CAIET DE SARCINIREPARAȚII ȘI ÎNTREȚINERE A STRĂZILOR DIN

MUNICIPIUL SATU MARE

Cap.1. CUPRINS REPARAȚII ȘI INTREȚINEREA STRĂZILOR1. DATE GENERALE1.1 Denumire prestaţie1.2 Autoritarea contractanta1.3 Sursa de finanţare1.4 Scopul si obiectivul prestaţiei

Cap. 2. CONDIŢII TEHNICE- DESCRIEREA REŢELEI DE STRĂZI CARE FAC OBIECTUL PRESTAŢIEI

2.1 Date tehnice privind rețeaua de străzi

Cap.3. DESCRIEREA LUCRĂRILOR3.1 Întreţinerea curentă și periodică a străzilor , trotuarelor și aleilor3.2 Lucrări de refacere a părții carosabile, trotuarelor și aleilor in urma intervențiilor la rețelele de utilități publice3.3 Lucrări de reparații curente a străzilor , trotuarelor și aleilor3.4 Lucrări de reparații capitale a străzilor , trotuarelor și aleilor3.5. Caiete de sarcini specifice pe activități

A. LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE CURENTĂ ŞI PERIODICĂCaiet de sarcini nr.1 - PENTRU EXECUŢIA REPARAŢIILOR (PLOMBĂRILOR) CU MIXTURĂ ASFALTICĂ LA CALDCaiet de sarcini nr.2 - COLMATARE FISURI ŞI CRĂPĂTURI PRIN COLMATARE ,,LA CALD” CU PRODUSE MONOCOMPONENTE (MASTICURI BITUMINOASE)Caiet de sarcini nr.3 - COLMATARE FISURI ŞI CRĂPĂTURI PRIN COLMATARE ,,LA RECE” CU PRODUSE BICOMPONENTE (CHITURI)Caiet de sarcini nr.4 - REPARAŢII ŞI COLMATARE ROSTURICaiet de sarcini nr.5 - REMEDIEREA DEGRADARILOR IMBRACAMINTEI BITUMINOASE PE SUPRAFEŢE IZOLATECaiet de sarcini nr.6 - BURDUŞIRICaiet de sarcini nr.7- EXECUŢIE – REPARAŢIE PAVAJE DIN PIATRĂ NATURALĂ SAU DIN BETON PENTRU IMBRĂCĂMINŢI DE DRUMURI, PLATFORME ŞI TROTUARE

B. LUCRĂRI DE REFACERECaiet de sarcini nr.1 – REFACERE IN URMA LUCRĂRILOR DE INTERVENŢIE LAREŢELELE DE UTILITĂŢI PUBLICE

C. LUCRĂRI DE REPARAŢII CURENTECaiet de sarcini nr.1 - TRATAMENTE BITUMINOASECaiet de sarcini nr.2 - STRATURI BITUMINOASE FOARTE SUBŢIRI EXECUTATELA RECE (şlam bituminos)Caiet de sarcini nr.3 - EXECUTIA COVOARELOR ASFALTICECaiet de sarcini nr.4 - EXECUTIA COVOARELOR ASFALTICE CU UTILIZAREA LASTRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC A BITUMULUI MODIFICATCaiet de sarcini nr.5 - RECICLARE LA CALD A IMBRACAMINTILOR RUTIERE BITUMINOASE

Caiet de sarcini nr.6 - RECICLAREA „IN SITU”, LA RECE,A STRATURILOR RUTIERE DEGRADATECaiet de sarcini nr.7 - PIETRUIRE DRUMURI DE PĂMANTCaiet de sarcini nr.8 - POTEJAREA CORPURILOR ŞI PLATFORMELOR RUMURILOR DISPOZITIVE PENTRU SCURGEREA ŞI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂCaiet de sarcini nr.9 - EXECUTIA IMBRACĂMINŢILOR BITUMINOASE USOARE

D. LUCRĂRI DE REPARAŢII CAPITALECaiet de sarcini nr.1 - REFACERE CAROSABILCaiet de sarcini nr.2 - REFACERE STRAT UZURĂ ASFALT, IN GROSIME DE 3CM, ROTUARE ŞI INLOCUIT BORDURI VECHI CU BORDURI NOICaiet de sarcini nr.3 - RANFORSĂRICaiet de sarcini nr.4 - MONTARE BORDURI NOICaiet de sarcini nr.5 - CANALIZĂRI LUVIALE

Cap.4 RESURSE TEHNICE NECESARE ÎNDEPLINIRII PRESTAȚIILORCap.5 OBLIGAȚIILE ȘI RESPONSABILITĂȚILE CONTRACTANTULUICap.6 OBLIGAŢIILE SI RESPONSABILITĂŢILE BENEFICIARULUICap.7 CRITERIUL DE ATRIBUIRE AL CONTRACTULUI DE ACHIZIŢIE PUBLICACap.8 CONDIŢII IMPUSE DE BENEFICIAR PENTRU EXECUȚIA LUCRĂRILOR DE ÎNTREŢINERE CURENTĂ ȘI REPARAȚIICap.9 CONFIRMAREA ȘI RECEPŢIA LUCRĂRILOR Cap.10 PLATA LUCRĂRILOR DE ÎNTREȚINERE CURENTĂ ȘI REPARAȚII

1.DATE GENERALE1. DATE GENERALE1.1 Denumire prestaţie Reparaţii şi intreţinere a străzilor din municipiul Satu Mare1.2 Autoritatea contractantă Primaria municipiului Satu Mare1.3 Sursa de finanţare> Buget local1.4 Scopul si obiectivul prestaţiei

Asigurarea viabilităţii pentru desfăşurarea circulaţiei rutiere in condiţii corespunzătoare pe toată durata contractului pe reţeaua rutieră din municipiul Satu Mare

2. CONDIȚII TEHNICE- descrierea reţelei de străzi care fac obiectul prestaţiei2.1 Date tehnice privind rețeaua de străzi

In scopul satisfacerii cerinţelor desfăşurării traficului rutiere in condiţii de siguranţa şi confort precum şi pentru conservarea patrimoniului rutier, administratorii drumurilor publice execută lucrări şi servicii de intreţinere şi reparaţii a drumurilor,trotuarelor și aleilor.

Municipiul SATU MARE are o rețea stradală formată din 417 străzi, străzile fiind de categoria tehnică II, III și IV . In vederea execuției cu operativitate a lucrărilor de reparații și intreținere a drumurilor, trotuarelor și aleilor, rețeaua de străzi din municipiul Satu Mare s-a divizat in două loturi respectiv:

-Zona I Nord cu 250 străzi și o suprafată totală a carosabilului de 749.087 mp- Zona II Sud cu 167 străzi și o suprafată totală a carosabilului de 545.626 mpIn anexele alăturate sunt detaliate cele două loturi cu străzile pe care le cuprind,

fiind totodată specificate pentru fiecare stradă lungimea, numărul de benzi de circulație, suprafața carosabilă, anul execuției ultimei reabilitări.

3. Descrierea lucrărilorActivităţile de intreţinere şi reparare a drumurilor, trotuarelor și aleilor se clasifica in :

a) lucrări şi servicii planificate;b) lucrări accidentale.

Lucrările şi serviciile planificate pot fi :a) lucrări şi servicii privind intreţinerea curenta a drumurilor, trotuarelor și aleilor.b) lucrări şi servicii privind intreţinerea periodica a drumurilor, trotuarelor și aleilor.c) lucrări aferente reparaţiilor curente la drumurile publiced) lucrări aferente reparaţiilor capitale la drumurile publice

Lucrările şi serviciile privind intreţinerea drumurilor, podurilor şi anexelor acestora constau in totalitatea activităţilor de intervenţie ce se executa in tot timpul anului, determinate de uzura sau degradarea in condiţii normale de exploatare, ce au ca scop asigurarea Condiţiilor tehnice necesare desfăşurării circulaţiei rutiere in siguranţă, cu respectarea normelor in vigoare, precum şi de a menţine acest patrimoniu public in stare permanentă de curăţenie şi aspect.

Serviciile propriu-zise reprezintă activităţi (altele decat lucrările) ce se desfăşoară atat in perioada de vară cat şi in perioada de iarnă in vederea asigurării circulaţiei rutiere pe drumurile publice in condiţii de siguranţă.

3.1 Întreţinerea curentă și periodică a străzilor , trotuarelor și aleilorRealizarea lucrărilor de intreţinere periodica se va efectua conform prevederilor

„Normativului privind lucrările de intreţinere si reparare a drumurilor publice" indicativ AND 654-2002, precum şi a reglementarilor tehnice si standardelor din domeniu in vigoare.Lucrările de întreţinere pot fi:a) lucrări de intreţinere curentă, care se execută permanent pentru menţinerea curăţeniei, esteticii, asigurarea scurgerii apelor sau pentru eliminarea unor degradări punctuale de mică amploare la drumuri, lucrări de artă, de siguranţă rutieră şi clădirilor anexe aferente drumurilor;b) lucrări de intreţinere periodică sunt acele lucrări care se execută periodic şi planificat in scopul compensării parţiale sau totale a uzurii produse structurii rutiere, lucrărilorde artă, de siguranţă rutieră şi clădirilor anexe aferente drumurilor.

Ca strategie de execuţie a lucrărilor de întreţinere, acestea pot fi:a) strategie de tip curativ, care se aplică de regulă in condiţiile unui buget restrictiv, cand se execută lucrări punctuale, funcţie de degradările ce apar, asigurandu-se niveluri de serviciu scăzute cu o suprafaţă de rulare foarte eterogenă, necesitand personal numeros avand in vedere volumul mare de lucrări de tip intervenţie care au o productivitate şi eficienţă foarte scăzută;b) strategie de tip preventiv care are ca obiective principale conservarea şi adaptarea sistemului rutier sau a elementului lucrării de artă (pod, podeţ, pasaj, viaduct, etc.) sau de siguranţa rutieră pentru nivelul de agresivitate la care este supus.

Lucrări de întreţinere curentă:Nr.crt. Denumirea lucrării Frecvenţa lucrării1. Inlăturarea denivelărilor şi făgaşelor,

Plombări, Colmatare fisuri şi crăpături, Badijonări suprafeţe poroase

permanent

2. aşternere nisip sau cribluri pe suprafeţe cu bitum in exces,eliminarea pietrişului sau a criblurii alergătoare

Permanent pe măsuranecesităţii in sezonul devară

3 refaceri dale Anual, in funcţie de starea

tehnică a imbrăcămintei4 Intreţinerea pavajelor cuprinde refaceri suprafeţe

izolate refacerea locală a rosturilor eliminarea suprafeţelor şlefuite

1 ori/2 ani

5 -Intreţinerea drumurilor pietruitegreblarea pietrei alergătoare şi aşternerea ei pe drumuri astuparea gropilor şi a făgaşelor-scarificarea şi reprofilarea cu sau fără cilindrare cu sau fără adaos de material pietros

Permanent pe măsuranecesităţii

2 ori/an

6 Intreţinerea drumurilor de pămant reprofilarea platformeiastuparea gropilor şi a făgaşelor, tăierea damburilor,stabilizare cu lianţi sau alte produse chimicecompletare cu nisip sau balast

2 ori/an

PermanentPe măsura necesităţii100m3/km pe an

7 Asigurarea scurgerii apelor din zona drumului cuprinde curăţire şanţuri şi rigole curăţare podeţedecolmatare sau desfundare şanţuri, rigole podeţe

2 ori/an

8 Intreţinerea şi repararea căminelor de vizitare şi guri de scurgere

1ori/ani

Lucrări de întreţinere periodică:Nr.crt. Denumirea lucrării Frecvenţa lucrării1 Tratamente bituminoasă pe imbăcăminţi definitive

cu emulsie bituminoasă cationică pe bază de bitum modificat cu polimericu bitum pur, bitum aditivat sau aditivat sau emulsii cationice

1 ori/ 4 ani

1 ori/ 3 ani

2 Straturi bituminoase foarte subţiripe pavaje, betoane asfaltice, betoane de cimentpe betoane asfalice cu binder de mărgăritare sau asfalte turnatepe imbrăcăminţi asfaltice uşoare inclusiv mortare asfaltice sau macadam penetrat la cald sau la rece

1 ori/ 4 ani

1 ori/ 5 ani

1 ori/ 3 ani

3Reciclare in situ a imbrăcăminţilor asfaltice cu stat de rulare dintratament bituminos 1 ori/ 4 anistraturi bituminoase foarte subţiri 1 ori/ 5 anicovor asfaltic 1 ori/ 5 ani4Intreţinerea drumurilor pietruite prin scarificarea şi reprofilarea cucilindrare ,cu adaos de material pietros 600m3/kmscarificări ,reprofilări şi cilindrări ,cu adaos de material pietros2 ori/anstabilizări complexe a impietruirilor existente cu adaos de material Conform programelorintocmite in acest scop

3.2 Lucrări de refacere a păr ii carosabile, trotuarelor ț și aleilor în urma

intervențiilor la rețelele de utilități publiceIn urma executării lucrărilor de intervenție la rețele din gospodăria subterană,sistemul rutier al părții carosabile este deteriorat , fiind necesară executarea imediatăa lucrărilor de reparații .3.3 Lucrări de reparații curente a străzilor , trotuarelor și aleilorLucrările de reparaţii a drumurilor publice constau in totalitatea lucrărilor fizicede intervenţie care au ca scop compensarea parţială sau totală a uzurii fizice şimorale produsă ca urmare a exploatării normale sau a acţiunii agenţilor de mediu,imbunătăţirea caracteristicilor tehnice la nivelul impus de traficul maxim pentrunumărul de benzi de circulaţie existente, refacerea sau inlocuirea de elemente saupărţi de construcţii ieşite din uz care afectează rezistenţa, stabilitatea, siguranţa inexploatare şi protecţia mediului.In funcţie de modalitatea de intervenţie lucrările de reparaţii pot fi :a) reparaţii curente;b) reparaţii capitale.Lucrările de reparaţii curente sunt cele care se executa periodic in scopulcompensării parţiale sau totale a capacităţii portante şi uzurii produse drumurilor,podurilor şi anexelor acestora, pentru a li se reda condiţiile normale de exploatare şide siguranţa a circulaţiei rutiere.Lucrări de reparaţii curenteNr.crt Denumirea lucrării Frecvenţa lucrării1Imbrăcăminte bituminoasă uşoarăcovoare din mortare asfaltice şi mixturi asfaltice, inclusiv completareaimpietruirii existente, inclusiv rectificarea traseului in plan şi profillongitudinalConform programelorintocmite in acest scoptratamente duble sau intărite pe impietruiri existente, inclusivcompletarea impietruirii existente, inclusiv rectificarea traseului in planşi profil longitudinal1 ori/ 3 anipenetrări la cald sau la rece a impietruirilor existente, inclusivcompletarea impietruirii existente, inclusiv rectificarea traseului in planşi profil longitudinalConform programelorintocmite in acest scop2 Ranforsări ale sistemelor rutiere cu lianţi bituminoşi sau hidrauliciConform programelorintocmite in acest scop3 Eliminarea punctelor periculoase, amenajări de intersecţii(care afectează elementele geometrice şi sistemul rutier aldrumului)Conform programelorintocmite in acest scop3.4 Lucrări de reparații capitale a străzilor , trotuarelor și aleilorLucrările de reparaţii capitale sunt cele care se executa periodic in scopulcompensării totale a uzurii fizice şi morale sau a ridicării caracteristicilor tehnice aledrumurilor, podurilor şi anexelor acestora la nivelul impus de creşterea traficului rutierşi in raport cu cerinţele categoriei din care face parte drumul ţinand seama atat de

condiţiile prezente cat şi cele de perspectivă.Lucrări de reparaţii capitaleNr.crt Denumirea lucrării Frecvenţa lucrării1 Consolidarea corpului drumului, terasamentelor, versanţilor Conform programelorintocmite in acest scoptratamente duble sau intărite pe impietruiri existente, inclusivcompletarea impietruirii existente, inclusiv rectificarea traseului in plan1 ori/ 3 ani14şi profil longitudinalpenetrări la cald sau la rece a impietruirilor existente, inclusivcompletarea impietruirii existente, inclusiv rectificarea traseului in planşi profil longitudinalConform programelorintocmite in acest scop2Reabilitări ale sistemelor rutiere, amenajări ale variantelorocolitoare pe trasee existente Conform programelorintocmite in acest scop3Consolidări şi reabilitări de poduri şi pasaje: definitivări alepodurilor avand lungimea pană la 40 m inclusiv; consolidarea şireabilitarea podurilor, pasajelor şi podeţelor; lărgirea şi ridicarea claseide incărcareConform programelorintocmite in acest scop3.5. Caiete de sarcini specifice pe activităţiA. LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE CURENTĂ ŞI PERIODICĂ

CAIET DE SARCINI NR. 1- PENTRU EXECUŢIA REPARAŢIILOR (PLOMBĂRILOR) CUMIXTURĂ ASFALTICĂ LA CALD

CAP. I GENERALITATIObiect şi domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini se referă lucrările de plombare a gropilor cu mixtură asfaltică la cald, executate in conformitate cu prevederile“Normativului pentru prevenirea şi remedierea defecţiunilor la imbrăcăminţile rutiere moderne” – indicativ AND 547-98 aprobat prin Ordinul Directorului General al AND nr.48-1999.

Prevederile caietului de sarcini se aplică pe timp de vară la imbrăcăminţile bituminoase la care au apărut degradări care pun in pericol siguranţa circulaţiei.

Definirea tipurilor de defecţiuni ale îmbrăcăminţilor bituminoaseDefecţiunile imbrăcămintei bituminoase, prevăzute in “Instrucţiunile tehnice

departamentale pentru prevenirea şi remedierea imbrăcăminţilor rutiere moderne” ind. AND 547-98 sunt următoarele:- gropi şi pelade;- văluriri, refulări, praguri;- faianţări, etc.

La executarea reparaţiilor se vor respecta prevederile din standardele, instrucţiunile şi normativele in vigoare. Executantul este obligat să ţină evidenţa zilnică a reparaţiilor executate, specificand tipul şi furnizorul mixturii utilizate la efectuarea reparaţiilor.

CAP. II CONDIŢII TEHNICEMixturi asfalticeAgregate pentru îmbrăcăminţi bituminoase

Pentru imbrăcăminţi bituminoase se utilizează un amestec de sorturi din agregate neprelucrate si prelucrate care sa satisfacă condiţiile SR 662 şi SR 667.

Agregatele care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice strat de legătură şi uzură sunt următoarele ;

- agregate naturale de cariera , conform 667-2004, după cum urmează :- cribluri sorturile 4-8 si 16-25- nisip de concasare sort 0-4- agregate naturale de balastiere , prelucrate prin spălare si sortare- pietriş concasat sorturile 4-8 , 8-16 si 16-25- pietriş sorturile 4-8 , 8-16 si 16-25- nisip natural sort 0-4La betoanele asfaltice BA8 , BA16 , BA25 , BAD 25 si BADPC 25 se folosesc

amestecuri de nisip de concasaj si nisip natural conform SR 174/117

FilerCa filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplinească următoarele

condiţii prevăzute in STAS 539-79 şi SR EN 13043 -2003:- fineţea ( conţinutul in parţi fine 0.09mm ) min 80%- umiditatea max 2%Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fracţiunii fine

recuperate la exhaustorul staţiei de asfalt decat in condiţiile prevăzute in SR 174-1

LianţiPentru realizarea imbrăcăminţilor asfaltice se foloseşte următorul tip de bitum :

- D60/80 – pentru zona climatica calda conform SR 174/1 şi SR 754;

CAP. III EXECUŢIA LUCRĂRILORTehnologia de plombare cuprinde mai multe faze:

1. Inventarierea suprafeţelor se face prin:- marcare cu vopsea in forme geometrice regulate, care să cuprindă intreaga

suprafaţă degradată. Marcarea şi identificarea tipului de defecţiuni necesare a fi reparate, se face impreună cu delegatul beneficiarului.

2. Decaparea se face prin:- prin frezare pe străzile principale, iar pe drumurile secundare decaparea se poate

face şi cu alte mijloace de mică mecanizare;Se interzice aşternerea mixturii in gropi nedecapate;

3. Curăţirea suprafeţei decapate se realizează prin:- suflarea cu aer comprimat, după ce in prealabil a fost indepărtat din gropi

materialul decapat.

Materialul rezultat se incarcă in autovehicule şi se transportă la sediul districtului cel mai apropiat sau in locurile indicate de şeful de district.

4. Amorsarea suprafeţelor se realizează:- cu emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă 0,8-1 kg/m2, diluată cu apă

curată, nealcalină, in proporţie de 1:1.Amorsarea se va realiza obligatoriu cu dispozitive mecanice de pulverizare pentru

crearea unei pelicule omogene pe toată suprafaţa stratului suport. Plombarea gropilor cu mixtură caldă se face pe timp uscat, cand temperatura aerului este peste 10o C.

Se interzice punerea in operă a mixturii pe timp de ploaie!!!!!

5. Punerea în operă a mixturii asfaltice se face prin:- aşternere in straturi uniforme cu grosimea de 4 cm astfel incat după compactare

suprafaţa reparată să fie la acelaşi nivel cu suprafaţa adiacentă.La aşternere şi compactare se va respecta regimul de temperaturi impus de

reglementările in vigoare.

6. Compactarea se realizează obligatoriu cu vibro-compactoare cu rulouri netede pe drumurile principale, iar pe drumurile secundare se pot folosi şi alte tipuri de cilindrii compactori sau plăci compactoare.

Operaţia de compactare este foarte importantă pentru etanşeitatea şi durabilitatea lucrării, de aceea trebuie făcută cu mare atenţie.După compactarea mixturii asfaltice aşternute, se inchide rostul dintre mixtura veche şi cea nouă prin badijonare cu emulsie şi nisip de concasaj.

7. Transportul pe şantier al mixturii asfaltice preparate se face cu autocamioane cu benă termoizolantă sau acoperită cu prelată, indiferent de distanţă şi condiţiile meteo.

8. Verificarea lucrărilorSe face de către şef de sector, responsabil din cadrul direcţiei tehnice a primăriei,

sau alte persoane nominalizate de beneficiar.

CAP. IV CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

1.Controlul procesului tehnologicControlul procesului de execuţie a stratului bituminos:

- pregătirea stratului suport : zilnic la inceperea lucrării pe sectorul respectiv- temperatura mixturii asfaltice la aşternere si compactare : cel puţin de doua ori/zi- tehnologia de compactare ( atelier de compactare , număr de treceri ) - zilnic- modul de execuţie a rosturilor - zilnic

2. Verificarea respectării compoziţiei mixturii asfaltice prestabilita- granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la ieşirea din malaxor

inainte de adăugarea liantului : zilnic- compoziţia mixturii asfaltice ( compoziţia granulometrica si conţinutul de bitum )

prin extracţii , pe probe prelevate de la malaxor si aşternere : zilnic

3.Controlul calităţii stratului bituminos după execuţieVerificarea calităţii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare.

Incercările se efectuează conform STAS 1338/1 de către laboratorul antreprenorului sau de un alt laborator autorizat şi constau in :

- măsurarea grosimii stratului

- determinarea densităţii aparente , a absorbţiei de apa si a gradului de compactare- determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice conf. SR 174-1Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformităţii suprafeţei care se

face conform SR 174/2.

CAP. V. MĂSURI ŞI INDICAŢII DE PROTECŢIA MUNCIIPe toată perioada de executare a lucrărilor de reparaţii, se vor respecta prevederile din următoarele acte normative specifice:

1. Legea 319/2006 a securităţii si sanatatii in munca;2. Norme metodologice de aplicare a L319/2006;3. Legea 307/2006 privind apărarea impotriva incendiilor;4. Norme metodologice privind condiţiile de inchidere a circulaţiei şi de instituire a

restricţiilor de circulaţie in vederea executării de lucrări in zona drumului public” aprobate cu Ordinul nr. 1112/411 al MI – MT / octombrie 2000.

Se atrage atenţia in mod deosebit asupra semnalizării corecte a punctului de lucru in vederea evitării producerilor unor accidente de circulaţie cat şi pentru protejarea personalului ce execută respectivele lucrări de reparaţii, cu indicatoarele rutiere bine fixate pentru a rezista pe toată durata executării lucrărilor.

CAP. VI. RECEPŢIA LUCRĂRILORRecepţia lucrărilor se face in două etape la terminarea execuţiei sau la finele lunii,

in conformitate cu reglementările in vigoare privind metodologia de recepţionarea lucrărilor. Normativ AND 514 / 2000.

Se va urmări ca suprafaţa reparată să fie la aceeaşi nivel cu cota suprafeţei adiacente, să prezinte planeitatea care să se incadreze in SR 174 /1 atat in profil transversal cat şi in profil longitudinal.

Mixtura asfaltică utilizată la plombări va indeplini caracteristicile prevăzute in SR 174/1 şi va fi verificată prin analize de laborator.

De asemenea mixtura asfaltică va fi insoţită de certificate de conformitate conform prevederilor “Regulamentului pentru certificarea calităţii produselor folosite in construcţii” aprobat prin HG 766/1997.Proces – verbal de recepţie a lucrării executate, ce va cuprinde numestradă, poziţia km, suprafaţa reparată cu grosimea real executată precum şiaprecieri legate de calitatea lucrărilor.Recepţia finală se face după 6 luni calendaristice de la execuţie pe bazăde proces verbal.INTOCMITS.C. BETA TEHNIC S.R.L.

CAIET DE SARCINI NR. 2COLMATARE FISURI ŞI CRĂPĂTURI PRIN COLMATARE ,,LA CALD” CU PRODUSE MONOCOMPONENTE (MASTICURI BITUMINOASE)

CAP. I GENERALITATIObiect şi domeniu de aplicarePrezentul caiet de sarcini se referă lucrările de colmatare a crăpăturilor şi rosturilor imbrăcăminţilor din beton de ciment prin procedeul ,,Ia cald”,, executate in conformitate cu prevederile “Normativului pentru prevenirea şi remedierea defecţiunilor la imbrăcăminţile rutiere moderne” – indicativ AND 547-98 aprobat prin Ordinul Directorului General al AND nr.48-1999.

CAP. II CONDIŢII TEHNICEMaterialeLa colmatarea crăpăturilor şi rosturilor imbrăcăminţilor din beton de cimentprin procedeul ,,Ia cald”, se vor utiliza masticuri bituminoase agrementate tehnicconform Iegislaţiei in vigoare.Lucrările de colmatare cu mastic bituminos se execută pe timp uscat, latemperaturi atmosferice peste +10 00o C. Lucrările trebuiesc intrerupte pe timp deploaie şi se reiau după uscarea stratului suport.Produsele de colmatare ,,Ia cald” (masticurile bituminoase) sunt alcătuite dinbitumuri speciale in amestec cu granule pulverulente de cauciuc natural şi diverşiaditivi chimici sau alte materiale de adaos de natură minerală.Pentru asigurarea unei bune aderenţe a masticurilor bituminoase Ia pereţiirosturilor se utilizează. soluţii speciale de amorsaj (grunduri) indicate de fabricant a ficorespunzătoare masticului bituminos respectiv.Pentru protecţia masticului bituminos introdus in rost impotriva aderăriiacestuia de roţile autovehiculelor se utilizează materiale pulverulente de naturăminerală (filer, praf de piatră, etc.).Produsele de colmatare ,Ia cald” destinate Iucrărilor de reparaţii laimbrăcăminţile din beton de ciment, trebuie să indeplinească condiţiile tehniceprezentate in tabelul următor:Caracteristici Condiţii deadmisibilitateProcedeuPunctul de inmuiere (oC) >85 STAS 60-69Penetraţia conului (1/10 mm) 40 – 90 STAS 8622-88Temperatura de turnare (oC) 150 – 170 STAS 8622-88Stabilitatea la temp. negative ( -25oC) La şocuri bilelenu se fisureazăNorma INCERTRANSLungimea de curgere (fluajul) la 75o,60o ,5h (mm)Max 5 Norma INCERTRANSProporţia din componenţii mai sus menţionaţi se stabileşte funcţie decaracteristicile fizico-mecanice ce trebuie să le prezinte produsul finit pentru a facefaţă condiţiilor de exploatare şi climatice respective.21Astfel :- proporţiile mai mari de cauciuc şi aditivi conduc Ia obţinerea unui produs cuo elasticitate sporită şi un comportament termic mai bun;- conţinutul mai mare de cauciuc conferă produsului o deformabilitateridicată şi o curgere mai Ientă pe vreme călduroasă;- conţinutul mare de bitum şi adaosuri minerale (filere de calcar) conferăprodusului deformaţii foarte reduse pe vreme călduroasă şi in generaldurată de viaţă in exploatare mica (sub 3 ani).Produsele de colmatare bituminoase se pun in opera prin incălzirea la150o... 200o C şi trebuie să suporte deformaţii de cel puţin 20 %. IncălzireaproduseIor la aceste temperaturi nu trebuie tăcute cu flacără directă, ci in bazine cuapă. Depăşirea temperaturilor de incălzire a produselor recomandate de fabricanţi,conduce la compromiterea produsului respectiv, intrucat:- cauciucul se dizolvă şi dispare rapid in masa produsului reducandu-ielasticitatea ;

- subprodusele plastifiate din bitum se volatilizează şi se oxidează conducandastfel Ia rigidizarea şi imbătranirea prematură a produsului concomitent cu reducereasubstanţială a aderenţei Ia pereţii rostului, de care se desprinde foarte repede.La utilizarea produselor de colmatare LA CALD trebuie respectate 2temperaturi :- O temperatură de securitate, care nu trebuie depăşită sub nici o formăintrucat schimbă in rău toate caracteristicile produsuIui;- O temperatură de Iucru, necesară punerii in opera a produsului, care, ingeneral este cu 20 % sub temperatura de securitate şi care poate fi menţinutăconstant pe o anumită perioadă de timp.NOTA:Caracterul critic al temperaturii la care este supus produsul de colmatare lacald, impune ca incălzirea acestuia să se facă in recipiente speciale cu incălzireindirectă, controlate permanent cu termostat şi prevăzute cu mecanisme deamestecare continua.Este strict interzisă reutilizarea unui produs de colmatare bituminos care afost odată topit şi răcit intrucat toate caracteristicile sale fizico-mecanice sunt redusecu peste 60 %.CAP. III EXECUŢIA LUCRĂRILORPregătirea rosturilor şi crăpăturilor şi colmatarea ,,Ia cald” a acestoraRosturile pentru recolmatare, se pregătesc astfel:a. se indepărtează folosind numai procedee mecanice (nu chimice sauflacără) tot materialul de colmatare existent in rost;b. dacă dimensiunile rostului sunt incorecte tehnic, acesta se taie din nou cudiscuri diamantate Ia dimensiunile necesare;c. se curăţă locaşuI rostului cu perii rotative de sarma şi apoi prin suflare cuaer comprimat;d. se introduce fundul de rost” (produs sub formă de şnur sau bandă adezivăcare Iimitează curgerea produsului de colmatare pană Ia fundul rostului);e. se amorsează feţele laterale ale rostului cu produsul de grunduirerecomanda de fabricant compatibil cu produsul de colmatare respectiv;22f. se introduce produsul de colmatare in IocaşuI rostului astfel pregătit;g. injectarea in rost a produsului de colmatare trebuie făcută cu vitezăconstantă pentru a nu se introduce bule de aer in masa sa.După colmatare, produsul trebuie să fie la o cotă cu 3-5 mm mai jos demuchiile rostului sau crăpăturii.Produsul de colmatare aflat accidental in exces in zona rostului trebuieindepărtat de urgenţă pentru a se evita antrenarea acestuia de roţile autovehiculelor.CAP. IV. CONTROLUL CALITĂŢII IUCRĂRILORVerificarea materialelorMaterialele vor fi verificate conform prescripţiilor din normele după care seproduc.Verificarea caracteristicilor masticului bituminosInainte de inceperea Iucrărilor şi ori de cate ori se schimbă furnizorii se vorface verificări privind caracteristicile fizico-mecanice ale masticurilor bituminoase.Controlul IucrărilorInainte de aplicarea masticului bituminos se va controla starea de pregătire arostului sau crăpăturilor in ceea ce priveşte:- curăţenia- amorsarea cu soIuţie compatibilă cu masticul respectiv.

CAP. IV. MĂSURI ŞI INDICAŢII DE PROTECŢIA MUNCIIPe toată perioada de executare a lucrărilor de reparaţii, se vor respectaprevederile din următoarele acte normative specifice:1. Legea 319/2006 a securităţii si sănătăţii in muncă;2. Norme metodologice de aplicare a L319/2006;3. Legea 307/2006 privind apărarea impotriva incendiilor;4. Norme metodologice privind condiţiile de inchidere a circulaţiei şi deinstituire a restricţiilor de circulaţie in vederea executării de lucrări in zona drumuluipublic” aprobate cu Ordinul nr. 1112/411 al MI – MT / octombrie 2000.Se atrage atenţia in mod deosebit asupra semnalizării corecte a punctului delucru in vederea evitării producerilor unor accidente de circulaţie cat şi pentruprotejarea personalului ce execută respectivele lucrări de reparaţii, cu indicatoarelerutiere bine fixate pentru a rezista pe toată durata executării lucrărilor.CAP. V. RECEPŢIA LUCRĂRILORRecepţia lucrărilor se face in două etape la terminarea execuţiei sau la finelelunii, in conformitate cu reglementările in vigoare privind metodologia derecepţionarea lucrărilor. Normativ AND 514 / 2000.Recepţia lucrărilor trebuie să aibă loc in termen de cel mult o lună dupăterminarea colmatărilor, eventualele defecte trebuind să fie constatate şi remediate inacest interval de timp.Recepţia lucrărilor se va face prin:- verificarea respectării condiţiilor prevăzute pentru calitatea materiaIelor;- verificarea respectării condiţiilor prevăzute pentru caracteristicile fizicomecaniceale masticului;23- verificarea respectării tehnologiei de execuţie, după documentaţia decontrol intocmită in timpul execuţieiProces – verbal de recepţie a lucrării executate, ce va cuprinde numestradă, poziţia km, suprafaţa reparată cu lungimea reală de rost executată precum şiaprecieri legate de calitatea lucrărilor.Recepţia finală se face după 6 luni calendaristice de la execuţie pe bază de proces verbal.

INTOCMITS.C. BETA TEHNIC S.R.L.

CAIET DE SARCINI NR. 3COLMATARE FISURI ŞI CRĂPĂTURI PRIN COLMATARE ,,LA RECE” CU PRODUSE BICOMPONENTE (CHITURI)

CAP. I GENERALITATIObiect şi domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini se referă lucrările de colmatare a crăpăturilor şi rosturilor imbrăcăminţilor din beton de ciment cu produsele bicomponente (chiturile) destinate colmatării ,Ia rece””,, executate in conformitate cu prevederile “Normativului pentru prevenirea şi remedierea defecţiunilor la imbrăcăminţile rutiere moderne” – indicativ AND 547-98 aprobat prin Ordinul Directorului General al AND nr.48-1999.

Denumite generic CHITURI aceste produse sunt alcătuite in general din 2 componenţi Iichizi Iivraţi in ambalaje diferite care se amestecă pe loc inainte de utilizare şi după ce au fost introduşi in rost, polimerizează formand un cordon cauciuc care asigură etanşeitatea rosturilor pe durata deformabilităţii betonului Ia variaţii de temperaturi.

Durata de viaţă in exploatare a acestor produse este de cca. 3 ori mai mare decat a produselor bituminoase destinate colmatării ,,LA CALD ”

Utilizarea chiturilor se recomandă pentru etanşarea (colmatarea) de:- rosturi, cu deschideri intre 8... 25 mm;

- fisuri cu deschideri de cca 3 mm şi crăpături cu deschideri de 4.. .20 mm.Inainte de inceperea Iucrărilor de colmatare, prezentele reglementări vor trebui să

fie prelucrate cu echipeIe de lucru şi vor trebui să fie insuşite de acestea.

CAP. II CONDIŢII TEHNICEMaterialePentru execuţia lucrărilor de reparaţii prin colmatare Ia rece, se utilizeazădouă tipuri principale de produse:a. chituri pe bază de POLISULFURI (chituri tiocolice) care se formează pebaza unei reacţii chimice dintre un POLIMER şi un OXID (de reguă PbO2) cegenerează in final Ianţuri mari de ELASTOMERI;b. chituri pe bază de POLIURETANI, care se formează pe baza unei reacţiichimice dintre IZOCIANTE şi POLIESTERI.Ca material de amorsaj al pereţilor rosturilor sau crăpăturilor se utilizează osoluţie indicată de fabricant ce asigură compatibilitatea cu chitul respectiv.Chiturile trebuie să suporte deformaţii de cel puţin 30 %, să prezinte o bunăaderenţă Ia beton şi să aibă o bună comportare in exploatare sub acţiunea25combustibililor şi uleiului, a variaţiIor de temperatură, conform prevederilor STAS8622-88 şi agrementeIor tehnice respective.Produsele de amorsaj pentru chituri, trebuie să prezinte caracteristici care săIe confere in principal rolul de ≪barieră ≫ intre componenţii chitului respectiv şialcaliile din ciment.CAP. III EXECUŢIA LUCRĂRILORPregătirea rosturilor şi crăpăturilor şi colmatarea ,,la rece” a acestoraLucrările de colmatare, respectiv grunduirea şi aplicarea chitului nu trebuie săse execute pe timp de ploaie, pe suprafeţe ude şi sub temperatura de +5oC.Rosturile şi crăpăturile care urmează a se colmata se curăţă de materialestrăine, astfel incat să fie curate, uscate, fără urme de praf, materialele uleioase saupe bază de bitum sau gudron, conform procedeelor tehnice specifice colmatării ,,acald”.Pentru eliminarea urmelor de materiale uleioase, bitum sau gudron, care nuau putut fi inlăturate prin aceste procedee, este necesară suflarea rosturilor şifisurilor cu un jet de nisip (sablare).Pentru fixarea chitului la nivelul prevăzut prin CAIETUL DE SARCINI alIucrărilor de reparaţii, in locaşuI rostului sau crăpăturii, se aplică un cordon dinpolietilenă expandată (fund de rost).Inainte de aplicarea chitului, pereţii rostului sau crăpăturii se impregnează prinpensulare cu grundul adeziv indicat de furnizorul de chit.Aplicarea fără grund a chitului duce Ia slăbirea adeziunii chitului de pereţiirostului sau crăpăturii, şi deci Ia compromiterea etanşeităţiiChitul se aplică numai după uscarea grundului.Efectuarea colmatăriiAmestecarea celor două componente ale chitului, livrate separat, pozate inambalaje diferite, se face imediat, inainte de aplicarea lui in rost sau crăpătură.Amestecarea se realizează in cutia mai mare conţinand unul din cei doicomponenţi conform indicaţiilor fabricantului.

Aplicarea chitului in rost sau crăpătură se face prin injectare cu ajutorul unuipistol pneumatic.In timpul aplicării chitului, orificiul duzei dispozitivului de injectare (Ia rece) seva ţine cat mai aproape de fanta rostului pentru a se evita incIuderea bulelor de aer.Colmatarea se face de-a Iungul rostului cu o viteză uniformă, urmărindu-seintroducerea in rost a unui cordon de produs continuu.După introducerea chitului in rost sau crăpătură se verifică gradul de umplereşi dacă este nevoie se mai suplimentează cordonul de chit.Chitul in exces trebuie indepărtat cu o spatulă.26Rosturile şi crăpăturile colmatate, se vor proteja impotriva intemperiilor (vantploaie, insolaţie) cu mijloace adecvate, care să nu permită lipirea acesta de suprafaţachitului.CAP. IV. CONTROLUL CALITĂŢII IUCRĂRILORVerificarea caracteristicilor chituluiVerificarea caracteristicilor chitului se face pe loturi aprovizionate.Probele se iau din ambalajele originale ale produselor aprovizionate.Metodele de incercare ale chitului, sunt confom STAS 8622-88 şi prevederiloragrementului tehnic al produsului respectiv.Controlul lucrărilor în timpul execuţieiInainte de aplicarea chitului, se va controla stare de pregătire a rostului şi acrăpăturilor de tratat in ce priveşte:- curăţenia- aplicarea cordonului de materiaI sintetic expandat (fund de rost);- amorsarea cu grundIn timpul colmatării, se va verifica respectare proceselor tehnologice arătate inprezenta normă şi anume:- amestecarea componentelor- uniformitatea umplerii rostului sau fisurii cu chitRosturile sau crăpăturile colmatate cu chit, nu trebuie să prezinte nici un felde degradări sau defecte ca: umpIere incompletă, discontinuităţi, desprinderi alechitului de pe unul sau ambii pereţi sau apariţia de fisuri longitudinale prin masa saa. Zonele care nu sunt complet umplute cu chit se repară prin:- indepărtarea un cuţit a unui strat de cca. 0,50 cm, de pe suprafaţachitului vechi, unde urmează să vină in contact cu materialul proaspăt;- suflarea zone cu jet de aer comprimat pentru indepărtarea impurităţilor- completarea cu chit proaspăt preparat, pană Ia nivelul suprafeţeiimbrăcămintei.b. Zonele care prezintă discontinuităţi sau desprinderi ale chitului de pereţiirostului sau fisurii, se repară prin indepărtarea chitului de pe lungimea degradatăplus doi centimetri de fiecare extremitate. pe toată deschiderea. In cazul in care dedegradarea se intinde pe Iungime mai mare decat jumătatea rostului sau fisurii, sescoate chitul de pe intreaga lungime.Repararea se va face astfeI:- indepărtarea chitului;- suflarea cu jet de aer comprimat pentru indepărtarea impurităţilor ;- aplicarea grundului;- completarea cu chit proaspăt preparat după uscarea grundului.CAP. IV. MĂSURI ŞI INDICAŢII DE PROTECŢIA MUNCIIPe toată perioada de executare a lucrărilor de reparaţii, se vor respectaprevederile din următoarele acte normative specifice:

1. Legea 319/2006 a securităţii şi sănătăţii in muncă;272. Norme metodologice de aplicare a L319/2006;3. Legea 307/2006 privind apărarea impotriva incendiilor;4. Norme metodologice privind condiţiile de inchidere a circulaţiei şi deinstituire a restricţiilor de circulaţie in vederea executării de lucrări in zona drumuluipublic” aprobate cu Ordinul nr. 1112/411 al MI – MT / octombrie 2000.Se atrage atenţia in mod deosebit asupra semnalizării corecte a punctului delucru in vederea evitării producerilor unor accidente de circulaţie cat şi pentruprotejarea personalului ce execută respectivele lucrări de reparaţii, cu indicatoarelerutiere bine fixate pentru a rezista pe toată durata executării lucrărilor.CAP. V. RECEPŢIA LUCRĂRILORRecepţia lucrărilor se face in două etape la terminarea execuţiei sau lafinele lunii, in conformitate cu reglementările in vigoare privind metodologia derecepţionarea lucrărilor. Normativ AND 514 / 2000.Recepţia lucrărilor trebuie să aibă loc in termen de cel mult o lună dupăterminarea colmatărilor, eventualele defecte trebuind să fie constatate şi remediate inacest interval de timp.Recepţia lucrărilor se va face prin:- verificarea respectării condiţiilor prevăzute pentru calitatea materiaIelor;- verificarea respectării condiţiilor prevăzute pentru caracteristicile fizicomecaniceale chitului;- verificarea respectării tehnologiei de execuţie, după documentaţia de controlintocmită in timpul execuţieiProces – verbal de recepţie a lucrării executate, ce va cuprinde numestradă, poziţia km, suprafaţa reparată cu lungimea reală de rost executatăprecum şi aprecieri legate de calitatea lucrărilor.Recepţia finală se face după 6 luni calendaristice de la execuţie pe bazăde proces verbal.INTOCMITS.C. BETA TEHNIC S.R.L.28CAIET DE SARCINI NR. 04 REPARAŢII ŞI COLMATARE ROSTURICAP. I GENERALITATIObiect şi domeniu de aplicarePrezentul caiet de sarcini tratează lucrările de reparaţii rosturi existente laimbrăcăminţi din beton şi are ca scop eliminarea următoarelor tipuri de defecţiunidepistate la acestea :- defecţiuni la rosturile longitudinale .- ruperea muchiilor Ia rosturile transversale- rosturi de dilataţie incălecate ;- rosturi necolmatate ;- denivelări dale ;- reparaţii provizorii.Cuprinde condiţiile tehnice ce trebuie indeplinite la realizarea şi controlulcalităţii materialelor şi lucrărilor executate conform prevederilor tehnologicecorespunzătoare sau a instrucţiunilor de folosire a masticurilor speciale, gatapreparate, din ţară sau din import.Prevederi generaleAntreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice şi tehnologicecorespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de

sarcini.Antreprenorul va asigura prin laboratorul său efectuarea tuturor incercărilor şideterminărilor pentru materialele sau fabricatele puse in operă sau le va efectua lalaboratoare autorizate pentru materiale ce concură la fabricarea masticurilor folosite.In cazul in care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet desarcini de către responsabilul cu calitatea de la Secţie sau Direcţie se va dispuneintreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor ce se impun in consecinţă.Anterior demarării lucrărilor, executantul va lua legătura cu beneficiarul ,ambele parţi consimţind prin proces verbal constatarea poziţiei exacte in plan şiadancimea reţelelor incorporate in dalele de beton sau existente in zonă, in scopulevitării deteriorării acestora in timpul execuţieiCAP. II CONDIŢII TEHNICEMaterialePentru executarea lucrărilor de colmatare a rosturilor, fisurilor sau crăpăturilorse va folosi mastic bituminos tip RALUFUG 198.La prepararea şi punerea in operă se va respecta procesul tehnologic specifictipului de mastic folosit cu respectarea strictă a temperaturilor de fabricare şi punereain operă, conform precum şi cu respectarea Normativului pentru executareaimbrăcăminţilor rutiere din beton de ciment in sistemul cofraje fixe, indicativ NE 014si Instrucţiunilor tehnice AND pentru prevenirea şi remedierea defecţiunilor laimbrăcăminţile rutiere moderne, indicativ AND 547-98.29CAP. III EXECUŢIA LUCRĂRILORTehnologia de execuţie va cuprinde următoarele faze:- tăierea rosturilor existente cu maşina cu discuri diamantate ;- curăţirea prin suflare cu aer comprimat a rosturilor sau a fisurilor;- amorsarea rosturilor şi fisurilor – umplerea, burarea rosturilor sau afisurilor cu mastic (la temperaturile indicate de producător); această operaţie seexecută cu echipamente specifice, mecanizat;- eliminarea excesului de bitum peste nivelul părţii carosabile;- pudrarea cu nisip a zonelor reparate.Descrierea lucrărilor de reparaţiiInaintea inceperii lucrărilor de reparaţii la rosturi, se vor freza ambelor straturi(de reprofilare şi de rulare) bituminoase subţiri, in grosime medie de 3,5 cm caretrebuie inlocuite, dar şi a unei grosimi de 0,5 cm din stratul suport din beton deciment, lucru care nu afectează rezistenţa dalelor din beton, dar care permiteinvestigarea suplimentară a stării pistei şi remedierea eventualelor defecţiuni care seconstată.Frezarea se execută cu maşini de frezat cu lăţimea tamburului de 1-2 m,ghidate cu laser sau fir de palpare astfel incat sa se realizeze o buna uniformitate şiplaneitate a suprafeţei stratului suport.Remediere defecţiunile depistate la dale în urma identificării pe teren :Lucrările de reparaţii la rosturi se vor executa numai intr-o perioadă uscată,fără precipitaţii.Defecţiunile la rosturi se tratează astfel:Ruperea muchiilor Ia rosturile transversale :- se taie pe conturul defecţiunii cu maşina de tăiat rosturi ;- se sparge betonul pentru obţinerea unei forme geometrice regulate;- se curăţă cu apă sub presiune şi aer comprimat ;- reparare margini rost cu materiale pentru reparaţii rapide (betonfluidifiat) ;

- colmatarea rosturilor cu materiale de colmatare agrementate.Reparare margini rost cumateriale pentru reparatii rapidemin 3 mm30 mmHRost de contactie transversal executat , cu doua discuridiferiteProdus de colmatare BetonH/4-H/58-10 mmDale cu denivelări Ia rosturi- se frezează dala denivelată pe circa 2,5 – 3,0 cm in rost şi pe 1,5 –2,0 cm la 1,0 m de rost ;- se completează cu materiale speciale pentru reparaţii rapide numaipană Ia nivelul dalei adiacente.- se execută lucrările de reparaţii la rosturi30Defecţiuni la rosturile longitudinale :- se vor tăia rosturilor existente cu maşina cu discuri diamantate cu panzădublă pe 3 cm adancime ;- curăţirea rosturilor de masticul degradat ;- suflarea cu aer a rosturilor ;- amorsarea şi colmatare cu materiale de colmatare agrementate..Hmin 3 mm30 mmRost de contactie longitudinal executat , cu doua discuri diferiteProdus de colmatare 8-10 mm BetonH/4-H/5Defecţiuni la rosturile de dilataţie :- se vor tăia rosturilor existente cu maşina cu discuri diamantate cu panzădublă pe intreaga grosime rezultand un rost nou de 3 cm lăţime ;- suflarea cu aer a rosturilor ;- se introduce in rostul nou creat o scandură de esenţă moale (umezităinainte de introducere in rost).- amorsarea şi colmatare cu materiale de colmatare agrementate.Rost de dilatatie transversal Produs de colmatareScandura din lemn de bradH30 mm Beton30 mmRosturile necolmatate şi cele apărute în urma executării reparaţiilor la dale :

- tăierea rosturilor existente cu maşina cu discuri diamantate cu panză dublă, pe intreaga lungime a acestora;

- curăţirea rosturilor de masticul degradat ;- suflarea cu aer a rosturilor ;- amorsarea şi recolmatarea rosturilor se va face cu materiale de colmatare

agrementate

Materialele rezultate din desfaceri vor fi incărcate in mijloace de transport şi evacuate din zonă.

