Caiet de Sarcini Lucrari Metalice

1

CUPRINS ABREVIERI...............................................................................................................................7 SIMBOLURI CHIMICE ……....................................................................................................8 INTRODUCERE........................................................................................................................ 9 MEMORIU TEHNIC …………………………………………………………………………10 TEMA PROIECTATE…………………………………………………………………………18 1.CAIET DE SARCINI – LUCRARI METALICE .......................................................... 42 1.1.GENERALITATI .............................................................................................................. 43 1.2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .......................................................43 1.3.PRESCRIPTII SI CERINTE PRIVIND CALITATEA MATERIALELOR .............. 43 1.4.VERIFICAREA CALITATII ……....................................................................................44 1.5.LIVRAREA,MANIPULAREA,DEPOZITAREA ….......................................................44 1.6.EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA …… 45 1.6.1.Prevederi generale.....................................................................................................45 1.6.2.Pregatire,debitare,sanfrenare.....................................................................................45 1.6.3.Sudare........................................................................................................................46 1.6.4.Lucrari de sudare si asamblare la temperatura scazuta.............................................46 1.6.5.Montaj........................................................................................................................49 1.6.6.Montarea stalpilor metalici........................................................................................49 1.6.7.Montarea fermelor metalice.......................................................................................49 1.7.ACOPERIRI DE PROTECTIE SI VOPSIRI..................................................................50 1.8.CONTROLUL CALITATII..............................................................................................50 1.9.TOLERANTE.....................................................................................................................51 1.10.RECEPTIA PIESELOR SI SUBANSAMBLELOR......................................................52 1.11.CONDITII DE EXPLOATARE......................................................................................52 1.12.MASURATORI SI DECONTARI..................................................................................52 2. CAIET DE SARCINI – LUCRARI DE TAMPLARIE..................................................53 2.1.GENERALITATI...............................................................................................................54 2.2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA.......................................................54 2.3.MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE,LIVRARE,MANIPULARE SI DEPOZITARE ...................................................................................................................56 2.4.EXECUTIA LUCRARILOR,MONTARE,INSTALARE,MONTAJ........................................................57 2.4.1.TAMPLARIE NEPRELUCRATA............................................................................. ...57 TAMPLARIE PENTRU FINISARE/DIN LEMN............................................................58 2.5. CONTROLUL CALITATII.............................................................................................60 2.5.1.TAMPLARIE MASIVA..................................................................................................60 TAMPLARIE DIN LEMN PENTRU FINISARE.............................................................61 3.CAIET DE SARCINI – LUCRARI DE ZIDARIE.............................................................64 3.1.GENERALITATI...............................................................................................................64 3.2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA.......................................................64 3.3.MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE,CONTROLUL CALITATII.LIVRARE,.....................................................................................................65 MANIPULARE,DEPOZITARE.............................................................................................65

2

3.3.1.Mostre si testari............................................................................................................65 3.3.2.Specificatii pentru mortare...........................................................................................65 3.3.3.Verificarea calitatii materialelor..................................................................................66 3.3.4.Livrare,Manipulare,Depozitare....................................................................................67 3.4.EXECUTIA LUCRARILOR.MONTARE,INSTALARE, ASAMBLARE.....................................................................................................................67 3.4.1.Zidaria de umplutura si portanta..................................................................................67 3.4.2.Caramizi din argila si blocuri din beton.......................................................................67 3.4.3.Pereti despartitori din zidarie.......................................................................................69 3.4.4.Elemente nestructurale din zidarie...............................................................................70 3.4.5.Cosurile de fum............................................................................................................70 3.4.6.Executarea lucrarilor pe timp friguros.........................................................................70 3.5.CONTROLUL CALITATII,ABATERI ADMISE..........................................................71 3.5.1.Verificarea inainte de inceperea zidariei......................................................................71 3.5.2.Verificarea in timpul executiei zidariei........................................................................72 3.5.3.Verificari la terminarea lucrarilor de zidarie...............................................................72 3.5.4.Abateri admise(devieri de la coatele din planuri)........................................................72 4.CAIET DE SARCINI – LUCRARI DE TENCUIELI........................................................73 4.1.GENERALITATI...............................................................................................................73 4.2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA.......................................................74 4.3.MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE,CONTROLUL CALITATII, LIVRARE,MANIPULARE,DEPOZITARE....................................................................75 4.4.EXECUTIA LUCRARILOR.MONTAREA,INSTALAREA,ASAMBLAREA...........76 4.4.1.Operatiuni pregatitoare................................................................................................76 4.4.2.Executarea trasarii suprafetelor de tencuit..................................................................77 4.4.3.Executia amorsarii.......................................................................................................77 4.4.4.Executia stratului de baza............................................................................................77 4..4.5.Executarea stratului vizibil.........................................................................................78 4.4.6.Sisteme de fatada agrementate....................................................................................79 4.5.CONTROLUL CALITATII,ABATERI ADMISE..........................................................79 4.5.1.Verificarea inainte de inceperea tencuielilor...............................................................80 4.5.2.Verificarea in timpul executarii tencuielilor................................................................80 4.5.3.Verificarea la terminarea tencuielilor..........................................................................80 4.5.4.Abateri admise la receptia calitativa a tencuielilor......................................................81 5. CAIET DE SARCINI – LUCRARI COMPARTIMENTARE,PLACARI USCATE....83 5.1.GENERALITATI...............................................................................................................83 5.2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA.......................................................83 5.3.MATERIALE SI ECHIPAMENTE. CONTROLUL CALITATII,LIVRARE,MANIPULARE,DEPOZITARE...................83 5.3.1.Pereti de compartimentare din gips carton si placari....................................................83 5.3.2.Tavane false nemodulare fara imbinari vizibile...........................................................85 5.3.3.Materiale.......................................................................................................................85 5.4.EXECUTIA LUCRARILOR.MONTAJ,INSTALARE,ASAMBLARE........................86 5.4.1.Coompartimentari din gips – carton ............................................................................86 5.4.2.Tavane suspendate din gips-carton.................................................................................87 5.5.CONTROLUL CALITATII.ABATERI ADMISE.........................................................88 5.5.1.Verificarea la livrare.......................................................................................................88

3

5.5.2.Verificarea inaintea inceperii lucrarilor..........................................................................88 5.5.3.Verificarea in timpul executiei.......................................................................................89 5.5.4.Verificari la terminarea lucrarilor...................................................................................89 6. CAIET DE SARCINI – TAVANE SUSPENDATE MODULARE SI LINIARE.........90 6.1.GENERALITATI...............................................................................................................90 6.2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA.......................................................90 6.3.MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE,CONTROLUL CALITATII, LIVRARE,MANIPULARE,DEPOZITARE....................................................................90 6.3.1.Sistem de tavan din fibra minerala cu profile metalice vizibile pt.montare..................90 6.3.2.Sisteme de tavane suspendate metalice liniare..............................................................92 6.3.3.Materiale........................................................................................................................92 6.3.4.Demontarea....................................................................................................................93 6.3.5.Rezistenta la foc.............................................................................................................93 6.3.6.Bariere in spatiile goale.................................................................................................95 6.3.7.Durabilitate....................................................................................................................95 6.3.8.Livrare si depozitare......................................................................................................95 6.4.EXECUTIA LUCRARILOR.MONTARE,INSTALARE,ASAMBLARE....................96 6.4.1.Tavane suspendate cu suport modular...........................................................................96 6.4.2.Sisteme de tavane metalice liniare.................................................................................96 6.4.3.Cerinte specifice pentru lucrarile metalice la tavane.....................................................96 6.5.CONTROLUL CALITATII,ABATERI ADMISIBILE..................................................97 6.5.1.Verificarea inainte de inceperea lucrarilor ....................................................................97 6.5.2.Verificarea in timpul executiei lucrarilor.......................................................................98 6.5.3.Verificarea dupa finalizarea lucrarilor...........................................................................98 6.5.4.Abateri admise...............................................................................................................99 7. CAIET DE SARCINI-PLACARI CU PIATRA,MOZAIC PREFABRICAT

SI PLACARI CERAMICE..........................................................................................100 7.1.GENERALITATI...............................................................................................................101 7.2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA.......................................................101 7.3.MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE,CONTROLUL CALITATII, LIVRARE,MANIPULARE,DEPOZITARE....................................................................101 7.4.EXECUTIA LUCRARILOR,MONTAREA,INSTALAREA,ASAMBLAREA............101 7.5.CONTROLUL CALITATII,ABATERI ADMISE..........................................................102 7.5.1.Verificarea inainte de inceperea lucrarilor....................................................................102 7.5.2.Verificarea in timpul executiei lucrarilor......................................................................102 7.5.3.Verificari la sfarsitul lucrarilor.....................................................................................102 7.5.4.Abateri admise..............................................................................................................103 8. CAIET DE SARCINI – LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII.....................104 8.1.GENERALITATI ..............................................................................................................104 8.2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA.......................................................104 8.3.MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE,VERIFICAREA CALITATII , LIVRARE,MANIPULARE,DEPOZITARE....................................................................104 8.4.PREGATIREA SI EXECUTIA LUCRARILOR.............................................................104 8.4.1.Pregatirea suprafetelor.................................................................................................104 11.4.2.Executia lucrarilor......................................................................................................105 8.5.CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE.........................................................108 8.5.1.Verificari inainte de inceperea executiei......................................................................108

4

8.5.2.Verificari in timpul executiei lucrarilor.......................................................................108 8.5.3.Verificari la terminarea lucrarilor................................................................................109 9. CAIET DE SARCINI – LUCRARI DE PARDOSELI.....................................................110 9.1.GENERALITATI...............................................................................................................110 9.1.1.Clasificari......................................................................................................................110 9.1.2.Alcatuirea pardoselilor..................................................................................................110 9.1.3.Abateri admisibile.........................................................................................................111 9.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA......................................................111 9.3.MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, VERIFICAREA CALITATII,

LIVRARE, MANIPULARE, TRANSPORT...................................................................112 9.3.1.Transport si depozitare..................................................................................................113 9.4.EXECUTIA, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA.....................................114 9.4.1.Reguli generale.............................................................................................................114 9.4.2.Lucrari executate inaintea inceperii lucrarilor de pardoseli..........................................114 9.4.3.Executia stratului suport...............................................................................................115 9.4.4.Executia pardoselilor – finisaj......................................................................................116 9.4.5.Conditii tehnice de calitate...........................................................................................117 Pardoseli din PVC.................................................................................................................118 9.4.6.Pardoseli cauciucate pentru salile de sport...................................................................123 9.4.7.Pardoseli din ciment sclivisit,mozaic turnat si gresie ceramica...................................125 9.5. CONTROLUL CALITATII ..........................................................................................129 9.5.1.Verficarea inainte de inceperea lucrarilor...................................................................129 9.5.2.Verificari in timpul executiei lucrarilor......................................................................130 9.5.3.Verificarea la sfarsitul executiei lucrarilor de pardoseli.............................................130 9.6. PARDOSEALA EPOXIDICA........................................................................................130 9.5. PARDOSEALA SUPRAINALTATA............................................................................ 135 10. CAIET DE SARCINI – HIDROIZOLATIE.................................................................137 10.1.GENERALITATI...........................................................................................................137 10.2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA...................................................138 10.3.MATERIALE SI ECHIPAMENTE. VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE...................................................................................139 10.3.1.Materiale....................................................................................................................139 10.3.2.Livrare,Manipulare,Depozitare..................................................................................139 10.4.COMPOZITIA MEMBRANEI HIDROIZOLANTE.................................................140 10.4.1.Caracteristici tehnice ale membranei hidroizolante...................................................140 10.4.2.Compozitia membranei hidroizolante protectie impotriva umiditatii din pamant.....140 10.4.3.Compozitia membranei hidroizolante supuse presiunii apei ....................................142 10.4.4.Conditii de executie pentru membrane hidroizolante impotriva umiditatii pamantului si apei fara presiune hidrostatica ...............................................................................142 10.5.EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITI TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ ………………………………………......................................................................................143 10.6.VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR,ABATERI ADMISE.......................145 13.5.MASURI PRIVIND PROTECTIA MUNCII SI PREVENIREA INCENDIILOR..146 11.CAIET DE SARCINI -LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC/AL PENTRU USI SI FERESTRE....................................................................................................................147 11.1.GENERALITATI...........................................................................................................147 11.2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA...................................................147

5

11.3.MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE.CONTROLUL CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE......................................................................147 11.3.1.Materiale utilizate la realizarea tamplariei PVC pentru usi si ferestre.................148 11.3.2.Materiale utilizate la realizarea tamplariei din AL:...................................................148 11.3.3.Controlul calitatii,livrare,manipulare,depozitare.......................................................148 11.4.EXECUTIA LUCRARILOR,MONTAREA,INSTALAREA SI ASAMBLAREA...149 11.4.1.Executia tamplariei din PVC pentru usi si ferestre....................................................149 11.4.2.Executia tamplariei din AL pentru usi si ferestre .....................................................149 11.4.3.Punerea in opera.........................................................................................................150 11.5.ASIGURAREA CALITATII,ABATERI ADMISE.....................................................150 11.5.1.Abateri admise...........................................................................................................150 12.CAIET DE SARCINI – LUCRARI DE TAMPLARIE INTERIOARA DE LEMN, PARTITII VITRATE SI TAMPLARIE METALICA INTERIOARA........................152 12.1.GENERALITATI...........................................................................................................152 12.2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA...................................................152 12.3.MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE,ASIGURAREA CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE……….........................................................152 12.3.1.Materiale utilizate pentru usi interioare de lemn si glazvanduri...............................152 12.3.2.Materiale utilizate pentru usi metalice......................................................................153 12.3.3.Controlul calitatii......................................................................................................154 12.3.4.Livrare,manipulare,depozitare..................................................................................154 12.4.EXECUTIA LUCRARILOR,MONTARE,INSTALARE,ASAMBLARE................155 12.5.CONTROLUL CALITATII,ABATERI ADMISE......................................................155 13.CAIET DE SARCINI – REABILITARE TERMICA....................................................156 13.1.GENERALITATI...........................................................................................................156 13.1.1Scopul lucrarilor.......................................................................................................156 13.2.LUCRARI DE ETANSARE..........................................................................................156 13.2.1.Materiale ..................................................................................................................156 13.2.2.Executie....................................................................................................................157 13.3.BARIERA DE VAPORI.................................................................................................157 13.3.1.Materiale ..................................................................................................................157 13.3.2.Executie.....................................................................................................................158 13.4.HIDROIZOLATIA.........................................................................................................158 13.4.1.Materiale ..................................................................................................................158 13.4.2.Executie.....................................................................................................................159 13.4.3.Teste..........................................................................................................................162 13.4.4.Repararea..................................................................................................................162 13.4.5.Perioada minima de garantie.....................................................................................162 13.5. IZOLAREA CLADIRILOR.........................................................................................162 13.5.1.Parametrii Termici....................................................................................................162 13.6.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA...................................................163 13.7.MATERIALE,VERIFICAREA CALITATII..............................................................165 13.8.EXECUTIA LUCRARILOR,CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ...............................................................................................165 13.9.ACOPERIS METALIC..................................................................................................167 13.9.1.Materiale..................................................................................................................167 13.9.2.Manipulare si Depozitare.........................................................................................167

6

13.9.3.Executie.....................................................................................................................168 13.10.REABILITAREA ANVELOPEI CLADIRII/SISTEM TERMOIZOLANT TIP BAUMIT SAU SIMILAR.............................................................................................168 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE ....................................................................170 EXECUTIA LUCRARILOR, CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ ...................................................................................................................................................171 13.11.VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR,ABATERI ADMISIBILE.............171 14.CAIETE DE SARCINI – LUCRARI DE INVELITORI SI TINICHIGERIE............173 14.1.GENERALITATI...........................................................................................................173 14.2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA...................................................173 14.3.MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE,VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE .....................................................................174 MATERIALE...................................................................................................................174 14.4.Executarea lucrarilor.....................................................................................................176 ELEMENTE PREFABRICATE......................................................................................176 GENERALITATI.............................................................................................................176 COORDONARE...............................................................................................................176 LUCRARI DE PREGATIRE............................................................................................176 MONTARE.......................................................................................................................176 CURATARE.....................................................................................................................177 FINISARE 163.................................................................................................................177 PROTECTIE.....................................................................................................................177 COAME,DOLII................................................................................................................177 TABLA PROFILATA PENTRU ACOPERIS.................................................................177 PRINDERE SI FIXARE...................................................................................................178 14.5.VERIFICAREA CALITATII........................................................................................178 ANTEMASURATRORI…………………………………………………………………….179 PARDOSEALA ETAJ 1 PARDOSEALA ETAJ 2

PARDOSEALA ETAJ 3 PARDOSEALA ETAJ 4 ETAJ TEHNIC COMPARTIMENTARI FATADE

7

ABREVIERI BCA Beton Celular Autoclavizat B.A. Beton armat SB Standarde Britanice C Normative romanesti CA Membrana bituminoasa RNC Certificate by National Register of certified Professionals CTC Control Tehnic de Calitate DIN Deutsche Industrie Norm(Standard German) DPC Damp-proof course EN Norma europeana F 30/60/90 Rezistenta la foc 30/60/90 min GCC Conditii Generale de Contract G.D. Government Decree (Romanian) GFP Glass fibre-reinforced Polyester GO Government Ordinance(Romanian) IB Tarry glass fibre felt IBP Tarry glass fibre sheeting with protection layer ISC State Inspectorate for Construction (Romanian) ISCIR State Inspectorate for Construction of Pressure Vessels and Hoisting/Lifting Equipment ISO International Standardization Organisation MDF Medium Density Fibre MLPAT Ministry of Public Works and Territorial Administration OSB Oriented Strand Board P Romanian Standard for Fire Protection PA Tarry fabric PC Practice Code prEN European Standard in preparation PR Reception point,connection point to the public net PSI Fire Protection/Safety QA Quality Assurance RNR Romanian National Register(for certified professionals) ANRDGN National Agency for Regulation in the field of Natural Gas SAC Bitumen Primer with rubber additive SHS Steel Hollow Selection SR EN Romanian Standard based on European Standard STAS (Romanian) State Standard STI In-house standard on industry standard TBAL Fabric of tarry glass fibre VDE Verein Deutscher Elektro-Ingenieure A/C Apa/Ciment(raport) WPM Waterproofing membrane

8

SIMBOLURI CHIMICE Al Aluminiu Al- Zn Aluminiu-zinc CFC Clor – fluor – carbon Cu Cupru Fe/Zn Fier – zinc HCFC Hidro – clor – fluor – carbon PE Polietilena PEHD Polietilena de densitate mare PIC Polisocianurat PP Polipropilena FPVD Fluorura de poliviniliden PVC-U Clorura de polivinil – U S Sulf SO4 Sulfura

9

INTRODUCERE INTRODUCERE Aceste caiete de sarcina definesc standardele minime, dar se pot modifica sau completa cu acordul Proiectantului. In caz de neconformitate cu acest caiete de Sarcini, Consultantul/Dirigintele de santier poate da dispozitii pentru intreruperea lucrarilor si sa dea instructiuni privind orice masuri necesare care trebuiesc luate. La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale consemnate in proiect. Orice propunere de inlocuire trebuie motivate de contractant si aprobata de catre Proiectant si Beneficiar. Prevederi legale: Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de legea nr. 10/1995. Aceasta include rolul Proiectantului cand stipuleaza ca orice modificare a proiectului original trebuie aprobata si inregistrata de el. Rolul Consultantului / Dirigintelui de Santie este definit de Conditiile Generale ale Contractului. Ca parte a cerintelor de calitata in constructii Contractorul, Consultantul / Dirigintele de Santier si Incestitorul vor urmarii performanta lucrarilor finalizate. Urmarirea comportamentului lucrarilor construite si interventiile in timp reprezinta o evaluare a conditiilor tehnice ale constructiei si persecverarea capacitatii de functionare pe intreaga durata de functionare. Urmarirea regulate se face prin examinarea directa vizuala si cu mijlace simple de masurare, conform previziunilor din manualul de Constructii (Romanesc) si normelor tehnice specifice care guverneaza lucrarile prezente si categoria de constructii. Norme, Standarde si Reguli: Folosirea normelor si standardelor romanesti va prevela in contractul pentru lucrari. In absenta Standardelor romanesti pentru lucrariel speifice, se vor folosi standarde pentru lucrari similare sau Standarde europene relevante. Contractorul trebuie sa respecte normele de sanatase si protectie a muncii in vigoare. Deasemenea, trebuie sa respecte normele de incendiu, mai ales cand se folosesc substante periculoase. Masurile particulare care se vor lua si recomandarile pentru transportul si depozitarea adecvata a materialelor de constructie se vor gasi in diverse capitole ale acestor Caiete de Sarcini. Toate unitatile de masura vor fi in conformitate cu Standardele ISO, exceptand tevile pentru apa si gaze, unde sistemul imperial nu se foloseste inca.

10

MEMORIU TEHNIC DE ARHITECTURĂ FAZA PROIECT TEHNIC REVIZIA 02 / 19.04.2007

1.0 DATE DE TEMĂ Beneficiar: SC METEO BUSINESS PARK SRL Locatie: Str. Jandarmeriei 5-9, lot. nr. 1A, , Bucuresti, sector 1. Tema: Beneficiarul doreste ca pe acest teren sa construiasca un centru de afaceri compus

din 2 corpuri de cladire care vor avea functiunea de birouri de categoria B. Regimul de inaltime va fi S+P+4E+ Etaj tehnic (parterul fiind retras).

2.0 DESCRIERE AMPLASAMENT SI VECINĂTĂŢI – existent / propunere Terenul este amplasat în zona de nord a Bucurestiului şi este delimitat astfel: La nord: Str. Jandarmeriei La sud: limita de proprietate Sc. Stupul de Albine Srl - lot nr. 2A si lot nr. 3 La est: drum de exploatare neamenajat La vest: Aleea Meteorologiei, limita de proprietate Sc. Stupul de Albine - lot nr. 1 Cf. Modificare P.U.Z. " Str. Jandarmeriei, nr. 5-9, sect. 1, Bucuresti" (Aviz de Urbanism nr.1/13 din 18.01.2006, Horatare nr.85 / 13.04.2006),indicatorii urbanistici pentru UTR 2 sunt : POT max = 35% CUT max = 1.9 Rh max = S+P+4E+Etaj tehnic H max cornisa = 19.00m

Sc CORP C = 986.14 mp Se 1,2,3,4 CORP C = 1235.93 mp S desf CORP C =5929.86 mp

Sc CORP D = 986.14 mp Se 1,2,3,4 CORP D = 1235.93 mp S desf CORP D =5929.86 mp

Sc CORP C+D = 1972.28 mp Se 1,2,3,4 CORP C+D = 2471.86 mp S desf CORP C+D =11859.72 mp

S teren = 25263.55 mp P.O.T. =7.80% C.U.T. =0.47

11

6. Suprafete utile (inchiriabile) :

Su corp C/D parter = 622.30 mp

Su corp C/D E1,2,3,4 = 997.82 mp

Su corp C/D desfasurat = 4613.58 mp

Su corp C+D desfasurat = 9227.16 mp

Nr. Persone / CORP C : 927 persoane Nr. Persone / CORP D : 927 persoane Nr. Total persoane : 1854 persoane/ corpuri C+D (total) Retrageri :

- La nord - min. 29.50m de la aliniamentu stradal - str. Jandarmeriei; - La sud - min. 17.00m fata de limita de proprietate; - La est - min. 83.00m fata de limita de proprietate; - La vest - min. 82.00m fata de limita de proprietate. Parcarea se va realiza partial la sol, fiind asigurate 16 locuri de parcare,si in subsolul dezvoltat pe un nivel pe mare parte din suprafata terenului – 7350.60mp construiti – in care se asigura 202 locuri de parcare, conform planurilor anexate. In total vor fi 218 locuri de parcare. Pe amplasamentul propus , in prezent nu exista arbori sau arbusti. Nr. Masini parcaj : 202 masini Nr. Masini la nivelul terenului : 16 masini Nr. Masini total : 218 masini 3.0 REGIM JURIDIC In conformitate cu actele anexate in prezenta documentatie loturile cu nr. 5-7, 9 sunt proprietatea SC METEO BUSINESS PARK SRL si au o suprafata totala de aprox. 25263.55mp. In prezent pe teren nu exista nici o constructie. 4.0 REGIM TEHNIC În prezent, terenul este liber de construcţii. Se solicită realizarea unei clădiri cu un regim de înălţime S+P+4E+Etaj Tehnic (parterul fiind retras). - Reglementari urbanistice : - Cf. PUG: CB1: POT maxim = 50%, pentru funcţiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului

12

CUT maxim = 2,2 pentru cladiri cu 3-4 niveluri = 2,4 pentru cladiri cu 6 niveluri.

– Cf. P.U.Z. " Str. Jandarmeriei, nr. 5-7, sect. 1, Bucuresti" (Aviz de Urbanism nr. 3CA 25/6 din 14.05.2003, Horatare nr.52 / 10.02.2004):

CB1: - pentru functiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului cu recomandarea de a se opta pentru POT maxim = 50% - pentru functiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului, dar fara a se depasi CUT maxim = 2,4 mp.ADC/mp.teren pentru cladiri cu 6 si mai multe niveluri si CUT maxim= 2,2 pentru cladiri cu 3-4 niveluri. Prin PUZ se propun urmatoarele UTR-uri diferite: 1)zona de servicii- dotari 2)zona recreere, parc, 2)zona rezidentiala : POT max = 35% CUT maxim = 0.9 H maxim = 10.00m

– Cf. Modificare P.U.Z. " Str. Jandarmeriei, nr. 5-9, sect. 1, Bucuresti" (Aviz de Urbanism nr.1/13 din 18.01.2006, Horatare nr.85 / 13.04.2006)

UTR 2 : POT max = 35% CUT max = 1.9 Rh max = S+P+4E+Etaj Tehnic H max cornisa = 19.00m Având în vedere Certificatului de Urbanism nr. 3770/50/J/38488 din 14.11.2006 emis de Primaria Sectorului 1, Bucuresti, şi planurile vizate spre neschimbare anexă la acesta, cladirea propusă va respecta prevederile PUZ- " Str. Jandarmeriei, nr. 5-9, sect. 1, Bucuresti" (Aviz de Urbanism nr.1/13 din 18.01.2006, Horatare nr.85 / 13.04.2006). Cladirea va avea funcţiunea de birouri de categoria B . Înalţimea maximă a clădirii nu va depăşi 19,00 m la cornisa fata de nivelul terenului. Accesul carosabil in parcare se va face de la nivelul parterului, direct din aleea adiacenta, prin doua rampe cu sensuri diferite ( acces / iesire subsol). 5.0 DATE GENERALE ALE CONSTRUCŢIEI 5.0.1 Descrierea ansamblului

13

Ansamblul este compus din 2 corpuri distincte – corpul C, corpul D. Accesele pietonale in cladiri se vor face la nivelul terenului. In momentul de fata, terenul natural nu prezinta denivelari foarte mari. Corpurile C si D sunt unite subteran, suprateran fiind total autonome, dar din punct de vedere al configuratiei si al functionarii – sunt “in oglinda”. Clădirea propusă spre autorizare se încadrează în categoria de importanta “C” – normala (conform HGR 766 / 97) si are clasa de importanta II (conform normativului P100/99). 5.0.2. Zonificare funcţională propusă CORPUL C

PARTER – cota +0.00; nr. Persoane = 327 – acces principal cladire – receptie CORP C – nod principal de circulatie verticala – scara principala acces etaje si subsol, scara evacuare –acces de la etaje si acces subsol, 3 ascensoare persoane. – grupuri sanitare separate F/B, grup sanitar persoane cu handicap,camera de intretinere – restaurant x 2 ( cu bucatarii, toalete si garderobe pentru personal, depozit cu lift pentru marfa, camera gunoi) – camera de control – spatii comerciale – ghenele pentru instalatiile sanitare, canalizare, electrice, curenti slabi, hidranti interiori, ventilatie si desfumare sunt incluse in nodurile de circulatie verticala. SUBSOL corp C+D – cota –3.30m; nr. Persoane = 4 (max. 700 persoane) – acces auto parcare – de la parter prin intermediul a doua rampe cu sensuri diferite ( acces si iesire subsol); – nod principal de circulatie verticala CORP C – 3 ascensoare persoane – scara acces parter – nod principal de circulatie verticala CORP D – 3 ascensoare persoane – scara acces parter – scara evacuare corp C – scari evacuare corp D – parcare pentru 202 autoturisme – rampa acces parter (cate una pentru fiecare sens) – adapost aparare civila/ centrala telefonica / tablou de distributie energie electrica / generator /gospodarie de apa menajera/transformator/contorizare gaz – camera deseuri (birouri+restaurant) – receptie marfa – cu platforma elevatoare pentru marfa / persoane – boxe – rezerva apa ptr incendiu cu camera de pompe. ETAJ CURENT (1 / 2 / 3 / 4) ; nr. Persoane = 150 / etaj – hol nivel de distributie – nod principal de circulatie verticala – scara acces subsol, scara evacuare cu acces parter si subsol, 3 ascensoare persoane – spatiu birouri, – accesul se face din holul principal – grupuri sanitare separate F/B, camera de intretiere, grup sanitar persoane cu handicap – ghenele pentru instalatiile sanitare, canalizare, electrice, curenti slabi, hidranti

14

interiori, ventilatie si desfumare sunt incluse nodurilor de circulatie verticala

CORPUL D PARTER – cota +0.00; nr. Persoane = 327 – acces principal cladire – receptie CORP C – nod principal de circulatie verticala – scara principala acces etaje si subsol, scara evacuare –acces de la etaje si acces subsol, 3 ascensoare persoane. – grupuri sanitare separate F/B, grup sanitar persoane cu handicap,camera de intretinere – restaurant x 2 ( cu bucatarii, toalete si garderobe pentru personal, depozit cu lift pentru marfa, camera gunoi) – camera de control – spatii comerciale – ghenele pentru instalatiile sanitare, canalizare, electrice, curenti slabi, hidranti interiori, ventilatie si desfumare sunt incluse in nodurile de circulatie verticala. ETAJ CURENT (1 / 2 / 3 / 4) ; nr. Persoane = 150 / etaj – hol nivel de distributie – nod principal de circulatie verticala – scara acces subsol, scara evacuare cu acces parter si subsol, 3 ascensoare persoane – spatiu birouri, – accesul se face din holul principal – grupuri sanitare separate F/B, camera de intretiere, grup sanitar persoane cu handicap – ghenele pentru instalatiile sanitare, canalizare, electrice, curenti slabi, hidranti interiori, ventilatie si desfumare sunt incluse nodurilor de circulatie verticala

5.0.3. Sistem constructiv propus Structura de rezistenţă este alcătuită într-un sistem mixt: stalpi din beton armat, placi – dale groase din beton armat, grinzi şi diafragme – tuburi rigide. Fundaţia s-a conceputin varianta cu radier general de diferite grosimi. Radierul se va aseza pe o sapa de protectie ( cu grosimea de 5 cm) S400 armata cu STNB 4/100 X 4/100 mm, precum si pe un strat de beton simplu de marca B50, avand grosime de 5 cm. Sistemul suprastructural : tuburi interioare diafragme ( 40 cm grosime) , stalpi rotunzi ( 60 cm raza –la parter si etajul curent, 80 raza la subsol) , plansee - etaj curent( 16 cm grosime) , dala –peste subsol (25 cm grosime) grinzi pe axe ( 120 x 50 cm ) si grinzi perimetrale de torsiune ( 30 x 75 cm) Închiderile perimetrale se vor realiza din panouri termoizolante cu zona vitrata - tamplarie termoizolanta din aluminiu - Wicona (sau similar), cu panouri dublu vitrate incolore sau verzi si vor exista de asemena zone de perete cortina, cu acelasi tip de tamplarie si geam . Acoperişul va fi tip “terasă necirculabilă” peste etajul 4. Aceasta se vor termoizola şi hidroizola corespunzător normelor in vigoare. 5.0.4. Finisaje şi compartimentări interioare Corespunzător unui confort pentru un imobil de birouri de categoria “ B“, spatiile pentru birouri vor fi finisate astfel:

– pardoseli – mocheta – pereti – gipscaron montat pe structura metalica finisati cu glet de ipsos texturat – plafoane – tavan casetat , perforat -in holurile centrale; vopsea pe beton pentru

15

celelate spatii. Holurile centrale (pentru accesul in imobile) si holurile de nivel vor avea pardoselile epoxidice, peretii vor fi finisati cu glet de ipsos texturat iar plafoanele vor fi casetate, perforate, suspendate pe structura metalica. Pentru scarile principale se vor folosi pardoselile epoxidice, placari gipscarton colorat pentru pereti si plafon din vopsitorii. Pentru scarile de evacuare se vor folosi finisaje antiderapante pentru pardoseli, glet de ipsos texturat pe pereti si vopsitorii pentru plafoane. Compartimentările interioare de la grupurile sanitare vor fi din gipscarton verde (rezistent la umezeala) montat pe structura metalica – grosimi totale 12,5 cm sau 20 cm. Peretii si pardoselile grupurilor sanitare se vor placa cu gresie cu aspect de granit. Pentru plafoanele grupurilor sanitare se vor folosi vopsitorii pe beton. Ascensoarele vor avea pardoseala din placaj de piatra compozita, peretii si plafonul din placaj inox mat cu oglinda . REFERINTE : – Office Brief Terasele circulabile vor fi hidroizolate cu membrana lipita la cald, termoizolate cu un strat de polistiren extrudat de 120 mm, iar stratul finit va fi din placi prefabricate de beton. La nivelul subsolului pardoselile vor fi din beton finisat in spatiile de parcare si spatiile tehnice, in adapostuirile civile, beton rolat tratat antiderapant pentru rampa de acces. Pentru pereti se vor folosi vopsitorii lavabile si pentru plafoanele din subsol vopsitorii epoxidice. Pentru fiecare din corpuri (C, D), in zonele in care subsolul se extinde mai mult decat suprafata respectivului parter, la intradosul placilor de peste subsolu se va monta termoizolatie, corespunzator coeficientului termic dorit. 5.0.5. Finisaje exterioare REFERINTE : – Office Brief Închiderile perimetrale se vor realiza din panouri termoizolante cu zona vitrata - tamplarie termoizolanta din aluminiu -Wicona (sau similar), cu panouri dublu vitrate incolore sau verzi si vor exista de asemena zone de perete cortina, cu acelasi tip de tamplarie si geam . NOTA : FINISAJELE INTERIOARE SI EXTERIOARE VOR FI REVIZUITE IN ETAPA URMATOARE ( D.D.E.) 6.0 MĂSURI DE APĂRARE ANTIAERIANĂ Adapostul pentru aparare civila se afla la nivelul subsolui, comun pentru ambele corpuri . Astfel, s-a prevazut la nivelul subsolului ( cota -3.30) :

16

6. un adapost pentru aparare civila cu o suprafata de 200.00 mp si un sas cu o suprafata de 2.00 mp,

Pe zona adapostului planseul este o dala din beton armat de 25cm grosime. Peretii perimetrali ai adapostului au o grosime de 40cm si sunt tot din beton armat. Accesele in adaposturi se va face din subsol printr-o usi metalice etanse, tip “UME2” cu dimensiunile de 90x190cm. Dimensiunile golurilor de usa vor fi de 80x180,iar la partea inferioara va fi prevazut un prag de 15cm inaltime de la cota finita a pardoselii. Evacuarea se va face prin cate un gol cu dimensiuni de 80x80cm, printr-un oblon metalic etans (OME). Adaposturile vor fi prevazute cu sistem de ventilare si filtrare, in care aerul introdus este curatat de impuritati, substante toxice si radioactive. Instalatiile de ventilare vor functiona in doua regimuri: - regim de ventilare mecanica normala, in care aerul introdus in adapost este curatat de praf si impuritati; - regim de filtroventilare , in care aerul inrodus in adapost este curatat de praf, impuritati, substante toxice, radioactive de lupta si de agenti patogeni. In perioada de functionare a instalatiilor de ventilare trebuie mentinuta in adapost o suprapresiune interioara de 10 - 15 mm H2 O. Compartimentele de adapostire vor fi dotate cu 2 microinstalatii separate, cate una pentru fiecare priza de aer, priza de aer care va lua din tunelurile iesirilor de salvare. Fiecare microinstalatie de filtroventilare va fi compusa din : -priza si canal de aer proaspat -vana antisuflu -filtru retinator de praf in carcasa cu clapeta , tip PPf49 -ventilator electromanual VS 00 -supapa ermetica dubla -filtru retinator de substante toxice radioactive de lupta si de agenti patogeni -debitmetru -micromanometru

Viteza de trecere a aerului prin conducta de aspiratie pana la ventilator se considera de 12m/secunda. Pe traseul prizelor de aer, in interiorul adapostului, se monteaza o vana de antisuflu. Debitul de aer filtrat prin filtru retinator de praf este de cca. 1000mc/h. Debitul de apa filtrat al unei celule filtrante este de 75 mc/h, fiind cuplate intre ele 4 celule filtrante pentru un ventilator. Aerul necesar persoanelor adapostite se asigura cu ventilatoare centrifugale, actionate manual si electric. Ventilatoarele se vor monta langa iesirile de salvare, pe postamente cu amortizor si racorduri elastice la imbinarea cu conductele prizelor de aer si canalelor pentru distributia aerului in adapost. Fiecare ventilator asigura debitul de aer necesar pentru maxim 20 de persoane. Evacuarea aerului viciat se va face in subsol (zona garaj) prin priza de aer. 7.0 MĂSURI DE SIGURANŢĂ LA FOC Masurile de siguranta la foc si prevenire a incendiilor sunt detaliate in “SCENARIUL LA FOC” anexat.

17

8.0 DATE DESPRE INSTALATIILE AFERENTE IMOBILULUI 8.0.1. Instalaţii electrice Clădirea va fi alimentată cu energie electrică 380 V / 220 V, pentru iluminat şi consumatori casnici şi de forţă. Accesoriile necesare vor respecta prevederile Normativului I7/2002. Specificatiile tehnice privitoare la instalatia electrica a ansamblului se vor face intr-un memoriu distinct, de catre proiectantii de specialitate. 8.0.2. Instalaţii sanitare si de canalizare Pentru satisfacerea cerinţelor de igienă şi confort, imobilul se va racorda la reţeaua de apă rece a oraşului şi se va branşa la canalizarea din zonă. Contorizarea consumului de apă rece se va face cu un contor montat in subsolul 1. Branşamentul se va face prin intermediul unui cămin apometru realizat pe terenul proprietate. Canalizarea apelor uzate menajere se va face direct la caminele de canalizare, prin intermediul unui sistem de colectare si de scurgere din tuburi din PVC. 8.0.3. Instalaţii termice Ansamblul va dispune de 2 centrale termice separate – una pentru corpul C si una pentru corpul D. Acestea se vor amplasa la nivelul subsolului pentru fiecare dintre cladiri. Centrala este alcatuita din 2 din fonta cu cazan presurizat , cu arzator pentru gaze naturale cu o putere unitara de 1600kW ce prepara apa calda pentru incalzire +80/+60 grade Celsius. Evacuarea gazelor de ardere se va face prin tiraj natural, printr-un cos de tronsoane prefabricate, metalice, termoizolate cu pereti dubli din inox D500. Cosul de fum va depasi nivelul terenului cu 1.00 m ceea ce asigura o buna dispersie in atmosfera a gazelor de ardere. Incalzirea spatiilor se va face cu ventilo-convectoare montate in plafoanele false. Vor avea 4 tevi, cu posibilitatea reglarii temperaturii pe zone independente, cu termostate de camera. Aerul propaspat se va introduce in spatii prin grile de introducere iar aerul viciat va fi absorbit prin grile le de evacuare. Aceasta solutie asigura un proces de ventilare independent de functionarea ventilo-convectoarelor. Tratarea aerului proaspat se va face prin intermediul a 2 centrale (– una pentru corpul C si una pentru corpul D) de tratare pentru aer proaspat dotate cu recuperator de caldura aer – aer. 8.0.4. Căi de acces, intervenţie şi salvare Carosabilul permite accesul autospecialelor pompierilor militari, asigurându-se intervenţia pe toate laturile. Dimensionarea nodurilor centrale de circulaţie permite intervenţia pompierilor, respectându-se gabaritul necesar între rampe.

Întocmit,

Arh. Maria Pitrescu

18

TEMA PROIECT

European Future Group

Jandarmeriei Business Park Bucharest, Romania 11/2006

19

INTRODUCERE Descriere Terenul se afla in partea de nord a Bucurestiului, pe strada Jandarmeriei 5-7 si 9, la aproximativ 200 de metrii de intersectia cu DN1. DN1 uneste orasul cu partea granita vestica a Romaniei si de asemenea aeroportul cu Centrul orasului. La este de DN1 se afla Baneasa Business Park. Terenul este la 10 minute de mers cu masina de Aeroportul Otopeni si la 15 de centrul orasului. Terenul pe care se vor construi birourile formeaza un element cu doua parcele de teren alaturate. Parcela alaturata va fi utilizata pentru un centru rezidential de aproape 33.000 m2. Cele doua constructii se vor dezvolta simultan de doua companii diferite dar cu obiective comune. Tema proiect Conceptual de dezvoltare pentru teren este un centru de afaceri multifunctional. Centrele de afaceri pot fi attractive pentru ocupantii lor din perspective recrutarii. Un mediu de lucru placut si modern va atrage forta de lucru. Recrutarea s-a dovedit a fi dificila in privinta ex-patriatilor in Romania din cauza problemelor ce privesc securitatea, serviciile si calitatea conditiilor de lucru si mediu. Conceptul tinteste ca flexibilitatea sa indeplineasca cerintele ocupantilor, oferind confort, telecomunicatii high tech, si securitate permanenta. Se vrea construirea unui spatiu de birouri representativ, cu spatii auxiliare (spalatorie, aprovizionare, snacks, tutungerie, ziare), restaurante, centre medicale, facilitate de recreere, parcare si poate show room, Sali de conferinta pentru a marii atractivitatea proiectului. Centrul de afaceri va oferi nu numai standarde inalte, dar deaseemnea Tbirouri clasa B+ cu obtiunui standard pentru chiriasi dar si diferite atracitii care vor contribui la succesul intregului proiect. Conceptul este o cladirea formata din trei „grupari“ arhitecturale proiectate pe Parter + 4 Etaje, cu eaj de 1.000 m 2 , cu o parcare ampla, tehnologie excelenta, cu o proiectare deosebita a spatiilor verzi, „campus“, care reflecta apropierea de padurea Baneasa. Campusul va fi proiectat in jurul unei piatete al carei scop este de a pune accent atat pe cladirea de birouri cat si pe cea de locuinte. In aceasta piata vor fii magazine si restaurante cu terase vara, multe spatii verzi, peisaj frumos si proiect de inalta calitate. Proiectul propus va cuprinde aproximativ 41.000 m 2 de spatiu de birouri in 9 cladiri si o parcare subterana de aproximativ 22.500 m 2.

20

Figure 1: Typical Building Layout

21

Cladirile sunt impartite in 3 insuite fiecare cu parcare subterana proprie. Serviciile sunt independente pentru fiecare cladire. . Proiectul este prevazut a fi din beton, cu panouri sandwich sau caramida. Ultimul etaj va fi retras fata de cele inferioare. Fatadele principale vor fi din sticla cu aspect industrial, panouri sandwich ondulate, modulare, de tip Technorex sau Wincona cu panouri de sticla colorata. Tot spatiul de birouri va fi construit dupa dorinta chiriasului, iar comaprtimentarea interioara va proiectata dupa cerintele chiriasului. Spatiul de birou va fi finisat dupa standarde europene, oferind calitate inalta cu servicii tehnice complete: sisteme de racier si incalzire moderne, podele inalte, lifturi de viteza mare moderne, cu dale de mocheta de inalta calitate si toalete si bucatarii complet finisate.

Scopul ehipei de proiectare Pe scurt scopurile echipei de proiectare sunt: – Un design care sa se integreze zonei – O “piata” care sa accentueze atat partea de birouri cat si cea de locuinte; ential development; Faze Centru de afaceri va fi dezvoltat in trei faze asa cum este aratat in figura 1. Intregul complex va incepe cu faza cea mai mica ce cuprinde birourile si strada principala cu o piata centrala publica si spatiile comerciale aflate in jurul pietiei, la parterul cladirilor de birouri. Constructia primei faza se doreste sa inceapa la inceputul anului 2007 cu finalizare in Iunie 2008. se intentionaeaza ca intragul proges de construire sa dureze 43 de luni. CALITATE Generalitati Calitatea proiectului si a constructiei nu va fi mai scazuta de cea a uneia din Europa de Vest de acceeasi natura. Elementele proiectului nu trebuiesc private separate, ci ca o parte integranta a cladirii ca intreg, incluzand componentele structurale, arhitecturale, placare, mecanice/electrice. STANDARDELE PROIECTARII Conventii, innstructiuni, standarde, limba Proiectarea si realizarea proiectului trebuie sa adere la standardele romanesti si la cerintele autoritatilor locale dar sa incorporeze indrumarile Consiliului Britanic pentru Birouri (CBB). Atunci cand clientul considera necesar sau la recomandarile echipei de proiectare, elementele specifice vor fi conform normelor europeene si astfel de standarde vor fi subliniate. Toate caractreristicile materialelor prefabricate sau prelucrate, serviciile sistemelor instalate vor fi monitorizate si controlate pentru a indeplinii cerintele ISO9000 si EN29000.

22

Proiectul va avansa numai cu acordul Clientului. Acordul lui nu reduce responsabilitatea Echipei de Proiectare de a indeplini scopurile propuse.

Flexibilitate Spatiul de birouri, spatiile comerciale adiacente, restaurantele, parcarea, show room-ul, salile de conferinta trebuie sa aiba inaltimea de cel putin 2.7m pentru o folosinta flexibila. Trebuie luate in considerare posibilitatea de introducerea pentru blind boxes. Diagramele de incarcare si specificatiile trrebuies intocmite in conformitate cu cerintele anticipate ale CBB. Furnizarea de energie si sistemele de control trebuie sa fie capabile sa ofere o capacitate stabilita pentru a indeplinii cerintele viitoare, acest lucru va fi stabilit cu un leader pe piata tehnologiei pentru a se stabilii daca puterea de incarcare a echipamentelor de birou – adica monitoare, imprimante, computere, poate creste sau scadea. – Certificare Toate produsele trebuie sa aiba certificate de calitate, stocuri locale. Se stie ca programele de intretinere sunt esentiale pentru un marketing de lunga durata.

CERINT EDE PROIECTARE Incarcari pentru podea (greutate proprie) Minimum incarcarilor aditionale care trebuiesc aplicate pe lang greutatea proprie a materialelor structurale si centralelor fixer si echipamente.

kN/m2

Partitii (in toate zoneel birourilor, locatia va fi precizata de chirias) 1.00 Tavan fals, va fi precizat, dar nu mai putin de 0.25 Podea inalta, va fi precizat, dar nu mai putin de; (acest lucru nu se aplica acolo unde o podea de reper va oferi o incarcare mai mare de 0.35 kN/m2)

0.35

Servicii, combinarea incarcarii serviiciilor in interiorul podelelor si suspendate in interiorul tavanelor false dedesupt.

0.35

Bara/suprefata de rulare pe acoperis pentru curatarea ferestrelor si cadrul de intretinere a fatadelor vor fi determinate

TBD

Incarcari pentru podea (sarcina variabila) Sarcinile variabile minime ce se vor aplica sunt figurate in tabelul 3.

kN/m2

Parter 4.00

23

Birouri 3.00 Spatii de incarcare stabilite 5.00 Holuri 3.00 Parcare 3.50 Acoperis 1.50 Zona centralelor 5.00

Parametrii seismici Sarcina seismica va fi in concordanta cu P100/2004 si reglementarile in vigoare. Cadrul Pe baza practicii industriale pentru o cladire de acest tip si marime, structura ar trebui construita pe satier, din beton fluid utilizind elemente de otel composite pentru a reduce marimea pe cat posibil.deasemenea costurile si timpul sunt considerati factori cheie in luarea deciziei pentru structura. Inginerie - Engineering – aprovizionare si reserve Principiile sistemelor de inginerie vor fi prezentate de echipa de ingineri in faza de inceput a proiectarii.

– Durabilitate

Durata minima in timp a componentelor cladirii ar fi:

Componente Durata in ani Structura & podele de reper 50 Placare pereti cortina & ferestre 30 Flat roofing 30 Pereti interiori & partitii 30 Finisaje podele 30 Tavane suspendate 30 Lifturi } Instalatii electrice } See Alpha Studio’s Performance Cabluri mecanice } Spec. Centrale principale mecanice } Supreafate externe pavate 15 Decoratiuni interne si externe 10

– Numar pesoane /element Numarul de persone per element trebuie sa fie conform normelor si standardelor romanesti, si comparative cu standardele tipice europene. Nivelul trebuie aprobat de EFG inaintea preoictului de detalii.

24

Elemet

AC Oversizing Ventilatii

Lifturi WC barbati WC femei

Personae cu handicap Energie

Iesiri de siguranta Podea casetata

Zone de inchirieri (magazine) WC pt vizitatorii spatiilor inchiriate

WC pentru angajatii saptiilor inchiriate Construirea si serviciile de aprovizionare se vor face pentru o persoana la 8 metrii patratii pentru zona neta inchiriata si 3mp pentru o persoana in salile de sedinta. Modulare Generalitati Marimea modulelor este legata de costurile pentru fatada si solutia pentru spatiu. Module Choice Fiecare nivel al cladirii deasupra parterului trebuie sa fie impartit cu un grilaj de module. Perimetrul stalpilor si montantii ferestrelor vor oferi in general facilitate de acceptare a partitiilor interioare la 1500/3000mm cnetru, pentru a permite birouri interioare de 3.0 si 4.5 m latime. Aceasta insemana, de exemplu, ca o fereastra in fatada trebuie ajustata la acele masuratori si sa permita plasarea peretilor interiori pe modul, evitand astfel detaliile nepotrivite la montare. O aplicare stricta a a modulelor cere ca la fiecare modul sa fie acces la HVAC, electricitate, telecomunicatii, etc. Inaltimea nivelului / Etajul Este recomandata inaltimea minima, bazata pe o practica buna si normlele si standardele romanesti. Securitate Romania are o reputatie buna printe tarile CEE pentru securitate. Cu toate astea, lucrarea va avea incorporate un mediu de lucru sigur, securizat prin folosirea cardurilor de acces, supraveghere video, personal de paza, pentru a da angajatilor sentimental de siguranta.

25

CERINTELE TEHNICE DE PROIECTARE Birouri Layouts Cladirea trebuie sa fie functional atat pentru spatiu celular sau deschis. Aranjarea centrului trebuie sa permita accesul la toaletele comune pentru multiplii chiriasi pe fiecare etaj, fara a crea coridoare lungi daca este posibil. Alte sali Salile de conferinta, salile de relaxare, locatiile temporare de lucru, toaletele, si de asemenea spatiile pentru administratie, cum ar fi fotocopiere, fax, imprimare, are trebui plasate astfel incat sa evite impactul cu layout-ul. Inaltimea Inaltimea de la podeaua finisata la tavanul suspendat cu accesoriile pentru lumina, nu trebuie sa fie mai mica de 3.00 m in majoritatea spatiului pentru a indeplinii criteriile spatiului deschis. Baza perimetrala a tavanelor din gips carton este cu aprox. 150 mm mai jos, la 2.85m.

Pot fi luate in consideratie si inaltimi mai mici in holuri, dar nu este preferabil. Inaltimile toaletelor si camerelor de depozitare, poate fi redusa la 2.70m. Finisaje Podeaua inalta trebuie incorporata in toate birourile. Aceasta este indicat dupa cum urmeaza, dar trebuie confirmat de EFG in stadiile urmatoare: – Podea oarba: sapa de beton turnat cu toleranta de +/- 5mm cu a fost aratat anterior. – Pregatire: aplicarea unui strat de protectie contra prafului. – Sistemul de podele va corespunde cu MOB PF2 PS/SPV – Tipul de accesare: permanent – Gradul de rezistenta: mediu pentru a sustine o incarcatura nu mai mica de 6.7kN/m2. In zone specificate podeaua inalta trebuie sa poate fi upgradata pentru greutate mare prin adaugarea unor grinzi sau altor proceduri asemanatoare. – Constructia dalelor: placa aglomerata sau panori din placaj incasate in tabla de zinc sau tabla galvanizata, marimea 600 x 600mm. – Cadrul: 600 mm. – Inaltimea podelei finisate deasupra podelei oarbe (nominal): 150mm. – Finisaje podea: dale de mocheta antisatica partea cu partea din spate apta pentru fixarea cu adeziv cu dezlipire rapida pe dalele de podea din tabla galvanizata. – Accesoriile: prinderi pentru cadre pentru conectarea firelor de impamantarie electrica – Alte cerinte: – Floor to be electrically continuous. toate componentele metalice vor avea impmantare

26

– Podeaua va fi testate cu MOB standarde si de asemenea un test de incarcare pentru a corespunde cu recomandarile Access Flooring Association. – Controlul acustic intre spatiile sensibile trebuie sa poata fi incorporat in sistemul de podea selectat. Peterii interiori dintre incaperi trebuiesc construiti din elemente prefabricate. Se considera ca reducerea zgomotului la constructiile intre 35 si 40 dB este acceptata, in functie de zgomotul de fundal. Partitiile interioare si usile interioare trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: – Partitiile, Partitions, gips carton – dublu 12.5mm – R’w = 45dB – Glass system office partitions factory rating R’w = 37dB – Pereti pt camerele pentru server rezistenti la foc 90 minutes cu acustica de minim R’w = 37dB – Usile birourilor minimum R’w = 37dB – Inchizatoare cilindrica standard, cu butuc – Toate iesirile si usile de urgenta trebuie sa aiba inchidere electrica si solenoid pe All escape and emergency doors must be fitted with electronic locks. Toti peretii vor fi vopsiti cu minimum 2 straturi de emulsie. Nu sunt tavane suspendate in spatiile de birouri, serviciile vor fi expuse si corpurile de iluminat vor atarna din scafa. Scafa va fi vopsita. Tavanul casetat va fi o optiune pentru spatiile commune. Acolo unde vor tavane suspendate, cum ar fi spatiile comune, criteriul va fi dupa cum urmeaza. Acest raport poate fi folosit pentru amenajarea spatiului chiriasului. Tavanele vor ajunge la coeficientul acustic NRC=0.7-0.85 (15-35%) si (alfa)>+0.6 pentru 500Hz. Alegerea sistemului depinde de gradul de acces cerut dar panorile de acces in gips carton trebuiesc evitate in favoarea tavanului cu acces acustic. Modulul tavanului trebuie sa reflectemodelul structural. Panourile de tavan trebuie sa fie din fibra minerala 600mm x 600mm dale in rame semi infundate Tavanul va atinge o fregventa medie de absortie de nu mai putin de 0.7, mediu peste banda de frecventa a sunetului de 500Hz to 4000Hz. Rata de prevenire a suprapunerii discutiilor intre birouri sau alte camere necesita panouri solide sau vata minerala incapsulata deasupra panourilor de tavan, sau alte solutii. Tavanul si orice alta partitie instalata trebuie sa ofere o diferenta minima de nivel a sunetului intre orice 2 birouri celulare de 35db Dw1 si diferenta minima de nivel a sunetului intre orice birou celular si un birou deschis de 30dB Bw1. Toalete chiriasi Toaletele chiriasilor trebuie sa aiba placi ceramica sau placi ceramice Tavanele false in bai vor fi din gips carton cu imbirari nevizibile.

