi peverticală.

Elementele din care este alcătuită o scară sunt: rampa cutrepte şi contratepte, podestul (odihna), vangurile, balustradacu mâna curentă.

a) elementele scării:1 - vang exterior; 2 - vang interior; 3- linia pasului; 4- rampa; 5- distanţa între vanguri;

A –B - desfăşurare;a – podest de plecare; b –podest de sosire

b) secţiune schematică prin casa scării şi scară1 - podest de plecare; 2 - podest de sosire;

3- podest intermediar; 4- rampa; 5 – intrados;6 – balustradă; 7 – mâna curentă;

I – înălţimea etajelor (înălţimea de urcat); H – înălţimea liberă între rampe

Construcţii din lemnElementele unei scări – detalii

a) secţiune prin scară b) mâna curentă din lemn c) mâna curentă din PVC1 – treaptă; 2 – contratreaptă; 3 – ciubuc; 4 – rampa scării;

5 - balustrada; 6 - mâna curentă

Reprezentarea construcţiilor şi aelementelor de construcţii metaliceConstrucţiile şi elementele de construcţii metalice sunt recomandate

în următoarele domenii: construcţii supuse la şocuri sau vibraţii puternice; construcţii fundate pe terenuri tasabile sau sensibile la umezire; construcţii în zone cu grad mare de seismicitate; construcţii speciale (silozuri, buncăre, turnuri de răcire, turnuri pentru relee de radiocomunicaţii, suprastructuri de poduri, viaducte); stâlpi pentru L.E.A., stâlpi pentru funiculare, turle pentru sonde de foraj şi extracţie; structuri de rezistenţă ale clădirilor multietajate; hale industriale, hale pentru expoziţii, hangare; rezervoare şi conducte pentru gaze, produse petroliere, produse chimice, apă; instalaţii, utilaje, etc.

Construcţii metaliceConstrucţiile metalice folosesc, în special, metale feroase (fontă şi oţel) şi, în mai mică măsură, metale neferoase (cupru, aluminiu, zinc, plumb, nichel, etc.) sau aliaje (alama, arama, bronz, duraluminiu).

Construcţiile metalice sunt alcătuite, în marea lor majoritate, din produse laminate şi profile:tabla (obţinută prin laminare la cald a oţelului carbon sau a oţelului aliat): tabla neagră, tabla zincată (Tz), tabla striată (TGS),, tabla ondulată (To),etc.;profile laminate: oţel rotund , oţel semirotund, oţel pătrat, bandă de oţel (LT), oţel cornier (cu aripi egale, L, cu aripi inegale, LL), oţel I, oţel I economic (IE), oţel U , oţel U economic (UE), oţel T;ţevi pentru construcţii şi instalaţii: ţevi din oţel fără sudură, laminate la cald, ţevi din oţel sudate longitudinal, ţevi din oţel sudate elicoidal pentru conducte, tuburi şi piese din fontă cu sau fără flanşe, ţevi din plumb de joasă sau înaltă presiune, ţevi din cupru, zinc sau oţel zincat pentru instalaţii electrice, sanitare, etc.nituri din oţel sau din metale neferoase, prezoane, şuruburi şi piuliţe, etc.

Construcţii metalice

Reprezentarea şi notarea profilelor metalice

Profilele metalice secţionate se haşurează.

Dacă lăţimea suprafeţei secţiunii reprezentată la scara desenului nu depăşeşte 4 mm, aceasta se poşează prin înnegrire (desenele astfel simplificate se fac fără racordări şi teşituri).

Construcţii metaliceReprezentarea tablei

tablă pentru construcţii tablă ondulată

tablă striată


Reprezentarea profilelor laminate

bandă de oţel (LT)

cornier cu aripi egale (L)


cornier cu aripi inegale (LL)

oţel U


oţel T

oţel I


Reprezentarea şi notarea îmbinărilor prin sudurăSudurile se reprezintă:

detaliat, prin redarea în vedere şi în secţiune a formei şi dimensiunilor rosturilor, simplificat prin utilizarea unor simboluri şi semne convenţionale, plasate pe o linie de referinţă care se ataşează liniei de reper prin care se identifică locul în care se realizează sudura.