CAP. IV. CONTROLUL CALITĂŢII IUCRĂRILORVerificarea materialelorMaterialele vor fi verificate conform prescripţiilor din normele după care se produc.Verificarea caracteristicilor masticului bituminosInainte de inceperea Iucrărilor şi ori de cate ori se schimbă furnizorii se vor face verificări privind caracteristicile fizico-mecanice ale masticurilor bituminoase.Controlul Iucrărilor

Inainte de aplicarea masticului bituminos se va controla starea de pregătire a rostului in ceea ce priveşte:

- feţele , muchiile si dimensiunea rostului- curăţenia- amorsarea cu soIuţie compatibilă cu masticul respectiv.

CAP. V. MĂSURI ŞI INDICAŢII DE PROTECŢIA MUNCIIPe toată perioada de executare a lucrărilor de reparaţii, se vor respecta prevederile

din următoarele acte normative specifice:1. Legea 319/2006 a securităţii şi sănătăţii in muncă;2. Norme metodologice de aplicare a L319/2006;3. Legea 307/2006 privind apărarea impotriva incendiilor;4. Norme metodologice privind condiţiile de inchidere a circulaţiei şi de instituire a

restricţiilor de circulaţie in vederea executării de lucrări in zona drumului public” aprobate cu Ordinul nr. 1112/411 al MI – MT / octombrie 2000.

Se atrage atenţia in mod deosebit asupra semnalizării corecte a punctului de lucru in vederea evitării producerilor unor accidente de circulaţie cat şi pentru protejarea personalului ce execută respectivele lucrări de reparaţii, cu indicatoarele rutiere bine fixate pentru a rezista pe toată durata executării lucrărilor.CAP. VI. RECEPŢIA LUCRĂRILORRecepţia lucrărilor se face in două etape la terminarea execuţiei sau lafinele lunii, in conformitate cu reglementările in vigoare privind metodologia derecepţionarea lucrărilor. Normativ AND 514 / 2000.Recepţia lucrărilor trebuie să aibă loc in termen de cel mult o lună dupăterminarea colmatărilor, eventualele defecte trebuind să fie constatate şi remediate inacest interval de timp.Recepţia lucrărilor se va face prin:- verificarea respectării condiţiilor prevăzute pentru calitatea materiaIelor;- verificarea respectării condiţiilor prevăzute pentru caracteristicile fizicomecaniceale masticului;- verificarea respectării tehnologiei de execuţie, după documentaţia decontrol intocmită in timpul execuţiei

Proces – verbal de recepţie a lucrării executate, ce va cuprinde nume stradă, poziţia km, suprafaţa reparată cu lungimea reală de rost executată precum şi aprecieri legate de calitatea lucrărilor.

Recepţia finală se face după 6 luni calendaristice de la execuţie pe bază de proces verbal.INTOCMITS.C. BETA TEHNIC S.R.L.

CAIET DE SARCINI NR. 5REMEDIEREA DEGRADARILOR IMBRACAMINTEI BITUMINOASE PE SUPRAFEŢE IZOLATE

CAP. I GENERALITATIObiect si domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini conţine condiţiile tehnice de calitate si de execuţie pe care trebuie sa le îndeplinească tehnologia reparării degradărilor prin decapare si refacere a îmbrăcămintei rutiere moderne .Tehnologia reparării degradărilor prin decaparea şi refacerea îmbrăcămintei bituminoase cuprinde următoarele :

- decaparea îmbrăcămintei degradate;- pregătirea suprafeţei decapate in scopul aplicării unei îmbrăcămintei noi ;- plombarea suprafeţei decapate si a gropilor cu mixtura asfaltica ;- compactarea;Se recomanda pentru ca circulaţia sa nu fie stânjenita pe sectoarele de drum pe

care se executa reparaţii ,sa nu se decapeze decât atât cat se poate repara in cursul aceleiaşi zile.

Prescripţii generaleRepararea defecţiunilor izolate , a gropilor apărute in îmbrăcămintea bituminoasa se

face prin decaparea şi refacerea îmbrăcămintei sau plombarea gropilor cu mixtură asfaltică.

Refacerea îmbrăcămintei bituminoase si plombările se efectuează numai după ce suprafaţa stratului suport a fost pregătită .

Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor încercărilor si determinărilor de laborator necesare conform prezentului caiet de sarcini .

Atât antreprenorul cat si beneficiarul ( prin consultant sau nu ) va tine evidenta zilnica a condiţiilor de execuţie a refacerii îmbrăcămintei rutiere degradate , a încercărilor pe care le efectuează , precum si a rezultatelor acestora .

CAP. II CONDIŢII TEHNICE MATERIALEMixturi asfalticeAgregate pentru îmbrăcăminţi bituminoase

Pentru îmbrăcăminţi bituminoase se utilizează un amestec de sorturi din agregate neprelucrate si prelucrate care sa satisfacă condiţiile SR 662 şi SR 667.Agregatele care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice strat de legătură şi uzură sunt următoarele ;

- agregate naturale de cariera , conform 667-2004, după cum urmează :- cribluri sorturile 4-8 si 16-25- nisip de concasare sort 0-4- agregate naturale de balastiere , prelucrate prin spălare si sortare- pietriş concasat sorturile 4-8 , 8-16 si 16-25- pietriş sorturile 4-8 , 8-16 si 16-25- nisip natural sort 0-4La betoanele asfaltice BA8 , BA16 , BA25 , BAD 25 si BADPC 25 se folosesc

amestecuri de nisip de concasaj si nisip natural conform SR 174-1 -2009

Filer

Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii prevăzute in STAS 539-79 şi SR EN 13043 -2003:

- fineţea ( conţinutul in parţi fine 0.09mm ) min 80%- umiditatea max. 2%Nu se admite folosirea altor materiale ca înlocuitor de filer sau a fracţiunii fine

recuperate la exhaustorul staţiei de asfalt decat in condiţiile prevăzute in SR 174-1-2009.

LianţiPentru realizarea îmbrăcăminţilor asfaltice se foloseşte următorul tip de bitum :

- D60/80 – pentru zona climatica calda conform SR 174-1 şi SR 754 ;

CAP III EXECUTIA LUCRARILORPregătirea suprafeţei de remediatInainte de inceperea lucrărilor , sectorul de lucru se va amenaja si semnalizaconform Ordinului comun MI/MT nr. 1112/411/2000 pentru aprobarea NormelorMetodologice privind condiţiile de inchidere a circulaţiei si de instituire a restricţiilorde circulaţie in vederea executării in zona drumului public si / sau pentru protejareadrumului.In vederea refacerii imbrăcăminţilor bituminoase si a plombării gropilor cumixtura asfaltica suprafeţele respective trebuie pregătite in mod corespunzător incare scop se vor executa următoarele lucrări;- marcarea suprafeţei necesare a fi decapata prin trasarea unor linii pline lamarginea acesteia folosindu-se creta sau alte mijloace adecvate . Se va dao atenţie deosebita obţinerii unor patrulatere estetice care sa cuprindăintreaga suprafaţa degradata sau susceptibila la degradare .- tăierea verticala a marginilor suprafeţei marcate , exact pe linia de marcaj,cu dalta si ciocanul , cu tarnăcopul , cu pikamerul acţionat de unmotocompresor , sau cu alte dispozitive mecanice (eventual discuri) .- scoaterea si indepărtarea materialului ce se disloca din perimetrul marcat :mixtura asfaltica rezultata din decaparea straturilor bituminoase se adunaurmand a fi indepărtata .- curăţarea perfecta , temeinica a suprafeţei decapate cu maturi si periipiassava sau prin suflarea cu aer comprimat . In cazul in care nu s-a34obţinut o suprafaţa perfect curata , atunci se va proceda la spălareaacesteia cu apa .Suprafaţa curata se amorsează cu bitum tăiat ( 0.4 kg/m2 ) sau emulsiebituminoasa cationica cu rupere rapida EBCR 9 ( 0.6 – 1kg /m 2) . Bitumul tăiatva conţine 60 % bitum D 80/100 sau D 100/120 si 40% petrosinTehnologia de execuţieRefacerea imbrăcămintei bituminoase si plombarile gropilor astfel pregătitese face respectand următoarea tehnologie :- după ruperea liantului cu care sa făcut amorsarea , mixtura asfaltica seaşterne in straturi uniforme ,cu grosimea de maximum 4 cm ( sau mai multin funcţie de posibilităţile mijloacelor de compactare de a atinge gradul decompactare cerut ) ;- pentru straturi cu grosimi sub 4cm se foloseşte mixtura tip BA 8- temperatura de aşternere si tratarea rosturilor sunt precizate in SR174-1.- se va asigura grosimea necesara ca după compactare suprafaţa reparatasa fie la acelaşi nivel cu suprafaţa adiacenta ;- se va asigura compactarea temeinica aplicand tehnologii corespunzătoare

ca sa asigure etanşeizarea mixturii asfaltice aşternute ;- punerea in opera a mixturilor asfaltice se executa la temperaturiatmosferice de peste 10°C, in condiţiile unui timp uscat .- lucrările se intrerup pe vant puternic sau ploaie si se reiau numai dupăuscarea stratului suport- in cazul in care reparaţiile se executa din mai multe straturi , iar aşternereaunui strat superior se face după cel puţin 1zi de la aşternerea stratuluiinferior , acesta va fi amorsat cu emulsie bituminoasa cu rupere rapida , incantitatea de 0.6kg/mpCAP. IV CONTROLUL CALITATII LUCRARILORControlul procesului tehnologicControlul procesului de execuţie a stratului bituminos- pregătirea stratului suport : zilnic la inceperea lucrării pe sectorul respectiv- temperatura mixturii asfaltice la aşternere si compactare : cel puţin dedoua ori pe zi- tehnologia de compactare ( atelier de compactare , număr de treceri ) :zilnic- modul de execuţie a rosturilor : zilnicVerificarea respectării compoziţiei mixturii asfaltice prestabilita- granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la ieşirea dinmalaxor inainte de adăugarea liantului : zilnic- compoziţia mixturii asfaltice ( compoziţia granulometrica si conţinutul debitum ) prin extracţii , pe probe prelevate de la malaxor si aşternere : zilnicControlul calităţii stratului bituminos după execuţieVerificarea calităţii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare.Incercările se efectuează conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 de catrelaboratorul antreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau in :- măsurarea grosimii stratului35- determinarea densităţii aparente , a absorbţiei de apa si a gradului decompactare- determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice conf. SR 174-1.Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformităţii suprafeţeicare se face conform SR 174/2.CAP. V. MĂSURI ŞI INDICAŢII DE PROTECŢIA MUNCIIPe toată perioada de executare a lucrărilor de reparaţii, se vor respectaprevederile din următoarele acte normative specifice:1. Legea 319/2006 a securităţii şi sănătăţii in muncă;2. Norme metodologice de aplicare a L319/2006;3. Legea 307/2006 privind apărarea impotriva incendiilor;4. Norme metodologice privind condiţiile de inchidere a circulaţiei şi deinstituire a restricţiilor de circulaţie in vederea executării de lucrări in zona drumuluipublic” aprobate cu Ordinul nr. 1112/411 al MI – MT / octombrie 2000.Se atrage atenţia in mod deosebit asupra semnalizării corecte a punctului delucru in vederea evitării producerilor unor accidente de circulaţie cat şi pentruprotejarea personalului ce execută respectivele lucrări de reparaţii, cu indicatoarelerutiere bine fixate pentru a rezista pe toată durata executării lucrărilor.CAP. VI. RECEPŢIA LUCRĂRILORRecepţia lucrărilor se face in două etape la terminarea execuţiei sau la finelelunii, in conformitate cu reglementările in vigoare privind metodologia derecepţionarea lucrărilor. Normativ AND 514 / 2000.

Se va urmări ca suprafaţa reparată să fie la aceeaşi nivel cu cota suprafeţeiadiacente, să prezinte planeitatea care să se incadreze in SR 174 /1 -2009 atat inprofil transversal cat şi in profil longitudinal.Mixtura asfaltică utilizată la remedierea defecţiunilor va indeplinicaracteristicile prevăzute in SR 174/1-2009 şi va fi verificată prin analize delaborator.De asemenea mixtura asfaltică va fi insoţită de certificate de conformitateconform prevederilor “Regulamentului pentru certificarea calităţii produselor folositein construcţii” aprobat prin HG 766/1997.Proces – verbal de recepţie a lucrării executate, ce va cuprinde nume stradă,poziţia km, suprafaţa reparată cu grosimea real executată precum şi aprecieri legatede calitatea lucrărilor.Recepţia finală se face după 6 luni calendaristice de la execuţie pe bază deproces verbal.INTOCMITS.C. BETA TEHNIC S.R.L.36CAIET DE SARCINI NR. 06BURDUŞIRICAP. I GENERALITATIObiect şi domeniu de aplicarePrezentul caiet de sarcini se referă la lucrările de asanare a suprafeţelorburduşite, executate in conformitate cu prevederile “Normativului pentru prevenirea şiremedierea defecţiunilor la imbrăcăminţile rutiere moderne” – indicativ AND 547-98aprobat prin Ordinul Directorului General al AND nr. 48-1999.Prevederile caietului de sarcini se aplică pe timp de vară la imbrăcăminţilebituminoase la care au apărut degradări care pun in pericol siguranţa circulaţiei.Lucrările revăzute in acest caiet de sarcini se vor executa in perioada 31martie - 1 noiembrie, in scopul reparării degradărilor şi asigurării siguranţei circulaţiei.Prevederi generaleAntreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice şi tehnologicecorespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet desarcini.Antreprenorul va asigura prin laboratorul său efectuarea tuturor incercărilor şideterminările pentru materialele sau semifabricatele puse in operă sau le va efectuala laboratoare autorizate pentru materialele ce concură la fabricarea mixturilorfolosite.In cazul in care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet desarcini de către şeful de district, de şeful de sector sau conducerea secţiei vadispune intreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor ce se impun inconsecinţă.CAP. II CONDIŢII TEHNICEMaterialeBalastPentru execuţia stratului de fundaţie se vor utiliza balast sau balast amestecoptimal, cu granulaţia maximă de 63 mm.Piatră spartăPentru execuţie se folosesc următoarele materiale:- piatră spartă monogranulară sort 40 - 63;- split, sort 8 - 16 si 16 - 25;- savură, sort 0 - 8;

- nisip natural sort 0 - 7.Mixturi asfalticeAgregate pentru îmbrăcăminţi bituminoasePentru imbrăcăminţi bituminoase se utilizează un amestec de sorturi dinagregate neprelucrate si prelucrate care sa satisfacă condiţiile SR 662-2004 şi SR667-2004 .37Agregatele care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice strat delegătură şi uzură sunt următoarele ;- agregate naturale de cariera , conform 667-2004, după cum urmează :- cribluri sorturile 4-8 si 16-25- nisip de concasare sort 0-4- agregate naturale de balastiere , prelucrate prin spălare si sortare- pietriş concasat sorturile 4-8 , 8-16 si 16-25- pietriş sorturile 4-8 , 8-16 si 16-25- nisip natural sort 0-4La betoanele asfaltice BA8 , BA16 , BA25 , BAD 25 si BADPC 25 se folosescamestecuri de nisip de concasaj si nisip natural conform SR 174-1 -2009FilerCa filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplinească următoarelecondiţii prevăzute in STAS 539-79 şi SR EN 13043 -2003:- fineţea ( conţinutul in parţi fine 0.09mm ) min 80%- umiditatea max 2%Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fracţiunii finerecuperate la exhaustorul staţiei de asfalt decat in condiţiile prevăzute in SR 174-1-2009.LianţiPentru realizarea imbrăcăminţilor asfaltice se foloseşte următorul tip de bitum :- D60/80 – pentru zona climatica calda conform SR 174-1-2009 şi SR 754-99;CAP. III EXECUŢIA LUCRĂRILORTehnologia de execuţie a lucrărilor de asanare a suprafeţelor burduşiteTehnologia de asanare a suprafeţelor burduşite cuprinde mai multe faze, infuncţie de suprafaţa burduşită, care determină: modul de decapare, de săpare asistemului rutier, tipul de mixtură, modul de aşternere şi modul de compactare, astfel:Pregătirea suprafeţelor se face după cum urmează:- marcarea suprafeţei afectate de burduşire necesară a fi decapată, se faceprin trasarea unor linii pline la marginea acesteia folosindu-se cretă saualte mijloace adecvate; se va da o atenţie deosebita obţinerii unorpatrulatere estetice care să cuprindă intreaga suprafaţă degradată saususceptibilă de degradare.- identificarea şi marcarea suprafeţelor necesare a fi reparate, se faceimpreună cu delegatul beneficiarului, de regulă şeful de district sau şefulde sector al secţiei.Execuţia sistemului rutier.- decaparea imbrăcămintei bituminoase cu freze tip WIRTGEN pe drumurileprincipale, iar pe drumurile secundare se poate decapa şi cu alte mijloacede mică mecanizare sau manual cu tarnăcopul;- săparea sistemului rutier şi a terenului de fundare cu mijloace mecanice,cu descărcare direct in mijloacele de transport, pentru finisarea casetelorse pot executa şi săpături manuale. Materialul rezultat se incarcă inautovehicule şi se transportă la sediul districtului cel mai apropiat, in

locurile indicate de şeful de district sau se poate aşterne in zonele cuacostamente denivelate din afara localităţilor.38- sistemul rutier se realizează din: 40 cm balast, 20 cm piatră spartă, 10 cmmixtură asfaltică (6 cm strat de legătură + 4 cm strat de uzură). Aşternereastraturilor se va executa in reprize şi se va compacta energic după fiecarestrat, conform procedurilor STAS in vigoare.Se va intocmi proces verbal de lucrări ascunse la faza teren fundaţie şi procesverbal de recepţie faza strat suport pentru stratul de legătură – B.A.D. 25.- punerea in operă a mixturii asfaltice se face prin aşternere in două straturi:6 cm strat de legătură din B.A.D. 25 şi 4 cm strat de uzură din B.A. 16. Laaşternere şi compactare se va respecta regimul de temperaturi impus deSTAS 174/2/1997.- compactarea se realizează obligatoriu cu un compactor mecanic vibratorcu rulouri netede pe drumurile europene şi principale şi se va acorda oatenţie deosebită acestei operaţii pentru obţinerea unei etanşeităţi şidurabilităţi a lucrării. Pe drumurile secundare se pot folosi şi alte tipuri decilindrii compactori sau plăci compactoare.- după compactarea mixturii asfaltice aşternute, se badijonează cu nisipbitumat sau nisip 0…3 mm de preferinţă nisip de concasaj pentruasigurarea etanşeităţii suprafeţei reparate.Transportul mixturii asfaltice preparate se face cu autobasculanta cu benămetalică, perfect curată şi prevăzută cu prelată pentru acoperire pe timpultransportului indiferent de distanţă şi condiţiile meteo.Verificarea lucrărilorSe face de către şef de sector, responsabil din cadrul direcţiei tehnice aprimăriei, sau alte persoane nominalizate de beneficiar.CAP. IV. MĂSURI ŞI INDICAŢII DE PROTECŢIA MUNCIIPe toată perioada de executare a lucrărilor de reparaţii, se vor respectaprevederile din următoarele acte normative specifice:1. Legea 319/2006 a securităţii şi sănătăţii in muncă;2. Norme metodologice de aplicare a L319/2006;3. Legea 307/2006 privind apărarea impotriva incendiilor;4. Norme metodologice privind condiţiile de inchidere a circulaţiei şi deinstituire a restricţiilor de circulaţie in vederea executării de lucrări in zona drumuluipublic” aprobate cu Ordinul nr. 1112/411 al MI – MT / octombrie 2000.Se atrage atenţia in mod deosebit asupra semnalizării corecte a punctului delucru in vederea evitării producerilor unor accidente de circulaţie cat şi pentruprotejarea personalului ce execută respectivele lucrări de reparaţii, cu indicatoarelerutiere bine fixate pentru a rezista pe toată durata executării lucrărilor.CAP. V. RECEPŢIA LUCRĂRILORRecepţia lucrărilor se face in două etape la terminarea execuţiei sau lafinele lunii, in conformitate cu reglementările in vigoare privind metodologia derecepţionarea lucrărilor. Normativ AND 514 / 2000.Se va urmări ca suprafaţa reparată să fie la aceeaşi nivel cu cotasuprafeţei adiacente, să prezinte planeitatea care să se incadreze in SR 174 /1 -2009 atat in profil transversal cat şi in profil longitudinal.39Mixtura asfaltică utilizată la plombări va indeplini caracteristicileprevăzute in SR 174/1-2009 şi va fi verificată prin analize de laborator.De asemenea mixtura asfaltică va fi insoţită de certificate de

conformitate conform prevederilor “Regulamentului pentru certificarea calităţiiproduselor folosite in construcţii” aprobat prin HG 766/1997.Proces – verbal de recepţie a lucrării executate, ce va cuprinde numestradă, poziţia km, suprafaţa reparată cu grosimea real executată precum şiaprecieri legate de calitatea lucrărilor.Recepţia finală se face după 6 luni calendaristice de la execuţie pe bazăde proces verbal.INTOCMITS.C. BETA TEHNIC S.R.L.40CAIET DE SARCINI NR. 07EXECUŢIE – REPARAŢIE PAVAJE DIN PIATRĂ NATURALĂ SAU DIN BETONPENTRU ÎMBRĂCĂMINŢI DE DRUMURI, PLATFORME ŞI TROTUARECAP.I GENERALITATIObiect si domeniu de aplicarePrezentul caiet de sarcini se referă la refacerea, executarea, verificareacalităţii şi la recepţia lucrărilor de execuţie – reparaţie pavaje fie din piatră naturală(pavele normale, pavele abnorme sau calupuri), fie din pavele prefabricate din beton.Domeniul de utilizarePavajele din pavele normale şi abnorme se folosesc:- pe sectoare de drumuri sau străzi cu trafic intens şi greu, cu ramblee inaltecand sistematizarea traseului nu este incă definitivată (de ex. reţelelesubterane nu sunt incă executate) sau cand condiţiile tehnico-economicejustifică folosirea lor;- la rampele de incadrare, depozitare sau locuri de parcare undestaţionează vehicule grele;- la pasajele de nivel şi pe zonele de circulaţie cu tramvaie sau căi ferateurbane, cand pe aceste zone circulă şi autovehicule.Pavajele din calupuri se folosesc indeosebi:- pe străzi magistrale cu funcţie de tranzit şi pe străzile oraşelor;- la locurile de parcare;- ca pavaje decorative.Pavajele din pavele de beton se folosesc indeosebi la:- platforme industriale sau publice in localităţi;- locuri de parcare şi staţionare pentru autovehicule de orice fel;- staţii de alimentare cu carburanţi pentru autovehicule (staţii de benzină).Terasamente şi fundaţiiTerasamentele se execută conform STAS 2914. Pavajele din pavele seaşează pe fundaţii pregătite conform proiectelor de execuţie respectand condiţiilegenerale din STAS 6400. Pavajele din pavele se aşează pe fundaţie prin intermediulunui substrat de nisip. In cazuri speciale (pavaje decorative, pavaje in rigole, pavajein staţii de autobuze, etc) pavajele se pot aşeza pe un substrat de mortar marcaM100.CAP. II CONDIŢII TEHNICEMaterialeMaterialele folosite la pavaje trebuie să indeplinească condiţiile de calitateprescrise in standardele respective sau să posede certificatul de calitate alfurnizorului in conformitate cu agrementarea MLPAT pentru cele din beton41Astfel:- Piatră naturală pentru drumuri: SR 667;

- Agregate naturale neprelucrate pentru drumuri STAS 662;- Filer de calcar STAS 539;- Ciment Portland cu adaos de zgură SR 1500;- Bitum pentru drumuri SR 754;- Borduri din beton pentru trotuare STAS 1139;- Masticuri bituminoase STAS 183.Elemente geometriceInălţimea pietrelor naturale inclusiv grosimea stratului de nisip sau mortar deciment trebuie să corespundă tabelului 1 din SR 6978, adică:Felul pavajului Inălţimea pietrelor[cm]Grosimea stratului de nisip[cm]Pavele normale 12...14 3...5Pavele abnorme 11...13 2...5Calupuri 8...10 2...3Pavelele din beton sunt de diferite forme şi dimensiuni funcţie de furnizor.Pentru folosirea acestor tipuri de pavele furnizorul trebuie să posede agrementare dela Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajarea Teritoriului (MLPAT).Pavele din beton prin forma lor sunt de două tipuri:- pavele autoblocante;- pavele care nu sunt autoblocante.Grosimile minime sunt:- 8 cm pentru pavele ca imbrăcăminţi carosabile;- 6 cm pentru pavele ca imbrăcăminţi pentru trotuare (accidental carosabile).Pavelele din beton care nu sunt autoblocante se pot folosi doar pentru trotuareşi curţi unde nu circulă vehicule grele.CAP. III EXECUŢIA LUCRĂRILORTehnologia lucrăriiIn profil transversal bombamentul se realizează conform SR 6978, iar in profillongitudinal conform STAS 863.Pantele transversale sunt:- pentru pavaje din pavele normale şi abnorme: 3%;- pentru pavaje din calupuri şi din beton: 2,5%;- in pieţe, platforme şi locuri de parcare: 1...2,5%.Incadrarea pavajelor de piatră se face cu borduri de piatră naturală (SR 667)sau cu două randuri de pavele aşezate pe fundaţii de beton conform detaliilor din SR6978.Pe sectoarele de străzi cu trotuare, incadrarea va fi constituită din borduriletrotuarelor. Bordurile se aşează pe o fundaţie de beton şi se rostuiesc cu mortar deciment.Intre pavaj de orice fel şi borduri se intercalează 1-2 şiruri de pavele aşezatein lung cu 1-2 cm mai jos decat pavajul, formand rigolă de scurgere a apelor.42Această rigolă se execută pe fundaţie de beton şi rosturile se umplu obligatoriu cumortar de ciment sau cu mastic bituminos. Trotuarele se execută la nivelul bordurilorspre rigolă.Pavajele nu se vor executa pe fundaţii îngheţateFundaţia pavajelor se verifică inainte de aşezarea pavelelor conform STAS6400. Pe fundaţiile din beton pavajele se execută numai după ce betonul atinge celpuţin 80% din rezistenţa sa la 28 zile conform STAS 1275.

Aşezarea pavajelor pe nisipDupă executarea incadrărilor şi verificarea fundaţiei, se aşează un strat denisip care se nivelează şi se pilonează, apoi se aşterne un al doilea strat de nisipafanat, in care se aşează pavelele sortate, fixandu-le prin batere cu ciocanul.Aşezarea pavelelor normale şi abnorme se face cu cel puţin 3 cm mai susdecat cota finală a pavajului şi cu 2 cm mai sus in cazul pavajului de calupuri şi acelor de beton.După aşezarea pavelelor sau calupurilor se face prima batere cu maiul lauscat, bătandu-se bucată cu bucată, verificandu-se suprafaţa cu dreptarul şi şablonulşi corectandu-se eventualele denivelări. Pentru calupurile din beton se foloseşteplaca vibratoare.Se imprăştie apoi nisip pe toată suprafaţa pavajului, se stropeşte abundent cuapă şi se freacă cu peria, impingandu-se nisipul in rosturi pană la umplerea lor.După această operaţie se execută a doua batere cu maiul şi se cilindrează cuun cilindru compresor de 6,,,8 tone, după ce s-a aşternut un strat de nisip 1,,,1,5 cmgrosime.Neregularităţile rămase după această operaţie, se suprimă prin scoatereapavelelor şi revizuirea grosimii stratului de nisip, adăugandu-se sau scoţandu-sematerial.Baterea se face cu un mai mecanic sau cu unul manual de circa 30 kg, lapavele normale şi abnorme, si cu unul de 25 kg pentru calupuri. Pentru calupurile dinbeton se foloseşte obligatoriu placa vibratoare.Aşezarea pe mortar de cimentPavelele şi calupurile aşezate pe mortar de ciment marca M100 se implantăcu mana inainte de inceperea prizei mortarului, bătandu-se cu ciocanul la cotaprescrisă.Umplerea rosturilorUmplerea cu nisip a rosturilor pavajului se execută cu nisip argilos care esteperiat şi udat.Umplerea cu amestecuri bituminoaseSe poate face cu:- mastic cu bitum (preparat conform SR 183/1; SR 183/2);- mortar cu suspensie de bitum filerizat;- mortar cu emulsie cationică.Dozajele mortarelor de suspensie din bitum sau cu emulsie cationică sestabilesc prin incercări intr-un laborator de specialitate.Operaţia de umplere se poate face:- prin introducerea masticului sau mortarului in rosturi.După ce s-au golit rosturile pe adancimea indicată in proiect, s-aucurăţat cu apă şi s-au zvantat, se amorsează şi se toarnă masticul sau43mortarul, pe jumătate din adancimea lor, apoi se completează şi cealaltăjumătate.Amorsarea se face fie cu bitum tăiat (0,5kg/m2), fie cu suspensie debitum filerizat (1kg/m2) sau cu emulsie cationică (0,5kg/m2).Masticul cu bitum se toarnă atunci cand acesta are temperatura de160,,,180°C.prin răspandirea masticului sau mortarului, (cu suspensie de bitum sauemulsie cationică) pe toată suprafaţa pavajului.Inainte de această operaţie, se curăţă rosturile şi se amorsează in condiţiilearătate mai sus.

Operaţia de răspandire a mortarului cu suspensie de bitum sau emulsiecationică se face conform prevederilor actelor normative in vigoare.După terminarea operaţiei de rostuire (după răcirea masticului sau dupăruperea suspensiei din bitum sau emulsiei cationice) se presară pe toată suprafaţapavajului un strat de nisip grăunţos curat, in grosime de 5 mm.Umplerea cu mortar de cimentRosturile se vor curăţa in prealabil, ca şi rosturile umplute cu mastic.Mortarul folosit pentru umplere este de marca M 100.Drumul poate fi dat in circulaţie numai după cel puţin 14 zile de la dataterminării rostuirii; in acest timp suprafaţa pavajului se va uda cu apă.Pavajele din calupuri de beton nu se rostuiesc cu excepţia rigolelor de langăborduri.CAP. IV. CONTROLUL CALITĂŢII IUCRĂRILORVerificarea materialelorMaterialele vor fi verificate pentru a corespunde condiţiilor tehnice de calitateprevăzute in standardele respective.Verificările şi determinările care nu pot fi executate pe şantier vor fi executatede un laborator de specialitate, pe probe luate conform prescripţiilor din standardelerespective.Controlul IucrărilorControlul executării lucrărilor trebuie făcut in permanenţă de organul decontrol tehnic.Inainte de executarea pavajelor, se va verifica dacă fundaţia indeplineştecondiţiile.Se vor verifica profilurile transversale şi longitudinale, denivelările, abaterile,mărimea rosturilor, incadrarea pavajelor conform prescripţiilor din prezentul standard.In profilul longitudinal, verificarea se face cu un dreptar de 3 m lungime,aşezat pe axa drumului sau străzii şi pe primul rand de pavele de langă bordurile deincadrare sau de langă rigolă.In profil transversal, verificarea se face cu un şablon avand profilul drumuluisau străzii. Verificarea se face din 25 in 25 m.Pentru măsurarea denivelărilor, se va folosi o pană gradată avand lungimeade 30 cm, lăţimea de max. 3 cm şi grosimea la capete de 1,5 cm şi 9 cm.Pana are inclinarea de 1/4.Verificarea cotelor in lung se face cu ajutorul unui aparat de nivel.44Rezultatele verificărilor vor fi trecute in evidenţele de şantier (carteaconstrucţiei, carnet de măsurători, registru de laborator etc.) care alcătuiescdocumente de control.Denivelări şi abateri de la cotele prescrise în proiectSe admit denivelări in lungul drumului şi la pante transversale după cumurmează:Felul imbrăcăminţii Denivelări maxime inlungul drumului subdreptar de 3 m[mm]Abateri limită la panteletransversale[mm/m]Pavaj din pavele normale 12Pavaj din pavele abnorme 15 4

Pavaj din calupuri 10Pavaj din beton 8CAP. V. MĂSURI ŞI INDICAŢII DE PROTECŢIA MUNCIIPe toată perioada de executare a lucrărilor de reparaţii, se vor respectaprevederile din următoarele acte normative specifice:1. Legea 319/2006 a securităţii şi sănătăţii in muncă;2. Norme metodologice de aplicare a L319/2006;3. Legea 307/2006 privind apărarea impotriva incendiilor;4. Norme metodologice privind condiţiile de inchidere a circulaţiei şi deinstituire a restricţiilor de circulaţie in vederea executării de lucrări in zona drumuluipublic” aprobate cu Ordinul nr. 1112/411 al MI – MT / octombrie 2000.Se atrage atenţia in mod deosebit asupra semnalizării corecte a punctului delucru in vederea evitării producerilor unor accidente de circulaţie cat şi pentruprotejarea personalului ce execută respectivele lucrări de reparaţii, cu indicatoarelerutiere bine fixate pentru a rezista pe toată durata executării lucrărilor.CAP. VI. RECEPŢIA LUCRĂRILORRecepţia preliminaraRecepţia preliminară a lucrărilor de pavaje se face in condiţiile respectăriiprevederilor legale in vigoare, a prevederilor din prezentul standard şi a datelor dinproiectul lucrării.Pavajele se recepţionează atunci cand toate lucrările prevăzute indocumentaţie sunt complet terminate. Recepţia preliminară a lucrărilor de cătrebeneficiar se efectuează conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor inconstrucţii si instalaţii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.Recepţia finalaPerioada de verificare a comportării in exploatare a lucrărilor definitive va fi de12 luni de la data recepţiei preliminare.In perioada de garanţie a montării bordurilor, toate eventualele defecţiuni vor firemediate de către constructor.Recepţia finală se face conform prescripţiilor legale in vigoare şi a prevederilorprezentului caiet de sarcini.INTOCMITS.C. BETA TEHNIC S.R.L.45B. LUCRĂRI DE REFACERE46CAIET DE SARCINI NR. 1LUCRĂRI DE REFACERE ÎN URMA LUCRĂRILOR DE INTERVENŢIE LAREŢELELE DE UTILITĂŢI PUBLICECAP. I GENERALITATIObiect şi domeniu de aplicarePrezentul caiet de sarcini se referă lucrările de reparaţii a imbrăcăminţilorasfaltice in urma intervenţiilor la reţelele de utilitate publică, executate in conformitatecu prevederile “Normativului pentru prevenirea şi remedierea defecţiunilor laimbrăcăminţile rutiere moderne” – indicativ AND 547-98 aprobat prin OrdinulDirectorului General al AND nr.48-1999.Prevederile caietului de sarcini se aplică pe timp de vară la imbrăcăminţilebituminoase la care degradările care pun in pericol siguranţa circulaţiei.La executarea reparaţiilor se vor respecta prevederile din standardele,instrucţiunile şi normativele in vigoare.Executantul este obligat să ţină evidenţa zilnică a reparaţiilor executate,

specificand tipul şi furnizorul mixturii utilizate la efectuarea reparaţiilor.CAP. II CONDIŢII TEHNICEMixturi asfalticeAgregate pentru îmbrăcăminţi bituminoasePentru imbrăcăminţi bituminoase se utilizează un amestec de sorturi dinagregate neprelucrate si prelucrate care sa satisfacă condiţiile SR 662 şi SR 667.Agregatele care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice strat delegătură şi uzură sunt următoarele ;- agregate naturale de cariera , conform STAS667, după cum urmează :- cribluri sorturile 4-8 si 16-25- nisip de concasare sort 0-4- agregate naturale de balastiere , prelucrate prin spălare si sortare- pietriş concasat sorturile 4-8 , 8-16 si 16-25- pietriş sorturile 4-8 , 8-16 si 16-25- nisip natural sort 0-4La betoanele asfaltice BA8 , BA16 , BA25 , BAD 25 si BADPC 25 se folosescamestecuri de nisip de concasaj si nisip natural conform SR 174-FilerCa filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplinească următoarelecondiţii prevăzute in STAS 539şi SR EN 13043- fineţea ( conţinutul in parţi fine 0.09mm ) min 80%- umiditatea max 2%Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fracţiunii finerecuperate la exhaustorul staţiei de asfalt decat in condiţiile prevăzute in SR 174-147LianţiPentru realizarea imbrăcăminţilor asfaltice se foloseşte următorul tip de bitum :- D60/80 – pentru zona climatica calda conform SR 174-1şi SR 754;CAP. III EXECUŢIA LUCRĂRILORTehnologia de reparare în urma lucrărilor de intervenţie cuprindemai multe faze:Inventarierea suprafeţelor se face prin:- marcare cu vopsea in forme geometrice regulate-linii paralele, care săcuprindă intreaga suprafaţă degradată.Marcarea şi identificarea tipului de defecţiuni necesare a fi reparate, seface impreună cu delegatul beneficiarului.Tăierea cu discul diamantat a suprafeţelor marcate de unde să rezulte muchiivii.Decaparea se face prin:- prin frezare pe străzile principale, iar pe drumurile secundaredecaparea se poate face şi cu alte mijloace de mică mecanizare;Se interzice aşternerea mixturii in gropi nedecapate;Curăţirea suprafeţei decapate se realizează prin suflarea cu aercomprimat, după ce in prealabil a fost indepărtat din gropi materialul decapat.Materialul rezultat se incarcă in autovehicule şi se transportă la sediuldistrictului cel mai apropiat sau in locurile indicate de şeful de district.Amorsarea suprafeţelor se realizează cu emulsie bituminoasăcationică cu rupere rapidă 0,8-1 kg/m2, diluată cu apă curată, nealcalină, inproporţie de 1:1.Amorsarea se va realiza obligatoriu cu dispozitive mecanice depulverizare pentru crearea unei pelicule omogene pe toată suprafaţa stratului

suport.Refacerea cu mixtură caldă se face pe timp uscat, cand temperaturaaerului este peste 10 o C. Se interzice punerea in operă a mixturii pe timp deploaie.Punerea în operă a mixturii asfaltice se face prin aşternere in straturiuniforme cu grosimea de 4 cm astfel incat după compactare suprafaţareparată să fie la acelaşi nivel cu suprafaţa adiacentă.La aşternere şi compactare se va respecta regimul de temperaturi impusde reglementările in vigoare.Compactarea se realizează obligatoriu cu vibro-compactoare cu rulourinetede pe drumurile principale, iar pe drumurile secundare se pot folosi şialte tipuri de cilindrii compactori sau plăci compactoare.Operaţia de compactare este foarte importantă pentru etanşeitatea şidurabilitatea lucrării, de aceea trebuie făcută cu mare atenţie.După compactarea mixturii asfaltice aşternute, se inchide rostul dintremixtura veche şi cea nouă prin badijonare cu emulsie şi nisip de concasaj.Transportul pe şantier al mixturii asfaltice preparate se face cuautocamioane cu benă termoizolantă sau acoperită cu prelată, indiferent dedistanţă şi condiţiile meteo.48Verificarea lucrărilorSe face de către şef de sector, responsabil din cadrul direcţiei tehnice aprimăriei, sau alte persoane nominalizate de beneficiar.CAP. IV CONTROLUL CALITATII LUCRARILORControlul procesului tehnologicControlul procesului de execuţie a stratului bituminos- pregătirea stratului suport : zilnic la inceperea lucrării pe sectorul respectiv- temperatura mixturii asfaltice la aşternere si compactare : cel puţin dedoua ori pe zi- tehnologia de compactare ( atelier de compactare , număr de treceri ) :zilnic- modul de execuţie a rosturilor : zilnicVerificarea respectării compoziţiei mixturii asfaltice prestabilita- granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la ieşirea dinmalaxor inainte de adăugarea liantului : zilnic- compoziţia mixturii asfaltice ( compoziţia granulometrica si conţinutul debitum ) prin extracţii , pe probe prelevate de la malaxor si aşternere : zilnicControlul calităţii stratului bituminos după execuţieVerificarea calităţii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare.Incercările se efectuează conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 de către laboratorulantreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau in :- măsurarea grosimii stratului- determinarea densităţii aparente , a absorbţiei de apa si a gradului decompactare- determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice conf. SR 174-1.Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformităţii suprafeţeicare se face conform SR 174/2.CAP. V. MĂSURI ŞI INDICAŢII DE PROTECŢIA MUNCIIPe toată perioada de executare a lucrărilor de reparaţii, se vor respectaprevederile din următoarele acte normative specifice:1. Legea 319/2006 a securităţii si sănătăţii in muncă;

2. Norme metodologice de aplicare a L319/2006;3. Legea 307/2006 privind apărarea impotriva incendiilor;4. Norme metodologice privind condiţiile de inchidere a circulaţiei şi deinstituire a restricţiilor de circulaţie in vederea executării de lucrări in zona drumuluipublic” aprobate cu Ordinul nr. 1112/411 al MI – MT / octombrie 2000.Se atrage atenţia in mod deosebit asupra semnalizării corecte a punctului delucru in vederea evitării producerilor unor accidente de circulaţie cat şi pentruprotejarea personalului ce execută respectivele lucrări de reparaţii, cu indicatoarelerutiere bine fixate pentru a rezista pe toată durata executării lucrărilor.49CAP. VI. RECEPŢIA LUCRĂRILORRecepţia lucrărilor se face in două etape la terminarea execuţiei sau lafinele lunii, in conformitate cu reglementările in vigoare privind metodologia derecepţionarea lucrărilor. Normativ AND 514 / 2000.Se va urmări ca suprafaţa reparată să fie la aceeaşi nivel cu cotasuprafeţei adiacente, să prezinte planeitatea care să se incadreze in SR 174 /1 -2009 atat in profil transversal cat şi in profil longitudinal.Mixtura asfaltică utilizată la plombări va indeplini caracteristicileprevăzute in SR 174/1-2009 şi va fi verificată prin analize de laborator.De asemenea mixtura asfaltică va fi insoţită de certificate deconformitate conform prevederilor “Regulamentului pentru certificarea calităţiiproduselor folosite in construcţii” aprobat prin HG 766/1997.Proces – verbal de recepţie a lucrării executate, ce va cuprinde numestradă, poziţia km, suprafaţa reparată cu grosimea real executată precum şiaprecieri legate de calitatea lucrărilor.Recepţia finală se face după 6 luni calendaristice de la execuţie pe bazăde proces verbal.INTOCMITS.C. BETA TEHNIC S.R.L.50C. LUCRĂRI DE REPARAŢII CURENTE51CAIET DE SARCINI NR. 1TRATAMENTE BITUMINOASECAP. I GENERALITATIObiect şi domeniu de aplicarePrezentul caiet de sarcini conţine condiţiile tehnice de calitate şi de execuţiepe care trebuie să le indeplinească tratamentele bituminoase executate la cald cubitum sau la rece cu emulsie bituminoasă, aplicate pe suprafeţele drumurilor publice.Tratamentele bituminoase pot fi aplicate cu acordul beneficiarului şi pe unelestrăzi şi drumuri de exploatare.Tratamentele bituminoase se aplică pe imbrăcăminţile rutiere care prezintăsuprafeţe lucioase, poroase sau uşor degradate (fără burduşiri, faianţări, văluriri)realizand inchiderea, impermeabilizarea, regenerarea, protecţia şi sporirearugozităţii.Tipul de tratament bituminos care se va executa este funcţie de clasa tehnicăa drumului sau categoria străzii, de natura şi starea stratului suport şi de funcţiuneape care trebuie să o indeplinească.Pe drumurile de clasă tehnică III, IV, şi V precum şi pe străzile de categoria IIIşi IV, tratamentele bituminoase se execută de regulă cu cribluri sau cu agregate debalastieră concasate.

Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice şi tehnologicecorespunzătoare pentru respectarea strictă a prezentului caiet de sarcini.Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu unlaborator autorizat efectuarea tuturor incercărilor şi determinărilor rezultate dinaplicarea prezentului caiet de sarcini. De asemenea, este obligat să efectueze, lacererea beneficiarului, verificări suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet desarcini.In cazul in care se constată abateri de la prezentul caiet de sarcini, dirigintelede şantier va dispune intreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care seimpun.CAP. II CONDIŢII TEHNICEMaterialeAgregateAgregatele naturale folosite la tratamente bituminoase sunt:- de carieră - cribluri conform STAS 667sorturi 3-8; 8-16 şi 16-25 sau 4-6; 6-10; 10-16- de balastieră - pietrişuri concasate conform STAS 662sorturile 3-8; 8-16 şi 16-25 sau 4-6; 6-10;10-1652Condiţiile pe care trebuie să le indeplinească agregatele sunt cele din tabelul1 si 2Roca Tabelul 1Caracteristica Condiţii de admisibilitatePorozitatea aparentă % max. 8Rezistenţa la compresiune N/mm 120Uzura cu maşina Los Angeles, %max.22Coeficient de calitate, min. 8Rezistenţa la ingheţ-dezgheţ- coeficient de gelivitate, % max- sensibilitate la ingheţ, % max325Cribluri Tabelul 2Caracteristica Condiţii de admisibilitateSort 3-8Conţinut de granule- care răman pe ciurulsuperior(dmax),% max- care trec pe ciurul inferior(dmin),%max510Coeficient de formă, % max 25Conţinut de impurităţi- corpuri străine- conţinut de fracţiuni sub 0,09 mm,% max- argilăNU

1,50NUUzura cu maşina Los Angeles, %max30Rezistenţa la ingheţ-dezgheţ:- coeficient de gelivitate, % max- sensibilitate la ingheţ, % max325Criblura se depozitează separat pe platforme amenajate pentru evitareaimpurificărilor, iar in cazul in care aceste sorturi prezintă valori necorespunzătoareale gradului de curăţenie, ele trebuie in prealabil spălate.Criblura se aprovizionează in aşa fel incat stocarea să nu depăşească treiluni.Aprovizionarea se va face numai după ce analizele de laborator au arătat căacestea sunt corespunzătoare.53Laboratorul executantului va ţine evidenţa calităţii agregatelor astfel:- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;- intr-un registru vor fi trecute rezultatele determinărilor efectuate inlaborator.LianţiPentru realizarea tratamentelor bituminoase se folosesc următorii lianţi:- emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă tip EBCR, conformSTAS 8877-72 cu conţinut de 60 %;- bitum tip D80/120 sau tip D180/200.NOTĂ: Bitumul tip D180/200 şi emulsiile cu rupere rapidă preparate cu bitumD180/200 se utilizează cu avizul beneficiarului pentru zonele climatice reci, conformSTAS 174/1/2Condiţiile pe care trebuie să le indeplinească bitumul sunt arătate in tabelul 3.Condiţiile pe care trebuie să le indeplinească emulsiile bituminoase suntarătate in tabelul 4.Transportul emulsiilor bituminoase se face cu cisterne CF, in autocisterne sauin butoaie curate, iar depozitarea se face in rezervoare, de preferinţă verticale,prevăzute cu conducte de alimentare care merg la baza rezervoarelor, pompe dereciclare a produsului şi serpentine cu abur.Inainte de utilizare se recomandă ca emulsia bituminoasă să fie reciclatăpentru omogenizare.Emulsia poate fi păstrată in depozit la temperaturi mai mari de +5°C.Temperaturile maxime de depozitare a bitumului sunt de 110 °C pentrubitumul tip D180/200 şi de 125 °C pentru bitumul tip D80/120.Tabelul 3Caracteristici Condiţii de admisibilitateD 80/120 D 180/200Penetraţie de 25 °C, 1/10 ,mm 81…120 181…200Punct de inmuiere, °C. 43…49 38…42Ductilitate, cm, min. la : - 0°C- 25 °C1,5 8100 100

Punct de rupere Fraas, °C, max. - 15 - 17Punct de inflamabilitate , M, °C min. 250 240Substanţe solubile in solvenţi organici, % min. 99 99Stabilitate prin incălzire la 163 °C timp de 5 ore:- pierderea de masă, % max.- scăderea penetraţiei iniţiale la 25 °C, % max.0,4 0,925 30Parafina cu punct de topire de min. 45 °C, %, max. 2 2Densitate la 15 °C, g/cm , min. 0,992 0,990Tabelul 4Caracteristici Condiţii de admisibilitate pentru emulsia EBCR54Vascozitatea, in ° E la 20°C. 7…15Conţinut de bitum % min. 60…65Omogenitatea: rest pe sită de 0,63 mm, %max.0,5Stabilitate la depozitare: rest pe sită de 0,63mm, după 7 zile, % max.0,5Fiecare transport de bitum sau emulsie bituminoasă va fi insoţit de certificatde conformitate eliberat de intreprinderea producătoare şi intocmit conformdispoziţiilor legale in vigoare.DOZAJE ŞI ÎNCERCĂRI PRELIMINAREÎncercări preliminareDozajele optime de liant şi agregate naturale pentru tratamentele bituminoasedepind de tehnologia de execuţie, natura şi stratul suport, tipul liantului folosit şi desorturile de agregate naturale, precum şi de tipul de tratament.Pentru stabilirea unor dozaje corecte, in corelare cu toţi factorii precizaţi maisus, antreprenorul va efectua o serie de incercări preliminare pe un sectorexperimental de minim 150 m pe care va executa cel puţin trei tronsoane cu diversedozaje care se incadrează in limitele arătate in tabelul 5.La execuţia lucrărilor experimentale se vor respecta prevederile din prezentulcaiet de sarcini privind execuţia lucrărilor.In afara stabilirii dozajelor optime prin incercările preliminare, antreprenorul vaurmări şi:- reglarea utilajelor de stropire a linaţilor;- reglarea utilajelor de răspandire a agregatelor naturale;- viteza de avansare a autostropitorului şi a răspanditorului de criblură;- componenţa atelierului de execuţie inclusiv a compactoarelor;- numărul de treceri ale atelierului de compactare;- stabilirea temperaturii optime de aşternere a liantului.Pe baza rezultatelor obţinute pe tronsoanele experimentate, dirigintele lucrăriivaaproba, la propunerea antreprenorului, dozajul cu care se va lucra, componenţaatelierului de execuţie, precum şi tehnologia de realizare.Dozaje pentru tratamente bituminoase simpleIn cazul stratului suport din imbrăcăminţi bituminoase, limitele dozajelor pentrutratamentul bituminos simplu, cu agregate neanrobate, sunt date in tabelul 5.Tabelul 5

Materiale componente U.M. Tratament de inchidereEmulsieCriblură kg/mp 12…2055Bitum kg/mp -Emulsie EBCR kg/mp 1,2…1,8CAP. III EXECUŢIA LUCRĂRILORTehnologia lucrăriiPregătirea lucrărilorLianţii in vederea punerii in operă (răspandirea) se vor incălzi la temperaturileprevăzute in tabelul 6.Tabelul 6LIANŢI TEMPERATURA DE AŞTERNERE 0CBitumuri neparafinoase D 180/200Pentru drumuri D 80/120140 … 160150 … 160Emulsii bituminoase cationice EBCR 60 temperatura mediului ambiantNOTĂ: In cazul in care vascozitatea emulsiei bituminoase cationice este maimare de 12 0C, se recomandă incălzirea acesteia la temperatura de 60 … 70 0C.Înainte de aplicarea tratamentului bituminos degradările stratului suport vor fi reparateprinplombări sau colmatări cu cel puţin o lună în avans.Înainte de execuţia tratamentului bituminos, întreaga suprafaţă a stratului suporttrebuie temeinic curăţată, mecanic sau manual, şi după caz, spălată.Nu se va trece la execuţia tratamentului bituminos decat după ce dirigintele vaconstata că stratul suport a fost pregătit in conformitate cu prevederile prezentuluicaiet de prescripţii şi va consemna in registrul de şantier.Răspândirea lianţilorRăspandirea lianţilor se va realiza mecanic, cu autostropitorul, iar pentruasigurarea respectării dozajului prescris de liant bituminos se vor efectua incercăripreliminare de stropire.La răspandirea lianţilor se va urmări pe de o parte ca să nu rămană suprafeţenestropite in dreptul inădirilor iar pe de altă parte să fie evitate pe cat posibilsuprapunerile de liant.Repartizarea trebuie realizată cat mai uniform şi pentru aceasta se va urmărica rampa de stropire să fie menţinută la o inălţime astfel aleasă incat o suprafaţă săfie stropită simultan de jetul a două diuze adiacente. In locurile unde se observă orepartizare neuniformă, se va interveni imediat prin stropire locală cu lancea.In cazul emulsiilor bituminoase stropirea se face in prealabil pe benzilelaterale şi ulterior pe banda cealaltă pentru a evita scurgerea laterală a emulsiei.Pentru aceleaşi motive pe sectoarele cu declivităţi peste 3 % tratamentul bituminosse va face in sensul de urcare iar in curbele cu suprainălţare execuţia trebuie săinceapă din interiorul curbei.Viteza de avansare a autostropitorului in cursul răspandirii lianţilor bituminoşieste cuprinsă intre 2...10 km/h, fiind stabilite in cadrul incercărilor preliminare pentrua se asigura cantitatea prescrisă.56Răspândirea agregatelor naturaleRăspandirea agregatelor naturale se va face imediat după cea a liantului sprea impiedică răcirea bitumului spre acostamente sau spre locurile mai joase.Răspandirea se va realiza cu răspanditoare mecanice, bine reglate in cadrul

incercărilor preliminare pentru a se repartiza cantitatea prescrisă.Lungimea faşiilor stropite cu liant se stabileşte, in funcţie de numărul şicapacitatea răspanditoarelor de agregate naturale, in aşa fel incat să poată fiacoperite fără intrerupere pentru realimentare cu agregate. Aşternerea agregatelornaturale trebuie să asigure acoperirea in intregime a benzii stropite cu liantbituminos. Locurile acoperite insuficient cu agregate naturale se completeazămanual.CompactareaCompactarea trebuie să inceapă imediat după răspandirea agregatelornaturale pe o bandă. Timpul scurs intre cele două operaţii nu trebuie să depăşeascăun minut.Compactarea se va realiza cu min. 2 compactoare, de preferinţă cu pneuri.Numărul de treceri este cel realizat din incercările preliminare care insă nutrebuie să fie mai mic de 3 treceri in fiecare punct al suprafeţei.In cazul tratamentelor bituminoase duble sau executate cu agregatepreanrobate se va proceda astfel:- la primul tratament, după repartizarea agregatelor naturale compactate se vaefectua prin doua, trei treceri pe aceeaşi urmă, cu un cilindru compactor pe rulourinetede de 6...10 t, cu viteza de 5 km/h, sau, de preferinţă, cu un compactor pe pneuride 12...16 t, cu viteza de 10 km/h, pneurile fiind umflate la o presiune de 7...8 atm.Pe acest tratament se recomandă ca circulaţia să fie interzisă.- la al doilea tratament, compactarea se va face prin două treceri cu uncompactor pe pneuri de 12...16 t, cu viteza de 10 km/h sau cu un compactor curulouri netede de 6...10 t, cu viteza de 5 km/h, pentru a se fixa prin blocareaagregatelor naturale de primul tratament.Atelierul de lucru alcătuit din autostropitoare, răspanditoare de cribluri,compactoare pe pneuri sau cu rulouri netede, trebuie astfel dirijat incat distanţadintre utilajele consecutive să fie de max. 30 m.Perioada de lucruLucrările se vor executa de preferinţă in perioada aprilie - septembrie, candtemperatura aerului este de peste 150C. In cazul aplicării tratamentului bituminos lacald, suprafaţa suport trebuie să fie uscată, in cazul utilizării emulsiilor bituminoasesuprafaţa stratului suport poate fi umedă, dar lucrările nu se execută pe timp deploaie.Darea în circulaţieDarea in circulaţie se poate face după min. 2 ore, cu restricţii de viteză la max.30 km/h pană la fixarea completă a agregatelor naturale.Controlul lucrărilor pe parcursul execuţieiInainte de aplicarea tratamentelor bituminoase se verifică starea suprafeţelorstratului suport in ceea ce priveşte: reparaţiile, eliminarea denivelărilor, curăţirea, etc.57La executarea lucrărilor de tratamente se verifică: dozajele, temperaturile deincălzire şi punere in operă a lianţilor bituminoşi, uniformitatea răspandirii liantului şia agregatelor naturale.CAP. IV CONTROLUL CALITATII LUCRARILORControlul lucrărilorInainte de aplicarea tratamentelor bituminoase se va verifica starea suprafeţeistratului suport in cea ce priveşte: reparaţiile, eliminarea denivelărilor, curăţenia, etc.La executarea lucrărilor de tratamente se verifică: dozajele de materiale,temperaturile in cazul execuţiei la cald, uniformitatea răspandirii liantului şi aagregatelor naturale.

CAP. V. MĂSURI ŞI INDICAŢII DE PROTECŢIA MUNCIIPe toată perioada de executare a lucrărilor de reparaţii, se vor respectaprevederile din următoarele acte normative specifice:1. Legea 319/2006 a securităţii şi sănătăţii in muncă;2. Norme metodologice de aplicare a L319/2006;3. Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor;4. Norme metodologice privind condiţiile de inchidere a circulaţiei şi deinstituire a restricţiilor de circulaţie in vederea executării de lucrări in zona drumuluipublic” aprobate cu Ordinul nr. 1112/411 al MI – MT / octombrie 2000.Se atrage atenţia in mod deosebit asupra semnalizării corecte a punctului delucru in vederea evitării producerilor unor accidente de circulaţie cat şi pentruprotejarea personalului ce execută respectivele lucrări de reparaţii, cu indicatoarelerutiere bine fixate pentru a rezista pe toată durata executării lucrărilor.CAP. VI. RECEPŢIA LUCRĂRILORRecepţia preliminarăRecepţia preliminară trebuie să aibă loc in termen de cel mult o lună dupăterminarea lucrărilor.La recepţie se va examina dacă s-au respectat condiţiile prevăzute inprezentul caiet de sarcini şi dacă in timpul execuţiei s-au luat probe din materiale şidacă acestea au corespuns prevederilor in vigoare.Suprafeţele tratate nu trebuie să prezinte exces de liant sau deficit de liant.Denivelările nu trebuie să depăşească pe cele prevăzute in prescripţiilecomune pentru imbrăcăminţile ce servesc ca strat suport.Recepţia finalăRecepţia finală va avea loc la expirarea termenului de verificare a comportăriiin exploatare, conform prevederilor legale şi numai intre data de 15 mai şi 15octombrie a anului următor.INTOCMITS.C. BETA TEHNIC S.R.L.58CAIET DE SARCINI NR. 2STRATURI BITUMINOASE FOARTE SUBŢIRIEXECUTATE LA RECE (şlam bituminos)CAP. I GENERALITATIObiect şi domeniu de aplicarePrezentul caiet de sarcini priveşte straturile bituminoase foarte subţiriexecutate la rece cu emulsie de bitum (şlam bituminos) şi cuprinde condiţiile tehnicede calitate care trebuie să fie indeplinite la prepararea, punerea in opera şi controlulcalităţii materialelor şi a straturilor executate. Prescripţiile prezentului caiet de sarcininu se aplică la executarea straturilor bituminoase subţiri, cilindrate, executate la caldcu bitum.La execuţia straturilor bituminoase foarte subţiri executate la rece cu emulsiede bitum se vor respecta şi prevederile Normativului AND 523-1995.Straturile bituminoase foarte subţiri realizate la rece (şlamul bituminos -SLURRY SEAL) au principalul rol de a repara imbrăcăminţile rutiere asfaltice sau dinbeton de ciment, folosind agregate şi emulsii bituminoase cationice, capabile de aasigura etanşarea completă a suprafeţei, stabilitate la temperaturi inalte, flexibilitatela temperaturi joase, aderenţă bună datorită stabilităţii la deformare, elasticitatesuperioară şi rezistenţă la intindere şi elimină disconfortul in circulaţie, disconfortdatorat denivelărilor sau exfolierilor (in cazul imbrăcăminţilor din beton de ciment).Straturile rutiere bituminoase foarte subţiri, executate la rece, au o grosime de

5-15 mm. Ele sunt realizate la temperatura mediului ambiant, din mixturi asfaltice pebază de emulsii cu bitum modificat cu polimeri, de regulă necilindrate, denumitemixturi asfaltice turnate, care pot fi aplicate in unul sau două straturi.Domeniul de aplicareStraturile bituminoase foarte subţiri executate la rece sunt destinate execuţieilucrărilor de reabilitare primară a drumurilor de clasa tehnică III-V cu imbrăcămintebituminoasă sau din beton de ciment şi lucrărilor de intreţinere periodică a drumurilorde clasa tehnică II-V.Straturile bituminoase foarte subţiri executate la rece se aplică numai pedrumuri cu capacitate portantă corespunzătoare.Sectoarele pe care urmează să se aplice straturile bituminoase foarte subţirise vor selecta prin efectuarea verificărilor, după cum urmează:- capacitatea portantă (CD 31-2002);- denivelări (SR 174-1);- indicele de degradare (Instrucţiuni CD 155-2001);- elemente geometrice (SR 174-1, SR 183-1).In cazul straturilor duble, stratul inferior are rolul de reprofilare pentrueliminarea denivelărilor şi aducerea pofilului transversal la parametrii stabiliţi, iarstratul superior este de rulare.Tronsoanele de drum pe care urmează să se aplice straturile bituminoasefoarte subţiri se selectează prin constatări şi măsuratori prealabile, astfel incat să seindeplinească următoarele condiţii:- să aibă capacitatea portantă necesară, conform normativelor invigoare;59- denivelările in profil longitudinal şi transversal să fie de maximum 2 cmsub lata de 3 m;- profilul transversal şi longitudinal de bază să respecte prevederile SR174/1şi SR 183/1.Deficienţele şi degradările care se pot remedia prin aplicarea straturilor foartesubţiri executate la rece sunt:a) In cazul imbrăcămintei bituminoase, pe:- suprafaţa poroasă, şlefuită sau imbătranită;- fisuri;- denivelări in profil longitudinal şi/sau transversal sub 2 cm;b) In cazul imbrăcămintei din beton de ciment, pe:- suprafaţa poroasă sau cu alveole;- exfolieri, fisuri, crăpături;- denivelări in profil longitudinal şi/sau transversal sub 2 cm.In cazul suprafeţelor cu denivelări cuprinse intre 1-2 cm, măsurate cu rigla de3 m, punerea in operă se realizează in două straturi, dintre care primul strat are rolde strat de reprofilare.Straturile foarte subţiri executate la rece nu se aplică in cazul in caredenivelările existente sunt determinate de un fenomen de fluaj, al imbrăcăminteibituminoase existente.De asemenea, straturile foarte subţiri executate la rece nu se aplică peimbrăcămintea bituminoasă care prezintă fenomene de exudare a bitumului.Straturile foarte subţiri executate la rece nu măresc capacitatea portantă asistemului rutier.CAP. II CONDIŢII TEHNICEMateriale

Agregatele naturale utilizate la execuţia straturilor bituminoase foartesubţiri sunt următoarele:- nisip de concasare sort 0-4;- cribluri sorturi 4-6 şi 6-8 (sortul 4-8 din SR 667:2001, pct. 1.3.9., desfăcut indouă, prevăzute in Normativul AND 523-1995).Ele trebuie să provină din roci de clasa minim B, conform SR 667, tabel 9, săateste o rezistenţă mare la şlefuire şi să indeplinească condiţiile de calitate dintabelul 1.Tabel 1Nr. Caracteristici Sortul Metoda decrt. 0-4 4-6 6-8 analiză1 Conţinutul de granule:- care răman pe ciurul superior (dmax),(% maxim)5 5 5STAS730- care trec prin ciurul (sita) inferior(a) (dmin),(% maxim)- 10 102 Coeficientul de formă, (% maxim) - 25 25 STAS7303 Conţinutul de impurităţi:- corpuri străine nu se admit STAS4606- conţinut de fracţiuni sub 0,1 mm, (% maxim) - 1,50 1,00 STAS730- argilă nu se admit SR667604 Uzura cu maşina “Los Angeles” (% maxim) - 20 20 STAS7305 Rezistenţa la ingheţ-dezgheţ:- coeficient de gelivitate, (% maxim) - 3 3 STAS730- sensibilitate la ingheţ, (% maxim) - 25 256 Coeficient de activitate:- nisip de concasaj cu maximum 8% fracţiuni0-0,1 mm1,5 - - STAS730- nisip de concasaj cu peste 8% fracţiuni0-0,1 mm2,0 - - STAS730Diferitele tipuri de sorturi de agregate naturale trebuie să fie stocate in silozuriproprii, pe platforme betonate, amenajate cu pereţi despărţitori, pentru evitareaimpurităţilor.Filerul care se utilizează este cel prevăzut in STAS 539.Cimentul utilizat la execuţia straturilor bituminoase foarte subţiri trebuie să

satisfacă prevederile SR 388.Atat filerul, cat şi cimentul se vor livra de către furnizori in saci şi se vordepozita in incăperi ferite de umezeală sau in silozuri.Emulsia bituminoasă cationică pentru prepararea mixturii trebuie să fie curupere lentă, pe bază de bitum modificat cu polimer şi să indeplinească condiţiiletehnice din tabelul 2.Tabel 2Nr.crt.Caracteristici CondiţiitehniceMetodadedeterminareSTAS1 Conţinut de bitum, % 60-65 88772 Omogenitate (rest pe sita de 0,63 mm), (%) maximum 0,1 88773 Stabilitate la stocare, după 7 zile (rest pe sita de 0,63 mm),(%)maximum 0,5 8877-724 Adezivitate, (%) minimum 90 10969/25 Caracteristicile bitumului rezidual din emulsie:- penetraţie la 25oC, 1/10 mm 60-100 42- ductilitate la 25oC, cm minimum 100 SR 61- revenire elastică la 13oC, (%) minimum 40 anexa nr.1Emulsia bituminoasă cationică pentru amorsări trebuie să fie cu rupere rapidăşi să satisfacă condiţiile tehnice din STAS 8877-72.Apa utilizată pentru preumezirea agregatelor naturale trebuie să fie lipsită deimpurităţi organice şi minerale şi să indeplinească prevederile STAS 1342-91.Ca aditivi pentru mărirea timpului de rupere a emulsiei bituminoase se poateutiliza orice produs tensioactiv care răspunde acestui obiectiv şi care se disperseazăcu uşurinţă in apa de preumezire.CONTROLUL CALITĂŢII MATERIALELOR ÎNAINTE DE PREPARAREExigenţele de calitate a materialelor vor fi verificate in laboratorulAntreprenorului, in categoria acestora intrand următoarele:- reţeta lucrărilor şlamului bituminos;- tipuri de modificatori sau aditivi ai bitumului;- cercetarea compatibilităţii intre agregate şi bitum;- determinări privind compatibilitatea dintre şlamul bituminos şi stratul suportlocal.61Verificarea calităţii materialelor componente se execută in conformitate cuprescripţiile din standardele şi normele respective, menţionate la pct. 3 pe fiecare lotaprovizionat, după cum urmează:a) Nisip de concasaj:- natura mineralogică (examinare vizuală);- granulozitatea (STAS 4606);- conţinut de impurităţi (corpuri străine, STAS 4606);

- coeficient de activitate (STAS 730).b. Criblură:- natura mineralogică (examinare vizuală);- granulozitatea (STAS 4606);- coeficientul de formă (STAS 730);- uzura cu maşina “Los Angeles” (STAS 730);- rezistenţa la ingheţ-dezgheţ (STAS 730);- conţinutul de impurităţi;- corpuri străine (STAS 4606);- argila (SR 667);- conţinut de fracţiuni sub 0,1 mm (STAS 730).c. Filer:- fineţea (STAS 539);- umiditatea (STAS 539).d. Ciment:- fineţea (SR 227-2:1);- timpul de priză (SR EN 196-3/AC).e. Emulsii bituminoase cationice:- conţinutul de bitum (STAS 8877);- omogenitatea (STAS 8877);- stabilitatea la stocare şi la transport (STAS 8877);- adezivitate (STAS 10969/2);- caracteristicile bitumului rezidual numai pentru emulsiabituminoasă cationică cu rupere lentă (penetraţie: STAS 42, ductilitate:SR 61:1997, revenire elastică: anexa nr. 1).MODUL DE PREPARARE A MIXTURILORTIPURI DE MIXTURI ASFALTICETipurile de mixturi asfaltice turnate şi compoziţia acestora in funcţie dedimensiunea maximă a granulei şi de domeniul lor de utilizare sunt arătate in tabelul3.Tabel 3Nr. Compoziţia mixturii asfaltice Stratul de reprofilare Stratul derularecrt. turnate Tip 0/2 Tip 0/6 Tip 0/8Compoziţia granulometrică,a) in limitele din Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3b) % din masă:1 - treceri prin: sita de 8 mm (ciurul de 11 mm) - 100 90-100- treceri prin: sita de 6,3 mm (ciurul de 8 mm) - 90-100 70-90- treceri prin: sita de 2 mm 75-90 34-64 31-55- treceri prin: sita de 0,63 mm 20-50 12-40 19-34- treceri prin: sita de 0,1 mm 7-17 6-16 6-162 Conţinutul de bitum rezidual faţă de agregatelenaturale uscate, %7,0-9,0 5,5-8,0 6,0-7,53 Cantitate de mixtură, kg/m2 8-15 12-20 15-2562Pentru reglarea vitezei de rupere a emulsiei bituminoase faţă de agregatulnatural se recomandă utilizarea de ciment in proporţie de 2-3% faţă de amestecul deagregate naturale.Utilizarea stratului de reprofilare tip 0/2 sau 0/6 este in funcţie de natura

deficienţelor preponderente ale stratului suport. Astfel stratul tip 0/2 se aplică in cazulsuprafeţelor fisurate sau poroase, iar stratul tip 0/6, in cazul suprafeţelor carenecesită corectarea denivelărilor in profil transversal şi longitudinal.Compoziţia emulsiei şi a mixturii asfaltice turnate se stabileşte prin incercăride laborator, pe baza materialelor care urmează să fie puse in operă, avandu-se invedere următoarele condiţii:- inceputul prizei să nu se producă inainte de un minut de la adăugareaemulsiei, dar nu mai tarziu de 3 minute;- amestecul să fie fluid şi omogen;- amestecul aşternut in strat subţire să elimine apa limpede in decurs de 15-20 minute.UTILAJE NECESAREPentru pregătirea stratului suport sunt necesare următoarele echipamente:utilaj pentru perierea mecanică şi spălarea stratului suport (un singur echipament)sau două echipamente distincte (perie mecanică şi utilaj pentru spălare subpresiune).Pentru prepararea amestecului de agregate sunt necesare următoarele utilaje:- incărcător cu cupă;- buncare predozatoare sau buncare cu dozare gravimetrică;- transportor cu bandă;- malaxor cu amestec continuu sau betonieră;- buncăr de stocare a amestecului;- rezervoare verticale cu pompă de incărcare-descărcare pentru emulsiilebituminoase cu rupere lentă şi, separat, cu rupere rapidă.Pentru execuţia straturilor foarte subţiri executate la rece cu emulsiebituminoasă este necesară o maşină (combină), care lucrează in flux continuu, cu oautonomie legată de volumul de agregate naturale care poate fi depozitat pe maşină(8-10 m3).Principalele operaţiuni executate de combină sunt: dozarea materialelorcomponente (amestec de agregate naturale, filer şi ciment, emulsie bituminoasă,apă, aditiv), prepararea mixturii asfaltice turnate, aşternerea acesteia in strat subţire(0,8-1,5 cm).Alimentarea combinei cu toate materialele componente se realizeazădiscontinuu.PREPARAREA MIXTURIIPregătirea utilajului de preparare şi punere in operă constă in alimentareautilajului cu materialele componente, acestea depozitandu-se separat in buncărelespecial amenajate pe maşină.Prepararea mixturii se realizează in malaxorul combinei in care suntintroduse, in flux continuu, materialele componente, astfel:a) materialul granular este transmis la malaxor cu ajutorul unui transportorelicoidal, debitul prescris fiind asigurat de turaţia variabilă a snecului;b) filerul (cimentul) este introdus in malaxor prin cădere liberă, iar dozarease efectuează volumetric;c) apa, aditivul şi emulsia sunt transmise la malaxor de către pompeledozatoare cu debit variabil, prin intermediul rampelor de stropire;63d) agregatele sunt mai intai preumezite, cu ajutorul unei rampe destropire, cu amestecul apă/aditiv, in momentul in care acestea cad inmalaxor. O altă rampă de stropire situată puţin mai in spate, trimiteemulsia bituminoasă peste agregatele preumezite.

Sistemele de dozare a componentelor mixturii trebuie să ateste o precizie de:- + 4% pentru agregatele naturale;- + 1% pentru emulsie şi apă de preumezire.La inceperea lucrului se pun in funcţiune malaxorul, pompa de apă şi snecultransportor al materialului granular. Cand acesta a ajuns in dreptul rampei de stropirecu emulsie, se pune in funcţiune şi pompa de emulsie.Din malaxor, mixtura ajunge la un jgheab, de unde este deversată intrelongrinele repartizorului.VERIFICAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DEPREPARAREPe parcursul execuţiei straturilor bituminoase foarte subţiri se vor efectuaurmătoarele verificări:- granulozitatea amestecului de materiale granulare cu care se alimenteazăcombina (zilnic);- omogenitatea emulsiei (la fiecare lot);- verificarea dispozitivelor de dozare a componentelor;- funcţionarea corectă a dispozitivelor de dozare.VERIFICAREA COMPOZIŢIEI MIXTURIIVerificarea se face pe probe prelevate in timpul execuţiei, cate două probe de3-5 kg pentru fiecare 1.000 m2 de mixtură aşternută.Probele se prelevează in timpul funcţionării combinei după intrarea in regimde lucru normal, in pungi de plastic rezistente, de la jgheabul de deversare a mixturiidin malaxor. După prelevare, pungile se leagă etanş şi mixtura se frămantă in pungăpană la ruperea emulsiei, pentru asigurarea omogenităţii probei.Verificarea compoziţiei mixturii se efectuează conform STAS 1338/2, cumenţiunea că, in prealabil, aceasta trebuie să fie uscată prin menţinerea in etupă latemperatura de 105oC, pană la greutatea constantă.CAP. III EXECUŢIA LUCRĂRILORTehnologia lucrăriiLUCRĂRI PREGĂTITOAREPregătirea stratului suportInainte de aplicarea straturilor bituminoase foarte subţiri executate la rece,după executarea verificărilor prevăzute la pct. 1.5, stratul suport trebuie să fie supusoperaţiunilor de remediere a tuturor defecţiunilor şi denivelărilor existente demaximum 2 cm, astfel incat acesta, să fie adus la cotele prevăzute in SR 174-1 şi SR183-1.Remedierea defecţiunilor se va executa conform “Normativ pentru prevenireaşi remedierea defecţiunilor la imbrăcăminţile rutiere moderne”, Ind. AND 547.După remedierea defecţiunilor, se va proceda la recepţia acestora şi laincheierea unui proces verbal de verificare, pe faze de execuţie.Dupa verificare, stratul suport se curăţă şi se amorsează astfel:a) curăţarea se face prin măturare mecanică şi spălare cu jet de apă subpresiune;64b) amorsarea se execută uniform, prin stropire mecanizată cu emulsiebituminoasă cationică cu rupere rapidă, intr-o cantitate care să asigureun bitum rezidual de 0,3-0,5 kg/m2 (in functie de porozitatea stratuluisuport). Amorsarea se execută după uscarea stratului suport spălat.Pregătirea materialelor granulareAmestecarea sorturilor granulare (cribluri şi nisip de concasaj) se va face inproporţiile stabilite prin incercări de laborator, astfel incat să se obţina un materialomogen, cu compoziţia granulometrică prescrisă de reţetă.

Amestecul se realizează prin dozarea gravimetrică sau volumetrică a sorturilorgranulare, cu ajutorul echipamentelor prevăzute la pct. 6.2. Precizia de dozare estede 4%.AŞTERNEREA MIXTURII ASFALTICELucrările de execuţie a straturilor bituminoase foarte subţiri executate la recese vor desfăşura in anotimpul călduros, la temperaturi cuprinse intre 10oC şi 30oC, inperioada 1 mai - 15 septembrie, in zona de şes, şi 1 iunie - 15 august, in zona demunte, pentru a se putea asigura eliminarea apei din strat, fără riscul apariţieifenomenelor de ingheţ-dezgheţ, care ar putea conduce la erodarea stratului.Timpul de la aşternere pană la darea in circulaţie, va fi stabilit de cătrelaboratorul Antreprenorului.Viteza de circulaţie in primele 2-3 ore de la darea in circulaţie a sectorului va fide maximum 30 km/h.Perioada de la execuţia stratului subţire pană la darea in circulaţie, respectivde rupere a emulsiei şi de eliminare a apei din strat, depinde de diverşi factori, cumsunt: condiţiile atmosferice, grosimea stratului, natura stratului suport şi amaterialelor granulare utilizate.Aşternerea mixturii asfalticeAşternerea mixturii se realizează continuu cu ajutorul a 1-2 transportoareelicoidale sau cu paleta.Realizarea unei calităţi corespunzătoare a mixturii şi buna sa repartizare pestratul suport sunt obţinute prin variaţii ale vitezei de inaintare a combinei.Viteza o dată reglată nu se va modifica decat in cazul apariţiei unor schimbăriimportante in ceea ce priveşte configuraţia terenului sau starea suprafeţei stratuluisuport.Aşternerea mixturii se realizează intr-unul sau două straturi, in funcţie demărimea denivelărilor suprafeţei stratului suport.In cazul executării a două straturi din mixtură asfaltică turnată la rece,respectiv a stratului de reprofilare şi stratului de rulare, cel de-al doilea strat seexecută după consolidarea primului strat.La sfarşitul zilei de lucru, la alimentarea utilajului sau la apariţia unor defecţiuniale acestuia, se opreşte alimentarea malaxorului şi se aşterne intreaga cantitate demixtură existentă, indepărtandu-se porţiunile necorespunzătoare.La incheierea programului de lucru, malaxorul se goleşte şi se curăţătemeinic, pentru evitarea aglomerării mixturii pe palete sau pe snec.De regulă, straturile bituminoase foarte subţiri executate la rece nu secompactează.Operaţiunea de compactare mecanică se recomandă a se executa numai incazul in care drumurile nu sunt expuse traficului sau pe care traficul este redus,neputandu-se asigura compactarea ulterioară a stratului şi evaporarea completă aapei din mixtura asfaltică turnată.Operaţiunea de compactare se efectuează cu compactori cu pneuri lis de 10 t.Compactarea se execută pe fiecare strat in parte.65Viteza de lucru a compactorului este de 5-8 km/h. Operaţiunea de compactarese execută in lungul drumului de la margine spre ax, prin realizarea unui număr de 5treceri.Inainte de compactare, pentru evitarea lipirii mixturii de pneuri, suprafaţamixturii aşternute poate fi tratată cu nisip natural fin (0-4 mm), prin răspandirea uneicantităţi de circa 2 kg/m2.PROTECŢIA LUCRĂRILOR

Lucrarile vor fi realizate pe sectoare cu circulaţia deviată sau intreruptă,semnalizate conform Instrucţiunii MI/MTTc nr. 630/2330 din 20.04.1985.Circulaţia se deviază pe tronsoane. In cazul in care lucrările se execută petimp de noapte, ele vor fi semnalizate prin indicatoare reflectorizante sau iluminate culumini de culoare galbenă, vizibile de la cel puţin 100 m.Sectoarele gata executate (circa 1 km) vor deveni circulabile la aproximativ 20minute după execuţie.CONTROLUL PUNERII ÎN OPERĂIn cursul execuţiei straturilor bituminoase foarte subţiri executate la recetrebuie să se verifice următoarele:- pregătirea corespunzătoare a stratului suport, grad de curăţenie şi deamorsare;- omogenitatea mixturii asfaltice pe toată lăţimea de lucru;- grosimea stratului aşternut;- darea in circulaţie numai după ruperea completă a emulsiei şi intărireamixturii. Verificarea se efectueaza prin tamponarea suprafeţei stratului cu o hartie defiltru. Traficul poate fi deschis in momentul in care liantul din mixtură nu mai aderă lahartia de filtru;- compoziţia mixturii,CAP. IV CONTROLUL CALITATII LUCRARILORVERIFICAREA STRATULUI GATA EXECUTATUniformitatea suprafeţeiUniformitatea suprafeţei in profil longitudinal se verifică cu un dreptar de 3 mlungime, la 10 cm de axa drumului şi la circa 1 m de la marginea părţii carosabile.Pentru măsurarea denivelărilor in profil longitudinal se utilizează o pană demaximum 30 mm lăţime, cu inclinaţia 1/10. Faţa inclinată a penei va avea gradaţiicorespunzătoare diferenţelor de inălţime de 1 mm.Pentru a citi denivelarea, pana se introduce intre imbrăcăminte şi faţainferioară a dreptarului.Uniformitatea suprafeţei de rulare in profil longitudinal se poate determina şicu analizorul de profil longitudinal (A.P.L.), conform Instrucţiunilor Ind. AND 563-2001.Uniformitatea suprafeţei in profil transversal se verifică cu un şablon avandprofilul prevăzut de proiect şi lungimea egală cu lăţimea imbrăcămintei; şablonul seaşează pe două suporturi puse pe marginea imbrăcămintei. Suportul de la un capătal şablonului are 4 cm grosime, iar celălalt are grosimea variabilă in trepte, pentru ase asigura poziţia orizontală a şablonului.Pentru verificarea respectării profilului in sens transversal, se va folosi o panăgradată avand lungimea 30 cm, grosimea de maximum 3 cm şi inălţimea la cele66două capete de 1,5 cm şi, respectiv, 9 cm. Gradaţiile vor fi corespunzătoarediferenţelor de inălţime de 1 mm.Măsurarea se face in axa drumului şi la distanţele de 1 m şi 2 m de lamargine.Verificarea profilurilor transversale cu panta unică se face cu un dreptar, inlocul şablonului de profil transversal.Uniformitatea suprafeţei in profil transversal se poate verifica şi cu altesisteme şi aparaturi moderne specifice lucrărilor rutiere.Verificarea rugozităţii se face cu aparatul SRT şi prin metoda inălţimii senisip, in conformitate cu prevederile STAS 8849-83.Verificarea rugozităţii se poate face şi cu aparate de măsură care

funcţionează pe principiul roţii blocate, conform Instrucţiunilor CESTRIN.Stratul de rulare gata executat trebuie să prezinte planeitate şi rugozitateconform tabelului 4.Tabel 4Nr.Crt.Caracteristici ValorirecomandateMetodadedeterminare1 Planeitate (denivelări), mm maxim 5 SR 174-12 Uniformitate, indicele internaţional (IRI), (%) AND563-2001AND5633 Rugozitate:- rezistenţa la alunecare, cu pendulul SRT, unităţi SRT > 65 STAS8849- rugozitate geometrică, HS, (mm) > 6ELEMENTE GEOMETRICE ŞI ABATERI LIMITĂElementele geometrice ale straturilor bituminoase foarte subţiri executate larece sunt cele prevăzute in Normativul AND 523-1995.Grosimea straturilor este in funcţie de domeniul de aplicare (strat de rulare,strat de reprofilare) de dimensiunea maximă a granulei agregatului natural utilizat şise situează, de regulă, intre 5 şi 15 mm:- pentru stratul de reprofilare, maximum 5 mm;- pentru stratul de rulare, maximum 10 mm.In aceste condiţii, cantitatea de mixtură pe metru pătrat variază in limitele 8-25kg/m2, conform tabelului 3.Profilul transversal in aliniament, in curbe şi in zonele aferente de amenajare,precum şi pantele in profil transversal; trebuie să indeplinească condiţiile prevăzutein SR 174-1.Declivitatea maximă a drumurilor pe care se pot aplica straturile bituminoasefoarte subţiri este de 4,5%.Abaterile limită locale la lăţimea stratului faţă de lăţimea imbrăcămintei suporteste de + 5 cm.Denivelările admise in lungul drumului, sub dreptarul de 3 m, sunt demaximum 5 mm.Abaterile limită admise la panta profilului transversal pot fi maximum +5mm/m.67CAP. V. MĂSURI ŞI INDICAŢII DE PROTECŢIA MUNCIIPe toată perioada de executare a lucrărilor de reparaţii, se vor respectaprevederile din următoarele acte normative specifice:1. Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca;2. Norme metodologice de aplicare a L319/2006;3. Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor;4. Norme metodologice privind condiţiile de inchidere a circulaţiei şi deinstituire a restricţiilor de circulaţie in vederea executării de lucrări in zona drumului

public” aprobate cu Ordinul nr. 1112/411 al MI – MT / octombrie 2000.Se atrage atenţia in mod deosebit asupra semnalizării corecte a punctului delucru in vederea evitării producerilor unor accidente de circulaţie cat şi pentruprotejarea personalului ce execută respectivele lucrări de reparaţii, cu indicatoarelerutiere bine fixate pentru a rezista pe toată durata executării lucrărilor.CAP. VI. RECEPŢIA LUCRĂRILORRecepţia preliminarăRecepţia preliminară a lucrărilor se va face la o lună de la execuţia lucrărilor şise va efectua conform normelor in vigoare privind recepţia lucrărilor de drumuri, pesectoare complet executate.Comisia de recepţie va examina lucrările executate conform documentaţieitehnice aprobate şi documentaţiei de control şi asigurare a calităţii, intocmite intimpul executării.Verificarea uniformităţii suprafeţei.Verificarea suprafeţei in profil longitudinal.Verificarea in profil transversal.Verificarea rugozităţii.Rezultatele tuturor verificărilor fac parte din documentaţia recepţieipreliminare.Recepţia finalăPerioada de verificare a comportării in exploatare a lucrărilor definitive va fi deminimum 24 luni de la data recepţiei preliminare.In perioada de garanţie a imbrăcămintei, toate eventualele defecţiuni vor firemediate de către constructor.Recepţia finală se face conform prescripţiilor legale in vigoare.INTOCMITS.C. BETA TEHNIC S.R.L.68CAIET DE SARCINI NR. 3EXECUTIA COVOARELOR ASFALTICECAP. I GENERALITATIObiect si domeniu de aplicarePrezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind imbrăcăminţilebituminoase rutiere cilindrate, executate la cald, din mixturi asfaltice preparate cuagregate naturale, filer si bitum neparafinos si cuprinde condiţiile tehnice de calitateprevăzute in SR 174-1 si SR 174, care trebuie sa fie indeplinite laprepararea, transportul, punerea in opera si controlul calităţii materialelor.Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbrăcăminţilor executatedin mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice recuperate.Definirea tipurilor de mixturi asfalticeCovorul asfaltic este alcătuit dintr-un strat de uzură din beton asfaltic cilindratexecutat la cald in grosime minima de 3 cm, la care se utilizează următoarele tipuri demixturi asfaltice:• MASF 16, mixturi asfaltice stabilizate cu fibre ;CAP. II CONDIŢII TEHNICEAgregatePentru imbrăcăminţi bituminoase se utilizează un amestec de sorturi dinagregate naturale neprelucrate şi prelucrate care trebuie să indeplinească condiţiilede calitate in conformitate cu prevederile standardelor după cum urmează :- cribluri sort 4-8, 8-16 sau 16-25, conform SR 667, tabelul 8;- nisip de concasare 0 - 4, conform SR 667, tabelul 10;

- nisip natural sort 0 - 4, conform SR 662, tabelul 5;- pietriş si pietriş concasat, sorturi 4 - 8, 8 - 16 si 16 – 25 (31), conform SR 662,tabelul 10.Clasa minima a rocii din care se obţin agregatele naturale de cariera , infuncţie de clasa tehnica a drumului sau categoria străzii, trebuie sa fie conform SR667.Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienţa a agregatelor naturalede cariera trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 2.Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie sa fie spălatein totalitate, inainte de a fi introduse in instalaţia de preparare.Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri, prevăzutecu platforme betonate, avand pante de scurgere a apei si pereţi despărţitori, pentruevitarea amestecării şi impurificării agregatelor.Aprovizionarea cu agregate naturale se va face după verificarea certificatelorde conformitate care atesta calitatea acestora.FilerFilerul care se utilizează la imbrăcăminţi rutiere bituminoase este de calcar saude creta , conform STAS 539, care trebuie sa indeplinească următoarele condiţii:- fineţea (conţinutul in părţi fine 0,1 mm) min. 80%;- umiditatea max. 2%;- coeficientul de hidrofilie max. 1%.In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda69prevederilor STAS 539 şi condiţiei suplimentare ca minimum de particule sub 0,02mm sa fie de 20%.Filerul se depozitează in incăperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuricu incărcare pneumatica.Nu se admite folosirea filerului aglomerat.LianţiLianţii care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentulcaiet de sarcini sunt:- bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100;- bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari;- bitum aditivat.Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 trebuie saindeplinească condiţiile prevăzute de SR 754 si Normativul AND 537 si oadezivitate de minimum 80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarearespectiva . in caz contrar se utilizează bitum aditivat.Conform Normativului AND 549, pct. 1.1.2 si 1.1.3, in scopul creşteriirezistentei la deformaţii permanente la temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurarela temperaturi scăzute, imbrăcăminţile bituminoase, pe drumuri de clasă tehnică I...III si pe străzi de categorie tehnica I si II, cu trafic greu si foarte greu si la alte lucrărispeciale (locuri de parcare, zone cu accelerări şi decelerări frecvente, etc.) se vorexecuta cu bitum modificat cu polimeri.In cazul utilizării bitumului modificat se vor respecta prevederile NormativuluiAND 549 .5.3. In funcţie de calitatea bitumului si natura agregatelor, in cadrul testelorpreliminare se va stabili utilitatea aditivarii bitumului.Se va folosi numai bitum aditivat, in cazul in care adezivitatea bitumului purfata de agregatele naturale este mai mica de 80%, indiferent de clasa tehnica adrumului sau de categoria tehnica a străzii, la care se foloseşte.Bitumul de baza folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a si tip D

80/100a este bitumul tip D 60/80 si respectiv tip D 80/100, care trebuie sa corespundaprevederilor SR 754 si Normativului AND 537.Prepararea bitumului aditivat se efectuează conform Normativ AND 553.Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteazăseparat, pe tipuri de bitum, astfel:- bitumul se depozitează in rezervoare metalice prevăzute cu sistem deincălzire cu ulei, sistem de inregistrare atemperaturilor (pentru ulei si bitum), gura de aerisire, pompe de recirculare;- bitumul modificat cu polimeri se depozitează in recipiente metalici verticali,prevăzuţi cu sistem de incălzire cu ulei, sistem de recirculare sau agitarepermanenta , pentru evitarea separării componentelor si sistem de inregistrarea temperaturii. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depăşeaşcamaximum 2 zile, iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitaretrebuie sa fie de minimum 140°C;- bitumul aditivat se depozitează in rezervoare metalice prevăzute cu sistem deincălzire cu ulei, pompe de recirculare, sistem de inregistrare a temperaturii(pentru ulei si bitum), gura de aerisire.Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaşeaşcă 3 zile, iartemperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare sa fie de (120...140)°C.Pentru amorsări si badijonări se va folosi emulsie bituminoasa cu rupererapida sau bitum tăiat, cu respectarea prevederilor STAS 8877.Emulsia bituminoasa cationica se va depozita in rezervoare metalice verticale,70curtate in prealabil, prevăzute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem deincălzire.AditiviAditivii utilizaţi pentru prepararea bitumului aditivat folosit la execuţiaimbrăcăminţilor bituminoase sunt produse tensioactive, cu compoziţie şi structurăspecifica polar - apolară, conform celor prevăzute in declaraţia de conformitate acalităţii emisa de producător.Aditivii trebuie să fie agrementaţi tehnic conform reglementărilor in vigoare.Aditivii trebuie să indeplinească următoarele condiţii de bază :- se fie compatibili cu bitumul;- să fie stabili termic pană la minimum 200°C;- să amelioreze adezivitatea bitumului faţă de agregatele naturale, fără aafecta celelalte caracteristici ale acestuia;- sa nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.Tipul de aditiv si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiupreliminar efectuat de un laborator autorizat, ţinandu-se seama de respectareacondiţiilor tehnice impuse.Aditivii care se intenţionează a se utiliza, vor fi supuşi aprobării beneficiarului.Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea, Antreprenorul va prezentaagrementul tehnic si certificatul de conformitate a calităţii.FibreFibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre,pentru execuţia imbrăcăminţilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloza ,bitumate sau nebitumate, trebuie să fie agrementate tehnic conform reglementărilorin vigoare.Tipul şi dozajul de fibre in mixtura asfaltică se stabilesc pe bază unui studiupreliminar, efectuat de un laborator autorizat, cu respectarea următoarelor condiţiitehnice:

- epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confecţiona, in funcţie de intensitateade trafic, la temperatura de 135+5°C, conform reglementărilor in vigoare, iarincercările pe epruvetele cilindrice tip Marshall se vor face conform STAS1338-2.Controlul calităţii materialelor înainte de anrobareMaterialele destinate fabricării mixturilor asfaltice pentru imbrăcăminţilebituminoase, se verifica in conformitate cu prescripţiile din standardele in vigoare alematerialelor respective.Compoziţia mixturilorMixturile asfaltice pentru stratul de uzura , pot fi realizate integral din agregatenaturale de cariera sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera, funcţie de tipul mixturii asfaltice stabilite.Compoziţia mixturii asfaltice se stabileşte pe baza unui studiu preliminaraprofundat, ţinandu-se seama de respectarea condiţiilor tehnice precizate inprescripţiile tehnice impuse de caietul de sarcini.Studiul il face antreprenorul in cadrul laboratorului său autorizat, sau ilcomanda la un laborator autorizat.Formula de compoziţie, stabilită pentru fiecare categorie de mixtura , susţinutăde studiile şi incercările efectuate impreuna cu rezultatele obţinute se supuneaprobării beneficiarului.71Aceste studii comporta cel puţin incercarea Marshall (stabilitatea la 60°C;indicele de curgere-fluaj - la 60°C, densitatea aparenta, absorbţia de apa), pentrucinci conţinuturi de liant repartizate de o parte şi de alta a conţinutului de liantprestabilit. La confecţionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1, numărul delovituri vor fi de 75 pentru straturile de imbracăminte la drumuri de clasa tehnica I, II,III (respectiv străzi de categoria I, II, III) si 50 lovituri pentru straturile de imbrăcămintepentru celelalte clase si categorii.După verificarea caracteristicilor obţinute pentru compoziţia propusă,beneficiarul, dacă nu are obiecţiuni sau eventuale propuneri de modificare, acceptăformula propusă de antreprenor.Toate dozajele privind agregatele şi. filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite infuncţie de greutatea totală a materialului granular in stare uscată, inclusiv părţile fine;dozajul de bitum se stabileşte din masa totală a mixturii.Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total sunt STAS 174/1Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie sa fie asigurata pentru fiecaretip de mixtura asfaltică.Conţinutul optim de liant se stabileşte prin studiile preliminare de laboratorconform STAS 1338/1, 2, 3 şi trebuie să se incadreze intre limitele recomandate.Raportul filer - liant pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform STAS-urilorin vigoare.Conţinutul de fibre active in mixturile asfaltice stabilizate cu fibre i MASF 16 vafi in limitele (0,3...1,0)% din masa mixturii asfaltice, in funcţie de tipul fibrei utilizate.Conţinutul optim de fibre se stabileşte prin studii preliminare de laborator, decătre un laborator de specialitate autorizat, ţinandu-se seama de respectareacondiţiilor tehnice prevăzute.Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfalticeCaracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuride proba tip Marshall si confecţionate din mixturi asfaltice preparate in laboratorpentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate de la malaxor sau de laaşternerea pe parcursul execuţiei, precum si din straturile imbrăcăminţii gata

executate.Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuţiei lucrărilor,precum si din stratul gata executat, se efectuează conform SR EN 12697-27.In lipsa unor dispoziţii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale,caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinospentru drumuri si cu bitum aditivat, trebuie sa indeplinească , in timpul studiului delaborator si in timpul controalelor de fabricaţie, condiţiile din STAS-uri .Bitumul conţinut in mixtura asfaltica prelevata pe parcursul execuţiei lucrărilor,de la malaxor sau de la o aşternere, trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB cumaximum 9 C mai mare decat bitumul iniţial utilizat la prepararea mixturii asfalticerespective. Se exceptează verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip MASF.Determinarea punctului de inmuiere IB se face conform STAS 60.Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregătireaprobelor de mixtura asfaltica in vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltica seface conform SR EN 12697-28. Extragerea si recuperarea bitumului din mixtura ,pentru determinarea acestuia, se face conform SR EN 12697-1, SR EN 12697-3 şiSR EN 12697-4. In cazul in care nu se dispune de aparatura prevăzută de SR EN12697-3 sau SR EN 12697-4, recuperarea bitumului se face conform STAS 1338-2.Fabricarea mixturilor asfalticeFabricarea mixturilor asfaltice pentru imbrăcăminţile rutiere bituminoase va72trebui realizată numai in staţii automate de asfalt, in conformitate cu prevederile SR174-2.Controlul fabricaţieiControlul calităţii mixturilor asfaltice trebuie făcut prin verificări preliminare,verificări de rutină in timpul execuţiei si verificări in cadrul recepţiei la terminarealucrărilor.Transportul mixturilor asfalticeTransportul pe şantier a mixturii asfaltice preparate, se efectuează cu autocamioanelecu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatura, caretrebuie sa fie curăţate de orice corp străin si uscate inainte de incărcare. La distantede transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30 minute, indiferent deanotimp, precum si pe vreme rece (+10°C...+15°C), autobasculantele trebuieacoperite cu prelate speciale, imediat după incărcare.Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cuacesta (motorina, păcura, etc.) este interzisa.Volumul mijloacelor de transport, este determinat de productivitatea instalaţieide preparare a mixturii asfaltice si de punerea in opera , astfel incat sa fie evitateintreruperile procesului de execuţie a imbrăcăminţii.CAP. III EXECUŢIA LUCRĂRILORMODUL DE PUNERE IN OPERAPregătirea stratului suportInainte de aşternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curăţat. Materialeleneaderente, praful si orice poate afecta lega tura intre stratul suport si imbrăcăminteabituminoasa trebuie indepărtat.In cazul stratului suport din macadam, acesta se curata si se matura,urmărindu-se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.După curăţare se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie sa fieconform proiectului de execuţie.In cazul in care stratul suport este constituit din imbrăcăminţi existente,aducerea acestuia la cotele prevăzute in proiectul de execuţie se realizează, după

caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica, fie prin frezare,conform prevederilor din proiectul de execuţie.Compactarea si umiditatea trebuie sa fie uniforma pe toata suprafaţa stratuluisuport.Suprafaţa stratului suport trebuie sa fie uscata.AmorsareaLa executarea imbrăcăminţilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru sistratul suport cu o emulsie de bitum cationica cu rupere rapida.Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate reglacantitatea de liant pe metru pătrat in funcţie de natura stratului suport.Stratul suport se va amorsa obligatoriu in următoarele cazuri:- pentru strat de uzura pe strat de legătură cand stratul de uzura se executa lainterval mai mare de trei zile de la execuţia stratului de legătură .După amorsare se aşteaptă timpul necesar pentru ruperea si uscareaemulsiei bituminoase.73In funcţie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, rămasă dupăaplicarea amorsatului, trebuie sa fie de (0,3...0,5) kg/mp.Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de aşa natură incat ruperea sa fieefectiva inaintea aşternerii mixturii bituminoase.Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.Amorsarea se va face in fata finisorului la o distanta maxima de 100 m.AşternereaAşternerea mixturilor asfaltice se face in perioada martie - octombrie latemperaturi atmosferice de peste 10o C, in condiţiile unui timp uscat. In cazul lucrărilorexecutate in spatii inguste (zona casetelor) aşternerea mixturilor asfaltice se poateface manual. Mixtura asfaltica trebuie aşternută continuu pe fiecare strat si pe toatalungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva.In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturiimixturii rămasă necompactata in amplasamentul repartizatorului, pană la 120o C, seprocedează la scoaterea acestui utilaj din zona de intrerupere, se compacteazăimediat suprafaţa nivelata şi se indepărtează resturile de mixturi, rămase in capătulbenzii.Concomitent se efectuează şi curăţirea buncărului şi grinzii vibratoare arepartizatorului.Aceasta operaţie se face in afara zonelor pe care exista sau urmează a seaşterne mixtura asfaltica . Capătul benzii intrerupte se tratează ca rost de lucrutransversal.Mixturile asfaltice trebuie sa aibă la aşternere si compactare, in funcţie de tipulliantului, temperaturile prevăzute in normativele in vigoareMăsurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii, in buncărulfinisorului.Mixturile asfaltice a căror temperatura este sub cea prevăzuta vor fi refuzate şievacuate urgent din şantier.In acelaşi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se răcesc in buncărulfinisorului, ca urmare a unei intreruperi accidentale.Mixtura asfaltica trebuie aşternuta continuu, in mod uniform, atat din punct devedere al grosimii cat si cel al afanării.Aşternerea se va face pe intreaga lăţime a căii de rulare. Atunci cand acestlucru nu este posibil, antreprenorul supune aprobării Beneficiarului, lăţimea benzilorde aşternere şi poziţia rosturilor longitudinale ce urmează si fie executate.