27

Baile vor fi echipate cu cabilne de WC cu cu vas de portelan, pisoare, chiuvete, toate cu bazine ascunse (ex. De tip Geberit). Toate dispozitivele vor avea feroneria cromata, cu conducte din PVC pentru scurgeri si conducte din cupru sau CPVC. Fiecare etaj va avea toaleta pentru personae cu handicap. Blatul sa fie de foma monilita din Corian cu chiuvete retrase, montate dedesupt. Oglinzi pe intreaga latime. 200 mm inaltime banda de saplare la marginea de jos a oclinzii impotriva stropirii. Panourile de acces ascunse vor fi usor accesabile pentru o intretinere regulate. Toate partitiile cubice ale WC-urilor vor fi din pereti solizi. Uscatoarele de maine electrice vor fi montate pe perete si vor fi din inox. Suportul pentru hartie si cosul de gunoi vor fi din inox.

Bucatariile chiriasilor Bucatariile vor fi asigurate de proprietar, inclusiv dulapurile suspendate si cele pe podea, blatul, chiuveta din inox cu bateria cromata. Spatial pentru frigider, masina de spalat vase si cuptorul cu microunde va avea prize de current si prize aditionale deasupra blatului de lucru. Tavanul fals din bucatarii va fi din gips carton cu imbinari nevizibile. Zonele de curatare Camerele de curatenie vor fi pe fiecare etaj. Spatiile proprietarului Vor avea camera pentru om de serviciu si securitate.

Casa scarii

Scara principala va fi finisata la standarde inalte, cu trepte din epoxidica, cu captuseala metalica a buzei treptei impotriva alunecarii, balustrade din inox cu maner din lemn de esenta tare si detalii de fixare din inox. Scara secundara va fi etasa impotriva prafului cu trepte si contra-trept din beton fin, cu balusterada cu metal vopsit. Scara catre parcarea subterana si scara de acces care acoperis va avea treptele si contratreptele din dale cu balustrrata din metal vopsita. Iesirile de urgenta Scariel de urgenta vor fi conform normelor romanesti.

28

Evacuarea fumului si administrarea cu aer trebuie asigurate in sasurile spatiilor la care este necesar. Holurile lifturilor vor avea tavanul casetat sau din grijaje din gips carton incasat /componente de grilaj cu bolta luminata ascunsa si lumina de jos retrasa

Lifturi

Zona lifturilor va avea podea cu finisaj epoxy de calitate, iar tavanul va fi casetat din gips carton sau elemete casetate cu iluminat ascuns Lifturile pentru personane trebuiesc grupate pentru o eficiaenta maxima. Numarul exact si marimea trebuie determinate printr-un studio de calculul pt lift, bazat pe presupunerea de 30 secunde perioada de asteptare si o capacitate de 15%. Este necesar un lift de marfa.

Intrari Receptia principala si intrarea pentru vizitatori Cladirile sunt accesabile printr-un zona de receptie intr-un atrium pe toata inaltimea cladirii, zona ce serveste ca nod principal agreabil si de comunicare verticala. Receptia principala si intrarea vizitatorilor trebuie sa fie eficienta sis a creeze prestigiul si calitate obiectivului prin alegera materialelor durabile si attractive. Holul de intrare va avea o combinatie de pereti din ipsos, acoperiti cu panori de lemn si finisaje din ipsos venetian. . Finisajele din zona receptiei, accesoriile, biroul de receptie trebuie sa cuprinda receptia tipica, securitatea in timpul zilei, si accesoriile pentru comunicatie. Echipamentele pentru biroul de receptie vor include: monitor plat pt PC, tastatura, carcasa pentru PC, spatiu pentru manualul de operatiuni, obiecte de uz zilnic ale operatorilor. In lobbi va fi mocheta pentru curatarea pantofilor. Tavanul va fi casetat din gips carton sau elemete casetate cu iluminat ascuns Zonele auxiliare inchiriate Permiterea spatiilor de inchiriere la parter Echiparea Va intra in responsabilitatea chiriasului. Restaurantele Permiterea pestaurantelor/ cafenelelor la parter pentru ambele blocuri din centrul insulei..

29

Echiparea Va intra in responsabilitatea chiriasului. Show Rooms/Sali de Conferinta Concept Permisiune la prterAllow for within Ground Floor. Echipare Va intra in responsabilitatea chiriasului. Subsol Generalitati Subsolul trebuie sa contribuie la numarul de locuri de parcare cerute de standardele romanesti pentru intreg proiectul. Trafic Un indicator de inaltime va fi fixat in locatia stabilita, imediat inaintea intrarii pentru a impiedica intrarea vehiculelor inalte in parcare. Spatial de parcare pentru o masina va fi 2.5m x 4.8m. Latimea minima a pasajului va fi de 6.0 m pentru 2 sensuri de traffic. Acolo unde un loc de parcare este langa zid, va fi un spatiu liber de 0.23 m de al marginea locului. Coloanele pot fi avansate pe latimea locului de parcare, dar trebuiec sa fie pozitionate in spatele pasajului la minimum 0.8 m, numai in cazul in care este agreat un spatiu de 0.46m. intre coloane trebuie sa fie minim trei locuri de parcare. Pentru rampa in curba si zonele de acces raza exterioara maxima a bordurii este de 12.00m si minima 9.00m. Distanta de la structura in afara bordurii va fi nu mai putin de 0.60m. Pentru un sens latimea minima va fi 3.65 si pentru 2 sensuri va fi 7.00m cu 400mm largime inaltata a bordurii. Pentru rampele drepte si zonele de acces, latimea minima intre bordure va fi 3.00m si distanta de la structura nu va fi mai putin de 0.30m. la punctele de control, partea carosabilava fi redusa la 2.3 m, daca nu este in curba, totusi curbele trebuiesc in general evitate.

30

Inaltimea minima a primului subsol va fi in general 2.4m in toate zonele de circulatie. Aceasta inaltime va fi pastrata la capetele de sus si de jos ale rampei acolo unde masinile vor trece din rampa pe carosabil. Inaltimea minima absoluta in alte zone ale parcarii poate fi 2.1m. Inclinarea in parcare nu va depasi 1la 20 dar va fi suficienta pentru o scurgere agecvata. Inclinarea maxima in rampa nu va depasi 1 la 10 exceptand locurile unde ridicarea nu depaseste 1.50m unde o inclinare de maximum 1 la 7 poate fi folosita. Inaltimea bordurii nu poate fi mai mare de 100mm, decat acolo unde este important ca masinile sa nu urce pe bordure si aceasta va fi de 150mm. La punctele de control inclinarea maxima nu va depasi 1 la 40. Finisaje

Finisajele de podea vor avea rezistenta buna la derapare pe rampe si rezonabila in alte parti. Suprafata poate fi bin beton. Acolo unde suprafata podelei este din beton unde nu este utilizata membrane rezistenta la apa, suprafata poate fi tratata impotriva prafului sis a previna infiltrarea sari pentru dezghetare, adusa in parcare pe masini. Protectia impotriva infiltrarii sari pentru dezghetare in beton poate fi extinsa la orice bordure, pavaj sau ziduri din beton la 600mm distant ape verticala si orizontala de la rampa si pasaj si la orice canal de scurgere in beton. Protectia va fi sub forma unui material de izolatie aprobat, cum ar fi material pe baza de silicon. Peretii subsolului sunt din beton armat trebuiesc sa fie vopsiti cu vopsea lavabila importiva prafului. Usile vor fi din otel galvanizat. Tavanul garajului va fi fara tavane aditionale, exceptand holurile liftului, cu partea exterioara din beton cu vopsea alba anti praf. Adapost civil Dupa cum este cerut de legile romanesti. Usi interioare Descriere generala Toate usile interioare pentru accesul vizitatorilor si chiriasilor vor fi din cu furnir neted din lemn de esenta tare cu tocuri din lemn cu recul din inox. Toate usile din fata birourilor vor avea vizoare sau ecrane de protectie si daca este necesar si pentru usiel de incendiu, toate echipate cu mecanim de inchidered automata. Usile de la centrale sau spatiile de servicii vor fi rezistente la foc conform cerintelor si finisate cu panori metalice.

31

Toata feroneria va fi din ionox si conforma cu cerintele pentru iesirile de urgenta. DESIGN MECANIC

Toate sistemele mecanice vor fi proiectate luand in considerare retelele si planul general al etajului.

– Circuitel de incalzire, cu radiatoare/ convectori de baza, vor avea puncte de conectare aditionala dupa cerintele chiriasului. – Posibilitatea de a avea ventilatoare si iluminat in spatial chiriasului pentru a-I oferi sansa de a fi assimilate. – Sistemul de sprinklere in subsoldupa cum este cerut de normele romanesti

Centrala mecanica va fi situata in subsol sau pe acoperis. Consumul de energie si recuperarea Proiectul va oferi o prioritate aparte pentru reducerea consumulrui de energie la toate centralele mecanice si va cauta sa ofere o solutie inteligenta ce poate oferi a USP (unique selling point) pentru proiect. Energia pentru racier si incalzire va fi recuperate acolo unde este posibil. Consultantii MEp vor oferii estimari pentru toate aspectele semnificative ale proiectului, pentru ca o urmarire corecta sa se poata face. Aceasta include:

– Incarcari de caldura – Incarcari de racire – Putere de incalzire – tipuri eficiente de emitatoare – Putere de racier – solutii eficiente- (tavan racit, traversa de racier, ventilator, aer conditionat) – Spatiu de centrala – Spatiu pentru conducte – Folosirea energiei – Intretinere

Metoda de calcul va lua in consideratie toti factorii relevanti bazati pe modul de folosire normal a perimetrului. Instalatii sanitare Sistemul de apa rece Sistemul de apa rece potabila va fi alimentare pompata cu un bazin de stocare. Vor fi asigurati metrii cubi pentru fiecare chirias. Sistemul de apa calda Apa calda va fi asigurata prin incalzire electrica.

32

Sistemul de stingere a focului Sistemul de stingere a focului va fi proiectat in functie de standardeel romanesti si va consta in: The fire extinguishing system shall be designed to Romanian Standards and shall consist of:

– Sistem de sprinklere – Sistem de fortune singulare – Stingatoare portabile

Sistemul de evacuare a apei menajere Intregul sistemul de tevi pentru evacuarea apei va fi conectat la sistemul municipal cu conectari separate pentru fiecare parte a proiectului. Sistemul de evacuare consta intr-un system uscat ventilat la etajele superioare cu pompe pentru colectarea apei acolo unde este necesar. Sistemul de apa de ploie Acoperisul va fi drenat folosind un sistem de sifoane legat la sistemul vertical si conectat la sistemul principal la parter sau subsol. Incalzire, Ventilatie si Aer Conditionat Generalitati Toate zonele avea direct sau indirect aer conditionat. All areas are to be directly or indirectly air-conditioned rooms. Admisia externa de aer si evacuarea va fi plasata in functie de directia dvantului, zapada, fum, scurt circuite.conceptul este de a folosi o unitate centrala, boiler si aparat de racier si de a circula incalzirea si racirea prin ventilatoare pe fiecare etaj. La punctual de intrare pe etaj, apa rece sau calda poate fi masurata pentru fiecare chirias. Alimentarea cu aer este mai greu de masurat si nu va fi taxata pe metro patrat sau consum in functie de planul spatiului. Criterii de proiectare Sunt propuse urmatoareel criterii:

Temperaturi Externe Vara 35/22C0 MWB Iarna -15C0 / 90RH Tempeturi interne Iarna (Min) Vara (Max) Birouri 21C0 +/- 1 23C0 +/- 1 Coridoare 21C0 +/- 1 23C0 +/- 1 Lobi 21C0 +/- 1 25C0 +/- 1 Inchiriri 21C0 +/- 1 25C0 +/- 1 Densitatea de ocupare Birouri 8m2 pe persoana (spatiu intern net) plus 10% Sali de sedinta 3m2 pe persoana

33

Nivelul de zgomot creat de instalatii Birouri NR 35 (Leq) birouri inchise Birouri NR 38 (Leq) birouri deschise Corridoare NR 40 (Leq) WC NR 45 (Leq) Garaj NR 55 (Leq) Sistemul central de incalzire Boilere pe gaz modulare ce acopera 110% din cerintele de incalzire va

incalzi fiecare parte a proiectului Sistemul de apa racita /apa incalzita Chilled Water System/Heating Water Zonele racite vor fi racite folosind sistemul de apa si aer, folosind elemente disponibile local, cum ar fi: c) Ventilatoare/traverse racite/unitati de utilizare a aerului ci) Racirea aerului proaspat cii) Baterii de incalzire

Alegerea metodelor de racier va lua in considerare intelegeriel internationale ce interzic folosirea cloroflorurilor carbonate, CFC si HCFC. Folosirea R134a, R407c sau R140 va fi luata in considerare si definite daca este ceruta de directivele Uniunii Europeene. Absortia de racier trebuie investigate. Aer Conditionat Rata de ventilatie va fi dupa cum urmeaza:

Zone cu fumatul interzis in birouri / Sali de sedinta

12l / s / person

Incaperi pentru fumat (daca est cazul) 40l / s / person WC si oficii 10l / s / m2

Bucatarii 80m 3 /h/m2 dupa standardele romanesti Restaurant 10l / s / m2

Spatii inchiriate adiacente 10l / s / m2 Aerul recirculat va fi filtrat si fara mirosuri. Zonele de birouri vor fi presurizate. Boxele, camerele tehnice, WC-urile, bucatariile, oficiile vor fi tinute sub presume negative. Intrarea principala va fi de asemenea presurizata. In subsol, grilele de evacuare vor fi situate aproape de tavan cu tevi spre coloanele externe de evacuare. Evacuarea fumului va fi facuta conform cerintelor autoritatilor locale.

34

Scara principala va fi aprovizionata cu are proaspat din unitatile de folosire a aerului. Evacuarea fumului sau presurizarea va fi conform cerintelor autoritatilor locale. Sistemul de comuterizare automata a cladirii si sistemele electrice Un sistem BMS (building management sistem) complet va fi instalat. Sistemul va supraveghea toate celelalte sisteme si instalatii ale cleadirii. Avariile, indicatorii de operatiuni, alarmele de la toate sistemele chiriasilor vor aparea pe computerul principala de control, sisteme ce vor fi compatibile cu infrastructura cladirii. Sistemul va supraveghea si controla instalatiile cladirii (statiile de pompare, HVAC, electricele, ventilatia, detectoarele de incendiu, securitatea) prin urmatoarele sisteme: 7. Controlul cantitatii diagramei centralelor ce va fi instalata central si supravechiata 8. Indicatorii automati de avarii 9. Setariel alarmelor si datele masuratorilor vor fi imprimate 10. Controlul si supravecherea cladirii va fi facuta de o singura persoana, dintr-o locatie centrala. 11. I/O puncte analoge/digitale pentru HVAC 12. I/O puncte analoge/digitale pentru instalatiile de apa si canal 13. I/O puncte analoge/digitale pentru alarme 14. I/O rezerve 15. System digital input pentru masurarea energiei

Instalatiile Electrice si teletehnice

Generalitati Centrala electrica va fi plasata in subsol si pe acoperis. Sistemul de distibutie a enegiei Generalitati Locatia trebuie aprovizionata cu energie de la un transformator electric –HT- situat in incinta. Voltajul si interferentele/avariile trebuiesc controlate. Trebuiesc observare standardele de conformitate electromagnetica. Central principala va fi conectata fie la transformator, fie la generatorul de siguranta. Fiecare panou de distributie electric, de la fiecare etaj, va fi alimentat de un singur cablu conectat la panoul principal. Metrajul, si BMS, UPS si conectarile disel vor fi facute intre acest panou si panourile individuale ale fiecarui chirias. Metrii Vor fi asigurati metrii atat pentru cladire cat si pentru chiriasii individuali. Transformatoarele O atentie deosebita va fi acordata pentru minimalizarea campului electromagnetic de al transformatoare.

35

Sistemul electric Stand-by Sistemul electric stand -by va fi cel mai eficient prin folosirea generatoare sau bateriilor: – Sistemul de siguranta la foc Ventilatoare pentru evacuarea fumului – Iluminatul scarilor si cel exterior - baterii – O parte a iluminatului coridoarelor si zonelor de servicii – baterii – Lifturile de marfa (celelalte lifturi vor cobori la nivelul parterelor si oprite acolo) – Sistemele de alarma si sistemele de siguranta – Sistemul neintrerupt de energie (UPS) pana la 20 de minute pentru back up. 7. Elementele ce nu implica siguranta persoanelor: – Tevile de drenare – Pompele de apa potabila – Unitatile pentru servere si prizele pentru servere – 20% din iluminat – Usile garajelor – Sigla cladirii, luminile din receptie si iluminatul extern 8. Elemete aditionale considerate obtionale: – Casetele de current din birouri – Ventilatia general – Sistemul de racier pentru birouri – Spatiu pentru extra putere pentru un singur chiras

Sistemul neintrerupt de energie Un UPS va fi instalat in cladire pentru a alimenta energie la sistemul de computere al administratiei cladirii, pentru BMS, alarma de incendiu, interfon, sistemul de securitate. Chiriasii pot sa-si instaleze propriile UPS-uri. Alimentarile pentru aceastea vor fi facute din cablurile principale. Sistemul de impamantare si sistemul de protectie a iluminatului Sistemul de impamantare Trebuie instalata o statie comuna pentru sistemul de impamantare si protectie pentru sistemul de voltaj inalt sau scazut. Rezistenta instalatiei nu trebuie sa fie mai joasa de 1 Ohm. Sistemul de protectie a iluminatului Cladirile trebuiesc echipate cu system de protectie Faraday. Acoperisul trebuie protejat cu otel galvanizat in asa fel incat nci un loc de pe acoperis sa fie mai mare de 10 metrii departare de firele de protectie a iluminatului. Iluminatul si impamantarea trebuie sa fie conectate la acelasi sitem. Toate cablurile trebuiesc protejate.

36

Iluminatul interior Iluminatul trebuie sa urmareasca practica BCO (Consiliu britanic pentru birouri cu referire la standardele UK - CIBSE LG3 categoria 2) si va fi proiectat pentru a contribui in mod placut si confortabil, si sa ofere conditii favorabile pentru fiecare zona de lucru.

Lux Coridoare, scari 100 Birouri / Sali de conferinta 500/300 Receptie, spatiile commune/servere 300 Parcare 100 / 50 pe locuri

Senzori de miscare pentru a control alumina in holurile lifturilor noaptea. Sistemul de voce si date Capacitatile pentru data asteptate si propuse pentru chiriasi sunt 3 linii telefonice pentru o statie de lucru, cu o rezerva de 25%. Fiecare chirias va avea propria centrala si o linie pentru receptia cladirii. Linia pentru receptia va fi folosita pentru securitate, anuntarea vizitatorilor si contact pentru urgente. Sistemul de alarma Aceste sisteme constau intr-un numar de faze si diferite panouri de control, indicatori zonali de alarma, detectoare de fum, detectoare de caldura, conform cerintelor normelor. Sistemul de alarma va fi conform reglemetarilor autoritatilor local. Sistemul trebuie sa acopere toate zonele cladirii. Sistemul de securitate CCTV Un sistem de securitate va fi oferit de un furnizor global, inclusiv senzorii de miscare, detectare spargerilor de la parter, cititoare de carduri si contacte pentru usi/inchizatori vor fi inluse. Un system de supraveghere cu camera color TVL 450-600, monitoare TVL 600-800 LED, supraveghere in timp real, si un disc pentru 30 de zile stocarea va fi instalat pentru a observa intrarile, ieirile, garajul si rampa. Sistemul de acces control Va fi instalat un sistem de acces contol pentru fiecare etaj, pentru accesul in holurile lifturilor in subsol, si parter. Barierele de control, inclusive pentru parcare vor fi observabile. Sprinklere si sistemul de incendiu Cladirea va fi echipata complet cu sprinklere in conformitate cu reglementarile autoritatilor locale.

37

Receptia prin satelit Intrare pentru cablul TV, guri pentru cablare si spatiu pe acoperis pentru receptori prin satelit (cablu si current). Furnizarea de gaz Este prevazuta o conectare de presiune medie pentru cladire. Presiunea scazuta furnizata va fi necesara pentru bucatarii pentru fiecare cafenea sau restaurant de la parter. Gazul nu va fi furnizat pentru bucatariile chiriasilor. CERINTE PENTRU DESIGNUL EXTERIOR Acoperis Dranarile pentru acoperis Acoperisul exterior trebuie construit intotdeauna cu o inclinare astlef incat sa se realizele o buna drenare a apei. Vor fi necesare rigole. Drenarea apei se va face prin sistemul interior. Caracteristici termale Caracteristicile acoperisului vor fi in conformitate cu standardele romanesti cu urmatoarele cerinte minime: Acoperis, izolatie termica K,+ 0.715W.m-2

Usa de acces pe acoperis pentru intretinere Glazed Rooflights Above Atrium Vor fi instalate lumini deasupra atriului din zona receptiei. Fatade exterioare/ pereti Materialele fatadelor vor fi alese din perspectiva estetica, economica si a intretinerii tehnice. Sub primul etaj, fatada va fi graffiti durable si capabila sa tolereze o presiune mare la curatare. Etajele superioare vor fi curatate printr-un sistem de macara de curatare, nu prin alpinisti. Proiectul e vazut ca o cladire in rama de beton, cu panouri sandwich sau caramida si ‘punched façade’. Etajul superior va fi retras fata de cele inferioare. Fatada principala va fi din sticla.

Acoperirea peretilor se va face dint-ro combinatie de materiale:

6. Zona birourilor: un system de acoperire a peretilor cu panouri de sticla emailataasezate pe

bolta cu izolatie si pereti interiori de beton sau diafragma de otel (in functie de locatie) si geamuri duble isolate transparente. Sectiunile geamurilor vor fi fritate. Aproximativ 50% din suprafata sticlei panorilor fritae vor fi acoperite intr-un tipar ce va fi confirmat mai

38

tarziu. Fritarea va oferi umbra si detalii arhitecturale de fatada. Sunt necesare usi ce se deschid la parter pentru a oferi ventilatie in cazul evacuarii fumului.

7. Stair towers: placari cu panouri din aluminiu, finisaje incorporate, unghiuri, fixari si alte accesorii recomandate de producator. Toate deschiderile vor avea module de dale de teracota.

8. Plintele in birouri: constuctie de beton izolat in demisol cu acoperiri cu placi ceramice verificate in intregime. Toate deschiderile vor fi coordinate cu module de dale pentru a evita taierea dalelor acolo unde este posibil. .

9. Camerele centralelor si structura acoperisului vor fi placate cu izolatie incapsulata din vata minerala trata hidrofobic cu placari de profile metalice. Toate garniturile, inchiderile, etc, vor fi din accelasi sistem si accesi culoare.

10. Acoperisul stair tower va fi placat in tabla de metal sudat Reinzink. 11. Jgeaburile de scurgere, garniturile, prifilele decorative vor fi parte a sistemului specificat.

Caracteristicile peretilor exteriori vor fi in conformitate cu stanardele romanesti cu urmatoarele cerinte minime:

12. Perete exterior – insulated areas K,+ 0.715W.m-2

Fatadele de sticla vor fi in conformitate cu standardeel romanesti:

13. Factor solar 14. Ferestre ce se deschid 15. Intrari rotative 16. Cortine de aer deasupra usilor normale de intrare in cazul nefunctionarii usilor rotative 17. Intrarile trebuie sa fie in concordanta cu principiile de acces a persoanelor cu handicap Elementele din sticla vor fi din geam dublu, cu system termal. De exemplu Schuco FW 50 sau similar aprobate. Finisajeel interioare sau exterioare ale montantilor si traverselor vor fi acoperite cu material pulverizat sau similar aprobat. Usi esterioare si cadrul usilor Intrarea principala Usa de la intrarea principala va fi automata, glisanta din sticla si rama de inox. Usile aditionale de intrare vor avea feronerie din inox ASSA sau similar aprobata. Toata feroneria va fi in conformitate cu cerintele Inspectorilor de Foc pentru iesirea de urgenta Alte usi externe

Toate celelalte usi vor avea partea centrala solida cu rame de otel sau aluminiu. Feroneria va fi din inox. Protectie la lumina si caldura Protectia pentru caldura si lumina va fi instalata acolo unde e cerut. Trebuie studiat cum poate fi construita langa ferestrele din fatada.

39

Protectia la caldura trebuie plasata pe exteriorul fatadei implicit unde este posibil. In faza de design a proiectului trebuiesc facute calcule pentru investirea economica a protectiilor alternative pentruo perioada de 10 ani. Protectia exterioara va fi ori protectie solara integrate in designul fatadei,ori storuri exterioare Venetian, sau geamuri cu reducere a caldurii. Terenurile exterioare si imprejurimile Generalitati Mediul exterior trebuie proiectat cu aspect estetic si aspect de intretinere. Mediul exterior al birourilor trebuie sa fie asemanator cu cel al zonei rezidentiale alaturate. Curtea interioara dintre cladirile C&D Trebuie adoptat un concept create de un specialist peisagist, concept ce se babeaza pe lunimi, apa, muzicalitate, sunet. Iluminat general

Iluminatul extern va mentine un nivel de lux minim de jur imprejurul cladirii pentru a folosii sistemului de securitate CCTV. Se stie ca acest control impune probleme legale. Iluminatul fatadei va fi direstionat spre stair tower cu ajutorul accesoriilor de iluminat retrase sau la un nivel mai jos. O combinatie de mascare si accesorii aditionale fixate la nivelul superior va crea co lumina impartita egal pe stair tower. Vor fi instalate tevi in pamant pentru a permite iluminat extern additional. Va fi asigurata furnizarea de energie pentru a pozitiona siglele chiriasilor pe cladire. Va fi asigurata energie pentru o locatie viitoare a totemului cu siglele chiriasilor alaturat aleei de la intrarea principala.

Parcarea / Accesul masinilor Centrul de afaceri va asigura un numar mare de locuri de parcare attar pentru angajati cat si pentru vizitatori. Un element al parcarii va fi construit ca subsol. Securitate 24 de ore, CCTV si carduri de acces vor asigura supravegherea parcarii. Suprafetele exterioare pavate vor fi proiectate sa asigure parcarea atat a masinilor cat si a vehiculelor de servicii exceptand masinile de serviciu care nu au acces. Durabilitatea lucrarii va fi 15 ani.

40

Trebuiesc proiectate locuri de parcare pentru taxiuri. Asigurarea organizarii autobuzelor de naveta pentru angajatii chiriasilor este luata in considerare si trebuiesc asigurate terminale si locuri in jurul cladirilor. Pavajul O combinatie de materiale de pavaj va fi folosita pentru peisajul curtii si in jurul cladirii. Serviciile externe include hidranti External services will include fire hydrants, puncte de alimentare cu apa pentru zonele verzi adiacente cladirii si pentru curtea interioara, si puncte de energie electrica pentru servicii de intretinere. Pavaj de beton de densitate inalta va fi folosit pentru aleile externe. Vor fi folosite culori diferite pentru zone diferite. Toate terasele vor avea minim doua orificii de drenare pe zona de drenare pentru a evita inundatia in cazul blocarii unuia dintre orificii. Terasele for fi rezistente la apa si detaliate pentru a prevenii strangerea apei. Mobilier stradal Vor fi asigurate locuri de fixare potrivite pentru cosurile de gunoi externe si scrumiere. Vor fi asigurate balustrade pentru toate zonele unde este o schimbare de nivel de peste 450 mm. Peisajul O calitate centrala a centrului de afaceri va fi peisajul. Peisajul natural al complexului va fi marit de o retea de alei. Spatiile verzi cu arbusti, pomi mature si gradini vor crea un mediu de lucru placut. Se vor planta copaci care necesita o ingrijire scazuta dar in acelasi timp atractivi. Pentru zoneel cu iarba se vor asigura tevi de irigatie pentru a sigura o pleuza de calitate inalta. Vor fi folosite 2 furtune de 40 m (sau cat este nevoie pentru o acoperire totala) pentru undare plantelor in incinta si zonele alaturate, completate cu drenare integral ape perioada ierni si prevenire impotriva inghetului.

Infrastructura

La marginea sitului sau in imediata apropriere exista deja utilitati ce pot fi folosite in perimetru. Liniile de tensiune electrica sunt deja in incinta, tevile pentru apa si gaze naturale sunt in fata santierului din Jandarmeriei, lucrarile de conectare sunt iftine si relative usoare. Noul sistem de canalizare si apa de-alungul DN1 pana la Podul Otopeni este upgradata pentru a acoperi cerintele viitoare si o conectare laaceasta canalizare va fi luata in considerare pe viitor.

41

Colectarea gunoiului Managerirea deseurilor trebuie planuita astfel incat atat reglemetariel curente si cele rezonabile sa fie indelpinite, de exemplu reciclarea.

Gunoiul menajer va fi strans de la fiecare etaj si inlaturat prin lifturile de marfa si depozitat in ghenele de gunoi din subsol alaturate rampei principale a parcarii. Camioanele pentru gunoi vor ridica gunoiul prin coborarea cu spatel pe rampa. Va fi nevoie de management de traffic temporar in timpul acestei operatiuni. Trebuiesc facute estimari ale volumului de gunoi si marimea containerelor si de asemenea frecventa de ridicare catre firmeel de ridicare a gunoilui, inainte ca sa fie stabilite exact.

42

CAIET DE SARCINI

LUCRARI METALICE

43

1. CAIET DE SARCINI-LUCRARI MEATLICE

1.1.GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de executie a elementelor si structurilor metalice.Caietul de sarcini nu are caracter limitativ,insa orice modificari sau completari se vor putea face numai cu avizul Priectantului si/sau Consultantului.La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale consemnate in proiect.Orice propunere de inlocuire trebuie motivata de contractant si aprobata de catre Proiectant si Consultant/Investitor.

1.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA 1. STAS 500-1 Oteluri de uz general pentru constructii.Conditii generale

tehnice. 2. SR EN 10021 Oteluri si produse siderurgice.Conditii tehnice generale de

livrare. 3. STAS 564 Otel laminat la cald.Otel U. 4. STAS 424 Otel laminat la cald.Otel cornier cu aripi egale. 5. STAS 395 Otel laminat la cald.Otel lat. 6. STAS 505 Otel laminat la cald.Table groase.Conditii tehnice de

calitate. 7. STAS 1125-1 Sudarea metalelor.Electrozii iveliti pentru sudarea

otelurilor cu arc electric.Conditii tehnice generale de sudura.

8. STAS 1125-2 Sudarea metalelor.Electrozii iveliti pentru sudarea otelurilor carbon si slab aliate.Conditii tehnice.

9. STAS 767-0 Constructii civile,industriale si agrozootehnice.Tolerante si asamblari in constructii.Conditii tehnice generale de calitate.

10. C 150 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile,industriale si agricole.

11. C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructie si a instalatiilor aferente.

12. Legea 10/1995 Lege privind calitatea lucrarilor in constructii. 13. STAS 10493-76 Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea

tasarii si deplasarii constructiilor si terenurilor. 1.3 PRESCRIPTII SI CERINTE PRIVIND CALITATEA MATERIALELOR.

Dimensiunile si tolerantele pentru sectiunile de otel laminat la cald trebuie sa satisfaca conditiile urmatoarelor prescriptii tehnice :STAS 500-1''Oteluri de uz general pentru constructii.Conditii

44

generale tehnice '',SR EN 10021 ''Oteluri si produse siderurgice .Conditii tehnice generale de livrare'',STAS 564'' Otel laminat la cald''.Otel U'',STAS 424 ''Otel laminat la cald.Otel cornier cu aripi egale'',STAS 395''Otel laminat la cald Otel lat'',STAS 505 ''Otel laminat la cald.Table groase.Conditii tehnice de calitate. Electrozii de sudura pentru arcul metalic de sudura manuala trebuie sa satisfaca conditiile STAS 1125-1.Sudarea metalelor.Electrozii iveliti pentru sudarea otelurilor cu arc electric.Conditii tehnice generale de sudura STAS 1125-2''Sudarea metalelor.Electrozii iveliti pentru sudarea otelurilor carbon si slab aliate.Conditii tehnice. Bolturile hexagonale,suruburile si piulitele de precizie trebuie sa satisfaca cerintele SR STAS 4014''Suruburi cu cap hexagonal partial filetate grade C'' si ISO 4033 ''Piulite hexagonale stil 2 grade A si B''. Bolturile hexagonale,suruburile si piulitele de precizie trebuie sa satisfaca cerintele STAS 4014 ''Suruburi cu cap hexagonal partial filetate grade A si B '',STAS 4242''Suruburi cu cap hexagonal.Clase de executie A si B. Saibele din otel trebuie sa satisfaca cerintele STAS 5200-4''Saibe plate serie de dimensiuni normale.Clase de executie A'', STAS 5200-5''Saibe plate serie de dimensiuni mari clasa de executie A si C ''. La executie se vor folosi,atat dimensionat cat si calitativ,numai materialele indicate in proiect,orice schimbare de materiale (calitate sau dimensiuni semifabricat) se va face numai cu avizul scris al Proiectantului/Consultantului si se vor anexa la documentatia de insotire a produsului.Materialele utilizate vor fi garantate de furnizori cu certificate de calitate privind compozitia chimica,caracteristicile si incercarile mecanice conform standardelor in vigoare. Materialul de adaos pentru sudura va fi corespunzator elementelor care se asambleaza si va fi de asemenea insotit de certificate de calitate garantate de furnizori.Materialul de adaos va fi stabilit de Contractor in functie de procedeul de sudare adoptat .Nu se admit remedieri prin sudura a defectelor ce depasesc limitele de admisibilitate prescrise in standardele respective.

1.4 VERIFICAREA CALITATII.

Controlul calitatii si receptia in uzina se va face conform H.G.R Nr.273/94,Legii 10/95,STAS 767/0-88 si C150-84,efectuandu-se incercarile prescrise si intocmindu-se documentele legale ce vor insoti furnitura la investitor. Inainte de executie materialele vor fi verificate din punct de vedere calitativ si dimensional de catre organul de control autorizat.Asupra fiecarui reper se vor face urmatoarele verificari:

– identitatea materialului cu cel prevazut in proiect ;in caz de modificari se vor prezenta derogarile avizate de factori autorizati;

– starea de curatire, prelucrare si/sau finisare a suprafetelor conforma cu cele indicate pe desenele de executie sau mentionate;

– verificarile si masuratorile se vor face cu mijloace sau aparate de control adecvate scopului si gradului de precizie cerut;

– defectele admise in materialul de baza vor fi cele admise in standardele de material,iar abaterile de forma ale semifabricatelor se vor incadra in limitele admise de standardele de produse.In lipsa acestor certificate Contractorul trebuie sa faca probele necesare conform standardelor in vigoare si sa intocmeasca certificatele de calitate corespunzatoare.

Inainte de executie materialele vor fi verificate din punct de vedere calitativ si dimensional de catre organul de control autorizat.Asupra fiecarui reper se vor face urmatoarele verificari:

45

– identitatea materialului cu cel prevazut in proiect;in caz de modificari se vor prezenta derogarile avizate de factori autorizati;

– strea de curatire,prelucrare si/sau finisare a suprafetelor conforma cu cele indicate pe desenele de executie sau mentionate ;

– verificarile si masuratorile se vor face cu mijloace sau aparate de control adecvate scopului si gradului de precizie cerut;

– defectele admise in materialul de baza vor fi cele admise in standardele de material,iar abaterile de forma ale semifabricatelor se vor incadra in limitele admise de standardele produse.In lipsa acestor certificate Contractorul trebuie sa faca probele necesare conform standardelor in vigoare si sa intocmeasca certificatele de calitate corespunzatoare.

1.5 LIVRAREA,MANIPULAREA,DEPOZITAREA

Inainte de a fi livrata pe santier,fiecare piesa de otel prelucrata trebuie marcata distinct in conformitate cu desenul de montaj.La manipularea,incarcarea,transportarea,descarcarea elementelor de constructii metalice se vor lua toate masurile pentru a se asigura evitarea producerii deformatiilor.Materialul marunt (gusee,suruburi,piulite,saibe,etc) va fi transportat in lazi rezistente.

1.6 EXECUTIA LUCRARILOR,MONTAREA,INSTALAREA,ASAMBLAREA

Montarea elementelor de constructii metalice se realizeaza dupa reguli care fixeaza tolerante la montare ale acestora si care sunt cuprinse in STAS 767-0 ''Constructii civile,industriale si agrozootehnice.Tolerante si asamblari in constructii.Conditii tehnice generale de calitate''. Tehnologia de executie a structurii metalice si a armaturilor rigide se va stabili de catre constructor in conformitate cu proiectul de executie si recomandarile din prezentul caiet de sarcini.

1.6.1 Prevederi generale

Toate operatiile de executie si montaj se vor efectua cu personal calificat in acest gen de lucrari,coordonat tehnic.Unitatea ce executa constructiile metalice si montajul acestora va asigura si masurile de securitate a muncii si paza contra incendiilor necesare realizarii acestor lucrari. Orice modificari fata de proiect vor fi aduse la cunostiinta Proiectantului /Consultantului pentru a fi avizate si introduse in documentatie

1.6.2 Pregatire,debitare,sanfrenare Inainte de punerea in executie a produselor se va analiza proiectul in vederea stabilirii tehnologiei de executie. Laminatele vor fi curatate inainte de a fi debitate,prelucrate si apoi imbinate. Suprafata profilelor laminate trebuie sa fie neteda si fara fisuri.Defectele superficiale pot fi indepartate cu polizorul cu conditia ca dupa indepartare grosimea materialului sa nu scada sub limitele de toleranta prevazute in STAS 1111-86.Nu se admit remedieri prin sudura a defectelor de suprafata.

46

Se recomanda ca taierea la dimensiune a tablelor sau celorlaltor profile sa se faca cu mijloace mecanice.In cazul in care taierea se face cu flacara,oxiacetillenica se va lasa un adaos suficient pentru a se inlatura materialul decarburat prin prelucrarea mecanica a muchiilor.Abaterile limita vor corespunde STAS 1111-86 si STAS 2300-88. Piesele prelucrate nu trebuie sa prezinte muchii ascutite,bavuri,pete de zgura. Rugozitatea lor va fi de maxim 25 μm.

1.6.3 Sudare

Sudurile sunt reprezentate si notate conform STAS 735/1-87,iar dimensiunile rosturilor imbinarilor sunt stabilite conform STAS 6662-87,functie de grosimea materialelor si tipul de sudura ales pentru imbinarea reperelor. Clasa de calitate a sudurii va fi clasa III-a conform STAS 9398-83. Documentatia tehnica pentru asamblarea prin sudura se elaboreaza de catre firma care uzineaza elementele din otel si trebuie sa cuprinda:

– pregatirea si prelucrarea materialului; debitarea cu pastrarea marcii otelului si executia rosturilo;

– tehnologia de sudare conform STAS 11400/1-88 (inclusiv pentru remedierea defectelor); – tehnologia de asamblare a elementelor:pregatire,trasare,ordine de asamblare ,utilaje si

dispozitive de lucru; – programul de control calitativ; – indicatii privind preasamblarea in uzina,depozitarea,marcarea si asamblarea pentru

transport precum si schemele de incarcare in mijloacele de transport.

1.6.4 Lucrari de sudare si asamblare la temperatura scazuta (timp friguros)

La executia lucrarilor pe timp friguros se vor respecta prevederile Normativului C 16-84:

Etape/Procese tehnologice

Proces tehnologic/conditii Temperatura ° C

Durata

Depozitarea Elementele metalice in depozite descoperite,pe suporti de lemn,amplasati pe platforme din pietris compactat,amenajate pe teren uscat.

Depozitarea Materialele de imbinare 2 Depozitarea Electrozi,fluxuri si sarma de

sudura invelite in suplimentar in folii de polietilena,asezate pe rafturi la o inaltime minima de 50 cm fata de pardoseala

47

Etape/Procese tehnologice

Proces tehnologic/conditii Temperatura ° C

Durata

Montarea Curatarea de rugina si uscarea portiunilor destinate imbinarilor

-10°C Durata de executie

Montarea Manipularea,asezarea la pozitie,sprijinirea pe calaje si asamblarea provizorie


Montarea Executareaimbinarilor fara sudura


Vopsirea Chituirea pe suprafete uscate +5°C 2 ZILE Vopsirea Grunduirea elementelor,pe

suprafete uscate in incaperi incalzite

+10°C 1 zi

Sudurile se vor executa fara intrerupere.Sudarea se va incepe si termina pe piese terminale(accesorii).Utilajele (dispozitivele)de sudura vor fi protejate corespunzator contra intemperiilor prin adapostirea in baraci. Cablurile ce servesc la alimentarea cu curent electric vor fi pozate pe suporti de lemn:nu se admite ingroparea cablurilor in zapada sau asezarea lor pe pamantul inghetat. La sudare se vor respecta urmatoarele conditii: Proces tehnologic/montaj Temperatura Durata-zile Uscarea electrozilor in cuptoare speciale;Electrozii se vor aproviziona la punctul de lucru in cantitati care sa nu depaseasca necesarul pentru 2 ore de lucru

- 1

Preincalzirea zonelor pe care se aplica cordoane de sudura: -piese cu grosimi pana la 25mm -piese cu grosimipeste 25mm

Conform normelor furnizorilor

Depunerea succesiva a straturilor de sudura inainte de racirea zonei de imbinare.La depunerea unui strat nou,temperatura celui precedent nu trebuie sa fie

100-150°C 150-500°C

Inainte de inceperea sudurii

48

Proces tehnologic/montaj Temperatura Durata-zile mai mica de: Uscarea electrozilor in cuptoare speciale ;Electrozii se vor aproviziona la punctul de lucru in cantitati care sa nu depaseasca necesarul pentru 2 ore de lucru

200°C Durata de executie

Timpul de lucru al sudorilor se va micsora,in functie de temperatura,alternand cu pauze de aprox.10 minute pentru odihna si incalzire. Sudarea otelului,inclusiv sudurile de prindere care se incorporeaza in lucrarea finisata,trebuie sa corespunda prevederilor C 150 ''Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile,industriale si agricole''.De asemenea,se vor respecta urmatoarele prescriptii tehnice:

– SREN ISO 9013 ''Sudarea si procedeele conexe.Clase de calitate si tolerante dimensionale ale suprafetelor taiate termic (cu flacara oxigaz)''

– STAS 10564-2 ''Taierea cu plasma a metalelor.Clase de calitate ale taieturilor''. Contractorul va intocmi tehnologia de sudare tinand seama de calitatea materialelor imbinate,tipul de sudura indicat in proiect,continuitatea si lungimea cordonului de sudura,compozitia si calitatile mecanice ale acestuia.Nivelul de acceptare al defectelor sudurilor va fi nivelul ''C''. Procedeele de sudura aplicate vor avea in vedere prevenirea aparitiei de deformari ale tablelor sau rigidizarilor,deformarii care ar putea introduce tensiuni interne care sa influenteze negativ comportarea elementelor structurale. Suprafetele care trebuie sudate se vor curata de rugina,zgura,ulei,vopsea etc,si numai dupa aceea se va trece la executarea sudurilor.Inainte de sudare se controleaza ca marginile prelucrate sa corespunda plansei de executie si sa nu prezinte defecte ca: exfolieri,fisuri,urme de zgura,pori etc.Preincalzirea reperelor in vederea sudarii,respectiv detensionarea lor,se prescrie la tehnologia de executie (la tablele de 25 mm grosime) Materialul de adaos pentru sudura se prescrie de catre Contractor prin tehnologia de sudare,in functie de calitatea materialelor imbinate,tipul si dimensiunea sudurii,astfel incat sa se asigure calitatea ceruta prin clasa de calitate stabilita.Remedierea sudurilor se va face sub control autorizat si vor fi mentionate in documentatia de insotire a produsului.Acestea vor fi verificate dupa remediere,in conditiile prescrise pentru sudurile initiale. Lungimea sudurilor de prindere care vor fi incorporate in lucrarea finisata nu va fi mai mica decat de 4 ori grosimea placii celei mai groase sau de 50 mm,luandu-se in consideratie cea care din cele doua este mai mica. Imbinarile executate prin sudura manuala,semiautomata sau automata vor avea caracteristicile mecanice minime cerute pentru materialele pieselor care se sudeaza. Sudarea constructiilor metalice se va executa la o temperatura de peste +5 Ф C.In cazul executiei sudurilor in aer liber trebuie luate masuri pentru protejarea locului de sudura si a sudorului de vant,ploaie si zapada.

49

1.6.5 Montaj

La montajse va verifica in mod obligatoriu existenta si calitatea tuturor subansamblelor componente.Montajul se va executa conform planselor de executie.Intreprinderea care monteaza constructia din otel va intocmi urmatoarea documentatie(conform STAS 767/0-88):

– masuri privind depozitarea si transportul pe santier a elementelor de constructii; – organizarea platformelor de preasamblare pe santier cu indicarea mijloacelor de transport

si ridicat ce se folosesc; – verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse; – pregatirea si executia imbinarilor de montaj; – verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru constructia montata; – ordinea de montaj; – metode de sprijinire si asigurarea stabilitatii elementelor in fazele intermediare de montaj; – tehnologia de sudura pe baza de procedee de sudura conform standardelor in vigoare; – programul de control al calitatii si receptia pentru furnitura,executia montajului si

protectia anticoroziva in conformitate cu H.G.R. Nr.273/94,Legii 10/95,STAS 767/0-88 SI c 150-84.

1.6.6 Montarea stalpilor metalici

Stalpii metalici vor fi montati in concordanta cu urmatoarele proceduri: – cu dispozitivul stabilit se agata stalpul in macara si se transporta la locul de montaj; – se prind ancorajele necesare pentru mentinerea verticalitatii; – se aseaza stalpul pe pozitia corecta si se axeaza pe cele doua directii; – se prind ancorajele de piesele special prevazute si cu ajutorul lor,se verticalizeaza

stalpul; - se executa imbinarea conform proiectului;

– se desprinde stalpul din macara.

1.6.7 Montarea fermelor metalice

Fermele metalice se vor monta in concordanta cu urmatoarele proceduri: – stalpul se va masura la ambele capete ale deschiderii; – se corecteaza capetele stalpilor in functie de rezultate; – se verifica dimensiunile si geometria fermei conform proiectului; – se marcheaza cu vopsea axele longitudinale ale fermelor; – se monteaza sustinerile pentru ferme conform fisei tehnologice; – se echipeaza fermele cu piesele necesare pentru ridicare; – se agata fermele cu dispozitivul special de ridicare si se transporta cu macaraua la locul

si inaltimea de montaj; – se monteaza fermele,executandu-se imbinarea,conform proiectului de executiesi fisei

tehnologice; – se ancoreaza ferma cu tiranti pentru a preveni rasturnarea ei sau orice alta deformatie

perpendiculara pe planul ei. – se desprinde ferma din macara si se continua operatiile cu alta ferma.

Tehnologia este valabila si pentru montarea panelor si contravantuirilor metalice.

50

1.7.ACOPERIRI DE PROTECTIE SI VOPSIRI

Elementele structurii metalice se vor acoperi cu un grund protector pentru perioada de depozitare,anterioara montajului,pentru evitarea inceperii fenomenului de coroziune.Grundul protector nu trebuie sa contina plumb si trebuie aprobat de consultant.Grundul protector se va aplica uniform si continuu pe toate suprafetele .Tehnologia de aplicare a grundului si vopselii (sau vopselii termo-spumante de protectie la incendiu)se va face conform instructiunilor furnizorului.Eventualele deteriorari ale grundului protector survenitepe perioada transportului sau la depozitare vor fi remediate la locul de depozitare,in care scop se va livra o cantitate suplimentara de grund protector impreuna cu subansamblele (accesoriile). Suruburile,saibele si ancorele autoperforante se vor conserva cu orice tip de vaselina sau unsoare minerala. Toate elementele ce sunt armaturi rigide pentru beton armat cu armatura rigida (B.A.R) nu se vor acoperi cu grund protector sau vopsea.

1.8 CONTROLUL CALITATII

Verificarea controlului calitatii se face conform STAS 767 ''Constructii civile,industriale si agricole.Constructii generale de calitate'' pentru :

– conditii de calitate; – controlul calitatii executiei elementelor si al cordoanelor de sudura; – remedierea defectelor de sudura; – controlul tehnic de calitate inainte de operatia de sudare; – controlul tehnic de calitate in timpul operatiei de sudare; – controlul tehnic de calitate al elementelor si al imbinarilor sudate.

Imbinarile constructiilor metalice trebuie sa satisfaca cerintele 150 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile,industriale si agricole'',STAS 767-2''Constructii civile,industriale si agricole.Imbinari nituite si imbinari cu suruburi la constructii din otel.Prescriptii de executie''. Verificarile specificate pentru suduri trebuie sa fie efectuate in conformitate cu schema urmatoare: Obiectiv de verificat- Tipul imbinarii

Conformitatea verificarii cu clasa de calitate

Verificare conform Normativelor

Sudura cap la cap - clasa de calitate C2 -controlul cu lichide penetrante si controlul cu pulberi magnetice 100%

STAS 5540 ''Incercari ale imbinarilor''

Sudura de colt - controlul cu radiatii penetrante - 10% pentru clasa C2-nu exista defecte. - 100% pentru clasa C2 dupa remedieri

STAS 5976/1 ''Incercari ale imbinarilor sudate in colt'' STAS 6606 - Defectoscopie cu radiatii penetrante.Controlul imbinarilor sudate prin topire

51

Pentru sudori se vor respecta urmatoarele conditii: -toti sudorii trebuie sa posede un certificat aprobat de aptitudini sau o calificare aprobata,corespunzatoare clasei de lucrari la care vor fi angajati.Se va prezenta la cerere o copie a certificatului de aptitudini -daca sudorii nu poseda certificate de aptitudini aprobate,''sa prezinte spre aprobare probe in conformitate cu STAS 9523-1,2 ''Examinarea si autorizarea sudorilor'' privind aptitudinile sudorilor pentru clasa de lucrari care urmeaza sa fie executate. -unitatile care executa imbinari sudate sunt obligate sa utilizeze sudori autorizati intern si verificati periodic,sudori autorizati ISCIR sau RNR; -autorizatia interna este valabila in cadrul intreprinderii timp de 2 ani de la verificarea calificarii sudorului in conditiile STAS 9532-1,2 ''Examinarea si autorizarea sudorilor''. Toate sudurile si suprafetele adiacente trebuie sa fie examinate vizual pentru a se constata absenta urmatoarelor defecte:

– crapaturi in sudura sau in suprafetele adiacente; – incluziuni de zgura; – porozitate; – lipsa lipirii la marginea sudurii; – unghi interior; – profil concav al sudurii; – cordon de sudura excesiv de convex; – o tranzitie proasta intre sudura si elementele sudate; – lipsa alinierii intre componentele imbinarii; – lipsa de penetrare a radacinii sudurii; – un cordon de penetrare excesiv.

Defectele admise la suduri se vor incadra in prevederile STAS 9398-83 pentru clasa a III-a de calitate.Remedierile sudurilor se vor face sub control autorizat. Acestea vor fi verificate dupa remediere in conditiile prescrise pentru sudurile initiale. 1.9. TOLERANTE

Tolerantele admise la uzinare sunt cele prevazute in STAS 767/0-88. Abaterile de dimensiune admise pentru elementele structurale de otel situate deasupra fundatiilor trebuie sa se incadreze in urmatoarele limite: – pentru orice suprafata orizontala nominala masurata de la nivelul de referinta cel mai

apropiat,± 5mm; – pentru orice suprafata nominala verticala masurata de la linia de referinta cea mai apropiata,±

5mm; Independent de tolerantele indicate mai sus,se iau in considerare urmatoarele: – abaterea admisa a dimensiunilor sectiunii transversale a elementelor incorporate fata de cele

indicate pe desene trebuie sa fie egala sau mai mica de ± 3mm sau ± 1:500 fiind luata in considerare cea mai mica din cele doua, in afara de cazul cand in desene se prevede altfel.

