Caiet Practica Modul Psihopedagogic

MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT ALECU RUSSOFACULTATEA TFMI

Catedra informatică

PORTOFOLIU LA PRACTICA PEDAGOGICĂ DISCIPLINA INFORMATICĂ

Studenta : Ghidrigan Silvia Anul de studii: IV Unitatea de invatamant: Gimnaziul Gheorghe Rîșcanu or. RîșcaniAdresa unitatii de invatamant: str. 31 august 2Profesor :

Directorul unitatii de invatamant Frunze V

Lector superior:

Decanul facultatii: prof. univ. Topală P

CUPRINS

Obiectivele practicii pedagogiceConţinutul şi secvenţele practicii pedagogice Planificarea activităţilor de practică pedagogică3.1. Orarul săptămânal al profesorului 3.2. Planificarea lecţiilor de probă şi a lecţiei finale

Evaluarea practicii pedagogice:

A) Documentele portofoliului de evaluare:4.1. Fişa de asistenţă4.2. Grilă de observare a lecţiei4.3. Planificare calendaristică4.4. Proiectul unităţii de învăţare4.5. Proiect de lecţie4.6. Proiect didactic pentru activităţi educative 4.6.1. Proiect didactic pentru activitate extraşcolară4.6.2. Proiect didactic pentru dirigenţie4.7. Fişă de caracterizare psihopedagogică4.8 Fişe de evaluare a lecţiilor4.8.1. Fişă de evalua a lecţiei de probă nr.14.8.2. Fişă de evalua a lecţiei de probă nr.24.8.3. Fişă de evaluare a lecţiei finale B) Proiect didactic-sinteză

1. Obiectivele practicii pedagogice. Practica pedagogică, parte integrantă a procesului de învăţământ, are următoarele obiective:- consolidarea şi aprofundarea pregătirii de specialitate, psihopedagogice şi metodice;- învăţarea, exersarea şi formarea abilităţilor şi competenţelor necesare exercitării profesiunii didactice;- cunoaşterea documentelor şcolare care fundamentează organizarea şi conducerea procesului didactic;- aplicarea particularizată la disciplinele de învăţământ a tuturor componentelor procesului general de predare-învăţare-evaluare (principiile,

finalităţile, conţinutul, metodele, mijloacele, formele de organizare, sistemele de evaluare a rezultatelor şcolare);

- formarea şi dezvoltarea abilităţilor practice de proiectare didactică;- efectuarea şi exersarea unor acţiuni specifice procesului de învăţământ pe baza pregătirii teoretice de psihologia educaţiei, pedagogie, didactică a

specialităţii;- formarea capacităţii de cunoaştere a elevilor (individual şi în grupul şcolar), în vederea tratării diferenţiate a acestora;- cultivarea abilităţilor şi a capacităţilor de autoevaluare şi de integrare a rezultatelor autoevaluării în proiecţia personală a dezvoltării profesionale.

2. Conţinutul şi secvenţele practicii pedagogice

a) Componentele de bază ale conţinutului practicii pedagogice sunt :- cunoaşterea unităţilor de învăţământ, ca organizaţii sociale având ca misiune formarea, educarea şi socializarea tinerei generaţii;- cunoaşterea structurii organizatorice, a relaţiilor funcţionale dintre compartimentele şi serviciile componente, a sistemelor manageriale ale

unităţilor şcolare;- cunoaşterea sistemului de activităţi didactice, educaţionale, administrative, economico-financiare, etc., a relaţiilor şi a interacţiunilor reciproce

dintre acestea;- înţelegerea raporturilor reciproce dintre şcoală-familie-organizaţiile sociale şi ale administraţiei locale, comunităţile locale şi a schimburilor

permanente cu mediul în care acţionează;- asimilarea principalelor componente, calificări, responsabilităţi, îndatoriri şi drepturi ale profesiei de cadru didactic ;- capacitatea de transpunere a conţinutului ştiinţific, de specialitate al obiectelor de studiu, în conţinuturi didactice, în măsură să facă posibilă şi

accesibilă însuşirea de către elevi a valorilor ştiinţei, tehnologiei şi culturii;- construirea de demersuri şi strategii didactice adecvate finalităţilor şi conţinuturilor disciplinelor de studiu, formarea şi dezvoltarea deprinderilor

de apreciere şi susţinere a activităţilor didactice cu elevii;- formarea abilităţilor şi a capacităţii de observare şi de studiere a particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor;- dezvoltarea capacităţii de evaluare şi apreciere a activităţilor instructiv-educative proprii, ale elevilor şi ale colegilor.

b) Structura practicii pedagogice. Sistemul practicii pedagogice este structurat şi conţine următoarele etape şi secvenţe:- etapa pregătitoare, de început a practicii, în care se realizează primul contact cu realităţile unităţilor şcolare şi se asigură cunoaşterea de către

studenţi a tuturor elementelor teoretice şi a instrumentelor necesare pentru trecerea la efectuarea propriu-zisă a activităţilor practice;- practica observatorie care urmăreşte formarea capacităţilor de identificare a principalelor componente ale procesului de învăţământ, precizarea

etapelor activităţilor didactice în succesiunea lor şi a capacităţii de observare a fiecărui eveniment al diferitelor forme de activităţi didactice (tipuri de lecţii, activităţi educative şcolare şi extraşcolare, dirigenţie etc.);

- proiectarea didactică care se concretizează în realizarea următoarelor documente şcolare: planificare calendaristică, proiectarea unei unităţi de învăţare, proiectarea principalelor tipuri de lecţii; stabilirea, în timp util, a datelor necesare acţiunilor de proiectare, analiza curriculumului şcolar, identificarea obiectivelor cadru/competenţelor generale şi a obiectivelor de referinţă/competenţe specifice, diagnoza nivelului de pregătire a elevilor ca premisă în formularea obiectivelor operaţionale ale lecţiei;

- desfăşurarea lecţiilor de probă şi a lecţiilor finale, care presupune construirea de demersuri didactice bazate pe adoptarea de strategii didactice adecvate conţinuturilor şi finalităţilor educaţionale urmărite; integrarea acţiunilor evaluative în funcţie de celelalte componente ale procesului didactic; exersarea capacităţilor de stimulare a creativităţii, motivaţiei, interesului elevilor prin intermediul interacţiunilor şi comunicării educaţionale;

- integrarea feed-back-ului în proiecţia personală a dezvoltării profesionale prin analiza şi autoanaliza activităţilor educaţionale (lecţii, activităţi extraşcolare, ore de dirigenţie) desfăşurate.

c) Îndrumarea practicii pedagogicePractica pedagogică, în ansamblul său este coordonată de către Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

şi se efectuează în şcolile pilot de aplicaţie, stabilite de inspectoratele şcolare, pe baza unor protocoale încheiate între Rectoratul Universităţii şi inspectorate. Îndrumarea şi realizarea efectivă a practicii pedagogice este asigurată:a) de personalul didactic al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic şi al facultăţilor de profil care:

- face legătura cu conducerile şcolilor şi cu profesorii-mentori care vor îndruma nemijlocit practica studenţilor; - asigură documentaţia ştiinţifică necesară studenţilor în pregătirea activităţilor din cadrul practicii pedagogice;- analizează şi avizează proiectele didactice pentru fiecare tip de activităţi practice ale studenţilor;- analizează şi evaluează împreună cu profesorii- mentori rezultatele obţinute de studenţi la practica pedagogică;- înscrie în documentele şcolare de evidenţă-activităţile fiecărui student efectuate în perioadele de practică pedagogică.

b) de către profesorii-mentori din şcolile pilot (de aplicaţie), care acţionează ca agenţi şi garanţi ai realizării şi calităţii practicii pedagogice asigurând:- planificarea activităţilor instructiv-educative înscrise în programele de practică; - repartizarea săptămânală a studenţilor la activităţile didactice pe care le desfăşoară profesorii-mentori;- îndrumarea ştiinţifică de specialitate şi didactică a studenţilor pentru toate categoriile şi tipurile de activităţi practice ce se realizează, pe toată

durata practicii pedagogice; - analizează, apreciază şi evaluează rezultatele obţinute de studenţi la practica pedagogică.

Desfăşurarea optimă şi realizarea corespunzătoare a obiectivelor practicii pedagogice implică în mod necesar participarea efectivă şi responsabilă a studenţilor la toate acţiunile, proiectele şi programele înscrise în sistemul general al practicii pedagogice, componentă organică, esenţială a pregătirii pentru profesiunea didactică.

3.PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

3.1. PLANIFICAREA ACTIVITATILOR DE PRACTICA PEDAGOGICA

3.1. ORARUL SAPTAMANALa orelor de informatiă

ORA Lecția VINERIDisciplina Clasa

830-915 III Informatica VIII-AIII Informatica VIII-BIV Informatica IX-BV Informatica VIIVI Informatica IX-A

3.2.PLANIFICAREA LECŢIILOR DE PROBĂ ŞI A LECŢIEI FINALE

Lecţia de probă nr.1 Lecţia de probă nr.2 Lecţia finalăData/lecția Subiectul Clasa Data/lecția Subiectul Clasa Data/lecția Subiectul Clasa

Vineri, lecția V;

Reţele de calculatoare

VII Vineri, lecția II;Lecția III

Prezentarea primelor

noţiuni de calcul tabelar

VIII-AVIII-B

Vineri, lecția IV;Lecția VI

Test de verificare şi apreciere a rezultatelor

şcolare

IX A IX B

4.EVALUAREA PRACTICII PEDAGOGICE: A) Documentele portofoliului de evaluare4.1.Fişa de asistenţă

Data:Clasa : IX-a A Durata : 45 minuteNr. de elevi (prezenţi/înscrişi) : 19/22Disciplina : TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI SI COMUNICAŢIEIUnitatea de învăţare : Mijloace moderne de comunicare- InternetSubiectul lecţiei : test de evaluareTipul lecţiei1 : de verificare si apreciere a rezultatelor scolareScopurile lecţiei/O.R./C.S. :Verificarea deprinderilor de utilizare a mijloacelor moderne de comunicare – reţeaua InternetObiective operaţionale : La sfarşitul orei elevii vor şti să :O1:definească noţiunile legate de „arhitectura” InternetuluiO2:enumere serviciile oferite în Internet şi descrierea acestoraO3:clasifice şi să folosească modul de adresare în Internet Strategii didactice:

- Metode de invatamant: Metode de comunicare orala: conversatia in etapa de organizare a clasei si in etapa de autoevaluare si evaluare Metode bazate pe actiune: exercitii

- Forme de organizare a activitatii de evaluare: individuala in etapa de rezolvare a testului si de autoevaluare colectiva in etapa de apreciere a lucrarii

- Forme de dirijare a activitatii de evaluare: dirijata de profesor, prin materiale didactice; independenta

- Resurse psihologice ale desfasurarii activitatii: Capacitatea de invatare a clasei

1

Elevii si-au insusit notiunile teoretice predate la capitolul Mijloace moderne de comunicare- Internet, precum si modul de utilizare a acestuia. Diagnosticul motivatiei

Interesul pentru insusirea cunostintelor necesare este acelasi la intregul colectiv Motivatie

Se vor constientiza elevii de necesitatea utilizarii Internetului pentru documentare, comunicare si prezentarea informatiilor din domeniul propriu de activitate

- Resurse materiale: test cu itemi cu alegere multipla, cu raspuns scurt/ de completare, de tip pereche, cu alegere dualabarem de notare detaliat a testului flipchart materiale bibliografice:

Pentru elevi: Informatica, A.Gremalschii,G.Vasilache, L.Gremaschii Editura Știința, 2005

Pentru profesor: Tehnologia informatiei si a comunicatiilor, M.Milosescu, Editura Didactica si pedagogica, 2005 Tehnologia informatiei si a comunicatiilor,Radu Marsanu, Anca Elena Voicu, LiceeALL2000

Desfasurarea lectiei Intrebari si observatii pe baza discutiilor cu profesorul mentor

Moment organizatoric:- Pregătirea lecţiei- Intocmirea proiectului didactic, unităţii de învăţare, - Conceperea variantelor de test, a punctajului şi grilei de notare Organizarea si pregătirea clasei pentru test(2min)- Verificarea frecvenţei elevilor- Verificarea existenţei resurselor materiale Captarea atenţiei elevilor (2 min)- Prezentarea conţinutului ce urmează a fi verificat şi forma de evaluare- Distribuirea testelor cu itemi cu alegere multiplă, cu răspuns scurt/ de completare, de tip pereche, cu alegere duală. Desfăşurarea testului(25 min) Autoevaluarea testului(10min)- Elevii sunt rugaţi să aprecieze răspunsurile din lucrarea colegului şi să le noteze conform baremului de notare

indicat. Predarea testului (1 min)- Elevii sunt rugaţi să predea lucrările profesorului. Aprecierea rezultatelor (10 min)- Profesorul stabileşte împreună cu elevii răspunsurile corecte, ele sunt notate pe flipchart.- simultan, dacă timpul permite, profesorul va nota la întâmplare câteva lucrări - Profesorul face aprecieri cu privire la modul de desfăşurare a activităţii şi a rezultatelor parţiale

În alcătuirea unui test este indicat să se folosească mai multe tipuri de itemi (in acest caz se folosesc itemi cu alegere multipla, cu raspuns scurt/ de completare, de tip pereche, cu alegere duala) pentru ca elevii să poată da răspunsuri variate. Prezentarea baremului de notare le dă elevilor posibilitatea să se autoevalueze şi, evaluând lucrarea colegului, să înţeleagă modul de notare a unui test.Dupa încheierea testului se face o verificare orală a răspunsurilor de către elevi sub conducerea profesorului, astfel aceştia având posibilitatea de a înţelege ce au greşit şi de a reţine răspunsurile corecte.

4.1.Fişa de asistenţă

Data:Clasa : IX-a B Durata : 45 minuteNr. de elevi (prezenţi/înscrişi) : 22/25Disciplina : InformaticaUnitatea de învăţare : Formatarea şi dezvoltarea deprinderilor de utilizare a unui procesor de texte Subiectul lecţiei : Împârţirea (splitarea) liniilor şi coloanelor în tabelele wordTipul lecţiei2 : Dobândire de noi cunoştinţeScopurile lecţiei/O.R./C.S. :Dobândirea de abilităţi de lucru cu tabele folosind Microsoft Word din cadrul pachetului Microsoft OfficeObiective operaţionale : La sfarşitul orei elevii vor şti să :O1: utilizeze editorul de texte Microsoft WordO2: lucreze cu tabele în cadrul Microsoft WordO3: proiecteze tabele cu rubricaţie complexă (coloane intercalate). Strategii didactice:



- Resurse materiale:Fişe de lucruSuport de cursmateriale bibliografice:

Pentru elevi: Tehnologia informatiei si a comunicatiilor, M.Milosescu, Editura Didactica si pedagogica, 2005

Pentru profesor:

2

Tehnologia informatiei si a comunicatiilor, M.Milosescu, Editura Didactica si pedagogica, 2005 Tehnologia informatiei si a comunicatiilor,Radu Marsanu, Anca Elena Voicu, LiceeALL2000


1. Moment organizatoric.2. Enunţarea titlului şi formularea obiectivelor.3. Scurtă recapitulare:

- Pentru proiectarea unui tabel activez Table apoi: a. Format b. Table AutoFormat sau Insert. - La ce foloseşte opţiunea Formula… ?

4. Prezentarea conţinutului:- Pentru realizarea tabelelor mai complicate se poate utiliza atât editorul automat de tabele cât şi “creionul” sau “guma” puse

la dispoziţie de Microsoft Word.- Opţiunea Table Autoformat pune la dispoziţia utilizatorilor o întreagă colecţie de formate în care pot fi “îmbrăcate”

tabelele brute create.5. Distribuirea fişelor.

6. Sarcină de lucru suplimentară Să se răspundă la următoarele întrebări: a.- La ce foloseşte funcţia Product ? b.- Ce semn se pune în faţa unei formule ? c.- Ce paşi se parcurg pentru a efectua un total pe orizontală într-un tabel ? d.- Se pot efectua şi calcule pe verticală ? e.- Ce înseamnă Above ? f.- Ce facilităţi oferă “guma” în desenarea tabelelor ? 7. Fixarea prin întrebări:

a. Fixarea terminologiei: - ce efect are autoformatarea unui tabel ? - ce înţelegeţi prin Cap de tabel ? - ce înseamnă formatarea titlului ? b. Fixarea acţiunilor: - pentru a desena linii în interiorul unui tabel, activăm: a. DrawTable b. Insert sau c. AutoFit ? - pentru dezactivarea creionului, facem: a. clic sau b. clic-clic - pentru calculul unui total pe orizontală utilizeăm: a. funcţia Sum(Abowe) sau b. Sum(Left) ?8. Notarea activităţii şi anunţarea temei orei următoare:

Data viitoare vom învăţa să ilustrăm paginile Word.

Fixarea cunoştinţelor este importantă deoarece în acest fel elevul pleacă cu o parte din cunoştinţele noi însuşite din clasă şi totodată are posibilitatea de a pune întrebări în cazul în care nu a înţeles ceva din explicaţiile profesoruluiSe lucrează mult pe sistemul întrebări-răspunsuri, între profesor şi elevi existând un dialog permanent.

Exerciţiul nr.1Clasa VIII

a) Deschideţi documentul Evidenţă_vânzări.doc; scrieţi titlul utilizând WordArt: Situaţia vânzărilor pe primele 5 luni în anul 2011

b) Sub titlu, desenaţi tabelul:

c) Calculaţi totalurile pe semestre şi anuale, utilizând formule. d) Îmbrăcaţi tabelul obţinut într-un format ales din colecţia TableAutoFormat.Rezolvare: a)-deschidem fişierul Evidenţă_vânzări.doc :

- clic-dr New Microsoft Word Document - introducem numele

- clic-clic deschidem

- scriem titlul cu Word Art b)-Generăm tabelul cu 2 coloane şi 6 linii: - clic pe Table Insert Table

- introducem nr. linii şi coloane - apoi OK

- înălţăm prima coloană( cu mouse-ul)

- activăm creionul Table Draw Table

Grup de produse

Vânzări pe lunareVânzări pe

5 luniIanuarie Februarie Martie Aprilie Mai

Televizoare 134 138 125 131 138Frigidere 104 112 98 102 106Maşini de spălat 27 56 47 63 52Aspiratoare 77 68 81 91 84Totalul:

- trasăm o linie - împărţin coloana mijlocie în cinci (cu creionul)

- începem să introducem datele în tabel c)- Calculăm totalurile pe semestre (verticală) - poziţionez sub coloana Ianuarie - clic pe Table Formula…

- introducem formula =SUM(ABOWE) - apoi OK - pentru calculul adunărilor pe orizontală d)- Îmbrăcăm tabelul (autoformatare): - selectăm tabelu ( clic pe cruciuliţa din stânga-sus) - clic pe Table Table AutoFormat …

- aleg modelul preferat

- apoi Apply

Exerciţiul nr.2 a) În fişierul Evidenţă_semestrială.doc scrieţi titlul: Situaţia vânzărilor pe primul semestru b) Sub titlu, desenaţi tabelul:

4.1.Fişa de asistenţăData:Clasa : VIIIDurata: 45 minuteNr. de elevi (prezenţi/înscrişi) : 21/25Disciplina : InformaticaUnitatea de învăţare : Utilizarea aplicatiilor specializate pentru realizarea unor operatii de prelucrare graficaSubiectul lecţiei : Functii specifice de desenare ,linii drepte,curbe, dreptunghiuri, elipseTipul lecţiei3 : Lectie mixta (comunicare/însuşire de noi cunoştinţe ; formarea sau consolidarea anumitor deprinderi )Scopurile lecţiei/O.R./C.S. :

La sfarşitul acestei ore elevii vor fi capabili să utilizeze funcţiile grafice ale editoarelor graficeObiective operaţionale : La sfarşitul orei elevii vor şti să :O1: utilizeze instrumentele dreptunghi,e lipsaO2: utilizeze instrumentul linie dreapta,linie curbaO3: folseasca comenzile de rotire, ingustare/alungire a imaginiiO4: cunoasca modalitatile de modificare a culorii sau grosimii conturului Strategii didactice: Procedee de instruire:

-explicaţia în etape de comunicare;-învăţarea prin descoperire, prin rezolvarea de aplicaţii;-conversaţia de consolidare în etapa de fixare a cunoştinţelor.