Viteza de aşternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadenţei de sosire amixturilor de la staţie si cat se poate de constanta ca sa se evite total intreruperile.Antreprenorul trebuie sa dispună de un personal calificat pentru a corectaeventualele denivelări, imediat după aşternere, cu ajutorul unui aport de materialproaspăt depus inainte de compactare.In buncărul utilajului de aşternere, trebuie să existe in permanenţa, suficientămixtură necesară pentru a se evita o răspandire neuniforma a materialului.La executarea imbrăcăminţilor bituminoase o atenţie deosebita se va acordarealizării rosturilor de lucru, longitudinale şi transversale, care trebuie sa fie foarteregulate si etanşe.La reluarea lucrului pe aceeaşi banda sau pe banda adiacenta, zonele aferenterostului de lucru, longitudinal şi/sau transversal, se taie pe toata grosimea stratului,astfel incat să rezulte o muchie vie verticala. In cazul rostului longitudinal, candbenzile adiacente se execută in aceeaşi zi, tăierea nu mai este necesară.Suprafaţă nou creata prin taiere va fi amorsata, iar mixtura pentru bandaadiacenta se aşterne, depăşind rostul cu 5... 10 cm, acest surplus de mixtura74repartizata , impingandu-se inapoi cu o racleta, astfel incat să apară rostul, operaţiedupă care se efectuează compactarea pe noua banda.Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzura se vordecala cu minimum 10 cm fata de cele ale stratului de lega tura, cu alternarea lor.Atunci cand exista si strat de baza bituminos sau din materialetratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa intreţesut.Legătura transversala dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existental drumului se va face după decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungimevariabila in funcţie de grosimea noului strat, astfel incat sa se obţină o grosimeconstanta a acestuia, cu panta de 0,5%. In plan liniile de decapare, se recomanda safie in forma de V, la 45°. Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare asuprafeţei, urmata de aşternerea si compactarea noii mixturi asfaltice, pană la nivelulsuperior al ambelor straturi (nou si existent).CompactareaLa compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunzătoare, caresa asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevăzute pentru fiecare tipde mixtura asfaltică şi fiecare strat in parte.Operaţia de compactare a mixturilor asfaltice se realizează cu compactoare cupneuri si compactoare cu rulouri netede, prevăzute cu dispozitive de vibrare adecvate,astfel incat sa se obţină un grad de compactare conform tabelului 15.Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut se determina , pe un sectorexperimental, numărul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, infuncţie de performantele acestora, de tipul si grosimea stratului de imbrăcăminte.Aceasta experimentare se face inainte de inceperea aşternerii stratului inlucrarea respectiva, utilizand mixturi asfaltice preparate in condiţii similare cu celestabilite pentru producţia curenta.Incercările de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului.Beneficiarul poate cere intervenţia unui laborator autorizat, care sa efectuezetestele de compactare necesare, pe cheltuiala Antreprenorului.Urmare acestor incercări, Antreprenorul propune Beneficiarului:- sarcina si alte specificaţii tehnice ale fiecărui utilaj;- planul de lucru al fiecărui utilaj, pentru a asigura un număr de treceri pe catposibil constant, in fiecare punct al stratului;- viteza de mers a fiecărui utilaj;

- presiunea de umflare a pneurilor si incărcătura compactorului;- temperatura de aşternere, fără ca aceasta să fie inferioara celei minime fixatain articolul precedent.Metoda de compactare propusa va fi considerata satisfăcătoare dacă se obţinepe sectorul experimental gradul de compactare minim .Conform pct. 2.4.4 din SR 174-2, pentru obţinerea gradului de compactareprevăzut se considera ca numărul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este celmenţionat in tabelul 14.Compactarea se execută pentru fiecare strat in parte.Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protecţie.Numărul atelierelor de compactare se va stabili in funcţie de dotareaAntreprenorului cu compactoare (grele, in tandem, etc.) si de numărul punctelor deaşternere-compactare.Operaţia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata astfelincat sa se obţină valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice dedeformabilitate şi suprafaţare.Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectuandu-se in75zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea ridicata.Pe sectoarele in rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare inurcare.Compactoarele trebuie sa lucreze fără şocuri, cu o viteza mai redusa lainceput, pentru a evita vălurirea imbrăcăminţii si nu se vor indepărta mai mult de 50m in spatele repartizatorului.Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurulgurilor de scurgere sau ale ca minelor de vizitare, se compactează cu maiul mecanicsau cu maiul manual.Suprafaţa stratului se controlează in permanenta, iar micile denivelări careapar pe suprafaţă imbrăcăminţii vor fi corectate după prima trecere a rulourilorcompactoare pe toata lăţimea benzii.Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protecţie.Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica, cu rupererapida cu 60% bitum diluat cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apacurata nealcalină) si răspandire de nisip 0...4 mm cu un conţinut cat mai redus depraf, sub 0,1 mm, in cantitate de 3-5 kg/mp.CAP. IV CONTROLUL CALITATII LUCRARILORControlul punerii în operaIn cursul execuţiei imbrăcăminţilor rutiere bituminoase, trebuie sa se verifice cufrecventa menţionata mai jos următoarele:- pregătirea stratului suport: zilnic la inceperea lucrărilor pe sectorul respectiv;- temperaturile mixturilor asfaltice la aşternere si compactare: cel puţin de douaori pe zi;- modul de compactare: zilnic;- modul de execuţie a rosturilor: zilnic.Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face peepruvete Marshall prelevate de la malaxor sau de la aşternere, inainte decompactare: cate o proba de 20 kg pentru fiecare 200...400 tone de mixtura asfaltica,indiferent de tipul mixturii, in funcţie de productivitatea instalaţiei.Verificarea calităţii stratului bituminos executat se va face pe o placa deminimum (40x40) cm pentru fiecare 7.000 m2 suprafaţa executată (conform SR 174-2:1997/C1:1998) pe care se vor determina următoarele

caracteristici:- la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzura- densitatea aparenta- absorbţia de apa- gradul de compactare- rezistenta la deformaţii permanente.Rezistenta la deformaţii permanente se măsoară prin determinarea vitezei dedeformaţie la ornieraj si/sau adancimea făgaşului, la temperatura de 45°C pentruzona climaterica rece si respectiv de 60°C pentru zona climaterica calda , conformmetodologiei stabilite de reglementa rile tehnice in vigoare.Caracteristicile suprafeţei îmbrăcăminteiImbrăcămintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa indeplineascăurmătoarele condiţiile:- Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin măsurarea indicelui de76planeitate IRI, fie prin măsurarea denivelărilor sub dreptarul de 3 m.Uniformitatea suprafeţei de rulare in profil longitudinal se verifica in axa ladrumuri si in axa si la rigole la străzi.- Rugozitatea se determina fie prin măsurări cu pendulul SRT, fie prinmăsurarea rugozităţii geometrice HS. in caz de litigiu se determina rugozitateacu pendulul SRT.Determinarea caracteristicilor suprafeţei imbrăcămintei se efectuează intermen de o luna de la execuţia acestora, inainte de data recepţiei la terminarealucrărilor.Elemente geometrice si abateri limitaVerificarea elementelor geometrice include si indeplinirea condiţiilor de calitatepentru stratul suport si fundaţie, inainte de aşternerea mixturilor asfaltice, inconformitate cu prevederile STAS 6400.Grosimea straturilor trebuie sa fie cea prevăzută in profilul transversal tip dinproiect.Verificarea grosimii imbrăcăminţii se face in funcţie de datele inscrise inbuletinele de analiza intocmite pe baza incercării probelor din imbrăcămintea gataexecutată , iar la aprecierea comisiei de recepţie prin maximum doua sondaje pe km,efectuate la 1 m de marginea imbrăcăminţii.Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevăzuta in proiect,pentru fiecare strat in parte, pot fi de maximum 10%. Abaterile in plus nu constituiemotiv de respingere a lucrării.Lăţimile straturilor vor fi cele prevăzute in proiect. Eventualele abateri limitalocale admise pot fi de maximum +50 mm.Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate in proiect.Abaterile limita admise la pantele profilelor transversale pot fi cuprinse inintervalul + 5 mm/m, atat pentru stratul de legătură cat si pentru stratul de uzura ladrumuri si in intervalul + 2,5 mm/m pentru străzi cu mai mult de 2 benzi pe sens.Abaterile limita locale la cotele profilului longitudinal sunt de + 5 mm, fata decotele profilului proiectat si cu condiţia respectării pasului de proiectare prevăzut.CAP. V. MĂSURI ŞI INDICAŢII DE PROTECŢIA MUNCIIPe toată perioada de executare a lucrărilor de reparaţii, se vor respectaprevederile din următoarele acte normative specifice:1. Legea 319/2006 a securităţii şi sănătăţii in munca;2. Norme metodologice de aplicare a L319/2006;3. Legea 307/2006 privind apărarea impotriva incendiilor;

4. Norme metodologice privind condiţiile de inchidere a circulaţiei şi deinstituire a restricţiilor de circulaţie in vederea executării de lucrări in zona drumuluipublic” aprobate cu Ordinul nr. 1112/411 al MI – MT / octombrie 2000.Se atrage atenţia in mod deosebit asupra semnalizării corecte a punctului delucru in vederea evitării producerilor unor accidente de circulaţie cat şi pentruprotejarea personalului ce execută respectivele lucrări de reparaţii, cu indicatoarelerutiere bine fixate pentru a rezista pe toată durata executării lucrărilor.CAP. VI. RECEPŢIA LUCRĂRILORRecepţia pe faze determinanteRecepţia pe faze determinante, stabilite in proiectul tehnic, privind straturile de77legătura şi de uzură, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de statal calităţii in construcţii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlulstatului in fazele de execuţie determinante, elaborata de MLPAT si publicata inBuletinul Construcţiilor volumul 4 din 1996.Recepţia preliminaraRecepţia preliminara a lucrărilor de către beneficiar se efectuează conformRegulamentului de recepţie a lucrărilor in construcţii şi instalaţii aferente acestora,aprobat cu HG 273/94.Recepţia finalaPerioada de verificare a comportării in exploatare a lucrărilor definitive va fi de12 luni de la data recepţiei preliminare.In perioada de garanţie a imbrăcămintei, toate eventualele defecţiuni vor firemediate de către constructor.Recepţia finala se face conform prescripţiilor legale in vigoare şi a prevederilorprezentului caiet de sarcini.INTOCMITS.C. BETA TEHNIC S.R.L.78CAIET DE SARCINI NR. 4EXECUTIA COVOARELOR ASFALTICECU UTILIZAREA LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTICA BITUMULUI MODIFICATCAP. I GENERALITATIObiect si domeniu de aplicarePrezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind imbracamintilebituminoase rutiere cilindrate, executate la cald, din mixturi asfaltice preparate cuagregate naturale, filer si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitateprevazute in SR 174-1 si SR 174, care trebuie sa fie indeplinite la prepararea,transportul, punerea in opera si controlul calitatii materialelor.Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbra ca mintilorexecutate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfalticerecuperate.Definirea tipurilor de mixturi asfalticeCovorul asfaltic este alcatuit dintr-un strat de uzura din betoan asfaltic cilindratexecutat la cald in grosime minima de 3 cm, la care se utilizeaza urmatoarele tipuri demixturi asfaltice:• MASF 8 si MASF 16, mixturi asfaltice stabilizate cu fibre;• BA8, BA16 si BA25, betoane asfaltice bogate in criblura ,• BAR 16, beton asfaltic rugos;• BAPC16, beton asfaltic cu pietris concasat.

Imbra camintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentrudrumuri se vor executa conform STAS 174-2.Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de mixturi, se vorexecuta conform urmatoarelor normative:AND 539 - stabilizate cu fibre de celuloza;AND 549 - realizate cu bitum modificat cu polimeri;AND 553 - realizate cu bitum aditivat.CAP. II CONDIŢII TEHNICEMaterialeAgregatePentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi dinagregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa indeplineasca conditiilede calitate in conformitate cu prevederile standardelor dupa cum urmeaza :- cribluri sort 4-8, 8-16 sau 16-25, conform SR 667, tabelul 8;- nisip de concasare 0 - 4, conform SR 667, tabelul 10;- nisip natural sort 0 - 4, conform SR 662, tabelul 5;- pietris si pietris concasat, sorturi 4 - 8, 8 - 16 si 16 – 25 (31), conform SR 662,tabelul 10.Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera , infunctie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform SR667.Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor naturale79de cariera trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 2.Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie sa fiespalatein totalitate, inainte de a fi introduse in instalatia de preparare.Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri, prevazutecu platforme betonate, avand pante de scurgere a apei si pereti despartitori, pentruevitarea amestecarii si impurificarii agregatelor.Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dupa verificarea certificatelorde conformitate care atesta calitatea acestora.FilerFilerul care se utilizeaza la imbracaminti rutiere bituminoase este de calcar sau decreta , conform STAS 539, care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:- finetea (continutul in pa rti fine 0,1 mm) min. 80%;- umiditatea max. 2%;- coeficientul de hidrofilie max. 1%.In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespundaprevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimum de particule sub 0,02mm sa fie de 20%. Filerul se depoziteaza in inca peri acoperite, ferite de umezealasau in silozuri cu incarcare pneumatica.Nu se admite folosirea filerului aglomerat.LiantiLiantii care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentulcaiet de sarcini sunt:- bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100;- bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari;- bitum aditivat.Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 trebuie saindeplineasca conditiile prevazute de SR 754 si Normativul AND 537 si o adezivitatede minimum 80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiva . in caz

contrar se utilizeaza bitum aditivat.Conform Normativului AND 549, pct. 1.1.2 si 1.1.3, in scopul cresteriirezistentei la deformatii permanente la temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurarela temperaturi scazute, imbra camintile bituminoase, pe drumuri de clasa tehnica I...III si pe stra zi de categorie tehnica I si II, cu trafic greu si foarte greu si la alte lucrarispeciale (locuri de parcare, zone cu accelerari si decelerari frecvente, etc.) se vorexecuta cu bitum modificat cu polimeri.In cazul utilizarii bitumului modificat se vor respecta prevederile NormativuluiAND 549 .5.3. In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor, in cadrul testelorpreliminare se va stabili utilitatea aditivarii bitumului.Se va folosi numai bitum aditivat, in cazul in care adezivitatea bitumului purfata de agregatele naturale este mai mica de 80%, indiferent de clasa tehnica adrumului sau de categoria tehnica a strazii, la care se foloseste.Bitumul de baza folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a si tip D80/100a este bitumul tip D 60/80 si respectiv tip D 80/100, care trebuie sa corespundaprevederilor SR 754 si Normativului AND 537.Prepararea bitumului aditivat se efectueaza conform Normativ AND 553.Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteazaseparat, pe tipuri de bitum, astfel:- bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de80incalzire cu ulei, sistem de inregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum),gura de aerisire, pompe de recirculare;- bitumul modificat cu polimeri se depoziteaza in recipienti metalici verticali,prevazuti cu sistem de incalzire cu ulei, sistem de recirculare sau agitarepermanenta , pentru evitarea separa rii componentelor si sistem de inregistrarea temperaturii. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseascamaximum 2 zile, i ar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitaretrebuie sa fie de minimum 140°C;- bitumul aditivat se depoziteaza in rezervoare metalice preva zute cu sistemde incalzire cu ulei, pompe de recirculare, sistem de inregistrare atemperaturii(pentru ulei si bitum), gura de aerisire.Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca 3 zile, iartemperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare sa fie de (120...140)°C.Pentru amorsari si badijonari se va folosi emulsie bituminoasa cu rupererapida sau bitum taiat, cu respectarea prevederilor STAS 8877.Emulsia bituminoasa cationica se va depozita in rezervoare metalice verticale,curatate in prealabil, prevazute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem deincalzire.AditiviAditivii utilizati pentru prepararea bitumului aditivat folosit la executia imbracamintilor bituminoase sunt produse tensioactive, cu compozitie si structura specificapolar - apolara, conform celor prevazute in declaratia de conformitate a calitatii emisade producator.Aditivii trebuie sa fie agrementati tehnic conform reglementa rilor in vigoare.Aditivii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de baza :- se fie compatibili cu bitumul;- sa fie stabili termic pana la mini mum 200°C;- sa amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale, fa ra aafecta celelalte caracteristici ale acestuia;- sa nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.

Tipul de aditiv si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiupreliminar efectuat de un laborator autorizat, tinandu-se seama de respectareaconditiilor tehnice impuse.Aditivii care se intentioneaza a se utiliza, vor fi supusi aprobarii Beneficiarului.Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea, Antreprenorul va prezentaagrementul tehnic si certificatul de conformitate a calitatii.FibreFibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre,pentru executia imbracamintilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloza ,bitumate sau nebitumate, trebuie sa fie agrementate tehnic conform reglementa rilorin vigoare.Tipul si dozajul de fibre in mixtura asfaltica se stabilesc pe baza unui studiupreliminar, efectuat de un laborator autorizat, cu respectarea urma toarelor conditiitehnice:– epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confectiona, in functie deintensitatea de trafic, la temperatura de 135+5°C, conform reglementa rilor invigoare, iar incercarile pe epruvetele cilindrice tip Marshall se vor face conformSTAS 1338-2.81Controlul calitatii materialelor înainte de anrobareMaterialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbra camintilebituminoase, se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele in vigoare alematerialelor respective.MODUL DE FABRICARE A MIXTURILORCompozitia mixturilorMixturile asfaltice pentru stratul de uzura , pot fi realizate integral din agregatenaturale de cariera sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera,functie de tipul mixturii asfalticeTipul mixturii asfaltice Agregate naturale utilizateMixturi asfaltice stabilizate cu fibre - criblura sort 4-8 si 8-16- nisip de concasare sort 0-4- filerBeton asfaltic rugos - criblura sort 4-8 si 8-16- nisip de concasare sort 0-4- filerBetoane asfaltice bogate cu criblura - criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25- nisip de concasare sort 0-4- nisip natural sort 0-4*'- filerBeton asfaltic cu pietris concasat - pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25- nisip natural sort 0-4- filerBeton asfaltic deschis cu criblura - criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25- nisip de concasare sort 0-4- nisip natural sort 0-4 '- filerBeton asfaltic deschis cu pietris concasat - pietris concasat sort 4-8, 8-16 si 16-25- nisip de concasare sort 0-4- nisip natural sort 0-4*'- filerBeton asfaltic deschis cu pietris sortat - pietris sort 4-8, 8-16 si 16-25

- nisip de concasare sort 0-4- nisip natural sort 0-4*'- filerCompozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminaraprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate inprescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini.Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sa u autorizat, sau ilcomanda la un laborator autorizat.Formula de compozitie, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura , sustinutade studiile si incercarile efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supuneaproba rii Beneficiarului.Aceste studii comporta cel putin incercarea Marshall (stabilitatea la 60°C;indicele de curgere-fluaj - la 60°C, densitatea aparenta, absorbtia de apa), pentrucinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liantprestabilit. La confectionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1, numa rul delovituri vor fi de 75 pentru straturile de imbraca minte la drumuri de clasa tehnica I, II,III (respectiv strazi de categoria I, II, III) si 50 lovituri pentru straturile de imbra caminte pentru celelalte clase si categorii.Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa,Beneficiarul, daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta82formula propusa de Antreprenor.Toate dozajele privind agregatele si. filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite infunctie de greutatea totala a materialului granular in stare uscata, inclusiv partile fine;dozajul de bitum se stabileste din masa totala a mixturii.Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total sunt STAS 174/1Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie sa fie asigurata pentru fiecaretip de mixtura asfalticaContinutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laboratorconform STAS 1338/1, 2, 3 si trebuie sa se incadreze intre limitele recomandateRaportul filer - liant pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform STAS-urilorin vigoare.Continutul de fibre active in mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 siMASF 16 va fi in limitele (0,3...1,0)% din masa mixturii asfaltice, in functie de tipulfibrei utilizate.Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator, decatre un laborator de specialitate autorizat, tinandu-se seama de respectareaconditiilor tehnice preva zute.La betoanele asfaltice bogate in criblura destinate stratului de uzura sefoloseste nisip de concasaj sau un amestec de nisip de concasaj cu nisip natural, dincare nisipul natural este in proportie de maximum:- 25% pentru BA8 si BAI 6;Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfalticeCaracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuride proba tip Marshall si confectionate din mixturi asfaltice preparate in laboratorpentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate de la malaxor sau de laasternerea pe parcursul executiei, precum si din straturile imbracamintii gataexecutate.Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor,precum si din stratul gata executat, se efectueaza conform SR EN 12697-27.In lipsa unor dispozitii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale,

caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinospentru drumuri si cu bitum aditivat, trebuie sa indeplineasca , in timpul studiului delaborator si in timpul controalelor de fabricatie, conditiile din STAS-uriBitumul continut in mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor,de la malaxor sau de la asternere, trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB cumaximum 9o C mai mare decat bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfalticerespective.Se excepteaza verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip MASF.Determinarea punctului de inmuiere IB se face conform STAS 60.Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregatireaprobelor de mixtura asfaltica in vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltica seface conform SR EN 12697-28.Extragerea si recuperarea bitumului din mixtura , pentru determinarea acestuia,se face conform SR EN 12697-1, SR EN 12697-3 si SR EN 12697-4. In cazul in carenu se dispune de aparatura prevazuta de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4,recuperarea bitumului se face conform STAS 1338-2.Statia de asfaltStatia de asfalt va trebui sa fie dotata si sa prezinte caracteristici tehnice caresa permita obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi prevazutede Caietul de sarcini.83Instalatia de preparare a mixturilor asfalticeCentralele de preparare trebuie sa fie automatizate si dotate cu dispozitive depredozare, uscare, resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale, dozaregravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului, precum si dispozitiv de malaxarefortata a agregatelor cu liantul bituminos.Resortarea este obligatorie pentru instalatiile in flux discontinuu.In cazul instalatiilor in flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelareacantitatii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator - malaxorse face automat, pe computer.Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistraresi afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si saasigure o precizie a dozarii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitumsi filer. In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul cadensitatea acestuia, variaza cu temperatura astfel incat la 150°C... 180°C, 1 kg debitum rutier are un volum de (1,09... 1,11) lInstalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa aiba capacitatea defabricatie de minimum 80 t/h la o umiditate de 5%.Stocarea, încalzirea si dozarea bitumuluiStatia de asfalt trebuie sa aiba rezervoare pentru depozitarea unei cantitati debitum mai mare sau cel putin egala cu media zilnica de consum. Fiecare dintrerezervoare trebuie sa aiba un indicator de nivel gradat si un dispozitiv de incalzire aliantului pana la temperatura necesara, evitandu-se supraincalzirea acestuia.Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190o C, inscopul evitarii modificarii caracteristicilor liantului, in procesul tehnologic,Pentru controlul temperaturii, rezervoarele calde, recipientele de bitum siechipamentul de uscare trebuie sa fie dotate cu termometre, a caror functionaretrebuie verificata frecvent.Datele privind verifica rile trebuie trecute intr-un registru specific.Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie dotata cu un sistemautomat de alimentare si dozare a bitumului. Abaterea pentru continutul de bitum fata

de dozajul stabilit prin reteta aprobata de Inginer privind compozitiamixturii asfaltice este de + 0,3%.Stocarea si dozarea fileruluiLa statia de asfalt, filerul trebuie sa fie depozitat in silozuri preva zute cudispozitive de alimentare si extragere corespunzatoare (pneumatica), care sa permitadozarea filerului, cu toleranta (pe volum) de + 1,5% fata de dozajul din reteta aprobatade Inginer.Nu se admite folosirea filerului aglomerat.Stocarea, dozarea, uscarea si inca lzirea agregatelorAntreprenorul va trebui sa asigure stocarea a cel putin o treime din agregatelenecesare lucrarii pentru 1 an de lucru.Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, peplatforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea contaminarii sorturilor.Zona in care sunt depozitate agregatele trebuie sa fie usor accesibila si cu scurgereaapelor asigurata.Platformele trebuie sa fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt, si suficient delate, astfel incat sa permita depozitarea volumului de agregate necesar lucrarilor,avand in vedere ca depozitele nu trebuie sa fie mai inalte de 6 m si cu un raport delungime/latime de 3.Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de84echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea uniforma a agregatelor astfel incatsa se mentina o productie constanta .Agregatele trebuie sa fie dozate gravimetric iar instalatia de dozare trebuie sapermita alimentarea agregatelor conform retetei aprobata de Inginer privindcompozitia mixturii asfaltice, cu abaterile admise fata de granulozitatea prescrisa dintabelul 11 (conform SR 174-2, tabel 4).Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotata si cu echipamentulmecanic necesar pentru uscarea si incalzirea agregatelor.MalaxareaInstalatia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxorcapabil de a produce mixturi asfaltice omogene.Daca, cuva malaxorului nu este inchisa, ea trebuie sa fie prevazuta cu ocapota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie.Instalatia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare pentru impiedicareagolirii malaxorului inainte de terminarea duratei de malaxare.Durata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul demixturi si se va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inainteainceperii fabricatiei.Stocarea si înca rcarea mixturilorLa iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate ma suri specialepentru evitarea segrega rii mixturii =asfaltice in timpul stoca rii si/sau la incarcarea inmijloacele de transport. Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui sa fieincalzit.Fabricarea mixturilor asfalticeFabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile rutiere bituminoase vatrebui realizata numai in statii automate de asfalt.O atentie deosebita se va da in special respecta rii prevederilor privindcontinutul de liant si se va urmari prin, observatii vizuale, ca anrobarea celor mai marigranule sa fie asigurata intr-un mod corespunzator.Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperaturile diferitelor tipuri de

bitumuri la prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie cuprinse intre urma toarelevalori:- 165°C la 175°C pentru mixturi cu bitum D 60/80;- 160°C la 170°C pentru mixturi cu bitum D 80/100.Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executiaimbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci Toleranta admisa atemperaturii bitumului este de +3 C.Trebuie evitata incalzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea aceluiasibitum de mai multe ori.Daca totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitata reincalzireabitumului, atunci este necesara determinarea penetratiei acestuia. Daca penetratiabitumului nu este corespunzatoare se renunta la utilizarea lui.Inca lzirea agregatelor naturale se va face in uscatorul instalatiei de prepararea mixturilor asfaltice.Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura agregatelor naturale inuscator trebuie sa fie intre urmatoarele valori:- 170°C ... 190°C pentru mixturi cu bitum D 60/80;- 165°C ... 180°C pentru mixturi cu bitum D 80/100.Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia85imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci (vezi figura 9).Se interzice inca lzirea agregatelor peste 190°C, pentru a evita arderealiantului.Continutul de apa al agregatelor dupa uscare, trebuie sa nu depaseasca 0,5%si trebuie verificat cel putin odata pe zi.Dupa incalzirea agregatelor naturale in uscator, acestea se resorteaza peciururile instalatiei apoi se cantaresc, conform dozajelor stabilite si se introduc inmalaxor unde se amesteca, cu filerul rece, dozat separat.Se introduce bitumul incalzit, dozat in prealabil si se continua amestecarea.Durata de amestecare este in functie de tipul instalatiei si trebuie sa fiesuficienta pentru realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturalesi a filerului cu liantul bituminos.Conform SR 174-2 pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura mixturii asfaltice la iesireadin malaxor trebuie sa fie intre urmatoarele valori:- 160°C ... 180°C pentru mixturi cu bitum D 60/80;- 155°C ... 170°C pentru mixturi cu bitum D 80/100.Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza laexecutiaimbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci .Toleranta admisa a temperaturii mixturii asfaltice la iesirea din malaxor este de+5%.Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor va fi stabilita astfel ca,tinand seama de ra cirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor inconditiile climatice concrete, sa se asigure temperatura ceruta la asternerea sicompactarea mixturii.Controlul fabricatieiControlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie facut prin verificari preliminare,verificari de rutina in timpul executiei si verificari in cadrul receptiei la terminarealucrarilor.CAP. III EXECUŢIA LUCRĂRILORMODUL DE PUNERE ÎN OPERATransportul mixturilor asfaltice

Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate, se efectueaza cuautocamioanele cu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor detemperatura, care trebuie sa fie curatate de orice corp strain si uscate inainte deincarcare.La distante de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30 minute,indiferent de anotimp, precum si pe vreme rece (+10°C...+15°C), autobasculanteletrebuie acoperite cu prelatespeciale, imediat dupa incarcare.Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cuacesta (motorina, pacura, etc.) este interzisa.Volumul mijloacelor de transport, este determinat de productivitatea instalatieide preparare a mixturii asfaltice si de punerea in opera , astfel incat sa fie evitateintreruperile procesului de executie a imbra ca minti.Lucrari pregatitoarePregatirea stratului suportInainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curatat. Materialele86neaderente, praful si orice poate afecta lega tura intre stratul suport si imbra camintea bituminoasa trebuie indepartat.In cazul stratului suport din macadam, acesta se curata si se matura,urmarindu-se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.Dupa curatare se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie sa fieconform proiectului de executie.In cazul in care stratul suport este constituit din imbra caminti existente,aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza, dupacaz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica, fie prin frezare,conform prevederilor din proiectul de executie.Compactarea si umiditatea trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata stratuluisuport.Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.AmorsareaLa executarea imbraca mintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru sistratul suport cu o emulsie de bitum cationica cu rupere rapida.Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate reglacantitatea de liant pe metru patrat in functie de natura stratului suport.Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urma toarele cazuri:- pentru strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa lainterval mai mare de trei zile de la executia stratului de lega tura .Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea si uscareaemulsiei bituminoase.In functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, ramasa dupaaplicarea amorsatului, trebuie sa fie de (0,3...0,5) kg/mp.Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fieefectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase.Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.Amorsarea se va face in fata finisorului la o distanta maxima de 100 m.AsternereaAsternerea mixturilor asfaltice se face in perioada martie - octombrie latemperaturi atmosferice de peste 10o C, in conditiile unui timp uscat. La utilizareabitumului tip D 60/80 asternerea se face pana la 15 septembrie.Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat, cu

rcpartizatoare-finisoare prevazute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile declasa tehnica I, II si III si care asigura o precompactare.In cazul lucrarilor executate in spatii inguste (zona casetelor) asternereamixturilor asfaltice se poate face manual.Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu pe fiecare strat si pe toatalungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva.In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturiimixturii ra masa necompactata in amplasamentul repartizatorului, pana la 120o C, seprocedeaza la scoaterea acestui utilaj din zona de intrerupere, se compacteazaimediat suprafata nivelata si se indepa rteaza resturile de mixturi, ramase in capatulbenzii.Concomitent se efectueaza si curatirea buncarului si grinzii vibratoare arepartizatorului.Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a seasterne mixtura asfaltica . Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucrutransversal..87Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipulliantului, temperaturile prevazute in normativele in vigoareMa surarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii, in buncarulfinisorului.Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea preva zuta vor fi refuzate sievacuate urgent din santier.In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se ra cesc in buncarulfinisorului, ca urmare a uneiintreruperi accidentale.Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform, atat din punct devedere al grosimii cat si cel al afanarii.Asternerea se va face pe intreaga latime a ca ii de rulare. Atunci cand acestlucru nu este posibil, Antreprenorul supune aproba rii Beneficiarului, latimea benzilorde asternere si pozitia rosturilor longitudinale ce urmeaza sa fie executate.Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire amixturilor de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total intreruperile.Antreprenorul trebuie sa dispuna de un personal calificat pentru a corectaeventualele denivelari, imediat dupa asternere, cu ajutorul unui aport de materialproaspat depus inainte de compactare.In buncarul utilajului de asternere, trebuie sa existe in permanenta, suficientamixtura necesara pentru a se evita o ra spandire neuniforma a materialului.La executarea imbracami ntilor bituminoase o atentie deosebita se va acordarealizarii rosturilor de lucru, longitudinale si transversale, care trebuie sa fie foarteregulate si etanse.La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, zonele aferenterostului de lucru, longitudinal si/sau transversal, se taie pe toata grosimea stratului,astfel incat sa rezulte o muchie vie verticala. In cazul rostului longitudinal, candbenzile adiacente se executa in aceeasi zi, ta ierea nu mai este necesara.Suprafata nou creata prin taiere va fi amorsata, iar mixtura pentru banda adiacentase asterne, depasind rostul cu 5... 10 cm, acest surplus de mixtura repartizata,impingandu-se inapoi cu o racleta, astfel incat sa apara rostul, operatie dupa care seefectueaza compactarea pe noua banda.Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzura se vordecala cu minimum 10 cm fata de cele ale stratului de lega tura, cu alternarea lor.

Atunci cand exista si strat de baza bituminos sau din materiale tratate cu lianthidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa intretesut.Legatura transversala dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existental drumului se va face dupa decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungimevariabila in functie de grosimea noului strat, astfel incat sa se obtina o grosimeconstanta a acestuia, cu panta de 0,5%. In plan liniile de decapare, se recomanda safie in forma de V, la 45°. Completarea zonei de unire se va face cu o amorsareasuprafetei, urmata de asternerea si compactarea noii mixturi asfaltice, pana la nivelulsuperior al ambelor straturi (nou si existent).CompactareaLa compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoare, caresa asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tipde mixtura asfaltica si fiecare strat in parte.Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cupneuri si compactoare cu rulouri netede, preva zute cu dispozitive de vibrareadecvate, astfel incat sa se obtina un grad de compactare optim.Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se determina , pe un sector88experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, infunctie de performantele acestora, de tipul si grosimea stratului de imbracaminte.Aceasta experimentare se face inainte de inceperea asternerii stratului inlucrarea respectiva, utilizand mixturi asfaltice preparate in conditii similare cu celestabilite pentru productia curenta.Incercarile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului.Beneficiarul poate cere interventia unui laborator autorizat, care sa efectuezetestele de compactare necesare, pe cheltuiala Antreprenorului.Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Beneficiarului:- sarcina si alte specificatii tehnice ale fiecarui utilaj;- planul de lucru al fiecarui utilaj, pentru a asigura un numar de treceri pe catposibil constant, in fiecare punct al stratului;- viteza de mers a fieca rui utilaj;- presiunea de umflare a pneurilor si incarca tura compactorului;- temperatura de astemere, fa ra ca aceasta sa.fie inferioara celei minime fixatain articolul precedent.Metoda de compactare propusa va fi considerata satisfaca toare daca seobtine pe sectorul experimental gradul de compactare minim mentionat la pct. 18.1.Conform pct. 2.4.4 din SR 174-2, pentru obtinerea gradului de compactarepreva zut se considera ca numarul minim de treceri ale compactoarelor uzuale estecel mentionat in tabelul 14. Compactarea se executa pentru fiecare strat in parte.Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.Numa rul atelierelor de compactare se va stabili in functie de dotareaAntreprenorului cu compactoare (grele, in tandem, etc.) si de numarul punctelor deasternere-compactare.Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata astfelincat sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice dedeformabilitate si suprafatare.Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectuandu-se inzona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea ridicata.Pe sectoarele in rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare inurcare. Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu o viteza mai redusa lainceput, pentru a evita valurirea imbra camintii si nu se vor indepa rta mai mult de 50

m in spatele repartizatorului.Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurulgurilor de scurgere sau ale ca minelor de vizitare, se compacteaza cu maiul mecanicsau cu maiul manual.Suprafata stratului se controleaza in permanenta, iar micile denivelari careapar pe suprafata imbraca mintii vor fi corectate dupa prima trecere a rulourilorcompactoare pe toata latimea benzii.Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.Tratarea suprafetei îmbracăminteiPentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie sau executate inainte deaceasta data in zone umbrite si cu umiditate excesiva sau cu trafic redus, suprafataimbracamintei va fi protejata, aceasta realizandu-se numai cu aprobareaBeneficiarului, pe baza constatarilor pe teren.Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica, cu rupererapida cu 60% bitum diluat cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apacurata nealcalina) si raspandire de nisip 0...4 mm cu un continut cat mai redus depraf, sub 0,1 mm, in urmatoarele cantitati:a. stropire cu bitum 0,5 kg/mp;89- raspandire de nisip (de preferinta de concasaj) 3...5 kg/mp;b. - stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa (0,8-1) kg/mp;- raspandire nisip 3...5 kg/mpCAP. IV CONTROLUL CALITATII LUCRARILORControlul punerii în operaIn cursul executiei imbra camintilor rutiere bituminoase, trebuie sa se verificecu frecventa mentionata mai jos urmatoarele:- prega tirea stratului suport: zilnic la inceperea lucra rilor pe sectorul respectiv;- temperaturile mixturilor asfaltice la asternere si compactare: cel putin de douaori pe zi;- modul de compactare: zilnic;- modul de executie a rosturilor: zilnic.Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face peepruvete Marshall prelevate de la malaxor sau de la asternere, inainte decompactare: cate o proba de 20 kg pentru fiecare 200...400 tone de mixtura asfaltica,indiferent de tipul mixturii, in functie de productivitatea instalatiei.Verificarea calitatii stratului bituminos executat se va face pe o placa deminimum (40x40) cm pentru fiecare 7.000 m2 suprafata executata (conform SR 174-2:1997/C1:1998) pe care se vor determina urmatoarele caracteristici:• la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzura• densitatea aparenta• absorbtia de apa• gradul de compactare• la MASF 8, MASF 16 si mixturile asfaltice destinate stratului de uzura, pentruclasa tehnica a drumului I, II si categoria tehnica a strazii, I, II:• rezistenta la deformatii permanente.Rezistenta la deformatii permanente se masoara prin determinarea vitezei dedeformatie la ornieraj si/sau adancimea fagasului, la temperatura de 45°C pentruzona climaterica rece si respectiv de 60°C pentru zona climaterica calda , conformmetodologiei stabilite de reglementa rile tehnice in vigoare.CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE ÎMBRA CA MINTEI EXECUTATECaracteristicile suprafet ei îmbracamintei

Imbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa indeplineascaurmatoarele conditiile:- Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui deplaneitate IRI, fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m.Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica in axa ladrumuri si in axa si la rigole la strazi.- Rugozitatea se determina fie prin masurari cu pendulul SRT, fie prinmasurarea rugozitatii geometrice HS. in caz de litigiu se determina rugozitateacu pendulul SRT.Determinarea caracteristicilor suprafetei imbracamintei se efectueaza intermen de o luna de la executia acestora, inainte de data receptiei la terminarealucrarilor.Elemente geometrice si abateri limitaVerificarea elementelor geometrice include si indeplinirea conditiilor de calitatepentru stratul suport si fundatie,90inainte de asternerea mixturilor asfaltice, in conformitate cu prevederile STAS 6400.Grosimea straturilor trebuie sa fie cea prevazuta in profilul transversal tip dinproiect.Verificarea grosimii imbracamintii se face in functie de datele inscrise inbuletinele de analiza intocmite pe baza incerca rii probelor din imbraca mintea gataexecutata , iar la aprecierea comisiei de receptie prin maximum doua sondaje pe km,efectuate la 1 m de marginea imbracamintii.Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in proiect,pentru fiecare strat in parte, pot fi de maximum 10%. Abaterile in plus nu constituiemotiv de respingere a lucrarii.Latimile straturilor vor fi cele preva zute in proiect. Eventualele abateri limitalocale admise pot fi de maximum +50 mm.Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate in proiect.Abaterile limita admise la pantele profilelor transversale pot fi cuprinse in intervalul +5mm/m, atat pentru stratul de legatura cat si pentru stratul de uzura la drumuri si inintervalul + 2,5 mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens.Abaterile limita locale la cotele profilului longitudinal sunt de + 5 mm, fata decotele profilului proiectat si cu conditia respectarii pasului de proiectare preva zut.CAP. V. MĂSURI ŞI INDICAŢII DE PROTECŢIA MUNCIIPe toată perioada de executare a lucrărilor de reparaţii, se vor respectaprevederile din următoarele acte normative specifice:1. Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca;2. Norme metodologice de aplicare a L319/2006;3. Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor;4. Norme metodologice privind condiţiile de inchidere a circulaţiei şi deinstituire a restricţiilor de circulaţie in vederea executării de lucrări in zona drumuluipublic” aprobate cu Ordinul nr. 1112/411 al MI – MT / octombrie 2000.Se atrage atenţia in mod deosebit asupra semnalizării corecte a punctului delucru in vederea evitării producerilor unor accidente de circulaţie cat şi pentruprotejarea personalului ce execută respectivele lucrări de reparaţii, cu indicatoarelerutiere bine fixate pentru a rezista pe toată durata executării lucrărilor.CAP. VI. RECEPŢIA LUCRĂRILORReceptia pe faze determinanteReceptia pe faze determinante, stabilite in proiectul tehnic, privind straturile delegatura si de uzura, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat

al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlulstatului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata inBuletinul Constructiilor volumul 4 din 1996.Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor)Receptia preliminara a lucra rilor de ca tre beneficiar se efectueaza conformRegulamentului de receptie a lucrarilor in constructii si instalatii aferente acestora,aprobat cu HG 273/94.Comisia de receptie examineaza lucrarile executate fata de documentatiatehnica aprobata si de documentatia de control intocmita in timpul executiei şi cacuprinde.:- Verificarea uniformitatii suprafetei de rulare .- Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa drumului pe minimum9110% din lungimea traseului.- La strazi cota in axa de verifica in proportie de 20% din lungimea traseului, iarcotele rigolelor, pe toata lungimea traseului in punctele de schimbare ale declivitatilor.- Verificarea grosimii si pe probe ce se iau pentru verificarea calitatii imbracamintii.Evidenta tuturor verificarilor in timpul executiei lucrarilor face parte dindocumentatia de control a receptiei preliminare.In perioada de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive, careeste de un an de la data receptiei preliminare a imbra camintii, toate eventualeledefectiuni ce vor apare se vor remedia de ca tre Antreprenor.Receptia finalaReceptia finala se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilordefinitive.ANEXA NR. 1UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DINBETON ASFALTICDate generaleCerintele suplimentare din aceasta anexa se refera numai la acele materiale(adaosuri) care sunt incorporate in compozitia bitumului si la orice alte conditii pe caretrebuie sa le indeplineasca agentul modificator (polimeri) sau amestecul care continebitum modificat.Alte cerinte privind asternerea materialului, etc. se regasesc in paragrafelerespective din Caietul de sarcini generale. Vor fi analizate urmatoarele doua metodede modificare a compozitiei bitumului.(i) agentul modificator este adus pe amplasament si apoi in statia de asfalt sianume in malaxor. Aditivul va fi introdus in ordine dupa agregatele concasate siinainte de bitum precum si in cantitatea indicata de fabricant, dar supusa mai intaiaprobarii Beneficiarului.(ii) bitum gata modificat in fabrica si transportat apoi pe amplasament.In ambele cazuri, Antreprenorul va furniza toate detaliile necesare in lega turacu agentul modificator propus a fi utilizat, cu metodologia pe baza aplicata in vedereaverificarii procesului de amestecare a aditivului cu bitum si cu tehnologia depreparare, depozitare si transport a produsului final obtinut, adica a bitumuluimodificat.In programul sau de executie a lucrarilor, Antreprenorul va specifica termenelela care urmeaza sa se faca toateincerca rile necesare pe probe de bitum, bitum modificat si mixtura asfaltica , precum

si perioada de timp necesara considerata rezonabila pentru aprobarea produsului decatre Beneficiar.Caracteristicile materialelorAditivul utilizat se va obtine dintr-un agent modificator corespunzator, realizatpe baza de polimeri, astfel incat dupa modificare, bitumul modificat rezultat sarespecte cerintele mentionate in tabelul de mai jos.Bitumul de baza folosit la prepararea bitumului modificat cu polimeri este tip D80/100 si trebuie sa corespunda prevederilor SR 754 si Normativului AND 537 siconditiei suplimentare:92- Indice de instabilitate coloidala: maximum 0,5.Indicele de instabilitate coloidala se determina conform reglementarilor invigoare.Polimerii utilizati pentru prepararea bitumului modificat folosit la executiaimbracamintilor bituminoase sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari. Polimeriitrebuie sa fie agrementati conform reglementarilor in vigoare.Tipul de polimer si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiupreliminat efectuat de un laborator autorizat, tinandu-se seama de respectareaconditiilor tehnice prevazute in tabel.Atat tipul de agent modificator, cat si procentul necesar, exprimat in greutate,vor fi propuse de Antreprenor si apoi aprobate de Inginer care va supravegheaefectuarea probelor de laborator necesare.Aprobarea finala intra in sarcina Beneficiarului, care-si rezerva dreptul de aexecuta si alte incercari pe care le considera necesare, utilizand propriile saleechipamente, in vederea obtinerii unor rezultate cat mai exacte in ceea ce privestecalitatea bitumului modificat propus.NOTA:- Epruvetele de laborator necesare incercarilor vor fi realizate in conformitatecu cerintele din STAS 1338/1 si STAS 1338/2, cu exceptia cerintelor privindtemperatura amestecului si temperatura formelor de turnare, caretrebuie sa fie intre 170oC si 180°C;- incercarile se vor executa in conformitate cu cerintele din STAS 1338/2;- Beneficirul isi rezerva dreptul de a executa cu propriile sale echipamente sialte incercari in vederea stabilirii efectelor utilizarii materialului pe termen lung.Totusi, rezultatele incercarilor efectuate de Beneficiar, nu vor fi utilizate inscopul luarii deciziei de acceptare sau nu a materialelor si a calitatii executieilucrarilor, conform conditiilor contractului, dar pot sa contribuie la adoptarea unormodificari fata de solutiile mentionate in Caietele de sarcini, modificari ce pot fiaplicate ulterior (prin emiterea unor Ordine de modificare).INTOCMITS.C. BETA TEHNIC S.R.L.93CAIET DE SARCINI NR. 5RECICLARE LA CALD A ÎMBRACAMINTILORRUTIERE BITUMINOASECAP. I GENERALITATIObiect si domeniu de aplicarePrezentul caiet de sarcini contine conditiile de executie si receptie a straturilorrutiere bituminoase reciclate la cald, in situ, cu adaos de lianti bituminosi si cu saufara adaos de agregate naturale, conform Normativelor in vigoare.Reciclarea la cald se aplica la drumurile publice cu imbracaminti bituminoase.