Cotarea sudurilor se face prin indicarea unor cote lângă simbol.

În stânga simbolului, cota "a" indică secţiunea transversală a sudurii iar,

La dreapta simbolului, cota “l" indică lungimea sudurii.

Construcţii metaliceSimbolizarea sudurilor

sudură executată pe tot conturul unei piese

(indicată printr-un un cerc amplasat la intersecţia

liniei de referinţă cu linia de reper)

sudură executată la montaj

(indicată printr-un steguleţ)

cordoane lungi de sudură reprezentare simplificată

Construcţii metaliceSimbolurile principale ale diferitelor tipuri de suduri

Denumireaîmbinării

Reprezentare detaliată a îmbinării Simbol Denumirea

îmbinăriiReprezentare

detaliată a îmbinării Simbol

Îmbinare în I Îmbinare în U

Îmbinare în V Îmbinarede colţ

Îmbinare în Vpentru OB(oţel beton)

Îmbinareîn puncte

Îmbinare în Y

Construcţii metaliceReguli recomandate la executarea desenelor pentru suduri: liniile de reper şi de referinţă să fie trasate cu linie continuăsubţire; simbolurile sudurii se trasează cu linie groasă; înălţimea unui simbol să fie de 1,5 ori mai mare decât înălţimeacifrelor utilizate la cotare; în secţiune, sudura (cordonul de sudură) se reprezintă prinpoşare, cu excepţia desenelor care au ca scop prezentarea formeişi dimensiunilor rosturilor; în reprezentările simplificate, în vedere şi în secţiune, loculsudurii se redă printr-o linie groasă, iar, în cazul sudurii prin puncte,locul sudurii se redă prin axele porţiunilor sudate.


Reprezentarea şi notarea îmbinărilor nituiteÎmbinare prin nit cu capete semirotunde

a) reprezentare detaliată b) reprezentare prin simboluri

Construcţii metaliceÎmbinare prin nit cu capete semiînecate


Construcţii metaliceÎmbinare prin nit cu capete înecate


Construcţii metaliceÎmbinare prin nit cu capete tronconice



Dacă se indică şi locul unde a fost executată îmbinarea prin nituire, atunci se ataşează un simbol suplimentar:

un steguleţ dreptunghiular, pentru îmbinări la care găurile se execută în ateliere specializate şi baterea niturilor se face pe şantier;

două steguleţe dreptunghiulare, pentru îmbinări executate pe şantier.


Reprezentarea şi notarea îmbinărilor prin şuruburi, piuliţe şi prezoane

Reprezentarea detaliată a Reprezentarea simplificată aîmbinărilor prin şuruburi, piuliţe îmbinărilor prin prezoane

Denumirea Reprezentarea prin simboluri

Denumirea Reprezentarea prin simboluri

Asamblare cu şurub,piuliţă, şaibă sau inelde siguranţăşi şplint

Şuruburi (de toate

felurile)

Asamblare cu prezon,piuliţă şi contrapiuliţă

Piuliţe(de toate felurile)

Şaibă şi inele desiguranţă

Construcţii metaliceReprezentarea simplificată


Reprezentarea, cotarea şi notarea construcţiilor metalice

Elementele şi construcţiile metalice se reprezintă în desen prin vederi, secţiuni şi detalii, stabilite astfel încât să determine complet dimensiunile şi modul de asamblare a elementelor componente.

Reprezentarea construcţiilor şi a elementelor de construcţii metalice se realizează luând în considerare toate reglementările generale privind reprezentarea şi cotarea elementelor de construcţii generale, prezentate în paragrafele anterioare, precum şi prevederile standardelor speciale elaborate pentru construcţiile şi elementele de construcţii metalice.


Valoarea numerică a dimensiunilor cotate se exprimă în mm.Cotele de nivel se exprimă în mm şi indică faţa superioară sau

axa unui profil sau element.In desenul de ansamblu construcţiile metalice se reprezintă la

scara 1:50 sau 1:100 (în cazul unui ansamblu cu o desfăşuraremare).

Pentru reprezentarea cu claritate a diverselor îmbinări seîntocmesc desene de detaliu, în general la scara 1:10.