Forme de organizare: -frontală Forme de dirijare: dirijată de profesor Resurse materiale:-material bibliografic:

-manual,calculator, fişă de lucru, InternetMetode de evaluare:- chestionare orală - verificare prin lucru în echipă (fişa de lucru şi calculatorul)- observare sistematica a elevilor

3 Fişă de asistenţă aplicabilă la toate tipurile de lecţie (dobândire de cunoştinţe, mixtă, formare de priceperi şi deprinderi, recapitulare şi evaluare) şi la toate lecţiile şi activităţile demonstrative la care s-a asistat


1. Organizarea şi pregătirea clasei (1 min):- verificarea frecvenţei elevilor;- verificarea stării reţelei de calculatoare

2. Captarea atenţiei elevilor(1 min):- anunţarea subiectului temei respective;- anunţarea obiectivelor urmarite;- anunţarea modului de desfăşurare a activităţii.3. Actualizarea cunostintelor anterioare(5 min):- care sunt principalele instrumente de desenare? pensula de diferite grosimi, creion, radiera, - cum se lucreaza cu caseta de culori? se foloseste butonul de umplere4.Transmiterea noilor cunostinte (15min):

Editorul grafic Paint dispune de posibilitatea trasarii unor forme geometrice de baza : elipsa (cerc), dreptunghi precum si a unor contururi neregulateExista 3 optiuni la trasarea acesora :- dreptunghi (elipsa, poligon) gol- dreptunghi plin cu contur- dreptunghi plin fara conturMai sunt de asemenea accesibile instrumente de trasare a liniilor drepte si curbe, de diferite grosimi, selectate din caseta cu optiuniModul de utilizare:- se selecteaza instrumentul dorit- culoarea de contur se selecteaza dand click stanga pe una din culorile din paleta , sau dublu click pt acces la alte culori- culoarea de umplere a conturului se obtine cu click dreapta pe una din casutele paletei de culori- tinand butonul stanga apasat deplasam mouse-ului pana la obtinerea dimensiunii dorite-daca nu am obtinut forma sau dimensiunea dorita ,se poate anula actiunea cu comanda Undo

Trasarea liniilor se face prin selectarea cu mouse-ul a instrumentului dorit si deplasarea cu butonul stang apasat pana la obtinerea formei dorite. In prealabil , trebuie aleasa culoare si grosimea dorita.Pentru liniile curbe, dupa eliberarea butonului mouse-ului se da din nou click stanga pe un punct al liniei, si se trage intr-o alta directiePentru mai multa precizie in realizarea desenelor se recomanda a se utiliza instrumentul "lupa" care permite marirea imaginii de 2, 4, 6 ori, ( sau utilizarea comenzii Image/ Zoom/ Large) dupa care se revine la scara normala.

5.Consolidarea cunostintelor(25 min): Profesorul propune spre realizare o fişă de aplicaţii. Solicită elevilor prezentarea modalităţilor de realizare a aplicaţiilor.

elevii realizeaza sarcinile de pe fisa de lucru, modifica dimensiunea , culoarea desenului obtinut 6.Evaluarea (5 min):Se verifica daca elevii si-au terminat sarcinile propuse pe fisa de lucru, se studiaza aspectul paginii si modul de salvare al

aplicatiilor. Se vor face aprecieri individuale şi colective asupra activităţii desfăşurate. Eevii sunt atenţi la aprecieri şi la recomandările făcute de profesor4.1.Fişa de asistenţăData: 29.11.2006Clasa : XII ADurata: 100 minuteNr. de elevi (prezenţi/înscrişi) : 29/32Disciplina : TEHNOLOGII ASISTATE DE CALCULATORUnitatea de învăţare : Identificarea tipurilor de date si a operatiilor specifice acestoraSubiectul lecţiei : Modalitati de realizare a reclamei in spatiul virtualTipul lecţiei4 : Fixare si formare de deprinderi si priceperiScopurile lecţiei/O.R./C.S.

INFORMATIV -fixarea si consolidarea notiunilor teoretice prin aplicatii concrete; FORMATIV

-formarea deprinderilor de utilizare corecta a aplicatiilor PowerPoint, a retelei Internet si a aplicatiei Word; EDUCATIV

-dezvoltarea atitudinii pozitive fata de introducerea calculatorului in toate domeniile de activitate; -dezvoltarea motivatiei invatarii, a intereselor de cunoastere si a trairilor intelectuale; -exprimarea unui mod de gandire creativ in structura si rezolvarea problemelor;

Obiective operaţionale : La sfarşitul orei elevii vor şti :O1: -să-şi formeze deprinderi de lucru specifice temei de studiu;O2: să-şi dezvolte gândirea logică, capacitatea de generalizare si problematizareO3: să argumenteze avantajele utilizării utilitarului PowerPoint şi a aplicatiei Word;O4: să aprecieze corect soluţiile oferite de colegi;O5: sa se implice cu placere si interes la toate etapele lectiei;Strategii didactice:

- Metode de invatamant:- metode de comunicare orala: conversatia, explicatia;- metode de actiune: exercitiul, problematizarea;

4 Fişă de asistenţă aplicabilă la toate tipurile de lecţie (dobândire de cunoştinţe, mixtă, formare de priceperi şi deprinderi, recapitulare şi evaluare) şi la toate lecţiile şi activităţile demonstrative la care s-a asistat

- Forme de organizare a activitatii de evaluare:- frontala;- individuala;- pe grupe;

Resurse materiale: -Un calculator (sistem de operare Windows, pentru utilizare: Microsoft Office) -Caiet de notiţe; -Proiect didactic; -Fişe de lucru.

Material bibliografic de specialitate - Tehnologia informatiei si a comunicatiilor

Manual pentru clasa a X – aAutoare : Daniela Oprescu, Cristina Eugenia Damacus

Spatiu de instruire :laboratorul de informatica Metode de evaluare -evaluare sumativa; -evaluare continua (cu ajutorul calculatorului); -evaluare formativa;Desfasurarea lectiei Intrebari si observatii pe baza

discutiilor cu profesorul mentor1. Momentul organizatoric

pregatirea lectiei -intocmirea proiectului didactic;

organizarea si pregatirea clasei -verificarea frecventei elevilor;

-verificarea existentei resurselor materiale; 2. Captarea atentiei clasei

anuntarea obiectivelor operationale explicarea modului de desfasurare a activitatii

Elevii sunt rugati de profesor sa porneasca calculatoarele si sa lanseze in executie aplicatia Microsoft PowerPoint si aplicatia Word.Se trece apoi la reactualizarea cunostintelor.3. Reactualizarea cunostintelor

Profesorul are la dispoziţie un set de intrebări prin care va verifica oral nivelul de cunoştiinte.a) Ce este o reţea de calculatoare ?

O retea de calculatoare reprezinta un ansamblu de calculatoare (sisteme de calcul) interconectate prin intermediul unor medii de comunicatie (cablu coaxial, fibra optica, linie telefonica, ghid de unde) in scopul utilizarii in comun de catre un numar foarte mare de utilizatori

Înainte de trecerea la noi prezentarea şi explicarea noilor cunoştinţe este necesară o recapitulare a cunoştinţelor acumulate anterior, chiar în clasele anterioare, indiferent dacă elevii consideră aceste cunoştinţe ca fiind “arhicunoscute”, deoarece în acest mod se reîmprospătează vocabularul cu noţiunile uitate şi se face mai uşor trecerea la termenii noi ce urmează a fi explicaţi, sau în cazul acestei lecţii se pot aplica aceste cunoştinţe mai uşor.Aceste aplicaţii sunt uitle deoarece stimulează creativitatea elevilor oferindu-le posibilitatea să aplice cunoştinţe de la mai multe materii şi sa-şi exprime punctul de vedere asupra

b) Ce este reţeaua Internet ? Mediul Internet este un ansamblu de retele de calculatoare interconectate care impreuna cu miile de calculatoare individuale (terminale, statii de lucu) si milioane de utilizatori , constituie comunitatea Internet care are la dispozitie un mediu informational si de calcul cu foarte multe servicii informatice si resurse (baze de date diverse, biblioteci de programe, documentatii, etc.).

c) Care este clasificarea reţelelor de calculatoare ? retele locale ( LAN - Local Area Networks) - lucreaza la nivelul unei cladiri sau al unui grup de cladiri avand distanta

intre statiile de lucru de 10-1000 m; retele orasenesti ( MAN - Metropolitan Area Networks ) - lucreaza la nivelul unui oras avand distanta intre statiile de

lucru de ordinul kilometrilor; retele regionale/mondiale ( WAN - Wide Area Networks ) - lucreaza la nivelul unei regiuni sau la nivel mondial avand

distanta intre statiile de lucru de ordinul miilor de kilometri; retele publice ( PDN - Public Data Networks )

d) Ce este poşta electronică sau e-mailul ?Poşta Internet – Email-ul este o formă modernă de comunicare, ce combină rapiditatea unui apel telefonic cu înregistrarea şi expedierea unei scrisori.

4. Intensificarea retinerii si asigurarea transferului de informatii (aplicatie)Realizati utilizand aplicatia Microsoft PowerPoint, aplicatia Word si reteaua Internet o reclama a liceului vostru. Puteti

implementa utilizand slid-urile o reclama liceului sau clasei voastre, astfel ca fiecare slide sa contina: Informatii utile; Scurt istoric; Specializari; Discipline optionale; Structura anului scolar; Profesori; Elevi; Clase; Rezultate deosebite; Baza materiala;

Informatile despre aceste campuri se vor realiza in word astefel veti putea realiza o legatura intre PowerPoint si Word. Iar in incheiere veti putea trimite aceste informatii in mailurile fiecaruia sau persoanelor care sunt interesate de liceul vostru.

5. Concluzii si notarea elevilor

Se vor face aprecieri individuale si colective asupra activitatii desfasurate.Se trag concluzii privind insusirea de catre elevi a modului de implementare si utilizare prezentarilor. Se remarca utilitatea acestora.

unei teme date, abordând-o personalizat.

4.2. GRILĂ DE OBSERVARE A LECŢIEI

Data : 11.03.2007Clasa : IX -DNr. de elevi (prezenţi/înscrişi) : 29/32Disciplina : TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI SI A COMUNICAŢIEISubiectul lecţiei :– REŢEAUA INTERNETTipul lecţiei : DOBÂNDIRE DE NOI CUNOŞTINŢE Resurse procedurale (metode, procedee, interacţiuni, forme de organizare a activităţii elevilor) :Metode şi procedee :- conversaţia: frontală, individuală, recapitulativă dezvoltată şi expozitivă, explicaţia, descoperirea- aplicaţii pe calculatorForme de organizare a activităţii elevilor :

- Individual- Pe grupe- La nivelul întregii clase

Resurse materiale (mijloace de învăţământ):- CD cu soft educaţional – Instruire asistată de calculator utilizând un program de predare « Curs de informatică interactiv » realizat de

I.S.A.- reţea proprie de calculatoare- suport de curs (manualul)- fişe de lucru- material didactic (placa de retea, calculator dezmembrat)- planşe pe format A2- Prezentare Power Point : INTERNETUL – Reţeaua cu cea mai mare extindere

Indicatori Recunoaşterea acţiunii indicatorilor ( se bifează)

Aspecte semnificative privind etapele lecţiei, în funcţie de indicatori, în vederea elaborării proiectelor de lecţie

1.Aspect informativ- conţinut ştiinţific X Desi aceasta lectie necesita un bogat continut stiintific,

doamna profesoara s-a adaptat la nivelul de cunostinte al clasei

- adaptarea la nivelul clasei X

- încadrarea noilor cunoştinţe în sistemul cunoştinţelor anterioare

X s-a realizat o legătură între cunoştinţele anterioare si cele noi prin referire la arhitectura calculatorului respectându-se cerinţele programei şcolare- realizarea cerinţelor programei şcolare (obiective-

cadru, obiective de referinţă; competenţe generale, competenţe specifice)

X

2.Aspect formativ- utilizarea metodelor activ-participative (sugerate de programa şcolară)

X s-au utilizat metode moderne de predare-învăţare sugerate de programa şcolară inclusiv prin utilizarea dezvoltării de abilităţi de comunicare orală, lucru pe care s-a pus accent, doamna profesoara dovedind a avea cunostinte bogate de metodica si pedagogie

- realizarea conexiunii inverse X- dezvoltarea capacităţilor intelectuale X- valorificarea valenţelor educative ale temei X- dezvoltarea capacităţii de transfer (realizarea de corelaţii intra/inter/transdisciplinare)

X

3. Metodologia didactică- aplic. metodelor şi a procedeelor didactice X s-a folosit conversaţia în toate tipurile ei, realizându-se un

feed-back permanent. Încadrarea în timp a lăsat de dorit, deoarece numărul mare de activităţi solicita o perioadă mai mare de timp.

- utilizarea mijloacelor de învăţământ X- încadrarea în timp X4. Evaluarea activităţii elevilor - iniţială X- formativă X- finală X5. Relaţia profesor-elev; elev-elev- atmosferă de lucru în clasă X Atmosfera in laboratorul de informatică a fost o atmosferă

relaxată, elevii putând discuta atât între ei cât si cu doamna profesoară, nedepăşind limitele impuse de aceasta. Lucrul s-a desfăşurat atât pe grupe cât şi individual, oferind posibilitatea tuturor elevilor de a participa interactiv la lecţie

- organizarea activităţii pe grupe sau independent/individual

X

6. Alţi indicatori

Aprob

Dir. Adjunc Carabulea SvetlanaSemnătura______________________________ _______________________________

Proiect didactic

Numele, pronumele profesorului: Ghidrigan SilviaDisciplina – informatica, clasa VIII, durata – 45 min.

Obiectivele generale ale lecţiei - să cunoască posibilităţile de aranjare a informaţiei într-un tabel Excel;să utilizeze posibilităţile de formatare a celulelor Excel ( a opţiunii Format Cell)

Subiectul – Formatarea celuleor, tipurile de date în excell. Pag.5Tipul lecţiei – lecţie de predare – învăţare.Capacitatea de învăţare a elevilor

6 - înaltă17 - medie4 - joasă

Obiectivele operaţionale – la finele lecţiei elevii sunt capabili să formateze un tabel structurat, să deosebească cîteva tipuri de date (numere, text, date calendaristice ş.a)

O1 – să cunoască metodele de atingere a opţiunii Format cells O2 - să folosească posibilităţile, oferite de caseta de dialog Format cell

O3 – să recunoască ce metode de formatare s-au folosit într-un tabel prezentat O4 - să folosească cunoştinţele pentru rezolvarea problemelor specifice temei dateO5 - să deosebească cîteva tipuri de date tipuri de date introduse în celuleMetodele de predare – învăţare –

Conversaţia euristică Comparare Demonstrare Exerciţiul Expunere modelare

Metode de evaluare – întrebări, probleme, situaţii problematizateMijloace didactice

- calculatoare- fişe pe hîrtie- postere Bibliografia : Manual Informatica, A.Gremalschii, L.Gremaschii Editura Știința, 2005Ghidul profesorului Informatica, A.Gremalschii,I.Ciobanu Editura Știința, 2005

Nr.d/r

Evenimentele instrucţionale

O. Obiectivele de referinţă,

operaţionale

Activităţi, conţinuturi Metode de învăţare

Forme de lucru

Metode de

evaluare

I Momentul organizatoric

Explicarea,Brainstorm-

ing.

frontal orală

II Reactualizarea cunoştinţelor

Explicarea frontal orală

III Prezentarea situaţiei

de învăţare

O1.

O2.

1. Lucrul cu manualul

Individual, frontal

orală

IV Fixarea noilor cunoştinţe şi

realizarea feedback-ului

IV 1. Ex. 1(a,b,c,d,e), pag. 12 manual. 2. Ex. 2(a,b,c,d), pag. 12 manual. 3. Ex. 4, pag. 14 manual. 4. Ex. 7, pag. 14 manual.

Lucrul cu manualul, cercetare

individual,în grup

orală

V Lucrul pentru acasă

V De învăţat tema: Codificarea textelor §1.3.Cantitatea de informaţie §1.4.Ex. 1(3,4) şi 2(c,d) pag. 12 din manual.Ex. 9 pag. 14 din manual.

Aprob


Proiect didactic

Numele, pronumele profesorului: Ghidrigan SilviaDisciplina – informatica, clasa VII-a durata – 45 min.

Subiectul: Codificarea textelor. Cantitatea de informaţie Tipul lecţiei: Lecţie de formarea priceperilor şi deprinderilor.Durata: 451. Obiectivul cadru: Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de prelucrare a datelor în foile de calcul:

2. Obiective operaţionale:O1 – să cunoască operaţiile de codificare binară a informaţiei textuale;O3 - să cunoască metoda de masurare a informatii;

3. Strategiile didactice5.1 Mijloace didactice

a) materiale didactice: tabla interactivă, creta, fişe cu sarcini, programe scrise la calculator, 5.2 Metode şi procedee de învăţământ: A22, A25, A26, C1, C5, C6, C8, C11, C14, C27, Problematizarea, Exerciţii, 5.3 Moduri de activitate cu elevi: 1) Instruirea în grupuri; 2) Instruirea reciprocă ; 3) Consolidarea teoriei prin practică

Bibliografia : Manual Informatica, A.Gremalschii, G.Vasilache , L.Gremaschii Editura Știința, 2008Ghidul profesorului Informatica, A.Gremalschii,I.Ciobanu Editura Știința, 2008

Nr.d/r


O. Obiectivele de referinţă,

operaţionale

Activităţi, conţinuturi Metode de învăţare

Forme de lucru

Metode de

evaluare


Să cunoască operaţiile de codificare binară a informaţiei textuale

I 1. Captarea atenţiei- Cum se clasifică sistemele de numeraţie?

2. Anunţarea obiectivelor.

Explicarea,Brainstorm-

ing.

frontal orală


II 1. Ce defineşte baza sistemului de numeraţie?2. Care sistem de numeraţie se utilizează în

calculatoare şi din ce cauză?


III Prezentarea situaţiei

de învăţare

O1.

O2.

Să codifice şi să decodifice textele.

Să utilizeze multipli bitului şi a octetului pentru a reprezenta cantitatea de informaţie într-o formă accesibilă .

III Codificarea textelor. Cantitatea de informaţie2. Studierea temei din manual.3. Câte cifre binare se utilizează pentru

codificarea unui simbol ASCII?4. Care sunt multiplii bitului şi a octetului?5. Care este cantitatea de informaţie a unui

caracter?