Nu se aplica imbracamintilor existente din beton de ciment.Reciclarea la cald in situ consta in utilizarea integrala a materialului recuperatprin frezarea sau incalzirea si scarificarea imbracamintilor rutiere bituminoaseexistente, degradate, in adaugarea de lianti si agregate naturale si punerea in operacu ajutorul unui utilaj de reciclare.Tehnologia de reciclare a imbracamintilor bituminoase se poate aplica inurmatoarele variante:- prin frezarea la rece a straturilor bituminoase existente, urmata de reciclareapropriu-zisa, prin amestecarea la cald a mixturii frezate cu materialele deaport, intr-o instalatie mobila tip uscator – malaxor;- prin incalzirea cu raze infrarosii (panouri radiante) a straturilor bituminoaseexistente , urmata de scarificarea acestora si de malaxarea mixturii asfalticecalde cu materialele de aport, fie direct pe suport, fie intr-o cuva sau intr-unmalaxor, deasupra stratului suportSe pot utiliza urmatoarele tipuri de reciclari:- reciclare cu adaos de agenti regeneratori fara adaos de bitum si agregate;- reciclare cu adaos de bitum s i agenti regeneratori fara adaos de agregate;- reciclare cu adaos de bitum, agenti regeneratori si adaos de agregatePrevederi generaleReciclarea la cald a imbracamintei rutiere se executa in perioada 15 aprilie –15 octombrie, cu conditia ca temperatura atmosferica sa fie de minimum +5o C si faraprecipitatii. In cazul in care capacitatea portanta a structurii rutiere existente estecorespunzatoare, straturile rutiere reciclate la cald se vor acoperi in functie devolumul traficului, respectiv de clasa tehnica a drumului cu un strat de protectie(tratament bituminos, straturi bituminoase foarte subtiri, covor asfaltic etc.).Prin reciclarea stratului de uzura existent se poate obtine dupa reciclare: stratde uzura, de legatura sau de baza.Prin reciclarea stratului de uzura si legatura sau a stratului uzura + legatura +baza se poate obtine, dupa reciclare: strat de legatura sau strat de baza.In cazul in care structura rutiera existenta nu are asigurata capacitatea portanta, estenecesara ranforsarea acesteia.Reciclarea la cald a imbracamintilor bituminoase se executa pe trasee dedrum existent, aducand corectii locale ale profilului longitudinal in cadrul pasului deproiectare precum s i reprofilari in sens transversal, impuse de asigurarea siguranteicirculatiei. Declivitatea maxima admisa pe imbracaminti reciclate la cald este de 6%.94In cazul in care imbracamintea reciclata trebuie sa fie acoperita cu straturibituminoase foarte subtiri executate la rece cu emulsie de bitum declivitatea maximape care se pot aplica acestea este de 4,5%.Tipurile de mixturi asfaltice pentru stratul de uzura si de legatura, obtinutedupa reciclare, precum si dimensiunea maxima a granulei trebuie sa corespundaprevederilor SR 174/1 in vigoare la data executiei lucrarilor.CAP. II CONDIŢII TEHNICEMaterialeMaterialele care se folosesc la reciclarea la cald a imbracamintilorbituminoase sunt:- agregate naturale;- liantul bituminos;- mixtura asfaltica frezata sau scarificata;- emulsia bituminoasa cationica cu rupere rapida.Agregatele naturale de aport sunt de regula cribluri, sort 4...8, 8...16, 16...25

conform SR 667, pentru anrobate bituminoase (AB 2, ABPC 31 si ABPS 31), pietrissortat sau pietris concasat sort 4...8, 8...16 si 16...25 conform SR 662 si nisip seconcasare 0...4 conform SR 667, functie de tipul mixturii asfaltice reciclate si de clasatehnica a drumului.Nu se admite utilizarea unor agregate care contin impuritati sub forma unorbulgari de argila, resturi vegetale sau animale.De asemenea, agregatele trebuie sa fie insotite de certificare de calitate saudeclaratii de conformitate a calitatii emise de furnizor.Liantul bituminos din mixtura asfaltica reciclata este alcatuit din:- bitumul existent in imbracamintea rutiera;- bitumul de aport.Tipul de bitum de aport se alege functie de gradul de imbatranire a bitumuluiexistent din imbracamintea rutiera si de zona climatica si poate fi:- bitum tip D 60/80 sau D 80/100 conform SR 754;- bitum modificat cu polimeri (pentru lucrari speciale si la solicitareabeneficiarului).Pentru imbunatatirea proprietatilor fizico – chimice ale bitumului existent inmixtura frezata, se poate utiliza un produs de regenerare. Produsul respectiv trebuiesa fie agrementat tehnic si sa indeplineasca urmatoarele conditii principale: sa fiecompatibil bitumul, sa amelioreze compozitia amestecului dintre bitumul de aport sicel existent din mixtura prin compensarea fractiunilor deficitare si sa nu afectezecelelalte caracteristici ale acestuia (adezivitate, coeziune, stabilitate etc.).Bitumul de aport utilizat ca atare sau cu adaos de regenerator, trebuie saprezinte o adezivitate de minim 80% fata de agregatele de aport utilizate. In cazcontrar, se vor utiliza aditivi pentru ameliorarea adezivitatii cu respectareanormativelor in vigoare.Mixtura asfaltica frezata sau scarificata trebuie sa contina granule cudimensiunea de maximum 31 mm iar punctul de inmuiere al bitumului nu trebuie sadepaseasca 80 C. In cazul in care punctul de inmuiere IB depaseste 80o C mixturaasfaltica existenta se poate utiliza ca agregat natural.Amorsarea stratului suport in cazul frezarii la rece se efectueaza cu emulsiebituminoasa cationica cu rupere rapida conform STAS - urilor in vigoare.Inainte de reciclare, materialele sunt supuse urmatoarelor verificari:- verificarea calitatii agregatelor utilizate din frezarea imbracamintei;95- verificarea calitatii agregatelor ce vor fi adaugate in procesul de reciclare;- liantul folosit in procesul de reciclare;- verificarea calitatii agentilor regeneratori.Verificarile si determinarile ce se efectueaza pe parcursul executiei lucrarilorse efectueaza de catre un laborator de specialitate autorizat.Materialele de aport trebuie sa aiba certificate de conformitate a calitatii,conform HG 766/1997 si declaratie de conformitate a calitatii.CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICERECICLATEGranulozitatea amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixturaasfaltica reciclata trebuie sa corespunda prevederilor SR 174 functie de destinatiastratului ce urmeaza a fi executat s i de tipul de mixtura reciclata.In cazul reciclarii la cald cu corectarea retetei, abaterile admisibile alegranulozitatii agregatului natural din mixtura reciclata fata de reteta prescrisa trebuiesa se incadreze in limitele date in normativul AND 575.Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor reciclate trebuie sa indeplineasca

in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie, conditiile din SR174/1 s i normativ CD/16.CAP. III EXECUŢIA LUCRĂRILORTehnologia lucrăriiLucrari pregatitoareInainte de inceperea lucrarilor de reciclare se va proceda la:- aprobarea instituirii restrictiei de circulatie in conformitate cu prevederilenormelor in vigoare;- amenajarea si semnalizarea sectorului de lucru conform normelormetodologice privind conditiile de inchidere a circulatie si de instituire arestrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumuluipublic;- curatirea temeinica prin spalare, unde este cazul si / sau prin periere cu periimecanice a suprafetei stratului ce urmeaza a fi reciclat;Operatiunile de reciclare a imbracamintei rutiere bituminoase se realizeaza cuun ansamblu complex, mobil sau fix, de utilaje de reciclare, a carui componentadifera in functie de varianta de reciclare utilizata.Procesul tehnologic de reciclare s i punere in opera a mixturii asfalticereciclateIn cazul aplicarii variantei de reciclare prin frezarea la rece a imbracaminteibituminoase existente, procesul tehnologic include urmatoarele operatii principale:- frezarea imbracaminte rutiere bituminoase, care se realizeaza cu una saudoua freze mecanice sau hidraulice ce lasa materialul in cordon. Materialul dincele doua cordoane este adunat intr-un singur cordon cu ajutorul unuiautogreder; adancimea de frezare este controlata de un sistem electronic; seutilizeaza palpatorul pe cablu si inclinometrul transversal in vedereacompensarii a surplusului de material frezat cu necesarul de material deumplut conform cotelor din proiectul de executie;96- raspandirea materialelor de aport peste cordonul de material frezat cuajutorul unui raspanditor mecanic;- elevarea materialului frezat s i agregatelor de aport s i introducerea inbuncarul predozatorului;- dozarea materialului prelevat si introducerea in uscator-malaxor;- reciclarea propriu-zisa a mixturii asfaltice in uscator-malaxor;Malaxarea si omogenizarea amestecului astfel obtinut reprezinta mixturaasfaltica reciclata.- curatarea si amorsarea suprafetei frezate cu ajutorul instalatiei mobile.Dozajul de emulsie aplicat la amorsare este de 0,3...0,5 kg/m conform SR174/2-1997. 2- trecerea mixturii asfaltice reciclate din malaxor in buncarul repartizatorului;- asternerea si precompactarea mixturii asfaltice reciclate se realizeaza cuvibro-finisoare;- compactarea noului strat conform prevederilor SR 174/2.In cazul reciclarii in varianta cu incalzirea straturilor bituminoase existente ,procesul tehnologic se desfasoara, in principiu astfel:- incalzirea cu panouri radiante a imbracamintei bituminoase ce urmeaza a fireciclata s i a agregatelor de aport;- scarificarea mixturii existente si malaxarea acesteia cu agregatele si liantulde aport (bitum + regenerator) sau mixtura noua gata preparata;- descarcarea mixturii asfaltice reciclate din malaxor si distribuirea uniforma in

cordon, peste suprafata incalzita prin intermediul unui snec distribuitor;- asternerea mixturii asfaltice reciclate se realizeaza cu ajutorul unei grinzivibro – finisoare;- compactarea noului strat , conform prevederilor SR 174/2.Reciclarea la cald, in situ, in varianta cu incalzirea straturilor bituminoaseexistente se poate aplica, la randul ei, in mai multe sub-variante functie de tipulutilajului de reciclare folosit.PRESCRIPTII PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR FREZAREA STRATULUIASFALTICStratul asfaltic vechi va fi frezat printr-una sau mai multe treceri.La executia acestei operatii tehnologice se va avea grija sa nu se spargaagregatele, urmarindu-se sa se pastreze granulozitatea initiala a mixturii existente.Prepararea mixturilor asfalticeDozajul pentru mixtura asfaltica se va stabili de un laborator autorizat pe bazaprobelor prelevate din stratul vechi si avizate de beneficiar.Dozajul intocmit va trebui sa asigure respectarea urmatoarelor conditii:- aglomerarea materialului reciclat astfel incat sa nu existe posibilitateadezintegrarii acestuia; acoperirea tuturor granulelor agregatului cu liant bituminos,zone uscate in matricea agregatelor nefiind admise;- absenta exudarii pe suprafata de rulare sau a altor consecinte, cum ar fi deexemplu: deformatiile plastice, ca urmare a surplusului de agent regenerator;- asigurarea unei malaxari suficiente pentru obtinerea unei mixturi reciclateomogene pe cele trei directii si stabila, care sa poata fi compactata s i tratata cuechipament conventional.Adaugarea agregatului de regenerare se va face:97- fie prin introducerea in timpul procesului de malaxare a materialuluiscarificat sau frezat cu materiale de aport;- fie prin stropire pe suprafata stratului frezat si imprastiat.Se va acorda o atentie deosebita functionarii in bune conditii a sistemului deintroducere a agentului de regenerare, sistem care permite citirea continua la uncontor a cantitatii de agent regenerator introdusa s i a cantitatii totale cumulate de lainceputul procesului de tratare, permitand astfel controlul mentinerii uniformitatii ladozarea agentului regenerator, independent de viteza delucru.Introducerea agentului de regenerare se va asigura in cantitatea fixata indozaj si confirmata de controlul de specialitate.Se va asigura o malaxare a mixturii asfaltice vechi cu materialele de aport sicu agentul regenerator, pana la obtinerea unei mixturi reciclate omogene.Controlul fabricatieiMixturile asfaltice produse in instalatiile de reciclare la cald in situ suntsupuse incercarilor preliminare de informare, controlului de calitate si receptiei.AmorsareaSe va executa amorsarea cu emulsie cationica cu rupere rapida a stratuluisuport si a rosturilor de lucru. Stratul suport se va amorsa obligatoriu cand stratul dinmixtura reciclata se executa la un interval mai mare de trei zile dupa frezare.Asternerea mixturii reciclateLa as ternerea mixturii reciclate, adusa la repartizator de distribuitoareleelicoidale, va trebui sa se asigure reglarea vibro-finisorului astfel incat sa se asigureo imprastiere uniforma a acesteia si o compactare prin vibrare pe toata latimeanecesara a benzii fara sa apara segregarea materialului, dispersiuni ale suprafetei,

goluri etc.Utilajul de as ternere a mixturii asfaltice va fi dotat cu echipament de urmarireautomata a cotelor in vederea respectarii profilurilor si grosimilor fixate prin proiect.La asternerea stratului reciclat se va acorda o atentie deosebita realizariirosturilor de lucru.Astfel, la reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, zoneleaferente rosturilor de lucru se taie pe toata grosimea stratului, astfel incat sa rezulteo muchie vie, verticala.In profil longitudinal, racordarea imbracamintei noi cu imbracamintea existentase face cu o panta de 0,05% de lungime, variabila, in functie de grosimea stratului.Se recomanda ca racordarea in plan a imbracamintei noi cu stratul existent sase realizeze sub un unghi de 45o .Alte reguli care trebuie respectate la executia rosturilor sunt:- rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate s i etans e.- marginea benzii vechi va fi decapata pe intreaga latime, creand o latime debanda de circa 50 cm;CompactareaCompactarea se va realiza cu compactoare pe pneuri si compactoare curulouri netede prevazute cu dispozitive de vibrare corespunzatoare, astfel incat sa seobtina un grad de compactare de minim 96%, considerand ca numarul minim detreceri ale compactoarelor este conform SR 174/2.98Tratarea suprafeteiDupa asternerea stratului reciclat la cald se va executa inchiderea suprafetei cu unstrat de protectie (tratament bituminos, straturi bituminoase foarte subtiri, covorasfaltic etc.).VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR EXECUTATEConditiile de calitate ale stratului rutier reciclat vor trebui sa respecte prevederile SR174/1 si STAS 7079.Elementele geometrice si abateri limitaGrosimea stratului reciclat la cald va fi cea prevazuta in documentatia tehnica.Abaterea limita locala admisa in minus, fata de grosimea prevazuta in proiect,va fi de maxim 10%.Abaterile in plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrarii, cuconditia respectarii prescriptiilor privind gradul de compactare si uniformitateastratului.Latimea imbracamintei reciclate la cald va fi cea prevazuta in proiect.Abaterea limita admisa pentru panta profilului transversal este 5 mm/m.La cotele profilului longitudinal se admit abateri locale de 20 mm, cu conditiarespectarii pasului de proiectare adoptat.CAP. V. MĂSURI ŞI INDICAŢII DE PROTECŢIA MUNCIIPe toată perioada de executare a lucrărilor de reparaţii, se vor respectaprevederile din următoarele acte normative specifice:1. Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca;2. Norme metodologice de aplicare a L319/2006;3. Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor;4. Norme metodologice privind condiţiile de inchidere a circulaţiei şi deinstituire a restricţiilor de circulaţie in vederea executării de lucrări in zona drumuluipublic” aprobate cu Ordinul nr. 1112/411 al MI – MT / octombrie 2000.Se atrage atenţia in mod deosebit asupra semnalizării corecte a punctului delucru in vederea evitării producerilor unor accidente de circulaţie cat şi pentru

protejarea personalului ce execută respectivele lucrări de reparaţii, cu indicatoarelerutiere bine fixate pentru a rezista pe toată durata executării lucrărilor.CAP. VI. RECEPŢIA LUCRĂRILORRecepţia preliminarăReceptia preliminara se va efectua conform regulamentului de receptie alucrarilor de constructii, aprobat prin HG 273/94 si se va consemna intr-un procesverbal de receptie.Receptia finalaPerioada de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive va fi de12 luni de la data receptiei preliminare.In perioada de garantie a imbracamintei, toate eventualele defectiuni vor firemediate de catre constructor.Receptia finala se face conform prescript iilor legale in vigoare si aprevederilor prezentului caiet de sarcini.INTOCMITS.C. BETA TEHNIC S.R.L.99CAIET DE SARCINI 6RECICLAREA „IN SITU”, LA RECE,A STRATURILOR RUTIERE DEGRADATECAP.I GENERĂLITĂŢIObiectul şi domeniul de aplicarePrezentul caiet de sarcini se referă la execuţia şi recepţia straturilor rutierereciclate „in situ” la rece.Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplică la drumurile publice, inclusivstrăzi.CAP. II CONDIŢII TEHNICEMateriale utilizate în reciclarea „in situ” a straturilor rutiere degradateMaterialul frezatProvine din -straturile existente de mixtură asfaltică degradată;-straturile din beton de ciment degradat;-straturile din pămant sau agregate naturale.Materialului frezat din structura rutieră existentă i se determină in prealabil,prin prelevare de carote, compoziţia granulometrică si conţinutul de bitum (in cazulmixturilor). De asemenea, in baza analizelor asupra bitumului (grad de imbătranire,IB si penetraţie), se observă oportunitatea adaugării de substanţe regenerante inbitumul de adaos.Materialul de aportMaterialul de aport va fi funcţie de dozajele stabilite, după realizarea testelorpe materialul existent frezat. Materialul de aport trebuie sa indeplinească normativelein vigoare.ApaApa utilizată la reciclarea ≪in situ≫ a straturilor rutiere degradate poate săprovină din reţeaua publică sau altă sursă, dar in acest caz trebuie să indeplineascăurmătoarele condiţii:– să fie limpede şi să nu conţină suspensii organice sauanorganice (mal, argilă etc.);– să nu aibă gust şi miros pronunţat;– să corespundă caracteristicilor chimice din tabelul nr.1.Indiferent de sursă, se va face verificarea apei de către un laborator despecialitate la inceperea lucrărilor.

In timpul utilizării pe şantier se va evita ca apa să se polueze cu detergenti,materii organice, uleiuri, argilă, etc.100Tabel nr.1Lianţii de aport Tabel nr.2Nr. Crt. Lianţi de aport Tip de reciclare1CIMENT SAU VAR RECICLARE STRAT DE AGREGATENATURALE SAU PAMANT2EMULSIE BITUMINOASĂŞI/SAU CIMENTRECICLAREA STRATULUI EXISTENT DINAGREGATE NATURALE SAU A CELUI DEMIXTURĂ ASFALTICĂ3BITUM SPUMANT ŞICIMENTRECICLAREA STRATULUI EXISTENT DINBETON DE CIMENT SAU MIXTURI ASFALTICEDozajele se stabilesc pe baza datelor furnizate de analizele de laborator, prinprobe extrase din stratul rutier ce urmează a fi reciclat, funcţie de adancimea defrezare şi de tipul de reciclare aplicat.Lianţii utilizaţi vor indeplini condiţiile date de:-SR 388, SR 1500pentru cimenturi;-STAS 790 pentru var;-SR 754pentru bitum;-STAS 8877 pentru emulsie bituminoasă cationică.AditiviAditivii au rolul de a imbunătăţii caracteristicile fizico-chimice ale straturilorrutiere reciclate. In cazul folosirii mai multor aditivi in cadrul aceleiaşi reţete se vorface teste pentru a se verifica dacă acestea nu interacţionează in mod negativ.Aditivii propuşi a fi folosiţi la prepararea amestecului vor fi aprobaţi de cătrebeneficiar pe baza incercărilor preliminare efectuate in momentul stabilirii compoziţieiamestecului.Aprovizionarea şi depozitareaMaterialele necesare procesului tehnologic se vor aproviziona din timp pentrua se asigura omogenitatea şi constanţa calităţii acestor materiale. Aprovizionareamaterialelor la reciclator se va face numai după ce analizele de laborator au aratat căacestea sunt corespunzătoare.101CaracteristiciCondiţii deadmisibilitate Metode de verificareConţinut total de săruri (reziduu uscat la105+5 0C), mg /dm3,max 2000 STAS 6325Concentraţia ionilor de hidrogen (pH) 5 ÷ 10 STAS 3638Sulfaţi, ( SO4 2 ), mg /dm3,max 2000 STAS 3069Substanţe organice, mgKMnO4 / dm3,max 500 STAS 3002Cloruri, Cl mg/dm3,max 500 STAS 3049Azotaţi, (NO3) mg /dm3,max 500

Magneziu, gr.Mg / dm3,max 500 STAS 6674Furnizorul de materiale trebuie să deţină “Certificat de conformitate” pentruprocesul tehnologic de obţinerea a lor, iar o dată cu livrarea materialelor, laboratorulautorizat să emită certificate de calitate pentru fiecare lot.In timpul transportului de la furnizor la şantier şi in timpul depozitării,materialele trebuie ferite de impurificări.Depozitarea agregatelor se va face astfel incat sa nu existe posibilităţi decontaminare cu alte materiale, aprovizionarea fiind in funcţie de cantitatea necesarăşi de eşalonarea lucrărilor.Este indicat ca şantierul să fie aprovizionat de la o singură fabrică pentru untip de material utilizat. In cazul utilizării unui tip de material care provine din cadrulmai multor surse este necesar a se obtine aprobare de la beneficiar.Condiţiile tehnice de recepţie, livrare şi control al materialelor (ciment, var,bitum, emulsie bituminoasă, aditivi) trebuie să corespundă cu prevederilestandardelor respective.In timpul transportului de la fabrică la şantier (sau la un depozit intermediar), amanipulării sau depozitării, cimentul si varul va fi ferit de umezeală şi de impurificăricu corpuri străine.Depozitarea cimentului şi a varului se va face in celule tip siloz atat pentrudepozite de rezervă cat şi pentru cele de consum, corespunzătoare din punct devedere al protecţiei impotriva condiţiilor meteorologice.Fiecare transport de material va fi depozitat separat pentru a se asigurarecunoaşterea şi controlul acestuia.Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 de zile de la dataexpedierii de către producător.Materialele despre care se consideră că s-au alterat (că au suferit modificărifizice sau chimice care vor afecta in mod negativ compactarea stratului rutier reciclat)se vor evacua, fiind interzis a fi utilizat la prepararea amestecului.Laboratorul va ţine evidenţa calitaţii materialelor astfel:- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise defurnizor;- intr-un registru (registru rapoarte incercări) se vor stringe buletinele deanaliză cu rezultatele determinărilor efectuate de laborator.Controlul calitaţii materialelor înainte de utilizareMaterialele propuse de antreprenor sunt supuse incercarilor preliminare deinformare şi incercărilor pentru stabilirea dozajului definitiv. Incercările preliminare deinformare sunt executate pe eşantioane de materiale provenind din fiecare sursădata de antreprenor. Natura şi frecvenţa incercărilor sunt in funcţie de tipulmaterialului, conform standardelor in vigoare.Incercările pentru dozaj sunt stabilite pentru fiecare material in parte conformstandardelor şi a dispoziţiilor caietului de sarcini.Materialele care nu corespund condiţiilor impuse vor fi depozitate in afaraşantierului, intocmindu-se “Nota de refuz la recepţia calitativă a materialelor”.102Prepararea amestecului stratului rutier reciclat „in situ”Stabilirea compoziţiei optime a amestecului stratului rutier reciclatCompoziţia optimă este definită de proporţiile in volum a materialului rezultatdin frezarea stratului rutier degradat, greutatea liantului şi eventual cantitatea deaditiv necesară pentru un metru cub de amestec gata preparat.Studiul compoziţiei amestecului se va face de către un laborator despecialitate prin efectuarea unor incercări preliminare, avand ca scop de a

determina:- curba de granulozitate a materialului rezultat din frezarea stratului rutierdegradat ;- dozajele de liant şi de aditivi;- conţinutul de apă de referinţă (daca este cazul);- densitatea in stare uscată de referinţă.Din studiul preliminar trebuie să rezulte variaţiile admisibile ale compoziţiei,care să permită adaptarea ei, in condiţiile şantierului, pastrand caracteristicileamestecului preparat in ceea ce priveşte lucrabilitatea, omogenitatea sicaracteristicile cerute.Stabilirea compoziţiei amestecului se va face:- la intrarea in funcţie a reciclatorului;- la schimbul unuia sau mai multor materiale utilizate;- ori de cite ori se apreciază că este necesară reexaminarea compoziţieiutilizate.Caracteristicile de compactare se vor determina de către un laborator despecialitate folosind o metoda optimă in funcţie de liantul folosit şi de tipul dereciclare. O importanţă deosebită in cazul straturilor rutiere din agregate naturatelornaturale al cărui liant este cimentul o are durata de maniabilitate. Aceasta estedurata in care priza este nulă sau foarte slabă şi care permite compactarea lui fărăsă prejudicieze viitoarele caracteristici mecanice ale acestuia. Mărirea acestei duratese poate obtine prin folosirea unui aditiv intarzietor de priza.Experimentarea preparării amesteculuiInainte de inceperea lucrărilor antreprenorul este obligat să facă aceastăexperimentare pentru a verifica - folosind mijloacele şantierului - daca dozajulamestecului stabilit in laborator permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietulde sarcini. Incercările trebuie repetate pana la obţinerea rezultatelor satisfăcătoare.Probele pentru verificări se vor recolta din amestecul preparat in timpulexperimentării in vederea verificării obţinerii caracteristicilor cerute.Prepararea propriu-zisă a amesteculuiEste interzisă prepararea amestecului in malaxor dacă acesta nu asigurărespectarea abaterilor prevăzute in caietul de sarcini sau dacă dispozitivele dedozare cu care este echipat sunt defecte.Antreprenorul răspunde permanent de buna funcţionare a mijloacelor dedozare, verificandu-le ori de cate ori este necesar, dar cel puţin o data pesăptămană.Dacă reciclarea se face cu suspensie de ciment in apă, cantitatea de apănecesară amestecului se va corecta in funcţie de umiditatea naturală a agregatelor,astfel incat la punerea in operă să fie asigurată umiditatea optimă de compactarestabilită in laborator.103Amestecarea materialelor componente se va face in malaxorul reciclatoruluide preparare pana la omogenizarea amestecului.CAP. III EXECUŢIA LUCRĂRILORTehnologia lucrăriiExecuţia straturilor rutiere reciclate executate „in situ”Frezarea şi malaxareaFrezarea se realizează cu tamburii de frezare ai reciclatorului. Trebuieacordată o mare atenţie acestei faze a lucrării intrucat este definitorie pentruobţinerea compactării dorite datorită faptului că funcţie de anumiţi parametri ai frezei(viteza de inaintare a frezei şi viteza unghiulară a tamburului) se obţine curba

granulometrică dorită. Aceşti parametri se vor stabili in urma studierii sectoruluiexperimental.Liantul se pulverizează in amestecul frezat şi se malaxează obtinindu-se unamestec omogen.Aşternerea şi compactareaMaterialul amestecat in malaxor este repartizat uniform de un şnec, pe toatălătimea de lucru.Finisorul este dotat cu un reglaj automat al nivelului de aşternere inconformitate cu profilul proiectat , precompactand noul strat. Aşternerea şi nivelareaamestecului trebuie să fie realizată pentru a răspunde următoarelor obiective:- de a respecta pentru fiecare strat toleranţele de nivelment admisibile;- de a asigura stratului grosimea prevazută in proiect in oricare punct alacestuia;- obţinerea unei suprafeţe corespunzătoare.Compactarea de probă pe tronsonul experimental se va face in prezenţadirigintelui, efectuand controlul compactării prin incercări de laborator, stabilite decomun acord şi efectuate de către un laborator de specialitate. Atelierul decompactare se alege funcţie de tipul de liant şi de stratul rutier reciclat.In cazurile in care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut se varealiza o nouă incercare după modificarea parametrilor de compactare.Aceste incercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume:- tipul si numărul compactoarelor utilizate ;- condiţii de compactare (verificarea eficacităţii utilajului propus şi a intensităţiide compactare).Intensitatea de compactare pentru un utilaj este raportul Q/S unde “Q” estevolumul pus in operă intr-o anumită unitate de timp (oră, zi, schimb) exprimate in m3şi “S” este suprafaţa călcată la compactare in intervalul de timp dat, exprimată in m2.Raportul Q/S este determinat experimental şi se va respecta cu stricteţe pe totparcursul execuţiei, in care scop este indicat ca utilajul de compactare să fie dotat cuun dispozitiv care să inregistreze datele pentru estimarea lui “S”. Compactarea seexecută de la margine spre axa drumului prin treceri succesive. Viteza de deplasarea compactorului trebuie să fie constantă, fără mişcări bruşte care produc vălurireasuprafeţei.Compactarea se va executa astfel incat numărul trecerilor să fie egal infiecare punct al suprafeţei.104Experimentarea stratului rutier reciclatInainte de inceperea lucrărilor se efectuează experimentarea punerii in operăa amestecului. Experimentarea se va face pe un troson de probă de cel puţin 30 mlşi pe intreaga lăţime a drumului. Ea are drept scop de a verifica pe şantier, in condiţiide execuţie curentă realizarea caracteristicilor calitative ale amestecului pus in operăin conformitate cu prezenta procedură, reglarea utilajelor şi dispozitivelor de punerein operă, stabilirea parametrilor compactării (grosimea de aşternere a amestecului,condiţiile de compactare şi intensitatea de compactare necesară).Tronsonul de probăpoate să facă parte din lucrarea propriu-zisă, dar numai cu acordul beneficiarului.4.6.3.2 Partea din tronsonul executat, considerată ca fiind cea mai bine realizatăva servi ca sector de referintă pentru restul lucrărilor.Dotări necesare (utilaje si instalatii)Eşalonul de reciclare a straturilor rutiere trebuie să aibă următoareledotări :- autocisterne bitum cu incălzire ;

- staţie mobilă suspensie apă/ciment ;- repartizator finisor ;- cisternă de apă;- silozuri cu ciment si var marcate corespunzător, avand capacitateacorelată cu capacitatea de producţie a staţiei;- instalaţia de preparare, rezervoare şi dozatoare in bună stare defuncţionare;- buncăre pentru descărcarea materialelor utilizate ;- laboratorul dotat şi amenajat corespunzător ;- dotări care să asigure spălarea malaxorului ;- dotări privind protecţia muncii şi PSI ;- compactoare conform atelierului de compactare stabilit prin sectorulexperimental.Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare numită pentru verificareaindepliniriicondiţiilor prevăzute in caietul de sarcini lista reglajelor necesare deefectuat, comisia controland dacă s-au făcut aceste reglări, in special:- etalonarea dispozitivelor pentru cantărire;- verificarea dozatoarelor volumetrice;- funcţionarea eficace a diverselor dispozitive de obturare (deschidereinchidere)a agregatelor naturale si cimentului;- uzura paleţilor malaxoarelor;- uzura şi starea şnecurilor şi a grinzii finisoare.Toate aceste verificări se vor face inaintea inceperii lucrului cu reciclatorul.Mijloacele de dozare vor fi verificate cel puţin o data pe săptămană.Daca se constată defecţiuni la dozatoarele de liant se va sista preparareaamestecului pina la remedierea lor, iar dacă se constata că defecţiunea este ladozatorul de apa, atunci pina la repararea acestuia dozarea apei se va face curecipienţi gradaţi.CAP. IV. CONTROLUL CALITĂŢII IUCRĂRILORControlul calitaţii amestecului preparatControlul calităţii amestecului preparat precum şi confecţionarea epruvetelorpentru determinarea caracteristicilor mecanice ale amestecului (grad de compactare105şi rezistenţa la compresiune) se vor face in funcţie de tipul de reciclare utilizat şi deliantul folosit conform caietului de sarcini.Laboratorul executantului va ţine următoarele evidente privind calitateaamestecului:-compoziţia amestecului preparat;-caracteristicile de compactare;-caracteristici ale amestecului preparat:-confecţionarea epruvetelor de amestec pentru determinarearezistenţelor mecanice in care se vor inscrie şi rezultatele obţinute.Controlul calităţii lucrărilor de aşternere a amestecului.Verificările care se afectuează la terminarea compactării stratului reciclat suntmenţionate in tabelul nr. 3Tabelul nr.3Acţiunea,procedeul deverificaresaucaracteristici

ce se verificăMetodededeterminareconf.STASFrecvenţaminimăToleranţeadmisibileCineefectuează verificareaDocumentulintocmitCodformularUnde sepăstrează0 1 2 4 5 6 7 8 91Verificareagradului decompactareConf.caiet desarciniConf.caiet desarciniConf.caiet desarciniLaboratorulBuletindeincercăriConf.MQLLaboratorServ.A.C.Q.2VerificareacapacităţiiportanteConf.caiet desarciniConf.caiet desarcini

Conf.caiet desarciniLaboratorulBuletindeincercăriConf.MQLLaboratorServ.A.C.Q.3VerificareaelementelorgeometriceEchipatopoBuletindemăsurătoriLaboratorServ.A.C.Q.– grosimeastratului2900-89O determ. lamax. 250 mde strat, sau1500 m2suprafaţă destratConf.caiet desarciniAnexalaP.V.recepţ.– lăţimeastratului2900-89O determ. indreptul fiecăruiprofil transv.din proiectConf.caiet de

sarciniAnexala P.V.recepţ– pantatransversală1598/1-89O determ. indreptul fiecăruiprofil transv.din proiect,dar la max.200 m de stratConf.caiet desarciniAnexala P.V.recepţ– decliv. inprofillongitudinal1598/1-89O determ. lamax. 200m destratConf.caiet desarciniAnexala P.V.recepţCAP. IV. MĂSURI ŞI INDICAŢII DE PROTECŢIA MUNCIIPe toată perioada de executare a lucrărilor de reparaţii, se vor respectaprevederile din următoarele acte normative specifice:1. Legea 319/2006 a securităţii şi sănătăţii in muncă;1062. Norme metodologice de aplicare a L319/2006;3. Legea 307/2006 privind apărarea impotriva incendiilor;4. Norme metodologice privind condiţiile de inchidere a circulaţiei şi deinstituire a restricţiilor de circulaţie in vederea executării de lucrări in zona drumuluipublic” aprobate cu Ordinul nr. 1112/411 al MI – MT / octombrie 2000.Se atrage atenţia in mod deosebit asupra semnalizării corecte a punctului delucru in vederea evitării producerilor unor accidente de circulaţie cat şi pentruprotejarea personalului ce execută respectivele lucrări de reparaţii, cu indicatoarelerutiere bine fixate pentru a rezista pe toată durata executării lucrărilor.CAP. VI. RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Lucrările executate pentru reciclarea „in situ” a straturilor rutiere degradate vorfi supuse unor recepţii pe parcursul execuţiei (recepţii pe faze de execuţie) uneirecepţii preliminare şi unei recepţii finale.Recepţia pe faze de executieIn cadrul recepţiei pe faze (de lucrări ascunse) se va verifica dacă partea delucrări ce se recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiileimpuse de documentaţii şi de prezenta procedură.In urma verificărilor se incheie procesul verbal de recepţie pe faze, in care seconfrmă posibilitatea trecerii execuţiei la faze imediat următoare.Recepţia pe faze se efectuează de către dirigintele lucrării şi seful de lot,documentul ce se incheie ca urmare a recepţiei trebuind să poarte ambelesemnături.Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţiaorganelor de control, cit şi a comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor sau finală.Recepţia la terminarea lucrărilorLa terminarea lucrărilor de reciclare ≪ in situ ≫ a straturilor rutiere degradatesau a unei părţi din acestea se va proceda la efectuarea recepţiei preliminare alucrărilor verificandu-se concordanţa lucrărilor cu prevederile prezentei proceduri şicaietului de sarcini speciale a proiectului de execuţie.Lucrările nu se vor recepţiona daca:- nu sunt realizate cotele şi dimensiunile prevăzute in proiect;- nu este realizat gradul de compactare ;- lucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzătoare;- nu s-au respectat pantele transversale pe suprafeţele platformei;-se observă fenomene de instabilitate, inceputuri de crăpături, etc.;-nu este asigurată capacitatea portantă la nivelul patului drumului.Defecţiunile se vor consemna şi se va stabili modul şi termenele deremediere.Recepţia finalăLa recepţia finală se va consemna modul in care lucrările s-au comportat şidacă au fost intreţinute corespunzător.IntocmitS.C. BETA TEHNIC S.R.L.107CAIET DE SARCINI NR. 7PIETRUIRE DRUMURI DE PĂMÂNTCAP.I GENERALITATIObiect si domeniu de aplicarePrezentul caiet de sarcini se aplica la executarea, controlul calităţii şirecepţia lucrărilor imbrăcăminţilor rutiere din balast pentru carosabil la străzilede pămant.Descrierea lucrărilorCondiţii de execuţie:Avand in vedere starea precară a străzilor de pămant datoratedegradărilor evolutive sub acţiunea factorilor climaterici, este necesarăexecutarea lucrărilor de amenajare specifice acestor tipuri de străzi, invederea aducerii străzilor de pămant la o stare normală de exploatare şi caresă asigure siguranţa şi confortul circulaţiei.CAP. II CONDIŢII TEHNICEMaterialeFundaţie balast

Balastul trebuie sa provină din roci nealterabile, la aer, apa sau ingheţ, nutrebuie sa conţină corpuri străine vizibile (bulgari de pămant, cărbune, lemn, resturivegetale) sau elemente alterate.Balastul trebuie sa indeplinească condiţiile din tabelul nr. 1Sort 0-63 mmConţinut de fracţiuni %sub 0,02 mm max.3sub 0,2 mm 3-180-1 mm 4-380-4 mm 16-570-8 mm 25-700-16 mm 37-820-25 mm 5-900-50 mm 80-980-63 mm 100Granulozitate continuaCoeficient de neuniformitate (Un),min 15Echivalent de nisip (EN) min 30Uzura cu maşina tip Los Angeles (LA) %max. 50108Piatră spartăAgregatele folosite ( piatra sparta 0 - 63 mm ) trebuie sa provină din rocistabile, nealterabile la aer, apa sau ingheţ. Se interzice folosirea agregatelorprovenite din roci feldspatice sau şistoase.Pentru execuţie se folosesc următoarele materiale:- piatră spartă monogranulară sort 40 - 63;- split, sort 8 - 16 si 16 - 25;- savură, sort 0 - 8;- nisip natural sort 0 - 7.Se foloseşte piatra spartă cu granulaţie de 40 - 60 mm, conform SR 667-01,iar ca material de impănare, split cu granulaţia de 15 - 25 mm, indeplinind aceleaşicondiţii ale aceluiaşi standard.Piatra spartă şi splitul este preferabil să provină din roci eruptive sau din rocisedimentare, ori metamorfice dure, avand o uzură uniformă.Ca regulă generală, materialul de impănare (splitul) trebuie să provină dinaceeaşi rocă ca şi materialul din stratul de rezistenţă (piatră spartă).Ca material de agregaţie (legătură) se foloseşte savura cu granulaţie 0 - 15mm, avand caracteristicile conform SR 667-01, sau nisip cu granulaţie 0 - 7 mm,caracteristicile conform STAS 662-02, sau ambele materiale amestecate in proporţiede 50% si 50%.Savura folosită ca material de agregaţie trebuie să aibă capacitate mare delegătură-cimentare, adică să provină din roci semidure sau moi, savura provenită dinaceste roci avand granulaţia 0 - 15 mm să conţină cel puţin 50% granule cudimensiuni peste 1 mm.ApaApa folosita la stropire nu trebuie sa conţină nici un fel de particule insuspensie.CAP. III EXECUŢIA LUCRĂRILORTehnologia lucrării

Lucrări de terasamentePichetajul lucrărilor.Inainte de inceperea lucrărilor de terasamente antreprenorul trece larestabilirea şi completarea pichetajului predat de proiectant către beneficiar, pe bazaplanului de situaţie, a listei cu deplasările rezultate din corecţia traseului in plan şi areperilor de pe teren materializaţi de proiectant.Odată cu definitivarea pichetajului, in afară de axa drumului, antreprenorul vamaterializa prin ţăruşi şi şabloane următoarele:- inălţimea umpluturii sau adancimea săpăturii in axă;- punctele de intersecţie ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);- inclinarea taluzurilor.109Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor picheţilor şireperilor, are obligaţia de a-i restabili sau reamplasa dacă este necesar in afaraamprizei, pe cheltuiala şi răspunderea sa, cu aprobarea dirigintelui de şantier indevans cu cel puţin 24 de ore.Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate şi toate instalaţiile subteraneşi aeriene, electrice, de telecomunicaţii, sau de altă natură aflate in ampriza lucrărilorin vederea mutării sau protejării acestora.Pământuri pentru terasamente.Categoriile şi tipurile de pămanturi ce se folosesc la executareaterasamentelor sunt conform STAS 1243 (Tabelele 1a si 1b).Pămanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice condiţii climatericeşi hidrologice, la orice inălţime de terasament, fără a se lua măsuri speciale.Pămanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice condiţiiclimaterice, hidrologice şi la orice inălţime de terasament, compactarea lornecesitand o tehnologie adecvată.Pămanturile prăfoase şi argiloase, clasificate ca mediocre şi nefavorabile vor fifolosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709privind prevenirea degradărilorprovocate de ingheţ-dezgheţ.Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizează pămanturi simbol4 d (anorganice) şi 4 e (cu materii organice peste 5I) a căror calitate conformtabelului 1 b este rea, este necesar ca alegerea soluţiei de punere in operă şieventualele măsuri de imbunătăţire să fie fundamentate cu probe de laborator peconsiderente tehnico-economice.Nu se vor utiliza in ramblee pămanturi organice, maluri, nămoluri, pămanturiturboase şi vegetale, pămanturile cu consistenţă redusă (care au indicele deconsistenţă sub 0,75), precum şi pămanturile cu conţinut mai mare de 5I de sărurisolubile in apă. Nu se vor introduce in umpluturi bulgări de pămant ingheţat sau cuconţinut de materii organice in putrefacţie (brazde, frunziş, rădăcini, crengi, etc.).Condiţiile de utilizare a diferitelor pămanturi pot fi combinate la cerereadirigintelui cu măsuri specifice destinate a aduce pămantul extras in starecompatibilă cu modalităţile de punere in operă şi cu condiţiile meteorologice. Acestemăsuri care cad in sarcina antreprenorului privesc modalităţile de extragere şi decorecţie a conţinutului in apă fără aport de liant sau reactiv.Pământuri pentru straturi de protecţiePămanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protecţie a rambleelorerodabile trebuie să aibă calităţile pămanturilor care se admit la realizarearambleelor, excluse fiind nisipurile şi pietrişurile aluvionare. Aceste pămanturi nutrebuie să aibă elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.Verificarea calităţii pământurilor

Verificarea calităţii pămanturilor constă in determinarea principalelor caracteristici aleacestora, conform Tabelului 1.110TABEL 1Nr.crt.Caracteristicicare se verificăFrecvenţe minime Metode de determinareconform STAS1 Granulozitate In funcţie de heterogenitatea pămantuluiutilizat, insă nu va fi mai mică de oincercare la 5000 mc. Pentrupămanturile folosite in rambleele dinspatele zidurilor şi pămanturile folositela protecţia rambleelor, o incercare la1000 mc1913/52 Limita de plasticitate idem 1913/43 Coeficientul deneuniformitate12434 Coeficientul decompactare1913/135 Umflare liberă 1913/126 Sensibilitate la ingheţdezgheţ17097 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1Laboratorul executantului va avea un registru cu rezultatele tuturordeterminărilor de laborator.Lucrări pregătitoareInainte de inceperea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrăripregătitoare in limita zonei expropriate:- defrişări;- curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni;- decaparea şi depozitarea pămantului vegetal;- asanarea zonei drumului prin indepărtarea apelor de suprafaţă şi deadancime;- demolarea construcţiilor existente.Curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă, buruieni şi alte materiale se facepe intreaga suprafaţă a amprizei.Decaparea pămantului vegetal se face pe intreaga suprafaţă a amprizeidrumului şi a gropilor de imprumut.Pămantul decapat şi alte produse care sunt improprii vor fi depozitate indepozit definitiv.Pămantul vegetal va putea fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea uneieventuale reutilizări.In porţiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul saudebleul drumului, acestea trebuie abătute prin şanţuri de gardă care să colecteze şisă evacueze apa in afara amprizei drumului.

Antreprenorul nu va trece la execuţia terasamentelor inainte ca dirigintele săconstate şi să accepte execuţia lucrărilor pregătitoare enumerate in prezentul articol.Această acceptare trebuie să fie in mod obligatoriu menţionată in registrul de şantier.Gropi de imprumutIn lipsa unor precizări in caietul de sarcini speciale alegerea gropilor deimprumut sau a depozitelor este lăsată la latitudinea antreprenorului, sub rezervaaprobării dirigintelui. Acest acord va trebui să fie solicitat cu minimum 8 zile inaintede inceperea exploatării gropilor de imprumut sau a depozitelor. Cererea trebuie săfie insoţită, dacă dirigintele consideră că este necesar, de:111- o justificare a calităţii materialelor in spiritul prevederilor prezentului caiet desarcini, in ce priveşte gropile de imprumut. Cheltuielile pentru sondaje şi analize fiindin sarcina antreprizei;- acordul pentru ocuparea terenurilor pentru depozite şi extragerea de pămantdin gropile de imprumut dat de proprietarul terenului.La exploatarea gropilor de imprumut antreprenorul va respecta următoarelereguli:- crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizaţieiprealabile a dirigintelui, să nu fie la o depărtare mai mare de 10 m de limitele zoneidrumului.- săpăturile in gropile de imprumut pot fi efectuate in continuarea taluzelor dedebleu cu condiţia ca fundul săpăturii să fie, la terminarea extragerii, nivelate de aşamanieră ca evacuarea apelor din precipitaţii să fie asigurată in bune condiţii iartaluzele să fie ingrijit taluzate.- săpăturile in gropile de imprumut nu vor putea fi practicate sub nivelulproiectat al drumului, in profilele de debleu sau sub cota şanţului de scurgere aapelor in zona de rambleu.- in albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avaluldrumului amenajand o banchetă de 4,00 m lăţime intre piciorul taluzului drumului şigroapa de imprumut.- fundul gropilor va avea o pantă transversală de 1...3I spre exterior şi o pantălongitudinală care să asigure scurgerea şi evacuarea apelor.- taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executacu inclinarea de 1:1,5 ... 1:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropiide imprumut nu se lasă nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspredrum va fi de 1:3.Surplusul de săpătura in zonele de debleu poate fi depozitat după cumurmează:- fie in continuarea terasamentului in rambleu, fiind nivelate, compactate sitaluzate conform prescriptiilor aplicabile rambleelor drumului. Suprafaţa lorsuperioara va fi niveleta la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformeirambleului;- fie la mai mult de 10 m de crestele taluzelor de debleu ale drumurilor inexecutie sau a celor existente si in afara firelor de scurgerea apelor.In ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru utilizarea terenului sisa se respecte conditiile impuse.La amplasarea depozitelor se va urmari ca prin executia lor sa nu se provoaceinzapezirea drumului.Anterprenorul va avea grija ca gropile de imprumut sa nu compromitastabilitatea masivelor naturale si sa nu riste antrenarea lor de ape sau sa cauzeze,din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice ori

particulare, anteprenorul fiind in intregime raspunzator de eventualele pagube.Dirigintele se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelorsusceptibile de a inrautati aspectul imprejurimilor si scurgerea apelor, fara caantreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare saudespagubiri.Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectatedepozitelor de pamant ca si celor necesare gropilor de imprumut raman in sarcinaantreprenorului.112Pregatirea terenului de sub rambleeIn afara lucrarilor pregatitoare care sunt comune atat sectoarelor de debleucat si celor de rambleu, pe acestea din urma mai sunt necesare si alte lucraripregatitoare dupa cum urmeaza:Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara valorii de 20I,antreprenorul va trebui sa execute treptele de infratire avand o inaltime de 0,40 mdistantate la maximum 1,00 m pe terenuri obisnuite si cu inclinare de 2I spre vale.In completarea pregatirilor specificate, pe terenurile remaniate in cursulacestor pregatiri sau pe terenuri de slaba portanta desemnate prin caietul de sarcinispeciale se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe oadancime minima de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor normalconform Tabelului 2.Executia rambleelorAntreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenuluiindicate in caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale sa fie verificate si acceptatede diriginte. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu consemnata incaietul de santier.Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.Executia rambleelor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lorminimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini specialevor fi compromise de intemperii.Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de diriginte saureprezentantul sau la propunerea antreprenorului.Modul de executie a rambleelorRambleele se executa din straturi elementare suprapuse, pe cat posibilorizontale, pe intreaga latime a platformei si in principiu pe intreaga lungime arambleului.Daca dificultatile speciale, recunoscute de diriginte, o impun, straturileelementare pot fi executate pe latimi inferioare celei a rambleului. Acest rambleu va fiatunci executat din benzi alaturate care impreuna acopera intreaga latime a profiluluidecalarea in inaltime intre doua benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimeamaxima impusa.Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime aplatformei in grosimea optima de compactare stabilita, urmarind realizarea unui profillongitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv.Profilul transversal al fiecarui strat elementar va trebui sa prezinte pantesuficient de mari pentru a asigura scurgerea rapida a apelor de ploaie. In lipsa unorprecizari in caietul de sarcini speciale aceste pante vor fi de minimum 5I.La realizarea umpluturilor se vor respecta urmatoarele masuri:- impanarea golurilor cu pamant;- asigurarea tasarilor in timp;- realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare

pe cel putin 2,00 m grosime la partea superioara a rambleului.La punerea in opera se va tine seama de umiditatea optima de compactare.Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si sevor lua masurile in consecinta pentru punerea in opera respectiv asternerea sinecompactarea imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu varpentru a-si readuce umiditatea cat mai aproape de cea optima, sau din contra,udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime.113Compactarea rambleelorToate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactareProctor normal prevazute in STAS 2914 conform Tabelului 2.TABEL 2Pamanturinecoezive coeziveimbraca-mintipermanenteimbracamintisemiperma-nenteimbraca-mintipermanenteimbracamintisemiperma-nentea. Primii 30 cm ai terenuluinatural sub ramleu cuinaltimea h de :h < 2,00 mh > 2,00 m10095959297929390b. In corpul rambleelor laadancimea h sub patuldrumului :h < 0,50 m0,5h < 2,00 mh > 2,00 m1001009510097921009792100

9490c. In corpul rambleelor laadancimea h sub patuldrumului :h < 0,50 m0,5h < 2,00 mh > 2,00 m10010095100979210097921009490d. In deblee pe adancimeade 30 cm sub patul drumului100 100 100 100Antreprenorul va trebui sa supuna acordului dirigintelui cu cel putin 8 zileinainte de inceperea lucrarilor grosimea maxima a stratului elementar pentru fiecaretip de pamant pentru a obtine dupa compactare gradele de compactare aratate inTabelul 1 cu utilajele folosite pe santier. In acest scop inainte de inceperea lucrarilorde incercare de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Dacacompactarea prescrisa nu poate fi obtinuta, antreprenorul va trebui sa realizeze onoua plansa de incercare dupa ce va aduce modificarile necesare grosimii stratului siutilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie sa fie mentionate in registrul desantier.In cazurile cand nu se va putea sa fie satisfacuta aceasta obligatie grosimeastraturilor succesive nu va putea depasi 20 cm dupa compactare.Finisarea platformeiStratul superior al platformei va fi ingrijit compactat, nivelat si complectatcotele in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute inproiect.Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in Tabelul 1.In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:- la latimea platformei: 0,05 m, fata de ax;0,10 m, la intreaga latime;- la cotele proiectului: 0,05 m, fata de cotele de nivel aleproiectului.Daca constructia sistemului rutier nu urmeaza imediat terasamentele,platforma va fi nivelata transversal urmarind profilul acoperis, construit din doi114versanti, plani inclinati cu 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica devereulprevazut in planuri fără să coboare sub o panta transversala de 4%.Antreprenorul va trebui in timp oportun sa solicite instructiuni diriginteluiasupra tipului de finisare de adoptat. Aceste instructiuni vor fi consemnate in caietul

de dispozitii de santier.Acoperirea cu pamant vegetalCand acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabiltaiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc, destinatea le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal.Terenul vegetal va trebui sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacinisau iarba si umectat inainte de raspandire.Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulouusor.Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu,suspendata pe timp de ploaie.Drenarea apelor subteraneAntreprenorul nu este obligat sa asigure drenarea apelor decat in masura incare acestea pot fi evacuate prin gravitatie.Lucrari de drenarea apelor subterane care s-ar putea sa se dovedeascanecesare vor fi definite prin dispozitii de santier de catre diriginte si reglementarea lorva interveni in lipsa unor dispozitii speciale ale caietului de sarcini speciale conformprevederilor Clauzelor administrative generale.Înretinerea în timpul termenului de garantieIn timpul termenului de garantie, antreprenorul va trebui sa execute in timp utilsi pe cheltuiala sa lucrarile necesare pentru a asigura scurgerea apelor, respectareataluzelor si a rambleelor si sa corijeze tasarile rezultate dintr-o proasta executie alucrarilor.In afara de aceasta, antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada sila cererea scrisa a dirigintelui toate lucrarile componente care vor fi necesare caurmarea degradarilor de care antrepriza nu va fi responsabila.Fundatie de balastSe va trece la executia stratului de balast numai dupa receptionarea lucrarilorde terasamente.Se va avea in vedere verificarea utilajelor si dispozitivelor de punere in operaa balastului, inainte de inceperea lucrarilor.Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si panteiprevazute in proiect.Cantitatea de apa necesara asigurarii umiditatii optime de compactare sestabileste de laboratorul santierului tinand seama de umiditatea agregatului si seadauga prin stropire.Stropirea va fi uniforma, evitandu-se supraumezirea locala.Latimea peste care se asterne stratul de balast este variabila, functie deamenajarea in plan a traseului. Acostamentele se vor completa si compacta odata custraturile de fundatie, astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent incadrate deacostamente.Denivelarile ce se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sauraman dupa compactare se corecteaza si se recilindreaza. Se interzice utilizarea115balastului inghetat. De asemenea se interzice asternerea balastului pe patul acoperitcu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.Start din piatra sparta ( amestec optimal )Pentru executia straturilor din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm.Stratul inferior fiind dintr-un strat de balast, acesta preia si functia de stratdrenant, asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea drenarii simasurile de evacuare a apelor.