– abaterea admisa in verticalitate a elementelor trebuie sa fie egala sau mai mica de 1:500. – abaterea admisa in inclinare trebuie sa fie egala sau mai mica de 1/1000 din lungimea

elementelor .

52

– abaterile totale maxime admisibile fata de dimensiunile orizontale si verticale nu trebuie sa depasesca ± 1:1000 sau ± 30mm,fiind luata in considerare cea mai mica dintre cele doua.

1.10. RECEPTIA PIESELOR SI SUBANSAMBLELOR

Receptia pieselor va fi efectuata de reprezentantul Furnizorului si Investitorului;furnizorul are obligatia de a pune la dispozitie urmatoarele acte; – buletine de calitate pentru materiale ; – procesele verbale cu rezultatele probelor si verificarilor; – buletinele de analiza pentru controlul sudurilor,inclusiv a celor remediate (daca este cazul) Receptia elementelor,subansamblurilor si structurilor metalice s eva face in prezenta reprezentantului Investitorului,a Proiectantului si a Consultantului.Eventualele neconcordante sau modificari efectuate la proiect vor fi operate de proiectant in documentatia de executie.

1.11 CONDITII DE EXPLOATARE

Dupa darea in exploatare constructia metalica nu va fi supusa altor solicitari in afara celor inscrise in proiect .In timpul exploatarii nu se va schimba destinatia constructiei si nu se va modifica structura constructiva. Investitorul/Beneficiarul va inspecta periodic constructia metalica,cel putin o data pe an .In afara acestor inspectii periodice sunt necesare inspectii suplimentare ale constructiei metalice astfel: – in primele 6 luni de la darea in exploatare :Inspectii periodice; – in caz de cutremur,incendiu,actiunea vantului etc:Defectele constatate cu ocazia acestor

inspectii se vor consemna intr-un proces verbal si apoi se trece la remedierea lor. Lucrarile cu caracter de reparatii si consolidari se vor face numai in conformitate cu legislatia in vigoare privind proiectarea si executia,precum si cu respectarea Legii 10/1995 privind calitatea in constructii.

1.12.MASURATORI SI DECONTARI Masuratorile si decontarile se vor face cu verificarea pe teren a stadiilor fizice,folosindu-se lista de articole comasate . Masuratorile se vor intocmi pe baza articolelor de lucrari cuprinse in specificatiile din contract,luand in considerare toate planurile si detaliile de executie. Masuratorile si decontarile se fac la kg de confectii metalice.

53

CAIET DE SARCINI

ARHITECTURA

54

2. CAIET DE SARCINI – LUCRARI DE TAMPLARIE

2.1.GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice pentru lucrarile de tamplarie structurale pentru acoperisuri si pentru pardoseli din lemn. Lucrarile pentru tamplarie pentru acoperis sunt necesare atat in constructiile noi cat si in cele de reabilitare, in timp ce cele pentru pardoseli din lemn doar in lucrarile de reparatii in cladirile monumnete istorice. Pentru lucrarile de tamplarie din lemn, lucrarile de finisaje pentru tamplariile si placarile de acoperis vedeti capitolele respective la Lucrarile de Arhitectura: - tamplarie din lemn pentru usi si ferestre; Componentele de tamplarie pot avea urmatoarele functii: decorative, mecanice si portante. 2.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

STAS 942-86 Cherestea de rasinoase. Dimensionari nominale STAS 1928-90 Cehrestea de stejar. Clase de calitate STAS 1949-86 Cherestea de rasinoase. Clase de calitate. STAS 2925 -86 Protectia cherestelei impotriva ciupercilor si a insectelor Xylophagus STAS 5194-88 Cherestea. Metode de masurare. Reguli si metode pentru contolul

calitatii. Specificatii pentru marcare si transport STAS 8022-91 Lemn. Determinarea eficacitatii masurilor antifuningine STAS 9302/1-81 Protectia lemnului. Prescriptii tehnice generale STAS 9302/2-88 Protectia lemnului. Imprenarea la presiuni diferite de presiunea

atmosferica cu produse solubile in apa. Prescriptii tehnice STAS 9302/3-81 Protectia lemnului. Imregnarea la presiunea atmosferica cu produse

lichide. Prescripatii tehnice STAS 9302/4-88 Protectia lemnului. Tratamente petnru suprafata. Prescriptii tehnice STAS 9302/5-90 Protectia lemnului. Impreganarea al presiuni diferite de presiunea

atmosferica cu uleiuri antiseptice. Prescriptii tehnice STAS 1245/4-74 Placaj. Determinarea fortei de comprimare STAS 1245/5-82 Placaj. Determinarea schimbarilor de dimensiune si greutate datorita

umiditatii relative a aerului STAS 1575-88 Placa laminate. Panou STAS 1809-87 Panou. Determinarea fortei de lipire la forta de forfecare STAS 2161-87 Placa. Determinarea fortei de forfecare la rosturile lipite STAS 5513-89 Furnir, placaj, placa laminate. Clasificare si terminilogie STAS 7578-90 Placi din fibra de lemn. Placi plastificate STAS 7873-76 Placaj. Determinarea conditiei de lipire folosind dalta EN 204 Clasificarea adezivilor non-structurali pentru imbinarea produselor din

lemn si cele derivate din cherestea EN 301 Adezivi, fenolici si aminiplastici, pentru structurile portante din

cherestea: clasificarea si cerinte de executare EN 312-4 Placi aglomerate – Specificatii – Partea 4: Cerinte pentru placi portante

pentru folosire in conditii de umiditate

55

EN 312-5 Placi aglomerate – Specificatii – Partea 5: Cerinte pentru placi portante pentru folosire in conditii de umiditate

EN 322 Panouri pe baza de lemn – determinarea continutului de umiditate EN 335-1 Durabilitatea prodelor din lemn si proselor pe baza de lemn – definirea

claselor de risc a atacurilor biologige – Partea 1: Generalitati EN 408 Structuri din cherestea – Cheresyea structurala si Cherestea laminate

lipita _ Determinarea unor proprietati fizice si mecanice EN 622-2 Placi din fibra – Specificatii- Partea 2: Cerinte pentru placi dure EN 622- 3 Placi din fibra – Specificatii – Partea 3: Cerinte pentru placi medii EN 622 -5 Placi din fibra – cerinte – partea 5: cerinte pentru placi procesate la cald

(MDF) EN 635-2 Placaj – clasificare dupa aspectul suprafetelor – partea 2: Lemn de

esenta tare EN 635-3 Placaj – clasificare dupa aspectul suprafetelor – partea 3: Lemn de

esenta moale EN 363-1 Placaj – specificatii – Partea 1: cerinte pentru placaj pentru folosire in

conditii uscate EN 636-2 Placaj – specificatii – Partea 2: cerinte pentru placaj pentru folosire in

conditii de umiditate EN 363-3 Placaj – specificatii – Partea 3: cerinte pentru placaj pentru folosire in

conditii exterioare EN 717 – 2 Clase de propagare pentru aldehida formica EN 789 Structuri de cherestea – Metode de Testare – Determinarea

proprietatilor mecanice ale panourilor din lemn EN 942 Cherestea pentru tamplarie – Clasificarea generala a calitatii cherestelei EN 1058 Panouri de lemn – Determinarea alorilor caracteristice pentru

proprietatile mecanice si densitate prEN 12765 Clasificarea adezivilor termoreactivi pentru lemn pentru aplicari non-

structurale prEN13183-1 Cherestea rotunda si ecarisata – Metoda pentru masurarea ontinutului

de umiditate- Pattea1: metoda pentru determinarea continutului de umiditate pentru o bucata de cherestea rotunda sau ecarisata (Metoda de uscare in cuptor)

prEN 13307 Scandura din cherestea si profile neprelucrate pentru tamplarie prENV 13696 Podea din lemn si parchet – determinarea elasticitatii si rezistentei la

uzura EN 335-2 Durabilitatea produselor din lemn sau pe baza de lemn – definirea

claselor de risc pentru atac biologic – Partea 2: aplicarea pentru lemn masiv

EN 335-3 Durabilitatea produselor din lemn sau pe baza de lemn – definirea claselor de risc pentru atac biologic – Partea 3: aplicarea pentru panouri pe baza de lemn

EN350-2 Durabilitatea produselor din lemn sip e baza de lemn – Durabilitatea naturala a lemnului masiv – Pareta 2: Ghid pentru durabnilitatea naturala si pentru tratarea speciilor de lemn selectate importate din Europa

56

EN 844 Cherestea rotunda si ecarisata – Terminologie prEN 13647 Pardoseala din lemn si parchet si panouri si placari din lemn –

Determinarea caracteristicilor geometrice 2.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE, LIVRARE, MANIPULARE SI DEPOZITATE Lucrarile include urmatoarele articole si materiale;

a) -elemente structurale din lemn -structuri de grinzi ale acoperisului traditionale, capriori, etc.; -grinzi usoare imbinate prin cuie; -imbinari, caproiri, pane, grinzi de coama b) -sipci, panouri, placi pentru acoperis -placi din lemn din esenta tare pentru pardoseli lamba si uluc -panouri din lemn din esenta moale sau placi din cherestea ca suport pentru membranele acoperisului si stratul de scanduri de sub acoperis structura lucarna -sageac -placarea partii de dedesupt a acoperisului -sipci pentru fixarea tiglelor si tablelor din metal -panouri pentru placarea peretilor interiori cu lamba si uluc -scari, mana curenta, balustrade din lemn (in cladirile istorice) -placi de protectie pentru pereti interiori din lemn masiv -glafuri interioare pentru usi din lemn, placa aglomerata acoperita cu rasina din melamina

sau marmuraartificiala (Werzalit sau similar aprobate)

c) -mobile incorporate -panouri din lemn masiv, placa aglomerata acoperita cu rasina din melamina si placaj -

pentru dulapuri, dulapuri, etc, conform planselor -table -masti de protectie din lemn pentru calorifere d) -acccesorii -cuie si suruburi -bolturi, piulite si saibe -placi pentru insurubare si talpi -ancore din otel -adezivi -protectii impotriva ciupercilor -produse de ignifugare

e) -echipamente -macarale -elevatoare si trolii

57

Livrare, Manipulare si Depozitare Cheresteaua structurala trebuie sa fie insotita de certificatele de calitate si de alte documete care sa certifice orice tratament industrial. Cheresteaua se va depozita in stive, la distanta de sol si astfel incat sa fie evitat contactul cu apa de ploaie sis a fie permisa o buna circulatie a aerului intre staturile de cherestea. Cheresteaua de calitati diferite se va marca si depozita diferit. Elementele pre-asamblate (cum ar fi ferme prinse incuie sai grinzi grele din lemn laminat) vor fi depozitate astfel incat sa se asigure accesul usor cu macarale, elevatoare, trolii si alte masini de ridicare. Se vor proteja impotriva oricaror deteriorari cauzate de vant puternic. Lemnul pentru tamplarie se va transporta in mijloace de transport inchise, evitand orice detriorare in timpul transportului. Orice parti mobile ale tamplariei (sertare, usi, etc) se vor fixa pentru a evita deschiderea accidentala. Suprafetele expuse se vor proteja importiva zgarieturilor. Panourile pentru placare trebuie sa fie transportaet in invelisuri de plastic si legate, pentru a evita orice deteriorare. Tamplaria va fi depozitata intr-un loc uscat de pe santier, bine protejata de intemperii. Orice material inflamabil se va tine deparet de piesele de lemn si de tamplarie Predari Inainte de incepere lucrarilo, contractorul va furniza plansele de exectie si mostre de materiale pentru a fi aprobate de Consultant. Tamplaria facuta pe comanda va fi detaliata atat privind cota cat si sectiunea. 2.4. EXECUTIA LUCRARILOR, MONTARE, INSTALARE, MONTAJ 2.4.1. TAMPLARIE NEPRELUCRATA Toata tamplaria trebuie marcata in stricta concordanta cu planurile si trebuie fixata in cea mai buna metoda posibila cu aprobarea Consultantului si Investitorului. Structura de lemn se va prinde correct, se va verifica, prinse in suruburi sau bolturi cum este necesar. Imbinarile longitudinale din sageacuri, etc. trebuie facute pe suporturi. Elementele in lemn cu imbinari suprapuse, trebuie sa se suprapuna 150 mm sau de 2 ori inaltimea elementului cel mai mare. Cuiele, suruburile, pironi, bolturile, ancorele pentru incadrare trebuiesc prevazute unde este necesar si cum este proiectat. In fara de imbinarile care sunt proiectate in lucrarile structurale, altele nu sunt premise decat cu permisiunea anterioara din partea proiectantului sau Consultantului. Nici un element structural nu va fi taiat fara directionarea lor. Pentru alte lucrari de tampalrie, elementele din lemn, vor fi pe cat posibil dintr-o bucata pe acceasi sedchidere. La colturi, elementele din lemn vor fi imbinate pe jumatate pentru elementele de aceleasi grosimi si ses vor suprapune sufficient pentru materialele de grosimi diferite.

58

TAMPLARIE PENTRU FINISARE/DIN LEMN a)Generalitati Calitatea tamplariei pentru finisare, grosimea panourilor si tipul conexiunilor si constructiilor sunt definite conform proiectului ethnic In locul placilor agglomerate este de preferat sa se foloseasca articole din lemn solide, care se vor finisa cu poliuretan sau lac alchinic deoarece acestea se pot retusa si repara usor. Trebuie evitata folosirea finisajelor si a produselor laminate care sunt greu de retusat si de revopsit pe santier. Se vor evita finisaje din vopsea de ulei, care adesea necesita intretinere excesiva

b)Scari din lemn Toate elementele scarilor din lemn se vor face din lemn de esenta tare masiv, conform proiectului ethnic sau, in cazul in care se repar, conform conditiilor existente

c)Tamplarie si mobile incorporata Pentru tamplaria din lemn in scoli, n uses vor folosii panouri din fibra cu densitate medie cu placare cu vopsea pentru ca sunt sufficient de robuste si durabile, se vor folosi placi agglomerate din rasini de melamina (formica, Resopal sau similar aprobate) sau lemn masiv (furnuit sau lacuit).

Feroneria, deasemenea, va fi de calitate institutionala. Se vor folosi balamale legate cap la cap ori de cate ori este posibil. Se vor folosi piese glisante cu rulmenti de buna calitate, cu capacitatea de incarcare adecvata pentru scopuil propus. Tragerea sertarelor si ale usilor nu trebuie sa aiba bariere, darn u trebuie sa iasa intr-un mod care sa sugereze ca tragerea poate fi folosita ca etapa (o problema comuna pentru tragerea sertarelor joase).

Feroneria folosita la tamplarie trbuie sa fie disponibila in mod obisnuit si usor de gasit in Romania. Se va folosi doar feronerie care a fost disponibila pentru mult timp si care se asteapta sa fie disponibila si in viitor.

Panourile din plastic laminate se vor construite cu placi sustinatoare sau de echilibrare pe suprafetele mascate pentru a reduce deformarea. Toate partile interioare se vor acoperi cu placi laminate sau se vor etansa complet impotriva umezelii pentru a reduce posibilitatea ca interiorul sa se umfle si ca placa laminate sa se desfaca; acest lucru este foarte important la desprinderea placilor de protectie.

Panourile din bai de la lavoare nu trebuie sa fie laminate; sunt dificil de a se mentine uscate, de a fi curatate si usor de deteriorate. Se prefera lavoarele prinse de perete fara panouri. Un panou in partea opusa sau langa lavoar este oportun pentru a asigura loc pentru carti, genti si pachete cand se foloseste lavoarul. Panourile vor fi prinse sadecvat pentru a supota greutatea si incarcatura neobisnuita (cum ar fi asezarea oamenilor pe panouri).

59

d)Montarea tablelor pe perete Tablele sunt confectionate din lemn cu rama din lemn de esenta tare (stejar lacuit) si o placa placa pentru creta in partea inferioara. Vopsesua neagra sau verde (vezi salile de clasa existente) va fi mata sau lac din rasina alchidica fara luciu, fabricat pentru a se folosi la table. Ramndamentul vopselei va fi garantat pentru cel putin 10 ani. Tablele se vor fixa direct cu suruburi din otel in gaurile din perete, suficiente pentru a face fata incarcaturii. Tablele vor fi cat mai mari posibil, dar dimensiunile minime vor fi de 2.10 m latime si de 1.20 m inaltime.

e)Lambriuri Lambriurile sunt facute din prefabricate din lemn de esena moale cu lamba si uluc fixate vertical pe sipcile orizontale ancorate pe pereti cu suruburi. Lambriurile vor avea minim 1.20 m inaltime, cu sipci profilate in partea superioara si o bordure din lemn in partea inferioara. Lambriurile vor avea suprafata perfect neteda si lacuita. Trebuie sa asigure circulatia neintrerupta a aerului in spatial gol intre perete si lambriu.

f)Masti protectie pentru calorifere Mastile protectie se vor executa din: rame din lemn de esenta tare cu grilaj vertical din lemn alternative se pot folosi panouri OSB acoperite cu rasina din melamina (cum ar fi Werzalit sau similar aprobate) (ca pentru glafurile pentru ferestre de mai jos) Fixarea panourilor veritcale vor fi mobile pentru intretinerea caloriferelor. Console metalice reglabile (console telescopice) se pot folosi pentru a sustine in acelasi timp glafurile de al ferestre. Panourile vor avea o distanta minima de 15 cm fata de posea si vor permite circulatia aeruli in jurul radiatorului. Panoul va avea o distanta pe orizontala fata de calorifer de min. 5 cm. rama din lemn va fi sufficient de robusta sin u se va deforma sub influenta caldurii.

g)Placi pentru glafuri interioare de ferestre Vor fi facute din: -lemn masiv (lacuit) -placa aglomerata acoperita cu rasina din melaminad (Helopal sau similar aprobate) OBS acoperit cu rasina din melamina (Werzalit “Linea” sau “Exclusiv”)

Glafurile pentru ferestre nu vor avea pante spre fereastra. Daca exista o panta mica (pentru a drena condensul iarna), aceasta trebuie sa fie spre interiorul camerei. Placile pentru glafuri vor avea un canal pentru condens de 25mm latime si 5 mm adancime.]

Se vor evita puntile tehnice si infiltratiile de apa la intersectia dintre rama ferestrei si placa pentru glaf prin masuri adecvate. Sunt posibile metode variate de montare: Cand se lipeste de partea superioara a tamplariei masinve sau pe beton, spatiul dintre sipcile de lemn se va unple cu un strat termo-isolator (2 componente, spuma sau placa). Ca adeziv se va

60

folosi Sika Bond T2 (sausimilar aprobate). Intersectia dintre rampa de geam si placa pentru glaf se va desparti de o fasie hidroizolatoare.

Se permite montarea glafurilor doar direct in patul de mortar folosind ancore din otel galvanizat, daca o banda verticala termo-izolatoare separa placa de glaf si patul de mortar de rama ferestri.

In cazul unei imbinari cap la cap intre glaf si ram ferestri, rostul trebuie etansat cu masti.

Daca consola glafului este mai mare de 10cm, se va folosi o consola metalica. Consolele trebuie sa fie suficiente ca numar (la intervale de 50 cm) si ancorate in perete pentru a sprijini o sarcina verticala de 1kN (accesibilitatea glafului pentru mentinerea si curatarea ferestrelor). Daca OSb si placile agglomerate se folosesc pentru glafuri placi, marginile acestor placi trebuie protejate impotriva infiltrarii apei. Se vor folosi piese speciale. Atentia deosebita trebuie acordata zonelor umede, cum ar fi camerele de dus, piscinele, spalatoriile sau bucatariile.

2.5. CONROLUL CALITATII 2.5.1 TAMPLARIE MASIVA

Toate elementele din lemn folosite la tamplarie vor fi uscate si tratate impotriva ciupercilor. Fabricarea tuturor elementelor din lemn se va face din elemente standardizate si trebuie sa fie in concirdanta cu: continutul maxin de umiditate 19% clasa III de calitate standard pentru elementele din lemn in concordanrta cu STAS 1928-90 si 1949-86 pentru orice sortiment; Originea cheretelei Se recomanda sa se foloseasca cherestea din productia interna. Totusi, cand se foloseste cherestea importanta, trebuie dovedit ca provine de la o sursa fiabila, cu o eticheta care atesta ca a fost taiata de o comapanie certificate pentru managementul forestier, sustinatoare a mediului (incluzand programul pentru reimpadurire si /sau taiere selectiva). Placi pentru acoperis Palcile din lemn pentru acoperis trebuie sa fie perfect plane pentru a preveni orice deteriorare a membranei hidroizolatoare. Structura din lemn a acoperisului va fi ancorata de centura ultimului inel, pentru a : pentru a rezista la cel putin 1.6kN/m2 forta de ridicare cand se testeaza in orice loc sa fie in concordanta cu cerintele producatorului pentru sistemul de acoperis Tratamente de conservare Elementale din lemn indicate in proiect vor fi conservarte si tratate si vor fi in concordanta cu cerintele aplicate conform STAS 2925-86. Aceste conservari se vor face in concordanta cu normal romanesti de sanatate si siguanta.

61

Conservarea pentru panourile din lemn tratate, structurile pentru acoperis care probabil vor intra in contact cu sistemele de membrane ale acoperisului si cu scandurile din lemn, trebuie aprobate de Consultant si de producatorul sistemului de acoperis. Creozotul, pentaclorofenal, nafenatul sin cupru si quinolinate din cupru, de obicei nu sunt aprobate de producatorii de sisteme de acoperisuri. Produse de ignifugare Toate elementele structurale din lemn din mansarde, trebuie tratate cu produse ignifuge conform standardelor in vigoare. TAMPLARIE DIN LEMN PENTRU FINISARE Originea lemnului pentru tamplarie Vezi cherestea pentru tamplarie masiva. Continuul de umiditate Elementele individuale vor avea uncontinut de umiditate, ex lucrarile producatorului de 15(±2%) doar daca nu este stability altfel. Daca este necesar, continutul de umiditate se va verifica cu un aparat electric pentru umiditate. In caz de disputa, continutul de umiditate se va determina prin testul de uscare in cuptor a pieselor luate din centrul elementelor. Placajul Pentru folosire la tamplarie de finisare, panourile din placaj trebuie sa fie in concordanta cu cerintel prEN 636-1 in conditii uscate si EN636-2 in conditii de umiditate. Panourile din placaj deasemnea trebuie sa fie in concordanta cu cerintele prEN636-3. Abateri admisibile Abaterile dimensiunilor, in acelasi timp ale dimensiunilor de livrare si nominale trebuie sa fie cuprinse in urmatoarele limite: - pentru lungimi >500 mm : ± 0.1% - pentru lungimi< 500 mm: ± 0.5% - pentru latimi >200 mm: ±0.2% - pentru latimi <200mm: ±0.2mm - pentu grosimi: ±0.2mm Deformari Existenta oricaror deformari se va stabili la livrare.

62

a) Forma dreptunghiulara Deformarea formei dreptunghiulare nu va depasi 0.2% masurata de-a lungul latimii

b) Bombare Bombarea nu va depasi 0.5% din latimea de livrare.

c) Indoire Pentru lungimi care sunt mai mari de 1.0 m, indoirea nu va depasi 1.0% din lungime la livrare. Daca produse se vor monta doar prin lipire, acest lucru trebuie mentionat cand se face comanda. Pentru aceste produse, indoirea nu va depasi 0.5% din lungime.

d) Margini drepte Pentru lungimi mai mici de 1.0m, nu se va depasi 0.2mm Pentru lungimi mai mari de 1.0m, nu se va depasi 0.5mm

e) Prelucrare Calitatea prelucrarii pe partile vizibile ale tamplariei din lemn masiv trebuie sa fie astfel incat sa poata primi finisajul fara alte operatii, exceptand frecarea usoara. Toate componentele vor fi prelucrate cu atentie si finisate pe partea vizibila. Abateri usoare ale texturii lemnului sau defecte similare, cand se pot indeparta usor prin sablare.

Duritate si uzura

In cazul unei dispute si daca eset relevant, duritatea se va masura in concordanta cu EN 1534 pentru produsele din lemn si cele pe baza de lemn. Uzura se va masura conform prENV 13696. Valorile necesare pentru duritate si uzura, cand lemnul nu este protejat, vor fi mentionate in proiectele tehnice.

Forta mecanica

In caz de disputa si daca forta mecanica este relevanta (de exemplu pentru scarile, dulapurile, rafturile din lemn pentru carti) si daca grosimea materialelor livrate nu este in conformitate cu detaliile de executie, materialele/ produsele din lemn sau pe baza de lemn se pot testa in concordanta cu:

-EN408 pentru materialele din lemn sau pe baza de lemn -En 789 si EN1058 pentru produsele pe baza de lemn.

Cerinte pentru componentele din lemn pentru scari

Calitatea admisa pentru cherestea conform EN 942

63

Finisaj transparent Finisaj opac

Margine J30 J40 20mm/m

4 pe metru, nu se permite cu finisaj transparent

Partea orizontala a scarii 2mm/m

se permite daca estelaminat

Partea verticala 20mm/m nu se permiteColoana a uneiscari in spirala J30 J40 20mm/m

4pe metru, daca estelaminat

Mana curenta J30 2mm/mBalustrada J10 2mm/m

Imbinare coadade randunica

clasa EN942

Element Contractie

Abatere a texturii

lemnului

nu se permite

nu se permiteJ10 J30

J10 Folosirea aldehidei formice Unele placi aglomerate, placaje si materiale din placi similare sunt produse cu adezivi care emit aldehida fonica. Se permite sa se foloseasca doar acest tip de material de mobila, dispozitivele de prindere si fiting-uri, sau similar daca emit nu mai mult de 0.15 mg de aldehida formica per m3 de aer (clasa de emisie E1 conform EN 717-2). Pentru a demonstra conformitatea cu aceasta restrictie, este necesar ca materialul sa se fi testat de producator intr-o camera climatica in conditii de laborator. Contractorul sau producatorul trebuie sa furnizeze un certificat de testare.

64

3.CAIET DE SARCINI – LUCRARI DE ZIDARIE 3.1.GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de zidarie,cat si specificatiile mortarului pentru lucrari de zidarie. Caietul de sarcini nu are caracter limitativ,insa orice modificari sau completari se vor putea face numai cu avizul Proiectantului * si /sau Consultantului. La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale consemnate in proiect.Orice propunere de inlocuire trebuie motivata de contractant si aprobata de catre Proiectant * si Consultant/Investitor. *In concordanta cu legislatie Romana.. 3.2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .

STAS 10109/1-82 Lucrari de zidarie .Calculul si alcatuirea elementelor. C17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea

mortarelor de zidarie si tencuiala. STAS 438/1,2-80 Otel beton laminat la cald .Marci si conditii generale de

calitate. P118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor. STAS 6793-82 Constructii civile ,industriale si agrozootehnice.Cosuri ,canale

de fum pentru focare obisnuite la constructiile civile.Prescriptii generale.

STAS 457-80 Caramizi presate pline.

STAS 5185/2-80 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale.

NTR 9059-80 Panouri ceramice cu goluri orizontale.

STAS 8036-81 Blocuri mici pentru constructii din BCA si placi pentru izolatie termica.

STAS 1030-85 Mortare obisnuite de ciment ,var.Clasificare si conditii tehnice.

STAS 2634-80 Verificarea calitatii materialelor in stare proaspata si intarita.

65

STAS 9201-80 Var hidratat in pulbare pentru constructii.

STAS 146-78 Var pentru constructii.

STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane usoare.

STAS 790-84 Apa pentru constructii.

STAS 388-68 Ciment Portland.

STAS 1500-78 Ciment Pa 35.

3.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE .CONTROLUL CALITATII.LIVRARE,MANIPULARE,DEPOZITARE. a)Caramizi presate pline cu dimensiunile 240x115x63.Caramizile utilizate vor fi numai de calitatea 1,marca 100 si vor corespunde prevederilor STAS 457-80. b)Caramizi ceramice cu goluri verticale cu dimensiunile 240x115x88 sau blocuri de teracota mari de 290x240x188.Caramizile ceramice cu goluri verticale vor fi numai de calitatea 1,marca 100 si vor corespunde prevederilor STAS 5185/2-80. c)Panouri ceramice cu dimensiunile 300x75x300 conform NTR 9059-80. d)Blocuripline de beton cu dimensiunile 200x150x300 conform ASTM C 129 sau similar aprobat; e)Blocuri cu goluri din beton cu dimensiunile 200x200x400 conform ASTM C 129 sau similar aprobat; f)Blocuri din BCA cu dimensiunile 200x250x400 conform STAS 8036-81; g)Blocuri din gips pentru pereti de compartimentare cu sauf ara goluri; h)Caramizi refractare pentru cosuri de fum; i)Elemente ceramice pentru conducte de ventilatie verticale; j)Armaturi din OB 37 si PC 52 Ø=8-12 mm.Armaturile vor corespunde prescriptiilor STAS 438/1-80; k)Armaturi din STNB Ø=5,6mm,corespunzatoare prescriptiilor STAS 438/2-80; l)Mortare si betoane conform marcilor din proiect; m)Adezivi pentru blocuri celulare de zidarie din beton.

66

3.3.1. Mostre si testari Inainte de comandarea si livrarea pe santier a materialelor necesare executiei zidariilor,se vor pune la dispozitia Investitorului, spre aprobare ,urmatoarele mostre: a)Caramizi presate pline sau Blocuri Pline Din Beton; b)Caramizi si panouri ceramice cu goluri verticale sau orizontale ,blocuri de teracota; c)Blocuri cu goluri din beton; d)Blocuri din BCA; e)Caramizi refactare; f)Elemente ceramice pentru conductele de ventilatie. 3.3.2.Specificatii pentru mortare Mortar de ciment si mortar de ciment cu var In functie de inaltimea peretilor ,numarul etajelor si nivelul de intensitate seismica ,mortarele folosite la lucrarile de zidarie ,exceptand blocurile din BCA pentru zidarie vor fi mortare marca M 50 Z si M 100 Z,pentru ultimul se foloseste cimentul Portland.Mortarele vor corespunde normativului C 17-82. Prepararea mortarelor se poate face manual sau mecanizat asigurandu-se urmatoarele conditii : dozarea exacta a componentilor mortarului ,amestecarea mortarului pentru omogenizare si obtinerea unei cat mai bune durabilitati. Calitatea moratrelor se verifica pe parcursul executiei zidariei si a furnizarii lor in conformitate cu STAS 2634-50.*Metode de incercare a mortarelor in stare proaspata si intarita*. Mortare sau adezivi speciali pentru blocurile din BCA.Mortarele trebuie sa fie in concordanta cu specificatiile Producatorului pentru blocurile din BCA. Pasta de imbinare pentru blocuri de compartimentare din gips.Mortarul trebuie sa aiba o consistenta care sa permita imbinarea adecvata pe orizontala si verticala a blocurilor de compartimentare. 3.3.3.Verificarea calitatii materialelor Aceste verificari trebuiesc efectuate inaintea inceperii executiei lucrarilor pe lotul de materiale aflate in depozit sau soproane si de fiecare data cand se aprovizioneaza santierul cu un nou lot de materiale.Se vor face verificari pentru: a)Calitatea caramizilor presate pline si caramizile ceramice cu goluri verticale conform STAS 10109/1-82;STAS 457-80;STAS 5185/2-80. b)Calitatea panourilor ceramice cu goluri orizontale conform NTR 9058-80; c)Calitatea blocurilor din beton pline sau cu gauri;

67

d)Calitatea blocurilor din BCA; e)Calitatea caramizilor refractare; f)Calitatea elementelor ceramice prefabricate pentru conductele de ventilatie; g)Compozitia ,consistenta si calitatea mortarului de zidarie conform STAS 1030-85; h)Compozitia,consistenta si calitatea betonului din stalpisori,centuri,buiandrugi etc. conform STAS 10109/1-82si Normativul C 140-79. i)Calitatea armaturilor conform STAS 438/1,2-80. 3.3.4.Livrare, Manipulare, Depozitare Caramizile si blocurile se vor aproviziona in containere ,evitandu-se spargerea lor.Nu se admit caramizi/blocuri sparte sau fisurate sau cele ce nu corespund conditiilor impuse prin caietul de sarcini.Se va asigura depozitarea lor sub soproane ,in cantitati suficiente asigurarii unui flux continuu de executie. Cimentul va fi livrat in saci de 50 kg, transportat si depozitat fara posibilitatea de umezire si inghet. Armaturile se vor livra evitandu-se deteriorarea lor prin expunerea la umezeala. Materialele sensibile la umezeala si inghet vor fi depozitate sub soproane sau magazii special amenajate. Transportul materialelor se face cu utilaje speciale iar durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat punerea in opera a mortarelor sa se fac in maximum 10 ore de la preparare. 3.4.EXECUTIA LUCRARILOR .MONTARE ,INSTALARE,ASAMBLARE 3.4.1. Zidaria de umplutura si portanta Pentru zidaria de umplutura si portanta se pot folosi urmatoarele tipuri de caramizi si blocuri: · caramizi din argila arsa cu sau fara goluri; · blocuri de teracota mari cu goluri; · blocuri cu gauri din beton; Pentru zidaria de umplutura si portanta pentru cladire fara etaj sau cu un etaj,se pot folosi alternativ: ·blocuri din BCA ,tip YTONG,HEBEL sau similar aprobate. 3.4.2. Caramizi din argila si blocuri din beton Cand se folosesc caramizi standard din argila arsa se vor folosi numai caramizi calitatea 1,marca 100,dimensiuni 240x115x88 pentru caramizi pline si 240x115x63 pentru caramizile ceramice cu goluri vertivale. Mortarul folosit pentru lucrarile de zidarie ,exceptand blocurile din BCA pentru zidarie ,este mortarul var-ciment M 50Z.

68

Pentru peretii exteriori nu se vor folosi caramizi sau blocuri pline ,pentru a obtine valoarea R necesara de 2,0 m2k/W pentru zidaria izolata in exterior (6 cm polistiren extrudat) pe ambele parti.Valoarea k corespunzatoare va fi de 0,46 W/m2k.Caramizile /blocurile pline se pot folosi pentru peretii exteriori la cladirile monumente istorice cu o captuseala de izolatie interioara.Pentru obtinerea unei aderente cat mai bune intre caramizi si mortar ,caramizile /blocurile se vor uda bine cu apa inainte de punerea lor in lucrare. Rosturile orizontale,verticale si transversale vor fi bine umplute cu mortar pe toata grosimea zidului ,lasandu-se neumplute numai pe o adancime de1 cm de la fata exterioara a zidului. Rosturile verticale vor fi tesute astfel ca suprapunerea din 2 randuri succesive pe inaltime,atat la camp cat si la interspatii,ramificatii si colturi sa se fac ape minim ¼ caramida in lungul zidului si pe ½ caramida/blocul per grosimea lui.Terasa se va face obligatoriu la fiecare rand-grosimea rosturilor orizontalt va fi de 12 mm,iar cea a rosturilor verticale de 10 mm. Abaterile admisibile in grosimea rosturilo sunt cele aratate in STAS 10110/1-75. Orizontalitatea randurilor de caramizi se obtine utilizand rigle de lemn sau metal (abstecuri) gradate la intervale egale cu inaltimea randurilor de zidarie,fixate la colturile zidariei.Verificarea orizontalitatii se va face cu o sfoara de trasar bine intinsa intre extremitatile zidariei. Intreruperea executiei zidariei se va face in trepte ,fiind interzisa intreruperea in strepi. Legaturile dintre ziduri ,la colturi,intersectii si ramificatii se face alternativ si anume :primul rand de caramizi se executa continuu la unul din ziduri si se intrerupe la cel de-al doilea in dreptul intesectiei.Randul al doilea de la cel de-al doilea zid se executa continuu si se intrerupe la primul zid la intersectii si asa mai departe.Detaliile de alcatuire a legaturilor la colturi,ramificatii si intersectii sunt cele aratate in Normativul P 2-85 figurile 58-63 .Teserile se vor face avand grija sa se obtina legatura de cel putin ½ caramida. Taierea caramizilor /blocurilor necesare pentru realizarea legaturilor la colturi,intersectii,ramificatii se face cu ciocanul de zidarie bine ascutit sau cu o unealta electrica cu disc abraziv. Ancorarea zidariei de umplutura de structura existenta a cladirii se face cu ajutorul mustatilor de otel betonØ8 mm avand o lungime de 60cm l=50 cm,fir cu agrafe Ø 8 mm l=50 cm fixate cu bolturi impuscate in beton la cca 60 cm (Normativ P2-85 figura 65) Portiunile de zidarie situate in stanga si dreapta golurilor de usi si ferestre avand lungimea de peste 1m se vor ancora ca zidaria pliana(aratat mai sus);cele cu lungimea egala sau mai mica de 1m se vor ancora conform Normativ P 2-85, figura 64b,cu bare Ø8mm. Inainte de executarea zidariei intre elementele de beton armat pe suprafata respectiva se aplica un spirt de mortar de ciment ,iar rostul vertical dintre zidarie si elementele de structura va fi umplut complet cu mortar M 100 Z .

69

Protectia anticoroziva a barelor de ancorare se va realiza prin inglobarea lor in mortar minim maraca M 50 Z. Pentru asigurarea conlucrarii peretilor care se intersecteaza se va prevedea la colturile si ramificatiile exterioare ,in cazul in care nu sunt prevazuti stalpisori din beton armat,armatura orizontala din OB 37 2XØ 6 mm de 100 cm lungime. Stalpii verticali din beton vor fi legati cu centuri de ancorare conform prevederilor si normelor legate de masurile antiseismice in lucrarile de zidarie. La fiecare gol de usa se vor inzidi cate 4 gheremele de o parte si alta a golului si 3 sau 2 gheremele la fiecare gol de fereastra,in functie de inaltime. Gheremelele de lemn vor fi impregnate in carbolineum sau cufundate de 2-3 ori intr-o baie de bitum topit fierbinte. Verificarea calitatii zidariilor se va face pe tot timpul executiei lucrarilor iar rezultatele verificarilor se inscriu in Caietul de procese-verbale de lucrari ascunse. 3.4.3.Pereti despartitori din zidarie Se vor folosi aceleasi tipuri de caramizi/blocuri,mortare si armaturi ca in cazul peretilor portanti.Blocuri pline pentru peretii despartitori de 15 cm grosime sau blocuri de 12,5 cm grosime se pot folosi ,mai ales cand este necesara o clasa de combustie mai mare (rezistenta la foc). Pentru peretii despartitori fara o clasa de combustie speciala,cat si pentru zidaria de protectie a hidroizolatiei verticale pe partea exterioara a peretilor subsolului se pot folosi panouri ceramice,de 7,5cm grosime,cu goluri orizontale. Peretii despartitori se fixeaza la partea inferioara in pardoseala incaperii si la cea superioara prin impanarea cu mortar de ciment marca M 100 Z .Peretii despartitori se rigideaza pe directia perpendiculara planului lor prin solidarizarea lor cu peretii structurali prin tesere si ancorare cu bare de otel OB 37Ø8/60 cm in rosturile orizontale. Sporirea rigiditatii lor se obtine si prin armarea lor cu bare din otel amplasate in rosturile orizontale la distanta de 4 asize.Intreruperea zidariei se va face in trepte ,fiind interzisa intreruperea in strepi. Peretii despartitori de 7,5 cm grosime se vor executa cu mortar marca M 50 Z si vor fi armati conform Normativului P 2-85 pct.8.5.2.Peretii despartitori se vor ancora de elementele structurale (stalpi sau diafragme) ca si peretii portanti plini sau cu goluri de tamplarie (Normativ P 2-85,pct.13.1.8.) Peretii de compartimentare din blocuri de gips trebuie ancorate in structura portanta adiacenta.

70

Verificarea calitatii zidariei ,a verticalitatii,orizontalitatii randurilor se face pe tot parcursul executiei lucrarilor si rezultatele verificarilor vor fi inscrise in procese verbale de lucrari ascunse. 3.4.4. Elemente nestructurale din zidarie Tubulatura de ventilatie se va executa din: · caramizi presate pline sau caramizi cu goluri verticale numai calitatea‘’A‘’si marca 100; · din prefabricate speciale. Caramizile cu goluri verticale se vor zidi cu mortar fluid( cu consistenta 10-11 cm) iar golurile caramizilor se vor umple cu mortar. Tubulatura de ventilatie se va alcatui din caramizi intregi ,fractiunile de caramizi se vor folosi numai pentru relizarea legaturilor din caramida.Zidaria va fi executata cu rosturile orizontale si verticale bine umplute cu mortar.Rosturile zidariei ghenelor se vor tese folosind mortar M 100 Z. Se vor monta numai caramizi care nu prezinta defecte sau crapaturi,fisuri. Executia va fi ingrijita ,astfel ca suprafata interioara a ghenelor sa fie neteda. Pe parcursul executiei lucrarilor se vor face verificari ale calitatii,verticalitatii,orizontalitatii randurilor zidariei si vor fi consemnate in procese-verbale. 3.4.5.Cosurile de fum Cosurile de zidarie vor fi din: · caramizi pline din argila presata tencuite interior si exterior cu captuseala interioara din inox sau interioara din ceramica; · caramizi refractare cu captuseala interioara din inox sau ceramica; · un sistem SCHIEDEL (blocuri de beton usoare prefabricate cu tuburi ceramice interioare cu termo-izolatie rezistenta la foc. Puturile cosurilor de fum nu trebuie sa aiba legatura cu alte zidarii si normal nu trebuie puse pe peretii exteriori ,decat daca se pune o izolatie suplimentara in exterior . Cand se afla in legatura directa cu alte zidarii,cosurile de fum trebuie separate de un rost sau de un strat de izolatie termica,astfel incat sa permita dilatari si contractii termale. 3.4.6.Executarea lucrarilor pe timp friguros La executarea zidariilor pe timp friguros se va tine seama de prevederile ‘’Normativului pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii C 16 – 84‘’.

3.4.7.Executarea lucrarilor de reparatii ale zidariilor

71

Exista doua categorii de reparatii ale zidariilor.In functie de gradul de degradare se va stabili tipul de interventie,care va fi descrisa in proiect.

Reteserea zidariei - se decoperteaza tencuiala existenta - se desface zidaria existenta in zona avariata - se curata suprafata de contact a zidariei existente - se vopseste suprafata de contact cu lapte de ciment cu adaos de aracet - se instaleaza zidaria noua asigurandu-se teserea cu cea existenta

Repararea prin injectare cu mortar

- se decoperteaza tencuiala existenta - se curata suprafata peretelui prin frecare cu perii de sarma - se sufla cu aer comprimat si se spala cu jet de apa - se aplica pe ambele fete ale peretelui ,in zonele unde se va injecta,un strat de mortar de 3-

4 cm - concomitent ,se introduc in fisuri stuturi (PVC) cu diametrul de 8 mm,la intervalle de

cca.1m.Se astupa stuturile. - se asteapta intarirea mortarului - se efectueaza injectarea cu mortar fluid M50 cu ajutorul pompelor(p<_3atm).

Se incepe de jos in sus ,tinand desfacut stutul prin care se injecteaza si cel de jos,prin care s-a facut injectarea si se desface urmatorul.Operatiunea se repeta pe tot traseul fisurii. 3.5.CONTROLUL CALITATII ,ABATERI ADMISE Verificarea calitatii lucrarilor se va face atat la terminarea unor etape (nivele),cat si la receptia lucrarii,prin verificarea: a)Verificarea elementelor geometrice inclusiv cele din proiect si executie(grosime,verticalitate,planeitate,etc.) la elementele realizate . b)Aspectul general si starea fiecarui element in parte. c)Inventarierea tuturor proceselor –verbale de lucrari ascunse . d)Corespondenta celorlalte elemente ,dintre proiect si executie (goluri,gheremele,buiandrugi,etc.) Cand datele din proiect si prescriptiile nu au fost respectate total sau partial,investitorul si /sau Consultantul (dirigintele lucrarii) va decide demolarea si refacerea elementelor de zidarie necorespunzator executate fata de proiect si caietu de sarcini. 3..5.1.Verificarea inainte de inceperea zidariei · Verificarea proiectului si a detaliilor de executie · Verificarea etapelor executate anterior(PV receptie structura realizata anterior);

72

· Verificarea trasarii zidariei. 3.5.2. Verificarea in timpul executiei zidariei · Ca operatiune initiala trebuie verificate materiale component:

a) caramizile –procentul de fractiunji sa fie max 15%,fara praf,fara impuritati; b) mortarul- se verifica respectarea retetei din proiect,precum si consistenta fiecarei sarje; c) gheremelele-respectarea formei,dimensiunilor si a gradului de protectie impotriva

umiditatii; · Pe parcursul executiei zidariei se va verifica:

- daca este respectata procedura tehnica de executie proprie contractorului; - calitatea materialelor in momentul punerii in opera; - daca se respecta proiectul tehnic; - se respecta orizontalitatea rindurilor si uniformitatea rosturilor; - daca se realizeaza ancorarea zidariei de structura de rezistenta; - daca se realizeaza teserea rosturilor; - daca verticalitatea zidariei este corespunzatoare ; - daca se monteaza gheremele in locurile indicate; - daca se realizeaza planeitatea suprafetelor.

3.5.3. Verificari la terminarea lucrarilor de zidarie · Se vor efectua urmatoarele verificari: · aceleasi verificari ca in timpul executiei,dar cu o frecventa de1/4. · daca executia zidariei s-a incadrat in abaterile admisibile. · daca s-au intocmit Procesul verbal de lucrari ascunse si Procesul verbal de receptie calitativa,corespunzatoare aceste etape.

3.5.4.Abateri admise (devieri de la cotele din planuri )

a)Grosimea zidurilor: -pereti din caramida: 4-10mm -pereti din BCA: 5-10mm

b)Marimea golurilor: -pentru ziduri din caramizi: 10mm -pentru ziduri din BCA: 20mm c)Planeitatea suprafetelor: - pentru ziduri portante: 3mm/m -pentru ziduri neportante: 5mm/m d)Verticalitatea suprafetelor si muchiilor: -pentru ziduri portante: 3mm/m -pentru ziduri neportante: 5mm/m

73

4. CAIET DE SARCINI –LUCRARI DE TENCUIELI 4.1. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de tencuieli. Caietul de sarcini nu are caracter limitativ ,insa orice modificari sau completari se vor putea face numai cu avizul Proiectantului *si/sau Consultantului. Prevederile prezentului capitol se refera la conditiile ,modul de alcatuire si executie a tencuielilor descrise in paragraful urmator. Lucrarile de tencuieli pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:

a) Dupa pozitia lor in constructii: · Tencuieli interioare ,executate in interiorul constructiei pe pereti sau tavane; · Tencuieli exterioare pe fatade ,balcoane etc. b) Dupa natura suprafetei pe care se aplica:

· Tencuieli pe suprafete de caramida ( pereti,stalpi,bolti,plansee) care se executa in mod obisnuit in doua straturi ( grund si tinci - strat vizibil );

· Tencuieli pe suprafetele elementelor de beton si pe suprafetele de zidarie de piatra ( pereti si stalpi );

· Tencuieli pe suprafete de beton si de beton armat (la pereti,grinzi,stalpi si tavane ) si pe suprafetele de tencuiala de piatra (pereti si stalpi) care se executa in trei straturi ( sprit,grund si strat vizibil);

· Tencuieli la tavane din beton cu suprafete plane ( plansee din beton armat turnat monolit sau realizate din fasii prefabricate din beton armat) tencuielile pot fi aplicate in doua straturi ( sprit si tinci – strat vizibil ).

· Tencuieli pe suprafete acoperite cu plasa de rabia ( la tavane ) false ,care mascheaza intradosul planseelor de beton armat cu si fara grinzi ,scafa de racordare a peretilor cu tavanul etc. care se executa in trei straturi ( smir,grund si strat vizibil ).

c) Dupa modul de finisare al fetei vazute: Tencuieli obisnuite

Suprafata tencuielii este numai netezita (driscuita) urmand a primi finisajul prin zugraveli sau tapete.La randul lor tencuielile obisnuite se impart in:

· Tencuieli brute, alcatuite din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment, netezit in stare bruta;se intrebuinteaza la interior in depozite ,in pivnite,subsoluri etc.

74

· Tencuieli driscuite, netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu nisip fin ( tinci ); aceasta se aplica pe peretii si tavanele cladirilor de locuit si cladirilor sociale si publice ,culturale,precum si pe suprafetele prevazute ca support pentru hidroizolatii.

Tencuieli sclivisite

Stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel, fiind executate numai dintr-o pasta ( de ciment in care se pot adauga in unele cazuri si anumite materiale hidrofobe de exemplu apa-stop,coloranti etc.) deoarece se utilizeaza la interior pe peretii incaperilor care sunt udati sau spalati cu apa. Tencuieli gletuite Stratul vizibil se executa dintr-un strat subtire de pasta de ipsos sau var cu adaos de ipsos, bine netezit cu drisca de glet; acest tip de tencuiala se intrebuinteaza numai la interior (la pereti si tavane, in incaperi in care se cere un finisaj de o calitate superioara). Suprafetele interioare ale peretilor care se vopsesc cu vopsea de de ulei, cu vopsea alchidica etc.se gletuiesc in prealabil cu glet de ipsos. Tencuieli decorative Care la randul lor se impart in: · Tencuieli decorative la care stratul vizibil se executa din materiale speciale (cu praf de piatra) si se prelucreaza fin prin raschetare, periere etc.inca in timpul cat mortarul nu este perfect intarit, fie dupa intarire cu diferite scule speciale (tencuieli buciardate) obtinandu-se tencuieli cu aspect de piatra (similipiatra); · Tencuieli decorative stropite, driscuite mai aspru: aceste tencuieli aplicate pe fatade se stropesc manual sau mecanic si sunt alcatuite dintr-un amestec fluid, preparat din ciment, var si piatra macinata si cu adaos de colorant. Nota: Aceasta tencuiala face deasemenea parte din sistemele de fatade agrementate in care se aplica plasa armata fixata sau lipita de izolatia termica exterioara. · Tencuieli decorative, care se executa cu moratar preparat din materiale speciale (terasit, dolomit, marmura etc) · Tencuieli interioare si exterioare, aplicate prin stropire cu pistolul cu aer comprimat alcatuite din paste colorate, preparate cu ciment, praf de piatra sau nisip de la 0…1mm, aracet (E 150 sau similar), ipsos etc. Toate aceste tipuri de tencuieli enumerate mai sus vor fi aplicate diferit, corespunzator necesitatilor functionale si estetice ale suprafetelor in care se folosesc si prescriptiilor din proiect. 4.2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA: C `17 -82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea

mortarelor de zidarie si tencuieli STAS 1667 - 76 Agregate naturale nisip natural de rau sau cariera ( nu se va

75

folosi nisip de mare) STAS 1134 - 71 Piatra mozaic (mozaic) STAS 8625 -90 Pasta GIPAC STAS 6476 - 86 Pigmenti naturali STAS 7058 - 91 Aracet E 50 STAS 790 - 84 Apa pentru mortare STAS 1500 - 96 Ciment PA 35 STAS 545/1 - 80 Ipsos in constructii

4.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE Mortarele pentru tencuieli au in componenta urmatoarelor materiale : ·Var hidrat in pulberi pentru costructii ·Var pasta ·Ciment ·Ipsos de constructii ·Agregate Nisipul natural de cariera sau de rau poate fi partial inlocuit cu: · nisip provenit din concasarea rocilor naturale · nisip de mare Proportia in care se vor utilize in amestecul de mortar se va stabili prin incercari, asigurandu-se insa un continut de cel putin 50% nisip natural. Apa Se va utiliza apa potabila . Aditivi · Plastifianti .In cazul sorturilor de ciment se poate utiliza si aditiv plastifiant. Dozarea plastificantilor organici se face pe baza de incercari preliminare. · Acceleratorii de intarire.Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de intarire pentru zidarie de ciment si ciment-var,la lucrarile executate pe timp friguros.Clorura de calciu de calciu se adauga in apa de amestec,sub forma de solutie cu concentratia de 10% (cu densitatea 1,083) sau 20% (cu densitatea 1,477) in proportie de 3% fata de masa cimentului . · Pentru evitarea aparitiei eflorescentelor, in cazul constructiilor de locuinte si social culturale, se va limita adaosul de clorura de calciu la max.2%. · Adaosul de clorura de calciu da rezultate bune in cazul mortarelor cu consistentapana la 8 cm la careul etalon. Intarzietorii de priza: Pentru mortarele de ipsos se vor utiliza intarzietori de priza.