Lucrul cu manualul

Individual, frontal

orală



IV 1. Ex. 1(a,b,c,d,e), pag. 12 manual. 2. Ex. 2(a,b,c,d), pag. 12 manual. 3. Ex. 4, pag. 14 manual. 4. Ex. 7, pag. 14 manual.

Lucrul cu manualul, cercetare

individual,în grup

orală

V Lucrul pentru acasă

V De învăţat tema: Codificarea textelor §1.3.Cantitatea de informaţie §1.4.Ex. 1(3,4) şi 2(c,d) pag. 12 din manual.Ex. 9 pag. 14 din manual.

Aprob

Dir. Adjunc Carabulea SvetlanaSemnătura______________________________

_______________________________

Proiect didactic Numele, pronumele profesorului: Ghidrigan SilviaDisciplina – informatica, clasa VII-a durata – 45 min. Subiectul: Cuantizarea imaginilor. Codificarea şi decodificarea informaţiei sonore.

Tipul lecţiei: Lecţie de formarea priceperilor şi deprinderilor.Durata: 45

Obiectivul cadru: Cunoaşterea structurii şi principiului de funcţionare a calculatorului:

Obiective operaţionale:

O1 - să cunoască şi să respecte regulile de protecţie a muncii şi a securităţii vitale;O2 - să cunoască operaţiile de codificare binară a informaţiei textuale:O3 - să cunoască unitatea de măsură a informaţiei şi să poată estima cantitatea de informaţie în mesajele text;O4 - să cunoască şi să poată explica termenii prelucrarea informaţie şi sisteme informaţionale;O5 - să dea exemple de sisteme de transmitere, stocare şi prelucrare a informaţiei;

Strategiile didactice5.1 Mijloace didactice

b) materiale didactice: tabla, creta, fişe cu sarcini, programe scrise la calculator, 5.3 Metode şi procedee de învăţământ: A22, A25, A26, C1, C5, C6, C8, C11, C14, C27, Problematizarea, Exerciţii, 5.3 Moduri de activitate cu elevi: 1) Instruirea în grupuri; 2) Instruirea reciprocă ; 3) Consolidarea teoriei prin practică

Surse informaţionale: Manual cl. VII-a Informatica.

Nr Evenimentele instrucţionale. Problema de studiu

Tim

pu

l

Ob

iec

tiv

Activitatea profesoruluiActivitatea elevului

Me-tode

Forma de

lucru

Eva-luare

1.

2.

3.1

3.2

3.3

MOMENTUL ORGANIZATORICCaptarea atenţiei

VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR din lecţia precedentă şi reactualizarea celor necesare comunicării temei noi

a) controlul temei pentru acasă

b) verificarea cunoştinţelor din lecţia precedentă

c) reactualizarea cunoştinţelor şi capacităţilor

ANUNŢAREA OBIECTIVELOR

PREZENTAREA SARCINILOR, A SITUAŢIEI DE ÎNVĂŢAREDIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII

3

10

1.Salut elevii şi le urez succes.Notez absenţele.

2. La 5 elevi propun să rezolve exerciţiile de pe fişe.După ce termină sa facă schimb cu vecinii şi să verifice rezultatele obţinute.Alţi elevi prezintă cîte un exemplu din tema de acasă.La fiecare elev propun să răspundă la cîte un exerciţiu de la pagina 9

În timpul răspunsului verific caietele.

Tema lecţiei de astăzi este :Cuantizarea imaginilor. Codificarea şi decodificarea informaţiei sonore.Care sunt termenii principali din această temă?

Elevul de serviciu prezintă lista absenţelor şi pregăteşte cele necesare pentru activitate.

Citesc cu atenţie sarcinile şi rezolvă exemplele.

Un elev prezintă tema de acasă, –

Elevii împart ex. după ordinea calculatoarelor şi răspund la ele.

Selectează din manual termenii cheie şi notează în caiete tema lecţiei.

- Microzonă, punct, pixel - rastru- putere de rezoluţie- imagine numerică

4.

5.

6.

7.

FIXAREA CUNOŞTINŢELOR

EVALUAREA PROCESULUI REALIZAT

TEMA PENTRU ACASĂ

BILANŢUL LECŢIEI. CONCLUZII

Selectaţi din manual : ce numim imagine?Se explică noţiunile principale din temă: pixel, rastru, puterea de rezoluţie.Exemplu: ziar – 24 –30 puncte pe cm, tablouri – 54-60 Luminanţa – valoarea din 8 cifre binare de la 0 (negru) – 255 (albă)Selectaţi din manual : ce numim imagine numerică, cuantizarea imaginii.?Cantitatea de informaţie se calculează: I = X Y. Analizaţi exemplul din manual.

Pentru imagini color: I = 3 X Y că avem trei culori de bază.

Codificarea imaginilor dinamice:I = 3 X Y, V = T f IF = 25, X=Y=625, T – timpul.

§ 1,5 ex. 5 -8.Făcînd analogie cu imaginea citiţi paragraful 1,6 şi explicaţi codificarea sunetului.Ce termeni am mai studiat astăzi?

- cuantizarea imaginii- reprezentarea unui obiectnotează în caiete,dau explicaţiile proprii. Fac comparaţii cu imaginile mărite din ziar şi alte vederi.

Găsesc în manual definiţia, o citesc şi dau explicaţie la cele citite.

Scriu în caiete şi comentează exemplul. Încearcă să rezolve un exemplu propriu.

Calculaţi cantitatea de informaţie într-un film de 2 ore.T=36002I=36256251,2 MoctV=7200251,2=216 Goct

Notează în ajende.

Aprob


Proiect didactic Numele, pronumele profesorului: Ghidrigan SilviaDisciplina – informatica, clasa VII-a Subiectul: Ferestre de aplicaţie. Ferestre de dialog

Tipul lecţiei: Lecţie de formarea priceperilor şi deprinderilor.Durata: 45

Obiectivul cadru: Cunoaşterea structurii şi principiului de funcţionare a calculatorului:

Obiective operaţionale:

O1 - Să identifice tipurile de ferestre;O2 - Să distingă elementele unei ferestre de aplicaţii.O3 - Să explice şi să utilizeze ferestre de dialog şi elemente de control.O4 - Să distingă şi să utilizeze elemente de control ale ferestrelor de dialog. O5 - să utilizeze aplicaţiile multimedia

Strategiile didactice5.1 Mijloace didactice

a) materiale didactice: tabla, creta, fişe cu sarcini, programe scrise la calculator, 5.4 Metode şi procedee de învăţământ: A22, A25, A26, C1, C5, C6, C8, C11, C14, C27, Problematizarea, Exerciţii, 5.3 Moduri de activitate cu elevi: 1) Instruirea în grupuri; 2) Instruirea reciprocă ; 3) Consolidarea teoriei prin practică

Surse informaţionale: Manual cl. VII-a Informatica.

Subiectul: Ferestre de aplicaţii §2.3

Tipul lecţiei: Lecţie de asimilare a cunoştinţelor

Nr. Evenimentele O. Activităţi, conţinuturi Metode de Forme de Metode de

d/r instrucţionale învăţare lucru evaluareI Momentul

organizatoricI 1. Captarea atenţiei

- Ce reprezintă o interfaţă om-maşină?2. Anunţarea obiectivelor.



II 1. Care sunt obiectele grafice utilizate în SO Windows?2. Care sunt tehnicile de lucru cu şoricelul în SO Windows?


III Prezentarea situaţiei de învăţare

O1. III Ferestre de aplicaţii6. Studierea temei.7. Ce funcţie îndeplineşte fereastra de aplicaţie?8. Care sunt elementele unei ferestre de aplicaţii?

Lucrul cu manualul, la calculator

Individual, frontal

orală



IV 1. Analiza ferestrelor de aplicaţie, după elementele utilizate, ale aplicaţiilor Notepad şi Calculator?

2. Ex. 3 pag. 40 din manual.

Lucrul la calculator, cercetare

individual,în grup

orală

V Lucrul pentru acasă V De învăţat tema: Ferestre de aplicaţii §2.3

Subiectul: Ferestre de dialog §2.5 Tipul lecţiei: Lecţie de asimilare a cunoştinţelorNr.d/r


O. Activităţi, conţinuturi Metode de învăţare

Forme de lucru

Metode de evaluare


I 1. Captarea atenţiei- Ce reprezintă un meniu?

2. Anunţarea obiectivelor.



II 1. Care sunt tipurile de meniuri în SO Windows?2. Unde se întâlneşte fiecare tip de meniu?3. Ce notaţii pot fi întâlnite în opţiunile meniurilor?


III Prezentarea situaţiei de învăţare

O1. III Ferestre de dialog9. Studierea temei.10. Ce funcţie îndeplineşte o fereastră de dialog în SO Windows?11. Care sunt obiectele utilizate în SO Windows?

Lucrul cu manualul, la calculator

Individual, frontal

orală



IV 1. De găsit toate elementele de control din ferestrele de dialog Mouse Propertis, Date/Time Propertis şi Find (aplicaţia Notepad)?

2. Ex. 7 pag. 49 din manual.3. Ex. 8 pag. 49 din manual.

Lucrul la calculator, cercetare

individual,în grup

orală

V Lucrul pentru acasă V De învăţat tema: Ferestre de dialog §2.5

Ex. 3 pag. 49 din manual.Ex. 9 pag. 50 din manual.

Aprob


PROIECT DIDACTIC

1. Profesor: Ghidrigan Silvia 7. Obiectivele operaţionale

2. Disciplina: Informatica Clasa IX-A,B Durata 45 min. O1. Să identifice formula metalingvistică şi diagrama sintactică a instrucţiunii REPEAT

▶Să potă explica modul de execuţie a instrucţiunii REPEAT.O2. Să explice modul de execuţie a instrucţiunii REPEAT după

▶Să poată elabora programe Pascal utilizînd instrucţiunea schema – bloc

REPEEAT. O3. Să identifice deosebirile dintre instrucţiunile FOR, WHILE şi REPEAT.3. Obiective de referinţă:

O4. Să modifice exemple de programe în care se utilizează instrucţiunile FOR şi WHILE prin utilizarea

4. Subiectul: “Instrucţiunea repetetivă REPEAT” instrucţiunii REPEAT.

5. Tipul lecţiei: Lecţie de predare/învăţare. O5. Să argumenteze că în programele obţinute instrucţiunea

REPEAT este utilizată corect.

6. Capacitatea de învăţare a elevilor:

a) înalt: 4 elevi. O6. Să formeze atitudini pozitive faţă de capacităţile sale de a b) medie: 12 elevi. elabora programe cu utilizarea instrucţiunii REPEAT.c) mică: 3 elevi.

7.Metode de predare-învăţare, evaluare: O7. Să dezvolte capacităţile de comunicare, de expunere a

opiniilor proprii. 1.1 Cooperarea (C27); O8. Să perfecţioneze deprinderile de lucru la calculator cu1.2 Conversaţia euristică, dialogul (A22, C13, C18); mediul de programareTurbo Pascal 7.0.

1.1 Problematizarea (C11, B11);1.2 Programarea (C15); Mijloace didactice1.3 Explicaţia, demonstrarea (A18, C17, C18);1.4 Acordarea ajutorului în stimularea activităţii; Clasa de calculatoare1.5 Scrierea pe tablă A(25); Mediul de programare Turbo Pascal1.6 Comparaţia, generalizarea (C7, C8); Manual [1]1.7 Analiză, sinteză (C5, C6); Conspect de reper1.8 Expunerea orală; Fişele № 1,2,3,41.9 Metoda schiţării rapide;1.10 Asaltul de idei;1.11 Rezolvarea de probleme;

1.12 8. Bibliografie

1.A. Gremalschi, I. Mocanu,I. Spinei.”Informatica Limbajul Pascal” Manual pentru clasele IX-XI Chişinău, Î.E.P. Ştiinţa, 1999.2.Ilie Coanda, “Pascal, Programe-exemple”, LITERA, CHIŞINĂU – 1998

Etapele lecţiei

Ob

iect

ivel

e op

eraţ

ion

ale

Conţinutul Activitatea profesorului Activitatea elevului Conexiune inversă Timpul

1.Moment organizatoric

2.Captarea atenţiei elevilor

3.Actualizarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor căpătate anterior.

4.Anunţarea temei lecţiei şi a obiectivelor operaţionale.

5.Comunicarea şi asimilarea cunoştinţelor noi.

O8

O7

O1

O2

Salutul.

Lansarea la calculatoare a mediului de programare TP7

Instrucţiune de ciclu REPEAT

Menirea instrucţiunii REPEAT

Schema-bloc a

Salut elevii. Verific prezenţa la lecţie şi le urez succese.

Urmăresc ca toate calculatoarele să fie încărcate cu mediul de programare Turbo Pascal, ajut unde apar dificultăţi.

Controlez tema din caietele de clasă, verific cunoştinţele teoretice referitor la utilizarea şi execuţia instrucţiunii WHILE.

Scriu tema pe tabla centrală şi citesc obiectivele operaţionale de pe tabla secundară.

Explic care este menirea instrucţiunii şi scriu pe tablă formatul general al ei.Desenez pe tablă schema-bloc a instrucţiunii şi

Elevii pregătesc tema pentru acasă.

Fiecare grupă lansează la locul de lucru mediul de programare Turbo Pascal.

Prezintă caietele cu tema pentru acasă şi răspund la întrebările înaintate.Încarcă la calculator programul P66 şi fac explicaţiile cu privire la aplicarea instrucţiunii WHILE în programul dat.

Scriu în caiete tema lecţiei şi memorizează care sînt obiectivele operaţionale ale lecţiei curente.

Notează în caiete formatul general al instrucţiunii REPEAT în limbajul Pascal

Desenează în caiete schema bloc a instrucţiunii REPEAT.

Verificarea deprinderilor de lansare a mediului Turbo Pascal.

Verificarea deprinderilor de a lucra cu directoriile cu fişierile de programe Pascal.

Evaluarea atenţiei elevilor.

Evaluarea corectitudinii scrierii semnelor de reper în caiete.

1 min.

2 min

6 min.

1 min.

12 min.

6.Consolidarea cunoştinţelor dobîndite.

O3, O7

O4

O5

O7

instrucţiuniiREPEAT

Deosăbirele dintre instr.REPEAT şi WHILE

Analiza exemplului 1,2,3 din manual cu utilizarea instrucţiunii REPEAT.

Execuţia programului P68 din manual la calculator.

Lucrul individual

explic module de funcţionare a ei.

Afişez pe tablă tăbliţa cu formatul general al instrucţiunii WHILE alături de formatul instrucţiunii WHILE.

Împart elevilor fise cu lucru individual în care se necesită înlocuirea instrucţiunilor FOR şi WHILE prin instrucţiunea REPEAT.

Împart fişe pentru elevii cu nivel înalt de pregătire.

Elevii analizează ambele formate şi caută care sînt deosăbirile dintre aceste două instrucţiuni de ciclu. In caiete fixează cum trebuie să fie scrisă condiţia în ciclul REPEAT

Citesc fiecare exemplu şi îl transcriu în caiete.

Scriu în caiete variantele proprii cu înlocuirile efectuate.

Transcriu programul P68 din manual în mediul de programare Turbo Pascal şi îl dau la executare.

Elevii transcriu la calculator şi execută programul P69 din manual, iar elevii cu fişe îndeplinesc însărcinările.

Evaluarea atenţiei elevilor la depistarea deosebirilor dintre tipurile de cicluri.

Evaluarea corectitudinii înlocuirii ciclurilor FOR şi WHILE cu ciclul REPEAT

Evaluarea deprinderilor de lucru cu mediul de programare.

20 min.

7.Anunţarea temei pentru acasă şi notarea elevilor.

Anunţ tema pentru acasă şi însărcinările care trebuie executate din exerciţii şi întrebări.Notez răspunsurile elevilor prin comentarea activităţii lor pe parcursul lecţiei.

Scriu în caiete tema pentru acasă.

Prezintă agendele personale pentru notare.

Evaluarea şi notarea elevilor în dependenţă de rezultatele obţinute.

3 min.


Proiect didacticNumele, pronumele profesorului: Ghidrigan SilviaDisciplina – informatica, clasa IX-a

Tipul lecţiei: Lecţie de fixare şi consolidare a cunoştinţelor, de formare a priceperilor şi deprinderilor practice.Durata: 90 (2 lecții)

Subiectul:Instrucţiuni repetitive. Instrucţiunea WHILE. Instrucţiunea REPEAT. Rezolvarea problemelor, utilizând instrucţiunile WHILE si REPEAT.

Tehnologii didactice:

1. Metode de învăţământ, procedee şi tehnici didactice:1.1 cooperarea; (C28)1.2 conversaţia euristică, dialogul; (A22, C13, C18)1.3 procedeu de asociere (B15)1.4 problematizarea; (C 11, B11 )1.5 algoritmizarea, metoda comprimării informaţiei; (B3 , B4, C16, C17)1.6 explicaţia; (A18)1.7 lucrul cu conspectele de reper; (B13, A18, B10)1.8 studiul individual, descoperirea;1.9 Instruirea programată şi asistată de calculator; (C15)1.10 exerciţiul; 1.11 investigaţia; (Gilas Dinu)1.12 metoda variantelor noi; (C23)1.13 acordarea ajutorului în stimularea activitaţii.

2. Materiale didactice: Programe la calculator: SO WINDOWS 95,

Sistemul Turbo Pascal 7.0;

Conspecte de reper; Manuale; Fişe; Algoritmi.

3. Mijloace de învăţământ: Calculatoare PC.

( A- metode de activizare a perceperii şi atenţiei;

B- metode de activizare a memoriei;C- organizarea activitaţii de gândire a elevilor )

Obiectivele lectiei:1. Obiective cadru. Obiective de referinţă:

Cunoaşterea şi utillizarea instrucţiunilor limbajului Pascal Să identifice diagramele sintactice şi formulele metalingvistice ale instrucţiunilor WHILE şi REPEAT; Să cunoască modul de execuţie al instrucţiunilor; Să elaboreze programe, utilizând instrucţiunile WHILE şi REPEAT; Să dea exemple de probleme soluţionarea cărora necesită utilizarea instrucţiunilor ciclice.

1. Obiective operaţionale:O1 – să explice semantica instrucţiunii WHILE;O2 - să reprezinte instrucţiunea WHILE cu ajutorul schemelor logice;O3 - să descrie sintaxa instrucţiunii WHILE cu ajutorul diagramelor de sintaxă şi a formulei BNF;O4 – să explice semantica instrucţiunii REPEAT;O5 - să reprezinte instrucţiunea REPEAT cu ajutorul schemelor logice;O6 – să descrie sintaxa instrucţiunii REPEAT cu ajutorul diagramelor de sintaxă şi a formulei BNF;O7 – să descrie asemănările şi deosebirile dintre insrucţiunea WHILE şi REPEAT;O8 – să determine valorile variabilelor în rezultatul executării instrucţiunilor ciclice;O9 – să utilizeze instrucţiunile ciclice la aflarea răsturnatului unui număr, la aflarea valorii unei puteri, la aflarea divizorilor, la aflarea

sumei , produsului ...;O10 – să elaboreze un program, care sa determine suma , max (şi de cite ori se repeta) a unui şir de numere;O11- să elaboreze programe la calculator şi să le evalueze cu ajutorul calculatorului;

O12- să descopere noi algoritmi de rezolvare a problemelor .3. Obiective afective:

- Perceperea rolului calculatorului la rezolvarea problemelor ;- Necesitatea de-a cunoaste un limbaj de programare.