Se pot folosi însă, după nevoia de detaliere, şi alte scări: 1:20,1:15, 1:5, 1:2.

Desenele elementelor de construcţii şi desenele de ansamblutrebuie să conţină cotele necesare asamblării pieselor componenteîn elemente şi montajul elementelor în construcţia respectivă.


Fiecare piesă componentă a unui element reprezentat în desen sepoziţionează. Poziţionarea constă în indicarea pe desen, cu ajutorul uneilinii de indicaţie, a simbolului profilului folosit (denumire prescurtată aelementului poziţionat), urmat de dimensiunile brute ale piesei poziţionateşi de numărul poziţiei.

Numerele de poziţie se înscriu cu cifre arabe de dimensiunea nominalăegală cu 1,5 ori dimensiunea notării şi precedate obligatoriu de litera "P".

Pentru fiecare element de construcţie (sau tronson dintr-un element)reprezentat se întocmeşte extrasul de material metalic, sub forma unuitabel în care se face calculul greutăţii materialului metalic necesar.

În cadrul aceluiaşi proiect nu se admite repetarea numerelor de poziţie,cu excepţia elementelor identice ca dimensiuni de prelucrare. Dimensiunilecaracteristice se înscriu cel puţin o dată pentru fiecare poziţie.


Modul de împărţire, pe planşe, a unei grinzi continue cu cinci deschiderila care sunt prevăzute patru îmbinări de montaj.

Această schemă se plasează în partea stângă de sus a formatului dedesen şi, prin linii mai groase, se figurează porţiunea (tronsonul) din grindăcare este reprezentată pe planşa respectivă.


Soluţiile ce pot fi adoptate la reprezentarea unei grinzi metalice:

dacă dimensiunile grinzii nu conducla un format prea alungit, grinda sereprezintă integral;

în caz contrar, porţiunea de grindăse reprezintă întreruptă, pe douăsau chiar trei rânduri;


dacă grinzile sunt simetrice,este suficient să se reprezinteo jumătate din grindă şi să seindice semnul simetriei;

în cazul grinzilor la care maimulte porţiuni dintre rigidizărisunt simetrice, se admiteomiterea lor din desen pentrua micşora formatul planşei.


Structurile metalice se pot reprezenta simplificat prin schema de axe, încare se trasează axele centrelor de greutate ale elementelor componente.

Pe această schemă valoarea distanţei dintre intersecţiile barelor (numitenoduri) se indică direct pe desen, fără linie de cotă.

Nodurile se numerotează cu cifre având înălţimea de 5mm, înscrise încercuri cu diametrul de 7mm, trasate cu linie subţire de tip b/4 (STAS9773-88).

Sub schema de axe, pe prima linie de cota se înscriu distanţele dintrenoduri, iar pe a doua linie lungimea totală a grinzii.

Dacă structura este simetrică, schema de axe se poate reprezenta pejumătate din lungimea ei, utilizând semnul grafic de simetrie, plasatdeasupra desenului pe linia axului din mijloc.


Schema geometrică a unei grinzi cu zăbrele (schema de trasare), cuindicarea dimensiunilor de bază şi a modului de alcătuire a barelor,folosind notarea simbolică.

Denumirea barelor:talpa inferioară - 1, 3, 5 ,7;talpa superioară - 1', 3', 5' ,7';montanţi - 11', 33', 55', 77';diagonale - 12', 2'3, 34',

4'5, 56', 6'7.

Construcţii metaliceReprezentarea unui nod sudat dintr-o grindă cu zăbrele, într-un desen de detaliu


În această reprezentare se cotează:

- distanţele de la capătul barelor până la punctul de intersecţie al axelor, pe o linie de cotă paralelă cu axa (în ex. 140, 70, 143);

- excentricitatea şi dimensiunea ramurii văzută în elevaţie, către capătul întrerupt al fiecărei bare (în ex. 15 şi 60, 20 şi 80, 30şi 75);

- dimensiunile (241x436) laturilor guseului (placa metalică necesară pentru îmbinarea barelor grinzii la poziţia stabilită, prin diverse metode -în exemplul dat, prin sudură) precum şi poziţionarea acestuia faţă de axele nodului (235 şi 201);

Documents

C6 Cap 8 Cladiri 3 PP