76

Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit «tinci»de aceeasi compozitie cu a stratului de baza.Rezistenta mortarelor folosite la diferite straturi trebuie sa scada de la suprafata suportului spre exterior. Pentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos, var sau pasta de var sau slam de carbid cu adaos de ipsos.Pentru profile se utilizeaza pasta de ipsos. Perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incat sa fie utilizate in conditii bune la tencuieli interioare, sunt: · La mortar de var marca M 40 T, pana la 12 ore; · La mortar de ciment (marca M 100 T) si ciment – var (marca M 50 T) fara intarzietor, pana la 10 ore, iar cu intarzietor pana la 16 ore. 4.4. EXECUTIA LUCRARILOR .MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu certificate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de o fisa care sa contina caracteristicile tehnice ale acestora. Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare,vor trebui sa corespunda urmatoarelor aplicatii etalon (valori obtinute prin probele la beton prin vibrare) · Pentru sprit: · aplicarea mecanizata a mortarelor 12 cm; · aplicarea manuala a mortarelor 9 cm; · Aplicarea pe blocurile b.c.a 14-15 cm. · Pentru smir,in cazul aplicarii manuale a mortarelor ,5-7 cm; · Pentru grund in cazul aplicarii manuale, 7-8 cm iar in cazul aplicarii mecanizate ,10-12 cm. · Pentru stratul vizibil (tinci),executat manual ,7-8 cm,iar pe zidarie din blocuri b.c.a consistent 13-15 cm . 4.4.1. OPERATIUNI PREGATITOARE Lucrarile ce trebuiesc efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor: · controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite ;suprafetele support trebuie lasate un timp oarecare pentru ca san u se mai produca tasari sau contractii ,mortarul la zidarii sa se intaresca in rosturi iar suprafetele de beton sa fie relative uscate ,pentru ca umiditatea san u influenteze aderenta tencuielilor.

77

· terminarea sau suspendarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara putea provoca deteriorarea tencuielilor; · suprafetele suport sa fie curate ,suprafetele din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine intinsa sis a fie legate cu mustati de sarma zincata de elementele pe care se aplica; · suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate ,mai mari decat cele prescrise pentru elementele de constructii respective prin caietele de sarcini; · rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adancime de 3-5 mm,iar suprafetele netede ( sticloase) de beton vor fi admise in stare rugoasa; · verificarea executiei si receptiei lucrarilor de protectie ( invelitori plansee etc.) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor ( conducte de instalatii ,tamplarie) · precum si daca au fost montate toate piesele auxuliare: ghermele praznuri, suporti metalici, coltari; 4.4.2 Executarea trasarii suprafetelor de tencuit Efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stalpisori) cu o latime de 8-12 cm,si o grosime astfel incat sa se obtina suprafetele verticale sau orizontale 9 la tavane) cu o planeitate ce se va inscrie in abaterile admisibile .Mortarul din care se vor executa stalpisorii va fi similar cu cel din care se va executa grundul. 4.4.3 Executia amorsarii · Suprafetele de beton inclusiv stalpii si planseele vor fi stropite cu epe dupa care se vor amorsa cu un sprit din ciment si apa in grosime de 3mm; ·Pe suprafetele de b.c.a spritul se va executa cu mortar si ciment-var compozitie 1:0.25:3(ciment, var, nisip); ·Pe support de plasa de rabit galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceiasi compozitie cu a mortarului pentru stratul de baza. Amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform fara discontinuitati fara prelingeri pronuntate, avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait . 4.4..4. Executia stratului de baza · Grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafetele de beton ( plan de rabit) dupa cel putin 24 de ore de la aplicarea spritului si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida.Daca suprafata spritului este prea uscata sau executata pe timp foarte calduros acesta se va uda cu apa in prealabil executarii grundului:

78

· Aplicarea organizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane la inaltime de pana la 3 m,se executa de pe pardoselile respective,si capre mobile. · Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltime mai mare de 3 m3 se vor executa de pe platforme de lucru continue. · Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut.’’Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala C 17 -82’’, fiind de marca M10T-M100T si care se va preciza in piesele desenate. · Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare, (stalpisori) si se va verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete vertivale si plane, fara asperitati pronuntate, neregularitati, goluri. · Pe suprafetele de b.c.a. stratul al doilea (grundul) va fi de 10 – 12 mm.gros si se va executa dupa zvantarea primului strat, cu mortar 1:2:8 (ciment, var, nisip). · Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla suprafata grundului sa fie uscata suficient si sa nu aiba granule vizibile de var nestins.

4.4.5 Executarea stratului vizibil Stratul vizibil al tencuielilor interioare –tinci va avea compozitia ca si a grundului, insa cu nisip fin de pana la 1mm. · Grosimea tencuielilor de 2-5mm se va obtine din aruncarea cu mistria a mortarului la intervalle de timp, iar intre ele, sa se niveleze suprafata de tinci cu drisca. · Grosimea tinciului la pereti de b.c.a. va fi de 1-3 mm din acelasi mortar ca pentru grund, cu nisip de 0-1 mm. · Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu strat subtire de var si adaos de ipsos, 100 kg la 1m³ de var pasta. · Gleturile de ipsos executate pe suprafate ce urmeaza a se vopsi se va realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subtire de cca .2 mm de pasta de ipsos. · Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate in cantitati strict necesare inainte de terminarea prizei ipsosului. · Tencuielile interioare pe pereti de b.c.a. se vor executa dupa trecerea a cel putin 15 zile de la executia zidariei. · La tencuielile sclivisite stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel si se executa numai din pasta de ciment. · Toate marginile tencuielilor care vor fi probabil expuse, supuse socurilor mecanice sau actelor de vandalism tebuie protejate de profile metalice. · In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de +5º C, se vor lua masurile speciale prevazute in normativul “Normativul pentru executarea lucrarilor pet imp friguros” indicativ C 16 -79.

79

4.4.6. Sisteme de fatada agrementate Tencuiala sistemelor de fatada agrementate este facuta cu masini .Straturilor suport diferit, cum ar fi izolatia termica si plasa din fibra de sticla fac parte din sistem si pot varia de la un producator la altul .Tipul tencuielii, vopselii sau placarii folosit nu se poate disocia de straturile suport ,metodele de fixare etc. · Tencuiala de finisaj si vopsea; · Strat de tencuiala, texturat; · Caramida aparenta, placare cu piatra naturala sau placi ceramice (in pricipal pentru socluri). 4.5. CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE · suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate de Contractor si receptionate de Investitor si Consultant conform prevederilor contractuale pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse. · inainte de executarea tencuielilor ,Contractorul va obtine acordul Consulatului privind tehnologia de executie ,utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea straturilor succesive in grosimea prescrisa . · Contractorul si Consultantul vor verifica daca masurile de protectie impotriva inghetului si uscarii fortate sunt aplicate si daca in primele zile de la executia tencuielilor, peretii din blocuri de b.c.a. s-au stropit cu apa . · rezultatul incercarilor pe epruvete de mortar se vor prezenta Investitorului si Consultantului (inspectorului de santier) in termen de 48 de ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar. · receptia pe faza de lucrari se face in cazul tencuielilor interioare prin verificarea rezistentei mortarului:

- numarului de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la fiecare 200 m²;

- aderenta la suport si intre straturi; - planeitatea suporturilor si linearitatea muchilor ( bucata cu bucata) .

Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese –verbale de lucrari ascunse si se efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor. · Verificarea aspectelor tencuielilor se va face vizual cercetand tencuiala, forma muchiilor intrande si iesinde. · Suprafetele tencuite trebuie sa fie uniforme, sa nu aiba denivelari, ondulatii, fisuri, impiscaturi de var nestins, urme vizibile de reparatii locale.

80

· Muchile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usilor, glafturile ferestrelor trebuie sa fie vii sau rotunde (cum s-a specificat in desene), drepte si perfect verticale sau orizontale, in functie de caz. · Trebuie incluse margini protective din metal si profile pentru colturi in toate locatiile care probabil vor fi expuse la socuri mecanice si acte de vandalism. · Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri portiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor si tevilor etc. • Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu un dreptar de 2 m lungime, in orice directie pe suprafata tencuita . • Gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se va aprecia prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva. • Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin baterie de cuie sau prin sondaje in locuri mai putin vizibile. • Aderenta straturilor de tencuiala la stratul support se va verifica prin ciocanire cu un ciocan de lemn; un sunet de‘’gol ‘’ arata calitatea necorespunzatoare si necesita verificarea intregii suprafete dezlipite. 4.5.1. Verificarea inainte de inceperea tencuielilor • existenta procedurii tehnice de executie in documentatia primita de la antreprenor; • daca au fost terminate lucrarile de zidarie si instalatii ingropate(existenta procesului verbal pentru lucrarile ce devin ascunse); • daca suprafetele support sunt corespunzatoare; • daca materialele componente ale mortarului sunt corespunzatoare calitativ si sunt insotite de certificate de calitate;

4.5.2.Verificare in timpul executarii tencuielilor • se respecta reteta de mortar prevazuta de proiect; • daca se respecta timpii intermediari de uscare a straturilor individuale; ● daca se respecta grosimea stratului de mortar; • daca se respecta procedura tehnica de executi; • se aplica masurile de protectie impotriva uscarii fortate; • daca s-au prelevat probe de mortar in vederea incercarii; • aderenta cu stratul suport este corespunzatoare . 4.5.3 Verificarea la terminarea tencuielilor • verificare vizuala a calitatii lucrarilor pentru a depista eventualele defecte ce depasesc limitele admisibile; • Consultantul in cazul respectarii cerintelor specificate trebuie sa intocmeasca procesul verbal de lucrari ascunse in care se specifica daca s-a respectat caietul dec sarcini ,si daca aspectul general al tencuielii ,forma muchiilor ,scafelor si profilurilor ,aderenta straturilor de stratul suport sunt corespunzatoare;

81

• verificare a planeitatii suprafetelor tencuite; • verificarea grosimii straturilor de mortar; 4.5.4. Abateri admise la receptia calitativa a tencuielilor Defecte Tencuieli brute Tencuieli driscuite Tencuieli gletuite Umflaturi, ciupituri, denivelari, fisuri, lipsuri in jurul ferestrelor, in spatele radiatoarelor si tevilor, impuscaturi de var nestins, urme vizibile de reparatii locale

Maxim 3cm² la fiecare m².

Nu se admit Nu se admit

Zgrunturi mari (pana La 3mm) basicari sau zgarieturi in adancime (pana la 3 mm) in driscuiala stratului de acoperire

Maxim 2 la m². Nu se admit Nu se admit

Neregularitati ale planeitatii suprafetelor tencuite pe orice directie (la verificarea facuta cu un dreptar de 2m lungime)

Nu se verifica Max. neregularitati/m² in orice directie, avand adancimea pana la 2mm

Max. Neregularitati/m² in orice directie, avand adancimea sau inaltimea pana la 1 mm.

Abateri la verticala a tencuielilor peretilor

Max. Cele admise pt. elemente suport

Pana la 1mm/m si max. 3mm pe toata inaltimea incaperii

Pana la 1 mm/m si max. 2mm pe toata inaltimea incaperii.

Abaterile de la verticala si orizontala a muchiilor intrande si iesinde,

Max. cele admise pt. suportul elementelor.

Pana la 1mm/m si max. 3mm de element.

Pana la 1mm/m si max. 2mm pe toata inaltimea sau lungimea elementului.

82

racordarea tamplariilor cu spaletii, glafturile ferestrelor, racordarea peretilor cu tavanul. Abaterile de raza la suprafete curbe.

Nu se verifica Pana la 5 mm. Pana la 3 mm.

83

5. CAIET DE SARCINI – LUCRARI COMPARTIMENTARE PLACARI USCATE

5.1 GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de compartimentari, placari uscatesi tavane nemodulare din gips carton. Caietul de sarcini nu are character limitative, insa orice modificari sau completari se vor putea face numai cu avizul Proiectantului* si/sau Consultantului. La expunerea lucrarilor se vor utiliza numai materiale consemnate in proiect. Orice propunere de inlocuire trebuie motivate de contractant si aprobata de catre Proiectant* si Consultant/ Investitor. 5.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

EN ISO 1461 Tratamente galvanizate la cald ale pieselor metalice – specificatii si metode de testare

BS EN 10143: 1993 Otel galvanizat prin tratament la cald EN ISO 140-3: 1995 Acustica – masurarea izolatiei fonice in cladiri si al

elementele caldirii – partea 3: masuratori de laborator pentru izolatia fonica din interior la elementele cladirii

EN ISO 140-3: 1998 Partea 4: masuratori in camp a izolatiei fonice din interiorintre incaperi

EN ISO 140-9: 1985 Masurarea de laborator a izolatiei fonice din interior de al o incapere la alta in cazul tavanelor false libere deasupra trecerilor

Manualele producatorilor de gips-carton (vezi Knauf, Rigips, Lafarge sau similar aprobate)

EN ISO 9001:2000 Asigurarea calitatii EN ISO 140-3: 1995 / Amd 1:2004 Gjid de instalare pentru placi de compartimentare

usoare modulare 5.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE,

MANIPULARE, DEPOZITARE 5.3.1 Pereti de compartimentare din gips carton si placari Peretii cu schelet metalic si placi de gips carton sunt pereti interiori despartitori neportanti (cunoscuti deasemenea ca placi de gips carton sau tencuiala uscata, cum ar fi KNAUF, RIGIPS sau similar aprobate), care se monteaza pe santier. Functia de rezistenta a acestor peretirezulta din conlucrarea scheletului din profile de tabla de otel cu elementele rigide ale constructiei si cu Placile de gips carton. Functiile de fizica constructiilor rezulta din grosimea si calitatile placilor de gips carton si din straturile de izolatie care se monteaza intre placi. Suplimentar, peretii de

84

gips carton pot suporta si incarcarile obiectelor sanitare (dulapuri montate pe pereti) montate pe ei folosind rigle de metal sau prin intermediul unor rigidizari suplimetare si a unor piese speciale. Peretii cu schelet metallic si placi din gips carton se folosesc in mod normal in amenajari interioare la cladiri civile, inclusive incaeri unede/sanitare. Nu se vor utiliza in spatii tehnologice umede, in aer liber, in spatii cu umiditati mari. Inaltimea si grosimea pana la care se va realiza structura, cat si numarul de straturi si calitatea placilor de gips carton si izolatia va fi stabilita de Proiectant tinand cont de recomandarile producatorului si de cerintele functionale specifice, cum ar fi rezistenta al apa, rezistenta la foc si protectia fonica. Rezistenta la apa Peretii din gips carton rezistenti la apa sunt din placi de gips carton cu o captuseala din carton specifica (verde impregmata pe ambele parti. Se pot distinge doua cazuri:

- placi din gips carton rezistente la apa pe ambele parti ale scheletului se vor folosi intre camerele de umiditate (camere sanitare, subsoluri) si nu necesita protectie fonica specifica;

- placi din gips carton rezistente la apa pe o singura parte a scheletului, iar pe cealalta parte, placa obisnuita din gips carton, peretele de compartimentare necesitand protectie fonica standard si/sau protectie antifoc, in functie de caz

Protectia antifoc si protectia fonica Gipsul este un material necombustibil (carton impregnant, gips, otel galvanizat si vata minerala). Sistemele de pereti despartitori indeplinesc prescriptiile protectiei contra incendiilor, depinzand de clasa de combustie (F30, F60, F90, etc) a peretelui si de numarul de straturi si placi de gips carton. Pentru a folosi acest tip de compartimentare in incaperi cu risc ridicat de incendiu, cum ar fi mansardele, sau peretii de compartimentare (langa casele scarii sau casele ascensoarelor), se vor folosi placi de gips carton cu caracteristici suplimentare privind protectia la foc (cum ar fi PROMATECT sau similar aprobate). Izolarea fonica a peretilor de compartimentare poate fi superioara peretilor clasici din caramida si se realizeaza prin diferite straturi de gis carton si prin intermediul straturilor de izolatie mai groase (vata minerala) care se monteaza intre palci. Rata de absortie Rw a sunetului peretilor de compartimentare dintre salile de clasa standard trebuie sa fie de cel putin 40db. S-ar putea sa fie necesara cresterea ei in scolile de muzica pana la 54 db conform prescriptiilor din planurile Proiectantului si planurile de finisare. Placi uscate pe pereti si sub structurile de acoperis din lemn Placile din gips carton (sistem direct de imbinare Knauf sau similar aprobate) fixate prin lipire direct pe perete se vor folosi pentru a camufla suprafetele peretilor care nu sunt egale in lucrarile de reabilitare.

85

Placile din gips carton fixate (prin nituire sau prin insurubare) cu rigle sunt folosite pentru a camufla tamplaria la acoperis si izolatia in mansarde. Placile din gips carton de pe profilele metalice (cum ar fi Sistemul Knauf Wall Liner sau similar aprobate) sau de pe stalpi din lemn vor fi folosite pentru a imbunatatii izolatia termica a cladirilor monumente istorice, care au tratament pentru fatade care nu permit aplicarea de straturi de izolatie exterioara. In acest caz izolatia se aplica pe partea interioara a peretelui exterior intre stalpii din metal. Se recomanda sa se foloseasca console speciale de montare pentru a fixa profilele C ca suport, pentru a reduce puntea termica. Grosimea izolatiei termale trebuie sa fie astfel incat valoarea R a intregului sistem perete exterior, incluzand tencuiala, sa fie egala sau mai mare de 2.0 m2K/W. Alternative, in astfel de cazuri se pot folosi panouri de compartimentare composite din polistirene extrudat (grosimea variind de la 5 la 10 cm) si acoperite pe partea interioara cu placa de gips carton (tip Placomur sau similar aprobate). Placarile cu placi de gips carton se vor folosi numai pentru structurile din otel care necesita protectie antifoc suplimentara. Numarul straturilor se va specifica de proiectant si trebuie aproba de Consultantul pentru Incendiu. 5.3.2 Tavanele false nemodulare fara imbinari vizibile Tavanele suspendate pe placa uscata fara imbinari vizibile trebuie facute din placare cu placi de gips carton continue sau placare uscata specifica, rezistenta la foc sprijinita pe un sistem din sina metalica agrementata (sistem Knauf, Rigips sau similar aprobate), care in majoritatea cazurilor este suspendat de intradosul unei placi de beton. Imbinarile intre diferite panouri trebuie chituite. Un numar suficient de chepenguri trebuie asigurat, pentru a avea acces la spatiul dintre tavane. In cazul tavanelor cu clasa de combustie specifica (F30), trebuie folosite panouri PROMAT sau similar aprobate. In acest caz, corpurile de iluminat si alte elemente integrate in tavan trebuie protejate in canalele inchise conform specificatiilor Producatorului de tavan. 5.3.3 Materiale Pentru toate materialele mentionate in acest paragraf si inaintea inceperii lucrarilor Contractorul va furniza mostre de materiale consultaantului pentru aprobarea acestora. Pereti din gips carton si placari ale peretilor Principale materiale folosite sunt: -placi uscate de gips – carton cu grosimea de 12.5 mm si 15 mm; placile pot fi:

o placi normale o placi izolate fonic o placi rezistente la umiditate de culoare verde

86

o placi antifonice de culoare rosie -structura de rezistenta a peretilor alcatuita din:

o profiluri UW si CW din tabla zincata de 0.6mm grosime o profiluri din tabla zincata de 2 mm grosime pentru realizarea golurilor o rigle din lemn de rasinoase folosite la realizarea golurilor sau sustinerea obiectelor

sanitare, mobile montata pe perete, etc o elemente de prindere si rigidizare: ancore, cleme, tije, bride, etc.

-alte accesorii metalice: o suruburi autofiletante si piulite cu filet o suruburi cu diblu din plastic o conexpanduri o console pentru montare

●alte materiale: chit, banda adeziva ●vata minerala pentru izolare fonica, grosimea standard 25 mm ●vata minerala pentru izolarea termica cu folie de aluminium pe o fata, grosime 10-15 cm ●polistiren extrudat (pentru izolarea termica interioara a peretilor exteriori) ●panouri composite (cum ar fi Placomur sau similar), in functie de caz Placile din gips carton sunt depozitate in stive, in camere inchise si fara umezeala sau alti factori externi. Ele sunt depozitate in functie de tip si demensiuni. Placile de gips carton sunt manipulate cu grija pentru a evita deformarile sau ruperea acestora. Tavane false Principalele materiale folosit sunt:

- placi standard din gips carton cu grosimea de 12.5 – 15 mm Structura suport a tavanului este facuta din:

o profile support primare UW si CW din tablazincata de 0.6 mm grosime o profile U care asigura suportul la imbinarea tavanului si peretelui o profile din tabla zincata pentru structura o profile perimetrale o sisteme de suspendare o elemente de fixare si consolidare: ancore, cleme, tije, etc.

- fiting-uri metalice: o suruburi si piulite cu filet o piese de legatura la intersectia profilelor o piese de legatura intre profile o console universale

5.4 EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAJ, INSTALARE, ASAMBLARE 5.4.1 Compartimentari din gips – carton Etape de executie;

- montare banda de etansare autoadeziva - montarea profilelor de tabla de otel – Zn - montarea placilor de gips – carton

87

- finisarea peretilor -

Montare banda auto-adeziva Inainte de montarea profilelor orizontale pe suprafata tavanului se monteazao banda de etansare cu rol de a limita transmiterea zgomotelor prin structura peretilor. Montarea profilelor de tabla de OL- Zn: Se monteaza mai intai profile orizontale UW prin prinderea pe structura existenta prin intermediul diblurilor si holtsuruburilor sau conexpandurilor. Se continua cu montarea profilelor portante verticale CW la o distanta de 600mm intre ele, prin prinderera cu suruburi autofiletante de profilele orizontale sau prin intermediul unor piese speciale de legatura; Montarea placilor de gipscarton Montarea placilor nu poate incepe decat dupa terminarea structurii de rezistenta Placile se fixeaza cu suruburi autofilentante dispuse la un diametru de 250 mm pentru un strat de placa, sau de 750 mm pentru primul din doua straturi si respective 250 mm pentru urmatorul. Se completeaza mai intai o fata a peretilor, dupa care se executa instalatiile interioare, electrice, sanitare, termice. Se monteaza vata minerala prin fixarea cu cleme metalice ep profilurile portante. Golurile pentru usi sau scheletele pentru obiectele sanitare se bordeaza cu rigle din lemn de rasinoase. Cad placile de gips carton prezinta decupari sau formeaza unghiuri, trebuie folosite profile pentru unghiuri, pentru a asigura o buna imbinare. Numai dupa verificarea traseelor instalatiilor se va face inchiderea prin placarea cu gipscarton a celei da e doua fete. Placarea celei de-a doua fete va incepe cu jumatate de placa astfel incat rosturile placilor pe cele doua fete sa fie decalate. Finisarea peretilor Se aplica chit in rosturile sanfrenate, se aplica banda de rost care se preseaza pe toata lungimea pentru asigurarea unui contact corespunzator. Dupa montarea benzii se aplica inca un strat de chit peste acesta. Toata suprafata se pregateste prin chituirea eventualelor stirbituri si a capetelor suruburilor de imbinare.

5.4.2 Tavane suspendate din gipscarton Etapele lucrarii:

- montarea structurii metalice - realizarea instalatiilor - montarea placilor de gipscarton

88

- montarea tuturorc celorlate elemente, de catre celelalte specialitati - finisarea suprafetelor

Montarea structurii metalice suspendate: Ca prim pas structura metalica de rezistenta trebuie sa fie terminate. Urmaeaza montajul profileleor principale prin prinderea acestora cu tijr si tiranti (cum ar fi Consola Universala Knauf sau similar aprobate) care se suspenda de structura existenta. Dupa aceasta se monteaza profilele secundare, si se fixeaza cu piese speciale la fiecare intersectie. Profilele perimetrale reprezinta suportul pentru imbinarea tavanului cu peretele, sau pentru inchiderile verticale intre tavane la diferite inaltimi de suspendare. Executia instalatiilor (de catre celelate specialitati): Lucrari electrice: cablare, pat de cabluri Lucrari metalice: tevi si conducte pentrur termice, ventilatii si aer conditionat Conducte sanitare: alimentare cu apa, apa pentru hydrant, canalizare, etc Montarea placilor de gips carton: La fel ca la pereti. Trebuie prevazut un numar sufficient de chepenguri pentru a permite accesul personalului pentru intretinere al spatiul dintre tavane. Montarea tuturor elementelor de instaltie (de catre celelalte specialitati): Elecrice: corpuri de iliminat, detectoare de fum, difuzoare, indicatoare luminoase pentru iesirile de urgenta, etc; Mecanice: difuzor de aer, admisii de aer, etc Finisarea suprafetelor: Se face ca al pereti: gletuire a imbinarilor, vopsire, etc 5.5. CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISE 5.5.1 Verificarea la livrare Controlul calitatii placilor de gipscarton trebuie facuta la livrare, controlandu-se certificatele de calitate si de conformitate. Se va face si o verificare vizuala a placilor, care trebuie sa se inscrie in urmatoarele abateri:

a) dimensiuni: - lungime, latime: 2.5 cm - grosime: 0.25 mm b) aspect:

- placile trebuie sa fie intacte pe toata suprafata, fara exfolieri, gauri si pete. c) marcajul

- placile trebuie sa fie marcate individual cu indicatii despre tipul placii, lungime, latime, grosime

5.5.2 Verificarea inaintea inceperii lucrarilor

Se vor verifica urmatoarele:

- daca trasarea este conform proiectului

89

- daca operatiunea anterioara este incheiata (existenta Procesului Verbal de receptie pentru lucrarea anterioara)

- daca materialele componente placii, profile respecta cerintele indicate (existenta certificatelor de calitate, a declaratiilor de conformitate, a agrementelor tehnice)

- daca depozitarea materialelor in santier este corespunzatoare - daca exista Procedura tehnica de executie a lucrarilor de compartimentari cu gips carton in

documentatia prezentata de constructor. 5.5.3 Verificari in timpul executiei

Trebuie verificat:

- daca este respectata procedura tehnica de executie proprie constructorului - daca se respecta proiectul ethnic - daca profilele CW se introduce la extremitati in profile UW la o distanta de 60 cm intre

ele - daca inaltimea partitionarii este corecta, in special la rosturile cu tavane false sau alte

structuri existente - daca profilele tavanelor sunt perfect drepte, in numar suficient si instalate la inaltimea

corecta, deviatiile admise fiind de 3 mm

Pentru peretii despartitori: - daca dupa fixarea primei fete de gipscarton, peretel este sufficient de stabil si daca dupa

fixarea primei fete sunt necesare lucrari de instalatii: trecerea tevilor si a cablurilor prin profile portante CW se va face prin orificiile prestantate din profil

- daca pentru comutatoare, doze si prize se utilizeaza doze speciale si daca dupa terminarea lucrarilor de instalatii se monteaza straturile de izolatie prevazute in proiect, care se fixeaza cu cleme metalice de profile CW

- daca placarea celei de-a doua fete se face dupa terminarea tuturor lucrarilor de instalatii si izolatii

- cand cea de-a doua fata (de pe fata opusa) este montata: daca contractorul a inceput placarea cu jumatate de placa astfel incat rosturile placilor pe cele doua fete sad fie decalate

- peretii bi-strat: daca rosturile panourilor de pe aceeasi fata a peretelui sunt decalate, pentru a reduce transmiterea sunetolor si de a imbunatatii rezistenta la foc

5.5.4 Verificari la terminarea lucrarilor

La terminarea lucrarilor se va verifica:

- verticalitatea orizontala si planeitatea peretilor executati - daca tavanele false au acelasi nivel, nu se accepta diferente de nivel vizibile la imbinarile

tavanelor false - daca s-au intocmit Procesele Verbale de lucrari ascunse si de receptie calitativa - daca peretii/ tavanele realizate indeplinesc cerintele proiectului.

90

6. CAIET DE SARCINI – TAVANE SUSPENDATE MODULARE SI LINIARE 6.1. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnicepentru executia tavanelor suspendate, modulare cu sisteme de prindere si sustinere din otel galvanizat, placate cu panouri din fibra minerala, gips carton sau panouri din vata sticla,panouri metalice liniare. 6.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA EN ISO 140:Part 9 Masurare de laborator a izolatiei fonice din interior de la o incapere

la alta in cazul tavanelor false libere deasupra trecerilor . BS EN 20 -354 Absorbtie fonica EN ISO 140 :Part 3 Acustica-Masurarea izolatiei fonice in cladiri si la elementele cladirii

-Partea a 3: masuratori de laborator pentru izolatia fonica din interior ls elementele cladirii

EN ISO 1182:2002 Reactie la testele pentru incendiu a materialelor de constructie -test de necombustibilitate

EN ISO 1716:2002 Reactie la testele pentru incendiu a materialelor de constructie -test de necombustibilitate

EN ISO 9001:2000 Asigurarea calitatii 6.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII,

LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE 6.3.1 Sistem de tavan din fibra minerala cu profile metalice vizibile pentru montare

Descriere

a)Acest tip de tavan va cuprinde placi de tavan suspendat demontabile complet din fibra minerala ,gips ,placa cu particule sau vata de sticla,sistem cu efect drept sau tegular.Placile de tavan pot avea urmatoarele finisaje:

- neteda - texturata de model de suprafata fin granulata; - micro-perforata

Sistemul va fi proiectat pentru suport dintr-un sistem compatibil de montare in forma T sau o sectiune din aluminiu in forma de T. b)Placile vor avea margini drepte sau tagulare pe toate partile si vor fi disponibile la urmatoarele dimensiuni:

●600 x 600 mm

91

●600 x 1200mm Pentru placile din vata de sticla deasemenea se pot folosi urmatoarele dimensiuni aditionale:

●600 x 1600mm ●600 x 1800mm ●600 x 2000mm ●600 x 2400mm ●1200 x 1200mm

c)Profilele metalice vizibile pentru suport se vor vopsi in camp electrostatic (RAL9010 alb) d)Sistemele pentru fixare si suspendare vor include carlige ,piese de imbinare, profile principale ,profile secundare ,profile perimetrale ,elemente de ancorare, cleme,bratari,conectori etc. care sunt necesare pentru a finaliza montarea si pentru a obtine eficienta specificata. e) Placile de tavan vor avea penetrari din fabrica pentru a monta obiecte de iluminat ,detectoare de fum, difuzoare de tavan cu amplificare ,difuzoare de aer sau alte obiecte necesare.Se vor lua in considerare toate suporturile aditionale pentru penetratii necesare pentru montarea unor astfel de fiting-uri. f)Grosimea placilor de tavan si materialul necesar pentru montare trebuie sa fieadecvat privind cerintele de calitate stipulate . g) Nu trebuie sa existe taieturi vizibile. Absorbtia fonica In cazul in care este necesar o clasa mai mare de absorbtie fonica ( in special in, salile de clasa ,vezi graficul pentru finisaje al Proiectantului ),se pot folosi placi texturare si/sau cu particule sau placi perforate din gips carton .In acest caz coeficientul de absorbtie fonica a tavanului ,va avea valori cuprinse in urmatoarele limite: ●cel putin 0,30 pentru frecvente foarte joase sau inalte ( 100 Hz si 3000 Hz) ●si 0,75 pentru frecventele critice de la 150 la 1000 Hz . Clasa de combustie Pentru clasa de combustie specifica ( F 30) se vor lua masuri speciale .Vezi planurile Proiectantului si graficele pentru finisaje ,scenariul de siguranta la foc ( daca exista) si prescriptiile din manualul de montare al Producatorului. Limite de folosire Tavanele modulare din placi non-metalice nu se vor folosi in exterior sau in incaperi umede, cum ar fi incaperile sanitare ,bucatariile si spalatorii,deoarece au tendinta de a se indoi sub influenta aburilor.

92

6.3.2 Sisteme de tavane suspendate metalice liniare Descriere Aceste sisteme,cum ar fi Hunter-Douglas,Armstrong sau similar aprobate ,sunt alcatuite din placi metalice liniare ( din placi din aluminiu vopsite sau din otel) late de 100,150 sau 200mm,fixate pe profile ,care sunt suspendate cu carlige reglabile sau din tije de suspendare. Culoarea standard este alb, alte culori se vor stabili de Proiectant in graficul sau de finisaje. In cazul in care este necesara o clasa mai mare de absorbtie fonica (de ex. pt. piscine), placile sunt perforate si acoperite de un strat de vata minerala, in grosime de aprox. 3cm. Tavanele lineare pot avea imbinari inguste (de ex.Armstrong '' Sisteme de Legatura '') sau imbinari late (de ex.Armstrong ''Sisteme de Contrast''), asa numitele tavane lamerale cu profile negre din plastic pentru imbinare Limite de folosire Acest tip de tavan se va folosi in exterior si in incaperile umede, unde folosirea altor tipuri de tavane nu este adecvata. Cand sistemele de tavane metalice sunt folosite in exterior, trebuie sa se ia masuri speciale impotriva ridicarii lor de vant (viteza max.160 km/h).

6.3.3 Materiale Tavane cu suport modular Principalele materiale care se vor folosi pentru placile de tavan cu suport: - fibra minerala neteda ,vata de sticla ,placi cu particule si de gips carton fara calitati specifice; - fibra minerala,vata de sticla ,placi cu particule si de gips carton cu clasa de combustie F 30; - fibra minerala texturata ,vata de sticla ,placi cu particule si de gips carton cu clasa medie de absorbtie, fonica mare;

Alte elemente pentru tavan:

– Goluri de vizitare si chepenguri ; – Inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru

incendii; – In cazul tavanelor cu clasa de combustie: placi de gips carton sau placi speciale

(PROMATECT sau similar aprobate) pentru a proteja in canale inchise elementele (corpuri de iluminat, difuzoare de aer etc.) integrate in tavan.

Placile din gips carton rezistente la foc trebuie sa cuprinda placi din gips carton cu fibra de sticla si aditivi pentru a imbunatati rezistenta la foc SB 1230: Partea 1 Tip de clasificare 5 ( Pereti de gips carton F) sau echivalent in concordanta cu normele Romanesti. Structura suport pentru tavane este facuta din: ◘ Profile principale in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb;

93

◘ Profile secundare pline in forma de T, din otel sau aluminiu sau vopsite in alb; ◘ Sectiuni de unghi, din otel sau aluminiu galvanizat; ◘ Carlige reglabile din otel galvanizat; ◘ Elemente de fixare si ancorare la schimbarile de nivel si goluri de vizitare; ◘ Fiting-uri metalice; ◘ Suruburi si piulite cu filet; Copii ale informatiilor de specialitate si ale specificatiilor tehnice pentru materialele care se vor utiliza vor fi in anexa pentru oferta de licitatie. Sisteme de tavane metalice liniare Principalele materiale care se vor folosi pentru placile liniare de tavane: ◘Placi neperforate sau perforate din aluminiu sau otel vopsite, late de 100mm, sau 200mm; ◘Placi neperforate din aluminiu sau otel vopsite, late de 100mm sau 150mm, folosite la tavane lamelare Alte elemente de tavan: ◘Goluri de vizitare si chepenguri; ◘Inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru incendiu ◘In cazul tavanelor cu clasa de combustie sau acustice: strat de vata minerala de 1,5-5cm grosime in proiect. Structura suport a tavanelor este facuta din: ◘ Profile simple sau duble din aluminiu sau otel cu cleme de prindere pentru fixarea placilor ◘ Profile negre din plastic (pentru imbinarea placilor lamelare) ◘ Carlige galvanizate pentru suspendare si tije de suspendare de 2,052mm grosime; ◘ Profile perimetrale in forma de C si profile perimetrale pentru prindere; ◘ Elemente de fixare si ancorare la modificarile de nivel sau pentru golurile de vizitare; ◘ Fiting-uri metalice; ◘ Suruburi si piulite cu filet; Copii ale informatiilor de specialitate si ale specificatiilor tehnice pentru materialele care se vor utiliza vor fi demontabile astfel incat sa permita interventia locala acolo unde este necesara. 6.3.4 Demontarea Toate panourile de tavan si sitemele de sustinere ale acestora vor fi demontabile astfel incat sa permita interventia locala acolo unde este necesara

6.3.5 Rezistenta la foc Clasificare

94

Tavanele false trebuie clasificate ca '' materiale cu combustie limitata'' cum sunt definite in Normele Romanesti pentru Constructii..Tavanele false trebuie sa aiba ''Clasa A ca suprafata de raspandire a focului'' cand se testeaza in concordanta cu SB 476: Partea 6 si 7 sau minim Clasa C2 conform standardelor Romanesti unde nu sunt definite ca placi din gips carton rezistente la foc'' trebuie verificat daca compozitia placii din gips carton este in concordanta cu specificatiile necesare pentru acest tip de produs. Rezistenta la foc Sistemul de tavane false trebuie sa fie rezistent la foc cel putin conform SB 476: partile 21, 22 si/sau 23. Standardele Romanesti se vor aplica cand sunt mai stricte.Clasa de raspandire a Focului: Clasa 0 de raspanadirea a focului pe suprafata cand se testeaza i concordanta cu SB 476: Partile 6,7 si/sau cu normele aplicabile in Romania. Bariere pentru goluri Toate spatiile mascate de deasupra tavanelor false trebuie sa aiba bariere pentru incendiu in concordanta cu normele de constructie pentru a imparti spatiu gol dintre tavane in suprafetele care nu depasesc 20 m2

.

Barierele trebuie fixate la zonele perimetrale si la imbinari deoarece este necesar sa se asigure o stabilitate permanenta si continua, fara goluri in acest mod asgurandu-se o bariera completa impotriva fumului si focului. Fixarea la tavanele false nu trebuie sa impiedice dilatarea sistemului de profile altfel afecteaza eficacitataea rezistentei la foc. Oprirea focului Toate golurile de la imbinarile dintre tavanele false si pereti,bariere,conducte,tevi,alte elemente etc.trebuie etansate folosind vata minerala,etansator intumescent sau alt material rezistent la foc pentru a impiedica patrunderea fumului si a focului conform SB 5588 si /sau Standarde Romanesti importante. 15.3.6 Bariere in spatiile goale

Barierele din spatiile goale ( in cazul spatiilor goale dintre tavane ventilate pentru sistemele de ventilatie fara conducte) trebuie sa aiba table rigide sau semi-rigide neporoase avand aceeasi clasa de combustie ca si cea necesara pentru materialele de etansare din spatiile goale. Unde se poate, barierele din spatiile goale trebuie fixate la ariile perimetrale si la imbinari, folosind metodele recomandate de producatorul barierei pentru a asigura stabilitate permanenta.Toate marginile si imbinarile trebuie etansate eficient pentru a impiedica scurgerile de aer.

95

6.3.7 Durabilitate Durata de viata a componentelor principale Componentele primare trebuie sa fie toate componente cu o durata de exploatare nu mai mica decat garantia tavanelor false fara a fi necesara o intretinere speciala, decat curatire regulata.Urmatoarele componente vor fi considerate componente primare. a) Panouri si placi de tavan. b) Sistem de suspendare. c) Goluri de vizitare. Durata de exploatare a componentelor secundare Componenetele secundare au o duarata de exploatare mai mica decat garantia pentru tavanele false si includ elemente de fixare, garnituri si accesorii.Durata de exploatare a tuturor componentelor secundare trebuie sa se poata inlocui fara a demonta progresiv tavanele false.

6.3.8. Livrare si depozitare

Toate placile de tavan trebuie livrate in invelisuri din plastic impermeabile.Sectiunile T vizibile trebuie livrate astfel incat sa nu se zgarie sau sa se deformeze in timpul transportului, descarcarii dau depozitarii.Placile de tavan se pot depozita in stive,in camere inchise si fara umiditate sau alti factori externi.Ele sunt depozitate in functie de tipuri si dimensiuni.Placile de tavan si profilele metalice pentru suspendare sunt manipulate cu grija pentru a evita zgarierea, deformarea sau ruperea lor. 8.4 EXECUTIA LUCRARILOR, MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE.

Faze de lucru: - Montarea structurii metalice de suspendare; - Executarea instalatiilor (de alte specialitati). Tavane suspendate cu suport modular

Montarea structurilor metalice de suspendare: carligele si sectiunile T primare sunt montate si fixate de sectiunile primare.Profilele perimetrale asiguara suport la imbinarea tavanului cu peretele,sau la inchiderile verticale intre tavane aflate la diferite niveluri de inaltime. Executarea instalatiilor (de alte specialitati): – Lucrari electrice: cablare, paturi de cabluri etc. – Lucrari mecanice :tevi si conducte pentru termice,ventilatii si aer conditionat; – Tevi sanitare: alimentare cu apa, apa pentru hidranti, canalizare etc. Asezarea placilor de tavan si a profilelor metalice:

96

Trebuie prevazute un numar suficient de goluri de acces, pentru a permite accesul personalului pentru intretinere la locul gol dintre tavane.

Montarea tuturor elementelor pentru instalatii (de alte specialitati): Electricitate:corpuri de iluminat, detectoare de fum, difuzoare, lumini de avertizare etc: Mecanice: difuzoare de aer, admisii aer etc. Tavanele din incaperi care nu se potrivesc cu dimensiunea standard pot fi adaptate cu ajutorul panourilor nemodularedin gips carton,conform instructiunilor Proiectantului.Marcarea trebuie facuta astfel incat panourile pentru sa nu fie mai mici de jumatate din placa standard.Corpurile de iluminat integrate in salile de clasa trbuie asezate conform asezarii mobilei( de ex.luarea in considerare a numarului de randuri de banci).Sistemul de tavane false se va monta astfel incat sa nu se compromita integritatea placilor.Gaurile vor fi perforate sau taiate in tavanele false pentru a permite corpurilor de iluminat sa fie fixate in placile de tavan ,inclusiv pentru a permite introducerea tuturor suporturilor aditionale pentru corpurile de iluminat.Coordonarea necesara trebuie asigurata pentru toti ceilalti Contractori asociati.Inainte de inceperea lucrarilor ,trebuie verificate toate dimensiunile la locul de montare.Proiectul pentru tavane trebuie sa cuprinda toate tolerantele si diferentele specifice dintre dimensiunile de la locul de montare si cele din proiect. 6.4.2 Sisteme de tavane metalice liniare

Montarea structurilor metalice pentru suspendare: Profilele principale portantesunt montate si fixate folosind cleme galvanizate de suspendare si tije de suspendare fixate de placa existenta de deasupra.Capetele profilelor principale portante sunt legate de profilele perimetrale in forma de C. Montarea panourilor liniare si a profilelor si a profilelor din plastic pentru imbinare: – Panourile liniare se prind pe profilurile principale portante.Capetele taiate se aseaza pe

profilele perimetrale in forma de C. – In cazul imbinariilor mari: profilele din plastic pentru imbinare se prind pe partea superioara

a rosturilor,in timp ce se inainteaza cu montarea panourilor liniare; Executarea instalatiilor: – De alte specialitati, vezi tavane cu sisteme suport modulare.

6.4.3 Cerinte specifice pentru lucrarile metalice la tavane Grosimile extrudarilor si materialelor,dimensiunile panourilor ,profilele suport etc. trebuie mentinute ,nu trebuie modificate pentru a obtine cerintele proiectului.Toate materialele si componentele trebuie sa fie rezistentesi sa satisfaca standardele minime stabilite in aceste Caiete de Sarcini,si Standardele Romanesti importante pentru Constructii etc.Pentru ca materialele sau elementele sa aiba aceeasi calitate trebuie obtinuta de la acelasi Furnizor sau Producator ,daca nu este astfel specificat.Otelul trebuie adecvat protejat impotriva coroziunii.Toate sistemele suport

97

trebuie sa aiba grosimea si rezistenta adecvata pentru fi in concordanta cu cerintele structurale,si pentru elemina riscul de deformare la suprafetele finisate.Lucrarile trebuie protejate pana se face receptia lor,incluzand golurile de vizitare,inainte,in timpul si dupa darea in exploatare si pana la inspectia finala pentru a evita deteriorarea elementelor finisate.

6.5.CONTROLUL CALITATII,ABATERI ADMISIBILE 17.5.1 Verificarea inainte de inceperea lucrarilor

Inainte de executarea lucrarilor pentru tavane false ,tavanele trebuie mai intai marcate cu nivela cu fascicul laser.Calitatea placilor de tavan si a sectiunilor metalice trebuie verificata vizual si aprobata de Consultant. Trebuie verificate urmatoarele: – Daca marcarea este facuta conform proiectului; – Daca faza anterioara este finisata (exista procesul verbal de receptie pentru lucrarile

anterioare?); toate lucrarile de tevi si conducte si cablare de sub tavan trebuie terminate inainte de asezarea carligelor si a structurii suport pentru tavan.

– Daca materialele componente, placile, profilele etc. sunt in concordanta cu cerintele specifice (exista certificate de calitate, declaratii de conformitate, aprobari tehnice?);

– daca materialele au fost depozitate corect; – Daca procedura tehnica de executare a lucrarilor pentru tavane false exista in documentatia

prezentata de Contrctor. – Tavanele false trebuie sa reziste la variate incarcaturi determinate de alte fiting-uri care sunt

fixate, care trec prin tavane sau conectate la tavane.Se permite consolidarea si fixarea conform cerintelor pentru sustinerea urmatoarelor elemente care interactioneaza cu tavanul fals.

– amortizoare de zgomot si alte dispozitive mecanice si electrice – fiting-uri generale:toate fiting-urile generale trebuie sa aiba inclus cadrul suport necesar – Tavanele false trebuie sa reziste la variate incarcaturi determinate de alte fiting-uri care sunt

fixate, care trec prin tavane sau conectate la tavane. – Se permite consolidarea si fixarea conform cerintelor pentru sustinerea urmatoarelor

elemente care interactioneaza cu tavanul fals: – amortizoare de zgomot si alte dispozitive mecanice si electrice. – fiting-uri generale :toate fiting-urile generale trebuie sa aiba inclus cadrul suport necesar. – Greutatea proprie a tavanelor suspendate trebuie ajustata local,fara a cauza deviari sau

miscari ale sistemului suportului sau ale elementelor care interactioneaza .Greutatile moarte care deriva de la accesoriile permanente sau dispozitivele atasate la sau prin tavanele false trebuie ajustate local,fara a determina deviatii sau miscari.

– Tavanele false trebuie sa ramana rigide, sa nu se deplaseze si sa nu se deformeze permanent din cauza functionarii in regim normal.Tavanele false vor fi rezistente in toate conditiile (inclusiv seismice si de incendiu).

– Trebuie luate in considerare cerintele structurale privind accesoriile si fiting-urile pentru a fi fixate in tavanele falseTrebuie incorporate elemente de prindere si suporturi adecvate pentru a fi folosite cu structura de care sunt fixate.

– Planurile si detaliile propuse pentru fixarea tavanelor trebuie livrate de Contractor, daca nu sunt transmise de Investitor sau Proiectant,pentru revizuire si aprobare de catre Consultant.

98

6.5.2 Verificarea in timpul executiei lucrarilor Trebuie verificate urmatoarele: – Daca se respecta procedura tehnica de executie a Contractorului; – Daca se respecta proiectul tehnic; – Daca inaltimea la care se monteaza tavanele este corecta si este in limitele abaterilor

admisibile ,in special in ceea ce priveste imbinarile cu peretii de compartimentare sau cu alte structuri existente;

– Daca profilele pentru tavanele suspendate sunt la acelasi nivel si fixate cu suficiente carlige; – Tavanele suspendate trebuie sa fie executate astfel incat sa reziste la toate vibratiile sau alte

socuri, fortari, presiuni si miscari care pot aparea.Acestea nu trebuie sa determine ruptura sau deteriorarea nici unui element in special a elementelor sau care se deschid .Dispozitive adecvate pentru atenuarea unor astfel de vibratii trebuie incluse.

– Toate componentele, elementele de cuplare si de fixare trebuie instalate astfel incat sa se ajusteze devierile si tolerantele, fara a fi strambate si deformate.

– Sapa ,peretii in gips carton si alte lucrari umede trebuie finisate si uscate inainte de montarea panourilor oline pentru tavanele modulare,pentru a evita deformarea datorita umezelii.Se recomanda sa se finalizeze cel putin primul strat de vopsire a peretilor si sa se lase sa se usuce inainte de inceperea montarii panourilor pline;

– Trebuie sa se asigure ca tavanele false sunt rezistente la miscare fara sa se deterioreze permanent sau fara sa se reduca eficacitatea indicata in Caietele de Sarcini, ca rezultat al modificarilor elementelor la umezeala, modificari rezultate din variatii la umezeala ale aerului in interiorul si in exteriorul cladirii.

– Contractorul trebuie sa se asigure ca nu sunt posibile infiltratii ale apei de plaie si ca nu mai exista scurgeri de la sistemele de incalzire, ventilatie, aer conditionat, pentru alimentare cu apa si pentru canalizare.

– Umezeala care rezulta de la lucrarile finale de vopsire nu trebuie sa determine deformari ale panourilor pline.In timpul lucrarilor de executie, Contractorul trebuie sa sigure suficienta ventilatie natuarala si mecanica, pentru a mentine umezeala in aer.

– Sistemele de tavane false trebuie sa formeze un rost complet etansat fonic la imbinarile cu elementele cu care interactioneaza (pereti de compartimentare, pereti portanti).

– Trebuie verificat daca tavanele sunt etansate la toate marginile, in jurul corpurilor de iluminat, golurile de vizitare si celelalte elemente pentru a minimiza transmiterea sunetului doar daca nu este specificat altfel.

– Izolarea intregului tavan trebuie facuta in concordanta stricta cu proiectul si trebuie executata conform EN ISO 140:Partea 4 si pentru:

– atenuare fonica de la o clasa la alta:EN 20-140:Partea 9. – absorbtia sunetului :EN 20-354. – reducerea sunetului:EN ISO 140:Partea 3

6.5.3 Verificarea dupa finalizarea lucrarilor – Daca tavanele au limitele de nivel din abaterile admisibile; – Daca s-a intocmit proces verbal pentru lucrarile de acoperire si pentru receptia calitatii; – Tavanele false trebuie sa fie rezistente la toate sarcinile statice si dinamice impuse, fara sa se

deformeze permanent sau sa se strice componentele, si trebuie sa transmita fara riscuri astfel

99

de sarcini suportului. – Tavanele false nu trebuie sa se deterioreze in nici un fel la astfel de sarcini deoarece este in

detrimentul oricarui element, oricarei structuri adiacente, oricaror elemente sau dispozitive de constructie.

– Tavanele false trebuie sa impiedice transmiterea zgomotelor care rezulta din vibratii,socuri,tensiuni etc,utilizand materiale pentru izolatie fonica in toate zonele si deasupra tavanelor false unde este necesar .

– Tavanele si golurile de vizitare vor trebui sa sustina incarcarileimpuse in momentul curatarii spatiului dintre tavan si structura, plus greutatea echipamentelor cu care se face curatarea.

– Tavanele false trebuie executate astfel incat sa nu se produca condensari. – Sistemul de tavane false nu trebuie sa prezinte zgomote de fond rezultate de la fiting-uri

,cauzate de vibratii interioare sau alte miscari .Zgomotul de fond provenit de la vibratiile locale ale tavanului,de la elementele de ajustaj ,de la zonele cu frecare ,vor fi eliminate prin verificari atente ale ansamblurilor si instalatiilor.

6.5.4 Abateri admise

Rigiditate :deformarea maxima permisa a deschizaturii pentru profilele de suspendare,sub sarcina impusa,nu trebuie sa fie mai mare de 400/deschizatura,unde deschizatura are maxim 1.500mm(= spatiul max.dintre carlige).Trebuie luate in considerare toate cerintele de toleranta pentru montarea tavanelor false pentru ca panourile sa fie corect localizate.Toate sectiunile tavanului fals de pe profile trebuie aliniate in limitele tolerantelor admise pentru a satisface cerintele vizuale stabilite in aceste Caiete de Sarcini.Tavanele false trebuie montate in rand in raport cu liniile si profilele stabilite.Imbinarile dintre panouri:latimea oricarei imbinari nu trebuie deviata de la latimea nominala cu mai mult de:± 1 mm sau 10% de la latimea normala.Orice variatie trebuie sa fie egal distribuita fara modificari bruste.Dezalinierile dintre imbinari nu trebuie sa fie mai mari de 2mm.Variatia maxima in plan pentru cotele date,a fiecarei parti de tavan,nu trebuie sa fie mai mica de 1:1000 peste orice lungime,supuse la maxim ± 1.5mm.Variatia maxima in ceea ce priveste nivelul trebuie sa fie 1:400 fata de orice lungime pentru orice component posibil de maxim ± 4mm. Deviatia maxima in plan sau sectiune intre oricare 2 panouri adiacente trebuie sa fie de ± 0.5mm.Golurile pentru lucrarile de interactiune trebuie sa fie la dimensiunile date ± 1,5mm.Deformarea profilelor in sistem nu trebuie sa depaseasca: ± 1,5mm din lungimea totala.

100

CAIET DE SARCINI LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII

101

7. CAIET DE SARCINI-PLACARI CU PIATRA,MOZAIC PREFABRICAT SI

PLACARI CERAMICE 7.1 GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile pentru executia lucrarilor de placare cu piatra naturala si artificiala si pentru placarea pardoserilor cu mosaic prefabricat, cat si placarea peretilor cu placi de ceramica si mosaic 7.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

STAS 233 – 80 Placi din faianta pentru placarea peretilor interiori STAS 9110-78 Pietre naturale fasonate pentru constructii; reguli de

verificare a calitatii Law 10/1995 Calitatea in constructii 7.3 MATERIALE SI ECHIPAMANTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII, LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE Materialele principale folosite pentru placarea cu piatra si mosaic, placarea pardoselilor si placari cu faianta sunt:

- placi portelanate (mate) inclusive ornamentele speciale din placa - placi portelenate (rezistente la acid pentru laboratoare) - placi ceramice smaltuite - piatra natual - caramida aparenta - adeziv sau mortar - ancore galvanizate sau din inox pentru placarea cu piatra - distantieri - chituri pentru rosturi

Toate materialele trebuie sa aiba certificate de calitate, declaratie de conformitate si process verbal de receptie pe santier Depozitarea se face in locuri inchise, special amenajate, ferrite de interperii, adezivii se vor depozita in incaperi cu umiditate (constanta) redusa. In general, livrarea placajelor se face in cutii de carton (sau de lemn), care trebuie manipulate cu grija pentru a se evita spargerea lor. 7.4 EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA Lucrarile de placare se executa dupa montarea conductelor. Pe timp friguros s-ar putea sa fie necesar sa se acopere lucrarile inainte si dupa placare. Montarea tocurilor al ferestre si captuselile la usi se face dupe efectuarea placajelor, astfel ca pervazurile si captuselile sa acopere rostul dintre toc si peretele placat.