Etapele lecţiei:1. Momentul organizatoric - 2-3 min;2. Fixarea şi consolidarea cunostinţelor. Rezolvarea problemelor - 50 min;3. Efectuarea de exercitii practice la calculator - 30 min;4. Notarea elevilor, concluzii şi realizarea feedback-ului - 5 min5. Temă pentru acasă - 2 min.

Desfăşurarea lecţiei

Etapele lecţiei

Obiectivele operaţionale

Conţinutul informaţional şi aplicativ Activitatea profesorului Strategiile didactice Activitatea elevilor

1.2-3min

- Salut elevii.Anunţ tema şi obiectivele lecţiei. Îi cooperez în grup cîte doi după anumite

criterii.

Pregătesc cele necesare pentru

lecţie

2.50 min

O1

O2

O3

O4

O5

O6

O9

O8

O7

O9

O10

O10

1.La tablă trec trei elevi:I elev – trebuie să explice semantica, schema

logică şi sintaxa instrucţiunii While ;II elev- trebuie să explice semantica, schema

logică şi sintaxa instrucţiunii Repeat ;III elev –alcătuieşte următorul program: -Se da un număr N: word. De alcătuit un program

care să determine suma cifrelor acestui număr şi câte cifre conţine acest număr

2. Ca lucrul independent şi creativ le propun în grup câte doi un test – item cu alegere multiplă cu diferite situaţii de problemă.

Repartizez primele trei fişe şiexplic însărcinările, răspund la

întrebări

Repartizez fişele pentru fixarea şi consolidarea cunostinţelor, explic

Procedeu de asociere1.3

Problematizarea 1.4

descoperirea1.8

Cooperarea 1.1

Problematizarea1,4

Elevii primesc fisele,

examineazăContinutul

Elevii de la tabla pregătesc răspunsul,

rezolvă problema

Discutînd în grup selectează

răspunsul corect

3. Consolidăm cunostinţele teoretice4. Explicaţi deosebirile şi asemănările dintre

instrucţiunea While şi Repeat5. Analizăm în grup programul alcătuit la

tabla6. Propun urmatoarea problema:

-Se citesc de la tastatură un numar necunoscut de numere. Citirea se termină când se citeste numărul 0 (0 se include în şirul de numere). De alcătuit un program care să calculeze suma numerelor, max dintre numere şi de câte ori max se repetă.

7. Consolidarea noilor cunoştinţe8. Ca lucrul pentru acasă le propun

următoarea problemă: Se citesc de la tastatură un număr necunoscut de numere. Citirea se termină când se citeste numărul 0 (0 nu se include în şirul de numere). De alcătuit un program care să calculeze câte numere, au fost citite, max si min dintre numere si de cite ori max şi min se repetă.

insărcinările.

Strîng testele.Folosind metoda: conversaţia euristică, explicăm care sunt

răspunsurile corecte.Le creez situaţii de problemă.

Folosind dialogul euristic scriu la tablă programul

Conversaţia euristică1.2

Procedeul de asociere

1.3conversaţia

1.2

explicaţia1.6

conspecte de reper1.7

algoritmizarea1.5

Elevii participă la discuţie

Elevii de la tablă dau raspuns la întrebările de pe fişă.

Elevii scriu programul în

caiete.

Intrebări?

Problematizarea1.4

descoperirea1.8

Notează lucrul pentru acasă în

caiete

3.30 min

O9

O11

O9

O11

O12

1. Verificarea lucrului dat pentru acasă la calculator.

2. Le propun în 2 variante cîte o problemă, unde se cere de realizat un program la calculator

Lui Ghilas Dinu ii propun lucrul diferentiat

Testez programele, îmi notez rezultatele testării, răspund la întrebări acord ajutor în stimularea activitaţii elevilor.

Verific răspunsurile la fişe

Verific problemele date lui Dinu, îi propun o nouă

problemă de complexitate sporită

Investigatia1.11

metoda variantelor noi1.12

instruirea programată 1.9

stimularea1,13

studiul individual1.8

Conectează calculatoarele,

încarcă sistemul tp7, deschid şi

lansează programul dat pentru acasă

Elevii lucrează independent (sau în grup câte doi)

Exerciţiul1,10

la realizarea programului

4. 5min

Concluzii, întrebări..Notarea elevilor.

Pun intrebări pentru sistematizarea cunostinţelor.

Fac totalurile lecţiei.

Conversaţia1,2

Răspund la întrebări, pun

întrebări

5.2 min

Reamintesc ce a fost dat pentru acasă

Le zic la revedere

Deconectează calculatoarele

Anexez conţinutul fişelor:

Fişa N1

1. Explică semantica instrucţiunii While, modul de execuţie ;2. Reprezintă instrucţiunea While cu ajutorul schemei logice;3. Descrie sintaxa instrucţiunii WHILE cu ajutorul diagramelor de sintaxă şi formulei BNF.

4. Dă exemple de probleme soluţionarea cărora necesită utilizarea instrucţiunilor ciclice.

Fişa N2

1. Explică semantica instrucţiunii Repeat, modul de execuţie ;2. Reprezintă instrucţiunea Repeat cu ajutorul schemei logice;3. Descrie sintaxa instrucţiunii Repeat cu ajutorul diagramelor de sintaxă şi formulei BNF.4. Dă exemple de probleme soluţionarea cărora necesita utilizarea instrucţiunilor ciclice.

Fişa N3

Alcătuieşte următorul program:

-Se dă un numar N: word. De alcătuit un program care să determine suma cifrelor acestui număr şi câte cifre conţine acest număr.

De exemplu: N= 32156suma cifrelor: 17

numărul de cifre: 5

Fisa N4 (Primele 3 fişe le-au primit elevii de la tablă)

Membrii grupului: 1)_____________________

2)_____________________1. Analizaţi algoritmul (var x, i : integer) x:=3; i:=0; While x <= 10 do begin x:=x+5; i:=i+1; end Writeln (x,’ ’,i);Încercuiţi răspunsul corect ce va fi afişat:

a) 8 0b) 2 13c) 13 1d) 13 2e) nici un răspuns corect, de ce?

2. Analizaţi algoritmul ( var c:char, i: integer)

c:=’A’; i:=0; { ord(’A’)=65 } repeat inc(i); c:=succ(c); until ord(c) mod 4 =0; writeln (i,’ ’, c,’ ’,ord(c));

Încercuiţi răspunsul corect ce va fi afişat:a) 4 D 68b) 3 D Dc) 3 D 68 d) 4 D 69e) nici un răspuns corect, de ce?

3. Analizaţi algoritmul (var i, x:integer)

i:=1; x:=3; While i< 3 do x:=x+2; i:=i+1; Care va fi valoarea finală a variabilelor i şi x? Încercuiţi răspunsul corect!

a) i =2 x= 7 b) i= 3 x =9c) nici un răspuns corect,de ce ? d) i= 3 x= 7e) i=4 x= 7

Fisa N5Membrii grupului: 1)_____________________

2)_____________________

1. Analizaţi algoritmul (var x, i : integer) x:=13; i:=0; Wnile x >=2 do begin x:=x-3; i:=i+1; end Writeln (x,’ ’,i);

Încercuiţi răspunsul corect ce va fi afişat:f) 1 3g) 4 3h) 1 4i) 7 2j) nici un răspuns corect, de ce?

2. Analizaţi algoritmul ( var c:char, i: integer)

c:=’8’; i:=0; {ord(’8’)=56} repeat inc(i); c:=pred(c); until ord(c) mod 5 =4; writeln (i,’ ’, c,’ ’,ord(c)); Încercuiţi răspunsul corect ce va fi afişat:

f) 1 7 55g) 2 6 54 h) 3 5 53 i) 4 4 52j) nici un răspuns corect, de ce?

3. Analizaţi algoritmul (var a, b : integer) a:=21; b:=35; Wnile a <> b do If a>b then a:= a-b

else b:= b-a; Writeln (a,’ ’,b);Încercuiţi răspunsul corect ce va fi afişat:

a) 21 21b) 35 35c) nici un răspuns corect, de ce?d) 14 21e) 7 7

( Comentaţi rezultatul corect! )


PROIECT DE LECŢIE

Unitatea de învăţământ: „Gimnaziul Gheorghe Rîșcanu”Data: Clasa: a VIII a A,BProfesor: Ghidrigan SilviaDisciplina: InformaticaUnitatea de învăţare: Calcul tabelar - Ms. ExcelTitlul lecţiei: Evaluare Ms. Excel Tipul lecţiei: Evaluarea şi verificarea competenţelor dobânditeLocul de desfăşurare: Laboratorul de informatică (Sala 31)Durata: 50 min

Competenţe specifice:1. Utilizarea opţiunilor de formatare şi gestionare a datelor din foile de calcul2. Utilizarea formulelor şi a funcţiilor3. Utilizarea unor tehnici şi procedee de realizare a graficelor şi diagramelor

Obiective operaţionale: cognitive

o să utilizeze opţiunea de iniţializare pagină pentru setarea foii de calculo să formateze datele din foaia de calcul în funcţie de tipul loro să folosească referinţe pentru adresarea la datele din foaia de calculo să utilizeze formule şi funcţii pentru calculul unor valorio să insereze şi să formateze o diagramă respectând anumite cerinţe

afective o să se implice afectiv cu plăcere şi interes la toate etapele lecţiei

o să reacţioneze pozitiv la aprecierile sau criticile profesoruluio dezvoltarea acuităţii vizuale şi a simţului estetic

psiho-motorii o să utilizeze cu rapiditate tastatura şi mouse-ul pentru realizarea tuturor cerinţelor

Strategii didactice : metode de învăţământ: conversaţia, explicaţia, învăţarea prin descoperire principii didactice

o principiul participării active a eleviloro principiul conexiunii inverse (feed-back-ul)

forme de organizare a activităţii instructive: frontală, individuală forme de dirijare a activităţii: dirijată de profesor şi independentă resurse materiale: calculatorul, aplicaţia Microsoft Excel, Fişe de evaluare

Bibliografie:

1.A. Gremalschi, I. Mocanu,I. Spinei.”Informatica Limbajul Pascal” Manual pentru clasele IX-XI Chişinău, Î.E.P. Ştiinţa, 1999.2.Ilie Coanda, “Pascal, Programe-exemple”, LITERA, CHIŞINĂU – 1998Metode de evaluare:

Probă de evaluare practică Autoevaluarea

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Etapele lecţiei

Conţinutul şi activităţile de învăţare Strategii didactice

Activitatea profesorului Activitatea elevuluiMetode şi mijloace

Forme de organizare

Momentorganizatoric

Captarea atenţiei(2min)

Salutul Notarea absenţelor prin strigarea catalogului Verificarea existenţei condiţiilor materiale necesare

desfăşurării evaluării

Salutul Verifică condiţiile necesare

pentru începerea lecţiei

Conversaţia Activitate frontală

Precizarea titlului şi a obiectivelor

(3 min)

Se anunţă şi se scrie pe tablă data şi titlul lecţiei: Evaluare Microsoft Excel – SEM II Se precizează obiectivele evaluării: Se împart fişele de evaluare (anexa 1) Profesorul explică cerinţele subiectului şi dă indicaţii acolo unde este cazul

1.

Elevii notează data şi titlul lecţiei în caiete

Elevii ascultă cu atenţie

Conversaţia

Explicaţia

Activitate frontală

Dirijarea activităţii de

fixare şi consolidare a cunoştinţelor

(35 min)

Profesorul urmăreşte pe parcursul orei dacă se respectă cerinţele din Fişa de Evaluare (anexa 1) şi aplicarea corectă a cunoştinţelor teoretice însuşite anterior

Elevii analizează cu atenţie cerinţele din subiect Elevii crează materialul conform cerinţelor din Fişa de evaluare, aplicând noţiunile studiate şi respectând indicaţiile profesorului

Descoperirea

Exerciţiul

Activitate individuală

Asigurarea feed-back-ului

(8 min)

Se analizează activitatea desfăşurată Se verifică cantitativ şi calitativ rezolvarea cerinţelor practice şi face aprecieri verbale, individuale şi generale Pe baza baremului de corectare afişat pe Fişa de evaluare primită notează materialele create de elevi.

Reacţionează pozitiv la aprecierile profesorului sau corectează eventualele greşeli

Conversaţia

Activitate individuală

Încheierea lecţiei (2 min)

Preluarea tuturor materialelor de pe fiecare staţie de lucru în vederea evaluării corecte, conform baremului de corectare afişat pe Fişa de evaluare

Strângerea materialelor şi pregătirea pentru pauză Salutul

Explicaţia Activitate frontală

Pregătirea pentru pauză. Salutul

FIŞĂ DE EVALUARE

Microsoft Office - EXCEL

Curând va avea loc un Concurs Judeţean de Informatică. S-au înscris pentru concurs 10 elevi, din fiecare clasă. Pentru selecţia participanţilor din şcoală se va organiza o Simulare pentru concurs, pentru fiecare clasă. Se vor califica pentru etapa Judeţeană doar cei care reuşesc să obţină la Simulare peste nota 9. Presupunem că voi sunteţi cei care trebuie să prezentaţi “Situaţia statistică a Simulării” pentru una din clase.

Pentru ca situaţia sa fie cât mai frumos elaborată aveţi de parcurs următorii paşi:

1. Creaţi un registru de lucru nou, pe care îl salvaţi în directorul clasei voastre cu numele rezultate_simulare_numele tau.xls.2. Setaţi prima foaie de calcul a registrului de lucru astfel: dimensiune hârtie A4, orientare pagină Portret, margini: sus, jos, stânga, dreapta 2 cm, antet 1 cm, subsol 1 cm, centrat orizontal.3. Realizaţi un antet care să conţină: secţiune stânga SIMULARE, centrat CONCURS, în dreapta numărul paginii.4. Realizaţi un subsol care să conţină: în stânga Numele celui care realizează situaţia, centrat Clasa pentru care realizează situaţia, în dreapta data şi ora creării.5. Redenumiţi prima foaie de calcul cu numele Informatică, în care se va realiza un tabel cu rezultatele obţinute. Se vor da 2 probe: Teorie şi Practica pe calculator. Nota finală este media aritmetică a celor 2 probe. Rezultatul se va determina astfel: “CALIFICAT” pentru toţi cu Nota finală >9 şi “NECALIFICAT” pentru cei cu Nota finală <=9 (Atenţie! folosim funcţie sau formulă pentru fiecare calcul)

6. Să se determine cea mai mică notă pentru fiecare probă, dar şi pentru Nota finală, cea mai mare notă pentru fiecare probă, dar şi pentru Nota finală.7. Să se determine câţi elevi s-au calificat pentru or. Rîșcani.

8. Să se prezinte situaţia notelor finale sub formă de diagramă. Diagrama va afişa doar numele şi nota finală a fiecărui elev participant şi va avea afişată valoarea. Restul setărilor sunt opţionale.

Barem de corectare şi notare: 0,50p1. 0,50p2. 1p3. 1p4. 2p5. 1p6. 1p7. 1p

Notă: Se acordă 2 puncte din oficiu.

PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învăţământ: „Gimnaziul Gheorghe Rîșcanu”Data: Clasa: a VIII a A,BProfesor: Ghidrigan SilviaDisciplina: InformaticaUnitatea de învăţare: Calcul tabelar - Ms. Excel

Subiectul lecţiei: Microsoft Excel – Formatarea celulelorTipul lecţiei: Lecţie de transmitere/însuşire de cunoştiinţe

Obiective cadru:- dezvoltarea deprinderilor moderne de utilizator;- cunoaşterea modului de utilizare a unui instrumentar informatic;- înţelegerea conexiunii dintre tehnologia informaţiei / utilizarea calculatorului şi

societate.Nivelul de cunoştinţe al elevilor: Eleviilor li s-a prezentat fereastra aplicaţiei Excel , noţiunea de registru,foaie de calcul ,introducerea datelor,formatatrea foilor de calculObiective operaţionale:

- cognitive: să definească un registru sau caiet să definească noţiunea de celulă

- psiho-motorii: să lanseze în execuţie programul Microsoft Excel să deschidă si salveze un nou registru (foaie de calcul) Să introducă de la tastatură date în celule.

- afective: să manifeste interes pentru lecţie să conştientizeze necesitatea folosirii unei aplicaţii de calcul tabelar

- Metode şi procedee: Conversaţia şi explicaţia, problematizarea, învăţarea prin descoperire;

Mijloace de învăţământ: calculatorul,set de aplicaţiiStrategii didactice: Inductive.Forme de organizare: Frontală, individuală.Forma de evaluare: continuă.Locul desfăşurării lecţiei: laboratorul de informatică Durata: 50’

1.1 8. Bibliografie

1.A. Gremalschi, I. Mocanu,I. Spinei.”Informatica Limbajul Pascal” Manual pentru clasele IX-XI Chişinău, Î.E.P. Ştiinţa, 1999.2.Ilie Coanda, “Pascal, Programe-exemple”, LITERA, CHIŞINĂU – 1998

53

Scenariul desfăşurării lecţiei

Moment de lecţie

Activitatea profesorului Activitatea elevilor Durată

1. Moment organizatoric.

- se face prezenţa;- se pregăteşte materialul didactic şi se verifica echipamentele de calcul;- se anunţă modul de organizare al activităţii;

- ascultă profesorul şi îşi pregătesc materialele pentru lecţie;

3 min.

2. Reactualizarea cunoştinţelor.

1. Ce reprezintă programul Microsoft Excel:2.Cum se deschide aplicaţia?3. Cum definiţi o celulă?

4. Cum sunt notate rândurile şi coloanele?5..Cum salvăm un registru de lucru?

1.Este un program de calcul tabelar şi face parte din pachetul Office.2.Start- All Programs-Microsoft Office-Micro-soft Excel.3. Celula se găseşte la intersecţia unui rând cu o coloană şi ea păstrează o singură entitate de informaţie. Adresa celulei este dată de rândul şi coloana pe care se găseşte.4.Coloanele sunt identificate prin litere iar rândurile prin cifre.5.Meniul Fişier-salvare

5 min.

3. Anunţarea titlului lecţiei, a scopului şi a obiectivelor.

Scrie titlul lecţiei pe tablă „Formatarea celulelor ” şi precizează scopul şi obiectivele.

- îşi notează în caiete titlul lecţiei; 2 min.

4. Comunicarea noilor cunoştinţe.

Formatarea celulei

Pentru ca o celulă să devină activă se excută clic pe ea. Orice celulă are o combinaţie de Literă şi Cifră corespunzătoare coloanei şi rândului ( de ex. A1 este coloana A şi rândul 1, etc. ). Într-o celulă

Elevii ascultă profesorul şi îşi notează în caiete noile cunoştinţe.

40 min

54

activă se poate introduce un text, o formulă, numere, etc.

Prin intermediul mouse-ului se poate modifica lăţimea coloanei sau înălţimea rândului prin tragerea cursorului în direcţia dorită.