Masuri preliminareInainte de inceperea lucrarilor, executantul este obligat sa efectuezeexperimentarea executarii pe tronsoane de 30 m liniari lungime si latime de cel putin3,50 m, in prezenta dirigintelui, efectuand controlul compactarii prin incercari delaborator.In cazul cand gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, executantulva trebui sa realizeze o noua incercare.Pe substratul de balast realizat se asterne piatra sparta optimala 0-63 intr-unulsau mai multe straturi in functie de grosimea optima de compactare stabilita pesectorul experimental. Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimiisi pantei prevazute in proiect.Cantitatea de apa necesara pentru asigurarea umiditatii optime decompactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditateaagregatului si se adauga prin stropire uniforma evitandu-se supraumezirea locala.Compactarea se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonulexperimental respectandu-se componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelorde compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. ( Q = volumul pietreisparte optimale 0-63, exprimat in m3; S = suprafata calcata la compactare inintervalul de timp dat, exprimata in m2)Denivelarile care se produc in timpul compactarii se corecteaza cu material deaport si se recilindreaza.Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza sise recilindreaza din nou.Este intersiza asternerea pietrei sparte optimale pe patul acoperit de un stratde zapada sau cu pojghita de gheata.CAP. IV. CONTROLUL CALITĂŢII IUCRĂRILORVerificarea terenului de fundatieInainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa ce s-a curatat terenul, s-aindepartat stratul vegetal si s-a compactat pamantul, se determina gradul decompactare si deformabilitatea terenului de fundatie.Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare acalitatii lucrarilor ascunse specificandu-se si eventualele remedieri necesare.Numarul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactareeste de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate.Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cuparghii conform instructiunilor tehnice departamentale-indicativ CD 39-77 publicate inBuletinul Constr. nr.7/1977.116Controlul exectiei lucrarilorControlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:- verificarea tasarii axului si amprizei drumului;- verificarea pregatirii terenului de fundatie;- verificarea calitatii si starii pamantului utilizat;- controlul grosimii straturilor asternute;- controlul compactarii terasamentului;- controlul caracteristicilor platformei drumului;- controlul capacitatii portante.Executantul este obligat sa tina evidenta zilnica in registrul de laborator averificarilor efectuate asupra calitatii si starii (umiditatii) pamantului pus in opera si arezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilorexecutate.

Verificarea tasarii axului si amprizei drumului se va face inainte de inceperealucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai aprevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de 0,10 m in raport reperiipichetajului general.Elementele geometriceGrosimea straturilor de balast din fundaţie şi din imbrăcămintea depiatră spartă este cea dată prin proiect.Abaterea limită la grosime poate fi de 1 cm.Verificarea grosimii se poate face prin sondaje sau cu ajutorul tijeimetalice gradate.Grosimea pentru fiecare strat este media măsurătorilor obţinute pefiecare sector de drumprezentat recepţiei.Lăţimea stratelor de balast din fundaţie sau din imbrăcăminte este datăprin proiect.Abaterile limită la lăţime pot fi de 5 cm.Abaterile limită la cotele fundaţiei din balast faţă de cotele din proiect potfi 1 cm.Abaterea limită la pantă este de 4% fa ţă de valoarea proiectată.Codiţii de compactareCaracteristicile optime de compactareCaracteristicile optime de compactare se stabilesc de catre laboratorulexecutant sau de catre un laborator autorizat.Gradul de compactare, trebuie sa fie 98% in 95% din cazuri si 95% in 5% dincazuri.Verificarea caracteristicilor de compactare se face conform planului deverificare a calitatii lucrarilor si anume :Caracteristica ce severificaFrecventa Metoda de verificareconform STAS1. Umiditatea de compactare min. 3 probe la2000 1913 / 12. Grosimea stratului compactat min. 3 probe la2000 mp-3. Gradul de compactare min. 5 puncte ptr. supraf. >2000 mp 1913 / 15117Caracteristicile străzilor amenajateVerificarea denivelărilor suprafeţei se efectuează cu ajutorul latei de 3,0m lungime astfel:- in profil longitudinal in axul fiecărei benzi de circulaţie şi nu pot depăşi 9mm;- in profil transversal, verificarea se face in dreptul profilelor din proiect şi nupot depăşi 9 mm.In cazul apariţiei denivelărilor mai mari decat cele prevăzute in prezentulcaiet de sarcinise face corectarea suprafeţei fundaţiei sau a imbrăcăminţii.CAP. V. MĂSURI ŞI INDICAŢII DE PROTECŢIA MUNCIIPe toată perioada de executare a lucrărilor de reparaţii, se vor respectaprevederile din următoarele acte normative specifice:1. Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca;

2. Norme metodologice de aplicare a L319/2006;3. Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor;4. Norme metodologice privind condiţiile de inchidere a circulaţiei şi deinstituire a restricţiilor de circulaţie in vederea executării de lucrări in zona drumuluipublic” aprobate cu Ordinul nr. 1112/411 al MI – MT / octombrie 2000.Se atrage atenţia in mod deosebit asupra semnalizării corecte a punctului delucru in vederea evitării producerilor unor accidente de circulaţie cat şi pentruprotejarea personalului ce execută respectivele lucrări de reparaţii, cu indicatoarelerutiere bine fixate pentru a rezista pe toată durata executării lucrărilor.CAP. VI. RECEPŢIA LUCRĂRILORRecepţia preliminarăReceptia preliminara se va efectua conform regulamentului de receptie alucrarilor de constructii, aprobat prin HG 273/94 si se va consemna intr-un procesverbal de receptie.Receptia finalaPerioada de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive va fi de12 luni de la data receptiei preliminare.In perioada de garantie a imbracamintei, toate eventualele defectiuni vor firemediate de catre constructor.Receptia finala se face conform prescriptiilor legale in vigoare si a prevederilorprezentului caiet de sarcini.IntocmitS.C. BETA TEHNIC S.R.L.118CAIET DE SARCINI NR. 8POTEJAREA CORPURILOR ŞI PLATFORMELOR DRUMURILORDISPOZITIVE PENTRU SCURGEREA ŞI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂCAP.I GENERALITATIObiect si domeniu de aplicarePrezentul caiet de sarcini se aplică la realizarea dispozitivelor de scurgere şievacuarea apelor de suprafaţă şi anume:- şanţuri pavate din elemente prefabricate la marginea platformei.Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice şi tehnologicecorespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet desarcini.Antreprenorul va asigura prin laboratorul său efectuarea tuturor incercărilor şideterminărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.In cazul in care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet desarcini beneficiarul va dispune intreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilornecesare ce se impun.CAP. II CONDIŢII TEHNICEMaterialeCimenturiCimenturile pentru mortare şi betoane vor fi conform prescripţiilor standardelorin vigoare in Romania.La prepararea betoanelor şi a mortarelor se va utiliza unul din următoareletipuri de ciment care trebuie să corespundă condiţiilor tehnice de calitate:- ciment Portland P 40 conform STAS 388 - 80- ciment Portland cu adausPa 35 conform STAS 1500 - 78- ciment metalurgic M 30 conform STAS 1500 - 78- ciment hidrotehnic Mz 35 conform STAS 3011- 83

Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment la lucrările expuse la ingheţ –dezgheţ in stare saturată cu apă cum este cazul dispozitivelor pentru scurgereaapelor de suprafaţă este arătată in tabelul nr. 1 pentru betoane.Tabelul 1Nr. Crt.Condiţii de execuţiesau caracteristicileelementelorClasabetonuluiTipuldebetonTipul de cimentP 40 Pa 35 M 30 Hz 351 Elemente sau construcţiicu gropi mai mici de 1,5 mBc 15B 20-Bc30oricareoricareIURRUIII2 Elemente sau construcţiimasive avand grosimeaegală sau mai mare de1,5 mBc 15Bc20-Bc30oricareoricareIURUUIUR3 Elemente sau construcţiidin betoane superioareBc 35≥Bc 40armatarmatUUIIII

II119Notă : R – ciment indicat a se utilizaU – ciment utilizat in locul celui indicatI - ciment a cărei utilizare nu este recomandabilă din considerente tehnicesau economice.Depozitarea cimentului se va face numai după constatarea existenţeicertificatului de calitate.Durata de depozitare a cimentului nu va depăşi 45 zile de la data livrării decătre producător.Pentru prepararea mortarelor şi a betoanelor de ciment se folosesc:- agregate naturale - nisip natural 0 - 3 sau 0 – 7- balast pentru betoane 0 – 31 sau 0 – 71- agregate concasate - nisip de concasaj 0 – 3; 3 – 8 sau 0 - 8- piatră spartă 8 – 25 sau 8 – 40Agregatele trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sauingheţ, se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau şistoase.Agregatele trebuie să fie inerte şi să nu conducă la efecte dăunătoare asupracimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului.Nisipul trebuie să fie aspru la pipăit.Sorturile de agregate trebuie să fie caracterizate prin granulozitate continuă,iar conţinutul in granule care trec, respectiv răman pe ciururile sau sitele cedelimitează sortul nu trebuie să depăşească 10%, dimensiunea maximă a granulelorce răman pe ciurul superior nu trebuie să depăşească 1,5% d max.Laboratorul antreprenorului va ţine evidenţa calităţii agregatelor astfel:- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;- intr-un registru rezultatele determinărilor efectuate de laborator.ApaApa utilizată la prepararea betoanelor şi mortarelor poate să provină dinreţeaua publică sau altă sursă, dar in acest din urmă caz trebuie să indeplineascăcondiţiile tehnice prevăzute conform STAS 790 – 84.Modelele de determinare sunt reglementate prin STAS nr.790 – 84.Verificarease va face de către un laborator de specialitate la inceputul lucrărilor.%n timpul utilizării pe şantier se va evita ca apa să se poluieze cu detergenţi,materii organice, uleiuri vegetale, argile, etc.Tabelul 2Caracteristici chimice şI fiziceCondiţii de admisibilitateConţinutul total de săruri gr./ l max.SulfaţI gr.SO42/litru max.Substanţe organice gr./litru max.Cloruri gr. Cl/litru max.AzotaţI gr.NO3 /dm3 max.Magneziu gr. Mg2/dm3 max.Materii in suspensie gr. max.42 0,50,50,50,53Pichetarea şi execuţia săpăturilor

Pichetarea lucrărilorPichetarea lucrărilor constă in materializarea axei şi limitele fundaţilor sau aamprizei lucrărilor, in funcţie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumuluiprecum şi de implementarea unor repere de nivelment in imediata apropiere alucrărilor.120Pichetarea se face de către antreprenor pe baza planurilor de execuţie, pecare le va respecta intocmai şi se aprobă de către dirigintele de şantier,consemnandu-se in registrul de şantier.Execuţia săpăturilorSăpăturile pentru şanţuri vor fi executate cu respectarea strictă a cotei, panteişi a profilului din planşele de detalii de execuţie (lăţimea fundului, inălţimea şiinclinarea taluzelor) precum şi a amplasamentului acestora faţă de axul drumului saude muchia taluzelor in cazul şanţurior de gardă.Săpăturile pentru drenuri şi canalizări vor fi executate cu respectarea strictă alăţimii tranşeei, a inclinării taluzelor, a cotei şi a pantei precizate in planşele deexecuţie.Săpăturile vor fi executate pe cat posibil pe uscat. Dacă este cazulepuismente acestea cad in sarcina antreprenorului in limitele stabilite prin caietul desarcini speciale.Compoziţia şi utilizarea mortarelorMortarele vor avea următoarea compoziţie şi intrebuinţare:- Mortar M 50 – Destinat zidăriilor şi pereurilor din piatră brută;- Mortar M 100 – Destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de zidăriide piatră sau prefabricate, umplerii rosturilor tuburilor de canalizare avandun dozaj de 400 kg ciment M 30 sau Pa 35 la m3 de nisip.Prepararea mortarelor de cimentPentru dozarea compoziţiei mortarului, nisipul este măsurat in lădiţe sauroabe a căror capacitate prezintă un raport simplu cu numărul de saci de liant defolosit.Mortarul este preparat manual, amestecul nisip şi ciment se face la uscat, peo suprafaţă plană pană la omogenizarea perfectă. Se adaugă atunci , in modprogresiv, cu o stropitoare, mestecand cu lopata, cantitatea de apă strict necesară.Amestecarea continuă, pană cand mortarul devine perfect omogen.In toate cazurile mortarul trebuie să fie foarte bine amestecat pentru ca,frămantat cu mana , să formeze un bulgăre uşor umezit ce nu curge intre degete.Pentru anumite folosinţe, ca mortare pentru protecţii, pentru matări, s.a. delegatulbeneficiarului poate să accepte şi alte consistenţe.Mortarul trebuie să fie folosit imediat după prepararea lui. Orice mortar carese va usca sau va incepe să facă priză trebuie aruncat şi nu va trebui niciodatăamestecat cu mortarul proaspăt.Amenajarea şanţurilorPrescripţii generale de amenajareDimensiunile şi forma şanţurilor şi rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) suntcele mai indicate in proiectul de execuţie, stabilite de la caz la caz in funcţie de relief,debit şi viteza apei, natura terenului, mijloacele de execuţie, condiţiile de circulaţie,pentru evitarea accidentelor şi ele trebuie respectate intocmai de către antreprenor.Extrem de important este să se respecte cotele şi pantele proiectate.Panta longitudinală minimă va fi:- 0,25% in teren natural- 0,1% in cazul şanţurilor şi rigolelor pereate.

Protejarea şanţurilor şi rigolelor este obligatorie in condiţiile in care panta lordepăşeşte panta maximă admisă pentru evitarea eroziunii pămantului.121Pantele maxime admise pentru şanţuri şi rigole sunt date in tabelul 3.Tabelul 3Denumirea principalelor tipuri de pămanturi Panta maximă admisă %Pămanturi coezive cu compresibilitate mare 0,5Pămanturi coezive cu compresibilitate redusă:nisipuri prăfoase şi argiloaseprafuri argiloase nisipoaseargile prăfoase şi nisipoase123Pămanturi recoezive grosiere:pietriş (2 – 20 mm)bolovăniş (2 – 200 mm )blocuri (peste 200 mm )345Pămanturi necoezive de granulaţie mijlocie şi fină:nisip făinos şi fin (0,05…0,25 mm)nisip mijlociu mare (0,25…2,0 mm)nisip cu pietriş0,512Pantele maxime admise pentru şanţuri şI rigole protejate sunt date in tabelul 4.Tabelul 4Tipul protejării şanţului, rigolei sau casiului Panta maxiă admisăPereu uscat din piatră brută negelivă rostuit 5Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de max.5 cm grosime,betonul fiind :clasa BC 7,5clasa BC 101012Pereu zidit din piatră brută negelivă cu mortar de ciment sau pereu din dalede beton simplu clasa BC 10 pe pat de beton 15Casiuri pe taluze inalte din pereu zidit din piatră brută cu mortar de cimentsau elemente prefabricate cu amenajare corespunzătoare la piciorultaluzului. 67Execuţia pereurilor rostuite cu mortar de cimentExecuţia acestui tip de pereu se face cu specificaţia că după prima pilonareumplerea rosturilor nu se face cu nisip şi cu mortar de ciment, M100 după care sepilonează pană la refuz inainte de a incepe priza mortarului.Suprafaţa pereului trebuie protejată contra degradării şI uscării prin udare timpde 3 zile.Pereu din elemente prefabricate din betonElementele prefabricate din beton vor fi aşezate fie pe un strat de nisip pilonatfie pe un strat de beton B 100 conform prevederilor din caietul de sarcini speciale saua proiectului de execuţie.Forma şi dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevăzute indocumentaţia de execuţie sau elemente similare propuse de antreprenor şi acceptatede dirigintele lucrării.

122DRENURI ŞI DISPOZITIVE DE COLECTAREA ŞI EVACUAREA APELORDIN CORPUL DRUMULUIPrescripţii generaleEvacuarea apei din substratul inferior al fundaţiei se realizează in funcţie deposibilităţile de scurgere prin:- drenuri transversale de acostament;- strat drenat continuu;Drenurile transversale de acostament au o lăţime de 25….30 cm şi oadancime de 30….50 cm situate la o distanţă de 10….20 cm in funcţie de pantalongitudinală a drumului.Panta longitudinală a acestor drenuri este de 4….5% şi se execută normal peaxa drumului cand declivitatea in profil longitudinal al drumului este mai mică de 2%şi cu inclinarea de cca. 60 grade in direcţia pantei cand declivitatea este mai mare de2%.Evacuare apei din drenurile transversale de acostament sau din stratuldrenant continuu prin taluzurile drumului, se face cu cel puţin 15 cm deasuprafundului şanţului maxim al apelor stagnate in zonă.Realizarea drenurilor de acostamentDupă executarea stratului de fundaţie şi completarea acostamentelor cupămant la nivelul acestuia, inainte de cilindrare se vor realiza săpăturile inacostament la dimensiunile, inclinarea faţă de axe, panta prescrisă şi distanţe intreele arătate mai sus.Pămantul va fi evacuat in afara amprizei şi in locul acestuia se va punematerialul drenant din balast 0-71 realizandu-se continuitatea materialului granular şiracordarea cu cota inferioară a fundaţiei.O dată terminate aceste operaţii se trece la cilindrarea fundaţiei cuacostamente şi drenurile executate cărora trebuie să li se asigure evacuarea la ocotă superioară şanţului cu cel puţin 15 cm.CAP. V. MĂSURI ŞI INDICAŢII DE PROTECŢIA MUNCIIPe toată perioada de executare a lucrărilor de reparaţii, se vor respectaprevederile din următoarele acte normative specifice:1. Legea 319/2006 a securităţii si sănătăţii in muncă;2. Norme metodologice de aplicare a L319/2006;3. Legea 307/2006 privind apărarea impotriva incendiilor;4. Norme metodologice privind condiţiile de inchidere a circulaţiei şi deinstituire a restricţiilor de circulaţie in vederea executării de lucrări in zona drumuluipublic” aprobate cu Ordinul nr. 1112/411 al MI – MT / octombrie 2000.Se atrage atenţia in mod deosebit asupra semnalizării corecte a punctului delucru in vederea evitării producerilor unor accidente de circulaţie cat şi pentruprotejarea personalului ce execută respectivele lucrări de reparaţii, cu indicatoarelerutiere bine fixate pentru a rezista pe toată durata executării lucrărilor.CAP. VI. RECEPŢIA LUCRĂRILORLucrările privind scurgerea şi evacuarea apelor de suprafaţă vor fi supuse deregulă unei recepţii preliminare şi unei recepţii finale, iar acolo unde sunt lucrăriascunse, care necesită să fie controlate şi recepţionate, inainte de a se trece la faza123următoare de lucru cum sunt lucrările de drenaj, canalizare, ş.a. acestea vor fisupuse şi recepţiei pe faze de execuţie.Recepţia pe fazeIn cazul recepţiei pe fază (de lucrări ascunse) se va verifica dacă partea de

lucrare ce se recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiileimpuse de documentaţia de execuţie şi caietul de sarcini.In urma verificărilor se incheie un proces verbal de recepţie pe fază in care seconfirmă posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare.Recepţia pe fază se efectuază de către dirigintele lucrării şi şeful de lot,documentul se incheie ca urmare a recepţiei şi poartă ambele semnături.Recepţia pe faze se va face in mod obligatoriu la următoarele momente alelucrării:- executarea săpăturii la cotă;- realizarea umpluturii drenante.Recepţia preliminarăLa terminarea lucrărilor sau a unei părţi din acestea se va proceda laefectuarea recepţiei preliminare a lucrărilor verificandu-se:- concordanţa cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietului de sarcinispeciale şi a proiectului de execuţie;- dacă verificările prevăzute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate intotalitate;- dacă au fost efectuate recepţiile pe faze şi rezultatul acestora;- condiţiile tehnice şi de calitate ale execuţiei, precum şi constatărileconsemnate in cursul execuţiei de către organele de control (beneficiar,diriginte, etc.)In urma acestei recepţii se incheie proces verbal de recepţie preliminară, incare se consemnează eventualele remedieri necesare, termenul de execuţie aacestora şi recomandări cu privire la modul de ţinere sub observaţie unde s-auconstatat unele abateri faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.Recepţia finalăLa recepţia finală a lucrărilor se va consemna modul in care s-au comportatlucrările, dacă au funcţionat bine şi dacă au fost bine intreţinute.IntocmitS.C. BETA TEHNIC S.R.L.124CAIET DE SARCINI NR. 9EXECUTIA ÎMBRACĂMINŢILOR BITUMINOASE USOARECAP. I GENERALITATIObiect şi domeniu de aplicarePrezentul caiet de sarcini se referă la condiţiile de execuţie a imbrăcăminţilorbituminoase uşoare prevăzute de normativul AND indicativ 554 şi aplicate pe drumurişi străzile de categoria IV - V.Imbrăcăminţile bituminoase uşoare care fac obiectul caiet de sarcini pot fialcătuite din:- mixturi asfaltice cu materiale locale;- macadam penetrat sau semipenetrat, la cald sau la rece executat conformSTAS 1120;- tratamente bituminoase duble sau triple cu agregate naturale neanrobate saupreanrobate executate conform STAS 599 sau Normativ AND indicativ 545.Prevederi generaleLucrările de execuţie a imbrăcăminţilor bituminoase uşoare se aplica deregulă pe o fundaţie alcătuită din pietruirea existentă, scarificată şi completată cumateriale pietroase pentru reprofilare, eventual ameliorată sau stabilizată chimic,avand o grosime rezultată din calculul de dimensionare efectuat in funcţie de traficulde perspectivă.

Imbrăcăminţile bituminoase uşoare din mixturi asfaltice se pot aplica şi peimbrăcăminţile bituminoase existente.Imbrăcăminţile bituminoase uşoare de tipul tratamentelor bituminoase seexecută numai pe un suport care să permită o bună acroşare (ex. strat stabilizat,macadam, fundaţie din piatră spartă, imbrăcăminte bituminoasă). In celelalte cazuri(ex. straturi de pămant stabilizate mecanic) acest tip de IBU se aplică numai dupătratarea suportului cu materiale pietroase pentru acroşare.In toate situaţiile, se adoptă soluţiile care permit mecanizarea in cel mai inaltgrad posibil a lucrărilor şi ca urmare reducerea costurilor şi imbunătăţirea calităţiilucrărilor.Definiţii, notaţii, terminologieImbrăcămintea bituminoasă uşoară reprezintă imbrăcămintea rutieră realizatadin mixturi asfaltice pe bază de materiale locale, din macadam penetrat sausemipenetrat sau din tratamente bituminoase şi aplicată de regulă pe drumurileimpietruite pentru imbunătăţirea confortului şi a siguranţei circulaţiei.Anrobatul bituminos reprezintă o mixtură asfaltică macroporoasă utilizată laexecuţia imbrăcăminţilor bituminoase uşoare şi a stratului de bază.Macadamul reprezintă stratul rutier realizat din piatră spartă monogranularăsort 40-63 aşternută şi compactată pană la fixare, impănată cu split apoi udată şicompactată pană la incleştare, după care urmează umplerea golurilor cu savură saunisip şi compactare umedă pană la fixarea definitivă.Macadamul semipenetrat sau penetrat, la cald sau la rece reprezintămacadamul penetrat intr-una, respectiv in 2 reprize cu bitum cald sau cu emulsiebituminoasă; fiecare repriză de penetrare fiind urmată de o acoperire cu split saucriblură şi compactare.125CAP. II. ÎMBRĂCĂMINŢI BITUIMINOASE UŞOARE ALCĂTUITE DINMIXTURI ASFALTICEGeneralităţiImbrăcăminţile bituminoase uşoare alcătuite din mixturi asfaltice se execută,de regulă din agregate naturale locale, filer şi bitum pentru drumuri.Imbrăcăminţile bituminoase uşoare alcătuite din mixturi asfaltice se execută deregulă din 2 straturi:- stratul inferior, de legătură- stratul superior, de uzură sau de rulare.Imbrăcăminţile bituminoase uşoare alcătuite dintr-un singur strat poartădenumirea de covor asfaltic, acesta fiind executat dintr-o mixtură asfaltică ce trebuiesă indeplinească condiţiile stratului de uzură.Tipuri de mixturi asfalticeNr.crt. Tipul mixturii asfaltice SimbolDimensiuneamaximă agranuleiStratul lacare seutilizeazăClasatehnică adrumului1 Mortar asfaltic MA 7 uzură IV -V

2 Beton asfaltic BA 8 8 uzură IV -V3 Beton asfaltic BAPC 16 16 uzură IV -V4 Anrobat bituminos AB1 31 legătură V5 Anrobat bituminos AB2 31 legătură IV -VCONDIŢII TEHNICEMaterialeAgregate naturale- nisip natural sort 0-3, 3-7 sau 0-7 conform STAS 662;- pietriş sortat sort 7-16 şi 16 31 conform STAS 662;- pietriş concasat sort 7-16 şi 16-31 conform STAS 662;- nisip şi pietriş sort 0-3, 3-7, 0-7, 7-16 şi 16-31 cu caracteristici conform SR667, rezultate din concasarea agregatelor de rau;- savură sort 0-8 conform SR 667;- piatră spartă (split) sort 8-16 şi 16-25 conform SR 667;- criblură sort 8-16, 10-14 sau 16-25 conform SR 667 (pentru clutaj sautratament de rugozitate in caz de necesitate).Fiecare tip şi sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri prevăzutecu platforme betonate avand pante de scurgere a apei şi pereţi despărţitori pentruevitarea amestecării şi impurificării agregatelor.FilerFilerul trebuie să corespundă prevederilor STAS 539. Utilizarea altor pulberica filer se va face numai pe bază de agrement tehnic şi aviz de protecţie a mediului.Nu se admite folosirea ca inlocuitor parţial al fierului a fracţiunii finerecuperate de la exhaustorul staţiei de asfalt decat in condiţiile in care acestacorespunde din punct de vedere al conţinutului de argilă (max.2) determinat prinmetoda valorii de albastru (VA) conform SR 667. Filerul se depozitează in incăperi126acoperite, ferite de umezeală sau in silozuri cu incărcare pneumatică. Nu se admitefolosirea filerului aglomerat.Lianţi bituminoşi- Bitum tip D 60/80 conform SR 754 pentru zona climatică caldă;- Bitum tip D 80/100 conform SR 754 pentru zona climatică rece.Delimitarea zonelor climatice se face conform SR 174-1.Faţă de agregatul natural utilizat, bitumul trebuie să prezinte o adezivitate demin.75%. in cazul in care această condiţie nu este indeplinită se utilizează bitumaditivat.- Emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă EBCR 60 sau EBCR 65conform STAS 8877 sau Normativ AND indicativ 552, pentru amorsaj.Bitumul se depozitează in rezervoare metalice prevăzute cu sistem deincălzire cu ulei, sistem de inregistrare a temperaturilor, gură de aerisire, pompe derecirculare etc. Fiecare tip de bitum se depozitează separat.Emulsia bituminoasă cationică se depozitează in rezervoare metalice verticalecurate, prevăzute cu pompe de recirculare şi eventual cu sistem de incălzire. Incazuri speciale, emulsia se poate stoca şi in butoaie metalice curate, inchise etanş.Prepararea, transportul şi punerea in opera a mixturilor asfalticePrepararea, transportul şi punerea in operă a mixturilor asfaltice se executăconform SR 174-2 cu menţiunea că regimul termic aplicat va fi conform tabel .Materialele şi faza de execuţie temperatura, 0C, funcţie de tipul bitumuluiD 60/80 D 80/100agregate naturale la ieşire din uscător 170-190 165-185bitum la intrare in malaxor 155-165 150-160

mixtura asfaltică la ieşire din malaxor 165-175 160-170mixtura asfaltică la aşternere min. 155 min. 150mixtura asfaltică la inceputul compactării min. 150 min. 145mixtura asfaltică la sfarşitul compactării min. 110 min. 105Elemente geometriceGrosimea imbrăcăminţii bituminoase uşoare realizată din mixturi asfaltice sestabileşte prin calcul de dimensionare conform STAS 1339Lăţimea imbrăcăminţii bituminoase uşoare a părţii carosabile trebuie săcorespundă prevederilor STAS 2900 si Ordinului MT nr.45/1998 (Anexa 1 la Norme).Profilul transversalIn aliniament, profilul transversal se execută in formă de acoperiş cu douăpante egale de 2,5 % şi cu racordare circulară in treimea mijlocie.In curbe şi in zonele aferente de amenajare, profilul transversal trebuie să aibăforma şi pantele transversale conform STAS 863.Profilul longitudinalDeclivitatea maximă este de 4,5% in cazul stratului de rulare din mortarasfaltic şi de 6,0% pentru celelalte tipuri de mixturi. Pentru declivităţi mai mari, inproiectele de execuţie se prevede obligatoriu execuţia unui clutaj care se va aplicapeste stratul de uzură, imediat după precompactarea acestuia sau execuţia detratamente bituminoase cu criblură sort 16-25.Abateri limită la elementele geometrice şi denivelări admisibile127Abaterile limită locale admise in minus faţă de grosimea prevăzută pot fi demax. 10 %. Abaterile in plus la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrăriidacă se respectă prevederile prezentului normativ privind gradul de compactare şiuniformitatea straturilor.Abaterile limită locale admise la lăţimea prevăzută in proiect sunt de 50 mm.Abaterile limită la panta profilului transversal pot fi de 5 mm/m.La cotele profilului longitudinal se admite o abatere locală de 20 mm fa ţă deprevederile proiectului, cu condiţia respectării pasului de proiectare adoptat.Denivelările admisibile in lungul drumului sub dreptarul de 3 m sunt de max. 7mm.PRESCRIPŢII GENERALE DE EXECUŢIEPregătirea stratului suportInainte de aşternerea mixturii asfaltice, stratul suport se remediază şi sereprofilează dacă este cazul, apoi se curăţă şi se amorsează. In acest scop seprocedează in felul următor:- in cazul stratului suport din pietruiri, dacă acestea au un profil transversalnecorespunzător sau denivelări in profilul longitudinal mai mari de 3 cm sublata de 3 m, după curăţare se va prevedea o egalizare cu mixtura asfaltică;- stratul suport din macadam se curăţă şi se mătură urmărindu-se degajareacapetelor pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare. Gropile şidenivelările se vor plomba apoi cu mixtura asfaltică;- stratul suport din mixtura asfaltică se remediază, se reprofilează (prin frezaresau plin aplicarea unui strat de egalizare, după caz) se curăţa şi se amorseazăcu emulsie bituminoasa cationică;Amorsarea stratului suport se recomanda a se realiza mecanizat cuautostropitorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformităţiişi a dozajelor prescrise. In funcţie de natura stratului suport, cantitatea de emulsierăspandită pentru amorsare trebuie să asigure un dozaj de 0,3... 0,5 kg bitumrezidual/m2, răspandit in film continuu.

Indiferent de natura stratului suport se vor executa lucrările ce se impunpentru asigurarea drenării corespunzătoare a apei.Inainte de aşternerea stratului de uzură, suprafaţa stratului de legătură sepregăteşte de asemenea prin curăţare, amorsare şi eventual remediere, funcţie deintervalul de timp scurs intre execuţia celor două straturi.Suprafaţa stratului suport pe care se aplică IBU trebuie să fie uscată.Tratarea suprafeţei îmbrăcăminţiiIn funcţie de perioada de execuţie şi de condiţiile de asfaltizare a suprafeţei,după execuţia stratului de uzură se procedează la inchiderea suprafeţei prinrăspandire de 2...3 kg/m2 nisip sort 0-3 bitumat cu 2-3 % bitum urmată de cilindrare.In cazul imbrăcăminţilor bituminoase uşoare aplicate pe drumuri cu declivităţimai mari de 4,5%, respectiv de 6%, după punerea in operă a stratului de uzură şiprecompactarea acestuia se procedează la execuţia unui tratament de rugozitate tipclutaj cu criblură sort 8-16 sau 16-25 neanrobată sau preanrobată cu1,5...1,8%bitum.Realizarea clutajului se face de regulă mecanizat prin răspandirea continuă şiuniformă a 8...12 kg/m2 criblură pe stratul de uzură precompactat in prealabil cucilindru compactor greu prin 4...6 treceri pe aceeaşi urmă. Compactarea finală seface după răspandirea criblurii la o temperatură de 90...100 °C prin 10...12 treceri peaceeaşi urmă. Darea in circulaţie se face numai după răcirea stratului.128Se va urmări ca răspandirea criblurii de clutaj şi compactarea acesteia să sefacă atunci cand temperatura mixturii din strat are o valoare de 90...110°C; seasigură astfel o fixare corespunzătoare evitandu-se inglobarea completă a cribluriisau desprinderea acesteia.Caracteristicile straturilor gata executateCompactarea stratuluiCompactarea stratului se verifică prin stabilirea gradului de compactare şi prinincercări de laborator pe carote.Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitateaaparentă a mixturii compactate din strat şi densitatea aparentă determinată peepruvete Marshall preparate in laborator din mixtura respectivă.Densitatea aparentă a mixturii din strat se poate determina prin caroteprelevate din stratul gata executat sau prin măsurători "in situ" cu gamadensimetrul.Incercările de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactăriiconstau in determinarea densităţii aparente şi a absorbţiei de apă pe plăcuţe (100 x100 mm) sau pe carote cilindrice cu f100 sau f200 mm netulburate.Rezultatele obţinute privind compactarea stratului trebuie să se incadreze inurmătoarele limitele.Caracteristici Tipul mixturiiMA BA 8, BAPC16 AB1, AB2Densitatea aparentă, kg/m3 min. 2150 2250 2200Absorbţia de apă, % vol 2-7 2-6 2-8Grad de compactare, % min. 96 96 96Uniformitatea suprafeţeiUniformitatea suprafeţei stratului de uzura se verifică cu dreptarul şi panăconform SR 174-2 sau cu alte dispozitive adecvate.Denivelările maxime admisibile in profil longitudinal măsurate sub dreptarul de3 m sunt de max. 7 mm .Rugozitatea suprafeţeiRugozitatea suprafeţei stratului de uzură se verifică cu aparatul SRT sau prin

metoda inălţimii de nisip conform STAS 8849 sau cu alte dispozitive adecvate.Interpretarea rezultatelor se face conform STAS 8849, respectiv conform SR 174-1.Se recomandă ca valorile obţinute la data recepţiei lucrărilor să se incadrezein următoarele limite:- rugozitate geometrică, HS: min.0,6 mm;- rugozitate cu pendulul SRT: min. 70 unităţi SRT;- mGT ³ O,95CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILORControlul calităţii lucrărilor de execuţie a imbrăcăminţilor bituminoase uşoaredin mixturi asfaltice se efectuează pe faze, astfel:Controlul calităţii materialelorLa elaborarea dozajelor, materialele folosite la execuţia IBU din mixturiasfaltice se verifică in conformitate cu prescripţiile din standardele de produs.129Studiul de laborator pentru elaborarea dozajelor şi verificarea calităţiimaterialelor se face de către laboratorul antreprenorului sau de către un alt laboratorautorizat.Pe parcursul execuţiei lucrărilor, verificările şi determinările minime care se executăpe şantier de către laboratorul anteprenorului, pe fiecare lot de materiale aprovizionatprecum şi săptămanal din depozitele de agregate naturale şi respectiv din tancul dedepozitare a bitumului.Controlul procesului tehnologic constă in următoarele operaţii:Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:- temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent;- temperatura agregatelor naturale uscate şi incălzite la ieşirea din uscător:permanent;- temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor: permanent;Controlul procesului tehnologic de execuţie a straturilor bituminoase:- pregătirea stratului suport: zilnic la inceperea lucrării pe sectorul respectiv;- temperatura mixturii asfaltice la aşternere şi compactare: cel puţin de douăori pe zi;- tehnologia de compactare (atelier de compactare, număr de treceri): zilnic;- modul de execuţie a rosturilor şi a clutajului: zilnic.Verificarea respectării compoziţiei mixturii asfaltice prestabilită, prin analize delaborator efectuate de laboratorul de şantier al antreprenorului:- granulozitatea amestecului de agregate naturale şi filer la ieşirea dinmalaxor, inainte de adăugarea liantului (aceasta trebuie să se incadreze in limitelede toleranţă admise in tabelul 5 faţă de reţeta prescrisă); zilnic sauori de cate ori se observă o calitate necorespunzătoare a mixturilor asfaltice;- compoziţia mixturii asfaltice (compozitia granulometrică şi conţinutul debitum) prin extracţii, pe probe de mixtură prelevate de la malaxor şi aşternere: zilnic.Verificarea calităţii mixturii asfaltice, prin analize de laborator efectuate delaboratorul antreprenorului sau un alt laborator autorizat pe probe de mixturăasfaltică : 1 proba/200 tone mixtură fabricată, dar cel puţin una pe zi;Controlul calităţii îmbrăcăminţilor bituminoase uşoare după execuţieVerificarea calităţii mixturilor asfaltice şi a gradului de compactare se poateefectua prin metode nedistructive (determinarea densităţii aparente a stratului dupăcompactare cu gamadensimetrul) sau prin prelevarea de carote (o placă de minim 40x 40 cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m2 suprafaţăexecutată).Carotele se prelevează in prezenţa delegatului executantului şi al

beneficiarului, la aproximativ 1 m de la marginea stratului, incheindu-se un procesverbal.Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incat elesă reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al stratului executat.Pentru caracterizarea unor sectoare limitate şi izolate cu defecţiuni vizibilestabilite de beneficiar sau de comisia de recepţie se pot preleva probe suplimentare,care vor purta o menţiune specială.Incercările se efectuează conform STAS 1338/1 şi STAS 1338/2 de cătrelaboratorul antreprenorului sau de un alt laborator autorizat şi constau in:- măsurarea grosimii fiecărui strat;- determinarea densităţii aparente, a absorbţiei de apă şi a gradului decompactare;- determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice conţinute (compoziţie şicaracteristici fizico-mecanice) specificate in caietul de sarcini al lucrării.130Verificarea elementelor geometrice, a uniformităţii si a rugozităţiisuprafeţei se face conform STAS 6400 şi SR 174-2.CAP III. ÎMBRĂCÂMINŢI BITUMINOASE UŞOARE ALCATUITE DINMACADAM PENETRAT SAU SEMIPENETRATImbrăcăminţile bituminoase uşoare din macadam penetrat sau semipenetratse pot executa la cald, cu bitum sau la rece cu emulsie bituminoasă, conform STAS1120.Macadamul penetrat sau semipenetrat la cald sau la rece se inchide cu untratament bituminos. cu emulsie executat conform STAS 599. sau altor reglementăritehnice in vigoare.Materialele utilizate sunt:- piatra sparta mare sort 40-63 conform SR 667;- piatra sparta (split) sort 16-25 conform SR 667 pentru impănare şi primaacoperire;- piatra sparta (split) sort 8-16 conform SR 667 pentru a doua acoperire şipentru tratamentul de inchidere, in cazul drumurilor de clasa tehnica V;- criblura sort 6-10 sau 10-14, conform SR 667 pentru tratamentul deinchidere, in cazul drumurilor de clasa tehnica IV;- criblura sort 16-25 conform SR 667, pentru acoperire (in cazul unor resurselocale avantajoase sau pe baza unui studiu tehnico-economic);- nisip natural sort 0-7 conform STAS 662 sau savura sort 0-8 conform SR 667pentru umplerea golurilor;- bitum tip D 80/100 sau D 100/120, conform SR 754 pentru penetrarea lacald;- emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapida tip EBCR 60 sau EBCR 65,conform STAS 8877-72 şi respectiv Normativ AND indicativ 552 pentru penetrarea larece şi pentru execuţia tratamentului de inchidere.CAP IV. ÎMBRĂCĂMINŢI BITUMINOASE UŞOARE ALCATUITE DINTRATAMENTE BITUMINOASEImbrăcăminţile bituminoase uşoare de acest tip sunt alcătuite din tratamentebituminoase duble sau triple cu agregate naturale neanrobate sau preanrobaterealizate conform STAS 599 sau Normativ AND indicativ 545.Tipului de tratament bituminos pentru execuţia IBU poate fi (dublu sau triplucu agregate neanrobate sau preanrobate).Imbrăcăminţile bituminoase uşoare alcătuite din tratamente bituminoase seaplică pe un strat suport alcătuit din:

- pietruirea existentă;- macadam, conform SR 179;- straturi de pămant stabilizate chimic, conform STAS 6400;- imbrăcăminţi bituminoase.in cazul in care stratul suport este constituit din pămant stabilizat mecanicconform STAS 8840 şi se optează pentru IBU de tipul tratamentelor bituminoase, seva proceda la aplicarea unui tratament prealabil cu materiale pietroase pentruacroşare.131Materialele utilizate la execuţia IBU din tratamente bituminoase sunturmătoarele:Agregate naturale:- criblura sort 6-10 si 10-14 conform SR 667;- piatra sparta (split) sort 8-16 si 16-25 conform SR 667;- pietriş sortat sau concasat sort 7-16 si 16-31, conform STAS 662.Lianţi bituminoşiBitum tip D 80/100 sau D 100/120, conform SR 754.In cazul in care adezivitatea bitumului faţa de agregatul utilizat este sub 80%se va utiliza bitum aditivat; se pot folosi şi alte tipuri de bitum (ex. bitumul fluxat cupenetraţia 120...150 1/10 mm , funcţie de condiţiile climaterice şi de exploatare) cucondiţia să fie agrementate tehnic;Emulsie bituminoasa cationică cu rupere rapida tip EBCR 60 sau EBCR 65conform STAS 8877, respectiv conform Normativ AND indicativ 552; se recomandaca EBCR 65 sa se utilizeze in cazul drumurilor cu declivitate mai mare de 3%.PRESCRIPŢII GENERALE DE EXECUŢIEPregătirea stratului suport se realizează astfel:- pietruirea existenta se scarifică, se aduce la cotele din proiect princompletare cu agregate naturale şi se compactează;- suprafaţa macadamului se curăţa temeinic cu perii mecanice de sarmă şipiasava pană la deschiderea rosturilor macadamului şi apariţia mozaicului din pietrede rezistenţă; suprafeţele astfel curăţate se stropesc cu apa (10...15 l/m2);eventualele denivelări sau gropi se plombează cu mixtură asfaltică;- straturile rutiere din pămanturi stabilizate chimic sau mecanic se remediazăşi se egalizează cu mixturi asfaltice; după remediere intreaga suprafaţă se măturătemeinic in caz de necesitate, pe stratul suport din pămant stabilizat mecanic sauchiar chimic se aplică un tratament prealabil cu materiale pietroase pentru asigurareaacroşării;- straturile bituminoase se remediază şi se curăţă prin maturare şi eventualspălare cu jet de apa sub presiune. Remedierea defecţiunilor se face conformNormativ AND indicativ 547.Cel de-al treilea strat, in cazul tratamentelor triple, se execută in mod similarcu stratul al doilea.Celelalte operaţii privind execuţia IBU prin aplicarea de tratamentebituminoase (elaborare dozaje, pregătire materiale, răspandire liant şi agregate,compactare, darea in circulaţie, controlul calităţii şi recepţia lucrărilor, normele deprotecţie a muncii etc.) sunt conform STAS 599 şi Normativ AND 545.CAP. V CONTROLUL CALITATII LUCRARILORControlul punerii în operaIn cursul execuţiei imbrăcăminţilor rutiere bituminoase, trebuie sa se verifice cufrecventa menţionata mai jos următoarele:- pregătirea stratului suport: zilnic la inceperea lucrărilor pe sectorul respectiv;

- temperaturile mixturilor asfaltice la aşternere si compactare: cel puţin de douaori pe zi;- modul de compactare: zilnic;Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe132epruvete Marshall prelevate de la malaxor sau de la aşternere, inainte decompactare: cate o proba de 20 kg pentru fiecare 200...400 tone de mixtura asfaltica,indiferent de tipul mixturii, in funcţie de productivitatea instalaţiei.Verificarea calităţii stratului bituminos executat se va face pe o placa deminimum (40x40) cm pentru fiecare 7.000 m2 suprafaţa executată (conform SR 174-2:1997/C1:1998) pe care se vor determina următoarele caracteristici:- la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzura- densitatea aparenta- absorbţia de apa- gradul de compactare- rezistenta la deformaţii permanente.Rezistenta la deformaţii permanente se măsoară prin determinarea vitezei dedeformaţie la ornieraj si/sau adancimea făgaşului, la temperatura de 45°C pentruzona climaterica rece si respectiv de 60°C pentru zona climaterica calda , conformmetodologiei stabilite de reglementa rile tehnice in vigoare.CAP. VI. MĂSURI ŞI INDICAŢII DE PROTECŢIA MUNCIIPe toată perioada de executare a lucrărilor de reparaţii, se vor respectaprevederile din următoarele acte normative specifice:1. Legea 319/2006 a securităţii şi sănătăţii in munca;2. Norme metodologice de aplicare a L319/2006;3. Legea 307/2006 privind apărarea impotriva incendiilor;4. Norme metodologice privind condiţiile de inchidere a circulaţiei şi deinstituire a restricţiilor de circulaţie in vederea executării de lucrări in zonadrumului public” aprobate cu Ordinul nr. 1112/411 al MI – MT / octombrie2000.Se atrage atenţia in mod deosebit asupra semnalizării corecte a punctului delucru in vederea evitării producerilor unor accidente de circulaţie cat şi pentruprotejarea personalului ce execută respectivele lucrări de reparaţii, cu indicatoarelerutiere bine fixate pentru a rezista pe toată durata executării lucrărilor.CAP. VII. RECEPŢIA LUCRĂRILORRecepţia imbrăcăminţilor bituminoase uşoare din mixturi asfaltice se faceconform SR 174-2.Recepţia IBU din macadam penetrat sau semipenetrat se face conformSTAS1120.Recepţia IBU din tratamente bituminoase se face conform Normativ ANDindicativ 546.Recepţia lucrărilor de IBU se va efectua in conformitate cu prevederile HG273-1994 şi ale Regulamentului AND 214-2000 privind recepţia lucrărilorRecepţia pe faze determinanteRecepţia pe faze determinante, stabilite in proiectul tehnic, privind straturile delegătura şi de uzură, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de statal calităţii in construcţii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlulstatului in fazele de execuţie determinante, elaborata de MLPAT si publicata inBuletinul Construcţiilor volumul 4 din 1996.Recepţia preliminaraRecepţia preliminara a lucrărilor de către beneficiar se efectuează conform