102

Aplicarea placilor ceramice la pereti se face numai pe suprafetele uscate, pregatite dinainte, cu abatere de la planeitatea cuprinsa intre 3mm/m pe verticala si 2mm/m pe orizontala, eventualele neregularitati neputand depasi 2mm/m. Placiel de fainta se aplica pe suprafata pregatita numai la nivelul spritului de ciment, grundul aplicandu-se pe spatele fiecarei placi, respectand trasarea pentru placarea facuta cu dreptarul pe orizontal / verticala si cu nivela cu bula de aer. Dupa montarea a 3-4 randuri de placi, se va verifica planeitatea peretelui. Duap 5-6 ore de la montare, placile se vor curate de mortar prin frecarea cu o carpa umezita. Rostuirea se va face la un interval de 6-8 ore de la inceperea aplicarii placajului si se va executa cu chit de rost cu buretele si cu spaclu de plastic. Dupa o ora de la rostuire se sterge suprafata placajului cu carpa umezita cu apa. Placarea cu piatra a peretilor in grosime mai mare de 12mm se va fixa cu ancore galvanizate sau inoxidabile. 7.5 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE 7.5.1 Verificarea inainte de inceperea lucrarilor

- existenta procedurii tehnice de executie pentru lucrari de placaje in documentatia contractorului

- existenta procesului verbal de receptie pentru stratul support - terminarea lucrarilor destinate a proteja lucrarile de placaje (invelitori, plansee) sau a

caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (tevi pentru instalatii) - existenta certificatelor de calitate pentru materiale - existenta agrementelor tehnice pentru produse si pocedee noi - calitatea materialelor ce se vor utiliza prin examinari vizuale

7.5.2 Verificarea in timpul executiei lucrarilor

- respectarea procedurii tehnice de executie - respectarea detaliilor de montaj - Respectarea tipului de mortar sau de adeziv indicat in proiect - Respectarea planeitatii si verticalitatii placajului la montare - Asigurarea unei aderente corespunzatoare intre placaj si stratul support - Prelevarea de probe pentru determinarea incercarilor mortarului utilizat

– Grosimile si numarul straturilor componente, determinate prin sondaje, cel putin unul la 100 mp

- Uniformitatea si continuitatea rosturilor 7.5.3 Verificari la sfarsitul lucrarilor Existenta procesului verbal de receptie calitativa al lucrarilor de placaje. Nota: lucrarile de placari raman intotdeuna vizibile si calitatea ei privind aspectul verificata dupa finalizarea intregii lucrari. Nu este necesar sa se intocmeasca procese verbale de acceptare a lucrarilor dupa finalizarea lucrarilor. Se vor face aceleasi verificari in timpul executiei dar cu o frecventa de 1/5, ex. 1m2 la fiecare 5m2;

103

Visual, calitatea in ansamblu a intregii lucrari pentru a depista eventualele deficiente care depasesc abaterile admisibile 7.5.4 Abateri admise Placaje exterioare

a) placaje din piatra naturala Denivelarea relative a placilor la suprafetele slefuite sau lustruite

- din roci vulcanice: 0.5mm in sens orizontal si 1 mm in sens vertical - din marmura si piatra calcaroasa; 1mm dar cel mult in 2 locuri pe 1mp

Devierea rosturilor de la verticala sau orizontala la suprafetele slefuite sau lustruite: - din roci vulcanice: pe vertical nu se admite, iar pe orizontala se admite max. 1mm la o

placa - din marmura si piatra calcaroasa: 0.05% din lungimea tatala a rostului si max. 1.5 mm

Stirbituri la muchii la suprafetele slefuite sau lustruite; - din roci volcanic: max. 2 stirbuturi pe 1mp si o adancime de max 0.5 mm - din marmura si piatra calcaroasa: max. 3 stirbituri pe 1 mp si o adancime de max 0.5 mm b) placaje din placi ceramice smaltuite

Devierea de la planeitate a placilor de formate mici (2x2, 2.5x2.5, 4x4, 5x5 cm) lipite pe hartie (devierea dintre dreptar si suprafata placajului):2mm. Denivelarea de la verticalite a placilor de formate mici, lipite pe hartie (distanta dintre dreptar si suprafata placajului): 2mm Deviarea rosturilor dintre placi: 0.5 mm/placa Stirbituri la muchie placilor: maxim 2 crapaturi pe 1 mp cu o adancime de 0.2 mm

c) placaje din caramida aparenta Devierea de planeitate: 2 mm Devierea de la verticalitate: nu se admit Devierea rosturilor orizontale dintre caramizile aparente: 1 mm/caramida Portiuni neumplute cu mortar in rost: nu se admit Placaje interioare

a) placaje din faianta si piatra - devierea de la planeitate si verticalitate a suprafetri placajului: 2mm - devierea rosturilor dintre placile placajului: 1mm/ placa - stirbituri sau lipswa de glazura la muchiile Placilor: max. una la o placa pe o suprafata de

4 mmp - fisuri pe suprafata placajului: nu se admit - pete pe suprafata placajului: nu se admit - latimea rosturilor dintre placi: perfect uniforma

pentru sape, placari cu mosaic in-situ, placarile ceramice si cu piatra a pardoselilor vezi capitolul Lucrari Placari Pardoseli

104

8. CAIET DE SARCINI

LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII 8.1. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice petru lucrarile de zugraveli si vopsitorii. 8.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA C 56/85 Normativ pentru verificarea si receptia

lucrarilor de constructii si instalatii C 3-76 Normativ pentru executarea si receptionarea

lucrarilor de zugraveli si vopsitorii STAS 7359/89 Vopsea VINAROM, pe baza de poliacetat ;de

vinil in dispersie STAS 790/84 Apa pentru constructii STAS 545/1/80 Ipsos pentru constructii SR 1581/2/94 Hartie pentru slefuire uscata Law no.10/1995 Calitatea in constructii 8.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE Principalele materiale sunt:

• Vopseaua lavabila pentru pereti si tavane; • Vopseaua pe baza de ulei, emailuri, lacuri pentru tamplarie de lemn sau metalica; • Chituri, grunduri, ipsos

Materiale utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor in vigoare. Depozitarea materialelor pentru zugraveli se face in spatii inchise, ferite de umezeala.Materialele livrate in bidoane de tabla sau PVC vor fi depozitate separat, ambalajele fiind inchise ermetic si etans. Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor, recomandandu-se ca temperatura de depozitare sa fie cuprinsa intre 7-20ºC. 8.4. PREGATIREA SI EXECUTIA LUCRARILOR 8.4.1. Pregatirea suprafetelor Suprafete gletuite si tencuite

105

• Suprafetele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie sa fie plane si netede, fara desprinderi si fisuri.

• Fisurile si neregularitate din suprafetele tencuite se pot repara folosind aceea tencuiala sau glet, in functie de tipul iregularitatilor.

• Toate fisurile si neregularitatile din suprafetele gletuite se chituiesc sau se spacluiesc cu pasta de aceeasi compozitie a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituire: preparata in volume (2 parti ipsos la 1 parte apa) in cantitati mici. Pentru suprafetele mai mari se prepara pasta ipsos-var, 1 parte si 1 parte lapte de var folosita in cel mult 20 minute de la preparare.

• Dupa uscare suprafetele reparate se slefuiesc cu hartie de slefuit, peretii de sus in jos si se curata cu perii sau bidinele curate si uscate.

Suprafete de lemn Inainte de inceperea lucrarilor de vopsire tamplariile trebuie sa fie revizuite si reparate degradarile acolo unde este cazul, din transport sau montaj ; Vopsitorul verifica si corecteaza suprafetele de lemn astfel ca nodurile sa fie taiate, cuiele ingropate si bine curatate.

• Umiditatea tamplariei inainte de vopsitorie sa depaseasca 15%, verificata cu aparatul electric tip ‘Hygromette’ sau similar.

• Accesoriile metalice ale tamplariei care nu sunt alamite, nichelate sau lacuite din

fabricatie, vor fi grunduite anticoroziv si vopsite cu vopsea de ulei. Suprafete metalice Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, grosimi de orice fel, vopsea veche, noroi etc.Rugina se indeparteaza prin frecare cu peria de sarma, spacluri de otel, hartie sticlata sau solutii decapante (feruginol etc).Petele de grasime se sterg de grasime cu solventi, exclusiv petrol lampant si benzina auto. Tamplaria metalica se aduce pe santieu grunduita cu un grund anticoroziv corespunzator vopselelor de ulei. 11.4.2. Executia lucrarilor Generalitati Zugravelile si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si prevederile din prezentul Caiet de sarcini. Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor incepe la temperatura aerului, in mediu ambiant, de cel putin +5ºC; In cazul zugravelilor, regim de temperatura ce se va tine in tot timpul executiei lucrarilor si cel putin 5 ore pentru zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii, dupa executarea lor. Finisajele lucrarilor exterioare de vositorii nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la incetarea ploii si nici pe timp de vant puternic sau arsita mare.

106

Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii(exceptand zugraveala cu var) se va verifica daca suprafetele suportau umiditatea de regim: 3% suprafetele tencuite si 8% suprafetele gletuite. In conditii de umididate a aerului de pana la 60% si temperatura +15-20ºC, acestea se obtin in 30 zile de la tencuire si 15 zile de la gletuire. Umiditatea se verifica cu aparatul ‘Hygromette’ sau similar. Se poate verifica umiditatea si cu o solutie feolftaleina 1%, ce se aplica cu pensula pe o suprafata mica, daca se coloreaza in violet sau roz, stratul respectiv are umiditate mai mare 3%. Diferenta de temperatura intre aerul inconjurator si suprafata care se vopseste nu trebuie sa fie mai mare de 6ºC, pentru evitarea condensarii vaporilor. Contractorul nu trebuie sa foloseasca vopsele cu termen de utilizare depasit. Se pot folosi numai pe baza de confirmare a unui laborator de specialitate a pastrarii calitatii vopselelor in limitele standardelor si normelor de fabricatie. Zugraveala cu var Suprafetele peretilor si plafoanele din cladirilemonumenter istorice, subsoluri si incaperile tehnice pot fi zugravite cu var. Aceasta zugraveala se poate aplica folosind bidineaua sau trafaletul. Varul trebuie aplicat intr-un numar mare de straturi suficient pentru a a sigura un aspect alb continuu. Se pot alege alte culori cu acordul Proiectantului si Consultatntului. Deoarece varul este caustic, zugravul trebuie sa foloseasca protectie pentru ochi si pentru piele. Cu un litru de var se poate acoperi de la 3 la 6 mp intr-un singur strat, in functie de netezimea si porozitatea suprafetei.Varul trebuie aplicat in strat subtire. Varul pe suprafetele poroase se va aplica ca o pasta. Caseina se poate adauga pentru a imbunatati aderenta zugravelii pe suprafetele mai putin poroase. Preparation: The Contractor must remove any loose particles, dust, dirt, lichen etc. with stuff brush and wash down. In rehabilitation works, he must treat mould growth with a weak fungicide (dilute bleach) and rinse off well. On dry surfaces he shall the area with water before lime-washing, as this prevents the water in the lime-wash from being sucked out too quickly on application. Contractorul va amesteca pasta de var inainte de folosire pentru a evita sedimentarile. Se recomanda 4 straturi de zugraveala de var pe tencuieli exterioare noi si 3 straturi la tencuieli interioare noi. Fiecare strat trebuie lasat minim 2 zile sa se usuce. Varul nu trebuie sa fie aplicat pe timp friguros sau cand exista risc de inghet. Varul trebuie protejat impotriva soarelui puternic, in timp ce se usuca.

107

Vopsitorie cu vopsea lavabila In acest subcapitol se cuprind specificatiile tehnice, conditiile si modul de executie a vopsitoriei cu vopsea lavabila aplicata la interior pe tencuieli gleuite cu glet de ipsos in incaperi cu umiditate relativa a aerului pana la 60, la pereti si tavane. Vopsitoria cu vopsea Vinarom se realizeaza in urmatoarea ordine:

• Vopsitoria cu vopsea Vinarom se va aplica pe suprafetele interioare tencuite si gletuite cu glet de ipsos;

• Vopsitoria cu vopsea Vinarom se realizeaza in urmatoarea ordine ;

In prealabil se face verificarea gletului si rectificarea eventuala a suprafetei acestuia. Pentru prepararea grundului se introduce in vasul de pregatire un volum de vopsea Vinarom si un volume gal de apa si se omogenizeaza. Grundul se aplica numai manual cu bidineaua sau cu pensula lata; timpul de uscare este de minimum 2 ore la temperatura +15ºC si o ora la +25ºC mai mare. Vopsitoria de Vinarom se realizeaza aplicand doua straturi de vopsea diluata cu apa in proportie de 4:1 (volumetric); aplicarea se va face cu pistolul sub presiune; inainte de folosire vopseaua se strecoara prin sita cu 900 ochiuri/cm² Bidoanele si vasele cu vopseaua se vor inchide etans de fiecare data cand se intrerup lucrarile. La reluarea lucrului, vopseaua va fi bine omogenizata. Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica in mod special de catre investitor (dirigintele de lucrare):

• Indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetei suport specificate mai sus; • Calitatea principalelor materiale introduse in executie, conform standardelor si normelor

interne de fabricatie; • Respectarea prevederilor din proiect si dispozitiilor de santier; • Corectitudinea executiei cu respectarea specificatiilor producatorului de vopsea; • Lucrarile executate fara respectarea celor mentionate in fiecare subcapitol si gasite

necorespunzatoare se vor reface sau remedia; Receptia lucrarilor de vopsitorie se va face numai dupa uscarea lor completa. Vopsirea tamplariei din lemn si metal Executia lucrarilor de vopsitorie se va face dupa efectuarea unor operatiuni pregatitioare dupa cum urmeaza:

• Aplicarea primului strat de vopsea se face dupa terminarea compketa a zugravelilor si pardoselilor cu luarea de masuri de protejare a acestora;

108

• Verificarea corectitudinii montarii si functionarii tamplariei; • Varificarea suprafetelor de lemn din punct de vedere al planeitatii si umiditatii care nu

trebuie sa depaseasca 15%; • Indepartarea de pe suprafetele metalice a petelor de rugina sau grasime.

Executarea vopsitoriei pentru tamplarie:

• Inceperea lucrarilor de vopsitorie pentru tamplaria din lemn si metal se va face la o temperatura a aerului in mediul ambiant de cel putin 15ºC, regim ce se mentina pe tot parcuirsul executiei lucrarilor si cel putin 15 zile dupa executarea lor.

Se recomanda ca suprafetele vopsite sa fie in pozitie orizontala. Incaperile unde se vopseste trebuie sa fie lipsite de praf si bine aerisite, fara curenti puternici de aer. 8.5. CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE 8.5.1. Verificari inainte de inceperea executiei Se vor verifica urmatoarele:

• Daca etapa anterioara a fost inegral incheiata (existenta PV receptie pentru stratul suport: glet, tencuieli, beton etc.);

• Existenta procedurii tehnice de executie pentru zugraveli si vopsitorii in documentele prezentate de constructor;

• Certificatele de calitate pentru materialele folosite care sa ateste ca sunt in conformitate cu normele si cu cerintele Investitorului;

• Agrementele tehnice pentru produse si procedee noi; • PV de receptie pentru lucrarile destinate a proteja zugravelile si vopsitoriile (invelitori,

streasini). 8.5.2. Verificari in timpul executiei lucrarilor

a) Zugraveli si vopsitorii ale peretilor si tavanelor Se vor verifica urmatoarele:

• Daca este respectata procedura tehnica de executie; • Utilizarea retetelor si compozitiei amestecurilor indicate in prescriptiile tehnice ale

produselor utilizate; • Aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii bruste, spalarii prin ploaie sau

inghetarii; • Aspectul zugravelilor; • Uniformitatea zugravelilor pe intreaga suprafata (nu se admit pete, suprapuneri); • Aderenta zugravelilor interioare si interioare la stratul support prin frecare usoara cu

palma de perete; • Rectiliniaritatea liniaturilir de separatie se va verifica cu ochiul liber si cu un dreptar

(trebuie sa fie fara innadiri si de latime uniforma pe toata lungimea).

109

b) Vopsirea si lacuirea tamplariei din lemn si metal

Trebuie verificate urmatoarele:

• Suprafetele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri, lacuri trebuie sa prezinte pe toata suprafata acelasi ton de culoare si acelasi aspect lucios sau mat, dupa cum este prevazut in proiect (nu se admit straturi stravezii, pete, desprinderi, crapaturi sau fisuri) ;

• La vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica buna acoperire cu pelicula de vopsea

a suprafetelor, bine chituite si slefuite in prealabil ; se va control aca accesoriile (silduri, drucare, cremoane, olivere) sanu fie patate cu vopsea ;

• Separatiile dintr zugraveli si vopsitorii pe un acelasi perete precum si cele dintre

zugraveala peretilor si a tavanelor trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri si separatii. 8.5.3. Verificari la terminarea lucrarilor La terminarea unei faze de lucrari, verificarile se efectueaza cel putin una pentru fiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 mp. Lucrarile de zugraveli, vopsitorii si tapete se pot receptiona si la Receptia la terminarea lucrarilor obiectivului de investitie, efectuandu-se aceleasi verificari ca la punctul anterior, dar cu o frecventa de 1/5. Lucrarile de zugraveli, vopsitorii si de decoratiuni (tapet etc) trebuie verificate foarte atent deoarece sunt cele mai vizibile parti ale lucrarilor executate.

110

9. CAIET DE SARCINI LUCRARI DE PARDOSELI 9.1. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de mortat, sapa din ciment sclivisit, pardoseli din mozaic turnat in-situ, placari de pardoseala cu PVC, cauciuc pentru salile de sport, placarea pardoselilor cu ceramica, piatra si parchet. Caietul de sarcini nu are caracter limitativ, insa orice modificari sau completari se vor putea face numai cu avizul Proiectantului si/sau Consultantului. La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale consemnate in proiect.Orice propunere de inlocuire trebuie motivata de contract si aprobata de catre Proiectant si Consultant / Investitor. 9.1.1. Clasificari a)Dupa pozitia lor fata de constructie: ●Pardoseli ecterioare, expuse intemperiilor, aflate in exteriorul spatiului construit sau destinate balcoanelor si teraselor circulabile;

●Pardoseli interioare, aflate in interiorul spatiului construit. b) Dupa continuitatea suprafetei Pardoseli continui, turnate monolit cu sauf ara rosturi(mosaic, masa de spaclu pe baza de polimeri);

Pardoseli discontinui, din elemente prefabricate dispuse cu rosturi inchise etans sau neetans (piatra naturala sau artificiala, mosaic, lemn, polimeri); c) Dupa senzatia cald-rece, cuantificata prin energia disipata la contactul piciorului neincaltat al unei persoane, in interval de 1 minut, respectiv 10 minute, se impart in: ●Pardoseli calde (covor textil, pardoseli din lemn, covor din mase plastice cu suport textil);

●Pardoseli semicalde (mortare polimerice, covor din mase plastice fara suport textil); ●Pardoseli reci (beton de ciment turnat monolit, mosaic turnat, piatra naturala, placi ceramice portelanate) 9.1.2. Alcatuirea pardoselilor In general pardoselile sunt alcatuite din urmatoarele straturi:

111

A.a) Stratul suport care poate fi din beton sau pamant-si in cazul in care exista subsol sau parter fara subsol-beton de egalizare, pat de nisip si pietris sub. Alte straturi suport, in cladirile mai vechi pot fi: pardoseli din lemn din imbinari din elemente din lemn si deasupra placi pentru pardoseli. B.b) Straturi intermediare (cum ar fi sapa din ciment, pat de mortat sau ‘sapa uscata’ din placi de gips carton) care trebuie sa transmita stratului suport sarcinile statice si dinamice, sa asigure ruperea capilaritatii si impiedicarea patrunderii apelor freatice si sa permita mentinerea calitatii stratului de uzura; in cazul unor cerinte pentru izolatii fonice mai mari di folosirii sapai auto-nivelanta: un strat isolator din 15 mm Polistiren. C.c) In cazul subsolurilor si parterurilor fara subsol: straturi care sa asigure ruperea capiularitatii (membrane hidroizolatoare), pentru a bloca patrunderea apei freatice (membrane impermeabila, in cazul unui nivel ridicat de apa freatica), pentru a evita orice punte termica (8 la 10 cm din Polistiren sau Poliuretan), si sa permita durabilitatea calitatii a astratului de uzura. In cazul incaperilor umede (cum ar fi bucatarii, spalatorii) si incaperile sanitare, un strat hidrofug (vopsea bituminoasa rece sau panza bituminoasa) este necasar inainte de stratul de uzura. Incaperile de langa piscine, deasemenea necesita masuri speciale pentru protectie impotriva apei (vezi capitolul pentru Hidroizolatie si planurile arhitecturale detaliate) D.d) Stratul de uzura care trebuie sa asigure: -siguranta in utilizare; -rezistenta la sarcini statice si dinamice; -confortul termic si acustic; -clasa de combustibilitate prescrisa; In acest capitol, doar straturile mentionate la puctele b) si d) sunt specifice.Pentru a) si c) vezi capitolele relevante pentru Lucrari de Hidroizolatie si de Reabilitate Termica. 9.1.3. Abateri admisibile Abaterile de la planeitate ale stratului suport nu trebuie sa depaseasca:

• Max 20 mm fata de dreptarul de 2m lungime la suprafata terenului de fundatie; • Max 20 mm fata de dreptarul de 2m lungime la suprafata stratului support rigid (sarpanta

din ciment sau scanduri pentru pardoseala din lemn); 9.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

STAS 5939-80 Placi ceramice pentru pardoseli GP 037-98 Normativ privind proiectarea, executia si

asigurarea calitatii lucrarilor de pardoseli la cladiri civile.

112

C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii.

Law no. 10/1995 Calitatea in constructii. MLPAT 31/N/02.10.95 Metoda pentru a determina importanta categoriei

de cladiri. Conditiile tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseli va fi in concordanta cu prevederile’Normativul pentru controlul calitatii lucrarilor in constructii si aferent instalatiilor, C 56/85, capitolul 8 ‘Pardoseli’. 9.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, TRANSPORT Principalele materiale folosite pentru finisajele si tencuielile de pardoseala sunt: a) Sape sau alte finisaje pentru pardoseli turnate in-situ ● apa pentru constructii, conform STAS 790-84 ● nisip conform STAS 1667-76 b) Ciment Portland, conform SR 388/95; ●agregate din piatra pentru mosaic, conform STAS 1134-71; c) Ciment alb Portland, pentru mozaic in-situ, conform SR 7055/96; ● cement Pa 35, acc.to SR 1500/96; ● Natural agregates, acc.to STAS1667-76; Placi si piatra naturala ● piatra naturala, culoarea conform STAS 5939-80; ● Placi ceramice glazurate (finisaj mat, antiderapante, trafic intens pentru cladiri publice), incluzand placi speciale pentru scari; ◊Placi ceramice portelate pentru pardoseli (rezistente la acid pentru laboratoare); ◊Placi mozaicale pentru pardoseli, de dimensiuni mici si medii, aranjate pe carton; ciii) Placari sintetice continue pentru pardoseli; ● Placare cu PVC pe strat suport textil, conform STAS 7915-71; ● Finisaje pentru salile de sport din cauciuc, cum ar fi Altro Mondoflex sau similar aprobate. d) Parchet; ●Lamele de parchet traditionale din lemn masiv de esenta tare (stejar), de grosime de aprox. 14mm, cu lamba, cu lamba si uluce, incluzand stratul suport din lemn de esenta moale, cum ar fi bradul, pinul etc. e) Borduri; ●Borduri din mozaic, elemente prefabricate (inaltimea de 10 cm); ●Bordura din PVC pentru pardoseli din PVC, in aceeasi culoare cu pardoseala; ●Bordura laminata din lemn de stejar (inaltimea de 8cm, grosimea de la 12 la 15mm) cu muchia superioara rotunda sau oblice, conform STAS 228/1-87; f) Accesorii; ●Strat Poliuretanic sau din Polistirene, izolatie fonica, de grosime 5mm ca strat izolator sub parchet sau de 15mm pentru sapa autonivelanta; Folie PE ca bariera pentru vapori; - Cuie din otel, conform STAS 2111/90; – Suruburi si dibluri din plastic pentru pereti;

113

– Hidrat de clor tehnic,conform STAS 339-76 – Spirt alb rafinat tip C,conform STAS 44-67 – Corpuri abrazive ,conform STAS 601/1-84 – Acidul oxalic,conform STAS 4992-68 – Oxizi de vopsire -Binder Standards L 17-Industria Chimica – Adeziv ''Prenadez 300'', sau similar aprobate,conform NTR 2830-75 – Adeziv pentru pardoselile din salile de sport, cum ar fi AltroFix 19 sau similar aprobate. – Fasii autoadezive pentru pardoseala din PVC si punerea covorului; – Finisaj Poliuretanic sau ulei pentru parchet masiv ; – Ceara pentru parchet,''Victoria '' sau similar aprobate ,conform NII 1564-69; – Panza bituminoasa si mastic bituminos cald sau rece; – Placi speciale din metal sau plastic pentru scari; – Rosturi de separare din alama in mozaic; – Tabla de acoperire (inox sau aluminiu) pentru rosturi; – Tabla de acoperire (alama,inox) pentru rosturile dintre diferite finisaje pentru pardoseli;

g) Echipamente - Masina pentru raschetare si lustruire - Masina pentru lustruit mozaic. Materialele folosite trebuie sa aiba caracteristici conform standardelor specifice si normelor tehnice folosite in constructii si conform specificatiilor din capitolele respective ale Caietelor de Sarcini.

9.3.1 Transport si depozitare

De indata ce sunt livrate pe santier, materialele vor fi verificate de Contractor, sa se constate daca au fost corect transportate si impachetate .Contractorul trebuie sa se asigure ca depozitarea s-a facut conform previziunilor si normelor standardelor tehnice in vigoare.Trebuie verificate urmatoarele lucrurui: – Transportul pieselor de parchet, a plintelor si a bordurilor se va face numai in vehicule curate

si acoperite.Piesele de parchet, frizurile de perete si pervazurile ambalate in pachete si respectiv legaturi, se vor depozita in stive in incaperi inchise (pentru a asigura temperatura constanta) pardosite cu lemn, ferite de umezeala si de razele soarelui.Stivuirea se va face pe specii, clase de calitate si dimensiuni.Depozitarea parchetului in subsoluri este interzisa.

– Transportul pervazurilor se face cu legatura, in vehicule curate si acoperite, se vor depozita in incaperi inchise.

– Transportul covoarelor de PVC se face cu mijloace obisbuite de transport,acoperite,uscate,curate si inchise,sulurile fiind asezate vertical.Depozitarea se face in locuri uscate si acoperite,la temperaturi cuprinse intre +5°C ...+35°C,ferite de actiunea luminii solare directe,in pozitie verticala.

– Transportul si depozitarea bidoanelor cu adeziv si diluant se va face cu respectarea dipozitiilor privind transportul si depozitarea materialelor inflamabile,ferite de posibilitatea de explzie,cu respectarea normelor de paza contra incendiilor,temperatura de depozitare va fi intre +15°C si +20°C pentru ''Prenadez 300''.

114

– Poliacetatul de vinil,dispersie apoasa(aracet) se va depozita in magazii acoperite,la temperatura de + 5°C... +35°C.Daca se vor desface ambalajele si materialul nu se va conuma in intregime,acesta trebuie legat(inchis) imediat.Termenul de garantie este de 3 luni de la data fabricatiei.

– Piatra de mozaic se va contracta, livrata in saci de 50 kg, pe sortimente si culori diferite.Transportul se face cu mijloace de transport acoperite.

– Placile de gresie ceramica se vor livra si transporta in cutii de carton (max.40kg/buc.).Depozitarea se face in spatii acoperite.

– Acidul clorhidric tehnic se va depozita, transporta si manipula cu respectarea prevederilor in vigoare referitoare la securitatea muncii privind produsele corozive.Transportul se va face in ambalaje de sticla sau meterial plastic, care vor fi inchise cu dopuri de sticla sau de plastic.

– Ambalajele cu white-spirit se vor depozita in magazii aerisite sau aer liber, ferite de razele solare.

– Acidul oxalic tehnic livrat in butoaie de lemn sau alte ambalaje,se vor depozita in magazii uscate.

– Cimentul pentru sape,mozaic si mortar va fi ferit de actiunea umezelii,inghetului si de amestecul cu corpuri starine,atat in timpul transportului (ce se face in saci),cat si in timpul depozitarii,ce se face pe sorturi,in magazii sau soproane.Toate materialele vor avea Agrement tehnic si /sau Certificate de calitate si se va indica tehnologia de executie conforme cu fisa producatorului.Controlul materialelor intrebuintate ,al dozajelor,al modului de executie si al procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toata durata lucrarii.

9.4. EXECUTIA, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA

9.4.1 Reguli generale – In cazul in care proiectul nu prevede altfel, linia de demarcatie dintre doua tipuri de

pardoseli, care se executa in incaperi vecine, va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului grosimii foii usii in pozitie inchisa.

– Pardoselilevor fi plane, orizontal si fara denivelari in aceeasi incapere si la trecerea dintr-o incapere in alta.Fac exceptie pardoselile care au denivelari si pante prevazute in proiect.

– Executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai dupa executarea stratului precedent si constatarea de catre Consultant ca acesta a fost bine executat.

– La trecerea de la executia unui strat la altul, se va realiza o legatura cat mai perfecta intre straturi.

9.4.2. Lucrari executate inaintea inceperii lucrarilor de pardoseli

– Executarea pardoselilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub pardoseli

(canale, fundatii, conducte, instalatii electrice si sanitare, de incalzire,etc.) si efectuarea probelor prescrise,precum si dupa terminarea in incaperea respectiv a tuturor lucrarilor de constructii montaj,a caror executie ulterioara ar putea deteriora pardoseala.

– Atunci cand stratul suport al noii pardoseli este constituit din plansee de beton sau beton armat este necesar ca aceste suprafete suport sa fie pregatite prin curatarea si spalarea lor cu apa de eventualele impuritati sau resturi de tencuiala.Curatarea se va face cu maturi si perii.

– Diversele strapungeri prin planseu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planseului, adanciturile mai mari, etc se vor astupa sau chitui,dupa caz,cu mortar de ciment.

115

– Armaturile sau sarmele care eventual ies din planseul de beton armat vor fi taiate sau indoite. – Conductorii electrici care se monteaza sub pardoseala (pe suprafata planseului) vor fi

acoperiti cu mortar de ciment in grosimea strict necesara pentru protejarea lor. – Inainte de executarea pardoselilor se va verifica daca conductele de instalatii sanitare sau de

incalzire centrala, care strapung planseul, au fost izolate corespunzator, pentru a se exclude orice contact direct al conductelor cu planseul si pardoseala.

– Atunci cand este necesar se va face o nivelare a suprafetei stratului suport existent cu ajutorul unui start de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie sa fie suficient de intarit cand se va aseza peste el imbracamintea pardoselii.

– Compozitia, dozajul si natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la fiecare tip de pardoseala in parte, in functie de solicitarile la care este supusa pardoseala.

9.4.3 Executia stratului support - Atunci cand stratul suport al noii pardoseli este costituit dintr-un mortar de ciment, acesta se poate transporta cu ajutorul instalatiilor pneumatice pentru transportat mortar - Stratul suport elastic trebuie sa fie bine compactat, astfel incat sub incarcarile din exploatare sa nu se taseze, provocand degradarea imbracamintii pardoselii.In cazul sarpantelor autonivelante, sarpanta trebuie executata la grosimea necesara conform standardelor.Armaturile trebuie folosite unde este necesar (de ex. in biblioteci si arhive etc.). - Stratul suport va fi constituit dintr-o sapa de egalizare sau dintr-un strat de mortar, fie aplicata direct pe suprafata respectiva ,fie deasupra stratului poliuretanic sau din polietilena pentru izolatie fonica.In al doilea caz,o fasie izolatoare trebuie pusa la marginea fiecarui etaj pentru a preveni puntile fonice la fiecare aripa de cladir - Stratul suport rigid trebuie sa aiba suprafata plana si neteda.In zonele suprafetei unde apar neregularitati care depasesc abaterile admisibile,corectarea suprafetei se va face prin spituirea,curatirea si spalarea sa,dupa care se va aplica un mortar de ciment avand acelasi dozaj de ciment ca la stratului suport respectiv.Aceasta sapa de egalizare care se va executa dupa ce tencuielile interioare au fost terminate,se va realiza din mortar de ciment marca M 100 T,avand consistenta de 5cm(la testul standard cu con)pentru pardoseli. - Inainte de turnarea mortarului de ciment, suprafata pe care se aplica va fi bine curatata si udata. – Mortarul de ciment, preparat cu nisip 0....7mm,se va intinde pe suprafata respectiva si se va

nivela cu dreptarul tras pe fasii de ghidaj din mortar de ciment sau pe sipci de ghidaj,fixate in prealabil la nivel.

– Stratul suport trebuie sa fie aderent la suprafata pe care este aplicat,la ciocanirea usoara cu ciocanul de zidar trebuie sa prezinte un sunet plin.

Conditiile de finisare a suprafetei sapei de egalizare sunt urmatoarele: – suprafata trebuie sa fie plana si neteda(fara asperitati,bavuri,granule ramase in relief sau

adancituri ); sub dreptarul de 2m lungime se admit cel mult doua unde cu sageata maxima de 1mm.

– pentru sapele autonivelante,daca se specifica in proiect: Poliuretan sau Polietilena,grosime 15mm,s-a pus sub sapa la margini astfel incat sa nu apara punti fonice.

– diblurile pentru prinderea pervazurilor trebuie sa fie bine incastrate in sapa,in numarul si pozitiile stabilite prin priect.

– in timpul executarii lucrarilor de instalatii,zugraveli sau a altor lucrari de finisaj,se vor lua masuri pentru protejarea dalei flotante sau a sapei de egalizare din mortar de ciment,spre a nu fi deteriorate sau muradrite cu huma,vopsea,etc,care ar impiedica aderenta gletului sau

116

adezivului pe suprafata stratului suport. – de asemenea, se vor lua masuri pentru protejarea sapei de egalizare din mortar de ciment de

actiunea urmatoarelor substante agresive care le pot ataca sau distruge: - acizi minerali si organici (acid clorhidric,acid sulfuric,acid azotic,acid acetic,acid lactic,acid formic,etc.); - alcalii si lesii;

●produsi petrolieri (uleiuri minerale, motorina, petrol lampant,pacura,etc.); ●produse zaharoase; ●saruri (sulfati, clorura de sodiu concentrata -saramura etc.); ●substante oxidante-hipoclorit de sodiu, potasiu, bicromati, cromati, zotati, azoliti ●uleiuri vegetale.

9.4.4 Executia pardoselilor-finisaj Executarea stratului de uzura (finisaj) pentru fiecare tip de pardoseala se va face conform prevederilor din capitolele ce urmeaza. Pardoseli din parchet Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind repararea pardoselilor de parchet de lemn de stajar masiv lamba si uluc asezat pe stratul suport facut sin brad sau pin. Pardoseli din parchet masiv Parchetul din lemn masiv trebuie sa se potriveasca cu tehnica de executare, dimensiunile si grosimea parchetului existent.Exista mai multe metode pentru executarea stratului suport din lemn in functie de locatia din cladire: La parterul cladirilor vechi fara subsol si fara membrana hidroizolatoare eficienta sau fara reabilitate termica in pardoseala executata si: A.a) Fara izolatie fonica; placi asezate pe o placa din beton pentru pardoseala, care a fost acoperita anterior cu mastic (si/sau membrana termo-sudabila), imbinarile dintre placile de lemn umplute cu mastic bituminoscald sau rece. B.b) Cu izolatie fonica: placi asezate pe un strat din membrana termo-sudabila si un strat elastic din Poliuretan (sau Polistiren), de 5mm grosime, imbinarile dintre placile din lemn fiind umplute cu mastic bituminos rece sau cald. Cc) Cu loc gol ventilat :placi asezate pe un strat de sipci din lemn care sunt fixate pe placi din beton acoperite cu mastic(si/sau membrana termosudabila),locul gol de sub stratul suport din lemn fiind ventilat natural prin sipcile din lemn,care au gauri de ventilatie.Sipcile din lemn sunt asezate pe suporturile din fibra pentru a reduce transmiterea sunetului. In salile de clasa se vor aplica doar solutii cu izolare fonica.

La etajele superioare, stratul din mastic sau membrana termo-sudabila se pot inlocui cu unstrat din folie polietilena ca bariera pentru aburi.Stratul final de parchet este facut din lamele din stejar prinse in cuie la lambe pe stratul suport din lemn.Lamelele din stejar se pot aseza pe diagonala, cu o bordura de latimea a 4 lamele, sau paralel cu peretii, in functie de parchetul existent.

117

Executarea lucrarilor la stratul suport din lemn – Sapa din ciment se va curata bine inainte de aplicarea stratului din mastic,membranei termo-

sudabila,foliei din polietilena peste intreaga suprafata a pardoselii; – Optional : asezarea unui strat poliuretan pe membrana termoizolatoare sau bariera pentru

vapori; – In cazul stratului suport ventilat :sipcile suport vor fi asezate pe un strat din fibra; – Montarea stratului suport din placi de brad sau pin si umplerea cu amstic a locurilor

goale.Masticul nu se pune in locurile goale la pardosela ventilata. Conditii pentru montarea parchetului Stadiul lucrarilor pe santier, in momentul inceperii montarii parchetului trebuie sa fie urmatorul: ●lucrarile de instalatii sanitare, electrice si de incalzire si care sunt integrate in realizarea pardoselii vor fi terminate; ●stratul suport va avea un grad de umiditate mai mic de 5%; ●zugravelile si vopsitoria, precum si toate finisajele peretilor cu care se racordeaza

imbracamintea din parchet, vor fi terminate; ●portiunile de mozaic si ceramica care se vor afla in contact cu parchetul (pragurile) vor fi

turnate si frecate; ●usile de la balcoane si de la terase vor fi montate inainte. In incaperile in care se executa imbracamintea din parchet se va asigura urmatorul climat interior. – temperatura,minimum + 5°C ; – umiditatea relativa a aerului,maximum 60% Montarea parchetului De-a lungul peretilor se vor fixa cu cuie frizurilede perete,la o distanta de 10-15 mm de aceasta,acest lucru permitand dilatarea sau ventilarea.Imbinarea frizurilor la colturile incaperii se face la 45°C.Frizurile se vor intepeni fata de perete cu pene asezate la 50cm distanta una fata de alta,pentru a impiedica orice deplasare in timpul montarii parchetului.Inainte de montaj,pe lamba si ulucul lamelelor de parchet,dar si pe intradosul acestora se va aplica adeziv.Lamelele de parchet din camp se vor bate incepand de la frizul situat la peretele opus usii de acces.Lamelele de parchet se voe bate strans,cu ciocanul astfel incat lamba sa intre strans cu ulucul piesei alaturate .Se fixeaza pervazurile cu cuie batute in frizuri la 40-50cm distanta,lipit de perete.La colturi,pervazul se taie la 45°si se pasuieste.

9.4.5 Conditii tehnice de calitate Pe parcursul executarii lucrarilor, Consultantul verifica in mod special respectarea urmatoarelor conditii: a) identitatea cu proiectul a materialului si modelului prevazut,pentru imbracamintea de pardoseala de parchet; b) stratul suport sa indeplineasca conditiile prevazute la capitolul respectiv din aceste Caiete de Sarcini,care sunt necesare pentru realizarea unei imbracaminti de parchet corespunzatoare din

118

punct de vedere al planeitatii,orizontalitatii,etc,la receptia pardoselii executate,defectele stratului suport nu vor fi invocate ca motiv pentru o calitate necorespunzatoare a imbracamintii de parchet. Calitatea executiei pardoselilor se va constata prin verificarea conditiilor de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca suprafetele imbracamintilor di parchet si anume: – aspectul,starea generala a suprafetelor,modul de racordare cu suprafetele verticale; – planeitatea si orizontalitatea; – montarea,la acelasi nivel,a pieselor de parchet alaturate; – marimea rosturilor; – aderenta la stratul suport. Daca este necesar, se va face si o verificare in adancime prin sondaj de control al celorlalte elemente ascunse ale pardoselii. Pardoseli din PVC Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea pardoselilor din covor PVC pe suport textil. Alcatuirea pardoselii Pardosela din covor PVC pe suport textil este alcatuita din: – sapa de egalizare a planseului,realizata din mortar de ciment M100 T; – sapa autonivelanta – imbracaminte alcatuita din covor de PVC pe suport textil,montat cu adeziv adecvat sau

prenandez sau similar aprobate,peste sapa de egalizare – plinta va fi din lemn de stejar batuta in cuie sau PVC fixat in dibluri montate in stratul de

sapa – plinte din PVC din acelasi tip de material ca cel aplicat pe pardoseala Pardoselile cu imbracaminte aplicata prin lipire se vor executa cu sau fara etansarea rosturilor prin sudura de snur din PVC plastifiat.In incaperile in care exista instalatie de apa si prize de curent electric,rosturile pardoselilor executate cu covor PVC vor fi obligatoriu etansate prin sudura cu snur din PVC plastifiat. Executarea finisarilor pardoselilor Materiale utilizate: – Covor din PVC cu suport textil,conform STAS 7915-71; – Pardoseli polivinilice de trafic intens; – Adeziv – Adeziv ''Prenandez 300''conform NTR 2830-75 – Sapa autonivelanta – Cuie din sarma de otel conform STAS 2111/90 – Nisip,conform STAS 1667-76

Caracteristicile care trebuie respectate de covoarele PVC de trafic intens: Caracteristica Unitatea de masura Valori admisibile

119

Caracteristica Unitatea de masura Valori admisibile Grosime mm 2,5-3 Rezistenta la foc - Neinflamabil Grad de gelifiere - Fara fisuri sau crapaturi Absorbtia la apa mg/cm2 1,4-1,7 Rezistenta la uzura g/cm2 0,0003-0,0005 Rezistenta la tractiune - longitudinal -transversal

N/mm2 7,3-7,7 7,1-7,3

Elasticitatea mm 0,7-,08 Rezistenta la compresiune mm 0,8-0,9 Duritatea Grade 70-71 In incaperile in care urmeaza sa se monteze dalele sau covorul se va asigura,inainte de montarea imbracamintii,un regim climatic cu temperatura de cel putin + 16°C si umiditatea relativa a aerului de max.60%.Acest regim se va mentine in tot timpul executarii imbracamintii pardoselii si cel putin 30 zile dupa terminarea acestei operatiuni,daca intre timp nu s-a trecut la regimul de exploatare normala a incaperilor.Umiditatea stratului suport din mortar de ciment sau beton,in cazul in lipirii covorului sau dalelor cu prenandez 300 sau similar aprobate,nu trebuie sa depaseasca3%(in procente de greutate).Masurarea exacta a umiditatii stratului suport se face cu ajutorul materialelor in functie de umiditatea lor sau cu un alt aparat similar.In lipsa acestui aparat,umiditatea stratului suport se poate verifica astfel: ●cu ajutorul unei pensule curate se aplica pe o portiune mica(circa 2x5cm)din suprafata stratului suport,o solutie de fenolftaleina in alcool,in concentratie de1 %,daca portiunea respectiva se coloreaza in violet sau in roz intens,stratul suport are o umiditate mai mare de 3%; ●suprafata stratului suport din mortar se va razui cu ajutorul unei rachete metalice pentru inlaturarea eventualelor resturi de mortar si de material provenit din zugraveli.In cazul cand dupa aceasta operatie raman bavuri sau urme in relief,acestea se vor indeparta cu o piatra abraziva.Praful se va inlatura,cu matura,din intreaga incapere,acordandu-se o atentie deosebita coturilor intrande.Pentru indepartarea completa a prafului se va curata apoi suprafetele cu o perie cu parul scurt.Din acest moment incaperea in care se lucreaza se inchide,interzicandu-se accesul persoanelor straine,iar muncitorii care executa lucrarile vor purta incaltaminte curata cu talpa moale;este interzisa folosirea acestei incaltaminti in afara incaperilor respective.Atunci cand suprafata stratului suport prezinta neregularitati fecvente,intraga suprafata dupa frecarea cu piatra abraziva,se va corecta printr-o gletuire subtire(max.1,5 mm grosime).In cazul unor adancituri izolate este suficienta o chituire locala. Pregatirea covoarelor pentru aplicare Pentru montare, covorul se va croi in conformitate cu un plan de montaj, intocmit in prealabil,cu respectarea urmatoarelor criterii: – fasiile de covor se vor aplica paralel cu unul din peretii incaperii,cu rosturile dintre ele

120

orientate in directia de circulatie maxima si daca este posibil si in directia principalei surse de lumina naturala;

– rosturile perpendiculare pe peretele care cuprinde usa nu trebuie sa cada in dreptul golului usii;

– se va urmari repartizarea cea mai economica a fasiilor de covor in incaperea cu minimum de rosturi si de fasii mai inguste de 50 cm;

– Covorul va fi adus in incaperile in care va fi montat,se va derula sulul si se va taia fasii,cu 2...3 cm mai lungi decat dimensiunea respectiva a incaperii.Pentru valorificarea capetelor de material,ramase dupa taierea fasiilor la dimensiunile necesare,se admite ca o fasie sa se realizeze din doua parti,nu mai mult de una pentru incapere.Fasia innadita se va amplasa langa perete,de preferinta opus usii sau ferestrei su cu rostul de innadire intr-o pozitie cat mai putin expusa circulatiei.Fasiile taiate se vor aseza in pozitiile de montare si se vor lasa desfasurate timp de minimum 24 ore,pentru aclimatizare si in acelasi timp pentru eliminarea tensiunilor interne aparute in material datorita sederii in sol a covorului.

– Dupa aclimatizare,fasiile de covor vor fi croite definitiv cu 2...3mm mai scurte fata de profilul peretelui;

– La nise, radiatoare, sobe, spaleti de usi,in dreptul tevilor de instalatii etc,fasiile covor se vor taia si ajusta dupa conturul respectiv,utilizand un cutit pentru croit.

Lipirea covorului cu adeziv sau prenandez 300 – Inainte de aplicarea adezivului,atat suprafata stratului suport,cat si capetele fasiilor de

covor,se vor curata bine de praf,cu ajutorul unor perii si al unei carpe.De asemenea,se va curata bine incaltamintea muncitorilor si nu se va circula cu ea in afara incaperilor in care se lucreaza.

– Fasiile de covor curatate, vor fi asezate din nou (nelipite) in pozitie de montaj, cu margini longitudinale petrecute pe o latime de circa 2cm incepand cu ultima fasie asezata se apuca unul din capetele fasiilor si se aseaza oeste capatul opus, astfel ca cele doua jumatati ale fiecarei fasii sa se suprapuna,iar spatele covorului va fi la exteriorul fiecarei bucle astfel formate.

– Pentru lipirea cu Prenandez 300 se va incepe cu fasia de covor de langa peretele cel mai apropiat de usa de acces din incapere.

– Se va aplica cate un strat adeziv, de catre doi muncitori, concomitent, atat pe jumatatile fasiilor de covor intoarse cat si suprafata stratului suport care a ramas astfel neacoperita;de-a lungul tuturor marginilor longitudinale ale fasiilor de covor cat si a marginilor innaditurilor se va lasa cate o zona de cca 5cm latime,neunsa de adeziv,pentru a impiedica,in aceasta faza lipirea covorului in dreptul marginilor.

Adezivul se va aplica in strat subtire(0,200...0,250 kg/mp pentru fiecare strat)si cat mai uniform ;nu se admit aglomerari (cuiburi de adeziv).La portiunile curbe din dreptul buclelor formate din fasiile de covor,pentru a putea urmari curbarea buclei,adezivul se va aplica cu muchia larga a unei bucati dreptunghiulare de covor PVC taiate la dimensiunile 2x12cm.Aplicarea adezivului atat pe stratul suport cat si pe spatele fasiilor de covor din PVC pe suport textil se va face cu ajutorul unui spaclu dintat,care se va trage in contact cu suprafata pe care se aplica adezivul,astfel ca in urma lui sa ramana numai cantitatea de adeziv care trece printre dinti;spaclul se va tine inclinat fata de directia de intindere a adezivului in asa fel ca excesul de adeziv sa se prelinga pe langa marginea spaclului,spre partea inca neunsa cu adeziv.Adezivul se va aplica in

121

strat subtire si cat mai uniform;nu se admit aglomerari(cuiburi) de adeziv.Cantitatea totala de adeziv va fi de circa 0,700 kg/mp,adica cate circa 0,350kg/mp,atat pentru stratul suport cat si pentru fasia de covor. – Circulatia directa pe stratul suport uns cu adeziv este interzis;nu se va face pe fasiile de covor

gata lipite sau pe petice curate(neunse)de material,care se pot aseza pe stratul suport. – Lipirea covorului se va face dupa 20...40 minute de la aplicarea adezivului,interval de timp

necesar pentru zvantarea excesului de solvent din adeziv,care variaza in functie de umiditate si gradul de ventilatie a incaperii

– O indicatie asupra momentului potrivit pentru lipire, se obtine prin aplicarea degetului uscat pe stratul de adeziv;se considera ca lipirea se face numai atunci cand degetul nu mai este murdarit si se simte o oarecare aderenta.

– Jumatate de fasii de covor care au fost unse se vor aseza peste suprafetele respective ale stratului suport,care si ele au fost unse .Aceasta asezare sa se faca dintr-o data,exact pe locul indicat,deoarece deplasarile ulterioare ale fasiilor de covor nu mai pot fi facute fara a provoca deteriorari ale adezivului.

Aceasta asezare a fasiilor de covor prin lipire se va face pe portiuni mici si in mod succesiv pentru a evita prinderea de aer sub fasia de material.Contractorul va presa manual fiecare fasie in parte;operatia de presare se va face de la mijlocul fasiei de covor catre marginile ei si din axul fasiei de covor catre marginile sale.In cazul folosirii cutitului pentru croit,sub portiunea de suprapunere a fasiilor de covor se vor aseza niste benzi (staifuri)din aceleasi materiale,cu o latime de cca 5cm care vor fi plasate cu fata in jos;aceste benzi au rolul sa impiedice lipirea fasiilor cu adezivul din dreptul rostului si sa ajute la taierea ulterioara a covorului. Dupa lipirea tuturor fasiilor de covor pe fiecare jumatate de camera,pardosela se va presa cu un rulou metali(cu maner lung)avand greutatea de 25...30 kg,lungimea de 40..50 cmsi diametrul de 12...15 cm;ruloul este imbracat la exterior cu un bandaj elastic din cauciuc moale,avand grosimea de 1,5..2cm (pentru lipirea covorului). In cazul suprafetelor mici, in lipsa acestui rulou, pardosela se va presa cu mana prin intermediul unei carpe. Eventualele urme de adeziv ramase pe suprafata covorului se vor indeparta imediat, dupa fiecare operatie de lipire, prin frecare cu o carpa aspra si uscata, daca curatarea nu se face imediat, suprafata covorului va ramane patata. Lipirea fasiilor de covor in cea de-a doua jumatate a incaperii se va face conform instructiunilor aratate mai sus. Dupa minimum 24 ore de la lipirea covorului, marginile petrecute ale fasiilor de covor ramase nelipite, se vor taia si lipi. Taierea se va face incepand din apropierea unui perete si se va executa prin tragere, avandu-se grija ca platbanda de ghidare sa fie permanent in contact cu muchia civorului. La capetele covorului dinspre pereti, la care nu ajunge lama cutitului de mai sus, taierea se va face cu ajutorul cutitului pentru croit. Dupa taiere se vor inlatura straifurile, se vor ridica (rasfrange) marginile fasiilor, se va curata bine din nou suprafata stratului suport si se va aplica adezivul cu grija, ata pe stratul suport cat si pe marginile covorului. Se va evita introducerea adezivului pana la linia de intalnire covor-strat suport pentru a nu se produce aglomerari de adeziv. Cu ajutorul unor distantiere de lemn se vor mentine rasfrante marginile covorului timp de 20...40

122

minute, necesar evaporarii excesului de solvent,dupa care se vor aplica pe stratul suport sise vor presa puternic cu ajutorul unui dispozitiv special de predare, al unei role de circa 20 cm lungime sau in lipsa acestora,cu partea lata a unui ciocan de 500..1000gr. Dupa lipirea marginilor covorului la fiecare rost, suprafata pardoselii se va curata de toate urmele de adeziv nou aparute. In cazul incaperilor pentru care fasiile de covor necesare rezulta mai scurte de 4m,aplicarea adezivului si lipirea covorului se va face intr-o singura etapa pe intreaga suprafata a pardoselii;fasiile asezate anterior pe stratul suport pentru aclimatizare,se vor ridica si depozita intr-o incapere alaturata cu fata in jos si peste hartii curate,pentru a se putea aplica adezivul pe intreaga suprafata a stratului suport si a fasiilor de covor.Modul de aplicare a adezivului,timpul necesar pentru evaporarea excesului de solvent,modul de taiere a marginilor longitudinale,precum si modul de lipire a rosturilor vor fi aceleasi ca si la lipirea covorului pe jumatati de incapere. Operatia de lipire se va executa de doi muncitori care apuca fasia de ambele capete si o aplica cu atentie exact pe locul respectiv, conform planului de montaj,dintr-o singura data deoarece deplasarile ulterioare ale fasiei sunt dificile si se produc defectiuni . Montarea plintelor a) pentru montarea plintelor de lemn se vor aseza de la turnarea stratului suport,langa perete,dibluri tronconice de lemn de brad fixate ci gips in caviatile pregatite din perete,la distanta de 40-50 cm unul de altul .Alternativ :diblurile din plastic se pot fixa in perete,pe care se insurubeaza pervazurile din lemn . b) Plinta din PVC: in loc de plintele din lemn se pot folosi plintele din din PVC .Se vor prinde ca mai sus. c) Plinte PVC din acelasi material ca cel de pe pardoseala; Lucrari de finisare pentru pardoselile din PVC – Suprafata pardoselii din PVC si a profilelor plintelor din lemn sau PVC se va curata de

eventualele resturi de adeziv prin fecare cu o carpa aspra si uscata.In cazul adezivului prenandez 300,petele mai rezistente se vor curata cu diluant prenandez 300 sau toluen,prin frecare cu o carpa aspra.In timpul acestei operatii se vor tine ferestrele deschise.