Cursorul „cruce neagră” existent în dreapta jos al unei celule active este „marcajul de umplere” care copiază conţinutul celulei prin simpla tragere cu ajutorul mouse-ului ( clic stânga apăsat continuu ). Activăm celula ,clik dreapta şi luăm obţiunea formatarea celulă sau din meniul pornire-submeniul Celule se deschide fereastra Formatare celule care are următoarele facilităţi:

Număr(deschide o fereastră de dialog în care alegem tipul datelor din celulă:general, număr,simbol monetar,contabil, dată, oră, procentaj,fracţie, ştiinţific,special, particularizat)

Aliniere(modul în care valorile sunt amplasate în interiorul celulelor :Aliniere text,control text,orientare text)

Font(putem selecta tipul si marimea caracterelor,atributele de stil:Font,stil font,dimensiune,subliniere,culoare, efecte, examinare)

Bordură-chenare(permite adăugarea unui tip de linie între şi în jurul celulelor:Linie,setări prestabilite,culoare bordură)

Umplere(efecte de umbră şi culoare pentru celulele selectate:

Elevii vor deschide fereastra Formatare celula:Meniul Pornire-submeniul Celule

Vor urmării si nota în caiete toate opţiunile oferite de aceasta fereastră şi vor realiza aplicaţii

In Foaia 1 realizaţi un tabel astfel

A1:numeB1:prenumeC1:venitul lunar-Font algerian,scrisul îngroşat albastru-introduceţi borduri şi umplerea celulei cu galben-introduceţi minim 5 înregistrări

55

Culoare fundal,culoare model,stil model, efecte de umplere,mai multe culori)

Protecţie

Concatenarea celulelorSe selecteaza celulele – se apasă butonul

Imbinare şi centrare din bara de butoane

In foaia 2 Imbinaţi celulele C3,D3 şi introduceţi textul Şcoala Bălileşti

56

FISA DE LUCRU

Calculati suma cifrelor unui numar natural n cu 4 cifre.

STARTciteste n;s←0; s←s + n mod 10;n←n div 10;s←s + n mod 10;n←n div 10;s←s + n mod 10;s←s + n div 10;scrie s;STOP

program suma_cifre;var n,s:integer;beginwrite('n='); readln(n);s:=0;s:=s+n mod 10;n:=n div 10;n←n div 10;s←s + n mod 10;s:=s+n mod 10;s:=s+n div 10;write('Suma cifrelor numarului este: ',s);end.

Se citesc doua numere naturale de la tastatura m si n. Sa se afiseze rezultatul expresiei m MOD n - 1 + m DIV n * 4.

STARTciteste x,y;r← m MOD n - 1 + m DIV n * 4;scrie r;STOP

program expresie;

var m,n,r:byte;beginwrite('x='); readln(x);write('y='); readln(y);r:= m MOD n - 1 + m DIV n * 4;write('Rezultatul expresiei este: ',r);end

Se citesc de la tastatura doua numere naturale a si b mai mari decat 99. Sa se afiseze ultima cifra a numarului b si ultimele doua cifre a produsului celor doua numere.

STARTciteste a,b;uc←b mod 10;u2c←a*b mod 100;scrie uc, u2c;STOP

program cifre;var a,b,uc,u2c:byte;beginwrite('a='); readln(a);write('b='); readln(b);uc:= b mod 10; u2c:= a*b mod 100; writeln('Ultima cifra a numarului ',b, ' este: ',uc);write('Ultimele doua cifre a produsului celor doua numere este: ', u2c); end.

57

AprobDirectorul gimnaziului „Gh.Rîşcanu”Frunze V._____________________

Proiectul de lunga durata la informatica

Clasa VII

Repartizarea orelor

Predare / învăţare 30Recapitulare / evaluare 4TOTAL 34 ore – 1 oră /săptămînă

Rîşcani 2011

Repartizarea orelor de predare / învăţare pe capitole1 Structura calculatorului 82 Sisteme de operare 113 Editarea textelor 15

Total 34

COMPETENŢE SPECIFICE LA INFORMATICĂ:

1. Formarea unei viziuni ştiinţifice asupra componentei informatice în societatea contemporană. 2. Cunoaşterea proceselor, principiilor şi metodelor de codificare şi decodificare a informaţiei în scopul realizării comunicării interumane şi uman – sistem informatic. 3. Identificarea structurii generale a sistemelor electronice, a principiilor de funcţionare a sistemelor de transmitere, stocare şi de prelucrare a informaţiei. 4. Elaborarea modelelor informatice ale obiectelor, sistemelor şi proceselor frecvent întâlnite în activitatea cotidiană. 5. Aplicarea metodelor de algoritmizare, de formalizare, de analiză, de sinteză şi de programare pentru soluţionarea problemelor legate de prelucrarea digitală a informaţiei. 6. Translarea algoritmilor frecvent utilizaţi într-un limbaj de programare de nivel înalt. 7. Colectarea, păstrarea şi prelucrarea informaţiei cu ajutorul aplicaţiilor software specializate. 8. Generarea şi elaborarea automată a documentelor Web.9. Efectuarea experimentelor virtuale, rezolvarea problemelor de activitate cotidiană şi elaborarea de modele ale fenomenelor studiate, folosind aplicaţii, laboratoare şi medii digitale educaţionale; interpretarea rezultatelor obţinute. 10. Respectarea regulilor de securitate, ergonomice şi etice în activităţile bazate pe utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor.

59

Nr. crt.

Nr. ore

Data Subiectul lecţiei Subcompetenţe Tipul lecţiei

Sugestii pentru exerciţii de învăţare, consolidare şi dezvoltare a

capacităţilor elevului

Tema în clasă

Tema pentr

u acasă

Unitatea de învăţare ISTRUCTURA CALCULATORULUI (8 ore)

1 Cunoaşterea structurii şi principiului de funcţionare a calculatorului:

[1] [1]

2 1. Tehnica securităţii

2.Informaţia şi reprezentarea ei.

3.Purtătorii de informaţie

- cunoaşterea şi respectarea regulilor de protecţie a muncii şi a securităţii vitale;- cunoaşterea şi explicarea termenilor de informaţie şi procese informaţionale;- descrierea formelor de reprezentare, stocare, - codificare şi transmitere a informaţiei; - codificarea şi decodificarea numerelor naturale, a informaţiei textuale.- cunoaşterea rolului informaţiei în istoria societăţii;

Exerciţii de:memorare a regulilor de protecţie a muncii şi a securităţii vitale;utilizare a terminologiei pe cît mai multe exemple de sisteme de transmitere, stocare şi prelucrare a informaţiei;evidenţiere a rolului informaţiei în istoria societăţii;

1.1,ex.1-3

1.1ex.4,5

3____

________

1.Sisteme de numeraţie

2.Unităţile de măsurare a informaţiei

- cunoaşterea modului de reprezentare şi transmitere a informaţiei;

Exerciţii de:codificare şi decodificare a informaţiei textuale;

1.2,ex.4; 1.2,ex5;

4

____

1.Codificarea textelor

2.Cantitatea de informaţie

cunoaşterea operaţiilor de codificare binară a informaţiei textuale;

Exerciţii de:estimare a cantităţii de informaţie în mesajele text;

1.3,ex.1; 1.4,ex.5

1.3,ex.2; 1.4,ex.4

5 1.Cuantizarea imaginilor

- - estimarea cantităţii de informaţie ce se conţine în mesajele text, grafice, audio şi video;

clasificare a informaţiei în funcţie de natura ei: informaţie textuală, informaţie grafică, informaţie audio,

1.5,ex.6; 1.6,ex.4

1.5,ex.8; 1.6,ex

60

____ 2.Codificarea şi decodificarea informaţiei sonore

- cunoaşterea unitatăţii de măsură a informaţiei şi să poată estima cantitatea de informaţie în mesajele text;- cunoaşterea modului de a explica termenii de prelucrare a informaţie şi sisteme informaţionale;- să dea exemple de sisteme de transmitere, stocare şi prelucrare a informaţiei;

informaţie video; .6

6 1.Componentele de bază ale calculatorului

- Identificarea şi descrierea părţilor componente ale calculatorului;: procesorul, memoria internă, dispozitivele de intrare-ieşire, memoria externă;- să înţeleagă principiul de comandă prin program;- să dea explicaţii referitoare la interacţiunea componentelor calculatorului în procesul prelucrării informaţiei;

Exerciţii de:identificare a componentelor de bază ale calculatorului şi a fluxurilor de informaţie;desenare a schemei funcţionale a calculatorului şi explicare a destinaţiei fiecărei componente;explicare a principiului de comandă prin program;

1.7,ex.9 1.7,ex.10

7 1.Structura şi funcţionarea calculatorului

- explicarea destinaţiei fiecărei componente a calculatorului : unitatea de sistem, tastatura, vizualizatorul, videorola, unităţile de disc flexibil, rigid şi optic, plăcile de sunet şi de reţea;-să dea explicaţii referitoare la interacţiunea componentelor calculatorului personal în procesul prelucrării informaţiei;

Exerciţii de:identificare a componentelor de bază ale calculatorului personal;explicare a destinaţiei fiecărei componente a calculatorului personal;memorare a regulilor de protecţie a muncii şi a securităţii vitale;pornire şi oprire a calculatorului, de montare şi demontare a discurilor;memorare a regulilor de îngrijire a calculatorului personal;

1.8,ex.1 1.8ex.2-4

8 Lecţie de evaluare nr.1

1.1-1.9 Repetare 1.1-1.9

61

Unitatea de învăţare IISisteme de operare

9 Cunoaşterea şi utilizarea sistemului de operare al calculatorului personal

10 1.Lecţie introductivă;

2.Funcţiile sistemului de operare;

- descrierea funcţiilor şi a componentelor de bazăale sistemului de operare la nivel elementar;-să cunoască modul de conectare şi deconectare a calculatorului;-să cunoască şi să respecte regulile de exploatare a tehnicii de calcul;-să cunoască funcţiile sistemului de operare;-să cunoască componentele de bază ale sistemului de operare;-să poată explica destinaţia fiecărei componente a sistemului de operare;

Exerciţii de:conectare şi deconectare a tehnicii de calcul;reprezentare intuitivă (prin desen) a structurii sistemului de operare;utilizare a terminologiei din domeniul sistemelor de operare pe cît mai multe exemple;explicare a destinaţiei fiecărei componente a sistemului de operare;explicare a modului de gestionare a resurselor sistemului de calcul;

2.1 2.1

11 1.Fişiere şi directoare;

2.Denumirile unităţilor externe;

-să cunoască termenii fişier şi director;-să cunoască şi să poată aplica regulile de formare a denumirilor de fişiere şi directoare;-să poată determina tipul fişierului;-să cunoască şi să poată explica structura multinivel a fişierelor şi directoarelor;-să cunoască denumirile unităţilor externe ale calculatorului;-să poată localiza fişierele specificate conform regulilor sistemului de operare;

Exerciţii de:compunere a denumirilor de fişiere şi directoare;utilizare a terminologiei în studiu pe cît mai multe exemple;clasificare a fişierelor în funcţie de tipul lor;de reprezentare intuitivă (prin desen) a structurii multinivel a fişierelor şi directoarelor;localizare a fişierelor specificate prin denumirile respective;

2.8 2.8

12 1.Interfeţe grafice- definirea structurii şi modul de utilizare a interfeţelor grafice;

Exerciţii de:formare şi consolidare a deprinderilor de lucru cu interfeţele grafice;

2.2-2.5 2.2-2.5

62

- identificarea tipurilor de ferestre; - efectuarea operaţiilor asupra ferestrelor din componenţa interfeţelor graficesă cunoască şi să poată identifica tipurile de ferestre ale interfeţelor grafice: de navigaţie; de explorare; de aplicaţie; de document; de dialog;să cunoască şi să poată efectua operaţii asupra ferestrelor: deplasare, redimensionare, defilare a conţinutului, închiderea ferestrei;să cunoască şi să poată utiliza elementele constitutive ale ferestrelor: butoanele sistem, maximizare, minimizare, restaurare şi închidere, bara de titlu, de defilare şi de instrumente, meniurile, linia de stare;să cunoască şi să poată utiliza meniurile interfeţelor grafice;să cunoască şi să poată explica semnificaţia pictogramelor utilizate în interfeţele grafice;să poată rearanja pictogramele unei ferestre;

determinare a tipului ferestrelor propuse;deplasare, redimensionare, defilare a conţinutului, deschidere şi închidere a ferestrei;utilizare a meniurilor interfeţelor grafice;explicare a destinaţiei elementelor constitutive ale ferestrelor;explicare a semnificaţiei pictogramelor propuse;aranjare a pictogramelor: manuală, automată, în funcţe de tip, de data creării, de dimensiune, de nume;

13 1.Aplicaţii frecvent utilizate:- ferestre de aplicaţii; - ferestre de navigare; - ferestre de explorare; - ferestre de dialog;

să cunoască şi să poată lansa în execuţie aplicaţiile frecvent utilizate ale sistemului de operare;să poată crea şi modifica desene cu ajutorul unui editor grafic simplu;să poată introduce, modifica şi tipări texte cu ajutorul unui editor simplu de texte;să cunoască destinaţia şi să poată utiliza aplicaţiile multimedia: reproducerea, înregistrarea şi editarea fişierelor de sunet, fişierelor de animaţie, discurilor audio ş.

Exerciţii de: creare şi editare a desenelor:desenare a liniilor şi figurilor din linii;desenare a figurilor din elipse şi dreptunghiuri;inserare a textului în desene;umplere a formei cu culoare; modificare a desenelor create;creare şi editare a fişierelor text:introducere a textelor;

2.6, 2.11 2.6, 2.11

63

a.; inserare, ştergere, căutare şi înlocuire a fragmentelor de text;tipărire a textelor;editare a fişierelor text create;înregistrare, reproducere şi editare a fişierelor de sunet;reproducere a fişierelor de animaţie;reproducere a discurilor audio;explicare a destinaţiei aplicaţiilor multimedia instalate pe calculatorul personal;utilizare a programelor demonstrative de aplicaţie furnizate împreună cu sistemul de operare (calculatorul de buzunar, agenda, jocuri electronice ş. a.);

14 1.Gestiunea aplicaţiilor să cunoască şi să poată utiliza modurile de lansare în execuţie şi oprire a unei aplicaţii;să poată lansa în execuţie mai multe aplicaţii;să poată efectua comutarea între aplicaţii;să cunoască şi să poată explica modul de partajare a resurselor calculatorului în cazul execuţiei concomitente a mai multor aplicaţii;

Exerciţii de:lansare în execuţie a mai multor aplicaţii;comutare între aplicaţii;explicare a modului de partajare a resurselor calculatorului între aplicaţii;reprezentare intuitivă (prin desen a modului de alocare a memoriei pentru programele de aplicaţii;reprezentare intuitivă (prin desen a modului de utilizare a procesorului în cazul execuţiei concomitente a mai multor aplicaţii;

2.10 2.10

15 1.Gestiunea datelor -să cunoască destinaţia atributelor unui fişier;-să poată naviga prin sistemul de fişiere al calculatorului personal;-crearea unui director;-selectarea fişierelor sau directoarelor;- efectuarea operaţiilor asupra fişierelor şi

Exerciţii de:explicare a semnificaţiei atributelor de fişier;navigare prin sistemul de fişiere al calculatorului personal;creare şi ştergere a directoarelor;mutare şi copiere a fişierelor şi

2.9 2.9

64

directoarelor; - estimarea capacităţii de memorare a suportului magnetic şi a suportului optic de informaţie;

directoarelor;creare a fişierelor cu ajutorul programelor de aplicaţii;ştergere a fişierelor create;redenumire a fişierelor şi directoarelor;modificare a atributelor de fişier;căutare a fişierelor şi directoarelor;personalizare a ferestrelor de navigare;

16 1.Gestiunea discurilor -cunoaşterea şi explicarea termenilor de tip: format fizic şi format logic al datelor pe disc;- cunoaşterea modului de amplasare a datelor pe discurile magnetice şi pe discurile optice;- estimarea capacităţii de memorare a suportului magnetic şi a suportului optic de informaţie;-să cunoască regulile de folosire şi de întreţinere a discurilor;-să cunoască şi să poată efectua operaţiile de formatare, de defragmentare şi de verificare a discurilor;să poată crea copii de siguranţă;

Exerciţii de:reprezentare intuitivă (prin desen) a formatului fizic şi a formatului logic ale datelor pe disc;estimare a capacităţii de memorare a discurilor magnetice şi a discurilor optice;memorare şi respectare a regulilor de folosire şi de întreţinere a discurilor;formatare, verificare şi defragmentare a discurilor;creare a copiilor de siguranţă a fişierelor şi discurilor;modificare a etichetei de volum a discului magnetic;

2.9 2.9

17 1.Reţele de calculatoare2.Componente de reţea

-să cunoască şi să poată explica modul de conexiune a calculatoarelor într-o reţea locală;-să cunoască structura reţelelor locale de calculatoare;-să cunoască componentele sistemului de operare destinate lucrului în reţea;-să cunoască şi să poată explica modul de conexiune a calculatoarelor într-o reţea locală;-să cunoască structura reţelei locale de calculatoare;

Exerciţii de:reprezentare intuitivă (prin desen) a structurii unei reţele locale;explicare a modului de transmitere a informaţiei între calculatoarele reţelei;Exerciţii de:reprezentare intuitivă (prin desen) a structurii reţelei locale;explicare a modului de transmitere a informaţiei între calculatoarele reţelei;localizare a calculatoarelor conectate la reţea;

1.9,ex.1-52.12

1.9,ex6-122.12

65

-să cunoască componentele sistemului de operare destinate lucrului în reţea;-să poată identifica calculatoarele din reţea accesibile utilizatorului;-să poată utiliza resursele reţelei locale;-să cunoască proprietăţile reţelelor globale;

transmitere a datelor prin reţeaua locală;reprezentare intuitivă (prin desen) a structurii reţelelor globale;setare a atributelor resurselor partajate prin reţea;

18 1.Sistemul de asistenţă să cunoască destinaţia şi modul de folosire a sistemului de asistenţă;să poată căuta informaţia necesară prin parcurgerea îndrumarelor sau prin indicarea cuvintelor cheie;să poată căuta informaţia de asistenţă în funcţie de context;

Exerciţii de:reprezentare intuitivă (prin desen) a structurii sistemului de asistenţă;căutare a informaţiei de asistenţă în funcţie de subiectele propuse;explicare a modului de utilizare a sistemului de asistenţă;

2.7 2.7

19 Drept informatic Să cunoască şi să poată explica şi exemplifica noţiunile: dreptul de autor, marcă, licenţă.Să poată numi principalele infracţiuni informaţionale: pirateria, contrafacerea, ingerinţa, crearea şi difuzarea programelor dăunătoareSă explice moduri de protejare ale sistemului de calcul de viruşi

Exerciţii de:Determinare a copyright-ului, mărcii şi licenţei de utilizare a produsului program legaleVerificare cu ajutorul programelor Antivirus a discului flexibil sau rigid

2.13 2.13

20 Lecţie de evaluare nr.2

2.1 – 2.13

2.1 – 2.13

Unitatea de învăţare IIIEDITAREA TEXTELOR (12 ore)

21 Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de editare a textelor

22 1.Introducerea şi editarea textului

- aplicarea operaţiilor specifice editării textelor; - utilizarea instrumentelor de corectare - crearea şi prelucrarea listelor inserarea; ştergerea; opierea; mutarea; căutarea; înlocuirea;

Exerciţii de:introducere a textului;precizare a rezultatelor operaţiilor de editare propuse;editare a textelor propuse;