133Regulamentului de recepţie a lucrărilor in construcţii şi instalaţii aferente acestora,aprobat cu HG 273/94.Recepţia finalaPerioada de verificare a comportării in exploatare a lucrărilor definitive va fi de12 luni de la data recepţiei preliminare.In perioada de garanţie a imbrăcămintei, toate eventualele defecţiuni vor fi remediatede către constructor.Recepţia finala se face conform prescripţiilor legale in vigoare şi a prevederilorprezentului caiet de sarcini.IntocmitS.C. BETA TEHNIC S.R.L.134D. LUCRĂRI DE REPARAŢII CAPITALE135CAIET DE SARCINI NR. 1REFACERE CAROSABILCAP.I GENERĂLITĂŢIObiectul şi domeniul de aplicarePrezentul caiet de sarcini se referă la pregătirea execuţiei , execuţia şirecepţia lucrărilor care privesc refacerea inegrală a structurii rutiere existente pestrăzile existente.CAP. II CONDIŢII TEHNICEMaterialeFundaţie balastBalastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet,nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lenm,resturi vegetale sau elemente alterate).Fundaţie piatră spartăAgregatele folosite ( piatra sparta 0 - 63 mm ) trebuie sa provina din rocistabile, nealterabile la aer, apa sau inghet. Se interzice folosirea agregatelorprovenite din roci feldspatice sau sistoase.Pentru execuţie se folosesc următoarele materiale:- piatră spartă monogranulară sort 40 - 63;- split, sort 8 - 16 si 16 - 25;- savură, sort 0 - 8;- nisip natural sort 0 - 7.Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asiguraomogenitatea si constanta calitatii acestora, dupa ce analizele de laborator au aratatca sunt corespunzatoare.ApaApa folosita la stropire nu trebuie sa contina nici un fel de particule insuspensie.Definirea tipurilor de mixturi asfalticeStraturile de bază se vor executa din mixturi asfaltice alcătuite din agregatenaturale cu o anumită compoziţie granulometrică şi bitum de drumuri ca liant,preparate la cald in centrale şi puse in opera mecanizat şi manual.Imbrăcăminţile bituminoase sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate la cald,fiind alcătuite, in general, din două straturi: strat superior de uzură şi strat inferior delegătură.Agregate pentru mixturi

Agregate pentru straturi de bază:- cribluri 3…8; 8…16; 16…25 mm, conform SR 667;- nisip de concasaj 0…3 mm, conform SR 667;136- nisip 0…7 mm, conform STAS 662;- filer de calcar STAS 539.Agregate pentru imbrăcăminţi bituminoase- nisip natural sort 0…3 mm, conform STAS 662;- nisip de concasaj sort 0…3 mm, conform SR 667;- criblură, sorturi: 3…8; 8…16; 16…25 mm conform SR 667.FilerCa filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplinească următoarelecondiţii prevăzute in STAS 539şi SR EN 13043:- fineţea ( conţinutul in parţi fine 0.09mm ) min 80%- umiditatea max 2%Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fracţiunii finerecuperate la exhaustorul staţiei de asfalt decat in condiţiile prevăzute in SR 174-1.LianţiPentru realizarea imbracamintii asfaltice din mixtura asfaltica se folosestebitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100;FabricareaFabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase va trebuirealizata numai in statii automate de asfalt.O atenţie deosebită se va da in special respectării prevederilor privindconţinutul de liant şi se va urmări prin observaţii vizuale ca anrobarea celor mai marigranule sş fie asigurata intr-un mod convenabil.Temperaturile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice la ieşirea din staţia de asfalt,trebuie să fie cuprinse intre următoarele valori:- 160°C la 170°C pentru mixtura cu bitum 60/80 şi 80/120Valoarea acesteia va fi stabilita in aşa fel ca sa se obţină temperatura cerutăla aşternerea mixturii ţinand seama de răcirea care are loc in timpul transportului şi aaşternerilor.Controlul fabricaţieiMixturile asfaltice produse in statiile de asfalt sunt supuse incercarilorpreliminare de informare, controlul de specialitate si receptie.Modul de punere în operaTransportTransportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cuautocamioaneler cu bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp straininainte de incarcare.Utilizarea de produse susceptibile a dizolva liantul sau a se amesteca cuacesta (motorina, pacura, etc.) este interzis.Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinat dedebitul de functionare a statiei de asfalt si de punerea in opera de asa maniera incatsa nu existe intreruperi.Autocamioanele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsala terminarea incarcarii, oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice.137CAP. III EXECUŢIA LUCRĂRILORTehnologia lucrăriiLucrări pregătitoare

Tehnologia de execuţie a lucrărilor de refacere a structurii rutiere in totalitate,cuprinde mai multe faze, in funcţie de sectoarele de stradă, care determină: modulde decapare, de săpare a sistemului rutier, tipul de mixtură, modul de aşternere şimodul de compactare, astfel:Pregătirea suprafeţelor se face după cum urmează:- marcarea sectoarelor afectate necesară a fi refăcute, se face prin trasareaunor linii pline perpendiculare pe axa străzii- identificarea şi marcarea suprafeţelor necesare a fi reparate, se faceimpreună cu delegatul beneficiarului, de regulă şeful de district sau şefulde sector al secţiei.Execuţia sistemului rutier.- decaparea imbrăcămintei bituminoase cu freze tip WIRTGEN pe drumurileprincipale, iar pe drumurile secundare se poate decapa şi cu alte mijloacede mică mecanizare sau manual cu tarnăcopul;- săparea sistemului rutier şi a terenului de fundare cu mijloace mecanice,cu descărcare direct in mijloacele de transport, pentru finisarea casetelorse pot executa şi săpături manuale. Materialul rezultat se incarcă inautovehicule şi se transportă la sediul districtului cel mai apropiat, inlocurile indicate de beneficiar sau se poate aşterne in zonele cuacostamente denivelate din afara localităţilor.Lucrări de terasamentePichetajul lucrărilor.Inainte de inceperea lucrărilor de terasamente antreprenorul trece larestabilirea şi completarea pichetajului predat de proiectant către beneficiar, pe bazaplanului de situaţie, a listei cu deplasările rezultate din corecţia traseului in plan şi areperilor de pe teren materializaţi de proiectant.Odată cu definitivarea pichetajului, in afară de axa drumului, antreprenorul vamaterializa prin ţăruşi şi şabloane următoarele:- inălţimea umpluturii sau adancimea săpăturii in axă;- punctele de intersecţie ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);- inclinarea taluzurilor.Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor picheţilor şireperilor, are obligaţia de a-i restabili sau reamplasa dacă este necesar in afaraamprizei, pe cheltuiala şi răspunderea sa, cu aprobarea dirigintelui de şantier indevans cu cel puţin 24 de ore.Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate şi toate instalaţiile subteraneşi aeriene, electrice, de telecomunicaţii, sau de altă natură aflate in ampriza lucrărilorin vederea mutării sau protejării acestora.Pământuri pentru terasamente.Categoriile şi tipurile de pămanturi ce se folosesc la executareaterasamentelor sunt conform STAS 1243 (Tabelele 1a si 1b).Pămanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice condiţii climatericeşi hidrologice, la orice inălţime de terasament, fără a se lua măsuri speciale.138Pămanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice condiţiiclimaterice, hidrologice şi la orice inălţime de terasament, compactarea lornecesitand o tehnologie adecvată.Pămanturile prăfoase şi argiloase, clasificate ca mediocre şi nefavorabile vor fifolosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709-75 privind prevenireadegradărilor provocate de ingheţ-dezgheţ.Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizează pămanturi simbol

4 d (anorganice) şi 4 e (cu materii organice peste 5I) a căror calitate conformtabelului 1 b este rea, este necesar ca alegerea soluţiei de punere in operă şieventualele măsuri de imbunătăţire să fie fundamentate cu probe de laborator peconsiderente tehnico-economice.Nu se vor utiliza in ramblee pămanturi organice, maluri, nămoluri, pămanturiturboase şi vegetale, pămanturile cu consistenţă redusă (care au indicele deconsistenţă sub 0,75), precum şi pămanturile cu conţinut mai mare de 5I de sărurisolubile in apă. Nu se vor introduce in umpluturi bulgări de pămant ingheţat sau cuconţinut de materii organice in putrefacţie (brazde, frunziş, rădăcini, crengi, etc.).Condiţiile de utilizare a diferitelor pămanturi pot fi combinate la cerereadirigintelui cu măsuri specifice destinate a aduce pămantul extras in starecompatibilă cu modalităţile de punere in operă şi cu condiţiile meteorologice. Acestemăsuri care cad in sarcina antreprenorului privesc modalităţile de extragere şi decorecţie a conţinutului in apă fără aport de liant sau reactiv.Pământuri pentru straturi de protecţiePămanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protecţie a rambleelorerodabile trebuie să aibă calităţile pămanturilor care se admit la realizarearambleelor, excluse fiind nisipurile şi pietrişurile aluvionare. Aceste pămanturi nutrebuie să aibă elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.Verificarea calităţii pământurilorVerificarea calităţii pămanturilor constă in determinarea principalelor caracteristici aleacestora, conform Tabelului 1.TABEL 1Nr.crt.Caracteristicicare se verificăFrecvenţe minime Metode de determinareconform STAS1 Granulozitate In funcţie de heterogenitatea pămantuluiutilizat, insă nu va fi mai mică de oincercare la 5000 mc. Pentrupămanturile folosite in rambleele dinspatele zidurilor şi pămanturile folositela protecţia rambleelor, o incercare la1000 mc1913/52 Limita de plasticitate idem 1913/43 Coeficientul deneuniformitate1243-884 Coeficientul decompactare1913/135 Umflare liberă 1913/126 Sensibilitate la ingheţdezgheţ17097 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1Laboratorul executantului va avea un registru cu rezultatele tuturordeterminărilor de laborator.139

Lucrări pregătitoareInainte de inceperea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrăripregătitoare in limita zonei expropriate:- defrişări;- curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni;- decaparea şi depozitarea pămantului vegetal;- asanarea zonei drumului prin indepărtarea apelor de suprafaţă şi deadancime;- demolarea construcţiilor existente.Curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă, buruieni şi alte materiale se facepe intreaga suprafaţă a amprizei.Decaparea pămantului vegetal se face pe intreaga suprafaţă a amprizeidrumului şi a gropilor de imprumut.Pămantul decapat şi alte produse care sunt improprii vor fi depozitate indepozit definitiv.Pămantul vegetal va putea fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea uneieventuale reutilizări.In porţiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul saudebleul drumului, acestea trebuie abătute prin şanţuri de gardă care să colecteze şisă evacueze apa in afara amprizei drumului.Antreprenorul nu va trece la execuţia terasamentelor inainte ca dirigintele săconstate şi să accepte execuţia lucrărilor pregătitoare enumerate in prezentul articol.Această acceptare trebuie să fie in mod obligatoriu menţionată in registrul de şantier.Gropi de imprumutIn lipsa unor precizări in caietul de sarcini speciale alegerea gropilor deimprumut sau a depozitelor este lăsată la latitudinea antreprenorului, sub rezervaaprobării dirigintelui. Acest acord va trebui să fie solicitat cu minimum 8 zile inaintede inceperea exploatării gropilor de imprumut sau a depozitelor. Cererea trebuie săfie insoţită, dacă dirigintele consideră că este necesar, de:- o justificare a calităţii materialelor in spiritul prevederilor prezentului caiet desarcini, in ce priveşte gropile de imprumut. Cheltuielile pentru sondaje şi analize fiindin sarcina antreprizei;- acordul pentru ocuparea terenurilor pentru depozite şi extragerea de pămantdin gropile de imprumut dat de proprietarul terenului.La exploatarea gropilor de imprumut antreprenorul va respecta următoarelereguli:- crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizaţieiprealabile a dirigintelui, să nu fie la o depărtare mai mare de 10 m de limitele zoneidrumului.- săpăturile in gropile de imprumut pot fi efectuate in continuarea taluzelor dedebleu cu condiţia ca fundul săpăturii să fie, la terminarea extragerii, nivelate de aşamanieră ca evacuarea apelor din precipitaţii să fie asigurată in bune condiţii iartaluzele să fie ingrijit taluzate.- săpăturile in gropile de imprumut nu vor putea fi practicate sub nivelulproiectat al drumului, in profilele de debleu sau sub cota şanţului de scurgere aapelor in zona de rambleu.- in albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avaluldrumului amenajand o banchetă de 4,00 m lăţime intre piciorul taluzului drumului şigroapa de imprumut.- fundul gropilor va avea o pantă transversală de 1...3I spre exterior şi o pantălongitudinală care să asigure scurgerea şi evacuarea apelor.

140- taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executacu inclinarea de 1:1,5 ... 1:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropiide imprumut nu se lasă nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspredrum va fi de 1:3.Surplusul de săpătura in zonele de debleu poate fi depozitat după cumurmează:- fie in continuarea terasamentului in rambleu, fiind nivelate, compactate sitaluzate conform prescriptiilor aplicabile rambleelor drumului. Suprafaţa lorsuperioara va fi niveleta la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformeirambleului;- fie la mai mult de 10 m de crestele taluzelor de debleu ale drumurilor inexecutie sau a celor existente si in afara firelor de scurgerea apelor.In ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru utilizarea terenului sisa se respecte conditiile impuse.La amplasarea depozitelor se va urmari ca prin executia lor sa nu se provoaceinzapezirea drumului.Anterprenorul va avea grija ca gropile de imprumut sa nu compromitastabilitatea masivelor naturale si sa nu riste antrenarea lor de ape sau sa cauzeze,din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice oriparticulare, anteprenorul fiind in intregime raspunzator de eventualele pagube.Dirigintele se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelorsusceptibile de a inrautati aspectul imprejurimilor si scurgerea apelor, fara caantreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare saudespagubiri.Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectatedepozitelor de pamant ca si celor necesare gropilor de imprumut raman in sarcinaantreprenorului.Pregatirea terenului de sub rambleeIn afara lucrarilor pregatitoare care sunt comune atat sectoarelor de debleucat si celor de rambleu, pe acestea din urma mai sunt necesare si alte lucraripregatitoare dupa cum urmeaza:Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara valorii de 20I,antreprenorul va trebui sa execute treptele de infratire avand o inaltime de 0,40 mdistantate la maximum 1,00 m pe terenuri obisnuite si cu inclinare de 2I spre vale.In completarea pregatirilor specificate, pe terenurile remaniate in cursulacestor pregatiri sau pe terenuri de slaba portanta desemnate prin caietul de sarcinispeciale se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe oadancime minima de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor normalconform Tabelului 2.Executia rambleelorAntreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenuluiindicate in caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale sa fie verificate si acceptatede diriginte. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu consemnata incaietul de santier.Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.Executia rambleelor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lorminimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini specialevor fi compromise de intemperii.Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de diriginte saureprezentantul sau la propunerea antreprenorului.

141Modul de executie a rambleelorRambleele se executa din straturi elementare suprapuse, pe cat posibilorizontale, pe intreaga latime a platformei si in principiu pe intreaga lungime arambleului.Daca dificultatile speciale, recunoscute de diriginte, o impun, straturileelementare pot fi executate pe latimi inferioare celei a rambleului. Acest rambleu va fiatunci executat din benzi alaturate care impreuna acopera intreaga latime a profiluluidecalarea in inaltime intre doua benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimeamaxima impusa.Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime aplatformei in grosimea optima de compactare stabilita, urmarind realizarea unui profillongitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv.Profilul transversal al fiecarui strat elementar va trebui sa prezinte pantesuficient de mari pentru a asigura scurgerea rapida a apelor de ploaie. In lipsa unorprecizari in caietul de sarcini speciale aceste pante vor fi de minimum 5I.La realizarea umpluturilor se vor respecta urmatoarele masuri:- impanarea golurilor cu pamant;- asigurarea tasarilor in timp;- realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoarepe cel putin 2,00 m grosime la partea superioara a rambleului.La punerea in opera se va tine seama de umiditatea optima de compactare.Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si sevor lua masurile in consecinta pentru punerea in opera respectiv asternerea sinecompactarea imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu varpentru a-si readuce umiditatea cat mai aproape de cea optima, sau din contra,udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime.Compactarea rambleelorToate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactareProctor normal prevazute in STAS 2914-84 conform Tabelului 2.TABEL 2Pamanturinecoezive coeziveimbraca-mintipermanenteimbracamintisemiperma-nenteimbraca-mintipermanenteimbracamintisemiperma-nentea. Primii 30 cm ai terenuluinatural sub ramleu cuinaltimea h de :h < 2,00 mh > 2,00 m10095959297

929390b. In corpul rambleelor laadancimea h sub patuldrumului :h < 0,50 m0,5h < 2,00 mh > 2,00 m10010095100979210097921009490c. In corpul rambleelor laadancimea h sub patuldrumului :h < 0,50 m0,5h < 2,00 mh > 2,00 m10010095100979210097921009490d. In deblee pe adancimeade 30 cm sub patul drumului100 100 100 100142Antreprenorul va trebui sa supuna acordului dirigintelui cu cel putin 8 zileinainte de inceperea lucrarilor grosimea maxima a stratului elementar pentru fiecaretip de pamant pentru a obtine dupa compactare gradele de compactare aratate inTabelul 1 cu utilajele folosite pe santier. In acest scop inainte de inceperea lucrarilorde incercare de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Dacacompactarea prescrisa nu poate fi obtinuta, antreprenorul va trebui sa realizeze onoua plansa de incercare dupa ce va aduce modificarile necesare grosimii stratului siutilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie sa fie mentionate in registrul de

santier.In cazurile cand nu se va putea sa fie satisfacuta aceasta obligatie grosimeastraturilor succesive nu va putea depasi 20 cm dupa compactare.Finisarea platformeiStratul superior al platformei va fi ingrijit compactat, nivelat si complectatcotele in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute inproiect.Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in Tabelul 1.In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:- la latimea platformei: 0,05 m, fata de ax;0,10 m, la intreaga latime;- la cotele proiectului: 0,05 m, fata de cotele de nivel aleproiectului.Daca constructia sistemului rutier nu urmeaza imediat terasamentele,platforma va fi nivelata transversal urmarind profilul acoperis, construit din doiversanti, plani inclinati cu 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica devereulprevazut in planuri fără să coboare sub o panta transversala de 4%.Antreprenorul va trebui in timp oportun sa solicite instructiuni diriginteluiasupra tipului de finisare de adoptat. Aceste instructiuni vor fi consemnate in caietulde dispozitii de santier.Acoperirea cu pamant vegetalCand acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabiltaiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc, destinatea le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal.Terenul vegetal va trebui sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacinisau iarba si umectat inainte de raspandire.Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulouusor.Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu,suspendata pe timp de ploaie.Drenarea apelor subteraneAntreprenorul nu este obligat sa asigure drenarea apelor decat in masura incare acestea pot fi evacuate prin gravitatie.Lucrari de drenarea apelor subterane care s-ar putea sa se dovedeascanecesare vor fi definite prin dispozitii de santier de catre diriginte si reglementarea lorva interveni in lipsa unor dispozitii speciale ale caietului de sarcini speciale conformprevederilor Clauzelor administrative generale.Înretinerea în timpul termenului de garantieIn timpul termenului de garantie, antreprenorul va trebui sa execute in timp utilsi pe cheltuiala sa lucrarile necesare pentru a asigura scurgerea apelor, respectarea143taluzelor si a rambleelor si sa corijeze tasarile rezultate dintr-o proasta executie alucrarilor.In afara de aceasta, antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada sila cererea scrisa a dirigintelui toate lucrarile componente care vor fi necesare caurmarea degradarilor de care antrepriza nu va fi responsabila.Controlul exectiei lucrarilorControlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:- verificarea tasarii axului si amprizei drumului;- verificarea pregatirii terenului de fundatie;- verificarea calitatii si starii pamantului utilizat;

- controlul grosimii straturilor asternute;- controlul compactarii terasamentului;- controlul caracteristicilor platformei drumului;- controlul capacitatii portante.Executantul este obligat sa tina evidenta zilnica in registrul de laborator averificarilor efectuate asupra calitatii si starii (umiditatii) pamantului pus in opera si arezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilorexecutate.Verificarea tasarii axului si amprizei drumului se va face inainte de inceperealucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai aprevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de 0,10 m in raport reperiipichetajului general.Verificarea terenului de fundatieInainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa ce s-a curatat terenul, s-aindepartat stratul vegetal si s-a compactat pamantul, se determina gradul decompactare si deformabilitatea terenului de fundatie.Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare acalitatii lucrarilor ascunse specificandu-se si eventualele remedieri necesare.Numarul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactareeste de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate.Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cuparghii conform instructiunilor tehnice departamentale-indicativ CD 39-77 publicate inBuletinul Constr. nr.7/1977.Receptia finalaLa receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat sidaca au fost intretinute corespunzator.SuprastructuraFundatie de balastPunerea în opera a balastuluiSe va trece la executia stratului de balast numai dupa receptionarea lucrarilorde terasamente.Se va avea in vedere verificarea utilajelor si dispozitivelor de punere in operaa balastului, inainte de inceperea lucrarilor.Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si panteiprevazute in proiect.144Cantitatea de apa necesara asigurarii umiditatii optime de compactare sestabileste de laboratorul santierului tinand seama de umiditatea agregatului si seadauga prin stropire.Stropirea va fi uniforma, evitandu-se supraumezirea locala.Latimea peste care se asterne stratul de balast este variabila, functie deamenajarea in plan a traseului. Acostamentele se vor completa si compacta odata custraturile de fundatie, astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent incadrate deacostamente.Denivelarile ce se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sauraman dupa compactare se corecteaza si se recilindreaza. Se interzice utilizareabalastului inghetat. De asemenea se interzice asternerea balastului pe patul acoperitcu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.Start din piatra sparta ( amestec optimal )Prevederi generalePentru executia straturilor din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm.

Stratul inferior fiind dintr-un strat de balast, acesta preia si functia de stratdrenant, asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea drenarii simasurile de evacuare a apelor.Masuri preliminareInainte de inceperea lucrarilor, executantul este obligat sa efectuezeexperimentarea executarii pe tronsoane de 30 m liniari lungime si latime de cel putin3,50 m, in prezenta dirigintelui, efectuand controlul compactarii prin incercari delaborator.In cazul cand gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, executantulva trebui sa realizeze o noua incercare.Pe substratul de balast realizat se asterne piatra sparta optimala 0-63 intr-unulsau mai multe straturi in functie de grosimea optima de compactare stabilita pesectorul experimental. Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimiisi pantei prevazute in proiect.Cantitatea de apa necesara pentru asigurarea umiditatii optime decompactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditateaagregatului si se adauga prin stropire uniforma evitandu-se supraumezirea locala.Compactarea se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonulexperimental respectandu-se componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelorde compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. ( Q = volumul pietreisparte optimale 0-63, exprimat in m3; S = suprafata calcata la compactare inintervalul de timp dat, exprimata in m2)Denivelarile care se produc in timpul compactarii se corecteaza cu material deaport si se recilindreaza.Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza sise recilindreaza din nou.Este intersiza asternerea pietrei sparte optimale pe patul acoperit de un stratde zapada sau cu pojghita de gheata.Controlul calitatii compactariiIn timpul executiei se va face verificarea compactarii, minim 3 probe, la osuprafata de 2000 m2 de strat.In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie,acesta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform145“Instructiunilor Tehnice Departamentale pentru determinarea deformabilitatiidrumurilor - CD 31-77”.Verificarea elementelor geometriceAbaterea limita la grosimea fata de cea din proiect este max. 20 mm.Abaterea limita la latime fata de cea din proiect este max. 5 cm.Abaterea limita la panta transversala fata de cea din proiect este max. 0,4 IDeclivitatile in profil longitudinal fata de cele din proiect pot fi 10 mmConditii de compactareCompactarea se face pana la realizarea gradului de compactare 95-98%Proctor modificat. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului se consideracand valorile deformatiei elastice masurate cu deflectometrul cu parghie nudepaseste deformatia admisibila care este de 250 sutimi de mm.Receptia lucrarilorReceptia pe faza se efectuaza cand toate lucrarile prevazute in documentatiesunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cuprevederile prezentate.Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face

in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si a prevederilor dinporezentul caiet de sarcini.ImbracaminteDomeniul de aplicarePrezentul caiet de sarcini se aplica tuturor imbracamintilor bituminoasecilindrate, executate la cald, din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale sibitum neparafinos.Lucrari pregatitoarePregatirea stratului suportInainte de asternerea mixturii, stratul suport de fundatie trebuie bine curatat.In cazurile in care straturile suport au profil trasversal necorespunzator saudenivelari se vor lua masuri de rectificare a acestora. Suprafata stratului suport, pecare se asterne stratul de baza trebuie sa fie uscata.AmorsareaLa executarea imbracamintilor bituminoase se vor astupa rosturile de lucru instratul suport cu o emulsie de bitum cationica cu rupere rapida. Stratul suport se vaamorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:- strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa;- strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa lainterval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura. Dupa amorsare seasteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice.In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5kg/mp bitum pur.Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fieefectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase.Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la fabricarea mixturiibituminoase.Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta minimala de 100 m.146AsternereaIn lipsa unor dispozitii contrare ale caietului dre sarcini speciale punerea inopera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil dea le repartiza fara sa produca agregarea lor, respectand profilele si grosimile fixateprin caietul de sarcini speciale.Temperatura de asternereAsternerea miturilor bituminoase se face in anotimp calduros, la temperaturi peste+10°C, in perioada martie-noiembrie, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.La utilizarea bitumului tip D 80/120 asternerea este admisa pana la 15 noiembrie, iarla utilizarea bitumului tip D 50/80 pana la 15 septembrie.Executia straturilor din mixtura dupa aceste perioade nu se poate face decatcu aprobarea forului tutelar al administratiei drumului.De asemenea executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipulliantului, temperaturile conform tabelului:TipulTemperatura minima laasternere °CTemperaturile minime la compactare °CInceput SfarsitStrat de baza Imbrac Strat de baza Imbrac Strat de baza ImbracD 50/80 140 150 130 140 100 100

D 80/120 130 140 120 130 90 100Masurarea temperaturii va fi efectuata in masa mixturii in buncar.Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului decompactare pentru a obtine compactitatea optima.Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta vor firefuzate.Aceste mixturi trebuie sa fie imediat evacuate din santier ele neputand fiincalzite la fata locului. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care seracesc in buncarul finisorului ca urmare a unei pene.Grosimea stratului de asternerePunerea in opera a mixturilor asfaltice se face:- stratul de uzura intr-o singura asternere;- stratul de legatura intr-o singura asternere;- stratul de baza intr-o singura asternereMixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform atat din punct devedere al grosimii cat si al afanarii.Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acestlucru nu este posibil, antreprenorul propune dirigintelui latimea grinzilor de asterneresi pozitia rosturilor longitudinale.Rosturi longitudinale si transversaleRosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie regulate si etanse.a. Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseascasuprapus rostului longitudinal al unui strat imediat inferior, indiferent daca acesta dinurma este in stratul de legatura sau in stratul de baza, realizate din mixtura asfaltica.147Rosturile separand mixturile biotuminoase raspandite de la o zi la alta trebuiesa fie realizate in asa fel incat sa asigure o tranzitie perfecta si continua intresuprafetele vechi si noi.Marginea vechii benzi va fi badijonata cu emulsie de bitum.b. Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cu cel putin unmetru.CompactareaOperatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata ca sa seobtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice, de deformabilitate sisuprafatare.Compactarea are loc in lungul drumului, de la margine spre ax, pe sectoarelein panta sau cu panta transversala unica, se efectueaza de la marginea mai joasaspre cea mai ridicata.Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri pentru a se evita valuireaimbracamintii.Suprafata statului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pesuprafata, se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor de compactare pe toatalatimea.La executia in mai multe straturi succesive, cum este cazul la straturile debaza, asternerea si compactarea se vor efectua separat pentru fiecare strat in parte .Se va asigura o perfecta legatura intre straturi. Stratul superior se va aplica la celmult 24 de ore de la aplicarea primului strat, a carui suprafata trebuie uscata sicuratata.Controlul punerii în operaControlul compactariia. Autocontrolul compactariiIn timpul executiei compactarii, antreprenorul trebuie sa vegheze in

permanenta la:- cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercari fie efectiv pe santier si infunctiune continua si regulata;- elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planulde mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor siprimul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.Dirigintele lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unui autocontrol insuficient, saopreasca lucrarile pe santier, pana cand antreprenorul va lua masurile necesare laremediere.b. Controlul ocazional de compactarePe parcursul executiei lucrarilor, dirigintele isi rezerva dreptul sa efectuezeincercari pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelorobtinute, fie inopinat, fie ca urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor deautocontrol.CAP. IV. CONTROLUL CALITĂŢII IUCRĂRILORPrevederi privind controlul calitatiiPentru ansamblul lucrarilor se stabileste un plan de asigurare a calitatii,aprobat de investitor.Planul de asigurare a calitatii cuprinde:148- repartizarea generala, numarul general de personal, responsabilii cuurmarirea executiei pe santier;- organizarea controlului intern;- lista lucrarilor pentru care trebuiesc efectuate incercari.Procedurile de executie se stabilesc in concordanta cu prescriptiile din proiectsi caietul de sarcini si definesc:- lucrarile care fac obiectul procedurii;- mijloacele si materialele specifice;- materialele, produse si componenti (calitate, atestare, origine, marca) ;- punctele sensibile ale executiei-faze care trebuie sa retina atentia in moddeosebit;- modalitatile controlului intern.Controlul intern are în vedere:- conditiile de identificare si preluare a loturilor de materiale, produse sicomponentii supusi unei proceduri oficiale de omologare;- controlul betoanelor si a mixturilor bituminoase in laborator;- conditiile de executie si interpretarea incercarilor, prescrise de la inceput sauimpuse in cursul executiei;- modelul documentelor de urmarire a executiei.Investitorul va efectua controlul exterior care nu scuteste antreprenorul deautocontrol.CAP. IV. MĂSURI ŞI INDICAŢII DE PROTECŢIA MUNCIIPe toată perioada de executare a lucrărilor de reparaţii, se vor respectaprevederile din următoarele acte normative specifice:1. Legea 319/2006 a securităţii şi sănătăţii in muncă;2. Norme metodologice de aplicare a L319/2006;3. Legea 307/2006 privind apărarea impotriva incendiilor;4. Norme metodologice privind condiţiile de inchidere a circulaţiei şi deinstituire a restricţiilor de circulaţie in vederea executării de lucrări in zona drumuluipublic” aprobate cu Ordinul nr. 1112/411 al MI – MT / octombrie 2000.Se atrage atenţia in mod deosebit asupra semnalizării corecte a punctului de

lucru in vederea evitării producerilor unor accidente de circulaţie cat şi pentruprotejarea personalului ce execută respectivele lucrări de reparaţii, cu indicatoarelerutiere bine fixate pentru a rezista pe toată durata executării lucrărilor.CAP. VI. RECEPŢIA LUCRĂRILORPrevederi privind receptia lucrarilorPentru a asigura o executie de calitate a lucrarilor se va face o receptie pefaze de executie si receptia finala a lucrarilor, in conroformitate cu caietul de sarcini.Pe timpul executiei se vor efectua receptii pentru:- predarea amplasamentului;- pozitia si cotele axei drumului;- montarea parapetilor pietonali si directionali;- executia sapaturilor;- compactarea umpluturilor ;- verificarea cotelor la fundul rigolelor;- receptia finala.149In cazul in care o parte a lucrarii sau intreaga lucrare nu corespundeprevederilor proiectului si prezentului caiet de sarcini antreprenorul este obligat saexecute remedierile necesare.Prevederi privind refacerea lucrarilor cu defecteDupa depistare si analiza defectelor, inainte de inceperea lucrarilor deremediere, antreprenorul va propune investitorului programul de reparatii spreaprobare.Reparatiile intra in sarcina antreprenorului.Pentru remedierea defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii,siguranta si durabilitatea se va proceda astfel:- intocmirea releveului detaliat al defectelor;- cercetarea cauzelor, procedandu-se si la efectuarea de incercari, investigatiisau calcule suplimentare;- evaluarea consecintelor pe termen scurt sau mai lung;- intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare.In functie de constatarile si studiile efectuate investitorul poate sa procedezeastfel:- sa acorde viza proiectului, cu eventualele observatii;- sa prevada demolarea unei parti sau a intregii lucrari.In cazul defectelor privind geometria lucrarii si calitatea suprafetelor, dar carenu afecteaza siguranta si capacitatea portanta a lucrarii, remedierile se pot executaastfel:- defectele minore pot fi corectate prin rabotare;- in cazul defectiunilor mai importante, antreprenorul va propune investitoruluiun program de remediere, pe care il va analiza si aproba ca atare sau cucompletarile necesare.Recepţia la terminarea lucrărilor:Recepţia lucrărilor are loc pe tot parcursul execuţiei şi are drept scop săverifice corespondenţa pe teren pentru toate acele lucrări care după execuţie rămanascunse sau greu accesibile, precum şi verificarea calităţii şi a modului de punere inopera a materialelor de construcţii şi de canalizare. De asemenea, are drept scopverificarea cantitativă şi calitativă a intregii lucrări.Recepţia finală - se efectuează odată cu recepţia ultimului obiect din cadrulinvestiţiei.Comisia de recepţie finală se intruneşte la data, ora şi locul fixate şi

examinează următoarele:a) procesele verbale de recepţie la terminarea lucrărilor;b) finalizarea lucrărilor cerute de “recepţia de la terminarea lucrărilor”;c) referatul investitorului privind comportarea construcţiilor si instalaţiiloraferente in exploatare pe perioada de garanţie, inclusiv viciile aferente siremedierea lor.IntocmitS.C. BETA TEHNIC S.R.L.150CAIET DE SARCINI NR. 2REFACERE STRAT UZURĂ ASFALT, ÎN GROSIME DE 3 CM,TROTUARE ŞI ÎNLOCUIT BORDURI VECHI CU BORDURI NOII. Domeniul de aplicarePrezentul caiet de sarcini se aplică la executarea, controlul calităţii şi recepţialucrărilor imbrăcăminţilor rutiere din beton asfaltic de 3cm pentru trotuare şi inlocuitbordurivechi cu borduri noi 10x20cm.II. Descrierea lucrărilorCondiţii de execuţie:Avand in vedere starea actuală a trotuarelor mai sus menţionate datoratedegradărilor evolutive sub acţiunea factorilor climaterici, este necesara executarealucrărilor de intreţinere specifice tipului de imbrăcăminte a trotuarelor, in vedereaaducerii acestora la o stare normalăde exploatare, care să asigure siguranţa şiconfortul circulaţiei pietonale.Tipul de lucrări specifice de intreţinere propuse a fi licitate sunt:Lucrări de reparaţii şi intreţinere trotuare cu covoare bituminoase in grosimede 3 cm,executate la cald, cu aşternere manuală şi inlocuit borduri vechi cu bordurinoi 20x25 cm,lucrări ce cuprind prepararea, aşternerea şi transportul mixturilorasfaltice la locul de punere in operă, repararea casetei trotuarului in zoneledeteriorate ( unde este cazul).Mixtura asfaltică utilizată pentru stratul de uzură va fi beton asfaltic cu agregatmărunt,bogat in criblură, Ba8 sau Ba16a, aplicat peste imbrăcăminţile existente saupe un strat din balast.Materialul rezultat din decaparea imbrăcăminţilor bituminoase vechi din mixturiasfaltice degradate precum şi bordurile vechi recuperate vor fi transportate ladepozitul societăţilor de drumuri, pe bază de aviz de expediţie şi semnătură depredare primire.La primirea amplasamentului, executantul are obligaţia de a anunţa in scrisdata de incepere a lucrării, deţinătorilor de reţele de utilităţi publice, pentruasigurarea de către aceştia a asistenţei tehnice pe tot parcursul execuţiei, cu privirela repoziţionarea in plan vertical, după caz, a capacelor căminelor de vizitare, gurilorde scurgere a apelor pluviale, a căminelor de vane şi răsuflătorilor de gaze de petraseele existente şi vor intocmi proces verbal cu numărul acestora şi poziţionarea lorpe amplasamentul respectiv.CAP. II CONDIŢII TEHNICEMaterialeMixturi asfalticeAgregate pentru îmbrăcăminţi bituminoasePentru imbrăcăminţi bituminoase se utilizează un amestec de sorturi dinagregate neprelucrate si prelucrate care sa satisfacă condiţiile SR 662-2004 şi SR667-2004 .

151Agregatele care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice strat delegătură şi uzură sunt următoarele ;- agregate naturale de cariera , conform 667-2004, după cum urmează :- cribluri sorturile 4-8 si 16-25- nisip de concasare sort 0-4- agregate naturale de balastiere , prelucrate prin spălare si sortare- pietriş concasat sorturile 4-8 , 8-16 si 16-25- pietriş sorturile 4-8 , 8-16 si 16-25- nisip natural sort 0-4La betoanele asfaltice BA8 , BA16 , se folosesc amestecuri de nisip deconcasaj si nisip natural conform SR 174-1 -2009FilerCa filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplinească următoarelecondiţii prevăzute in STAS 539-79 şi SR EN 13043 -2003:- fineţea ( conţinutul in parţi fine 0.09mm ) min 80%- umiditatea max 2%Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fracţiunii finerecuperate la exhaustorul staţiei de asfalt decat in condiţiile prevăzute in SR 174-1-2009.LianţiPentru realizarea imbrăcăminţilor asfaltice se foloseşte următorul tip de bitum :- D60/80 – pentru zona climatica calda conform SR 174-1-2009 şi SR 754-99;Caracteristicile fizico mecanice ale mixturilor asfalticeCaracteristicile fizico mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie să indeplineascăin timpul studiului de laborator şi in timpul controalelor de fabricaţie condiţiile pentrustratul de bază şi pentru imbrăcăminţi.Fabricarea mixturilor asfalticeTemperatura mixturilor asfaltice la ieşirea din staţii:160 0 C 1800 C mixturi cu bitum D60/80155 0 C 1700 C mixturi cu bitum D80/100150 0 C 1600 C mixturi cu bitum D100/120Valoarea acesteia va fi stabilită in aşa fel incat să se obţină temperaturacerută la aşternere, ţinand cont de răcirea care are loc in timpul transportului.Mixturile asfaltice sunt supuse incărcărilor preliminare de informare.Transportul mixturilor asfalticeTransportul pe şantier a mixturii asfaltice se efectuează cu autocamioane cubene metalice, care să fie curăţate de orice corp străin inainte de incărcare.Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in operă este determinată dedebitul defuncţionare al staţiei de aşa natură incat să nu avem intreruperi.CAP. III EXECUŢIA LUCRĂRILORTehnologia cuprinde mai multe faze:- desfacera bordurilor existente inclusiv fundaţii- decaparea imbrăcăminţi asfaltice existente, manual sau mecanic;152- curăţirea manuală a stratului suport in vederea aplicării imbrăcăminţilorasfaltice şi stropirea cu apă;- executarea casetei trotuarului (săpătură şi fundaţie balast 10 cm grosime),unde este cazul şi a casetei bordurilor noi- montat borduri noi 10x20 cm pe beton de ciment- amorsarea suprafeţelor in vederea aşternerii mixturilor asfaltice;

- aşternerea manuală sau mecanică a mixturilor asfaltice;- cilindrarea mecanică a mixturilor asfaltice;- compactarea manuală a porţiunilor inaccesibile pentru cilindrul compactor;- imprăştierea unui strat fin de nisip- semnalizarea rutierăSe vor respecta pantele de scurgere a apei către rigole.Lucrări pregătitoarePregătirea stratului suport.Inainte de aşternerea mixturii, stratul suport de fundaţii va fi bine curăţat;In cazul unui strat suport necorespunzător in profil transversal sau cudenivelări,se vor lua măsuri de rectificare şi aducere la cota din proiect.AmorsareaLa executarea straturilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru şi stratulsuport cu o emulsie de bitum cationică cu rupere rapidă, bitum tăiat sau alte produseagrementate tehnic.Stratul suport se va amorsa obligatoriu in următoarelor cazuri:- strat de legătură pe stratul de bază din mixtură bituminoasă- strat de uzură pe stratul de legătură, cand se execută la interval mai marede 3 zile de la execuţia stratului de legătură. După amorsare se aşteaptătimpul necesar pentru ruperea şi uscarea emulsiei cationice, evaporareasolventului din bitumul tăiat.Aplicarea amorsajului trebuie să asigure rămanerea a 0-3 0-5 kg/mp bitumpur.Amorsarea se face in faţa finisorului, la o distanţă max 100m.AşternereaMixtura asfaltică trebuie aşternută continuu pe toată lungimea programată ase executa in ziua respectivă.Aşternerea mixturilor se face in timpul călduros, la temperaturi peste 10oC, inperioada martie-noiembrie in condiţiile unui timp uscat.Mixturile asfaltice trebuie să aibă la aşternere şi compactare, funcţie de tipulliantului,temperaturile.Viteza de aşternere trebuie să fie adaptată cadenţei de sosire a mixturilor dela staţie, evitandu-se pe cat posibil intreruperile.Rosturi longitudinale şi transversaleRosturile longitudinale şi transversale trebuie să fie regulate şi etanşe. Lareluarea lucrului pe aceeaşi bandă sau pe bandă adiacentă zonele aferente rostuluide lucru se taie pe toată lungimea şi grosimea stratului astfel incat să rezulte osuprafaţă verticală precisă.153In cazul rostului longitudinal al stratului de bază sau stratului de legătură candbenzile adiacente se execută in aceeaşi zi, tăierea nu mai este necesară.Suprafaţa nou creată prin tăiere se va amorsa, iar mixtura pentru bandaadiacentă se aşterne depăşind rostul cu 5-10cm,acest surplus impingandu-se inapoicu o racletă, astfel incat să apară rostul, după care se efectuează compactarea penoua bandă.Rosturile de lucru longitudinale şi transversale se vor decala unul faţă decelălalt cu minimum 10cm.Legătura transversală dintre un strat de asfalt nou şi unul existent se va facedupă decaparea mixturii din stratul vechi pe o zonă cu pantă de 0,5%. In plan, liniilede decapare se recomandă să fie in formă de V, la 45o.

CompactareaPentru obţinerea gradului de compactare (min 96%) se consideră un număr detreceri minim, funcţie de atelierul de compactare şi tipul mixturii menţionat.Compactarea se execută in lungul benzii, primele treceri efectuandu-se inzona rostului dintre benzi apoi la marginea mai joasă spre cea ridicată.CAP. IV CONTROLUL CALITATII LUCRARILORControlul procesului tehnologicControlul procesului de execuţie a stratului bituminos- pregătirea stratului suport : zilnic la inceperea lucrării pe sectorul respectiv- temperatura mixturii asfaltice la aşternere si compactare : cel puţin dedoua ori pe zi- tehnologia de compactare ( atelier de compactare , număr de treceri ) :zilnic- modul de execuţie a rosturilor : zilnicVerificarea respectării compoziţiei mixturii asfaltice prestabilita- granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la ieşirea dinmalaxor inainte de adăugarea liantului : zilnic- compoziţia mixturii asfaltice ( compoziţia granulometrica si conţinutul debitum ) prin extracţii , pe probe prelevate de la malaxor si aşternere : zilnicControlul calităţii stratului bituminos după execuţieVerificarea calităţii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare.Incercările se efectuează conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 de către laboratorulantreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau in :- măsurarea grosimii stratului- determinarea densităţii aparente , a absorbţiei de apa si a gradului decompactare- determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice conf. SR 174-1.Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformităţii suprafeţeicare se face conform SR 174/2.CAP. V. MĂSURI ŞI INDICAŢII DE PROTECŢIA MUNCIIPe toată perioada de executare a lucrărilor de reparaţii, se vor respectaprevederile din următoarele acte normative specifice:1. Legea 319/2006 a securităţii si sănătăţii in muncă;1542. Norme metodologice de aplicare a L319/2006;3. Legea 307/2006 privind apărarea impotriva incendiilor;4. Norme metodologice privind condiţiile de inchidere a circulaţiei şi deinstituire a restricţiilor de circulaţie in vederea executării de lucrări in zona drumuluipublic” aprobate cu Ordinul nr. 1112/411 al MI – MT / octombrie 2000.Se atrage atenţia in mod deosebit asupra semnalizării corecte a punctului delucru in vederea evitării producerilor unor accidente de circulaţie cat şi pentruprotejarea personalului ce execută respectivele lucrări de reparaţii, cu indicatoarelerutiere bine fixate pentru a rezista pe toată durata executării lucrărilor.CAP. VI. RECEPŢIA LUCRĂRILORRecepţia lucrărilor se face in două etape la terminarea execuţiei sau la finelelunii, in conformitate cu reglementările in vigoare privind metodologia derecepţionarea lucrărilor. Normativ AND 514 / 2000.Se va urmări ca suprafaţa reparată să fie la aceeaşi nivel cu cota suprafeţeiadiacente, să prezinte planeitatea care să se incadreze in SR 174 /1 -2009 atat inprofil transversal cat şi in profil longitudinal.Mixtura asfaltică utilizată va indeplini caracteristicile prevăzute in SR 174/1-

2009 şi va fi verificată prin analize de laborator.De asemenea mixtura asfaltică va fi insoţită de certificate de conformitateconform prevederilor “Regulamentului pentru certificarea calităţii produselor folositein construcţii” aprobat prin HG 766/1997.Proces – verbal de recepţie a lucrării executate, ce va cuprinde nume stradă,poziţia km, suprafaţa reparată cu grosimea real executată precum şi aprecieri legatede calitatea lucrărilor.Recepţia finală se face după 6 luni calendaristice de la execuţie pe bază deproces verbal.IntocmitS.C. BETA TEHNIC S.R.L.155CAIET DE SARCINI NR. 3RANFORSĂRICAP I. GENERALITĂŢIObiectul şi domeniul de aplicarePrezentul caiet de sarcini se referă la pregătirea execuţiei , execuţia şirecepţia lucrărilor care privesc ranforsare structurii rutiere existente pe străzileexistente pentru a mări capacitatea portantă a acestora .Stabilirea tipului de ranforsare şi grosimea straturilor de mixturi se va face pebaza unui calcul de dimensionare a structurii rutiere intocmit de proiectant.Tipuri de ranforsăria. Prin reciclarea mixturii asfaltice existente frezată pe 5,0 -10,0 cm cu adaosde material granular (balast, cribluri) şi stabilizare cu bitum spumant şi ciment,folosită ca strat de bază peste care se aştern straturile de legătură şi uzură.b. Prin realizarea unui strat de bază din mixtură asfaltică AB1, AB2 aşternutpeste imbrăcămintea rutieră existentă, peste care se aştern straturile de legătură şiuzură.CAP. II CONDIŢII TEHNICEMaterialeMateriale utilizate în reciclarea „in situ” a straturilor rutiere degradateMaterialul frezatProvine din -straturile existente de mixtură asfaltică degradată;-straturile din beton de ciment degradat;-straturile din pămant sau agregate naturale.Materialului frezat din structura rutieră existentă i se determină in prealabil,prin prelevare de carote, compoziţia granulometrică si conţinutul de bitum (in cazulmixturilor). De asemenea, in baza analizelor asupra bitumului (grad de imbătranire,IB si penetraţie), se observă oportunitatea adaugării de substanţe regenerante inbitumul de adaos.Materialul de aportMaterialul de aport va fi funcţie de dozajele stabilite, după realizarea testelorpe materialul existent frezat. Materialul de aport trebuie sa indeplinească normativelein vigoare.ApaApa utilizată la reciclarea ≪in situ≫ a straturilor rutiere degradate poate săprovină din reţeaua publică sau altă sursă, dar in acest caz trebuie să indeplineascăurmătoarele condiţii:- să fie limpede şi să nu conţină suspensii organice sau anorganice (mal,argilă etc.);156

– să nu aibă gust şi miros pronunţat;– să corespundă caracteristicilor chimice din tabelul nr.1.Indiferent de sursă, se va face verificarea apei de către un laborator despecialitate la inceperea lucrărilor.In timpul utilizării pe şantier se va evita ca apa să se polueze cu detergenti,materii organice, uleiuri, argilă, etc.Tabel nr.1Lianţii de aport Tabel nr.2Nr. Crt. Lianţi de aport Tip de reciclare1 CIMENT SAU VAR RECICLARE STRAT DE AGREGATENATURALE SAU PAMANT2EMULSIEBITUMINOASĂ ŞI/SAUCIMENTRECICLAREA STRATULUI EXISTENT DINAGREGATE NATURALE SAU A CELUI DEMIXTURĂ ASFALTICĂ3BITUM SPUMANT ŞICIMENTRECICLAREA STRATULUI EXISTENT DINBETON DE CIMENT SAU MIXTURIASFALTICEDozajele se stabilesc pe baza datelor furnizate de analizele de laborator, prinprobe extrase din stratul rutier ce urmează a fi reciclat, funcţie de adancimea defrezare şi de tipul de reciclare aplicat.Lianţii utilizaţi vor indeplini condiţiile date de:-SR 388/95, SR 1500/96 pentru cimenturi;-STAS 790-84 pentru var;-SR 754-98 pentru bitum;-STAS 8877 – 72 pentru emulsie bituminoasă cationică.Aditivi157CaracteristiciCondiţii deadmisibilitate Metode de verificareConţinut total de săruri (reziduu uscatla 105+5 0C), mg /dm3,max 2000 STAS 6325 – 81Concentraţia ionilor de hidrogen (pH) 5 ÷ 10 STAS 3638 – 76Sulfaţi, ( SO4 2 ), mg /dm3,max 2000 STAS 3069 – 75Substanţe organice, mgKMnO4 /dm3,max 500 STAS 3002 – 78Cloruri, Cl mg/dm3,max 500 STAS 3049 – 77Azotaţi, (NO3) mg /dm3,max 500Magneziu, gr.Mg / dm3,max 500 STAS 6674 – 77Aditivii au rolul de a imbunătăţii caracteristicile fizico-chimice ale straturilorrutiere reciclate. In cazul folosirii mai multor aditivi in cadrul aceleiaşi reţete se vorface teste pentru a se verifica dacă acestea nu interacţionează in mod negativ.Aditivii propuşi a fi folosiţi la prepararea amestecului vor fi aprobaţi de cătrebeneficiar pe baza incercărilor preliminare efectuate in momentul stabilirii compoziţiei

amestecului.Matriale pentru mixturiDefinirea tipurilor de mixturi asfalticeStraturile de bază se vor executa din mixturi asfaltice alcătuite din agregatenaturale cu o anumită compoziţie granulometrică şi bitum de drumuri ca liant,preparate la cald in centrale şi puse in opera mecanizat şi manual.Imbrăcăminţile bituminoase sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate la cald,fiind alcătuite, in general, din două straturi: strat superior de uzură şi strat inferior delegătură.Agregate pentru mixturiAgregate pentru straturi de bază:- cribluri 3…8; 8…16; 16…25 mm, conform SR 667-97;- nisip de concasaj 0…3 mm, conform SR 667-97;- nisip 0…7 mm, conform STAS 662-89;- filer de calcar STAS 539-79.Agregate pentru imbrăcăminţi bituminoase- nisip natural sort 0…3 mm, conform STAS 662-89;- nisip de concasaj sort 0…3 mm, conform SR 667-97;- criblură, sorturi: 3…8; 8…16; 16…25 mm conform SR 667-97.FilerCa filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplinească următoarelecondiţii prevăzute in STAS 539-79 şi SR EN 13043 -2003:- fineţea ( conţinutul in parţi fine 0.09mm ) min 80%- umiditatea max 2%Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fracţiunii finerecuperate la exhaustorul staţiei de asfalt decat in condiţiile prevăzute in SR 174-1-2009.LianţiPentru realizarea imbracamintii asfaltice din mixtura asfaltica se folosestebitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100;FabricareaFabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase va trebuirealizata numai in statii automate de asfalt.O atenţie deosebită se va da in special respectării prevederilor privindconţinutul de liant şi se va urmări prin observaţii vizuale ca anrobarea celor mai marigranule sş fie asigurata intr-un mod convenabil.Temperaturile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice la ieşirea din staţia de asfalt,trebuie să fie cuprinse intre următoarele valori:158- 160°C la 170°C pentru mixtura cu bitum 60/80 şi 80/120Valoarea acesteia va fi stabilita in aşa fel ca sa se obţină temperatura cerutăla aşternerea mixturii ţinand seama de răcirea care are loc in timpul transportului şi aaşternerilor.Controlul fabricaţieiMixturile asfaltice produse in statiile de asfalt sunt supuse incercarilorpreliminare de informare, controlul de specialitate si receptie.Modul de punere în operaTransportTransportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cuautocamioaneler cu bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp straininainte de incarcare.