– In cazul adezivului poliacetal de vinil,dispersie apoasa(Aracet),petele mai rezistente se vor inmuia cu apa circa 30 minute dupa care se vor curata cu o carpa aspra.

– Pentru indepartarea prafului se va sterge sprafata pardoselii din PVC cu o carpa moale,umeda si bine stoarsa,dupa 15 minute se va aplica pe suprafata pardoselii din PVC un strat subtire si uniform din ceara pentru parchet ''Victoria'' sau similar aprobate.Ceara se va lasa sa se usuce timp de circa 60 minute,dupa care cu o alta carpa moale,curata si uscata,se va freca usor suprafata pardoselii din PVC pana la lustruirea completa;in cazul lipirii covorului PVC cu adeziv poliacetat de vinil,dispersie apoasa(aracet),aceasta operatie se va efectua dupa minimum 16 ore de la lipire.

– Curatarea si indepartarea prafului cu carpe,si chiar mai mult cand se folosesc mecanice de curatire,se va face numai dupa ce se constata lipsa solventilor inflamabili,intrucat exista pericolul formarii electricitatii statice si deci posibilitatea producerii unui incendiu sau unei explozii.

– Pardoseala poate fi data in folosinta imediat dupa lustruirea covorului,in cazul lipirii cu Prenandez 300,in cazul lipirii cu poliacetat de vinil,dispersie apoasa(Aracet) darea in circulatie se poate face dupa minimum 16 ore de la lipirea covorului.

123

Conditii tehnice de calitate Pe parcursul executarii lucrarilor Contractorul si Proiectantul vor verifica in mod special respectarea urmatoarelor conditii: a) covorul trebuie sa fie lipit pe toata suprafata,iar la ciocanirea usoara cu un ciocan de zidar sa prezinte un sunet plin,nu se admit colturi si margini nelipite sau umflaturi; b) fasiile din PVC trebuie sa fie bine alaturate,nu se admit rosturi mai mari de 0,5mm latime la covor si mai mari de 0,4 mm latime la dale si nici denivelari la rosturi; c) suprafata pardoselii trebuie sa fie complet plata si neteda,nu se admit portiuni in relief sau adancituri; d) suprafata pardoselii trebuie sa fie curata,lustruita,nu se admit pete; e) racordarile la pardoseli de alta natura,strapungerile,obiectele fixate pe stratul suport,etc trebuie sa fie bine pasuite la croire.

9.4.6 Pardoseli cauciucate pentru salile de sport Caracteristicile materialelor DIMENSIUNI PARDOSEALA DIN CAUCIUC ALTRO

MODOFLEX Grosime in mm 4,0 sau 6,0 Latimea sulului in cm Sul 152 sau 183 Lungimea sulului in m Max. 14 Greutatea un kg/m2 6,4 sau 9,5 CARACTERISTICI TEHNICE

NORME/Units ALTRO MONDOFLEX sau similar aprobate

Duritate Shore A conform DIN53505 75±5 Rezistenta la tractiune DIN53504

KG/cm2 >30

Alungire DIN53504 %

≥250

Abraziune DIN53516 /mm2

<200

Stabilitate Dimensionala DIN51962 <1 Rezistenta antiderapanta UNI9551 Uscare≥85 Rezistenta culorii ISO 105 B02

grade ≥6

Inflamabilitate NFP 92.501 ClasaM3 Efect al arderilor cu tigari DIN51961 Fara efect permanent Lovituri cu mingea DIN18032/2 ≥95

124

Depozitarea,temperatura si conditionare Pardoselile din cauciuc,cum ar fi ''Altro Mondoflex''(sau similar aprobate)se vor depozita pentru aproximativ 24 ore de la temperatura camerei sau nu sub 15°C si peste 27°C,aceasta temperatura trebuie mentinuta pentru cel putin 48 de ore inainte si in timpul punerii si pentru cel putin 24 ore,dupa finalizarea lucrarilor.Materialul se va verifica inante de punere in caz ca exista defecte si se va conditiona inainte de aderenta la stratul suport pentru minim 2 ore.Materialul se va taia pe lungime si se va intinde pentru conditionare.Contractorul trebuie sa se asigure ca materialul folosit pe toata suprafata provine din acelasi lot. Stratul suport Pardoseala din cauciuc pentru salile de sport,se va instala pe stratul supoet conform BS8203:2001 sau standarde echivalente romanesti.De obicei este o sapa din ciment sclivisita. Stratul suport Pardoseala de PVC tip Altro sau similar se lipeste pe sapa.Covorul PVC se va lipi cu un adeziv specila cum ar fi AltroFix 19,in conformitate cu instructiunile Producatorului. Montarea pardoselilor din cauciuc Pardoseala din cauciuc trebuie montata in concordanta cu Codul de Procedura BS 8203:2991 sau standarde echivalente romanesti.Covorul de cauciuc se va intinde inainte de montaj.Contractorul trebuie sa verifice daca toate marginile sunt drepte si paralele.Bucata adiacenta trebuie sa se suprapuna 10mm peste prima bucata.Imbinarile incrucisate trebuie taiate drepte si sa se suprapuna aproximativ 15mm.Bucatile nu trebuie trase ci trebuie trase ci trebuie rostogolite in mijlocul incaperii,apoi se aplica adezivul pe startul suport in concordanta cu instructiunile producatorului.Covoarele din cauciuc trebuie rostogolite in adeziv una cate una presand materialul pe pardoseala .La montari mai mici,imbinarile incrucisate mai lungi in mod normal nu trebuiesc taiate,ci trebuie ouse in adeziv.La montarile mai mari de pardoseala ce cauciuc se recomanda totusi ca imbinarile si imbinarile incrucisate sa fie taiate pentru a forma o imbinare stransa dupa ce materialul a aderat la stratul suport.Surplusul de adeziv se va cotracta intre suprafata de cauciuc si stratul suport.S-ar putea sa fie nevoie sa se cantaresca unei sectiuni a imbinarilor lungi sau incrucisate pana se aseaza adezivul.Contractorul va netezi ori bule de aer care se afla sub pardoseala.(vezi acoperiri cu pardoseala PVC). Masuri care se vor lua dupa finalizarea lucrarilor Protectie Dupa finalizarea lucrarilor pentru pardoselile din cauciuc se vor acoperi si proteja cu o invelitoare adecvata de protectie. Curatarea inainte de receptie Pardoseala va fi curatata folosind o matura,un dispozitiv mecanic de maturare sau un aspirator.Cand este necesar,pardoseala se va spala cu detergent neutru.Acesta se poate face

125

manual (pe suprafete mici) sau mecanic (pe suprafete medii si mari) folosind o masina mecanica cu perii.Suprafata trebuie clatita bine si uscata dupa spalare. Conditii tehnice de calitate La fel ca la placarea cu pardoseala din PVC.

9.4.7 Pardoseli din ciment sclivisit, mozaic turnat si gresie ceramica.

Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea pardoselilor din ciment scivisit, mozaic turnat in-situ si gresie ceramica. Executia lucrarilor de pardoseli Alcatuirea strcturii pardoselilor de ciment sclivisit, mozaic turnat in-situ si gresie ceramica.va fi: a) La ciment sclivisit; – stratul suport format din beton B 100,simplu sau armat (executat pe paturi de nisip,beton de

egalizare,placi din beton,hidroizolatie sau izolatie termica in subsoluri si pe terasele acoperisurilor) de 8- 10 cm grosime conform prevederilor proiectului;

– imbracamintea de 20 mm grosime din mortar de ciment sclivisit, 600kg la m3 nisip; – plinte sau scafe cu margini drepte sau rotunde; b) La mozaic turnat in-situ si gresie ceramica – sapa din mortar de ciment,de egalizare sau de montaj de 30-50mm grosime; – imbracaminte din mozaic turnat de cca 15mm grosime sau gresie ceramic; – plinte monolit de mozaic turnat sau din gresie ceramica. Executarea pardoselilor de ciment sclivisit Stratul suport se va executa din beton marca B 100 simplu sau armat (plasa mai mica de 0,8 pe umplutura) de 8-10 cm grosime,se vor lua rosturi la turnare la 4-5 mm distanta in ambele sensuri se va controla nivelul fata de linia de vegriz (nivel) prin fasii de beton B 100 executate la distante sub 2m.Betonul turnat intre fasii se va nivela cu dreptarul rezemat pe fasiile de ghidaj; in incaperile cu sifoane de scurgere sau similare se va da betonului pante de 1 pana la 1,5% spre punctul de scurgere.Imbracamintea din mortar de ciment sclivisit se recomanda sa se execute imediat dupa turnarea stratului suport dupa terminarea prizei betonului,insa inainte de intarirea acestuia,spre a asigura o buna legatura intre imbracamintea si stratul suport. Executarea imbracamintilor din mortar de ciment sclivisit Imbracamintea din mortar de ciment sclivisit se va executa dintr-un strat de mortar de ciment de circa 20mm grosime, cu fata sclivisita (neteda sau rolata cu ajutorul unei perii cu dinti).Prepararea mortarului se va face cu un dozaj de 600 kg ciment la 1 mc nisip. La inceput se va amesteca nisipul uscat si cimentul pana la obtinerea unui amestec omogen si de culoare uniforma. Cantitatea de apa,care se va introduce ulterior,trebuie sa dea un mortar care sa se intinda,usor cu mistria,fara sa fie insa prea fluid. Mortarul de ciment se va prepara in cantitatile strict necesare care pot fi puse in lucrare inainte de inceperea prizei. Daca in incaperile unde se executa pardoselile sunt scurgeri de lichide, atunci se vor prevedea pante de 1...1,5% spre punctele care colecteaza aceste scurgeri. Inainte de aplicarea imbracamintiidin mortar de ciment sclivisit, suprafata stratului suport rigid din beton sau a planseului de beton armat va fi curatata

126

de praf, moloz, ipsos, var, vopsele, pete de grasime, uleiuri si se va uda din abundenta cu apa. Realizarea stratului de mortar de ciment, la grosimea indicata in proiect se va face prin turare intre sipci de reper (martor). Fata vazuta sclivisita se va obtine prin baterea mortarului de ciment proaspat asternut cu mistrial (pana la aparitia laptelui de ciment), aruncarea pe suprafata stratului de mortar de ciment. Inainte de inceperea prizei,a unei cantitati de ciment si sclivisirea acestuia prin trecere cu mistria.In cazul suprafetelor rolate se va rola cu dintii pe suprafata imbracamintii din mortar de ciment,imediat dupa sclivisirea ei. Dupa executarea sclivisiri,pentru a evita fisurarea datorita actiunii soarelui si curentilor puternici de aer,imbracamintea din mortar de ciment sclivisit,se va proteja dupa terminarea prizei,prin acoperire cu rogojini,saci goi,etc care se vor stropi cu apa timp de 7 zile. Pentru a se preveni fisurarea provocata de contractii, la suprafetele mari cu imbracaminti din mortar de ciment sclivisit se vor prevedea rosturi longitudinale si transversale. Daca proiectul nu prevede distantele dintre rosturi, atunci imbracamintea din mortar de ciment sclivisit se va executa in panouri cu laturile de 2,0..2,5m. Executarea pardoselilor din mozaic turnat in -situ Stratul suport se va realiza pe un suport rigid de beton dintr-un strat de mortar de ciment de poza marca B 100 de 30-50mm grosime,se vor lasa rosturile la turnare la suprafetele de max.la 2-2,5 m distanta in ambele sensuri;se va controla nivelul fata de linia de vagriz prin sipci de repere asezate la 1,5-2m;in intervalul dintre sipci se va turna si indesa mortar care se va nivela cu ajutorul dreptarului ;apoi se scot sipcile,iar golurile se umplu cu acelasi mortar, suprafata fiind rugoasa,se recomanda ca imbracamintea de mozaic turnat sa se execute imediat dupa terminarea prizei mortarului de sapa,insa inainte de intarirea acestuia.Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment cu piatra de mozaic,de marimea si culoarea comandata cum se specifica in proiect: – imbracamintile din mozaic turnat se vor executa cu piatra de mozaic cu granulozitate

continua sau discontinua,de aceeasi provenienta si culoare sau de provenienta si culori diferite.Cand se va folosi piatra de mozaic de provenienta diferite,rezistenta la uzura a acestora trebuie sa fie egala.

– Cantitatea de ciment va fi de 600 kg la 1 mc de piatra de mozaic.Pentru culoarea stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic se pot adauga coloranti minerali sau cimenturi colorate in proportie de cel mult 5% din greutatea cimentului.

Cand pentru colorare sunt necesare cantitati mai mari de coloranti minerali (pana la 15% din greutatea cimentului),se vor face incercari prealabile,pentru a se stabili amestecul optim,care sa nu conduca la scaderea rezistentelor mortarului de ciment cu piatra de mozaic.Prepararea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va face amestecand intai bine,in stare uscata,cimentul si colorantul,amestec carev apoi se rastoarna peste piatra de mozaic asezata in prealabil pe o platforma,dupa care se amesteca bine cu lopata,pentru ase asigura raspandirea uniforma a granulelor de mozaic in masa.Apoi se va adauga apa necesara pana se va obtine un mortar care sa se intinda usor,fara a fi preafluid. – imbracamintile din mozaic turnat se vor executa plane si orizontale .In incaperi prevazute cu

sifoane de pardoseala sau cu guri de evacuare,imbracamintile din mozaic turnat se vor executa cu pante de 1...1,4%,spre punctele de scurgere.

– Dupa intinderea mortarului de ciment de poza, se va turna tot intre sipci de reper, mortarul de ciment cu piatra de mozaic intr-un strat standard de 15mm grosime.

– Stratul de mortar de ciment cu piatra de mozaic se va intinde cu mistria si nivela cu dreptarul,

127

dupa care se va compacta cu dosul mistriei grele pana va apare laptele de ciment la suprafata .Se vor scoate sipcile de ciment cu piatra de mozaic, dupa care stratul se va indesa cu cilindre metalice sau cu mistria de mozaicar.La intinderea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va urmari distributia uniforma a pietrei de mozaic ca desime si marime a granulelor.

– Imbracamintile din mozaic turnat se pot executa intr-o singura culoare sau cu desene (carouri, figuri) in mai multe culori,in conformitate cu detaliile din proiect.

Pentru stabilirea nuantei culorii si a marimii si uniformitatii mozaicului sevor efectua incercari preliminare.Cimentul obisnuit se utilizeaza impreuna cu colorantii minerali pentru obtinerea culorilor: rosu,negru si cenusiu iar cimentul alb pentru culorile alb,galben,verde si albastru .La imbracamintile cu desene,acestea se vor obtine folosind sabloane din sipci sau tabla de forma desenului cerut.In interiorul acestor sabloane se va turna stratul de mortar din ciment cu piatra de mozaic de alta culoare pe locurile din suprafata imbracamintii ramase neumplute cu mortar. Dupa turnarea stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic si terminarea prizei,pentru a se evita fisurarea datorita uscarii prea rapide din cauza curentilor de aer sau a actiunii soarelui (cand imbracamintea din mozaic turnat se executa la exterior -terase,balcone),imbracamintea din mozaic turnat se va proteja in primele zile de la turnare prin acoperire cu rogojini,saci de hartie sau rumegus de brad in grosime de 20...40 mm),care se va mentine pana la frecarea imbracamintii .Nu se va utiliza rumegus de stejar sau alte reziduri,deoarece pateaza suprafata imbracamintii.Bordurile si pervazele se vor executa tot din mozaic,cu aceeasi compozitie,dar avand o alta culoare decat campul imbracamintii.Finisarea suprafetei imbracamintilor din mozaic turnat se va face prin frecare,slefuire,ceruire si eventual lustruire sau prin buciardare,cand aceasta operatie este prevazuta in graficul pentru finisajeal proiectului.Predarea se va face in mod obligatoriu dupa 4...6 zile de la turnarea mortarului de ciment cu piatra de mozaic,dupa ce acesta a capatat o rezistenta suficienta pentru a nu disloca piatra de mozaic la frecare.Intervalul de timp optim,dupa care se va putea executa operatia de frecare se va determina pe baza probelor care se fac pe imbracamintea de pardoseala respectiva.Frecarea se face cu masina de frecat sau manul,cu piatra abraziva,prin frecare se inlatura pojghita de ciment aderenta pe faza mozaicului si granula de mozaic devine aparenta totodata se corecteaza micile denivelari,inlaturandu-se toate asperitatile de pe fata mozaicului.In tot timpul frecarii,suprafata imbracamintii din mozaic turnat se mentine umeda.A doua frecare,denumita slefuire,se va face cu o pitra abraziva cu granulatie fina,pana la netezirea perfecta,udandu-se suprafata pardoselii continuu cu apa.In timpul frecarii,mai ales cu masina,se va avea in vedere ca operatia de frecare sa se faca in mod uniform pe intreaga suprafata a pardoselii,astfel incat o portiune sa nu fie frecata mai mult decat cealalta.Dupa ce imbracamintea din mozaic turnat este slefuita suprafata se va curata de pasta rezultata de la frecare(slefuire cu rumegus uscat care se va matura sau prin alte procedee,apoi se va spala suprafata cu apa curata si se va lasa sa se usuce dupa care se va cerui cu ceara de parchet si se va lustrui.Inainte de ceruire se poate executa o lustruire cu sare de macris(oxalat,acid de potasiu),cu ajutorul unei bucati de pasla.In incaperi cu suprafata pardoselii mai mari de 9 mp pentru a se preintampina fisurarea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va turna in panouri cu suprafete de maximum 2m2 ,despartite fie prin rosturi de turnare,fie prin benzi,care se umplu apoi cu mortar de ciment cu piatra de mozaic cu aceeasi compozitie,dar de culoare diferita.In locul benzilor de mortar de ciment cu piatra de mozaic se pot folosi baghete de sticla asezate pe muchie ,cu fata superioara la nivelul imbracamintii de pardoseala.In cazul in mortarelor de ciment cu piatra de mozaic preparat cu ciment alb,se mai adauga si 15...25% ciment obisnuit (in volume fata de cimentul alb)pentru a se evita aparitia fisurilor datorita contractiilor .

128

Executarea pardoselilor din gresie ceramica Imbracamintile din placi din gresie ceramica se vor executa pe un strat suport rigid din beton sau pe un planseu de beton armat.Placile din gresie ceramica se vor monta,pe stratul suport rigid din beton sau pe planseul de beton armat,prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poza,avand dozajul de 300 ...350 kg ciment la 1m3 ,in grosime de 30-50mm sau pe un strat de adeziv aplicat pe sapa sclivisita.Inainte de montare,pentru evitarea absorbtiei de apa din mortarul de poza,placile din gresie ceramica se vor mentine in apa timp de 2..3 ore.Pentru evitarea cumularii efectelor deformatiilor diferentiale,intre ansamblul de pardoseala – imbracamintea din placi din gresie ceramica si mortarul de ciment de poza-cu restul suprafetei,stratul suport rigid din beton format din sapa si placi de beton armat cat si conturul peretilor adiacenti,stalpilor,se vor lua masuri care sa permita deformarea acestora independent.In cazul in care se aplica imbracamintea de pardoseala si mortarul de ciment de poza direct pe planseul de beton din elementele prefabricate-care si-au consumat deformatiile reologice-sau pe plansee turnate monolit,la care montarea pardoselii se face dupa 90 zile de la turnare.Imbracamintea din placi de gresie ceramica se poate aplica direct dupa o prealablila preumezire a placii de beton.In cazul in care se aplica imbracamintea de pardoseala pe plansee crude sau pe straturi suport din beton,intre acestea si pardoseala se va prevedea un strat de intrerupere a aderentei -hartie,folie de polietilena,etc.La prepararea mortarului de ciment de poza se va utiliza cimentcu inmuiere normala de tipul Pa 35 si nisip 0...3mm(la care partea fina sub 0,2 mm sa nu depaseasca 1/3)in amestec cu 1 parte ciment la 3,5..4parti nisip.Nu se vor utiliza cimenturi cu intarire rapida(P 40,etc).Mortarul de ciment sau adezivul pentru montarea placilor din gresie ceramica se va prepara la fata locului ,in cantitati strict necesare si va avea o lucrabilitate plastic-vartoasa,factorul apa-ciment fiind de max.0,5.Asezarea placilor se va face montandu-se la inceput ,placile reper.Placile se vor monta in patul de mortar astfel pregatit,in randuri regulate,cu rosturi de 2...3mm intre placile din gresie ceramica.Dupa asezarea placilor pe o suprafata corespunzatoare razei de actiune a mainii muncitorului (circa 60 cm latime),la care se constata denivelari se adauga sau se scoate local din mortarul de ciment de poza.Apoi se face o verificare a planeitatii suprafetei cu un dreptar asezat pe diagonalele suprafetei executate si ghidat dupa nivelul portiunii de pardoseala executata anterior,indesandu-se atent placile in mortarul de ciment de poza,prin batere usoara cu ciocanul peste dreptar,astfel incat striurile de pe spatele placilor sa patrunda in masa de mortar si sa se asigure planeitatea suprafetei.Operatia se continua in acest mod pe toata suprafata care se executa intr-o zi de lucru.Apoi intreaga suprafata se inunda cu lapte de ciment fluid pentru ca aceasta sa intre bine in rosturi,hidratand si mortarul de poza.Umplerea rosturilor se va face la 3..5 zile dupa montarea placilor din gresie ceramica,iar in intervalul de la montare si pana la rostuire-pardoseala nu va fi data in circulatie si se va umezi prin stropire cu apa cel putin o dala la 24 ore.Curatarea imbracamintii din placi din gresie ceramica de excesul de lapte de ciment se va face prin asternere de rumegusde lemn uscat,dupa doua ore de la inundarea cu lapte de ciment si prin maturarea rumegusului.Imbracamintea din placi de gresie ceramica nu se va freca pentru finisare,ci dupa curatarea cu rumegus de lemn se va sterge cu carpe inmuiate in apa si apoi se va cerui.Placile din gresie ceramica se vor monta simplu sau in conformitate cu desenle din proiect cum este indicat de Proiectant si Consultant.La intersectia pardoselii cu elementele verticale-sub plinte -se vor realiza interspatii de5...10mm care se vor umple cu un material elastic.In cazul suprafetelor mari se recomanda realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30mp sau 6m,functie de modularea structurii.

129

Executarea scafelor si plintelor – La imbracamintile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de a00...150mm

inaltime, turnate din mortar de ciment sclivisit cu dozajele si in conditiile tehnice indicate la aceste imbracaminti.

– La imbracamintile din mozaic turnat scafele sau plintele se vor executa turnate pe loc sau vor fi prefabricate din beton mozaicat.Ele nu se vor aseza peste tencuiala, ci direct pe perete, prin intermediul unui strat din mortar de ciment.

– Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu dozajele si in conditiile tehnice indicate in paragrafele privind imbracamintile din mozaic turnat( vezi mai sus) .Inaltimea scafelor sau plintelor va fi de 100..150 mm,iar grosimea lor va fi astfel stabilita incat sa depaseasca fata tencuielii de 5...8mm.

– La imbracamintile din placi din gresie ceramica se vor monta elemente de racordare (colturi speciale interne si externe, socluri, scafe)pentru a curata usor imbinarile dintre pereti si pardoseli,fixate cu mortar de ciment astfel incat sa depaseasca fata tencuielii cu 5...8mm.In cazul in care se tencuiesc si peretii in aceeasi incapere,capatul superior al scafei trebuie sa fie in perfecta linie cu marginea exterioara a faiantei.

Conditii tehnice de calitate In timpul executarii imbracamintilor din beton de ciment turnat monolit se vor face urmatoarele verificari: – se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei in betoniera

pana la terminarea punerii betonului in opera),acest interval de timp nu trebuie sa depaseasca o ora pe timp calduros si o oara si jumatate pe vreme racoroasa.

– Se va verifica lucrabilitatea betonului, determinata prin metoda trasarii cu trunchiul de con avand inaltimea de 30 cm conform STAS 1759-88.

– se va verifica respectarea conditiilor tehnice de calitate prevazute in STAS 2560/1-83 si STAS 2560/3-84.

– pentru lucrarile gasite necorespunzatoare ,Consultantul va da dispozitii de santier pentru remediere sau refacere.

9.5 CONTROLUL CALITATII

9.5.1 Verificarea inainte de inceperea lucrarilor – existenta procedurii tehnice de executie pentru lucrari de pardoseli in documentatia de

calitate a constructorului; – existenta certificatelor de calitate pentru materiale; – incheierea lucrarii executate anterior(existenta procesului verbal de receptie calitativa pentru

stratul suport); – incheierea lucrarilor de instalatii a caror executare ulterioara ar putea degrada pardoselile; – agremente tehnice ale Consultantului pentru produse si procedee noi; – existenta proiectului tehnic si a detaliilor de executie pentru pardoseli; – existenta personalului de executie speciaizat pentru lucrari de pardoseli . Atunci cand stratul suport este un planseu de beton este necesar sa fie asigurata curatarea si spalarea lor cu apa inainte de executia pardoselilor.Pentru platformele de la intrari etc: Atunci

130

cand stratul suport este din pamant trebuie verificat ca straturile succesive de umplutura sa nu fie mai groase de 15-20cm,sa fie bine compactate si udate;stratul de sub pardoseala va fi realizat din pietris ciuruit sau agregate marunte si nisip necesare pentru ruperea capilaritatii. – izolarea conductelor de instalatii care strapung pardoseala; – acoperirea cu mortar de ciment a conductelor de instalatii electrice care se monteaza sub

pardoseli pentru a se asigura protejarea lor; – depozitarea corespunzatoare a materialelor pe santier.

9.5.2 Verificari in timpul executiei lucrarilor

A) Pentru executarea stratului suport din sapa de ciment trebuie verificat daca:

– sapa de egalizare se realizeaza din mortar de ciment de clasa M10 T avand consistenta de 5 cm masurata pe conul etalon;

– se respecta procedura tehnica de executie; – se respecta detaliile proiectului in ceea ce piveste grosimea,planeitatea si pantele sapei

executate; – daca s-au prelevat probe de mortar de ciment pentru incercarea lor intr-un laborator autorizat; – daca fixarea pe stratul suport este corespunzatoare ; – turnarea sapei se face in panouri de max.2,5 mp separate prin rosturi longitudinale si

transversale; – se realizeaza compactarea sapei prin baterea mortarului de ciment cu dreptarul si mistria pana

la aparitia laptelui de ciment la suprafata; – se realizeaza protejarea suprafetelor petru evitarea aparitiei fisurilor acoperirea cu rogojini

care se vor mentine umede timp de 7 zile ; – ca grosimea maxima a sapei sa nu fie mai mare de 3 cm. B) Pentru executia stratului de uzura trebuie urmarita: – respectarea proiectului si a detaliilor de executie ; – respectarea fisei tehnice a produsului folosit,care reprezinta instructiunile producatorului

pentru montaj; 9.5.3 Verificarea la sfarsitul executiei lucrarilor de pardoseli – existenta si continutul certificatelor de calitate pentru materiale; – existenta si continutul proceselor verbale de lucrari ascunse; – aspectul vizual al pardoselilor la terminarea lucrarilor; – gradul de aderenta al stratului de uzura la stratul suport; – existenta rezultatelor la incercarile efectuate si consemnarea lor. 9.5 PARDOSEALA EXPOXIDICA GENERALITATI Pentru toate produsele cu pardosele epoxidice, reactia, prin care componentele lichide initiale sunt schimbate intr-un polimer dur, incepe atunci cand smaoala de baza si reactivul de intarire

131

sunt amestecate imediat. Pentru obtinerea rezultatelor obtime, aceste componente trebuiesc amestecate intr-o proportie precisa, necesara pentru producerea reactiei chimice, iar amestecatrea trebuie sa fie profunda pentru a se asigura ca produsul final este omogen si uniform in proportii. Smoala de baza si intaritorul sunt pre-amestecate pentru a usura operatiunile sis a garanteze performante optime. Este impedios sa se pastreze balanta chimica, deci nu se va face nici o incercare de a folosi alete materiale sau sa se amestece alte materiale cum ar fi diluanti. Multe sisteme de pardosele epoxidice pot incorpora amorse separate si/sau suprafete etanse. Acestea trebuiesc aplicate cu strictete in conformitate cu recomandarile producatoruluipentru a obtine legatura maxima intre fiecare aplicare. CLASIFICARE 1. Podele cu mai multe straturi – straturile multiple ale captuselilor podelelor sau pardoselile

aplicate turnat cu captuseala agregata, avand grosimea mai mare de 2 mm: descrise ca sisteme “sandwich”

2. Podele turnate – aplicate in grosime de 2-3 mm., numite adesea autonivelante si avand suprafata fina.

2. SCHIMBUL DE INFORMATII GENERALITATI Consultarile si schimbul de informatii dintre partile implicate in proiect trebuiesc aranjate in asa fel inca fiecare sa aiba cunostiinta de particularitatile suprafetei de lucru ale pardoselei si sa fie capabil sa coopereze in producerea conditiilor cerute pentru a indeplini in mod satisfacator sarcinile. SELECTAREA PARDOSELEI Este esential ca in faza de proiect sa fie consultari cu producatorul de pardosele pentru a se asigura ca produsul selectat este porivit pentru conditiile din timpul aplicarii. Trebuiesc luate in considerare urmatoarele situatii; - tipul de incarcare - detaliile tuturor produselor chimice, inclusive a acelor folosite pentru curatare si sterilizare,

care pot intra in contact cu podeaua - culoarea, uniformitatea, efecteel estetice si decorative - masura in care pardoseala este expusa la lumina directa sau ultra violete - conformitate cu cerintele de igiena sau industia alimentarii - cerinte speciale, cum ar fi rezistenta la alunecare, caracteristici anti statice - durabilitatea pardoselei - timpul necesar instalarii si conservarea pardoselei

NETEZIMEA PARDOSELEI SI REZISTENTA LA ALUNECARE Podeaua trebuie finisata de asa natura incat sa aiba rezistenta la alunecare acolo unde este folosita. Valoarea rezistentei la alunecare (VRA) trebuie sa nu fie mai mica de 40.

132

CONDITII DE PROTEJARE Finisajul pardoselei trebuie sa permita protejarea in functie de instructiunile producatorului. Aceastea cer in general 1-3 zile la temperaturi de 15-20o C inainte de a permite traficul si 3-7 zile la temperaturi de 15-20o C inainte de a permite spalarea, contactul cu chimicale, sau traffic intens. Protectia adecvata trebuie permisa inaintea testarilor la umezeala pentru drenare sau inaltarea nivelului apei. O temperatura de sub 10oC pentru protejare trebuie sa sa fie marita substantial doar daca o anumita forma de incalzire externa este folosita. In conditiile de protejare trebuie tinut cont de faptul ca temperatura betonului este in general mai joasa decat temperature aerului, deseori cu 10oC si asta va guverna rata de protectie. Un alt factor relevant poate fi uniditatea relative a mediului inconjurator. Izolatia de Tip 1 a podelei care este bazata pe apa, cere o umiditate relative de mai putin de 85%. Ca o regula generala, podeaua epoxidica nu trebuie aplicata daca daca atat temperature aerului, cat si temperature betonului e mai mare de 5oC si in crestere. Regularitatea suprafetei Generalitati Datorita metodei de aplicare, podeaua epoxidica instalata urmareste, inevitabil, profilul de dedesupt. Standardele aprobate pentru suprafata plata, regularitate trebuie oferita in betonul de baza. Acolo unde se upgradeaza podelele deja existete, metoda de obtinere a nivelelor cerute trebuie stabilite in avans. Suprafata plata este masurata de la deviatia suprafetei podelei pana la un plan parallel deasupra unei suprafete largi, cat si deasupra unei suprafete mici. Diferenta de inaltime peste imbinarile in baza beton nu trebuie sa fie mai mica de 1 mm, si fara scimbari abrupte de nivel. Datorita relativitatii grosimii scazute a pardoselei epoxidice, este esential ca orice diferenta semnificativa de inaltime peste imbinarile de beton sa fie ajustate inainte ca pardoseala sa fie aplicata. Scarile Pardoseala pe treapta poatefi din oricare dintre clasele de pardoseala epoxidica. Pentru contratrepte sunt necesare produse pe verticala speciale. Betonul structural trebuie format pe profilul précis al scarilor, mai putin grosimea podelei. Inaintea aplicarii pardoselei, suprafata treptelor si contratreptelor trebuie pregatita Pregatirea bazi pentru beton si a sapei (screed) pentru betonul fin Generalitati n punct de vedere al designului structural al substratului, daca va fi placa sau sapa, functia de baza a pardoselei epoxidica este de a oferi un finisaj protector. Substratul ar trebui proiectat independent de pardoseala pentru a rezista stresului structural, termal si mechanic si incarcarilor care pot aparea pe parcursul folosirii. Trebuie sa ramana stabil in timpul ce e protejat de pardoseala epoxidica si va avea toate legaturile pentru dilatare, contractare si reducerea

133

crapaturilor pentu a impiecdica acest lucru. Deficienta in a ramane stabil va afecta stabilitatea finisajului. In mod particular, crapaturile substratului, oricum ar fi produse, nu se vor reflecta in finisaj. Substratul trebuie finisat cu o suprafata neteda dura. Pardoseala epoxidica este relativ subtire, si nu poate in cele mai multe cazuri schimba nivelele sau corecta straturile intinse gresit. Betonul nu poate contine amestec impermeabil de apa. Toate serviciile trebuie sa fie in beton si sa nu li se permita penetrarea in pardoseala epoxidica. Reperele din nisip/ciment nu pot fi folosite pentru aplicarea pardoselei epoxidica, dar un screed de ciment modificat cu polimer sau beton poate fi acceptat de producator Baza ar trebui sa contina minim 300kg/m3 de ciment. Betonul si tehnica de intindere folosita trebuie sa indeplineasca punctele mentionate mai sus, inainte ca pardoseala sa fie intinsa. Multe pardosele epoxidice sunt tolerante la un nivel ridicat de umezeala in baza de beton. Totusi in absenta unor recomandari specifice ale producatorului, baza trebuie sa fie aplicate de cel putin 21 de zile, cu o umiditate relative a suprafetei de nu mai mult de 75%. Pentru acele pardosele care sunt sensibile la umiditate in timpul aplicarii, trebuie se asigure ca suficienta apa folosita in la construirea bazei este eliminata. Dupa protejarea betonului, este esential sa se permita evaporarea apei in exces. Timpul necesar acestui fenomen trebuie luat in calcul la faza de proiect. Estimarea timpului de uscare este necesar atunci cand uscarea e influentata de conditiile de mediu, calitatea betonului, grosime, metoda de protejare. In practica s-a observat chiar in conditii bune de uscare, uscarea bazai betonului de 150mm poate dura mai mult de 1 an, pentru o singura parte. Folosire moderata sau mare a metodei de finisare cu mistria intarzie si mai mult uscarea. Placa de beton suspendat pe puntile de metal permanente sau alte materiale impermeabile au timp de uscare similar cu a acelora intinse pe membrane rezistente la umezeala. Folosirea memebranelor de protectie va impiedica uscarea pana la inlaturarea lor. Pregatirea suprafetei este cel mai important lucru in aplicarea pardoselei epoxidice. Pregatirea neadecvata duce la pierderea lipirii si esec. Laptele de ciment din baza si orice alta suprafata de protectie trebuie inlaturata in intregime cu echipamanente mecanizate, ex. Improscare cu alice mecanice, sfaramare, slefuire. Pentru pardoselele epoxidice subtiri de tip 1-5 este preferata slefuirea sau eliminarea prin improscarea prin laser, pentru ca profilul sa san u se reflecte in finisaj. Dupa curatarea suprafetei toate ramasitele trebuiesc inlaturate prin aspirare. Operatiunile de pregatire trebuiesc amanate pana in momentul punerii pardoselei pentru a evita riscrile depunerii de reziduri. Lucrul pe santier Depozitarea Ingrediente (inclusive pigmenti) si agregate Sacii cu ingrediente, agregati, sau alte componente din pudra trebuie sa fie timute uscate si depozitate intr-o cladire rezistelta la apa. Daca podeaua este din beton, sacii trebuiesc depozitati pe paletari, departe de ziduri si tinuti la temperature de 15-20oC pentru a se asigura ca rezultatul amestecarii va avea caracteristicii corecte pentru aplicare.

134

Smoala si componenetele de intarire Containerele cu smoala si intaritotii trebuiesc depozitati in cladiri rezistete la apa, la 15-20oC, numai daca producatorul nu a dat alte conditii de depozitare. Depozitarea trebuie facuta astfel marfa expediata sa fie folosita in ordinea numerelor lotului. Este important ca eticheteel san u se dezlipeasca de containere. Protectia placii de beton, a sapei impotriva deteriorarii sau contaminarii Trebuie avut grija ca in timpul intaririi bazei sau sapei, nu se produc deteriorari mecanice sau se produc contaminari cu grasime, ulei, etc. daca apar astfel de probleme, placa sau sapa trebuie tratata. Amestecarea Toate produsele trebuiesc livrate in cantitatri pre masurate, in prorportii corecte, gata amestecate. Perioada de valabilitate a produselor amestecate depinde de temperaturile initiale ale fiecaror componente si de volumul de amestecare. Multe dintre reactiile smoalei sunt exotermice , adica este generate caldura in timpul procesului, si procesul de amestecare va devenii foarte fierbinte, ceea ce va scurta perioada de lucru. Nu este recomandat sa se amestece sis a se toarne produse pe baza de smoala la mai mult de 15-20oC, doar daca nu sunt specificate conditii de folosire la o temperature mai mare. Toate produsele trebuiesc amestecate mecanic, urmarind procedurile recomandate de producator. Componentele lichide trebuiesc intai amestecate profunt, apoi ingredientele sau agregatele trebuuesc adaugate gradat, in timp ce se continua amestecarea. Trebuie evitata amestecarea excesiva pentru a evita intrarea aerului. Masurile de protectie si sanatate Inainte de inceperea operatiunilor de aplicare a podeleor, trebuiesc studiate instructiunile de protectie a materialelor si recomandarile trebuiesc urmate in consecinta Trebuiesc folosite echipamente de protectie speciale pentru a evita contactul produselor cu pielea. Trebuiesc purtate manusi rezistente la smoala. Trebuiesc folositi ochelari de protectie sau echipament de protectie totala a fetei, in timpul amestecarii sau tot timpul, atunci cand exista riscul de stropire. Orice stropiri in ochi trebuiesc tratate imediat, prin spalrea cu multa apa. Trebuie urmat de control medical si instintarea medicului despre produsul contaminator. Incaperile in care are loc amestecarea sau aplicarea trebuiesc ventilate. Trebuie evitat consumul de mancare sau fumul in apropierea produselor. Inspectia si testarea podelelor Inspectia Trebuie facuta inspectie in timpul si la terminarea procesului, insistandu-se asupra: - calitatea si pregatirea bazei - nivelele si regularitatea suprafetie bazei - conditiile de mediu pe timpul aplicarii

135

- pregatirea bazei - aplicarea grosimii pardoselei - etanseizarea Testarea La momentul potrivit, dupa aplicarea pardoselilor se for face teste pentru:

- regularitatea suprafetei Urmatoarele teste se vor face cand se contesta calitatea pardoselilor si daca exista cerinte specifice:

- lipirea podelelor de baza - rezisteta la alunecare

Regularitatea suprafetei Numarul de masuratori cerute pentru a verifica regularitatea suprafetei trebuie stabilita intre partili, tinand cont de cerintele standard, de timp si costuri. Rezistenta la alunecare Valoarea rezistentei la alunecare nu trebuie sa fie mai mica de 40. in situatiile in care curatarea este mai importanta decat rezistenta la alunecare, cei care vor folosi podeaua in acest caz, vor purta incaltari speciale impotriva alunecarii. In acest caz se poate admite o rezistenta de 33. Intretinerea Este important sa fie mentinute conditii de intretinere standard, pentru tipul de pardoseala. Pentru a se asigura ca podeaua este tinuta in conditii de igiena, fara a i se aduce deterioraripe termen lung, trebuie tinuta o legatura stransa intre client si producatorul de podele, pentru a stabilii cea mai potrivita procedura de curatare. Nu este recomandata spalatrea cu mopul si galeata. In licurile in care este necesara o igiena ridicata, se vor folosii solutii impotriva bacteriilor, si spalari prin presiune, la temperature de 60-80oC. se poate folosi si curatarea prin aburi. Orice deteriorare trebuie reparata cat mai repede pentru a impiedica patrunderea lichidelor. 9.6 PADOSEALA SUPRAINALTATA INSTRUCTIUNI DE DEPOZITARE Pardoseala tehnica suprainaltata fi depozitata in spatii inchise, uscate, cu o umiditate redusa. Temperatura ambientala va fi cuprinsa intre 5˚ si 35˚ C, si umiditatea intre 40-75% Depozitarea materialelor va fi facuta de preferat in spatii invecinate celui in care se va efectua montajul si cu caracteristici termice si de umiditate similare spatiului in care va fi montata pardoseala. Nerespectarea conditiilor de mai sus atrage dupa sine pierderea garantiei produsului. RECOMANDARI DE INSTALARE - Daca este necesara plaserea tevilor de apa sau a conductelor de caldura sub pardoseala, este

necesara izolarea acestora pentru a prevenii diferente de temperaturi semnificative iar spatial de sub podea va fi ventilat pentru a mentine conditiile recomandate.

136

- Peretii trebuiesc finisati cu cel putin 60 de zile inainte iar vopsirea lor cu 30 de zile inainte. - Incaperile trebuie sa aiba usi si ferestre etanse. - Placa trebuie sa fie uscata, neteda si curate. Daca placa nu este in intregime neteda, instalatia

trebuie precedata de o inspectie pentru a i se verifica practicabilitatea. - In cazul in care este necesar un produs de izolatie impotriva prafului pe placa, acesta trebuie

sa fie compatibil cu adezivul folosit pentru picioarele suportului. - Pentru o instalare obtima, incaperea trebuie sa fie curata si golita de obiectele care pot

interfera cu lucrarile. In incapere trebuie sa se afle doar muncitorii care au legatura cu montarea podelelor

- Plasarea prizelor, tevilor si conductelor trebuie stabilita cu grija pentru a se incadra in spatiul dintre placa si pardoseala.

- Inaltimea podelei trebuie specificata clar in fiecare camera unde trebuie instalata pardoseala suprainaltata

- In mod normal, instalarea podelelor suprainaltate este facuta cand toate sistemele si finisajele interioare sunt complete, exceptie facand instalarea placarilor si a peretilor mobili, ce vor fi instalati pe pardoseaal suprainaltata. Daca acest lucru nu este posibil trebuie facut un orar al lucrarilor pentru a se evita suprapunerea cu alte lucrari.

- Doar instalatorii pot calca pe pardoseala suprainaltata in timpul instalarii. Pentru a permite protejarea adezivului pentru picioareel suportului, trebuie evitat traficul pentru 48 de ore duap ce instalarea este completa.

- Accesul in locurile unde este instalata pardoseala suprainaltata trebuie sa fie fara obstacole, pentru ca aducere materialelor sa poata fi facuta usor cu ajutorul carucioarelor sau altor dispozitive de transport.

- Camerele unde se instaleaza pardoseala trebuie sa aiba alei libere pentru caruciare sau alte dispozitive pe roti

- Sistemul de pardosele suprainaltate trebuie testat si predate clientului cand instalarea in fiecare incapere este finalizata si inaintea aplicarii acoperii de protectie sau a peretilor mobile si inainte ca incaperea sa fie disponibila pentru alti muncitori.

INSTALAREA Odata ce pregatirea a fost facuta, asa cum a fost arata in capitolul de mai sus, este posibila aplicarea structurii panourilor. Inainte de a intreprinde orice actiune, este necesara verificarea diferentei de nivel a placii, pentru ca picioareel standard au o arie medie de ajustare de 30 mm, si uneori placa are diferente de nivel mai mari. Mai mult, dupa curatarea prafului de pe placa, este recomandata aplicarea unui produs impotriva prafului cum ar fi poliuretant sau vopsea epoxidica. Acest tratament este obligatoriu daca spatiile dintre placa si si panouri este folosit drept canal de aer conditionat. - Primul pas in inceperea lucrarilor este trasarea a doua axe perpendiculare in interiorul

camerei, folosind o banda de masurare care nu se strange. - Dupa aceasta, picioarele vor fi plasatein conformitate cu cuibul modular 600X600 mm. Este

recomandat sa se evite folosirea excesiva a panourilor cu piese mici taiate, in marginile incaperilor

- Odata incheiata plasarea structurii, picioarele sunt ajustate folosind un dispozitiv laser (tranzitul optic eset de asemenea o alternative)

- Apoi primele panoiri pot fi montate in forma unui T incepand cu prima linie interna a axelor perpendiculare.

137

- Apoi trebuie verificata corectitudinea traseului: cateta A= 3.60ml, cateta B= 4.80ml, ipotenuza= 6.00 ml.

- Apoi trasseul panourilor poate continua progresiv in doua directii opuse formei T - Ultimele panouri vor fi montate dup ace au fost taiate pe masura. Daca grinzile nu sunt

necesare, panourile sunt puse in acelasi timp, ajustate si nivelate pe rand. La sfarsit, trebuie sa se astepte 48 de ore inainte de a se calc ape pardoselele suprainaltate, pentru o prindere optima. In final eset recomandat sa se protejeze pardoseala cu carton sau polietelina pana cand incaperea este complet terminate.

Alte instructiuni - se va evita formarea formarea de insule - depozitarea panourilor se va face doua cate doua cu suprafetele pedonabile in contact,

pereche peste pereche, pentru a se evita deteriorarea numarului seriei de productie. - In cazul in care pardoseala este desfacuta se va evita transportul obiectelor grele pe suprafata

sa, incarcarea pardoselii fiind calculate pentru sistemul complet asamblat. - Ridicarea panourilor se va face cu ustensile speciale – ventuze sau dispozitiv ISTRICE

(mocheta). Dintr-un rand se pot ridica maximum 3 panouri. - Se va pozitiona ventuza in centrul panoului lka 5 cm de una din margini, se ridica usor pana

se desprinde panoul din pardoseala apoi se ridica vertical - Pentru reasezarea panoului se va pozitiona ventuza identic si se aseaza pe cele doua picioare

din partea opusa panoului apoi acesta se va lasa usor pe structura metalica Nu incercati sa introduceti degetele in golurile dintre panouri Nu folositi unelte neadecvate pentrua ridica panourile (surubelnite, dalti, etc) Nu asezati panourile pe margini pentru a nu le deteriora Indepartati eventuala mizerie care s-ar putea aseza pe structura metalica inaintea pozitionarii panourilor. Verificati garniturile daca sunt correct aplicate pe structura metalica - dupa interventie panourile se vor reaseza exact in pozitia originala si se vor verifica fiecare

daca se aseaza bine - dupa interventie panourile se vor reaseza exact in pozitia originala si se vor verifica daca se

aseaza bine - temperature in camera unde s-a montat pardoseala va fi mentinuta intre 15 si 25oC iar

umiditatea relative intre 40% si 65%. Orice schimbare in afara acestor tolerante va cauza dilatarea sau contractia panourilor si prin urmare dereglarea pardoselii

- orice taietura in panou se va face la minimum 100mm de margine. Depinzand de greutatea suportata se vor adauga picioare de sprijin

- nu se vor face modificari privind structura de sustinere a pardoselii decat de catre montatorul autorizat. Demontarea sau eliminarea de elemete ale structurii conduce la pericolul prabusirii acesteia

- cablurile nu se vor monta peste marginile panourilor sin u se vor pune in contact cu structura in nici un loc

- curatarea pardoselii se va efectua prin stergerea cu materialnon abraziv (textile) imbibat in solutie de curatat (apa cu detergent neutru) si stors foarte bine. Se va folosi cat mai putina apa iar detergentii se aleg in functie de specificul tipului de finisaj al panourilor

TIMPUL DE INSTALARE Exista diferiti factori ce pot afecta timpul necesar montarii pardoselelor suprainaltate: marimea, forma si accesul in incapere, tipul panourilor si structura aleasa. In general, doi muncitori pot

138

instala minim 30 mp pe zi intr-o incapere mica, pan la 90 mp pe zi in cazul incaperilor de marime medie, depinzand de factorii mentionati mai sus si de gradul de dificultate intampinat la taierea si montarea panourilor. 10. CAIET DE SARCINI - HIDROIZOLATIE 10.1 GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru hidroizolatii cu materiale bituminoase si a unor lucrari aferente acestora, in scopul protectiei constructiilor subterane si supraterane. Hidroizolatiile sunt lucrari de constructie cu rolul de a impiedica partunderea umezelii si a apelor meteorice, freatice sau tehnologice in interiorul cladirii sau in elementele de constructie si asigura pastrarea in bune conditii a caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor care compun constructiile. Caietul de sarcini nu are caracter nu are caracter limitativ, insa orice modificari sau completari se vor putea face numai cu avizul proiectantului si /sau Consultantului. La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale consemnate in proiect. Orice propunere de inlocuire trebuie motivata de contractant si aprobata de catre Proiectant si Consultant/ Investitor. 10.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA STAS 232355/2-87 hidroizolatii si materiale bituminoase la elementele de

constructii STAS 2355/3-87 Hidroizalatii din materiale bituminoase la terase si

acoperisuri C112-86 Normativ pentru proiectarea si executarea

hidroizolatiilor din materiale bituminoase STAS 1046-78 Priza bituminata PA 55, PA 45 STAS 7016-78 Impaslitura din fibre de sticla bituminata IA 1100, IB

1200, IBP 1200 STAS 138-80 Carton asfaltat CA 300, CA 400 STAS 7064 -78 Bitum pentru hidroizolatii tip H690/75 si H 80/90 STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane si montare lianti

minerali STAS 663-76 si Plumb (sub forma de benzi) STAS 3303/1-83 Plantele acoperisurilor C112 -86 Norma pentru proiectare si executia membranei

hidroizolante din materiale bituminoase la lucrarile de constructie (INCERC) + adaugand

PE 731-85 Norma de intretinerea si reparatii necesar pentru constructiile energetice

C56-85 Norma pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatiile aferente (INCERC)

PE 732-89 Norme tehnice pentru instructiuni si proiecte pentru urmarirea comportamentului cladirilor cu obiective

139

termice si energetice (MEE) C16-84 Norma pentru realizarea lucrarilor de constructii si

instalatii pe timp racoros

10.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE. VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE

10.3.1 Materiale Materiale cu membrane gudronate:

- cartoane gudronate tip CA 300, CA 400, conform STAS 138-80 - impaslitura din fibre sticla gudronate tip IA 110, IB 1200, IBP 1100 R, conform STAS

7916-80 - impaslitura din fibre sticla gudronate tip IA 110, , IBP 1100 R, conform STAS 8067-85 - panza gudronata cu bitum aditivat IAA 1200, conform STI 17-86 - panza gudronata tip PI50, PI 40, P A 55 si P A 45, conform STAS 10126-80 - tesatura din fibra gudronata tip TSA 2000, conform STAS 10126-80 - tesatura din fibra gudronata, acoperita cu folie de aluminiu tip TBAL, conform NTR

9041-80 - membrana hidroizolanta cu bitum aditivat ti[p Mecabit, conform STI 29-86

Materiale bituminoase pentru amorsare, fixare si izolare;

- bitum pentru lucrarile de hidroizolatie tip H 68/75 si H 80/90, conform STAS 7064-78 - bitum cu adaos de cauciuc tip SAC 95/1 05, conform STAS 10546-76 - solutie de bitum tip CITOM, conform STAS 6800-68 - emulsie cationica gudronata, conform STAS 11342-79 - emulsie anionica gudronata, conform STAS 11342-79 - emulsie bituminoasa tip Hidrobet, conform NTR 4978-72 - (SUBIF) suspensie de bitum cu filer granulat, conform STAS 558-85 - (CELOHIT) suspensie de bitum cu filer granulat,chit conform STAS 661-71.