3.1 3.1

66

-inserarea simbolurilor internaţionale;-inserarea simbolurilor speciale;

23 1.Formatarea caracterelor

-să cunoască termenul corp de litere (font);-să poată determina caracteristicile unui corp de litere;-să poată stabili un corp de litere predefinit;-să poată schimba corpul de litere;-să poată evidenţia textul cu ajutorul atributelor aldin, cursiv, subliniere;să poată stabili şi anula atributele;să cunoască şi să poată identifica corpurile de litere frecvent utilizate;să poată formata caractere prin copieri de format;

Exerciţii de:utilizare a terminologiei pe cît mai multe exemple;precizare a dimensiunilor şi atributelor caracterelor din textele propuse;identificare a corpului de litere propus;formatare a textelor conform modelelor propuse;creare a efectelor speciale cu ajutorul aplicaţiilor încorporate în editorul de texte;utilizare a stilurilor predefinite;creare a stilurilor pentru formatarea caracterelor;

3.2 3.2

24 1.Formatarea paragrafelor

să cunoască termenii paragraf, aliniere, tabulatori, identări, chenare;să înţeleagă şi să poată efectua operaţiile destinate formatării paragrafelor:alinierea;indentarea;modificarea spaţiului dintre rânduri;modificarea spaţiului dintre paragrafe;încadrarea într-un chenar şi umbrirea unui paragraf;definirea tabulatorilor;să poată explica modul de delimitare a paragrafelor şi de stocare a informaţiei referitoare la formatării;să poată formata paragrafe prin copieri de format;

Exerciţii de:explicare a termenilor în studiu pe cît mai multe exemple;precizare a atributelor de formatare a paragrafelor propuse;formatare a paragrafelor conform modelelor propuse;reprezentare intuitivă (prin desen) a structurii textului ce conţine mai multe paragrafe;observare şi înţelegere a legăturii între delimitatorii de paragraf şi modul de stocare a informaţiei referitoare la formatării;utilizare a spaţierilor standard;definire a spaţierilor proprii;

3.3 3.3

25 1.Aşezarea în pagină să cunoască şi să poată utiliza operaţiile destinate aşezării textului în pagină:definirea marginilor;centrarea textului pe verticală;

Exerciţii de:definire a dimensiunilor foii de hârtie;definire a marginilor;centrare a textului pe verticală

3.4 3.4

67

adăugarea numerelor de pagină;crearea antetelor şi a subsolurilor;definirea dimensiunilor foii de hârtie;crearea coloanelor tip ziar;

conform modelelor propuse;numerotare a paginilor;creare de antete şi subsoluri;creare a coloanelor de tip ziar;aşezare a textului în pagină conform modelelor propuse;

26 1.Instrumente de corectare

să cunoască şi să poată utiliza facilităţile oferite de analizorul ortografic;să cunoască şi să poată utiliza funcţiile de analiză sintactică;să poată folosi dicţionarul pentru a găsi sinonime şi antonime;să poată folosi funcţiile de corectare a erorilor în timpul tastării;să poată folosi funcţiile de inserare automată a obiectelor în timpul tastării;

Exerciţii de:explicare a modului de funcţionare a instrumentelor de corectare;precizare a domeniilor de aplicare a analizorului ortografic;activare şi dezactivare a instrumentelor de corectare;depistare a erorilor ortografice în textele propuse;inserare automată în text a obiectelor în timpul tastării;depistare a erorilor de sintaxă în textele propuse;

3.11 3.11

27 1.Liste să poată crea liste numerotate sau marcate cu simboluri de evidenţă;să poată modifica listele numerotate sau marcate;să poată ordona listele create;

Exerciţii de:creare a listelor numerotate;creare a listelor marcate;adăugare şi eliminare a elementelor din listă;ordonare a listelor create;

3.6 3.6

28 1.Tabele să poată crea tabele cu ajutorul sistemului de asistenţă;să poată insera tabele de model prestabilit;să poată desena tabele cu ajutorul instrumentelor de desenare;să cunoască şi să poată efectua operaţiile de modificare a tabelelor:inserarea, eliminarea şi copierea rândurilor;inserarea, eliminarea şi copierea coloanelor;

Exerciţii de:reprezentare intuitivă (prin desen) a operaţiilor efectuate asupra tabelelor;creare a tabelelor cu ajutorul sistemului de asistenţă, prin inserare sau desenare;redimensionare a tabelelor, a rândurilor şi coloanelor;formatare a datelor din tabele;precizare a rezultatelor operaţiilor efectuate asupra rândurilor şi

3.6 3.6

68

modificarea dimensiunilor tabelului, rândurilor şi coloanelor;concatenarea celulelor;adăugarea şi eliminarea chenarelor;sortarea tabelelor;

coloanelor tabelelor propuse;modificare a structurii tabelelor propuse;sortare a datelor din tabele;adăugare şi eliminare a chenarelor;concatenare a celulelor;

29 1.Stiluri şi şabloane să cunoască modul de generare a corespondenţei pe baza formularelor tipizate;să poată crea şi modifica stiluri de caractere, şi de paragraf ;să poată modifica şabloane de document

Exerciţii de:creare şi modificare a stilurilor de caractere şi de paragraf;creare şi modificare a formularelor tipizate;

3.5 3.5

30 Lecţie de evaluare nr.3 3.1 – 3.6 3.1 – 3.6

31 1.Inserarea imaginilor să poată insera obiecte grafice pre-desenate din bibliotecile editorului sau din alte surse;să cunoască şi să poată efectua operaţii asupra imaginilor:redimensionare, ştergerea, mutarea imaginilor;formarea chenarului;inserarea legendei;tăierea imaginilor;să poată crea cadre pentru poziţionarea textelor, tabelelor şi a imaginilor;să poată stabili modul în care textul înconjoară un cadru;

Exerciţii de:inserare a imaginilor primite odată cu editorul de texte;inserare a imaginilor create cu ajutorul editoarelor grafice;modificare a imaginilor cu ajutorul operaţiilor de redimensionare, tăiere, mutare etc.;poziţionare a imaginilor cu ajutorul cadrelor;formare a chenarelor;

3.7, 3.8 3.7, 3.8

32 1.Crearea desenelor să cunoască şi să poată utiliza instrumentele de desenare încorporate în editorul de texte;să creeze şi să modifice desene;să adauge text în desenele create;să poată muta, copia şi redimensiona desenele;

Exerciţii de:inserare în text a desenelor create de utilizator;formare a deprinderilor de lucru cu instrumentele de desenare încorporate în editor;mutare, copiere, redimensionare şi ştergere a desenelor;

3.9 3.9

69

inserare de text în desenele create;33 * Configurarea

sistemului de operaresă cunoască şi să poată explica termenul configurarea sistemului de operare;să cunoască şi să poată efectua operaţiile destinate configurării sistemului de operare:configurarea ecranului;gestiunea videorolei;setarea proprietăţilor tastaturii;setarea datei şi a orei;setarea proprietăţilor regionale;

Exerciţii de:configurare a ecranului;setare a proprietăţilor videorolei;setare a proprietăţilor tastaturii: limba, viteza de repetare, viteza de clipire, comutare între mai multe limbi ş. a.;setare a datei şi orei;stabilire a proprietăţilor regionale: formatul de afişare a numerelor, simbolurile monetare, formatul orei şi a datei;

2.5 2.5

34 * Diagrame să poată crea diagrame pe baza unui tabel existent;să poată crea diagrame folosind date noi;să poată modifica diagramele create;

Exerciţii de:identificare a elementelor constitutive ale diagramelor propuse;creare a diagramelor cu ajutorul sistemului de asistenţă;modificare a diagramelor create;

3.10 3.10

35 * Corespondenţă combinată

să cunoască modul de generare a corespondenţei pe baza formularelor tipizate;să poată crea şi modifica surse de date pentru generarea corespondenţei;să poată crea şi modifica formularele tipizate pentru generarea corespondenţei;să poată genera scrisori şi plicuri prin combinarea formularelor tipizate şi surselor de date;

Exerciţii de:reprezentare intuitivă (prin desen) a fluxurilor de date în procesul generării corespondenţei combinate;explicare a etapelor de creare a corespondenţei combinate;creare şi modificare a surselor de date;creare şi modificare a formularelor tipizate;generare a scrisorilor şi plicurilor pe baza surselor de date şi a formularelor tipizate propuse sau create de elev;

3.12 3.12

36 Lecţie de evaluare finală nr.4

3.1-3.12 Repetare

37 La dispoziţia profesorului

70

AprobDirectorul gimnaziului „Gh.Rîşcanu”Frunze V._____________________

Proiectul de lunga durata la informatica

Clasa VIII

71

Repartizarea orelor

Predare / învăţare 30Recapitulare / evaluare 4TOTAL 34 ore – 1 oră /săptămînă

Rîşcani 2011

Repartizarea orelor de predare / învăţare pe capitole1 Structura calculatorului 82 Sisteme de operare 113 Editarea textelor 15

Total 34

COMPETENŢE SPECIFICE LA INFORMATICĂ:

1. Formarea unei viziuni ştiinţifice asupra componentei informatice în societatea contemporană. 2. Cunoaşterea proceselor, principiilor şi metodelor de codificare şi decodificare a informaţiei în scopul realizării comunicării interumane şi uman – sistem informatic. 3. Identificarea structurii generale a sistemelor electronice, a principiilor de funcţionare a sistemelor de transmitere, stocare şi de prelucrare a informaţiei. 4. Elaborarea modelelor informatice ale obiectelor, sistemelor şi proceselor frecvent întâlnite în activitatea cotidiană. 5. Aplicarea metodelor de algoritmizare, de formalizare, de analiză, de sinteză şi de programare pentru soluţionarea problemelor legate de prelucrarea digitală a informaţiei. 6. Translarea algoritmilor frecvent utilizaţi într-un limbaj de programare de nivel înalt. 7. Colectarea, păstrarea şi prelucrarea informaţiei cu ajutorul aplicaţiilor software specializate. 8. Generarea şi elaborarea automată a documentelor Web.

72

9. Efectuarea experimentelor virtuale, rezolvarea problemelor de activitate cotidiană şi elaborarea de modele ale fenomenelor studiate, folosind aplicaţii, laboratoare şi medii digitale educaţionale; interpretarea rezultatelor obţinute. 10. Respectarea regulilor de securitate, ergonomice şi etice în activităţile bazate pe utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor.

Repartizarea orelor

Predare / învăţare 31Recapitulare / evaluare 3

TOTAL 34 ore – 1 oră săptămânal

Repartizarea orelor pe unităţi de învăţare

Partea I. Calcul tabelar 16I. Microsoft Excel. Noţiuni generale. 1II. Păstrarea informaţiilor în foile de calcul 5III. Formule şi calcule 3IV. Diagrame 2V. Obiecte grafice 3VI. Baze de date şi liste 2Partea a II-a. Algoritmi 15

Noţiune de algoritm Generalităţi despre algoritmi 5Instrucţiunile limbajului algoritmic 10Total 31

73

Clasa VIII

Calcul tabelar (16 ore)1-3 Microsoft Excel.

Gestionarea fişierelor Elementele unei foi de calculIntroducerea informaţieiValidarea datelor

Să cunoască noţiunea de tabel de calcul şi destinaţia lor.Să cunoască noţiunea de foaie de calculSă poată crea, salva, deschide un fişier ExcelSă cunoască şi să poată identifica elementele unei foi de calcul: coloane, rânduri, celule, antet de coloană, antet de rând;Să poată selecta elementele foilor de calcul;să cunoască tipurile de date care pot fi introduse în foile de calcul;să poată introduce valorile acceptate de foile de calcul: texte, numere, date calendaristice, mărci de timp;să poată completa celulele adiacente şi crea serii de date;

P1P2 – P3

Exerciţii de:explicarea a terminologiei pe cît mai multe exemple;creare unui caiet cu foi de calcul salvare unui caiet cu foi de calcul deschiderea unui caiet cu foi de calculexplicarea a terminologiei pe cît mai multe exemple;creare a foilor de calcul şi selectare a elementelor propuse;Exerciţii de:precizare a tipului datelor propuse;introducere în foile de calcul a textelor, numerelor, datelor calendaristice şi mărcilor de timp;completare a celulelor adiacente;creare a seriilor de date;

ConspectConspect,[2] p. 99-108

ConspectConspect,[2]” p. 99-108

4-5 Editarea datelor în foile de calculFormatarea în foile de calcul

să cunoască operaţiile de editare a datelor în foile de calcul;să poată edita datele unei celule: modificarea, ştergerea, copierea;să poată edita conţinutul unei selecţii: copierea, mutarea, ştergerea;să poată efectua transpunerea rândurilor şi coloanelor;să poată insera şi elimina celule, rânduri sau coloane;să poată utiliza facilităţile de căutare şi înlocuire a

P4 – P5 Exerciţii de:explicare a operaţiilor de editare în foile de calcul;precizare a rezultatelor operaţiilor de editare propuse;editare a datelor în foile de calcul;Exerciţii de:explicare a terminologiei din domeniul formatării pe cît mai multe exemple;precizare a rezultatelor operaţiilor de formatare propuse;

Conspect,[2] p. 111-114

Conspect,[2]” p. 111-114

74

datelor;să dea exemple de probleme soluţionarea cărora necesită utilizarea operaţiilor de editare;să cunoască termenii format, format predefinit, format definit de utilizator;să cunoască rolul atributelor de format;să poată efectua formatarea datelor în foile de calcul:formatarea valorilor numerice;formatarea celulelor cu stiluri;modificarea dimensiunii rândurilor şi coloanelor;

formatare a datelor în foile de calcul;

II FORMULE ŞI CALCULE

Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de prelucrare a datelor în foile de calcul

6. Operatori, operanzi să cunoască destinaţia şi modul de utilizare a operatorilor:aritmetici; relaţionali; pentru texte; pentru referinţe;să cunoască tipul rezultatelor furnizate de operatori;să cunoască prioritatea operatorilor;să dea exemple de probleme soluţionarea cărora necesită utilizarea anumitor operatori;să cunoască clasificarea operanzilor utilizaţi în calculul tabelar;să cunoască şi să poată utiliza: referinţele absolute; referinţele relative; referinţele mixte; valori constante; nume predefinite sau definite de utilizator;- să dea exemple de probleme soluţionarea cărora necesită utilizarea anumitor categorii de operanzi;

P6 Exerciţii de:memorare o operatorilor utilizaţi în calculul tabelar;precizare a rezultatelor furnizate de operatorii propuşi;clasificare a operatorilor;precizare a tipului rezultatelor furnizate de operatorii propuşi;Exerciţii de:memorare a categoriilor de operanzi utilizaţi în calculul tabelar;precizare a categoriei operanzilor propuşi;clasificare a operanzilor;precizare a entităţilor specificate prin referinţele propuse;

Conspect,[2] p. 115

Conspect,[2]” p. 115

7-8 Utilizarea formulelorFuncţii

să cunoască regulile de compunere a formulelor;să cunoască regulile de evaluare a formulelor;să poată utiliza formulele pentru efectuarea calculelor ;să cunoască funcţiile predefinite ale aplicaţiei de calcul tabelar;să poată utiliza funcţiile predefinite pentru rezolvarea problemelor din matematică, fizică, prelucrarea textelor;

P7 – P8 Exerciţii de:memorare a regulilor de compunere şi evaluare a formulelor;precizare a rezultatelor evaluării formulelor propuse;explicare a modului de conversie a valorilor în procesul de evaluare a formulelor;precizare a tipului rezultatelor furnizate de formulele propuse;compunere şi utilizare a formulelor pentru efectuarea calculelor;clasificare a funcţiilor pe categorii;precizare a tipului rezultatelor furnizate de

Conspect,[2] p. 115


75

funcţiile propuse;utilizare a funcţiilor pentru prelucrarea informaţiilor din foile de calcul;

III DIAGRAME Cunoaşterea şi utilizarea diagramelor9-10 Elementele unei

diagrameCrearea diagramelorEditarea unei diagrame

să cunoască tipurile frecvent utilizate de diagrame;să cunoască şi să poată identifica elementele unei diagrame:axa valorilor, axa categoriilor, axa seriilor de date;reperele pentru valori şi etichetele care le definesc;titlurile pentru axe, textele explicative, titlul diagramei;liniile de caroiaj;marcherii pentru date, serii de date, formula seriei de date, numele seriilor de date;să înţeleagă legătura între datele selectate şi elementele diagramei respective;să poată crea diagrame fixate în foaia de calcul şi diagrame ca documente separate;să cunoască tipurile de diagrame: zonă, bară, coloană, linie, cerc, inel;să cunoască avantajele şi neajunsurile fiecărui tip de diagramă;să poată alege tipul de diagramă în funcţie de specificul datelor reprezentate;să cunoască şi să poată utiliza operaţiile de editare a diagramelor: modificarea valorilor reprezentate, adăugarea şi excluderea anumitor elemente, modificarea modului şi ordinii de trasare;să cunoască şi să poată utiliza operaţiile de formatare a diagramelor: formatarea zonelor, liniilor, datelor şi textelor;

P9 – P10P11 – P12

Exerciţii de:explicare a terminologiei pe cît mai multe exemple;selectare şi evidenţiere a elementelor din care sînt compuse diagramele;explicare a modului de reprezentare a datelor din tabel prin diagrame;desenare a diagramelor ce corespund datelor selectate;observare şi înţelegere a legăturii între valorile datelor selectate şi elementele diagramei;clasificare a diagramelor propuse;evidenţiere a avantajelor şi neajunsurilor fiecărui tip de diagramă;creare a diagramelor în foaia de calcul şi ca documente separate;memorare a regulilor pentru alegerea tipului de diagramă;creare a diagramelor combinate;creare a diagramelor cu serii şi categorii ierarhizate;Exerciţii de:editare a diagramelor propuse;modificare a tipului de diagramă;formatare a elementelor diagramelor propuse;formatare automată a diagramelor;

Conspect,[2] p. 118Conspect,[2] p. 118

Conspect,[2] p. 118Conspect,[2]” p. 118

IV OBIECTE GRAFICE

Să poată insera în tabelele de calcul obiecte grafice create sau preluate din alte aplicaţii

11. Obiecte grafice să poată crea imagini în foile de lucru şi pe diagramele fixate;să poată prelua obiecte grafice din alte aplicaţii;să cunoască şi să poată efectua operaţii asupra obiectelor grafice: mutarea, copierea, redimensionarea, gruparea şi separarea, editarea şi formatarea;

P13 Exerciţii de:creare şi modificare a obiectelor grafice;preluare a obiectelor grafice din alte aplicaţii;

Conspect,[2] p. 117


V BAZE DE DATE ŞI LISTE

Crearea şi utilizarea bazelor de date în formă de liste

76

12-13 Noţiuni elementare de baze de dateGestionarea listelor

să cunoască sensul termenului bază de date;să cunoască şi să poată utiliza termenii înregistrare, câmp, numele câmpului;să poată crea liste;să dea exemple de probleme soluţionarea cărora necesită utilizarea bazelor de date;să cunoască şi să poată utiliza operaţiile destinate gestiunii listelor:introducerea unor noi înregistrări;căutarea unei înregistrări;modificarea înregistrărilor;eliminarea unei înregistrări;selectarea înregistrărilor;