Utilizarea de produse susceptibile a dizolva liantul sau a se amesteca cuacesta (motorina, pacura, etc.) este interzis.Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinat dedebitul de functionare a statiei de asfalt si de punerea in opera de asa maniera incatsa nu existe intreruperi.Autocamioanele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsala terminarea incarcarii, oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice.CAP. III EXECUŢIA LUCRĂRILORTehnologia lucrăriiLucrări pregătitoareTehnologia de execuţie a lucrărilor de ranforsare a structurilor rutiere in e,cuprinde mai multe faze, in funcţie de sectoarele de stradă, care determină: modulde decapare, tipul de mixtură, modul de aşternere şi modul de compactare, astfel:Pregătirea suprafeţelor se face după cum urmează:- marcarea sectoarelor care urmează a fi ranforsate, se face prin trasareaunor linii pline perpendiculare pe axa străzii- identificarea şi marcarea suprafeţelor necesare a fi reparate, se faceimpreună cu delegatul beneficiarului, de regulă şeful de district sau şefulde sector al secţiei.Execuţia sistemului rutier.Execuţia straturilor rutiere reciclate executate „in situ”Frezarea şi malaxareaFrezarea se realizează cu tamburii de frezare ai reciclatorului. Trebuieacordată o mare atenţie acestei faze a lucrării intrucat este definitorie pentruobţinerea compactării dorite datorită faptului că funcţie de anumiţi parametri ai frezei(viteza de inaintare a frezei şi viteza unghiulară a tamburului) se obţine curbagranulometrică dorită. Aceşti parametri se vor stabili in urma studierii sectoruluiexperimental.Liantul se pulverizează in amestecul frezat şi se malaxează obtinindu-se unamestec omogen.159Aşternerea şi compactareaMaterialul amestecat in malaxor este repartizat uniform de un şnec, pe toatălătimea de lucru.Finisorul este dotat cu un reglaj automat al nivelului de aşternere inconformitate cu profilul proiectat , precompactand noul strat. Aşternerea şi nivelareaamestecului trebuie să fie realizată pentru a răspunde următoarelor obiective:-de a respecta pentru fiecare strat toleranţele de nivelment admisibile;-de a asigura stratului grosimea prevazută in proiect in oricare punct alacestuia;-obţinerea unei suprafeţe corespunzătoare.Compactarea de probă pe tronsonul experimental se va face in prezenţadirigintelui, efectuand controlul compactării prin incercări de laborator, stabilite decomun acord şi efectuate de către un laborator de specialitate. Atelierul decompactare se alege funcţie de tipul de liant şi de stratul rutier reciclat.In cazurile in care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut se varealiza o nouă incercare după modificarea parametrilor de compactare.Aceste incercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume:- tipul si numărul compactoarelor utilizate ;- condiţii de compactare (verificarea eficacităţii utilajului propus şi a intensităţiide compactare).

Intensitatea de compactare pentru un utilaj este raportul Q/S unde “Q” estevolumul pus in operă intr-o anumită unitate de timp (oră, zi, schimb) exprimate in m3şi “S” este suprafaţa călcată la compactare in intervalul de timp dat, exprimată in m2.Raportul Q/S este determinat experimental şi se va respecta cu stricteţe pe totparcursul execuţiei, in care scop este indicat ca utilajul de compactare să fie dotat cuun dispozitiv care să inregistreze datele pentru estimarea lui “S”. Compactarea seexecută de la margine spre axa drumului prin treceri succesive. Viteza de deplasarea compactorului trebuie să fie constantă, fără mişcări bruşte care produc vălurireasuprafeţei.Compactarea se va executa astfel incat numărul trecerilor să fie egal infiecare punct al suprafeţei.Straturi rutiere din mixturi asfalticeLucrari pregatitoarePregatirea stratului suportInainte de asternerea mixturii, stratul suport de fundatie trebuie bine curatat.In cazurile in care straturile suport au profil trasversal necorespunzator saudenivelari se vor lua masuri de rectificare a acestora. Suprafata stratului suport, pecare se asterne stratul de baza trebuie sa fie uscata.AmorsareaLa executarea imbracamintilor bituminoase se vor astupa rosturile de lucru instratul suport cu o emulsie de bitum cationica cu rupere rapida. Stratul suport se vaamorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:- strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa;160- strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa lainterval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura. Dupa amorsare seasteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice.In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5kg/mp bitum pur.Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fieefectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase.Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la fabricarea mixturiibituminoase.Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta minimala de 100 m.AsternereaIn lipsa unor dispozitii contrare ale caietului dre sarcini speciale punerea inopera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil dea le repartiza fara sa produca agregarea lor, respectand profilele si grosimile fixateprin caietul de sarcini speciale.Temperatura de asternereAsternerea miturilor bituminoase se face in anotimp calduros, la temperaturi peste+10°C, in perioada martie-noiembrie, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.La utilizarea bitumului tip D 80/120 asternerea este admisa pana la 15 noiembrie, iarla utilizarea bitumului tip D 50/80 pana la 15 septembrie.Executia straturilor din mixtura dupa aceste perioade nu se poate face decatcu aprobarea forului tutelar al administratiei drumului.De asemenea executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipulliantului, temperaturile conform tabelului:TipulTemperatura minima la

asternere °CTemperaturile minime la compactare °CInceput SfarsitStrat de baza Imbrac Strat de baza Imbrac Strat de baza ImbracD 60/80 140 150 130 140 100 100D 80/120 130 140 120 130 90 100Masurarea temperaturii va fi efectuata in masa mixturii in buncar.Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului decompactare pentru a obtine compactitatea optima.Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta vor firefuzate.Aceste mixturi trebuie sa fie imediat evacuate din santier ele neputand fiincalzite la fata locului. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care seracesc in buncarul finisorului ca urmare a unei pene.Grosimea stratului de asternerePunerea in opera a mixturilor asfaltice se face:- stratul de uzura intr-o singura asternere;- stratul de legatura intr-o singura asternere;- stratul de baza intr-o singura asternereMixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform atat din punct devedere al grosimii cat si al afanarii.161Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acestlucru nu este posibil, antreprenorul propune dirigintelui latimea grinzilor de asterneresi pozitia rosturilor longitudinale.Rosturi longitudinale si transversaleRosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie regulate si etanse.a. Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseascasuprapus rostului longitudinal al unui strat imediat inferior, indiferent daca acesta dinurma este in stratul de legatura sau in stratul de baza, realizate din mixtura asfaltica.Rosturile separand mixturile biotuminoase raspandite de la o zi la alta trebuiesa fie realizate in asa fel incat sa asigure o tranzitie perfecta si continua intresuprafetele vechi si noi.Marginea vechii benzi va fi badijonata cu emulsie de bitum.b. Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cu cel putin unmetru.CompactareaOperatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata ca sa seobtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice, de deformabilitate sisuprafatare.Compactarea are loc in lungul drumului, de la margine spre ax, pe sectoarelein panta sau cu panta transversala unica, se efectueaza de la marginea mai joasaspre cea mai ridicata.Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri pentru a se evita valuireaimbracamintii.Suprafata statului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pesuprafata, se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor de compactare pe toatalatimea.La executia in mai multe straturi succesive, cum este cazul la straturile debaza, asternerea si compactarea se vor efectua separat pentru fiecare strat in parte .Se va asigura o perfecta legatura intre straturi. Stratul superior se va aplica la celmult 24 de ore de la aplicarea primului strat, a carui suprafata trebuie uscata si

curatata.Controlul punerii în operaControlul compactariia. Autocontrolul compactariiIn timpul executiei compactarii, antreprenorul trebuie sa vegheze inpermanenta la:- cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercari fie efectiv pe santier si infunctiune continua si regulata;- elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planulde mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor siprimul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.Dirigintele lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unui autocontrol insuficient, saopreasca lucrarile pe santier, pana cand antreprenorul va lua masurile necesare laremediere.b. Controlul ocazional de compactarePe parcursul executiei lucrarilor, dirigintele isi rezerva dreptul sa efectuezeincercari pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor162obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor deautocontrol.CAP. IV. CONTROLUL CALITĂŢII IUCRĂRILORPrevederi privind controlul calitatiiPentru ansamblul lucrarilor se stabileste un plan de asigurare a calitatii,aprobat de investitor.Planul de asigurare a calitatii cuprinde:- repartizarea generala, numarul general de personal, responsabilii cuurmarirea executiei pe santier;- organizarea controlului intern;- lista lucrarilor pentru care trebuiesc efectuate incercari.Procedurile de executie se stabilesc in concordanta cu prescriptiile din proiectsi caietul de sarcini si definesc:- lucrarile care fac obiectul procedurii;- mijloacele si materialele specifice;- materialele, produse si componenti (calitate, atestare, origine, marca) ;- punctele sensibile ale executiei-faze care trebuie sa retina atentia in moddeosebit;- modalitatile controlului intern.Controlul intern are în vedere:- conditiile de identificare si preluare a loturilor de materiale, produse sicomponentii supusi unei proceduri oficiale de omologare;- controlul betoanelor si a mixturilor bituminoase in laborator;- conditiile de executie si interpretarea incercarilor, prescrise de la inceput sauimpuse in cursul executiei;- modelul documentelor de urmarire a executiei.Investitorul va efectua controlul exterior care nu scuteste antreprenorul deautocontrol.CAP. IV. MĂSURI ŞI INDICAŢII DE PROTECŢIA MUNCIIPe toată perioada de executare a lucrărilor de reparaţii, se vor respectaprevederile din următoarele acte normative specifice:1. Legea 319/2006 a securităţii şi sănătăţii in muncă;2. Norme metodologice de aplicare a L319/2006;

3. Legea 307/2006 privind apărarea impotriva incendiilor;4. Norme metodologice privind condiţiile de inchidere a circulaţiei şi deinstituire a restricţiilor de circulaţie in vederea executării de lucrări in zona drumuluipublic” aprobate cu Ordinul nr. 1112/411 al MI – MT / octombrie 2000.Se atrage atenţia in mod deosebit asupra semnalizării corecte a punctului delucru in vederea evitării producerilor unor accidente de circulaţie cat şi pentruprotejarea personalului ce execută respectivele lucrări de reparaţii, cu indicatoarelerutiere bine fixate pentru a rezista pe toată durata executării lucrărilor.163CAP. VI. RECEPŢIA LUCRĂRILORPrevederi privind receptia lucrarilorPentru a asigura o executie de calitate a lucrarilor se va face o receptie pefaze de executie si receptia finala a lucrarilor, in conroformitate cu caietul de sarcini.Pe timpul executiei se vor efectua receptii pentru:- predarea amplasamentului;- pozitia si cotele axei drumului;- montarea parapetilor pietonali si directionali;- executia sapaturilor;- compactarea umpluturilor ;- verificarea cotelor la fundul rigolelor;- receptia finala.In cazul in care o parte a lucrarii sau intreaga lucrare nu corespundeprevederilor proiectului si prezentului caiet de sarcini antreprenorul este obligat saexecute remedierile necesare.Prevederi privind refacerea lucrarilor cu defecteDupa depistare si analiza defectelor, inainte de inceperea lucrarilor deremediere, antreprenorul va propune investitorului programul de reparatii spreaprobare.Reparatiile intra in sarcina antreprenorului.Pentru remedierea defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii,siguranta si durabilitatea se va proceda astfel:- intocmirea releveului detaliat al defectelor;- cercetarea cauzelor, procedandu-se si la efectuarea de incercari, investigatiisau calcule suplimentare;- evaluarea consecintelor pe termen scurt sau mai lung;- intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare.In functie de constatarile si studiile efectuate investitorul poate sa procedezeastfel:- sa acorde viza proiectului, cu eventualele observatii;- sa prevada demolarea unei parti sau a intregii lucrari.In cazul defectelor privind geometria lucrarii si calitatea suprafetelor, dar carenu afecteaza siguranta si capacitatea portanta a lucrarii, remedierile se pot executaastfel:- defectele minore pot fi corectate prin rabotare;- in cazul defectiunilor mai importante, antreprenorul va propune investitoruluiun program de remediere, pe care il va analiza si aproba ca atare sau cucompletarile necesare.Recepţia la terminarea lucrărilor:Recepţia lucrărilor are loc pe tot parcursul execuţiei şi are drept scop săverifice corespondenţa pe teren pentru toate acele lucrări care după execuţie rămanascunse sau greu accesibile, precum şi verificarea calităţii şi a modului de punere in

opera a materialelor de construcţii şi de canalizare. De asemenea, are drept scopverificarea cantitativă şi calitativă a intregii lucrări.Recepţia finală - se efectuează odată cu recepţia ultimului obiect din cadrulinvestiţiei.Comisia de recepţie finală se intruneşte la data, ora şi locul fixate şiexaminează următoarele:164a) procesele verbale de recepţie la terminarea lucrărilor;b) finalizarea lucrărilor cerute de “recepţia de la terminarea lucrărilor”;c) referatul investitorului privind comportarea construcţiilor si instalaţiiloraferente in exploatare pe perioada de garanţie, inclusiv viciile aferente siremedierea lor.IntocmitS.C. BETA TEHNIC S.R.L.165CAIET DE SARCINI NR. 4MONTARE BORDURI NOICAP.I GENERALITATIObiect si domeniu de aplicarePrezentul caiet de sarcini se refera la desfacerea şi inlocuirea bordurilorexistente cu borduri noi.Instrucţiunile au ca scop precizarea acţiunilor , fazelor tehnologice , utilajelor simaterialelor necesare pentru protejarea si delimitarea marginii părţii carosabile derestul platformei .Procedura se va utiliza la lucrările de incadrare , de o parte şi alta aimbrăcăminţii .CAP. II CONDIŢII TEHNICEMaterialeBordurile sunt blocuri prismatice din piatra cioplita sau beton de cimentdispuse in lungul drumului la marginea imbrăcămintei respectand proiectele deexecuţie aferente şi prevederile tehnice STAS 4032/1 , STAS 1139/1 , STAS 6244 ,STAS 388,SR 1500,STAS 662,STAS 1667,indicativ NE 012-99, STAS 1598/1/2.Beton C 12/15 pentru montarea bordurilorBeton C 18/22,5 pentru borduri din beton de cimentBorduri pentru carosabil 20x25 cmBorduri pentru trotuar 10x15 cmNisipul natural spălat sort 0/3mm,pietriş sort 3/7;7/16;16/31Ciment portlandAditiv SUPERPLASTCAP. III EXECUŢIA LUCRĂRILORTehnologia lucrăriiBordurile existente de desfac cu ajutorul pikamerului , inclusiv fundaţiileexistente iar materialul rezultat va fi evacuat din zonă.Se sapa pămantul manual in vederea creării spaţiului necesar executăriifundaţie ..Se pichetează traseul bordurii cu ţăruşi de lemn sau metal drepte , se intindesfoara pentru stabilirea liniei bordurii si se alinează bordura in lungul sforii .Se toarnă betonul fundaţiei manual cu lopata cu circa 2 - 3 cm mai sus decatcota necesara , pentru ca atunci cand se aşează bordură sa nu mai fie nevoie decompletări cu mortar de ciment decat in mica măsura . Betonul se toarnă in aşa felincat suprafaţa lui sa asigure o aşezare corecta a bordurii .

Bordurile se aşează manual in funcţie de greutatea acestuia de unul sau doimuncitori astfel ca muchia interioara sa urmărească sfoara care materializează liniabordurii.166Bordurile de incadrare se aşează cu fata superioara la 5 - 8 mm sub nivelulmarginii imbrăcăminţilor asfaltice şi cu 10 mm sub nivelul imbrăcăminţilor de piatrăcioplită .In profil longitudinal nu se admit denivelări mai mari decat ale imbrăcăminţiiasfaltice .Bordurile de trotuar se aşează cu faţa superioară la 10 - 15 cm deasupranivelului marginii imbrăcăminţii , in funcţie de cantitatea de apa ce curge pe rigola . Inacest caz nu se admit denivelări mai mari decat panta longitudinala a rigolei şiimbrăcăminţii trotuarului.Pentru curbe se folosesc borduri de trotuar de aceeaşi secţiune ca şibordurile din aliniament dar de lungime mai mică spre a se realiza o cat mai uşoarăinscriere in curbe .Corecturile de poziţie se fac prin ciocănire cu ciocan de lemn sau fier ,punandu-se mai intai pe locul unde va fi lovita bordura o scandurică de protecţie .Rosturile bordurilor implică colmatarea cu mortar de ciment a spaţiului cerămane intre doua borduri alăturate . La bordurile de trotuar se trasează pe mortarulde rostuire o linie care marchează in relief rostul .CAP. IV. CONTROLUL CALITĂŢII IUCRĂRILORSe face conform C 56-85 si conform Planului de control de calitate.Verificarea materialelorMaterialele vor fi verificate conform prescripţiilor din normele după care seproduc.Controlul IucrărilorSe va controla in ceea ce priveşte:- curăţenia- planeitatea;- linearitatea ;- colmatarea rosturilor dintre borduri.CAP. V. MĂSURI ŞI INDICAŢII DE PROTECŢIA MUNCIIPe toată perioada de executare a lucrărilor de reparaţii, se vor respectaprevederile din următoarele acte normative specifice:1. Legea 319/2006 a securităţii şi sănătăţii in muncă;2. Norme metodologice de aplicare a L319/2006;3. Legea 307/2006 privind apărarea impotriva incendiilor;4. Norme metodologice privind condiţiile de inchidere a circulaţiei şi deinstituire a restricţiilor de circulaţie in vederea executării de lucrări in zona drumuluipublic” aprobate cu Ordinul nr. 1112/411 al MI – MT / octombrie 2000.Se atrage atenţia in mod deosebit asupra semnalizării corecte a punctului delucru in vederea evitării producerilor unor accidente de circulaţie cat şi pentruprotejarea personalului ce execută respectivele lucrări de reparaţii, cu indicatoarelerutiere bine fixate pentru a rezista pe toată durata executării lucrărilor.167CAP. VI. RECEPŢIA LUCRĂRILORRecepţia preliminarăRecepţia preliminara a lucrărilor de către beneficiar se efectuează conformRegulamentului de recepţie a lucrărilor in construcţii si instalaţii aferente acestora,aprobat cu HG 273/94.

Recepţia finalăPerioada de verificare a comportării in exploatare a lucrărilor definitive va fi de12 luni de la data recepţiei preliminare.In perioada de garanţie a montării bordurilor, toate eventualele defecţiuni vor firemediate de către constructor.Recepţia finala se face conform prescripţiilor legale in vigoare si a prevederilorprezentului caiet de sarcini.IntocmitS.C. BETA TEHNIC S.R.L.168CAIET DE SARCINI NR. 5CANALIZĂRI LUVIALECAP. GENERĂLITĂŢIObiectul şi domeniul de aplicarePrezentul caiet de sarcini se referă la pregătirea, execuţia şi recepţia lucrărilorcare privesc evacuarea apelor pluviale provenite de pe partea carosabilă.Evacuarea se va face prin intermediul unui racord la canalizarea orăşeneasca.CAP. II CONDIŢII TEHNICEMaterialeToate materialele vor trebui să fie insoţite de certificatul de calitate si deagrementul tehnic.Conductele de canalizare, vor fi executate din ţevi din PVC-KG.Proprietăţile fizice pe care va trebui să le indeplinească materialul folosit lafabricarea ţevilor sunt:- densitatea la 230C 0,900-0,950 g/cm2 pt. PP;- densitatea la 230C 1,35 - 1,45 g/cm2 pt. PVC;- rezistenta la rupere 40 N/mm2;- rezistenta la tracţiune 15 N/mm2;- modulul de elasticitate 1300 N/mm2;- coeficient de dilatare 0,11 mm/m 0C- autostingere <12 secunde;Conductele din PVC pt. canalizări exterioare vor avea următoarele proprietăţi:- stabilitatea dimensiunilor care să permită autoetanşarea cu garnituri dinelastomeri;- rezistenţă la impacturi mecanice;- suprafaţa interioară să nu prezinte asperităţi ce pot produce depuneri ;- structura moleculară să nu permită imbătranirea materialului ;- să fie un izolator electric si să absoarbă vibraţiile;- domeniul de utilizare 00C-650C(accidental de scurtă durată 1000C);- rezistente la foc ,cu proprietăţi de autostingere;Ţevile vor fi prevăzute cu mufe in care vor fi montate din fabricaţie garniturilede etanşare din cauciuc sintetic (elastomeri).Garniturile vor fi dublu profilate pentru permite autoetanşarea imbinărilor.CAP. III EXECUŢIA LUCRĂRILORTehnologia lucrăriiLucrări pregătitoare:Inainte de inceperea execuţiei, beneficiarul impreună cu executantul lucrării vorconvoca pe şantier delegaţi de la toate unităţile deţinătoare de gospodării subterane,cu ajutorul cărora se vor identifica şi marca pe teren toate punctele de apropiere sauintersecţie a traseului lucrărilor proiectate cu reţele sau construcţii subterane169

existente in zonă şi se vor stabili intr-un proces verbal, măsurile de siguranţănecesare a fi luate pentru evitarea unor eventuale deranjamente sau accidente.Pentru depistarea gospodăriilor subterane a căror poziţie nu se cunoaşte cuexactitate se vor face sondaje manuale in prezenţa delegatului unităţii ceadministrează instalaţia respectivă.Amplasarea gurilor de scurgere şi a tuburilor care le leagă la căminele devizitare este conform cu planul de situaţie.La trasarea lucrărilor pe teren , se vor ţine cont de următoarele:- nivelmentul de-a lungul traseului să fie executat cu precizie- să se prevadă repere provizorii de-a lungul traseului proiectat cu traseeleconstrucţiilor existente.- Să se marcheze pe teren intersecţiile traseului proiectat cu traseeleconstrucţiilor existente.- Să se preia de către executant sau beneficiar reperele lucrării,materializate pe teren.Execuţia lucrărilor :TerasamenteSăpăturile se vor executa manual şi mecanizat. Săpătura nu se execută panăla cotele finale din proiect. Grosimea stratului ce se lasă de săpat depinde detemperatura din perioada in care se execută lucrarea.In situaţia in care execuţia are loc iarna, grosimea acestui strat va fi cel puţinegală cu adancimea de ingheţ. Stratul rămas se sapă numai inaintea montăriituburilor.Deci, săpăturile se vor incepe numai după ce s-au aprovizionat cu materialelenecesare execuţiei (tuburi, material de sprijinire, etc).Dacă pe parcursul executării săpăturii se intalnesc alte reţele subterane(electrice, telefonie, gaz) se va inceta lucrul in zona respectivă şi se vor anunţaimediat organele de exploatare ale gospodăriilor subterane intalnite.Continuarea executării săpăturii in zona respectivă se va face sub directasupraveghere a proprietarilor acestor reţele, pe baza cunoaşterii exacte a traseuluilor.Executarea săpăturilor la tranşee cu pereţi verticali mai adanci de 1,20 m seva face cu sprijinirea pereţilor corespunzător.In pămanturile mai puţin coezive spijinirea pereţilor se execută cu dulapiorizontali alăturaţi.Demontarea sprijinirilor orizontale se face de jos in sus cate un dulap infiecare parte.In terenurile necoezive sau slab acvifere, sprijinirea se face cu dulapi bătuţivertical peste care se montează dulapi orizontali, intre care se montează şpraiţuriorizontale.170In trenurile cu ape subterane abundente, sprijinirile se fac prin intermediulpalplanşelor de lemn sau metalice. Palplanşele trebuie să fie incastrate in pămantminim 0,5 m.In toate cazurile in care săpăturile se execută sub nivelul apei , este necesarăepuismentul apelor din săpătură pentru a se asigurarea executarea in uscat amontării tuburilor.Coborarea tuburilor in şanţ se poate executa manual in cazul tuburilor uşoare,sau cu ajutorul trepiedului. Tuburile se coboară in şanţ unul cate unul , pe măsură cese imbină intre ele. Inainte de coborarea in şanţ a tuburilor , se execută pe fundulşanţului un pat de nisip de circa 5 cm grosime. Montarea tuburilor se face dinspre

aval spre amonte. Tuburile cu mufă se aşează cu mufa contra sensului de curgere aapelor. Schimbările de direcţie, reducerea secţiunilor sau racordarea cu alteconducte se realizează in cămine de vizitare.Umplerea tranşeelor se va face cu balast , după un control , verificarea calităţiiexecuţiei lucrării şi după verificarea primei probe de etanşeitate.Tranşeea trebuie epuizată de apă inaintea executării umpluturii. Se interziceingroparea lemnului provenit din cofraje şi sprijinire in umplutură . la terminarealucrărilor se indepărtează toate materialele de construcţie rămase, precum şisurplusul de pămant.Cămine de vizitarePe traseul canalizării proiectate au fost prevăzute, conform STAS 3051/91,cămine de vizitare. Căminele permit accesul in canale in scopul supravegherii siintreţinerii acestora pentru curăţirea si evacuarea depunerilor, avand dimensiuni caresă permită introducerea uneltelor si utilajelor specifice.Deoarece adancimea părţii superioare a fundaţiei(banchetei) este sub 2,0 mcăminele vor fi executate fără cameră de lucru.Căminele de vizitare proiectate se vor executa conform STAS 2448/82, fiindalcătuite din:- fundaţie din beton simplu B150;- coş de acces din tuburi prefabricate din beton simplu cu mufă Dn 80 cm, cuL=1 m sau L = 2 m ;- beton simplu B150 pentru aducerea la cota a ansamblului ramă + capac- capac si ramă din fontă conform STAS 2308/81 – tip IV B carosabil –pt.parcări şi drumuri;- capac si ramă din fontă conform STAS 2308/81 –necarosabil –pt. spaţiuverde;- scară de acces cu trepte din otel beton OB 37 STAS 438/1-80 cuF 20mm vopsite cu minium de plumb;- mortar M 100 pentru etanşarea imbinărilor;- tencuieli cu mortar de ciment M 100, de 2 cm grosime la bancheta si radier;Executarea căminelor de vizitare se incepe prin turnarea fundaţiei, după carese execută rigola căminului al cărui diametru va fi egal cu diametrul tubului de canal,iar in pereţii fundaţiei se prevăd golurile necesare introducerii tuburilor.Golurile din pereţii tuburilor de beton ale căminelor prevăzute pentruracordarea conductelor de canalizare interioară sau a gurilor de scurgere,vor fiexecutate cu deosebită atenţie pentru a nu provoca fisurarea acestora.Pentru executarea golurilor şi extragerea calotelor se vor utiliza unelte rotopercutoare.171După racordarea gurilor de scurgere, golurile din pereţii tuburilor de beton vorfi matate cu deosebită atenţie cu mortar de ciment M 100 pentru prevenireainfiltraţiilor şi exfiltraţiilor.Pentru a impiedica antrenarea pămantului in căminele de canalizare, in spaţiuverde capacele acestora vor fi montate cu 10 cm mai sus decat cota terenuluinivelat.Diferenţa de nivel maximă intre două canale ce se intersectează sau intreracorduri şi canalul receptor va fi de maxim 80 cm pană la bancheta canaluluireceptor.Inainte de introducerea in execuţie a ţevilor din PVC pt. canalizări exterioarese va verifica fiecare mufă astfel:- poziţia corectă a garniturii in lăcaşul mufei;- garnitura să nu prezinte zgarieturi sau fisuri;

Garniturile defecte vor fi inlocuite numai cu piese originale fiind interziseimprovizaţiile.Tăierea ţevilor se va realiza cu un fierăstrău pt. plastic. In cazul ţevilor dediametru mare se pot utiliza discuri de tăiere.Tăierea se face la un unghi de 900 după care capetele ţevii se debavureză.După debavurare se execută şanfrenarea capătului conductei la un unghi dede 15 0.Nu este permisă scurtarea fitingurilor, pentru că in acest caz nu mai esteasigurată rezistenţa şi etanşeitatea imbinării.Gurile de scurgereGurile de scurgere servesc pentru colectarea apelor meteorice şi conducereaacestora in reţeaua de canalizare.Gurile de scurgere vor fi de tip cu sifon si depozit.Gurile de scurgere se vor lega la canalizare prin intermediul racordurilor cu Dn20 cm executate din ţeavă PVC pt. canalizări exterioare.Gurile de scurgere cu sifon si depozit vor fi de tip A1 si se vor executaconform STAS 6701/82, fiind alcătuite din:- grătar din fonta – STAS 3272/80 – carosabil tip A1 cu rama din fonta;- corpul gurii de scurgere – format din doua tuburi prefabricate de betonsimplu cu Dn 50 cm – conform STAS 816/80- cot la 90 0 din PVC pt. canalizări exterioare Dn 20 cm ;- beton de egalizare Bc 3.5 in grosime de 10 cm.- Pentru a asigura etanşeitatea gurii de scurgere, intre fundaţia de beton şitub precum şi intre tub şi ţeava din PVC ,atat la interior cat şi la exteriorinterspaţiile vor fi matate cu mortar de ciment M100.- Garda hidraulică in sifonul gurii de scurgere se va realiza la adancimea deingheţ de 90 cm.CAP. IV. CONTROLUL CALITĂŢII IUCRĂRILORVerificarea reţelei de canalizare se efectuează eşalonat pe toata durata deexecuţie şi are drept scop să stabilească corespondenţa cu terenul pentru toateacele lucrări care după execuţie răman ascunse sau accesibile, precum si verificareacalităţii si modul de punere in opera a materialelor.In acest scop, in timpul executării lucrărilor se vor verifica faţă de prevederileproiectului:- adancimea tranşeelor de săpătura:- panta canalului si natura terenului de fundare;172- respectarea dimensiunilor tuburilor si a tuturor celorlalte construcţii carealcătuiesc reţeaua;- aliniamentul canalului;- corecta amplasare a căminelor de vizitare şi a gurilor de scurgere;- modul de compactare;La verificarea aliniamentului canalului proiectat se admit ( conf. STAS 3051/91) următoarele abateri limita faţă de proiect:- la pante 10%;- la cote + 5 cm fără a depăşi abaterile admise pentru pante;Asupra constatărilor se incheie procese verbale in care se consemneazărezultatele verificărilor.Fiecare lot de livrare al materialelor trebuie sa fie insoţit de documentele decertificare a calităţii.După terminarea lucrărilor de montaj, după ce betonul si mortarul utilizat auajuns la rezistenta proiectată şi inainte de execuţia umpluturilor se va executa proba

de etanşeitate a canalelor inchise.Verificarea calităţii căminelor de vizitare nou proiectate si proba de etanşeitatea acestora, se vor face concomitent cu verificarea si proba de etanşeitate a reţeleide canalizare.Proba de etanşeitate se va executa pe tronsoane, acestea fiind in prealabilmenţinute cu apă 24 h ( conform STAS 3051/91 ).Pentru realizarea probei de etanşeitate se vor executa următoarele lucrări :- acoperirea parţială cu pămant a conductelor pentru a preveni deplasareaacestora in timpul probelor ;mufele vor rămane neacoperite ;- inchiderea etanşă a tuturor extremităţilor tronsonului supus probelor;Pierderea de apă admisă pentru canale din ţeavă PVC cu Dn 20 – 50 cm estede 0,01 l/mp ( conform STAS 3051/91 ).Presiunea de incercare ( inălţimea stratului de apă ) măsurată la capătul avalal tronsonului va fi pană la cota capacului dar mai mică de 5 mCA si va fi menţinutătimp de 15 min.In cazul in care rezultatele incercării la etanşeitate nu sunt corespunzătoare,se vor lua măsuri de remediere stabilite cu consultarea proiectantului.După execuţia gurilor de scurgere se va face verificarea etanşeităţii.Verificarea etanşeităţii se va realiza după ce acestea, inclusiv racordurile, aufost umplute cu apă si menţinute astfel timp de 24 h. Gura de scurgere, inclusivracordul se vor umple din nou cu apă, pană la nivelul feţei interioare a rameigrătarului.Timp de 20 min. nivelul apei nu trebuie să scadă cu mai mult de 4 cm.Calitatea execuţiei gurilor de scurgere se verifică pentru fiecare gură descurgere in parte.Presiunea de probă a reţelei exterioare de apă rece va fi de 6 bari şi va duraminim 60 minute,timp in care diminuarea acesteia nu va fi mai mare da 0,1 bari.Se vor inlătura eventualele defecţiuni şi se va reface proba de presiune.Se va executa spălarea şi dezinfectarea conductelor.Dezinfectarea conductelor va fi urmată de o nouă spălare după care se vorrecolta probe de apă care vor fi analizate in laboratoare specializate pentruverificarea calităţii şi incadrarea in standardele de potabilitate.173CAP. V. MĂSURI ŞI INDICAŢII DE PROTECŢIA MUNCIIPe toată perioada de executare a lucrărilor de reparaţii, se vor respectaprevederile din următoarele acte normative specifice:1. Legea 319/2006 a securităţii ăi sănătăţii in muncă;2. Norme metodologice de aplicare a L319/2006;3. Legea 307/2006 privind apărarea impotriva incendiilor;4. Norme metodologice privind condiţiile de inchidere a circulaţiei şi deinstituire a restricţiilor de circulaţie in vederea executării de lucrări in zona drumuluipublic” aprobate cu Ordinul nr. 1112/411 al MI – MT / octombrie 2000.Se atrage atenţia in mod deosebit asupra semnalizării corecte a punctului delucru in vederea evitării producerilor unor accidente de circulaţie cat şi pentruprotejarea personalului ce execută respectivele lucrări de reparaţii, cu indicatoarelerutiere bine fixate pentru a rezista pe toată durata executării lucrărilor.CAP. VI. RECEPŢIA LUCRĂRILORRecepţia la terminarea lucrărilor:Recepţia lucrărilor are loc pe tot parcursul execuţiei şi are drept scop săverifice corespondenţa pe teren pentru toate acele lucrări care după execuţie rămanascunse sau greu accesibile, precum şi verificarea calităţii şi a modului de punere in

opera a materialelor de construcţii şi de canalizare. De asemenea, are drept scopverificarea cantitativă şi calitativă a intregii lucrăriEfectuarea probei de etanşeitate si remedierea tuturor defecţiunilor constatatese fac inainte de recepţia finală.Recepţia finală - se efectuează odată cu recepţia ultimului obiect din cadrulinvestiţiei.Comisia de recepţie finală se intruneşte la data, ora şi locul fixate şiexaminează următoarele:a) procesele verbale de recepţie la terminarea lucrărilor;b) finalizarea lucrărilor cerute de “recepţia de la terminarea lucrărilor”;c) referatul investitorului privind comportarea construcţiilor si instalaţiiloraferente in exploatare pe perioada de garanţie, inclusiv viciile aferente siremedierea lor.Aceasta recepţie are drept scop sa verifice comportarea in exploatare aconstrucţiilor şi instalaţiilor care alcătuiesc canalizarea.IntocmitS.C. BETA TEHNIC S.R.L.1743.6 Lista de cantitati a principalelor servicii i lucrari de ș intretinere curenta siperiodica care vor sta la baza intocmirii ofertei financiareS-au intocmit liste cu categoriile de lucrări necesare execuției lucrărilor dereparații și intreținere pentru diverse tipuri de lucrări, stabilindu-se totodată pondereautilizării fiecărei categorie de lucrare, necesară procesului de licitaţie.4.RESURSE TEHNICE NECESARE ÎNDEPLINIRII PRESTAȚIILORUtilajele necesare pentru activitatea de întreţinere și reparații sunt:- autovehicule pentru transport muncitori, materiale și scule;- autobasculante 6,5-20 t;- compactoare;- compactoare vibratoare;- vibrofinisoare;- autogredere;- repartizatoare mixturi;- utilaje de frezare;- utilaje specifice pentru tratamente bituminoase;- utilaje pentru reciclare;- utilaje multifuncţionale, cu toate echipamentele specifice pentru activitateade- intreţinerea). Numărul de autovehicule şi utilaje necesar pentru activitatea de intreţinerecurenta și reparații, pe tipuri, va fi stabilit de către prestator ;b). Prestatorul nu va utiliza in cadrul contractului autoutilaje mai vechi de 5 aniși cu o estetica necorespunzatoare;5. OBLIGAȚIILE ȘI RESPONSABILITĂȚILE CONTRACTANTULUI5.1. Contractantul are obligaţia să asigure nivelul de serviciu și nivelul deviabilitate solicitat prin prezentul caiet de sarcini pe toata durata contractului;5.2. Neindeplinirea cerinţelor pentru asigurarea nivelului de serviciu și niveluluide viabiiitate, va duce la penalizarea contractantului in conformitate cu prevederileprezentului caiet de sarcini;5.3. Contractantul poartă toată răspunderea pe durata de indeplinire acontractului, pentru eventualele accidente, pagube sau efecte negative ca urmare anerespectării prevederilor prezentului caiet de sarcini;

5.4. Contractantul are obligaţia de a prezenta beneficiarului in termen de 5 zilede la primirea comenzii,graficul de execuţie a lucrărilor de intreținere și reparații invederea aprobarii;5.5 Contractantul are obligatia de a asigura intreaga bază materială , logisticăși personalul necesar derularii contractului conform prevederilor caietului de sarcini.5.6. In timpul executării lucrărilor, contractantul are obligaţia de a nu stanjeniinutil sau in mod abuziv:- confortul riveranilor;- căile de acces, prin folosirea şi ocuparea străzilor sau acceselor private caredeservesc proprietăţile aflate in administrarea beneficiarului sau a oricărei persoane;-accesul autovehicolelor de intervenții (salvare, pompieri, poliţie).5.7. Contractantul va despăgubi beneficiarul impotriva tuturor reclamaţiiloracţiunilor in justiţie,daune-interese, costurilor, taxelor şi cheltuielilor, indiferent denatura lor, pentru care responsabilitatea revine contractantului;1755.8. Contractantul va răspunde de orice prejudiciu creat drumului (definitpotrivit art. 2, art.14 i art. 17 din OG nr. 43/1997, republicată ș şi modificată) inexecutarea contractului, prin acţiunea sau inacţiunea sa, precum şi de eventualeleaccidente produse din vina sa (conform OUG nr. 195/2002 Codul rutier);5.9. Contractantul are obligaţia de a respecta convenţia de protecţia muncii,prevenirea şi stingerea incendiilor;5.10. Contractantul are obligaţia sa asigure semnalizarea corespunzătoare apunctului de lucru conform „Norme Metodologice privind condiţiile de inchidere acirculaţiei şi de instituire a restricţiilor de circulaţie in vederea executării de lucrări inzona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului", aprobate prin Ordinul comunMT/MI nr. 1112/411/2000.5.11. Contractantul va asigura intreţinerea curenta și reparații ale străzilorincepand cu data semnării contractului;5.12 Contractantul este obligat sa inlocuiască persoanele care furnizeazăservicii necorespunzatoare, la notificarea scrisa a Beneficiarului.6. OBLIGAŢIILE SI RESPONSABILITĂŢILE BENEFICIARULUI6.1. Beneficiarul are obligaţia de a pune la dispoziţia contractantului oriceinformaţii pecare acesta le consideră necesare pentru indeplinirea contractului;6.2. Beneficiarul are dreptul de a controla, verifica si măsura prestaţiileefectuate.7. CRITERIUL DE ATRIBUIRE AL CONTRACTULUI DE ACHIZIŢIEPUBLICA7.1 Criteriul de atribuire al acordului cadru este preţul cel mai scăzutOferta financiara va consemna valoarea totala a lucrărilor / serviciilor deintreţinere și reparații exprimata in lei și EURO conform anexei A1, pentru cantitățileunitare cuprinse in ele.Oferta tehnica va cuprinde:1. Dotarea minima cu echipamente;a) formaţia de utilaje pentru activitatea de intreținere și reparațiib) laborator de incercări minim gradul III2. Declaraţie care conţine informaţii privind asigurarea cu personal despecialitate: responsabil tehnic cu executia RTE, responsabil AQ.8. CONDIŢII IMPUSE DE BENEFICIAR PENTRU EXECUȚIA LUCRĂRILORDE ÎNTREŢINERE CURENTĂ ȘI REPARAȚII8.1 Pentru situaţii neprevăzute contractantului, i se poate solicita intervenţii și

in alte situaţii decat cele prevăzute in prezentul caiet de sarcini pentru care se vaface negociere de preţ separată ulterior intervenţiei. Aceste intervenţii se vor solicitanumai in cazuri de forţa majora ( cutremure, inundaţii,incendii, accidente cu implicaţiideosebite asupra parții carosabile,etc);8.2. Ofertanţii vor asigura utilaje de intervenţie pentru degajarea parțiicarosabile in cazurile prevăzute de OUG 195/2002 ( Codul rutier);8.3 Lucrările de intreținere curentă se vor realiza pe baza de comanda dinpartea beneficiarului in funcţie de sursele financiare ale acestuia;8.4 Nu se acceptă actualizarea preţurilor pe perioada de derulare acontractului in primul an; ofertantul va avea in vedere evoluţia costurilor luate incalcul la stabilirea valorii ofertei.După primul an, prețurile vor fi actualizate pe baza indicilor statistici;1768.5 Comisia de evaluare are dreptul de a verifica cele declarate de ofertant,eventualele neconcordanţe intre cele declarate şi ceea ce există pe teren, putandduce la descalificarea ofertantului;9. CONFIRMAREA I Ș RECEPŢIA LUCRĂRILORPentru execuția lucrările de intreţine curentă și intreținere a străzilor, recepţiase va face in conformitate cu prevederile la HGR 273/1994 care aproba“Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii și instalatii aferenteacestora”, cat și „Metodologiei privind efectuarea recepţiei lucrărilor de intretinere șireparare curentă drumuri si poduri" - ind.AND 514-2007 aprobata prin Ordinul MTCT616/2003.9.1. Recepţia lucrărilor se face de regulă zilnic de către persoaneledesemnate de către beneficiar . Prestaţiile executate se consemnează indocumentele primare, completate de reprezentanţii contractantului. Necesitatea,oportunitatea şi realitatea prestaţiilor inscrise in documentele primare, de cătrecontractant, se atestă cu semnătură de către reprezentanţii beneficiarului.Documentele primare se vor păstra şi arhiva in conformitate cu prevederilelegale privind păstrarea documentelor respective, la furnizor pentru a fi puse ladispoziţia beneficiarului şi a organelor de control abilitate ori de cate ori este nevoie.In baza datelor consemnate in documentele primare şi certificate de cătrereprezentanţii beneficiarului, se vor intocmi centralizatoare ale prestaţiilor realexecutate.9.2. Lucrările efectuate de contractant, in afara celor prevăzute, sau fărădispoziţia beneficiarului, precum şi cele care nu respectă prevederile contractului,fără a exista in acest sens o dispoziţie a beneficiarului, nu vor fi plătite contractantuluiaceste lucrări vor fi plătite numai dacă se dovedesc a fi necesare şi se dovedesc căele corespund voinţei beneficiarului, in care caz ele vor fi notificate imediat;9.3. Beneficiarul va efectua plata către contractant, pe baza facturii fiscale,emise de către acesta,in maxim 30 de zile lucrătoare de la data primirii facturii;9.4. Prezentarea de date eronate sau incomplete, potrivit legii şi contractuluide achiziţie, a facturilor spre decontare face să nu curgă termenul de plată, dacăbeneficiarul sesizează contractantului despre neregulile constatate şi returneazăfacturile in original, in interiorul termenului de plată; un nou termen de plată va curgede la prezentarea facturilor de către contractantului cu date corecte, potrivit legii şicontractului;9.5. Pentru neexecutarea la termenele convenite a obligaţiilor asumate şi/saucare ii revin, contractantul datorează beneficiarului cu titlu de penalităţi pentruintarziere, o sumă in cuantum de 0,06% pentru fiecare zi de după scadenţă,calculată la valoarea prestaţiilor executate cu intarziere ;

9.6. Dacă nu se poate stabili valoarea prestaţiilor efectuate cu intarziere,contractantul datorează beneficiarului daune moratorii la nivelul de 0,06% dinvaloarea totală a contractului pentru fiecare zi de intarziere, pe o durată carereprezintă cel mult 10% din numărul zilelor care constituie durata contractului(inclusiv a actelor adiţionale la acesta dacă e cazul);9.7. Pentru neexecutarea totală a obligaţiilor asumate şi/sau care ii revin,contractantul are obligaţia de a plăti beneficiarului, cu titlu de daune compensatorii, osumă in cuantum de 20% din valoarea totală a contractului;Inclusiv a actelor adiţionale la acesta ;9.8 Contractantul este răspunzător de corectitudinea şi exactitatea datelorinscrise in situaţii de lucrări, plată sau facturi şi se obligă să restituie atat sumeleincasate in plus cat şi foloasele realizate necuvenit, aferente acestora ;1779.9 Contractantul nu are voie sa cesioneze contractul sau parti din contractdecat cu avizul beneficiarului;9.10 Contractantul nu are voie sa divulge informaţii despre contract decat cuacordul beneficiarului. Eventualele daune cauzate Beneficiarului survenite ca urmaredivulgării de informaţii privitoare la contract vor fi suportate de către contractant.10. PLATA LUCRĂRILOR DE ÎNTRE INERE Ț CURENTĂ ȘI REPARAȚII10.1 Ajustarea preţului contractului se va face la preturile unitare ofertate inpropunerea financiară incepand cu al doilea contract subsecvent. Ajustarea preturilorunitare ofertate se va face conform indicilor statistici elaboraţi de Institutul Nationalde Statistica.Formula de ajustare este:V = V(0) x C(A) in care:V- reprezintă valoarea ajustata a preţului unitar ofertat;V(0) - reprezintă valoarea preturilor unitare declarate in propunerea financiara;C(A) - reprezintă coeficientul de ajustare care urmează sa fie aplicat.10.2 Plata serviciilor se face lunar, după confirmarea acestora de cătrereprezentantul beneficiarului, in limita resurselor beneficiarului de pană la 30 zile dela depunerea situaţiilor de plata, pe baza facturilor emise de Contractant conformprevederilor contractuale.Beneficiarul va emite dispoziţia de plata, după ce raportul de activitate(situaţiile de plata și foile de ataşament) pentru luna respectiva, intocmit deContractant, a fost analizat și avizat de beneficiar.INTOCMITS.C. BETA TEHNIC S.R.L.Timişoara178