Materiale auxiliare

- filer de calcar, conform STAS 539-79 - filer de talc, conform STAS 1901-77 - micro-asbest, conform STAS 3315-75 - spirt alb, conform STAS 44-84 - tabla de plumb de 1, 2, 3 mm grosime, conform STAS 491-70 - tabla zincata, conform STAS 2028-80 - hartie Kraft de 125g/m2, conform STAS 3789-80 - carton imbibat CI300, conform STAS 138-80 - panza din fibra de sticla non-gudronata tip I50, conform SATS 8050-79 - placi din beton prefabricat si alte materiale de protectie (nisip, pietris) de 7 -15 mm - camine de drenaj din plastic (cum ar fi TAGCM de la Oradea si TLSIT) - materiale diferite si parti de imbinare pentru lucrarile aferente la membrane hidroizolante

140

10.3.2 Livrare, manipulare, Depozitare

- materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate

- manipularea si transportul materialeleor bituminoase se va face cu atentie, pentru a nu le deteriora, pe distante cat mai scurte

- toate materialele in suluri pentru hidroizolatii se vor depozita cel putin sub soproane si vor fi ferite de lovituri

- la depozitare se vor lua masuri de paza contra incendiilor, conformnormelor in vigoare 10.4 COMPOZITIA MEMBRANEI HIDROIZOLANTE 10.4.1 Caracteristici tehnice ale membranei hidroizolante Lucrari de acoperire beton Proceduri de verificare:

a) masuratori, verificarea directa a corespondentei cu proiectul si cu normele valide b) existenta si validitatea documentelor de certificare a calitatii materialelor folosite c) teste de randament cerute de proiect si de prescriptii tehnice trecute in procesul verbal

pentru lucrari ascunse d) verificarea existentei si continutul documentatiei si a procesului verbal, inspectiei si

concluziile e) verificarea directa, inspectiile, testele aditionale

Urmatoarele trebuie luate in considerare cand se executa lucrarile:

- conditii de realizare - verificarea calitatii lucrarilor - instructiuni de intretinere si utilizare - masuri pentru protectia muncii si prevenire a incendiilor pe categorii de lucrari

Conditii de lucru la membranele hidroizolante Membrane hidroizolante se vor monta la temperature de peste +5oC, sunt interzise lucrariel pe vreme ploioasa. Amorsa Se realizeaza din solutie bituminoasa pe un support de beton uscat si bine curatat, doar cand sunt temperature exterioare de pana la +18o C si cu emulsie pe support umed la temperaturi de peste + 8oC. Straturi pentru difuzie vapori Sunt din panze gudonate IPB 1200 sau IPB1100, sub bariere pentru vapori deasupra incaperilor cu uniditate sub 60% sau sub hidroizolatia aplicata pentru izolatie termica sensibila la umiditate,

141

cu acoperiri din beton, sulul perforat va fi aplicat fara a se lipi, cu suprapuneri de 5 cm, loclizate pe support cu partea protejata. Straturile de difuzie nu se aplica in sip e o raza de 25 cm in jurul gurilor de drenare si penetrare. Bariera impotriva vaporilor Se va aplica pe un support din beon peste stratuk de difuzie, fixat si acoperit cu mastic bituminos, cu suprapuneri de 7-10 cm si trebuie acoperita partea inferioara a stratului de izolatie termica. Cand se monteaza. Placile termoizolante se vor aplica cu partea neprotejata in masticul bituminos cald pentru a acoperi bariera vaporilor, care va depasi +150oC, cand se aplica. Hidroizolatia Pentru aplicarea hidroizolatiei, sulurile gugronate se vor desface pe suprafata supot, vor fi calculate prin periaj energic si vor ramane nemiscate pana se indreapta. Sulurile gudronate for fi fixate prin rostogolire succesiva si compactare peste sratul de mastic bituminos, evitand formarea de pungi de aer. Suprapunerile la suluri gudronate vor fi de 7-10 cm longitudinal si de minim 10 cm frontal si vor fi presate cu un dispozitiv cu incalzire locala (se accepta ca 10% din suluri sa aiba suprapuneri de minimum 5 cm pe lungime sic el putin 7 cm pe latime) Al doilea si al treile a strat se vor aplica cu imbinari intre suprapunerile sulurilor (aplicarea al marginea acoperisului a unei fasii de 50 cm latime la membranele hidroizolatiei in 2 straturi si de 33 cm la memebrana hidroizolanta in cateva straturi) Pentru pantele de pana la 7%, aplicarea sulurilor se va face perpendicular sau parallel cu panta. Dupa aplicare, suprafata fiecarui strat va fi examinata prin ciocanire, defectele gasite se vor repara pana la realizarea urmatorului strat. Hidroizolatia elementelor verticale: executate prin intinderea fasiilor, taiate la dimensiunile necesare, de jos in sus. La sageac suprapuneri cu memebrana hidroizolanta orizontala se vor pune in zone de 20cm. la mansarde, pana la 60 cm inaltime, memebrana hidroizolata a se va introduce in partea orizontala a mansardei pe minim 12 cm. Protectia membranei hidroizolante: elementele verticale se vor proteja cu mortar M 100-T de 3 cm grosime cu tencuiala pe plase sudate Ø4, Ø6 mm / 25x25 cm. canalele de drenare din tabla zincata de la mansarde se vor fixa cu mastic bituminos intre straturile aditionale de tesatura gudroasa si membrane hidroizolanta. Protectia membranei hidroizolatiei se va face din pietris de 7 mm pus ape un strat uniform de 2 cm grosime. 10.4.2 Compozitia membranei hidroizolante protectie impotriva umiditatii din pamant Efectul de capilaritate al apei se intalneste la peretii de rezistenta, la piedestalul exterior al cladirilor, sub pardoselile incaperilor la parter, si la pardoselile si peretii incaperilor umede. Hidroizolatia orizontala de sub peretii noi

142

Hidroizolatia orizontala de sub peretii noi de al parter este stipulata pentu intreaga grosime, stratificarea fiind facuta din 2 straturidin cartoane gudronate CA 300 prinse cu 2 straturi de mastic bituminos 70-95oC Hidroizolatia exterioara a piedestalurilor Gips hidroizolat sau un strat de panza gudronata P A 45 si un strat de carton gudronat CA 300 protejat de gips armat extins sub nivelul troruarului. Hidroizolatia incaperilor supraterane Hidroizolatia incaperilor unede supraterane folosita continuu va include straturi PA 45 +CA 300 prinse cu mastic bituminos pe orizontala si la plinte 30 cm inaltime pe vertical. Suportul a fost aplicar cu emulsie bituminoasa de minim 300 g/m2. 10.4.3 Compozitia memebranei hidroizolante supuse presiunii apei Sunt prevazute impotriva umiditatii pamantului cauzata de ploi care nu pot fi colectate si evacuate, pentru peretii si pardoselile subsolului, localizate deasupra nivelului paei de suprafata gasita. Hidroizolatia pe orizontala de al subsola se va apilica pe beton de egalizare si va consta din gudronare cu emulsie bituminoasa, doua straturi P A 45 si un strat CA 300, prinse cu mastic bituminos IB 70-95o C. Hidroizolatia pe verticala a peretilor se aplica din exterior pe peretele din caramida tenciut si va fi alcatuita din: amorsa din emulsie bituminoasa, 2 straturi PA 45 si un strat CA 300, prinse cu Bitum IB 70-95oC cu 1.5 kg/m la fiecare strat. Izolatia va fi protejata cu zodarie plina pe intreg perimetru. 10.4.4 Conditii de executie pentru memebrane hidroizolate impotriva umiditatii

pamantului si apei fara presiune hidrostatica Lucrarile de hidroizolatie pentru constructii pentu ape fara presiune. Conform STAS 2355/2-8 prevederiel trebuie luate in considerare ca si cataloage valide detaliate si prevederile proiectului. Lucrarile de hidroizolatii a constructiilor subterane trebuie sa ia in considerare urmatoarele:

- micsorarea si mentinerea nivelului apei de suprafata la minim 30 cm sub altitudinea joasa a fundatiei in timpul constructiei.

Suprafatele suport trebuie sa fie rigide si cu figuri geometrice simple si scafele cu margii rotunde cu raza de 5 cm. La scafe si margine, membrane hidroizolanta va fi intarita cu fasii din panza sau texturi gudronice de minim 50 cm latime. La memebrane hidroizolante instalate in spatii inchise, se recomanda ca stratul de amorsa sa fie din emulsie bituminoasa, si pentru aceasta trebuie luate masuri de ventilatie si panza impotriva incendiilor. Masticurile se vor aplica doar pe suprafete uscate, emulsiile doar la temperaturile suportului la minim + 15o C, masticul bituminos se va apilica doar la o temperatura de 160-180oc pe timpul verii si cu 10-20oC mai mult pe timpul iernii.

143

Membrana hidroizolanta instalata pe vertical la pereti se va incepe de la scafe si se va finaliza pe intreg conturlu constructiei pana la 2 m inaltime. In cazul unor inaltimi mai mari, legatura dintre straturi trebuie facuta in trepte la cel putin 10 cm de suptrapunere. Protectia hidroizolatiei pe verticala de punere a caramizilor cu grosime de 6 cm. 10.5 EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ La terase si acoperisuri

- Hidroizolatiile la cald se vor executa numai la temperatura de peste +5oC. Sub aceasta temperatura se pot executa lucrarile cu respectarea prevederilor normativului C 16-84.

- Temperatura masticului de bitum in cazan nu va depasi 220oC, iar in momentul lipirii straturilor va fi de 160oC-220oC.

- Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor verifica si controla da ca corespund STAS 2355/3-87 si conditiilor de la de al pct. 3.5 din normativul C112-86 privind controlul pantelor, eliminarea asperitatilor, starea de intarire si de uscare a suportului, fixarea conductelor de scurgere, diblurile, agrafele de prindere, a elementelor din tabla si alte lucrari similare.

- Bariera contra vaporilor si stratul de difuzie sau hidroizolatie se vor aplica pe support de beton sau mortar de ciment, dupa amorsarea cu emulsie sau cu solutie de bitum cu minimum 300 g/m2.

- Stratul de amorsare cu solutie de bitum se executa pe support bine curatat si uscat, numai in perioade de timp cu temperature exterioara minima de + 6oC, iar cu emulsie de bitum de timp cu temperature de peste + 8oC.

- Straturile pentru dufuzia vaporilor alcatuite din impaslitura bituminata perforate cu umiditate mai mai mare de 60% sau sub hidroizolatii aplicate pe termoizolatii, sensibile la umiditate, prevazute cu sape din beton, foile perforate se vor aplica nelipitecu suprapuneri de 5 cm si asezatecu partea blinds pe support.

- Straturile de difuzie nu se aplica la dolii sip e o raza de cca 25 cm in jurul gurilor de scurgere si a strapungerilor

- Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele aticelor se va realiza din fasii de impaslitura bituminata perforate (IBP) de 50 cm latime, asezate al 1 m distanta.

- Bariera contra vaporilor se va aplica pe support din beton peste stratul de difuzie, lipite si acoperite cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7-10 cm si trebuie sa acopere complet parta inferioara a stratului de izolatie termica.

- Protectie cu foi bituminate a Placiilor termoizolatoare din materiale rigide se va executa in atelier sau fabrici, prin lipirea Placilor cu minimum 1.5kg/mp mastic de bitum cald, intins cu peria pe foile bituminoase.

- In montarea pe acoperis, Placile termoizolatoare se vor aplica cu partea neprotejata a masticului de bitum cald de acoperire a batrierei contra vaporilor care nu va depasi temperature de 150oC in timpul lipirii

- Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple pentru terase si acoperisuri cu panta max. 20% se va executa prin lipirea foilor bitumate,pe toata suprafata,cu masticuri din bitum preparate cu max. 30% filer meneral,cu punctele de inmuiere 1b in functie de panta (pana la 20% bitum H 80/90).

144

- Pentru executarea hidroizolatiei in campul acoperisului,sulurile din foi bitumate se vor derula pe suprafata suport si se vor curata prin periere energica,dupa care se vor lasa un timp suficient,pentru relaxare si indreptare a foilor.

- Tehnologia si conditiile de aplicare a straturilor de hidroizolatie sunt cele din normativul C112-86 art.3.20.2-3.20.6.

- Hidroizolatiile la elementele verticale(atice,reborduri,ventilatii,cosuri,etc) se vor executa cu fasii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum cald,incepand de jos in sus;la scafe suprapunerile se vor realiza in trepte de 40-50 cm.

- La colturi,muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula,se admite aplicarea prin intinderea masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia bitumata,cu lipirea imediata si presarea cu canciocul,controlandu-se aderenta si continuitatea etansarii in aceste locuri.

- La atice cu inaltimea pana la 60cm,hidroizolatia se va intoarce pe partea orizontala a aticului,minimum 10 cm iar in cazul unor elemente verticale,inaltimea mai mare se va ridica pana la 50 cm si se va fixa cu platbanda si bolturi impuscate la distante de cca,50 cm.

- Protectia hidroizolatiei elementelor verticale la trasee circulabile si necirculabile,se va realiza cu mortar de ciment M 100 T de cca.30 mm grosime,armat cu plase otel-beton Ø 6 m la 25x25cm.

- Etansarea la strapungeri se va face in functie de diametrul elementului si solocitarilor fizice si mecanice astfel: - strapungeri reci si fara vibratii,cu diametrul mai mic de 200 mm si cu flanse,hidroizolatia se va aplica pe flanse sudate se se va strapunge cu flanse mobile cu suruburi. - strapungeri reci si fara vibratii cu diametrul mai mic de 200mm si fara flanse,etansarea hidroizolatiei cu elemente verticale se va executa,dupa umplerea cu mortar a golului din jurul elementului, prin mansonare cu doua straturi de panza sau tesatura bitumata lipita cu mastic de bitum si matisare pe element cu sarma sau colier. - rosturile de dilatare cu rebord se vor etansa si izola conform C112-86 punctele 3.24-3.24.2

– Montarea gurilor de scurgere,racordarea izolatiei,gulerul de plumb si montarea mufei conductei de scurgere etc.se vor face conform aceluiasi normativ,punctele 3.25, 3.26 – 3.26.7

– terase necirculabile,protectia grea(la exterior)din pietris cu granule de 7-15mm,se va executa prin asezarea in strat uniform de 40 mm grosime.

– modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge la terasa: numarul de straturi, tipul de panza,impaslituri,sape,se vor detalia in cadrul proiectului special pentru izolatii.

Celelalte elemente de constructie ale terasei se vor executa conform prevederilor din planurile de detaliu ale proiectului(izolare termica,sape protectie,tabla etc) La elementele subterane La lucrarile de hidroizolatie a constructiilor contra apelor,cu sau fara presiune,trebuie sa se respecte prevederile STAS 2355/2-87,ale normativului C112-86 cap.4.8 si ale detaliilerespective ale proiectului. Izolatia hidroguga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului. Protectia hidroizolatiei verticale se va realiza din zidarie de caramida plina,miniumu 12,5 cm grosime.

145

Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge sub cota terenului este precizata,prin planurile de executie ale proiectului. 10.6 VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR.ABATERI ADMISE Lucrarile de hidroizolatii, majoritatea lor fiind ascunse, calitatea lor se va verifica pe etape de executie, incheindu-se proces-verbal,din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele; ●calitatea suportului-rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate, constatari facute conform normelor in vigoare; ●calitatea materialelor de hidroizolatii conform certificatelor de calitate; ●pozitionarea si ancorarea pieselor metalice (daca este cazul); ●calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei, inclusiv a celorlalte lucrari de constructii aferente; ●strangerea flanselor si platbandelor aferente strapungerilor; ●se verifica lucrarile de tinichigerie aferente ce asigura etanseitatea ceruta (copertine, glafuri,etc) si sunt bine ancorate si lipite cu falturi corect executate;ca gaurile de scurgere au gratar si functioneaza normal la turnarea apei in locurile cele mai inalte ale terasei. Verficari inainte de inceperea lucrarilor de hidroizolatii Inaintea inceperii lucrarilor de hidroizolatii trebuie facute urmatoarele verificari: ●Verificarea terminarii etapei executata anterior(PV receptie calitativa strat suport); ●Verificarea planeitatii stratului suport, fiind admisa o singura denivelare de ± 5mm,pe o suprafata verticala cu dreptarul de 2m in orice directie; ●Existenta rosturilor de dilatatie de 2cm, latime pe conturul si in campul sapelor,peste termoizolatiile noi; ●Existenta certificatelor de calitate pentru materialele si semifabricatele care intra in componenta hidroizolatiilor; ●Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi; ●Calitatea materialelor livrate si corespondenta cu prevederile proiectului; ●Calitatea stratului suport prin verificari ale planeitatii, porozitatii si curatirii acestuia; ●Existenta pantelor stratului suport catre gurile de scurgere. Verificari pe parcursul executiei lucrarilor de hidroizolatii Dupa verificarea planeitatii,daca se constata anumite denivelari se va face corectarea lor cu mortar de ciment,iar termoizolatiile se vor proteja cu foi bitumate sau cu pelicula de mortar special.Inaintea aplicarii stratului de hidroizolatie se va verifica starea de umiditate a stratului suport(pentru care la fiecare 1000mp,se fac 5 probe prin desprinderea unei fasii de carton bitumat de 5x 20cm lipita de suport,care dupa 2 ore trebuie sa se rupa prin carton sau prin stratul de bitum sau se verifica cu aparate pentru verificarea umiditatii). In timpul executiei trebuie verificat: ● lipirea corecta a foilor; ● latimea de petrecere a foilor(7-10cm.longitudinal,minim 10 cm frontal);se admit 10% din foi cu petreceri de minim 5cm longitudinal si min 7cm frontal; ● respectarea directiei de montare a foilor;pana la 20% panta se poate monta paralel cu streasina, dar peste 20% numai in lungul liniei de cea mai mare panta;

146

● mentinerea,in cazul izolatiilor subterane,nivelului apelor freatice la min.30 cm sub nivelul cel mai coborat al lucrarii respective; ● racordarea corecta a izolatiilor verticale cu cele orizontale ; ● tinichigeria aferenta acoperisurilor trebuie racordata cu hidroizolatia si bine fixata de elementele de constructie; ● realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub sorturi,copertine,sau tuburi. Verificari la terminarea lucrarilor ● Etanseitatea hidroizolatiilor prin inundarea cu apa timp de 72 ore a acoperisurilor cu pante pana la 7% inclusive.Nivelul apei va depasi cu minim 2 cm punctul cel mai ridicat; ● Etanseitatea camerelor unde inundarea va fi efectuata timp de 72 ore, grosimea stratului de apa fiind de 3,6 cm; ● La constructiile supuse presiunii hidrostatice a apelor subterane, dupa asigurarea masurilor de contrapresiune, se opresc echipamentele ,lasand hidroizolatia timp de 48 ore sub presiune maxima; In cazul in care probele prin inundare nu se pot efectua, verificarea se face vizual prin ciocnire si eventuale sondaje in punctele dubioase. 13.5 MASURI PRIVIND PROTECTIA MUNCII SI PREVENIREA INCENDIILOR Urmatoarele masuri de protectie a muncii trebuie luate in considerare cand se executa lucrarile de hidroizolatie: ●Normele nationale pentru protectia,aprobate de Ministerul Muncii si de Ministerul Sanatatii prin Ordinul nr.34/1975 si 60/75; ●Reglementarile privind protectia muncii si igiena de munca in constructii, aprobate de MLPAT prin Ordinul nr.9/N/15.03.1993; ●Normele de protectie a muncii MICh, capitolul 10 si 11 privind depozitarea, manipularea si impachetarea si transportul cisternelor de gaz lichefiat.Cand se executa membrane hidroizolanta din bitum,urmatoarele masuri pentru prevenirea incendiilor trebuie luate in considerare: ●Norme generale de protectie a muncii impotriva incendiilor la constructii si instalatii conform Deciziei nr.290/1977; ●Masuri specifice de protectie impotriva incendiilor privind oprirea continuarii membranei hidroizolante la rosturile de dilatatie,panouri etc. stipulate la Articolele 7 si 8 din Normele Generale si articolele 5.3 si 6.11 din Normele Tehnice P 188-83; ●Norme nationale pentru protectia muncii NRPM 75 ●Instructiuni generale pentru protectia muncii PE006/8l ●Muncitorii trebuie sa fie legati cu o centura de siguranta sau trebuie sa existe o sarma care sa rezistente la greutatea muncitorului; ●Trebuie sa existe acces de siguranta la acoperis, se interzic accesele imbunatatite; ●Materialele trebuie ridicate intr-un container sigur; ●Dispozitivele de catarare trebuie sa fie complete si trebuie verificate din toate punctele de vedere si trebuie manipulate doar de personal calificat; ●Se va monta o balustrada de siguranta in jurul terasei.

147

11 CAIET DE SARCINI -LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC /AL PENTRU USI SI FERESTRE

11.1 GENERALITATI

Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice privind lucrarile de montaj la tamplaria din PVC /Aluminiu ce va fi livrata pe santier de catre producator .Caietu de sarcini nu are caracter limitativ,insa orice modificari sau completari se vor putea face numai cu avizul Proiectantului si /sau Consultantului.La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale consemnate in proiect.Orice propunere de inlocuire trebuie motivata de contractant si aprobata de catre Proiectant si Consultant/Investitor.Contractorul va inainta spre aprobare dimesiunile tipului de gol(in masura in care acesta nu este impus de planuri si/sau desene ulterioare),tabelele de calcul si desene detaliate la scara.Productia poate incepe numai dupa verificarea pe teren si aprobarea acestora.Tamplaria nu trebuie sa produca zgomot sau vibratii audibile ca urmare a vantului,curentilor de aer sau traficului auto.

11.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA O.U.nr.174/2002 Privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a

cladirilor de locuit ,multietaje C 107/1-94 ''Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica

la cladirile de locuit'' RAL GZ 716/1 ''Asigurarea calitatii ferestrelor din PVC'' ALPROM-1995

11.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE

11.3.1. Materiale utilizate la realizarea tamplariei PVC pentru usi si ferestre:

● profile PVC albe-sistem tricameral cu un coeficient de transfer termicK= 1,6W/m2K . ●Inaltimea minima a profilelor va fi 60 mm iar grosimea peretilor principali va fi de 3,0mm (±0,2 mm) ●suprafetele exterioare vizibile ale profilului vor prezenta culoare uniforma, fara intreruperi si fara impuritati mecanice; ●profile de rigidizare -din otel zincat cu grosimea de min.1,5 mm si modul de elasticitate 250 KN/cm; ●feroneria -fabricata din otel inoxidabil sau aluminiu AIMgSi conform cu cerintele RAL RG 607/3 ''Asigurarea calitatii feroneriei batante si oscilobatante''. ●Geam termoizolator va fi de doua tipuri in functie de locatia unde se va monta: Parter si etajul 1: geam termoizolatar realizat din doua foi de sticla una laminata cu grosimea de 6,38 mm la exterior si una ''float'' cu grosimea de 4 mm la interior,distantate prinr-o bagheta de 16 mm dublu sigilate.Spatiul creat intre cele doua foi de geam este umplut cu argon.Geamul laminat de exterior,categ.1,va fi alcatuit si realizat din doua foi de sticla ''float'' fiecare cu grosimea de 3mm,separate de o folie translucenta de polivinil butiral(PVB) in grosime de 38mm.Geamul interior va fi tratat astfel incat sa fie '' Low-E'' (low emission)-pierderi joase de

148

energie.Etaje superioare :la fel ca mai sus cu exceptia foii de sticla exterioara ce va fi realizata din sticla ''float'' cu grosimea de 6mm. ●Geamul nu va prezenta zgarieturi,va fi curat si corect sigilat.Furnizorul de geam va poseda Certificat de la producatorul de sticla cu depunere Low-E ca dispune de dotarea necesara procesarii acestui tip de geam. ●Usile de acces cu functiune de evacuare in caz de incendiu vor fi prevazute cu dispozitive antipanica la interior si vor fi obligatoriu cu deschidere catre exterior. ●Toate usile exterioare vor fi echipate cu dipozitive de auto-inchidere.

11.3.2 Materiale utlizate la realizarea tamplariei din AL:

– Tocurile /profilele de aluminiu sunt modelate din aliaj AIMg 0,5 in conformitate cu DIN 1725.Acest aliaj este recomandat pentru contururi cu rezistenta mecanica ridicata.Caracteristicile mecanice se bazeaza pe norma DIN 17615. Fiecare element este alcatuit din 2 contururi inchise extrudate care,dupa tratamentul de suprafata,sunt lipite mecanic cu ajutorul a 2 benzi de fibra poliamidica armata.Se obtine stfel o cavitate cu aer stagnant.Benzile poliamidice sunt acide si rezistente la caldura(220°C).Tratarea de suprafata se face in urma izolarii.

– Baghete de ancorare pentru geamuri sunt facute din aliaj AIMgSI 0.5. Ele pot fi prinse pe toata lungimea conturului fara cleme.Geamurile se fixeaza cu banda de cauciuc satinat.

– Balamalele sunt din aliaj AIMg; varianta standard -anodica si contin pivoti inoxidabili 18/8 fixati intr-un tub din nailon pentru a preveni galvanizarea cu aluminiul.Balamalele pentru toate elementele care se deschid pot fi atasate,fiind mult mai eficient si rapid de utilizat evitandu-se perforarea pentru gauri.

– Inchizatorile sunt din AIMgSi, aliaj inoxidabil care nu permite coroziunea sau aliajul de aluminium turnat GALMg3.Inchizatorile pentru partile care se deschid vor fi atasate si reglate.

– In vederea asigurarii unei bune etansari, toate contururile se prevad cu un canal inferior de scurgere (diferenta de inaltime intre marginea geamului si banda poliamidica este de cel putin 8,5mm).Contururile de extindere sau pentru lambriuri pot fi usor prinse sau strecurate in profilele de aluminiu.

11.3.3 Controlul calitatii,livrare,manipulare,depozitare

– Tamplaria asamblata (partial), cat si geamul termoizolator, se vor livra in-situ insotite de certificat de calitate si declaratie de conformitate emise de producatorul respectiv.

– Manipularea tamplariei cat si a geamului termoizolator se va executa manual, cu atentie .In cazul suprafetelor vitrate foarte mari, ce implica o greutate sporita,se vor utiliza dispozitive speciale adptate pentru ridicarea/deplasarea cu mijloace mecanizate.

– Tamplaria/geamul termoizolator trebuie depozitate in spatii protejate impotriva intempeiilor.Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale; pentru geamul termoizolator se vor utiliza numai suporturi oblice/verticale .Depozitarea se va face astfel incat tamplaria/geamul sa nu sufere deformari care ar putea sa strice sau sa impiedice utilizarea.

– Pe timpul depozitarii se va evita deteriorarea suprafetelor .Materialele utilizate pentru suporturi nu trebuie sa deterioreze tamplaria/geamul in nici un fel.

149

11.4 EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA SI ASAMBLAREA

11.4.1 Executia tamplariei din PVC pentru usi si ferestre

- Debitarea tocurilor si a cercevelelor se va face cu masina speciala de debitat PVC; – Armarea profileleor -profilele de rigidizare se fixeaza in camera profilului cu suruburi

autoperforante la 40 m – Sudarea profilelor PVC -termosudare cu masini speciale de sudura.Cordonul de sudura nu va

prezenta pori sau culoare gri-galbuie. - Montarea garniturilor-imbinare ''cap la cap'' cu evitarea intinderii sau lipirii - montarea feroneriei-cu suruburi protejate anticoroziv – montajul tamplariei in-situ se va face perfect vertical,cu axele deschiderilor si la distanta

necesara fata de structura de baza avand in vedere ancorarea prevazuta.Fixarea trebuie astfel facuta incat sa asigure stabilitatea,sa permita dilatarea tamplariei.

– Imbinarile trebuie sa fie suficiente ca numar si rezistenta pentru a rezista presiunii vantului, aerului si a greutatii partilor mobile.Fixarea se face direct in perete cu ajutorul diblurilor si a suruburilor

– Distanta dintre punctele de fixare nu va depasi 70mm.Daca tamplaria este fixata cu elemente metalice, aceste elemente trebuie tratate anticoroziv

– nu este permisa prezenta mortarului sau a corpurilor dure intre toc si zidarie.Rostuirea intre tamplarie si structura de baza trebuie executata cu un chit adecvat, dupa asezarea unui strat de baza din spuma sintetica (poliuretanica). Suprafata care se va umple cu spuma, trebuie sa fie curata, uscata si fara praf sau grasimi.In cazul in care imediat dupa asezarea tamplariei se observa deteriorarea stratului de suprafata protector, permanent sau temporar. Contractorul va lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei.Dupa instalare, tamplaria trebuie curatata.

- Montarea geamurilor-conform instructiunilor interne ale firmei furnizoare.

11.4.2 Executia tamplariei din Aluminiu pentru usi si ferestre

– debitarea tocurilor si a cercevelelor se va face cu masina speciala de debitat aluminiu-asamblarea se efectueaza prin presarea la rece a elementelor de aluminiu taiate diagonal in canelura unghiurilor de aluminiu (AIMgSi 0,5), presand astfel capetele taiate unul de altul.Inainte de a fi presate in unghiuri,capetele sunt invelite in clei sau silicon (tipul neacetic pentru contururi cu email uscat) pentru a preveni patrunderea apei.In cazul in care apa este evacuata prin camera de presiune de colt, colturile sunt si ele etansate cu epoxi, poliuretan sau silicon neacetic

– montarea garniturilor-imbinare ''cap la cap'' cu evitarea intinderii sau lipirii-montarea feroneriei – cu suruburi protejate anticoroziv

– montajul tamplariei in-situ se va face perfect vertical,cu axele deschiderilor si la distanta necesara fata de structura de baza avand in vedere ancorarea prevazuta.Fixarea trebuie astfel facuta incat sa asigure stabilitatea,sa permita dilatarea tamplariei.

– imbinarile trebuie sa fie suficiente ca numar si rezistenta pentru a rezista presiunii vantului, aerului si a greutatii partilor mobile.Fixarea se face direct in perete cu ajutorul diblurilor si a suruburilor.Distanta dintre punctele de fixare nu va depasi 70mm.Daca tamplaria este fixata cu elemente metalice,aceste elemente trebuie tratate anticoroziv.

– Nu este permisa prezenta mortarului sau a corpurilor dure intre toc si zidarie.Rostuirea intre

150

tamplarie si structura de baza trebuie executata cu un chit adecvat,dupa asezarea unui strat de baza din spuma sintetica (poliuretanica) .Suprafata care se va umple cu spuma,trbuie sa fie curata,uscata si fara praf sau grasimi.In cazul in care imediat dupa asezarea tamplariei se observa deteriorarea stratului de suprafata protector,permanent sau temporar, Contractorul va lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei .Dupa instalare,tamplaria trebuie curatat.

- Montarea geamurilor-conform instructiunilor interne ale firmei furnizoare.

11.4.3 Punerea in opera Principalele faze de realizare:

a) executarea releveului golurilor de fatada de catre executantul tamplariei; b) montarea tamplariei cu geam termoizolator; c)realizarea termoizolarii cu placi polistiren expandat a zonelor glafurilor golurilor conform detalii proiect; d) executarea (repararea) finisajelor interior si exterior ale cladirii.

11.5 ASIGURAREA CALITATII, ABATERI ADMISE Verificarea va consta din:

Dupa ce structura de baza a fost terminata: – contractorul trebuie sa se asigure, inainte de fabricarea tamplariei,dimensiunile rezultate

fizic(in urma executiei) corespund cu cele stabilite in planuri,verificarea la receptia materialelor;

Verificarea pe parcursul executiei: – verificarea la finalul executiei -va consta din verificarea aspectului,a pozitionarii corecte a

garniturilor si baghetelor,a montarii feroneriei,a montarii geamului,a functionalitatii ferestrelor.

– Manerele usilor vor fi instalate in asa fel sa previna vatamari.Manerele verticale tip bara vor fi amplasate la distanta suficienta fata de rostul dintre cele doua foi de usa pentru a preveni vatamarea(>8cm).

Verificarea dupa montaj: – se vor verifica fixarea corecta a tocurilor,izolarea corecta a golului dintre toc si perete cu

spuma poliuretanica,etansarea cu silicon – atunci cand furnizorul pentru tamplarie,avand in vedere toleranta admisa,va observa ca

structura de baza nu este perfect verticala,va atentiona proiectantul care in urma consultarii Contractorului, va indica masurile ce trebuie luate.

11.5.1 Abateri admise

- Deformatia maxima:

◘ in directia orizontala cu geam simplu :1/300 cu geam dublu :1/500 ◘ in directie verticala:(pentru piesele in cruce care sustin elementele de etansare)deformatia este limitata astfel incat : sa nu impiedice intretinerea sectiunilor care se deschid. ◘ sa nu intervina in elementele de etansare pe care se sprijina, eventual, piesele trasversale.

151

- Limite de toleranta la tamplaria instalata: ◘ pe verticala :ferestre : 2mm/m ◘ cadru usi: 1mm/m ◘ usi,obloane: max. 3mm in directia inchiderii

152

12 CAIET DE SARCINI -LUCRARI DE TAMPLARIE INTERIOARA DE LEMN, PARTITII VITRATE SI TAMPLARIE METALICA INTERIOARA

12.1 GENERALITATI

Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrarile de montaj ale tamplariei interioare de lemn-usi vitrate,cat si usi metalice pentru interior .Caietul de sarcini nu are caracter limitativ,insa orice modificari sau completari se vor putea face numai cu avizul Proiectantului si/sau Consultantului.La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale consemnate in proiect.Orice propunere de inlocuire trebuie de contractant si aprobata de catre Proiectant si Cosultant/Investitor. Elemente componente: - tocuri de lemn pentru usi si partitii vitrate; - tocuri metalice; - foi/panouri usa din lemn,pervaz ; - partitii vitrate : normale,rezistente la foc si etanse la fum; - usi interioare metalice: normale si respectiv rezistente la foc; - baghete de fixare pentru geamuri; - elemente de suspendare si inchidere.

12.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

STAS 799-88 Ferestre si usi de lemn .Conditii tehnice generale. STAS 9322-89 Usi si ferestre .Clasificare si tehnologii STAS 9317/1-87 Tamplarie pentru constructii civile si industriale .Ferestre

din lemn. STAS 4923-89 Glasvanduri cu rame din lemn STAS 466-92 Usi de lemn pentru constructii civile STAS 9317/2-87 Tamplarie pentru constructii civile, usi de lemn. Metode

pentru verificarea calitatii. STAS 5333 86 Ferestre,usi de balcon,usi interioare de lemn pentru

constructii.Formate si alcatuiri STAS 3366-86 Obloane rulante.Prescriptii tehnice.

12.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, ASIGURAREA CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE 12.3.1.Materiale utilizate pentru usi interioare de lemn si glazvanduri

Confectiile de lemn vor fi executate conform tabelelor de tamplarie. a) usi interioare pline (Rw

40 db)- pentru cancelarii,birouri.

●foaie de usa masiva din lemn/MDF placata pe ambele fete cu furnir sau melamina; grosimea foii min.40mm; ●glafuri din lemn masiv sau profile de lemn in linie cu arhitravete -respectiv profile metalice prefabricate vopsite;

153

●feroneria aferenta tipurilor de confectie -silduri,manere,balamale,cilindru pentru incuietoare cu buton(in sali de clasa si toalete)si cu chei in celelalte incaperi; oa) usi interioare cu panouri decorative (in cladiri monumente istorice) ●la fel ca la punctul a) cu foaie de usa si toc masiv,cu panouri din placaje incluse,furniruite si lacuite conform specificatiilor Proiectantului sau la fel ca cele existente; ob) usi cu panouri vitrate integrate -pentru salile de clasa; ●foaie de usa masiva din lemn/MDF placata pe ambele fete cu furnir sau melamina; grosimea foii usii grosimea foii usii,minim 40 mm; ●panou de vizionare 10x40 cm ,geam clar in grosime de 6mm; ●toc pentru usa din lemn/metalic-profile prefabricate ce se livreaza impreuna cu foaia de usa si elemente de suspendare si inchidere (balamale, broasca); ●feroneria aferenta tipurilor de confectie-silduri,manere,balamale,cilindru pentru incuietoare cu buton (in sali de clasa si toalete) si cu chei in celelalte incaperi. oc) usi vitrate sau glasvanduri (nerezistente la foc); ●foaie de usa cu structura din lemn, min.45x90 cm, cu geam clar in grosime de 6mm, suprafata vitrata este divizata de baghete in diverse planuri, in conformitate cu specificatiile Proiectantului, ●daca suprafata vitrata nu este divizata se va folosi geam securit sau laminat; ●montanti si traverse pentru usi si partitii vitrate ; ●in cazul instalarii acestor tipuri de usi in interiorul unor pereti despartitori se vor utiliza: tocuri standard din lemn si glafuri; ●feroneria aferenta tipurilor de confectie -silduri, manere, balamale, cilindru pentru incuietoare cu buton (in sali de clasa si toalete) si cu chei in celelalte incaperi. od) usi vitrate sau glasvanduri (rezistente la foc F30) ●la fel ca la punctul d) cu exceptia suprafetelor vitrate care se vor executa din geam armat (cu plasa din otel inoxidabil) in grosime de 6mm,divizarea acestor suprafete vitrate este obligatorie; ●in cazul usilor etanse la fum acestea se vor echipa cu dispozitive de etansare si de auto inchidere oe) usi de toaleta semi solide ●foaie de usa cu rama de lemn,celulara,cu insertii placaje,in grosime de min.35 mm,vopsite sau melaminate pe ambele fete,distanta de la podea la marginea inferioara 20cm; ●tocuri/glafuri din profile metalice (otel sau aluminiu)in cazul compartimentarilor usoare din panouricompacte melaminate cu rame de aluminiu; ●feroneria-silduri,manere din metale cromate sau materiale plastice cu incuietori specifice pentru aceste locatii(cu blocare din interior si deschidere de urgenta din exterior),balamale metalice. of)usi duble batante (in bucatarii) ●foaie de usa la fel ca la punctul c) cu balamale speciale ,prevazuta cu placi subtiri din otel inoxidabil pe o inaltime de 30 cm de la baza pe ambele fete; og) accesorii ● chituri pentru conturile exterioare ale tocurilor; ● spuma poliuretanica pentru montaj,intre tocuri si golurile unde se monteaza; ● opritori pentru usi.

12.3.2 Materiale utilizate pentru usi metalice

1.a) usi metalice (nerezistente la foc)

154

– foaie de usa din tabla de otel galvanizata profilata/cutata rigidizata cu profile din otelgalvanizat,grosimea finita de 45 mm;

– toc metalic din profile ambutisate de 2mm din otel galvanizat ,cu imbinari sudate la colturi si dispozitive de fixare rezistente,praguri metalice(drepte sau etanse);

– feroneria aferenta tipurilor de confectie -silduri, manere balamale, cilindru pentru incuietorispeciale, din otel placat cu crom;

- finisaj: grund anticoroziv; b) usi metalice rezistente la foc(F60 si F 90) – la fel ca la punctul a) dar foaia de usa este umpluta cu MDF,balamale galvanizate cu sistem

de securitate,dispozitiv de auto inchidere (amortizor),etansare cu garnituri rezistente la foc; - optional cu panou de vizionare cu geam armat rezistent la foc; - dispozitiv antipanica la usile de evacuare in caz de incendiu; – rostul dintre toc si perete sa fie astupat numai cu materiale rezistente la foc,conform

specificatiilor producatorului sau cele specifice rezistentei la foc,nu se admite folosirea spumei poliuretanice pentru etansarea acestui rost;

12.3.3 Controlul calitatii

Verificarea calitatii se va face pe faze: - verificarea la livrare - verificarea inainte de punerea in opera - verificarea la receptia preliminara Se vor verifica: - existenta si calitatea tuturor accesoriilor metalice; - corespondenta cu prevederile proiectului; - existenta si calitatea accesoriilor de prindere - verificarea in urma depozitarii/manipularii cu privire la deteriorari.

12.3.4 Livrare, manipulare, depozitare

Tamplaria se livreaza incheiata,pregatita pentru finisare sau gata finisata conform tabelelor de tamplarie ,insotita de certificat de calitate si declaratie de conformitate emise de producatorul respectiv. Livrarea se receptioneaza se receptioneaza conform STAS 799-86.Sefii echipelor de montaj vor participa la receptia tamplariei si a accesoriilor. Transportul si manipularea se vor executa manual. Tamplaria trebuie depozitata in spatii protejate impotriva intemperiilor, in spatii incalzite cu o temperatura si umiditate constanta. Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale.Depozitarea se va face astfel incat tamplaria sa nu sufere deformari care ar putea sa strice sau saimpiedice utilizarea. Pe timpul depozitarii se va evita deteriorarea suprafetelor. Materialele utilizate pentru suporturi nu trebuie sa deterioreze tamplaria/geamul in nici un fel. Inainte de montaj,cu cel putin 24h,tamplaria de lemn se va depozita in zona de lucru pentru a se realiza aclimatizarea.

155

12.4 EXECUTIA LUCRARILOR, MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE

Urmatoarele precizari sunt valabile pentru usi de lemn,glasvanduri,usi metalice care nu sunt rezistente la foc.In cazul usilor rezistente la foc se vor urma prescriptiile producatorului si/sau cele specifice acestor tipuri de usi.Operatiuni pregatitoare de lucrari ce trebuie a fi terminate inainte de inceperea montajului tamplariei; - materializarea trasarii pozitiei fiecarui gol; - fixarea praznurilor pentru tamplarie si cele pentru finisarea spaletilor si glafului; -terminarea tencuielilor in zonele adiacente golurilor precum si a pardoselilor si plafoanelor; imbracarea in folie din plastic a tocurilor si marcarea pe acestea a punctelor corespunzatoare marcate pe conturul golului,inaltime,adancime,verticalitate,centrare.

Pozarea si echiparea tamplariei; - fiecare toc este adus in pozitie si fixat in prima faza prin pene la colturi si la interval de max.1.5m, penele vor fi tratate in prealabil cu carbolineum sau ulei mineral; - fixarea definitiva a tocurilor si spratuirea interioara pentru impiedicarea deformarii pana la momentul intaririi spumei poliuretanice; - injectarea cu spuma izolanta a spatiilor ramase libere intre toc si gol - completarea vopsitoriei anticorozive la fixarea tocurilor metalice - executarea finisajelor la spaleti si glafuri; - inlaturarea protectiei din folie de plastic; - retusuri si completari; - inchiderea tamplariei in goluri prin pervazuri,baghete sau prin cordoane de chituri simple sau tiocolice Toate usile care atunci cand sunt deschise pot cauza deteriorari ale peretilor adiacenti, radiatoarelor, panourilor de placare etc.Vor fi prevazute cu opritori ce se monteaza in pardoseala. 12.5.CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE Se pot verifica: ▬ existenta si calitatea tuturor accesoriilor matalice; ▬ verticalitatea tocurilor si captuselilor;nu se admit abateri mai mari de 1mm/m; ▬ abaterile de la planeitatea foilor de usi sau cercevele mai lungi de 1,5m sa fie mai mici de 1% din lungimea pieselor respective; ▬ intre foaia de usa si pardoseala sa fie un spatiu constant(3-8mm); ▬ potrivirea corecta a foilor de usi(luft) precum si a cercevelelor pe tocuri,pe toata lungimea faltului respectiv;abaterea este de 2mm; ▬ intre cercevea si marginea spaletului tencuit trebuie sa fie un spatiu de minim 3,5 cm; ▬ accesoriile metalice sa fie bine montate si sa functioneze perfect; ▬ balamalele,cremoanele,drucarele sa fie montate la aceeasi inaltime(inaltime constanta) de la pardoseala,pentru fiecare in parte;

156

13 CAIET DE SARCINI – REABILITARE TERMICA

13.1 GENERALITATI

Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru reabilitare termica.Caietul de sarcini nu are caracter limitativ,insa orice modificari sau completari se vor putea face numai cu avizul Proiectantului si Consultantului.La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale consemnate in proiect.Orice propunere de inlocuire trebuie motivata de contractant si aprobata de catre Proiectant si Investitor .

13.1.1 Scopul lucrarilor

Specificatiile din acest capitol acopera urmatoarele articole: a) Aplicarea izolatorului pentru rosturi in rosturile interioare si exterioare ale usilor, ferestrelor, peretilor, cortina si suprafetele vitrate. b) Prevederea si montarea barierei pentru vapori sub placa de beton a cladirii. c) Cerinte hidroizolatoare pentru cladiri si pentru rezervorul de apa din beton armat (statie de alimentare cu apa rece). d) Izolatii pentru cladiri. e) Tabla ondulata din metal vopsita pentru acoperis pentru cladiri sa includa componente de scurgere si de prindere cat si aplicarea materialelor suplimentare pentru etansarea acoperisului. f) Prevederea si montarea panourilor din poliester armat cu fibra de sticla translucide ondulate/policarbonat pentru luminatoare si lucrari de fixarea adiacente. g) Prevederea si montarea placilor din azbociment ondulate pentru a acoperi si lucrari de fixare adiacente. h) Lucrarile constau din aprovizionarea tuturor materialelor, uneltelor, chipamentelor si a materialelor necesare ocazional pentru a finaliza lucrarile specificate in acest capitol,asa cum se indica in Planse sau cum este indicat de catre Consultant.

13.2. LUCRARI DE ETANSARE 13.2.1 Materiale

Materialele pentru etansare se vor livra pe santier in containere etansate si etichetate pentru a indica denumirea,formula sau specificatiile,numarul lotului,culoarea,data de fabricatie,termenul de garantie,durata de intarire la 21 de grade celsius,instructiunile producatorului si numele producatorului. Tipul materialului de etansare ●Tipul A -Silicon: material folosit intre geamuri sau intre geam si aluminiu.Va avea culoarea gri,transparentcum va fi aprobat de consultant . ●Tipul B-Elemente de etansare prefabricate

- vor fi din polietilena-propilina-polimer, spongioase, fasii filtru cu fata butil-adeziva. - vor fi incombustibile cu o densitate de 30kg/m3. - dimensiunile nu vor fi mai mici decat cele indicate in planse.

●Tip C-polisulfida: copus di 2 parti, pentru beton, mortar, metal, culoare aprobata

157

de Consultant. ●Tip D-Poliuretan va fi in concordanta cu IIS A 5754 sau similar aprobate. Compus din 2 parti,se foloseste cum este indicat in planse. ●Tip E-Spuma Poliuretanica: se va folosi pentru umplerea golurilor din jurul tevilor, conductelor etc. -Amorsa va fi cum este specificat de producator si aprobat de Consultant. -Elementele de etansare trebuie sa fie din spuma de polietilena extrudata sau spuma din poliestiren, pentru a asigura rezistenta materialului de etansare.

13.2.2 Executie

●Toate suprafetele vor fi etansate si grunduite cum se recomanda si se aproba de producator. ●Dimensiunile sa fie adecvate pentru imbinarile necesare. ●Filer-ele pentru etansare se vor monta in lungimile maxime existente si practice si se vor monta ferm in rosturi.Intinderea filer-elor elastice nu este permisa. ●Filer-ii vor fi montati la adancimile necesare folosind lemn sau unelte pentru acest scop. ●Materialele pentru etansare vor fi puse cu echipamente aprobate; vor fi aplicate cu acuratete continuu; si folosind presiune suficienta pentru a asigura contactul si adeziunea totala si continua. ●Suprafetele materialelor pentru etansare sa fie aproximativ la acelasi nivel si paralela cu suprafete finisate adiacente. ●Suprafetele materialelor pentru etansare pot sa fie putin sub, dar niciodata peste suprafetele finisate adiacente decat daca acest lucru este aprobat. ●Unde marginile rosturilor sunt rotunde sau altfel, se pune suficient material pentru etansare, suficient pentru a evita contactul cu astfel de margini. ●Se pun materiale prefabricate pentru etansarea rosturilor in locurile indicate si conform specificatiilor producatorului. Materialele pentru etansare prefabricate se vor pune intotdeauna comprimate. ●Se curata suprafetele invecinate cu rosturile etansate de murdaria rezultata de la etansare. In cazurile in care materialul pentry etansare are tendinte adezive la materiale, trebuie folosita o pelicula impotriva adeziunii. ●Aceasta pelicula poate sa fie adeziva la material, dar nu adeziva la materialul de etansare. ●Materialele impregnatecu ulei, bitum, polimeri sau materiale similare nu se vor folosi.

13.3 BARIERA DE VAPORI 13.3.1 Materialele

* Folie din Polietilena conform ASTM E 96 -Grosimea va fi de minim 0.2 mm daca nu se specifica altfel in planse. -Densitatea va fi de 910kg/m3. -Lungimea va fi cea mai mare existenta in stoc pentru a avea un numar cat mai mic de imbinari.

* Material pentru etansare - Mastic rezistent la apa sau banda adeziva sensibila la presiune conform recomandarilor producatorului,cea mai buna pentru acest scop. - Latimea benzii va fi mai mica de 100 mm, ivrata in role, cea mai lunga din cele existente.

158

13.3.2 Executie Cerinte pentru bariera de vapori

– Se monteaza sa nu alunece si sa minimizeze rosturile laterale. Rosturile intermediare din membranele adiacente nu trebuie sa fie mai mic de un metru.Nu se admite fasie taiata mai mica de 5 cm.

– Se aseaza membrana in mod neted si practic,marginile si capatul rosturilor nu trebuie suprapuse mai putin de 150 mm si ariile perimetrale trebuie intoarse spre beton 50mm-75mm.

– Se etanseaza suprapunerile si ariile perimetrale folosind straturi continue sau benzi de material pentru etansat care se aplica pe stratul inferior, stratul superior va fi suficient suprapus pentru a asigura contactul complet.

– Penetrari – Se taie cu atentie membrana pentru a se fixa bine.Se taie membrana care se aseaza peste

penetrare pana la cea mai apropiata margine. – Se etanseaza complet toate marginile de la penetrare .Unde este necesar se asigura material

suplimentar .Se repara taieturile folosind membrana lata 30 cm,montata in centrul taieturii si se etanseaza fiecare parte ca la suprapuneri.Cand se termina montarea nu trbuie sa prezinte rupturi,taieturi si gauri care nu sunt necesare,rosturi neetansate,sau alte defecte sau deteriorari. 13.4. HIDROIZOLATIA 13.4.1. Materiale

Membrana Hidroizolatoare Polipropilena atactica (PPA) membrana hidroizolatoare din bitum modificat armat cu poliester. Pentru jardiniere membrana trebuie sa aiba un strat ce impiedica dezvoltarea radacinilor, un produs chimic recomandat de producator. Membrana va fi un sistem din doua straturi,un strat din PPA membrana hidroizolatoare din bitum modificat si un strat de filtrare si protectie-geotextil cu minim.Membranele din bitum modificate au incorporate polimeri din cauciuc si plastic instrat.Membrana prefabrica va fi auto-etansatoare flexibila, cu bitum aplicat la rece,cu film din polietilena gros de 0,15 mm.Se folosesc 5 straturi pentru acoperis si 3 straturi pentru planseele toaletelor.Amorsa trebuie sa fie din bitum aplicat rece, fara apa si alte corpuri straine si trebuie sa fie conform cerintelor definite in ASTM D-41 sau similar aprobate. HIDROIZOLATIA FLUIDA Materialele aplicate fluide pentru hidroizolatie vor fi din substante elastomerice aplicate fluide si la uscare devin o membrana impermeabila.Se aplica la terase,la pardoseala toaletelor si alte locatii indicate in Proiect. HIDROIZOLATIA CAPILARA Pudra din ciment care contine materialele chimice cu cristale care se solidifica in contact cu apa.

159

Hidroizolatii epoxidice pentru rezervoare Aplicate pentru captusirea interioara a rezervelor de apa din beton armat de la sol deasupra sistemului de hidroizolatie capilara.Numarul de straturi care se vor aplica deasupra hidroizolatiei capilare si se face conform recomandarii producatorului. Hidroizolatia aplicata fluid pentru trafic Hidroizolatia fluida pentru trafic va avea o membrana bituminoasa cauciucata pentru aplicarea unui strat minim in functie de tipul substratului si panta indicata, conform urmatoarelor cerinte: - Continut solid: 100 procente. – Flexibilitate la temperaturi joase: fara crapaturi, delaminare, sau slabire a aderentei cand

membrane groasa de 3mm aplicata pe substratul de aluminiu este supusa unei indoiri la 90 grade timp de 1 secunda la -26°C.

– Rezistenta la apafara delaminari,emulsii,sau deteriorari dupa 24 de ore de la 25°C;ASTM D 2939.

– Permeabilitatea vaporilor de apa: 0.03 perms (0,017 perms metrice) maxim pentru membrana groasa de 118 la 38 grade C (100 deg F); ASTM E 96, Procedura E.

- Absorbtia apei: Maxim 0.18 procente pentru membrana dupa 72 de ore de la imersia totala. - Penetrare:Maxim 110 la 25°C,maxim 200 la 50°C; ASTM D 1191. - Debit: nu exista la 49°C, maxim 3.0 mm la 60°C; ASTM D 1191. - Punct de intarire: 82°C minimum; ASTM D 36. - Temperatura minima ambientala pentru aplicare: Minus 18°C. - Temperatura de aplicare: Maxim 204°C. - Punct de imflamabilitate: 260° C minim; ASTM D 92. - Temperatura de lucru: - 18°C la 49°C. In plus fata de materialele pentru hidroizolatie trebuie asigurate: -Grund/Filer /Material pentru etansare: se recomanda de producatorul compusilor membranei. -Strat de Protectie: placa semirigida, preturnata, de 3mm grosime din asfalt saturat, cu suprafete placate cu asfalt si etansate la caldura si sub presiune, si cu invelis din film din polietilena. 13.4.2 Executie

Membrana hidroizolatoare Pregatirea hidroizolatoare: – suprafata din beton pe care se va aplica hidroizolatia trbuie curatata si fara murdarie,particule

de mortar, vopseluri, filme, ulei, invelisuri protective, mucegai, lapte de ciment etc. – toate defectele trebuie corectate adecvat si cu atentie pentru a asigura o suprafata neteda si – uscate adecvat inainte de lucrarile de aplicare. – locurile unde se intalnesc structurile orizontale cu cele verticale trebuie sa aiba canturi care

masoara 50mm cu 50 mm si raza de minim 50mm. – planseele din beton trebuie sa aibe pante adecvate pentru drenarea apei pluviale.Trebuie

prevazuta o inclinare de 1 la 100 pentru a drena apa satisfacator in jgheaburi si burlane. – dispozitivele pentru drenare montate in gauri trebuie montate astfel incat sa permita

scurgerea libera a apei. - orice rost de dilatare sau contractie trebuie curatate,grunduite,etansate.