P14 – P15 Exerciţii de:utilizare a terminologiei din domeniul bazelor de date pe cît mai multe exemple;reprezentare intuitivă (prin desen) a structurii listelor propuse;creare a listelor;diferenţiere a termenilor bază de date, liste, câmp, numele câmpului, numele listei;introducere a datelor în listă;Exerciţii de:explicare a operaţiilor pentru gestionarea listelor;gestionare a listelor cu ajutorul formularului pentru date;observare şi înţelegere a legăturii între structura listei şi operaţiile destinate gestiunii acestora;creare şi modificare a listelor;

Conspect Conspect

14. Sortarea înregistrărilorSelectarea înregistrărilor

P 16 Exerciţii de:explicare a operaţiilor de sortare a înregistrărilor;sortare a înregistrărilor din listele propuse sau create de elevi;explicare a termenilor sortare ascendentă, sortare descendentă, cheie;

Conspect,[2] p. 122


15-16 Filtrarea datelorEfectuarea subtotalurilor

să cunoască şi să poată utiliza operaţia de selectare a înregistrărilor;să poată defini condiţii complexe de selectare;să dea exemple de probleme soluţionarea cărora necesită utilizarea operaţiilor de filtrare;să cunoască şi să poată utiliza metodele de rezumare a datelor;să dea exemple de probleme soluţionarea cărora necesită calcularea totalurilor şi subtotalurilor;

P 16 Exerciţii de:explicare a operaţiei de selectare a înregistrărilor;selectare a înregistrărilor cu ajutorul condiţiilor simple şi a condiţiilor complexe;Exerciţii de:explicare a operaţiilor de rezumare a datelor;rezumare a datelor din listele propuse sau create de elevi;rezumare a datelor prin consolidare;creare şi utilizare a tebelelor de sinteză;

Conspect,[2] p. 122


17. Lecţie de evaluare nr. 1

C1

Partea a II-a. Algoritmi (16ore)VI NOŢIUNE DE

ALGORITMGENERALITĂŢI DESPRE

Înţelegerea noţiunii de algoritmCunoaşterea proprietăţilor de bază ale algoritmilor

77

ALGORITMI18. Proprietăţile

algoritmilor- să cunoască proprietăţile fundamentale ale algoritmilor;

P 17 Exerciţii de:evidenţiere a proprietăţilor algoritmilor pe baza exemplelor propuse;observare şi înţelegere a legăturilor între proprietăţile algoritmului şi modul de execuţie pe calculator;

Conspect Conspect

19. Metode de reprezentare a algoritmilor

să cunoască şi să poată utiliza metodele de reprezentarea a algoritmilor prin limbajul algoritmic, prin tabele de decizie, prin scheme logice;să dea exemple de algoritmi reprezentaţi prin diferite metode;să cunoască avantajele şi neajunsurile metodelor de reprezentare a algoritmilor;să înţeleagă legătura dintre metoda de reprezentare a algoritmului şi repertoriul de instrucţiuni al executantului;

P 18 Exerciţii de:reprezentare a algoritmilor prin diferite metode;observare şi înţelegere a legăturii între modul de reprezentare a algoritmului şi repertoriul de instrucţiuni al executantului;evidenţiere a avantajelor şi neajunsurilor fiecărui mod de reprezentare a algoritmilor;transcriere a algoritmilor formulaţi în limbaj convenţional în reprezentări formalizate;

Conspect Conspect

20 Clasificarea algoritmilor

să poată clasifica algoritmii conform criteriilor de structură: liniari, cu ramificări, ciclici;să dea exemple de algoritmi cu structura indicată:să cunoască parametrii de calitate a algoritmilor: necesarul de memorie şi timpul de execuţie; să poată clasifica algoritmii conform destinaţiei: algoritmi informaţionali şi algoritmi de comandă;să dea exemple de algoritmi informaţionali şi algoritmi de comandă;

P 19 Exerciţii de:clasificare a algoritmilor conform criteriului de structură;clasificare a algoritmilor conform destinaţiei;explicare a rolului parametrilor de calitate în implementarea algoritmilor pe calculator;estimare a criteriilor de calitate pentru algoritmii propuşi;

Conspect Conspect

21. Executantul FURNICA

Să cunoască termenii executant, repertoriul de instrucţiuni al executantului, mediul de lucru al executantului;să cunoască repertoriul de instrucţiuni al executantului FURNICA;să cunoască formatul general al algoritmului;să înţeleagă modul de execuţie a algoritmilor;

P 20 Exerciţii de:utilizare a terminologiei pe cît mai multe exemple;descriere a mişcări Furnicii în procesul execuţiei algoritmilor propuşi;precizare a rezultatelor furnizate de algoritmii propuşi;

Conspect, Help

Conspect

INSTRUCŢIUNILE LIMBAJULUI ALGORITMIC

Cunoaşterea şi utilizarea instrucţiunilor

22. Instrucţiunea de CICLU

să cunoască destinaţia şi formatul general al instrucţiunii CICLU;să poată utiliza instrucţiunea CICLU pentru elaborarea algoritmilor repetitivi;

P 21 Exerciţii de:explicare a modului de execuţie a instrucţiunii CICLU;desenare a schemei grafice a instrucţiunii CÎT;

[3]C4.1 - 4.6

[3]C4.1 - 4.6

78

să poată preciza numărul de execuţii al instrucţiunilor din corpul ciclului;să poată clasifica instrucţiunile în instrucţiuni simple şi instrucţiuni compuse;să cunoască modul de transfer al controlului la execuţia instrucţiunii CICLU;să elaboreze algoritmi în care se utilizează instrucţiunea CICLU;să dea exemple de probleme soluţionarea cărora necesită repetarea ciclică a secvenţelor de instrucţiuni;

identificare a problemelor soluţionarea cărora necesită utilizarea algoritmilor repetitivi;observare şi înţelegere a legăturilor informaţionale şi de control între părţile componente ale instrucţiunii CICLU;elaborare a algoritmilor repetitivi pentru executantul FURNICA;reprezentare intuitivă (prin desen) a procesului de execuţie a algoritmilor repetitivi;elaborare a algoritmilor repetitivi în care se apelează subalgoritmi;

23 Instrucţiunile de repetare(de ciclu): REPERĂ N ORI şi CÎT

să cunoască destinaţia şi formatul general al instrucţiunii CÎT şi REPERĂ N ORI;să cunoască termenii conexiune inversă, condiţie de terminare, condiţie de continuare a ciclului;să poată utiliza instrucţiunea CÎT şi REPERĂ N ORI pentru elaborarea algoritmilor repetitivi cu conexiune inversă;să poată preciza numărul de execuţii a instrucţiunilor din corpul ciclului CÎT şi REPERĂ N ORI;să cunoască modul de transfer al controlului la execuţia instrucţiunii CÎT şi REPERĂ N ORI;

P 22 Exerciţii de:explicare a modului de execuţie a instrucţiunii CÎT şi REPERĂ N ORI; desenare a schemei grafice a instrucţiunii CÎT şi REPERĂ N ORI;identificare a problemelor soluţionarea cărora necesită utilizarea algoritmilor repetitivi cu conexiune inversă;observare şi înţelegere a legăturilor informaţionale şi de control între părţile componente ale instrucţiunii CÎT şi REPERĂ N ORI;

c.9.1 – 9.9 c.9.1 – 9.9

24-25.

Rezolvare de probleme

să elaboreze algoritmi în care se utilizează instrucţiunea CÎT şi REPERĂ N ORI;să dea exemple de probleme soluţionarea cărora necesită repetarea ciclică a secvenţelor de instrucţiuni în funcţie de situaţia în care se află executantul;

P 23 – P 24

Exerciţii de:elaborare a algoritmilor repetitivi cu conexiune inversă pentru executantul FURNICA;reprezentare intuitivă (prin desen) a procesului de execuţie a algoritmilor repetitivi cu conexiune inversă;elaborare a algoritmilor repetitivi cu conexiune inversă în care se apelează subalgoritmi;

9.10 – 9.14

9.10 – 9.14

26. Instrucţiunea DACĂ

să cunoască destinaţia şi formatul general al instrucţiunii DACĂ;să cunoască termenii condiţie simplă, condiţie compusă;să poată utiliza instrucţiunea DACĂ pentru elaborarea algoritmilor cu ramificaţii;să cunoască modul de transfer al controlului la execuţia instrucţiunii DACĂ;

P 25 Exerciţii de:explicare a modului de execuţie a instrucţiunii DACĂ; desenare a schemei grafice a instrucţiunii DACĂ;identificare a problemelor soluţionarea cărora necesită utilizarea algoritmilor cu ramificaţii;observare şi înţelegere a legăturilor informaţionale şi de control între părţile

10.1 – 10.6

10.1 – 10.6

79

componente ale instrucţiunii DACĂ;27. rezolvare de

problemesă elaboreze algoritmi în care se utilizează instrucţiunea DACĂ;să dea exemple de probleme soluţionarea cărora necesită luarea deciziilor în funcţie de situaţia în care se află executantul;

P26 Exerciţii de:elaborare a algoritmilor cu ramificaţii pentru executantului FURNICA;reprezentare intuitivă (prin desen) a procesului de execuţie a algoritmilor cu ramificaţii;elaborare a algoritmilor cu ramificaţii în care se apelează subalgoritmi;

10.1 – 10.6

10.1 – 10.6

28. SubalgoritmiProceduriApel de procedură

să cunoască termenii algoritm principal, subalgoritm, apelul subalgoritmului;să dea exemple de probleme soluţionarea cărora necesită divizarea problemei complexe în subprobleme mai mici;să cunoască modul de transfer al controlului în cazul apelului unui subalgoritm;

P 27 Exerciţii de:explicare a modului de execuţie a apelurilor de subalgoritmi;identificare a subproblemelor soluţionarea cărora necesită utilizarea subalgoritmilor;observare şi înţelegere a legăturilor informaţionale şi de control între algoritm şi subalgoritmii apelaţi;

6.1 – 6.4 6.1 – 6.4

29. Subalgoritmi. Rezolvare de probleme

să cunoască şi să poată utiliza metoda rafinării succesive pentru elaborarea algoritmilor;

P 28 Exerciţii de:elaborare a subalgoritmilor pentru executanţii FURNICA ;reprezentare intuitivă (prin desen) a memoriei calculatorului în procesul execuţiei algoritmilor şi subalgoritmilor;

6.5 -6.9 6.5 -6.9

30. Lecţie de evaluare nr.2

C2 C 4 – 6 C 4 – 6

31-33.

Executantul CANGUR (cunoscând instrucţiunile executantului FURNICA să studieze de sinestătător)

să cunoască repertoriul de instrucţiuni al executantului CANGUR

P 29 – P31 Exerciţii de:utilizare a terminologiei pe cît mai multe exemple;descriere a mişcării peniţei în procesul execuţiei algoritmilor propuşi;precizare a rezultatelor furnizate de algoritmii propuşi;

5.1 -5.4 5.1 -5.4

34. Lecţie de totalizare C3Notă: Se lămureşte pentru un executant:

Mediul;Cuvintele cheie;Instrucţiunile de lucru;Şi în baza lui se propune să se studieze al doilea executant unde profesorul este în rol de consultant.

C3

80

Proiect de lectie

DISCIPLINA: TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI A COMUNICAŢIILORCLASA : A IX-A DSUBIECTU: REŢELE DE CALCULATOARETIPUL LECTIEI: DOBÂNDIRE DE NOI CUNOŞTINŢESCOPURI:DE A ÎNŢELEGE CONCEPTUL DE REŢEA DE CALCULATOARE ŞI DE A ENUMERA AVANTAJELE LUCRULUI IN REŢEA, ÎN MOD SPECIAL IN REŢEAUA INTERNET

CONTINUTUL INFORMATIV:Lecţia conţine informaţii teoretice şi aplicaţii practice cu privire la reţele de calculatoare cunoscute, făcându-se referire la reţeaua Internet. Sunt prezentate noţiuni precum: reţea, modem, rooter, swich, Internet, Intranet, etc.

OBIECTIVE OPERATIONALEPână la sfârşitul orei, elevii vor fi capabili să:O1: înţeleagă impactul tehnologiilor informatice în societate precum şi a necesităţii utilizării reţelelor de calculatoareO2: definească o reţea de calculatoare şi componentele acesteiaO3: înţeleagă modul de conectare fizică şi de instalare a softului aferentO4: realizeze o shemă generală, pe baza prezentărilor oferite de colegi, cu elementele definitorii ale unei reţeleO5: să-şi formeze şi să-şi dezvolte deprinderile de utilizare a mijloacelor moderne de comunicare – reţeaua InternetO6: să-şi formeze un mod de gândire creativ, în structurarea şi rezolvarea sarcinilor de lucru iar la sfârşitul orei să se autoevalueze

RESURSE MATERIALE (MIJLOACE DE INVĂŢĂMÂNT)- CD cu soft educational – Instruire asistată de calculator utilizând un program de predare « Curs de informatică interactiv » realizat

de I.S.A.- reţea proprie de calculatoare- suport de curs (manualul)- fişe de lucru- material didactic (placa de retea, calculator dezmembrat)- planşe pe format A2- Prezentare Power Point : INTERNETUL – Reţeaua cu cea mai mare extindere

81

RESURSE PROCEDURALE(METODE ŞI PROCEDEE)Metode şi procedee :- conversaţia: frontală, individuală, recapitulativă dezvoltată şi expozitivă, explicaţia, descoperirea- aplicaţii pe calculatorORGANIZAREA ACTIVITĂŢII ELEVILOR :

- Individual- Pe grupe- La nivelul întregii clase

STRATEGIE DE EVALUARE :- Chestionar de autoevaluare- Fişe de evaluare

CONDIŢII INIŢIALE DE REALIZARE:Lecţia se desfăşoară în Laboratorul de informatică, Sala 2, laborator dotat cu 25 de calculatoare conectate la o reţea locală şi la reţeaua de Internet.

DESFĂŞURAREA LECŢIEILecţia se desfăşoara folosind metode moderne de predare+învăţare, şi anume metoda centrată pe elev, în care predarea se face ţinând cont de stilul de învăţare al elevului.Scopul predării

Strategii de predare Timp alocat

Strategii de învăţare Resurse Elevi cu dominantă vizuală

Elevi cu dominantă auditivă

Elevi cu dominantă practică

Oferirea de informaţie legată de reţelele de calculatoare

Instruirea asistată de calculator utilizând un program de predare : „Curs de informatică interactiv” realizat de I.S.A.

15 min

Descoperă punctele principale ale prezentării multimedia (sunt prezentate tipurile de reţea, exemple, entităţi participante, conectarea fizică a staţiilor într-o reţea şi instalarea soft-ului, animate şi însoţite de sunet);

Ascultă prezentarea animată de intervenţia profesorului cu exemple legate de reţelele utilizate la ora actuală;Pun intrebări în momentele de oprire a prezentării multimedia;

Utilizează tastatura pentru luarea notiţelor cu cuvinte proprii într-un editor de texte;Desenează schematic tipurile de reţele şi elementele definitorii ale acestora;

CD cu soft educaţional;Reţeaua proprie de calculatoare;

Explicarea conceptelor teoretice

Suport de curs şi fişe de lucru

10 min

„observă” conceptele teoretice din suportul de curs în care punctele cheie sunt evidenţiate

Completează spaţiile goale din fişele de lucru, pe măsură ce se derulează prezentarea

Studiază o placă de reţea pusă la dispoziţia lor de profesor şi o încorporează pe placa de bază;Simulează instalarea softului

Suport de curs;Fişe de lucru;

82

prin fonturi cu italic;Subliniază cu culori sau încadrează în chenar principalele noţuini legate de reţele;

multimedia; pentru reţeaua din laborator;Citesc şi rezolvă testul programat pe calculator de la sfârşitul prezentării multimedia;

Placă de reţea;Test pe calculator;

De la teorie la practică: cea mai mare şi des utilizată reţea, Internetul

Predare reciprocă(Aplicaţie: Internetul – reţeaua cu cea mai mare extindere);Profesorul monitorizează activitatea (vine cu completări legate de tehnologia de ultimă generaţie „Wireless”);

15 min

Prezintă colegilor trecerea de la conceptul general de „reţea” la „reţeaua Internet”, componentele şi aplicaţiile necesare funcţionării acesteia (pe baza suportului de curs şi a experienţei personale);

Pun întrebări colegilor (vizual) care „ predau” pe baza suportului de curs, oferindu-le, în acelaşi timp, celor cu dominantă practică şansa de a-şi realiza schema;Întocmesc un raport verbal în privinţa mesajelor cheie (feedback);

Simulează şi realizează o schemă generală, pe baza prezentărilor oferite de colegi, a transferului informaţiilor cu ajutorul internetului, printr-un modem sau cablu de reţea sau unde radio;

Reţeaua proprie de calculatoare;Planşe de format A2;

Dezvoltarea de abilităţi de comunicare orală

Dezbateri 15 min

Răspund întrebărilor adresate de ceilalţi colegi şi apelează la profesor;

Aduc argumente pro şi contra utilizării diferitelor tipuri de reţele pentru navigarea pe Internet

Utilizează diagramele realizate pe parcursul orei, pentru ideile principale şi legăturile dintre acestea;Se leagă de realitate pentru a interveni în dezbatere;

Autoevaluare Completarea individuală a chestionarului

5 min Chestionar de autoevaluare

Chestionar de autoevaluare

Chestionar de autoevaluare

Evaluarea lecţiei:Ce a decurs bine?Ce trebuie modificat în viitor?

83

Data : __________Clasa : Disciplina : InformaticaSubiectul lecţiei : Tipul lecţiei Resurse procedurale (metode, procedee, interacţiuni, forme de organizare a activităţii elevilor) :Metode si procedee :- conversaţia: frontală, individuală, recapitulativă dezvoltată şi expozitivă, explicaţia, descoperirea- aplicaţii pe calculatorForme de organizare a activitatii elevilor :

- Individual- Pe grupe- La nivelul intregii clasei

Resurse materiale (mijloace de învăţământ):- CD cu soft educational – Instruire asistata de calculator utilizand un program de predare « Curs de informatica interactiv » realizat

de I.S.A.- suport de curs (manualul)- fişe de lucru



1.Aspect informativ- conţinut ştiinţific X Lecţia are un bogat conţinut ştiinţific, dar care a fost

prezentat astfel încât să se adapteze la nivelul clasei, nivel care in acest caz este destul de ridicat

- adaptarea la nivelul clasei X

- încadrarea noilor cunoştinţe în sistemul cunoştinţelor anterioare X În desfăşurarea lecţiei s-a urmărit corelarea noilor cunoştinţe cu cele anterior dobândite, respectându-se cerinţele progamei şcolare

- realizarea cerinţelor programei şcolare (obiective-cadru, obiective de referinţă; competenţe generale, competenţe specifice)

X

2.Aspect formativ

84

- utilizarea metodelor activ-participative (sugerate de programa şcolară)

X Respectând programa şcolară s-au utilizat metode activ-participative, doar realizarea de corelaţii interdisciplinare a lăsat de dorit, acesta fiind o clasă cu specific mecamic, lucru greu de aplicat în practică

- realizarea conexiunii inverse X- dezvoltarea capacităţilor intelectuale X- valorificarea valenţelor educative ale temei X- dezvoltarea capacităţii de transfer (realizarea de corelaţii intra/inter/transdisciplinare)

X

3. Metodologia didactică- aplic. metodelor şi a procedeelor didactice X

Doamna profesoara a aplicat la clasă metode moderne de predare, dovedind cunoştinţe solide în acest sens. Încadrarea în timp a fost buna, deşi s-a lucrat pe grupe

- utilizarea mijloacelor de învăţământ X- încadrarea în timp X4. Evaluarea activităţii elevilor

- iniţială X

Pe tot parcursul desfăşurării lecţiei a avut loc o evaluare permanentă a elevilor atât cu privire la cunoştinţele anterioare cât şi cu privire la cele nou acumulate

- formativă X- finală X

5. Relaţia profesor-elev; elev-elev- atmosferă de lucru în clasă X Atmosfera în clasă a fost, şi de acestă dată, relaxată,

elevii dovedind o bună comunicare cu doamna profesoară, aceasta reuşind să menţină un cadru de lucru lejer, dar totodată ordonat, deşi lucrul s-a desfăşurat pe grupe şi în acest caz este mai dificil de menţinut ordinea în sală

- organizarea activităţii pe grupe sau independent/individual X

6. Alţi indicatori

85

Proiect de lecţie5

DISCIPLINA: TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI A COMUNICAŢIILORCLASA : A IXSUBIECTU: PREZENTAREA PRIMELOR NOŢIUNI DE CALCUL TABELARTIPUL LECTIEI: DOBÂNDIRE DE NOI CUNOŞTINŢESCOPURI:SCOPUL ÎNTREGII SESIUNI ESTE DE A ÎNŢELEGE ŞI UTILIZA PRIMELE NOŢIUNI DE CALCUL TABELAR

CONTINUTUL INFORMATIV:Lecţia conţine informaţii teoretice şi aplicaţii practice cu privire la modul de calcul tabelar, făcându-se referire la Microsoft Excel. Sunt prezentate noţiuni precum: foaie de lucru, registru, celule, formule, etc.