160

– se prevad scafe de circa 40 mm adancime cu 40mm latime si 250mm deasupra finisarii plafonului de-a lungul peretilor sau parapetilor pentru limita membranei.

– suprafetele pregatite trebuie sa fie tratate si mentinute umede prin stropirea cu apa la intervaluri regulate pentru o perioada de cel putin 3 zile,iar suprafetele trebuie montate in 7 zile.

- se asigura ca suprafata este complet pregatita si ca s-au reparat toate defectele. – daca exista dubii privind prezenta umezelii in suprafetele pe care urmeaza sa se aplice

membrana, se expune suprafata la soare pentru 2 zile sau se incalzeste suprafata folosind arzatorul.

Proceduri de aplicare a membranei hidroizolatoare: – montarea materialelor trebuie sa fie in concordanta stricta cu specificatiile producatorului si

cu indicatiile directe ale distribuitorilor autorizat. – membrana prefabricata se monteaza prin indepartarea plasticului care acopera partea

lipicioasa si se deruleaza in locul respectiv. Se apasa ferm foaia si se elimina aerul ramas. Membrana trebuie aplicata incepand de la punctulcel mai de jos al pantei la punctul cel mai inalt incat suprapunerile sa nu retina apa.

– se monteaza placi subsecvente cu suprapuneri minime de 5 cm la toate imbinarile dintre placi. Lipiti toate suprapunerile cu lipici asa cum se recomanda de catre producator.

– rosturile de constructie si de dilatare trebuie acoperite de doua ori cu o banda de acelasi tip de membrana de circa 30cm latime centrate pe axele rosturilor.

– marginile membranei trebuie sa se intinda peste marginile placilor,toate marginile trebuie etansate cu adeziv

– dupa ce se monteaza membrana,verificati daca exista gauri sau defectiuni ale membranei montate. Se carpesc gaurile sau membrana defecta cu acelasi tip de banda de membrana.

– strat de ciment peste hidroizolatie :se prevede un strat de ciment pe membrana dupa cinci(5) unde s-au aplicat invelisurile protective.Grosimea acestui strat trebuie sa fie conform indicatiilor din planse.

Aplicarea hidroizolatiei fluide – inainte de aplicarea hidroizolatiei fluide,suprafetele de beton trebuie sa fie fara cusur si

tratate fara a folosi compusi de tratare .Se aplica un strat de neutralizator pentru beton pentru a indeparta uleiul,murdaria si alti agenti de contaminare.

– stratul elastomeric se va aplica peste suprafata si acest lucru se va face in concordanta cu recomandarile producatoruluisau cum indica Cosultantul. – dupa ce s-a uscat primul strat,se aplica trei(3) straturi pe aceeasi suprafata de beton acoperita

cu hidroizolatie lichida. – hidroizolatia lichida se poate aplica cu pensula,cu spray fara aer,mistrie,sau cu o rola de

preferinta 20-25 mm grosime pentru fiecare strat ud - membrana hidroizolanta lichida nu trebuie aplicata in conditii de vreme aspra. – persoanele care executa lucrarile de aplicare,mai ales cei care au pielea sensibila trebuie sa-si

ia masuri suplimentare de protectie in timp ce aplica hidroizolatia lichida.Compusii hidroizolatiei lichide sunt foarte inflamabili.

161

Pregatirea suprafetei/ Aplicarea hidroizolatiei capilare si expodica pentru captusirea vaselor – pregatirea suprafetei pentru hidroizolatie capilara:tot betonul care se va trata trebuie sa fie

fara cusur.Se indeparteaza uleiul,agentii antiaderenti,laptele de ciment si orice alte materiale straine care va impiedica adeziunea,,penetrarea si randamentul hidroizolatiei. Se repara crapaturile vizibile maimari de 0,01 ca dimesiune,19 mm adancime,deasemenea rosturile de constructie defecte.Gaurile pentru legare vor fi la aproximativ 25mm in spatele suprafetei.Se clatesc toate suprafetele cu apa cu o zi inainte de aplicarea hidroizolatiei capilare.

- aplicarea hidroizolatiei capilare:se monteaza conform procedurilor standard ale producatorului. – pregatirea suprafetei pentru hidroizolatie epoxidica:toate suprafetele tratate cu hidroizolatie

pe care se va aplica un strat epoxidic trebuie neutralizate cu o solutie de curatare capilara .Aplicarea hidroizolatiei capilare trebuie sa aiba cel putin doua saptamani inainte de aplicarea rasinilor epoxidice.

– aplicarea hidroizolatiei epoxidice:umezeala trebuie sa fie prezenta in stratul de beton pentru a asigura o penetrare chimica maxima.Suprafetele trebuie sa aiba o umiditate scazuta cand se aplica invelisurile.

Amestecare: proportiile si procedurile de amestecare conform recomandarilor producatorului.

Tratare: suprafetele tratate cu hidroizolatie,se umidifica trei(3) zile incepand cu stropirea cu aburi in ziua de dupa terminarea aplicarii hidroizolatiei. Materialele pentru umplutura se pot pune pe aplicare fara placi de protectie dupa ce s-a terminat tratamentul prin umidificare.

Aplicarea hidroizolatiei fluide pentru traffic – se curata suprafata de proeminente, iregularitati, resturi si substante daunatoare lucrarilor; in

concordanta cu instructiunile producatorului materialelor. – se monteaza jgheaburi,suporti,articole incastrate,tuburi de scurgere si accesorii similare

conform recomandarilor producatorului de materiale si conform necesitatilor pentru conditiile de constructie.

– se umplu spatiile goale, rosturile de etansare si se aplica starturi care impiedica lipirea conform recomandarilor producatorului de materiale.

- se grunduieste suprafata conform recomandarilor producatorului de materiale. – se acopera suprafetele adiacente pentru a impiedica scurgerile si stropirea cu materialele

lichide in afara zonei membranei. – se incepe montarea membranei hidroizolatoare doar in prezenta si cu avizul reprezentantului

ethnic al producatorului si in conditii climatice adecvate pentru montare.Se prevede o membrana cu grosimea de 180 mm,cu o grosime minima de 150 mm.Daca este necesar sa se aplice 2-straturi,pentru a obtine grosimea membranei se aplica a 2-lea strat conform recomandarilor producatorului.

– se monteaza tablele si acoperisurile pentru rosturi conform indicatiilor si recomandarilor producatorului. Se extind table pe suprafetele perpendiculare si alte lucrari care penetreaza substratul de penetrare sa nu fie mai mici de 150mm peste suprafata finita.Sa permita membranei sa fie tratata ca sa nu contamineze sau sa deterioreze materialul pentru hidroizolatie.Se blocheaza traficul si se protejeaza membrana de deteriorari fizice.

– se monteaza stratul de protectie pe membrana (dupa testare,daca este necesar) pentru a

162

minimiza perioada de expunere a membranei.Pe suprafetele verticale trebuie sa fie in cocordanta cu recomandarile producatorului hidroizolatiei pentru adeziunea stratului de protectie la membrana.

- se prevede acoperirea cu placa din beton a placii de protectie unde este indicat. – se prevede tabla,izolatierigida din poliester extrudat,panza filtru,agregat,dale din beton

prefabricat cu piedestaluri la acoperis.

13.4.3 Teste Se testeaza prin inundare toate ariile hidroizolate inainte de acceptarea lucrarii.Se conecteaza toate tuburile de drenare;se construiesc diguri temporare astfel incat apa va fi adanca de 25mm la punctul cel mai inalt al suprafetei hidroizolate.Se mentine apa pentru cel putin 24 h.Se remediaza scurgerile.Toate reparatiile necesare privind scurgerile trebuie facute de Contractor si apoi se testeaza din nou pana ce scurgerile sunt reparate. 13.4.4 Repararea Unde este necesara repararea hidroizolatiei, acest lucru se face in concordanta cu specificatiile producatorului.Se admite circulatia doar dupa finalizarea repararii. 13.4.5 Perioada Minima de Garantie Contractorul trebuie sa garanteze pentru lucrare o perioada minima de cinci (5)ani. Contractorul sa incheie o intelegere subcontractuala cu producatorul in care trebuie incluse urmatoarele conditii. -perioada minima de garantie de cinci (5) ani dupa emiterea Certificatului de receptie. -Contractorul trebuie sa transfere toate drepturile Investitorului, gratis dupa emiterea Certificatului de receptie. 13.5 IZOLAREA CLADIRILOR

13.5.1 Parametrii Termici

Scolile sunt amplasate in Bucuresti in zona 11 climatica pentru sezonul rece pentru care se considera temperatura aerului exterior de calcul Te = 15°C si se incadreaza (conform tabelului VI din C 107/3) in grupa I de cladiri sociale cu regim normal de temperatura si umiditate .Valoarea dominanta a temperaturii coventionale de calcul a aerului interior este de + 18°C pentru incaperi incalzite direct(sali de clasa,cabinete,laboratoare,closete,casa scarii,holuri,sali de sport) si de +10°C pentru incaperi incalzite indirect(magazii exterioare,anexe,ateliere de reparatii).Umiditatea relativa de calcul a aerului interior (φi) este de 60% pentru incaperi incalzite direct si de 80%,pentru incaperi incalzite indirect.Cladirile cu pcupare continua sau discontinua de clasa de inertie mare trebuie sa fie modernizate,tinzand catre atingerea valorilor rezistentelor termice minime normate pe considerente termo-energetice(valorile coeficientilor a,b,c,e in m2 kw din Tabel 1 sau 2-cladiri de invatamant si pentru sport din C 107/2-97: -pereti exteriori parte opaca a = 1,1 m2kw -plansee de la ultimul nivel b = 2,7 m2kw -plansee inferioare c =1,1m2kw -tamplarie exterioara d =0,43m2kw -soclu e =1,3m2kw

163

Coeficientul global de izolare termica a cladirii G1 va tinde catre valorile maxime normate pe considerente termoenergetice G1 ref. conform C 107/2-97.


-a) NP 010-97 Normativ privind proiectarea, realizarea si exploatarea constructiilor pentru scoli si lecee; -b) NP 065-02 Normativ privind proiectarea salilor de sport(unitatea functionala de baza) din punct de vedere al cerintelor Legii10/1995; -c) C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor; -d) C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu sloul; -e) C107/2 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladirile cu alta destinatie decat cele de locuit; -f) NP 060-02 Normativ privind stabilirea performantelor termo-higroenergetice ale anvelopei cladirilor de locuit existente,in vederea reabilitatii si modernizarii lor termice; -g) SC 007-02 Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cladirilor de locuit existente; -h) NP 048 Normativ pentru expertizarea termica si energetica a cladirilor existente si al instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora; -i) NP 049 Normativ pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al clairilor existente; -j) NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al cladirilor existente si al instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora; – Legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii(una dintre cele 6 exigente esentiale

continute in lege este''izolatia termica,hidrofuga si economia de energie''-exigenta F) – Ordonanta guvernamentala nr.29 din 31.01.2000 privind reabilitarea termica a fondului

construit existent si stimularea economisirii energiei termice. – Legea nr.325 din 27 mai 2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.29/30.01.2000

privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice

- Legea nr.199 din 13 noiembrie 2000 privind utilizarea eficienta a energiei – Hotarare din 30 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii

nr.199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei – Ordonanta de urgenta nr.174 din 9 decembrie 2002 privind instituirea masurilor speciale

pentru reabilitarea termica a unor cladiri multietaje (publicata in Monitorul Oficial nr.890 din 9 decembrie 2002.

– Legea nr.211/16 mai 2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta nr 174/2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri multietaje(publicata in in Monitorul Oficial nr.351 din 22 mai 2003)

– Ordinul nr.550 din 9.04.2003 pentru aprobarea Reglementarii tehnice ''Indrumator'' pentru atestarea auditorilor energetici pentru cladiri si instalatii aferente,(publicata in Monitorul Oficial nr.278 din 21.04.2003.)

164

Cu caracter general pentru cladiri noi – C 107/0-02 Normativ pentru priectarea si executia lucrarilor de izolatii termice la cladiri-

(Revizuire C 107 -82); – C107/1-97N ormativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladirile cu alta

destinatie decat cea de locuit; – C107/2 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladirile cu alta

destinatie decat cea de locuit; – C107/3-97 Normativ privind calculul performantelor termotehnic ale elementelor de

constructie ale cladirilor; - C107/4-97 Normativ privind calculul termotehnice ale cladirilor de locuit; – C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contactcu

solul; – C107/6-2002 normativ general privind calculul transferului de masa (umiditate) prin

elementele de constructie (inlocuieste STAS 6472/4); – C 107/7-02 Normativ pentru proiectare la stabilitate termica a elementelor de inchidere ale

cladirilor-(Revizuire NP200/89); - GP 058/2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protectie termica la cladirile de locuit; - PENTRU REABILITAREA TERMICA A CLADIRILOR EXISTENTE – NP 048 Normativ pentru expertizarea termica si energetica a cladirilor existente si

ainstalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora; – NP 049 Normativ pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cladirilor

existente; – NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al cladirilor existente si al instalatiilor

de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora; – GT 036-02 Ghid pentru efectuarea expertizei termice si energetice a cladirilor de locuit

existente si a instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora; – MP 024-02 Metodologia privind efectuarea auditului energetic al cladirilor existente si a

instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora; - MP 017-02 Metodologia privind atestare auditorilor energetici pentru cladiri; – GT 037-02 Ghid pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cladirilor existente; – NP 060-02 Normativ privind stabilirea performantelor termo-higro-energetice ale anvelopei

cladirilor de locuit existente,in vederea reabilitarii si modernizarilor termice; – SC 007-02 Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cladirilor de

locuit existente; – SC 006-01 Solutii cadru pentru reabilitarea si modernizarea instalatiilor de incalzire din

cladiri de locuit; – GT 032-01 Ghid privind proceduri de efectuare a masurarilor necesare expertizarii

termoenergetice a constructiilor si instalatiilor aferente; – MP 013-01 Metodologia privind stabilirea ordinii de prioritate a masurilor de reabilitare

termica a cladirilor si instalatiilor aferente; – GT 043-02 ghid privind imbunatatirea calitatilor termoizolatoare ale ferestrelor,la cladirile

civile existente; – GT 039-02 Ghid de evaluare a gradului de confort higrotermic din unitatile functionale ale

cladirilor existente; – GT 040-02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termica a elementelor de constructie la

cladirile existente,in vederea reabilitarii termice;

165

– MP 022-02 Metodologia pentru evaluarea performantelor termotehnice ale meterialelor si produselor pentru constructii;

– PCC-016/2000-Procedura privind tehnologia pentru reabilitarea termica a cladirilor folosind placi din materiale termoizolante,Contract icecon nr.324/2000;

– Guide d�agrement technique europeen''-Sistemes d�isolation thermique exterieure par enduit-Cahiers du CSTB-mai 2001.

13.7 MATERIALE, VERIFICAREA CALITATII.

Izolarea cu placi: – izolarea cu placi din fibra de sticla.Placile din fibra de sticla vor fi conform ASTM E 84 sau

similar aprobate si cu clasa de combustie conform UL 723; �Unde se indica in Planse, trebuie prevazuta folie de aluminiu cu plasa metalica �Grosimea va fi indicata in Planse �Gravitatia specifica nu va fi mai mica de 48kg/m3 �Izolatia va fi rezistenta la umezeala si stabila ca dimensiune �Izolatia va fi incombustibila si hydroizonata - Placi pentru izolarea acoperisului pentru ansamblurile de placi metalice �Vor fi din spuma din polisocianurat �Grosime cum se arata in planse �Valoarea termica: 14.3. �FM/UL aprobat. - Izolarea cu strat din vata de sticla �Grosimea cum este aratata in planse �Gravitatia specifica va fi de 32kg/m3 pentru 50 mm grosime �Inzolatia va fi incombustibila � Este prevazuta in podurile necirculabile de sub acoperisuri sau in alte parti cum se indica

in planse. Se vor utiliza numai materiale omologate care corespund din punct de vedere calitativ prevederilor din standardele in vigoare sau poseda certificate de omologare.Materialele necesare sunt indicate in plansele desenate si listele de cantitati de lucrari.Materialele utilizate la executarea lucrarii vor fi conform standardelor si prescriptiilor in vigoare,trebuind sa corespunda cerintelor de calitate cerute de nivelul lucrarii.Materialele folosite trebuie sa respecte prevederile cuprinse in standardele si normele de produs.Se vor respecta tehnologiile date de furnizorii sistemelor de reabilitare termica.

13.8 EXECUTIA LUCRARILOR,CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ

Cerinte pentru montare - Izolare cu placi: �Sub acoperisul metallic, se monteaza sistemul de sustinere cum este indicat in planse. Se monteaza placi cu toate marginile. Placile se vor instala cu toate marginile apropiate si vor fi fixate pe intradosul planseelor.

166

�Pe acoperisurile din beton se monteaza placi conform specificatiilor producatorului si aprobarii Consultantului. - Izolare cu fibra de sticla: � Se traseaza uniform, simetric respectand in totalitate specificatiile � Se monteaza izolatia inainte de fixarea acoperisului � Se monteaza izolatia caserata cu bariera pentru vapori si folie de aluminiu. � Se fixeaza izolatia de plasa sudata atasata de panele metalice cu suruburi autoperforante � Se suprapun 100mm la imbinari si se etanseaza cu banda de aluminiu autoadeziva lata de 50mm Cand se finalizeaza izolatia trebuie sa fie fixata rigid si sa nu fie deformata,stramba,sa nu aiba goluri,imbinari proaste sau alte defecte. - Jgheaburi/Dolii �Montarea va incepe din capatul opus de unde vantul isi are punctul de plecare �Se monteaza prima placa cu profilul de imbinare mama a urmatoarei placi la profilul

deimbinare, tata a placii precedente �Trebuie date gauri pentru suruburi si cuie, exceptand cazul in care se folosesc suruburi

autofiletante. Gaurile nu se fac cu obiecte neascutite �Se circula numai de-alungul panelor, suprapunerilor de pe acoperis cand se traverseaza

suprafata acoperisurilor �Jgheaburile si burlanele se monteaza folosind nituri oarbe pentru capetele care se suprapun si suruburi autoperforante pentru legaturile la sageac - Placi metalice pentru acoperis � Toate placile se vor aseza conform metodelor de montare ale producatorului � Inainte de asezarea placilor,se vor face demonstratii pe santier in prezenta consultantului � Asezarea finala va incepe doar dupa ce metoda de asezare si montare este aprobata de consultant � Retusurile facute la capetele suruburilor si la zgarieturi se vor face conform aprobarilor date de consultant. - La finalizare: �Montarile nu trebuie sa aiba taieturi,gauri care nu sunt necesare sau deteriorari �Montarile nu trebuie sa aiba scurgeri sau patrunderi de apa in interior sau in spatiile etansate ale structurii �Fiecare modul sau panou trebuie fixat bine,sa nu se miste,sa nu faca zgomot - Proceduri de montare �Dezafectarea actualei terase sau a straturilor prevazute pe planseul dinspre pod �Realizarea noii alcatuiri de terasa sau de izolare a podului �Dezafectarea eventualelor straturi deteriorate aferente planseului de peste subsol �Realizarea noii alcatuiri de izolare a planseului de peste subsol �Curatarea tencuielii existente a peretilor exteriori, rectificarea planeitatii, desprafuirea, spalarea, uscarea stratului suport �Demontarea tamplariei exterioare �Montarea tamplariei exterioare noi din PVC

167

�Montarea profilului de baza la nivelul soclului, la montarea primelor placi termoizolante prin lipire �Montarea diblurilor de prindere a placilor termoizolante pentru o prindere mecanica mai buna �Montarea fasiilor de armare pe directie diagonala la colturile ferestrelor si usilor �Montarea armaturii din tencuiala, peretilor exteriori pe primele suprafete si spacluirea �Montarea termoizolatiei soclului �Executia stratului final de finisaj a peretilor exteriori prin aplicarea stratului de tencuiala �Terminarea tuturor lucrarilor si receptia finala.

13.9 ACOPERIS METALIC

13.9.1Materiale

Acoperis din tabla ondulata vopsita Tabla metalica pentru acoperis ondulata prevopsita Guage 24 va fi fabricata din tabla galvanizata din fier cu grosimea bazei nu mai mica de 0,60 mm,avand minim de 215 grame pe m2 din grosimea invelisului din zinc. Canale de ventilatie,jgheaburi,acoperiri,taieri si fasonari Tablele zincate Gauge 24 prevopsite,fabricate la dimensiunea necesara conform previziunilor din planse.Grosimea de baza trebuie sa fie de 0,60mm. Piese de fixare si Fixarea Se folosesc conectori adecvati conform recomandarilor producatorului si aprobati de consultant. Vopseaua trebuie sa aiba aceeasi culoare ca acoperisul pentru toate echipamentele de fixare.Se aplica piesele pentru fixare intr-un mod standard.Se aplica benzi din butil-cauciuc de-a lungul imbinarilor suprapuse si care trec peste gaurile de fixare.Se folosesc suruburi tipul TEKSCREWS unde este expusa structura acoperisului. Jgheaburi/Dolii �Trebuie sa fie table Gauge 24(0.60 mm) din otel �Invelisul din zinc nu trebuie sa fie mai mic de 215 grame pe m2 PNS 67 aplicat in proces continuu de cufundare �Fosfat de zinc, epoxy si vopsele din poliester fara ulei �Grosimea filmului de vopsea uscata de 20-50 pentru a obtine tratamentul total al invelisului organic pentru a respecta standardul PNS 201 incluzand si durata pentru testul de stropire cu sare cel putin 500 de ore . 13.9.2 Manipulare si Depozitare

Tabla metalica ondulata prevopsita � Trebuie avuta grija la manipularea acoperisului pentru a evita deteriorarea suprafetei. Deteriorarile minore trebuie reparate la fata locului. � Lucratorii vor purta pantofi cu talpa din cauciuc cand lucreaza la acoperis.

168

� Cand se folosesc masini de gaurit, fierastrae si pile, trebuie avuta grija sa se indeparteze imediat particulele de pe acoperisul � Toate taieturile din metal, suruburile si resturile metalice trebuie indepartate de pe acoperis cand se finalizeaza montarea. Jgheaburi/Dolii Cand se ridica si se descarca jgheaburile/burlanele �Panourile trebuie trase peste suprafetele aspre si unele peste altele �Tablele trebuie mentinute uscate in timpul depozitarii si curatate de pamant pentru a asigura o ventilatie adecvata.

13.9.3 Executie

Montarea tabelelor pentru acoperis �Tabla pentru acoperis se aseaza incepand cu imbinarea mama orientata spre zona care se va acoperi �Se monteaza imbinarea pe conectorul metalic, care trebuie insurubate separat pe toate panele de-a lungul pantei �Se taie si se indoaie partea cea mai de jos a imbinarii de-a lungul fiecarui conector metalic, pentru a actiona ca o fixatie temporara.Acestea trebuie nituite cand se finalizeaza asezarea. �Se prind conectorii metalicide imbinarile tata opuse ale panourilor.Se verifica alinierea si se insurubeaza conectorul metalic in pana. �Se prind tablele pentru acoperis de panele din otel prin suruburi autofiletante pe sisteme de prindere metalice de 0,60 mm grosime.Acestea sunt unelte de imbinare prinse in procesul final de atasare. Dolii Se prevad dolii la toate punctele critice pentru a preveni scurgerea apei.

13.10 REABILITAREA ANVELOPEI CLADIRII/SISTEM TERMOIZOLANT TIP BAUMIT SAU SIMILAR

Interventiile se vor face la urmatoarele elemente de anvelopa: -pereti exteriori, inclusiv soclul -peretii de la rosturi. -peretii exteriori aflati in contact cu solul (in cazul cladirilor cu subsol) -tamplarie exterioara -planseul dinspre terasa -placa pe solidifica -planseul de peste subsol Scolile sunt amplasate in Bucuresti in zona II climatica pentru sezonul rece pentru care se considera temperatura aerului exterior de calcul Te= -15°C si se incadreaza (conform tabel VI din C 107/3 in grupa I de cladiri sociale cu regim normal de temperatura si umiditate. �respectarea conditiilor sanitar-igienice pentru fiecare subansamblu constructiv �asigurarea valorilor energetice, minime, pe subansambluri constructive �comportarea corespunzatoare din punct de vedere al stabilitatii termice pentru elementele de

169

constructie perimetrale �evitarea fenomenului de condens superficial pe suprafata interioara a elementelor de constructie perimetrale �comportarea corespunzatoare a elementelor de constructie perimetrale la fenomenul de difuzie a vaporilor de apa: �evitarea aparitiei fenomenului de condens in structura elementelor de constructie�evitarea acumularii cantitative de umiditate, de la an la an,in structura elementelor perimetrale �evitarea cresterii umiditatii efective ale materialelor, peste valorile admisibile La cladirile existente se tinde catre atingerea parametrilor termici si energetici prin masurile de interventie la nivelul: �peretilor exteriori prin prevederea la fata exterioara a unui strat de PEX, vata minerala, poliuretan protejat cu o tencuiala subtire (0,5-1 mm) armata cu plasa deasa din fibre din sticla. �tamplariei exterioare care se imbunatateste sau se inlocuieste cu tamplarie performanta din punct de vedere termic si energetic (ex.rama din PVC/AL tri sau pentacamerala prevazuta cu geam termoizolant tratat low-e) �planseului catre pod la care se prevede pe suprafata inspre pod un strat de vata de sticla sau vata minerala �planseului peste subsol la care se prevede pe supratavanul subsolului un strat de PEX �soclului perimetral cladirii la care se prevede la exterior placare cu polistiren extrudat Solutii de interventie privind izolarea termica a peretilor exteriori Se propune termoizolarea suplimentara a peretilor exteriori cu un strat din polistiren expandat ignifugat,dispus la exterior,protejat cu un strat de tencuiala subtire armat cu plasa din fibre de sticla(TERMOSISTEM tip Baumit sau echivalent)conform prevederilor din NP 047-2000 si SC 007 -02 ( S 2.2.7). Caracteristicile care trebuie respectate de componentele termosistemului sunt; I. Polistiren expandat de fatada cu: ●densitatea cuprinsa intre 16-18 kg/m3

●rezistenta la compresiune -min.0,125 N/mm2

●rezistenta la tractiune >0,15 N/mm2

●clasa de combustibilitate C2

II. Masa de spaclu pentru lipire si spacluirea placilor de polistiren: ●aderenta la polistiren-min 0.1 N/mm2

III. Plasa din fibra de sticla: ●ochiuri de 3.5-4mm ●densitatea -min.145g/m2

●rezistenta la tractiune >1500 N/5 cm ●rezistenta la mediul alcalin IV. Verificare in sistem ●rezistenta la soc -min 3j

170

●aderenta adezivului dupa cicluri de imbatranire >0.1 N/mm2

●rezistenta la variatii de temperatura (-30°C/80°C)-fara fisuri Solutii de interventie privind tamplaria exterioara Se propune varianta de interventie:Inlocuirea tamplariei existente cu tamplarie noua cu rama PVC/AL [Uf=1,6 W/(m2k] prevazuta cu un geam termoizolant dublu 4+ 16+4mm,cu o suprafata tratata(e-low) e ≤0,10 avand spatiul dintre geamuri umplut cu gaz inert [Ug=1,1 W/(m2k)],rezultand Ro = 0,69 m2k/w,conform prevederilor din NP 047 – 2000 si SC 007-02. Solutii de interventie privind izolarea termica Se propune rezolvarea terasei astfel incat sa raspunda exigentelor termo-higro-energetice si de comfort interior, in vigoare. Solutii de interventie privind izolarea termica a planseului spre pod/ultimul nivel Se propune pozarea pe suprafata planseului dinspre pod a unui strat alcatuit din termoizolatie eficienta de cca 15 cm. Solutii de interventie privind izolarea termica a planseului de peste subsol Se propune pozarea unui strat alcatuit din termoizolatie eficienta de cca 6-1- cm pe planseu si termoizolarea soclului cu un strat din polistiren extrudat ignifugat. Solutii de interventie privind izolarea termica a placii pe sol Se propune pozarea pe suprafata exterioara a soclului a unui strat din polistiren extrudat ignifugat,pana cel putin la nivelul trotuarului si sub nivelul acestuia daca la descopertarea locala se constata ca este posibil.Propunerile de interventie pentru cresterea performantelor higrotermice,la nivelul anvelopei cladirii sunt conform celor stabilite in faza de studiu de fezabilitate. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE. Materialelecomponente ale sistemului termoizolant sunt: ●tamplarie PVC/AL, cu geam termopan; ●polistiren expandat, extrudat; ●masa de spaclu; ●armatura din plasa deasa din fibre de sticla; ●tencuiala exterioara subtire; ●dibluri de prindere. Se vor utiliza numai materialele omologate care corespund din punct de vedere calitativ prevederilor din standardele in vigoare sau poseda certificate de omologare.Materialele necesare sunt indicate in plansele desenate si listele de cantitati de lucrari.Materialele utilizate la executarea lucrarii vor fi conform standardelor si prescriptiilor in vigoare,trebuind sa corespunda cerintelor exigentelor de calitate cerute de Legea calitatii in constructii-inclusiv cerintelor de calitate cerute de nivelul lucrarii.Materialele folosite trebuie sa respecte prevederile cuprinse in standardele si normele de produs.Se vor respecta tehnologiile date de furnizorii sistemelor de reabilitare termica.

171

EXECUTIA LUCRARILOR, CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ -Dezafectarea actualei terase sau a straturilor prevazute pe planseul dinspre pod; -Realizarea noii alcatuiri de terasa sau de izolare a planseului de pod; -Dezafectarea eventualelor straturi deteriorate aferente planseului de peste subsol; -Realizarea noii alcatuiri de izolare a planseului de peste subsol; -Curatarea tencuielii existente a peretilor exteriori, rectificarea planeitatii, desprafuirea, spalarea, uscarea stratului suport; -Demontarea tamplariei exterioare; -Montarea tamplariei exterioare noi din PVC; -Montarea profilului de baza la nivelul soclului, la montarea primelor placi termoizolante prin lipire; -Montarea diblurilor de prindere a placilor termoizolante pentru o prindere mecanica mai buna; -Montarea fasiilor de armare pe directie diagonala la colturile ferestrelor si usilor; -Montarea armaturii din tencuiala,peretilor exteriori pe primele suprafete si spacluirea; -Montarea termoizolatiei soclului; -Executia stratului final de finisaj a peretilor exteriori prin aplicarea stratului de tencuiala; -Terminarea tuturor lucrarilor si receptia finala. 13.11 VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR.ABATERI ADMISIBILE.

Verificarea lucrarilor de suplimentare a termo-izolatiei teraselor sau planseelor dinspre pod. Verificarea lucrarilor de suplimentare a termo-izolatiei planseelor peste subsol Verificarea curatarii tencuielii existente a peretilor exteriori, rectificarea planeitatii, desprafuirea, spalarea, uscarea stratului suport; dezafectarea tamplariei existente. Verificarea montarii tamplariei exterioare noi din PVC; Verificarea montarii profilului de baza la nivelul soclului si montarea primelor placi termoizolante; Verificarea la: -montarea diblurilor de prindere a placilor termoizolante; -montarea fasiilor de armare pe directia diagonala la colturile ferestrelor si usilor; -montarea armaturii din tencuiala peretilor exteriori pe primele suprafetei-dupa dezafectarea actualei invelitori Verificarea dupa realizarea noii invelitori,inainte de executarea straturilor de protectie; Verificarea la inceperea executiei stratului final de finisaj al peretilor exteriori.

Verificari inainte de inceperea lucrarilor de izolatii termice:

-Terminarea lucrarilor anterioare (existenta procesului verbal de Receptie); -Existenta procedurii tehnice de executie a lucrarilor de izolatii termice in documentatia constructorului;

172

-Existenta proiectului si a detaliilor de executie; -Existenta certificatelor de calitate pentru materiale,a agrementelor tehnice pentru materiale si proceduri noi; -Existenta de personal calificat pentru executia lucrarilor; -Existenta utilajelor necesare lucrarilor; -Pregatirea suprafetei suport: a) Suprafata suport trebuie sa fie neteda, fara asperitati si fara contrapante; b) Denivelarile mici se vor corecta cu mortar marca M100T; c) Atunci cand tabla cutata constituie stratul suport al termo-hidroizolatiei, ea trebuie montata cu cuta lata spre termo-hidroizolatie; d) Sapele din beton armat de 30 mm grosime, executate peste termoizolatiile din materiale tasabile vor fi prevazute cu rosturi la distanta de 10-15 cm de la atic. Verificari inainte de inceperea lucrarilor de izolatii termice: -Daca este respectata procedura tehnica de executie a constructorului; -Daca este respectat proiectul si detaliile de executie; -Daca rosturile dintre placi sunt de minim 2mm; -Daca s-au respectat dimensiunile, pozitiile si formele puntilor termice prevazute in proiect; -Daca nu s-au produs goluri in placi; -Daca s-au executat etansari in dreptul strapungerilor accidentale sau tehnologice; -Daca termoizolatia se executa prin lipire, aceasta se va fixa suplimentar si cu ajutorul unor cleme pe contur; Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor de izolatii termice -Daca parametrii climatici interiori (temperaturi, umiditati relative) corespund proiectului in limitele admisibile care sunt: pentru temperatura interioara ± 0,5°C si pentru umiditatea relativa interioara ± 2%; -Daca nu apare condens in dreptul puntilor termice; -Daca temperatura interioara a elementelor de inchidere si a puntilor termice corespunde valorilor proiectate; PREVEDERI PRIVIND URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A LUCRARILOR ●urmarirea comportarii in exploatare este o componenta a calitatii in constructii. ●urmarirea comportarii in exploatare si al interventiilor in timp este evaluarea starii tehnice a constructiei si mentinerea aptitudinii in exploatare pe toata durata de existenta a acestora. ●urmarirea curenta se realizeaza prin examinarea vizuala directa si cu mijloace simple de masurare in conformitate cu prevederile din cartea tehnica si din reglementarile tehnice specifice, pe categorii de lucrari si de constructii.

173

14. CAIETE DE SARCINI-LUCRARI DE INVELITORI SI TINICHIGERIE

14.1 GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrari de tinichigerie pentru acoperis din tabla neondulata, si non-autoportanta cum ar fi tabla galvanizata, titaniu-zinc sicupru.Aceste lucrari pot include atat cat si /sau lucrari de reabilitare. Urmatoarele tipuri de invelitori sunt tratate in cadrul acestui capitol: -invelitori din tigle si olane -invelitori din tabla plana -invelitori din tabla profilata tip tigla Capitole asociate: -pentru finisajele acoperisului din tabla de cupru: vezi capitolul ''Zugraveli si Vopsitorii''pentru cerintele de grunduire si finisarea acoperisului din tabla de cupru; -pentru sarpanta: vezi capitolul ''Lucrari de sarpanta''; -pentru izolatia de sub acoperis (membrana hidroizolanta, bariera de vapori): etansatori si reabilitare termica.


SR EN 485-1-95 Aluminiu si aliaje de aluminiu.Foaie,fasie si tabla.Partea Specificatii tehnnice pentru verificare livrare

SR EN 485-3-95 Aluminiu si aliaje de aluminiu,foaie,fasie si tabla.Partea III:Tolerante pentru forma si dimensiune pentru produsele laminate la cald

SR EN 485-4-95 Aluminiu si aliaje de aluminiu,foaie,fasie si tabla.Partea III:Tolerante pentru forma si dimensiune pentru produsele laminate la rece

STAS EN 7608-88 Aliaje de aluminiu.Clase STAS 428/1-90 Foi de aluminiu.Specificatii tehnice STAS 488-87 Tabla din zinc si aliaje de zinc C37-88 Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la

constructii. STAS 2028-80 Otel galvanizat la cald .Tabla galvanizata STAS 289/2-87 Table din aliaj Cu-Zn.Dimensiuni STAS 426/1-84 Table din cupru.Specificatii tehnice STAS 426/2-80 Table din din cupru.Dimensiuni STAS 428/1-90 Tabla din aluminiu.Specificatii tehnice STAS 2274 Lucrari de tinichigerie pentru lucrari neindustriale,industriale

si ferme,tevi de evacuare,jgheaburi si accesorii de imbinare si fixare

174

SR EN 485-1-95 Aluminiu si aliaje de aluminiu.Foaie,fasie si tabla.Partea Specificatii tehnnice pentru verificare livrare

EN 10143:1993 Metal continuu imersat acoperit cu talpa si fasie.Tolerante privind dimensiunile si forma

14.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE,VERIFICAREA CALITATII,LIVRARE,MANIPULARE,DEPOZITARE

MATERIALE Invelitoarea este alcatuita din urmatoarele straturi: ●astereala -strat continuu de scanduri care asigura o protectie suplimentara impotriva patrunderii apelor si zapezilor; ●carton sau panza bitumata sau folie polietilena cu rol de hidroizolatie peste care se bat sipci din lemn paralele cu panta pe care se vor monta elementele de invelitoare; ●elementele de invelitoare cum ar fi tabla plana sau tigle ceramice: ○ Pantele invelitorilor. Natura invelitorii Pante (cm/m) Pante(cm/m) minime Uzuale Tigla ceramica 60 70-90 Tigla profilata din beton 30 40-100 Tabla plana obisnuita 15 30-60 Tabla profilata tip tigla 25 45-175 Tabla din otel galvanizat: ●va fi din otel laminat la cald Gauge 24(0.60mm), tabla moale di otetita ●zincata nu va fi mai mica de 215g/m2 conform EN 10143 aplicata prin proces continuu de amorsare ●tabla pentru acoperis din cupru :tabla din cupru laminata la rece in conformitate cu indicarea duritatii H00 si cu greutatea de 4,90-6,10kg/m2,daca nu se specifica altfel in planse ●jgheaburi si burlane :acelasi material ca la tablele pentru acoperis,daca sunt in conexiune ●materiale diverse:se furnizeaza materiale si tipuri de cleme,materiale de lipire, electrod de sudat, invelisuri protective, separatori, etansatori si accesorii cum se recomanda de producatorul tablei metalice, exceptand daca se indica altfel. Etansator pentru rosturile de dilatatie: ACCESORII: exceptand cazul in care se indica ca lucrare la alta sectiunea caietelor de sarcini, se livreaza componentele necesare pentru sistemul de acoperis complet, incluzand coama, sageac, agrafe, sipci, scurgeri, jgheaburi, ventilatii, etansatori, garnituri si banda de inchidere. Se potrivesc materialele si finisajele acoperisului.

175

BANDA DE ETANSARE: banda etansatoare cu compusi solizi poliizobutilenici sensibila la presiune 100%.Se furnizeaza permanent banda elastica, care nu se deformeaza, nu este toxica,nu pateaza. ETANSATOR DE ROST: o parte poliuretan elastomeric, polisulfidea butil sau etansator din silicon cum se recomanda de producatorul constructiei. CUIE:-pentru tabla din otel sau zinc: otel inoxidabil 0,25mm minim, nu mai putin de 2,2cm; -pentru tabla din cupru: ca mai sus, dar din cupru sau bronz. -suruburi si bolturi: pentru tabla din otel, titan-zinc si zinc: otel inoxidabil -pentru tabla din cupru: cupru, bronz sau alama. -pene: acelasi material ca tablele pentru acoperis, greutatea minima 4.9kg/m2, aprox. 5cm largime x 7,5cm lungime. -lungimile pot varia, depinzand de imbinarea simpla sau dubla. -se urmaresc recomandarile producatorului. -lipire: conform STAS 11212/2-84, compozitia pentru cupru 50% cositor si 50% plumb. -nituri: 0.3-0.5cm diametru, cu capetele solide si saibe din acelasi material cu tabla. Depozitare si manipulare Tabla metalica in timpul depozitarii se va mentine uscata si departe de pamant pentru a asigura ventilatie adecvata.Tablele si tiglele se depoziteaza in exterior,dar se vor acoperi cu o invelitoare impermeabila pentru a le pastra uscate si pentru a impiedica deteriorarea lor.Trebuie avuta grija la manipularea tablei metalice pentru a evita deteriorarea suprafetelor.Deteriorarile minorese vor repara cu chit.Tiglele se vor depozita in stive si se vor manipula cu atentie pentru a evita spargerea lor.Se va verifica aspectul calitativ al tiglelor neadmitandu-se cele sparte,fisurate sau ciobite mai mult de 2 cm din margine. Mostre Contractorul trebuie sa respecte datele produselor incluzand specificatiile producatorului,instructiunile de montare,recomandarile generale pentru aplicarea tablei pentru acoperis.Mostre (se furnizeaza in cazul acoperiselor complet noi):inainte de achizitionarea materialelor si montarea componentelor metalice pentru acoperis,se pregateste o mostra.Se incorporeaza materialele si metodele de executie si montare identice cu cerintele proiectului.Se monteaza mostrape suprafata acoperisului la indicatia consultantului.Se retin mostrele acceptate din punct de vedere al calitatii.Daca mostra este acceptata,poate fi incorporata ca parte a lucrarii pentru acoperisul metalic.Mostra trebuie sa aiba dimensiunea suficient de mare pentru ademonstra modurile de imbinare tipice,detaliile de prindere,constructia marginii,textura de finisare si culoarea. Mostrele de material: din material metalic specufic pentru acoperis pentru lucrarile de reabilitare,jgheaburi,burlane,tevi pentru evacuare,apa pluvila etc vor fi de aprox. 20Cm x20cm din fiecare.Plansele vor arata modul de formare si imbinare a tablei metalice si a tiglelor .Se indica rosturile de dilatare si conectarile hidroizolante pentru lucrarile adiacente si pentru bariere si penetrari.

176

14.4 Executarea lucrarilor. A.Monatrea invelitorilor din tabla. ELEMENTE PREFABRICATE Se folosesc elemente prefabricate cat mai mult posibil. GENERALITATI Tabla metalica prefabricata pentru acoperis,burlane,coame pentru hidroizolatie si rezistenta la apa cu previziuni de expansiune pentru lucrarile in desfasurare,pentru a preveni scurgeri sau deteriorari.Materialele trebuie sa fie in conformitate cu instructiunile si recomandarile producatorului.Elemente metalice exterioare cu fete vizibile curate,montate in locurile si la nivelurile indicate cu margini vizibile fasonate pentru a forma bordura. Imbinari:-imbinarileprefabricate la tabla cu imbinari plate.Marginile din tabla galvanizata se vor imbina si lipi.Se recomanda nituri suplimentare pentru imbinari. Imbinari pentru etansare:-unde sunt mobile,se recomanda sau sunt necesare imbinari tip care nu se dilata pentru prformanta adecvata a lucrarii,pentru ca metalul sa asigure montarea adecvata a etansatorului elastomeric,in concordanta cu standardele STAS Separari:-pentru separarea metalului se foloseste metal care nu este compatibil sau sub-structura coroziva prin acoperirea suprafetelor ascunse la locurile de contact cu invelis bituminos sau alte separari permanente cum se recomanda de producator. COORDONARE Se coordoneaza lucrarile pentru acoperisul metalic cu cele pentru scurgere a apei, jgheaburi si constructie a planseelor,parapetilor,peretilor si alte lucrari adiacente pentru a impiedica scurgerile, a securiza si a asigura o instalatie rezitenta la coroziune. LUCRARI DE PREGATIRE Se curata suprafetele pentru montarea tablei.Sub-structura va fi neteda si fara defecte.Se bat cuiele sau alte mijloace de prindere proiectate in sub-structura (planseu din lemn). MONTARE Trebuie respectate recomandarile producatorului cu exceptia zonelor unde este specificat sau indicat altfel, trebuie sa fie in concordanta cu recomandarile si indicatiile producatorului tablelor care s-au montat. A. Se separa metalele care nu sunt similare prin vopsirea fiecarei suprafete din metal in zona de contact cu invelis bituminos ,prin aplicarea de amestec asfalt - cauciuc,sau prin separare permanenta cum se specifica de producatorul metalelor care nu sunt similare. B.Se monteaza o folie (membrana) elastica de protectie cu rol de bariera de vapori pe toata suprafata acoperisului exceptand cazul in care producatorul specifica altfel.Se foloseste adeziv pentru ancorare temporara,unde este posibil,pentru a minimiza folosirea de elemente de prindere mecanice sub acoperisul din tabla de cupru.Imbinarea se suprapune minim 5 cm.

177

C.Tablele prefabricate,imbinarile,fasiile,penele,doliile,tratamentele marginilor,jgheaburile si alte componente ale tablei metalice pentru acoperisuri,pentru profile,elemente de drenare indicate si dupa cum se cere pentru evitarea scurgerilor.Se prevad pentru expansiune si contractia termica a lucrarilor,cum se indica.Se etanseaza imbinarile dupa cum este indicat si cerut pentru evitarea scurgerilor.Se folosesc materiale prefabricate cat de mult posibil. D.Imbinari tip etansare: unde se folosesc imbinari de etansare,se incastreaza plansee pentru elemente de imbinare nu mai mici de 2,5 cm in etansator .Cand temperatura ambientala este moderatain momentul montarii,5°-21°C,se monteaza elemente de imbinare pentru 50% miscare in ambele parti.Se regleaza proportional pentru montari la temperaturi ambientale mai mari.Nu se monteaza imbinari tip etansare la temperaturi sub 5°C . E.Se ascund elementele de fixare de expansiune unde este posibil in lucrari vizibile si localizati astfel incat sa minimizati posibilitatea de scurgere.Acoperiti si etansati elementele de prindere si ancorele cum se cere pentru o monatre adecvata. F.Suprafetele metalice neacoperite de la marginile tablelor se vor lipi cu cositor,pentru o latime de 1,25-2,50cm,folosind sudarea recomandata pentru tipul de lucrari pentru tabla metalica. CURATARE Se indeparteaza stratul protective (daca exista) de pe suprafete vizibile ale tablei metalice pentru acoperis.Se indeparteaza cu atentie pentru a evita deteriorarea finisajelor.Se curata suprafetele metalice vizibile de substantele care ar putea interactiona cu oxidarea sau agentii atmosferici. FINISARE Pentru tabla din otel, titan-zinc si zinc vopsita,nu sunt necesare masuri speciale de finisare.Pentru tabla din cupru:pentru a incetini actiunea agentilor atmosferici,se aplica un strat unifrm de ulei de parafina de calitate superioara,sau de lac transparent PROTECTIE Se asigura protectia finala intr-un mod acceptabil pentru a se asigura absenta deteriorarii acoperisului in momentul receptiei lucrarilor. COAME, DOLII Se prevad coamele si doliile la toate punctele critice pentru a impiedica infiltrarea apei. - asezarea va incepe de la capatul opus unde se previne vantul; - exceptand cazul in care se folosesc dispozitive de fixare autofiletante,se vor da gauri pentru suruburi si cuie.Nu se dau gauri cu obiecte neascutite.; - se monteaza jgheaburi si burlane folosind nituri oarbe pentru suprapuneri si suruburi autofiletante pentru legatura cu sageacul. TABLA PROFILATA PENTRU ACOPERIS - toate tablele se vor aseza in concordanta cu metoda de montare A indicata de producator. - asezarea finala va incepe doar dupa ce metoda de montare este probata de consultant. - se retuseaza toate zgarieturile si se acopera capetele suruburilor cu materiale de retusare aprobate de consultant.

178

PRINDERE SI FIXARE Se folosesc conectorii dupa cum sunt recomandati de producator si aprobati de consultant.Vopseaua trebuie sa aiba aceeasi culoare ca a acoperisului pentru toate dispozitivele vizibile de fixare si prindere.Acestea se aplica intr-un mod curat, consistent si dupa un anumit criteriu.Se folosesc suruburi tip TEK pentru streasina acoperisului,unde ramele acoperisului sunt vizibile.

C) MONTAREA PANOURILOR DE TABLA AUTOPORTANTE (TABLA PROFILATA TIP TIGLA).

La acest tip de invelitori trebuie respectate in primul rand instructiunile de montaj ale producatorului, dar in principal se vor respecta urmatoarele reguli: -sensul de montaj este de la poala spre coama; -rezemarea pe suport se face pe cuta cea mai larga; -se vor respecta detaliile de coame, pazii, timpane prezentate in proiect;

14.5.VERIFICAREA CALITATII

Verificari inainte de inceperea executiei invelitorii. Trebuie sa se verifice: -existenta procedurii tehnice de executie a invelitorii in documentele de calitate ale constructorului; -existenta proiectului si a detaliilor de executie ; -existenta certificatelor de calitate pentru materiale; -existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi; -suportul invelitorii-existenta procesului verbal de receptie calitativa al suportului; -elementele geometrice ale suportului:pante,planeitate,rectiliniaritate,distante dintre axe; abaterile de la planeitate nu trebuie sa depaseasca 5mm in lungul pantei la drepatrul de 3mm si 10mm perpendicular pe panta; -existenta si corectitudinea lucrarilor de tinichigerie aferente invelitorii (sorturi, pazii, dolii, strapungeri, jgheaburi, burlane). Verificari in timpul executiei lucrarilor Trebuie sa se verifice -daca se respecta procedura tehnica de executie; -daca se respecta proiectul si detaliile de executie. A) Pentru stratul de protectie din membrana hidroizolatoare: -suprafata invelitorii trebuie sa fie neteda, lipsita de denivelari; -la streasina astereala trebuie sa fie scoasa in consola fata de capriori cu 2-3 cm, iar cartonul trebuie adus pe fata inferioara a asterelei si prinse in cuie; - ca foile hidroizolatoare sa fie dispuse paralel cu streasina la acoperisuri cu panta pana la 20cm/m si perpendicular la acoperisuri cu pante mai mari; -ca folie hidroizolatoare sa fie asezata pe astereala lipite intre ele, cu petreceri de 10cm in sensul scurgerii apelor si fixate cu cuie cu cap plat; -toate racordarile acoperisului cu elementele verticale ce ies deasupra invelitorii. B)Pentru invelitori din tabla plana se va verifica:

179

-planeitatea suportului,denivelarea admisa fiind de 3mm/m; -astereala din scanduri sa aiba rosturi pana la 2cm; -la examinarea vizuala a invelitorii,tabla sa se prezinte bine intinsa si stransa aplicata pe astereala,fara valuri,iar la verificarea prin circulatie pe acoperis,fiind calcata cu piciorul sa nu se indoaie; -la coama si la muchii foile de tabla sa se incheie cu falturi in picioare; -doliile sa fie executate din foi de tabla incheiate intre ele cu falturi duble culcate; -in cazul suporturilor din beton sa fie fixate dibluri din lemn impregnate impotriva umezelii, necesare pentru fixarea copcilor. C)Pentru invelitori din tabla cutata sau ondulata se va verifica: -petrecerile minime paralele cu panele sa se incadreze in functie de panta invelitorii in urmatoarele limite. Panta acoperisului cm/m

40 30 15 12

Petrecerea minima cm

9 10 11 20

-petrecerile laterale (in lungul pantei) la tabla ondulata sa fie minim jumatate de ondula si sa includa obligatoriu creasta ondulei; -respectarea sensului de montaj de la poala spre coama; -respectarea eventualelor sisteme de suplimentare la petreceri si strapungeri (cordoane de chit, garnituri, saibe) astfel incat la receptie sa nu patrunda apa prin invelitoare; -realizarea protectiei anticorozive a panorilor din tabla si a elementelor metalice de montaj; D) Pentru elementele de tinichigerie (jgheaburi, burlane, dolii, glafuri) se va verifica: -panta jgheaburilor sa fie minim 5%, sa corespunda prevederilor proiectului si sa nu permita stagnarea locala aapei turnate in jgheab pentru verificare; -asezarea jgheabului sa fie minim 1 cm si maxim 5 cm sub picatura streasinii; -imbinarea tronsoanelor de jgheab sa fie facuta prin lipire cu cositor; -fixarea jgheaburilor sa fie facuta cu carlige din platbanda zincata sau protejate anticoroziv prin vopsire, montate ingropat in astreala si fixate la distantele prevazute in proiect; -burlanele trebuie montate vertical, cu abateri de max.0,5 cm/m bine fixate cu bratari din tabla zincata,cu trosoanele petrecute etans,cel superior in cel inferior pe 6 cm,iar la imbinarea cu tuburile de fonta din canal sa nu existe pierderi de apa; -glafurile si sorturile sa aiba panta transversala spre exterior, sa fie prevazute cu lacrimare si sa fie bine fixate cu cuie, iar strapungerile lipite cu cositor; -amplasarea, prinderea corecta si etansarea imbinarilor pieselor de racordare in camp, la colturi si la burlane; -executia si prinderea corecta a sortului si racordarea lui la jgheab; -realizarea pantei spre burlan, asigurand scurgerea apei fara stagnari. Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor.

180

Trebuie sa se verifice: -existenta si continutul certificatelor de calitate ale materialelor ; -existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi; -invelitorile sa indeplineasca functia de indepartare a apei pluviale si de etansietate la apa, la vant,la ploaie sau zapada,la examinarea invelitorii prin care sa se vada lumina din exterior.

Documents

Caiet de Sarcini Lucrari Metalice