OBIECTIVE OPERAŢIONALEPână la sfârşitul orei, elevii vor fi capabili să:O1: cunoască şi să utilizeze aplicaţia Microsoft Excel din pachetul Microsoft OfficeO2: să-şi dezvolte deprinderi de lucru cu foi de calcul şi celuleO3: să-şi formeze capacitatea de a utiliza instrumente informatice în procesul de predare – învăţare, respectiv de a identifica lecţia de pe reţea şi de a o utiliza de câte ori este nevoie.RESURSE MATERIALE (MIJLOACE DE INVATAMANT)

- CD cu soft educaţional – Instruire asistată de calculator utilizând un program de predare « Curs de informatică interactiv » realizat de I.S.A.

- reţea proprie de calculatoare- suport de curs (manualul)- fişe de lucru- Prezentare Power Point : EXCEL-un mod usor de calcul tabelar

RESURSE PROCEDURALE(METODE SI PROCEDEE)Metode si procedee :- conversaţia: frontală, individuală, recapitulativă dezvoltată şi expozitivă, explicaţia, descoperirea

5 Proiect de lecţie aplicabil la toate tipurile de lecţii din sistem (dobândire de cunoştinţe, mixtă, formare de priceperi şi deprinderi, recapitulare, evaluare)86

- aplicaţii pe calculatorORGANIZAREA ACTIVITĂŢII ELEVILOR :

- Individual- Pe grupe- La nivelul intregii clase

STRATEGIE DE EVALUARE :- Chestionar de autoevaluare- Fişe de evaluare

CONDITII INIŢIALE DE REALIZARE:Lecţia se desfăşoară în Laboratorul de informatică, Sala 2, laborator dotat cu 25 de calculatoare conectate la o reţea locală şi la reţeaua de Internet. DESFĂŞURAREA LECŢIEILectia se desfasoara conform metodelor moderne de invatare predare în care se pune accent pe stilurile de invăţare ale elevuluiScopul predării Strategia de

predareTimp alocat Strategii de invatare Resurse

Elevi cu dominantă vizuală

Elevi cu dominantă auditivă

Elevi cu dominanta practică

Oferirea de informatii: operatii de baza specifice calculului tabelar

Instruire asistată de calculator utilizând o lecţie realizată in Microsoft Power Point

10 min Descoperă punctele principale ale prezentării Power Point si urmăresc explicaţiile profesorului

Ascultă prezentarea animată de intervenţia profesorului si urmăresc individual lecţia Pun intrebări in momentele de oprire a prezentării Power Point

Desenează schematic principalele comenzi ce urmează a fi folosite pe parcursul lecţiei

Reţeaua proprie de calculatoareElevii copiază lecţia in caietePrezentare Power Point a lecţiei

Explicarea conceptelor teoretice

Suport de curs electronic in Power Point şi fişe de lucru

15 min Urmăresc prezentarea Power Point , identifică şi subliniază din suportul de curs oferit principalele etape necesare lucrului cu editorul de calcul tabelar

Urmăresc prezentarea Power Point şi completează spaţiile goale din fişele de lucru, pe baza informaţiilor „auzite” de până acum

Verifică schema desenată anterior urmărind încă o dată prezentarea Power Point

Fişe de lucru;Prezentarea Power Point a lecţiei;

De la teortie la practică

Practică individuală pe computer

15 min Aplică cunoştinţele teoretice dobândite, folosind o fişă de lucru pregătită anterior

Urmează indicaţiile oferite de fişa de lucru, consultând, în caz de nevoie, prezentarea Power Point

Răspunde cerinţelor elaborate de profesor prin fişa de lucru. Se pot deschide aplicaţii Excel

Fişe de lucru

Evaluarea lecţiei Test interactiv 10 min Test interactiv pentru grupa de vizuali

Test interactiv pentru grupa de auditivi

Verificarea implementării fişei de lucru pe computer

Test pe computer cu autocorectare

87

Evaluarea lecţiei:Ce a decurs bine?Ce trebuie modificat în viitor?

4.2. Fișă DE OBSERVARE A LECŢIEI

Data : ___________________Clasa : IX Disciplina : InformaticaSubiectul lecţiei : test de verificare Tipul lecţiei : de verificare si apreciere a rezultatelor scolareStrategii didactice:


- Forme de organizare a activitatii de evaluare: individuala in etapa de rezolvare a testului si de autoevaluare colectiva in etapa de apreciere a lucrarii


- Resurse psihologice ale desfasurarii activitatii: Capacitatea de invatare a clasei

Elevii si-au insusit notiunile teoretice predate la capitolul Mijloace moderne de comunicare- Internet, precum si modul de utilizare a acestuia.

Diagnosticul motivatiei Interesul pentru insusirea cunostintelor necesare este acelasi la intregul colectiv

Motivatie Se vor constientiza elevii de necesitatea utilizarii Internetului pentru documentare, comunicare si prezentarea informatiilor din domeniul

propriu de activitate- Resurse materiale:

test cu itemi cu alegere multipla, cu raspuns scurt/ de completare, de tip pereche, cu alegere dualabarem de notare detaliat a testului flipchart

88



1.Aspect informativ- conţinut ştiinţific X Lecţia are un bogat conţinut ştiinţific, dar care a fost prezentat astfel încât să se

adapteze la nivelul clasei, nivel care in acest caz este destul de ridicat- adaptarea la nivelul clasei X- încadrarea noilor cunoştinţe în sistemul cunoştinţelor anterioare

X În desfăşurarea lecţiei s-a urmărit corelarea noilor cunoştinţe cu cele anterior dobândite, respectându-se cerinţele progamei şcolare

- realizarea cerinţelor programei şcolare (obiective-cadru, obiective de referinţă; competenţe generale, competenţe specifice)

X

2.Aspect formativ- utilizarea metodelor activ-participative (sugerate de programa şcolară)

X Respectând programa şcolară s-au utilizat metode activ-participative, doar realizarea de corelaţii interdisciplinare a lăsat de dorit, acesta fiind o clasă cu specific mecamic, lucru greu de aplicat în practică- realizarea conexiunii inverse X

- dezvoltarea capacităţilor intelectuale X- valorificarea valenţelor educative ale temei X- dezvoltarea capacităţii de transfer (realizarea de corelaţii intra/inter/transdisciplinare)

X

3. Metodologia didactică- aplic. metodelor şi a procedeelor didactice X

Doamna profesoara a aplicat la clasă metode moderne de predare, dovedind cunoştinţe solide în acest sens. Încadrarea în timp a fost buna, deşi s-a lucrat pe grupe

Pe tot parcursul desfăşurării lecţiei a avut loc o evaluare permanentă a elevilor atât cu privire la cunoştinţele anterioare cât şi cu privire la cele nou acumulate

- utilizarea mijloacelor de învăţământ X- încadrarea în timp X4. Evaluarea activităţii elevilor - iniţială X- formativă X- finală X

5. Relaţia profesor-elev; elev-elev- atmosferă de lucru în clasă X Atmosfera în clasă a fost, şi de acestă dată, relaxată, elevii dovedind o bună

comunicare cu doamna profesoară, aceasta reuşind să menţină un cadru de lucru lejer, dar totodată ordonat, deşi lucrul s-a desfăşurat pe grupe şi în acest caz este mai dificil de menţinut ordinea în sală

- organizarea activităţii pe grupe sau independent/individual

X

89

6. Alţi indicatori

Proiect de lecţie6

DISCIPLINA:TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIEICLASA: IX SUBIECTUL : Aplicatii practice de laborator

TIPUL LECŢIEI: Fixare si formare de deprinderi si priceperiSCOPURI:

INFORMATIV -fixarea si consolidarea notiunilor teoretice prin aplicatii concrete; FORMATIV

-formarea deprinderilor de utilizare corecta a aplicatiilor PowerPoint; EDUCATIV

-dezvoltarea atitudinii pozitive fata de introducerea calculatorului in toate domeniile de activitate; -dezvoltarea motivatiei invatarii, a intereselor de cunoastere si a trairilor intelectuale; -exprimarea unui mod de gandire creativ in structura si rezolvarea problemelor;NIVELUL INITIAL AL CLASEI:

-elevii cunosc sistemul de operare Windows -elevii au cunostinte despre utilitarul Microsoft Word

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:Până la sfârşitul orei vor fi capabili să: O1: definească noţiunea de prezentare; O2: lanseze în execuţie aplicaţia, şi să introducă corect date;RESURSE PROCEDURALE( METODE ŞI PROCEDEE):

metode de invatamant -metode de comunicare orala: conversatia, explicatia; -metode de actiune: exercitiul, problematizarea;

procedee de instruire -conversatia de consolidare;6 Proiect de lecţie aplicabil la toate tipurile de lecţii din sistem (dobândire de cunoştinţe, mixtă, formare de priceperi şi deprinderi, recapitulare, evaluare)

90

-explicatia (in etapa de asimilare a noilor cunostinte); -exercitii de consolidare;

forme de organizare a activitatii instructive -frontala;

-individuala; -pe grupe;

forme de dirijare a activitatii -dirijata de profesor sau prin materiale didactice;

-independenta; resurse materiale

-Un calculator (sistem de operare Windows, pentru utilizare: Microsoft Office)-Caiet de notiţe;-Proiect didactic;-Fişe de lucru.

material bibliografic de specialitate - Tehnologia informatiei si a comunicatiilor

Manual pentru clasa a X – aAutoare : Daniela Oprescu, Cristina Eugenia Damacus

spatiu de instruire :laboratorul de informatica metode de evaluare

-evaluare sumativa; -evaluare continua (cu ajutorul calculatorului); -evaluare formativa;DESFASURAREA ACTIVITATII 1. Momentul organizatoric

pregatirea lectiei -intocmirea proiectului didactic;

organizarea si pregatirea clasei -verificarea frecventei elevilor;

-verificarea existentei resurselor materiale; 2. Captarea atentiei clasei

anuntarea obiectivelor operationale explicarea modului de desfasurare a activitatii

Elevii sunt rugati de profesor sa porneasca calculatoarele si sa lanseze in executie aplicatia Microsoft PowerPoint.Se trece apoi la reactualizarea cunostintelor.

91

3. Reactualizarea cunostintelor:Profesorul are la dispoziţie un set de intrebări prin care va verifica oral nivelul de cunoştiinte.INTREBARE RASPUNS ASTEPTAT

1. Ce este o aplicatie PowerPoint? Aplicatia PowerPoint este un editor grafic care ne ajuta sa creem prezentari de proiecte, promovarea unor produse sau servicii, rapoarte privind realizarile unei firme intr-o perioada data, rezentari cu caracter personal(album si fotografii).

2. Ce este o slide-ul sau diapozitivul?Elementul de baza al unei al unei aplicatii este slide-ul sau diapozitivul.

3. Cum se lanseaza in executie o aplicatie PowerPoint?

Meniul Start Programs Microsoft PowerPoint; Se efectueaza dublu click pe pictograma de pe descktop;

4. Cum se realizeaza salvarea unei prezentari? Care sunt modalitatiile de vizualizare a unei prezentari?

Salvarea unei prezentari se realizeaza in felul urmator:Meniul File Save As (Fisier Salvare ca);Vizualizarea unei prezentari se realizeaza in felul urmator:

Meniul Expunere diapozitiv – Vizualizare diapozitiv. Cu ajutorul butonului sau tastei F5.

4. Intensificarea retinerii si asigurarea transferului de informatii (cu exercitii initiale de verificare)

Fisa 1 - Microsoft PowerPoint1.Realizati o prezentare care sa contina textul urmator: Diapozitiv 1“Modalitati de formatare a unei prezentariConceptul de formatare se refera la schimbarile care se fac in aspectul unei prezentari.Pentru a formata un text ce urmeaza a fi introdus, se muta cursorul in locul in care se doreste introducerea textului si apoi se da comanda de

formatare.Pentru a formata un text deja introdus, acesta se selecteaza si apoi i se da comanda de formatare.”Formatarea caracterelor-pentru titlul: fontul utilizat Arial, dimensiune font 16, italic, culoare font verde, aliniere la centru-pentru text: fontul utilizat Times New Roman, dimensiune font 12, italic, culoare font rosu, culoare fond galben, aliniere la stangaDiapozitiv 2“Formatarea caracterelorCaracterele sunt reprezentate de litere, numere, simboluri (&,*,$), semen de punctuatie si spatii.Termenul de formatare al caracterelor se refera la atributele pe care le au caracterele individuale intr-o prezentare.In cadrul unui text, caracterele

utilizate sunt bine definte de anumite marimi cum ar fi: tipul fontului, stilul si dimensiune acestuia.”Formatarea caracterelor

92

-pentru titlul: fontul utilizat Arial, dimensiune font 14, ingrosat, culoare font rosu, aliniere la centru-pentru text: fontul utilizat Arial, dimensiune font 14, ingrosat, culoare font verde, culoare fond albastru, aliniere la stangaDiapozitiv 3“Cum se redimensioneaza caseta de text?Pasul 1 –se executa clic in sectiunea titlului sau a textului.Acesta va fi incadrat de un cadruIn coltul cadrului precum sip e fiecare din cele patru laturi ale acestuia, se observa punctele pentru redimensionare(mici patratele)Pasul 2-pentru redimensionarea pe o singura directie(numai pe orizontala sau numai pe verticala), se fixeaza cursorul mouse-ului pe unul din

patratele aflate pe directia dorita si tinand butonul apasat, se trage pana cand caseta a capatat dimensiunea dorita dupa care se eliberaeaza butonul”Formatarea caracterelor-pentru titlul: fontul utilizat Times New Roman, dimensiune font 16, ingrosat, culoare font portocaliu, aliniere la centru-pentru text: fontul utilizat Arial Narrow , dimensiune font 14, ingrosat, culoare font alb, culoare fond albastru deschis, aliniere la stanga2.Salvati prezentarea cu numele modalitati de formatare .3.Aplicati efecte de animatie diapozitivelor4.Vizualizati prezentarea.

Fisa 2-Microsoft PowerPoint1.Realizati o prezentare cu numele APLICATIE (FISIER-SALVARE CA…)2.Inserati in prezentare 5 diapozitive.(INSERARE – DIAPOZITIV NOU)Diapozitiv 1Editati textul urmator:“Programul Microsoft PowerPoint face parte din pachetul de programe Microsoft Office, alaturi de Word si Excel, este folosit pentru realizarea

de prezentari animate in domenii cum ar fi cel publicitar.Fiind o aplicatie din pachetul Microsoft Office , Microsoft PowerPoint prezinta o interfata destul de asemanatoare cu cea a programelor Word si Excel , avand o serie de elemente comune : aceeasi organizare a sistemului de meniuri si a barelor de instrumente.”

Formatarea caracterelor-pentru text: fontul utilizat Times New Roman, dimensiune font 16, cursiv, culoare font verde, culoare fond galben, aliniere la stanga FORMAT-

FONT,FORMAT-FUNDAL, butonul ALINIERE LA STANGA-inserati o imagine din colectia Office INSERARE – IMAGINE - MINIATURA Diapozitiv 2Editati textul urmator:“Fiind o aplicatie din pachetul Microsoft Office , Microsoft PowerPoint prezinta o interfata destul de asemanatoare cu cea a programelor Word

si Excel , avand o serie de elemente comune : aceeasi organizare a sistemului de meniuri si a barelor de instrumente. Fisierele create cu aceste programe se numesc prezentari si au extensia .ppt (Microsoft PowerPoint).”

Formatarea caracterelor-pentru text: fontul utilizat Book Antiqua, dimensiune font 18, , culoare font rosu, culoare fond galben, aliniere la stanga FORMAT-FONT,

FORMAT-FUNDAL, butonul ALINIERE LA STANGA

93

-inserati o imagine din colectia Office INSERARE – IMAGINE - MINIATURA Diapozitiv 3 -inserati o diagrama INSERARE – DIAGRAMA…Diapozitiv 4 -inserati o nomograma INSERARE – NOMOGRAMA…Diapozitiv 5 -inserati 5 imagini din colectia Office INSERARE – IMAGINE - MINIATURA 3.Adaugati efecte de animatie EXPUNERE DIAPOZITIVE-TRANZITIE DIAPOZITIV4.Vizualizati prezentarea EXPUNERE DIAPOZITIVE- VIZUALIZARE EXPUNERE

Fisa 3 - Microsoft PowerPoint1.Realizati o prezentare cu numele DIAGRAME (Fisier-Salvare ca…Nume fisier: DIAGRAME - butonul Salvare)2.Inserati in prezentare 4 diapozitive (Inserare-Diapozitiv nou)Diapozitiv 1:-inserati diferite forme geometrice (Forme automate-Forme de baza) si aplicati-le efectul 3-D (selectati figura geometrica-butonul

Stil 3-D)Diapozitiv 2:-inserati un tabel care sa contina orarul (Inserare-Tabel-Numar de coloane:5 , Numar de randuri:7-butonul OK )Diapozitiv 3:-inserati o nomograma (Inserare-Nomograma)

Diapozitiv 4:inserati imagini din colectia Office (Inserare-Imagine-Miniatura)3.Adaugati efecte de animatie Expunere diapozitive-Tranzitie diapozitiv4.Vizualizati prezentarea Expunere diapozitive- Vizualizare expunere

Fisa 4 - Microsoft PowerPoint1.Realizati o prezentare cu numele SCHITA UNEI DISCHETE (Fisier-Salvare ca…Nume fisier: SCHITA UNEI DISCHETE - butonul Salvare)2.Inserati in prezentare 5 diapozitive (Inserare-Diapozitiv nou)Diapozitiv 1 “Sistemul de intrare-iesire asigura comunicatia calculatorului cu lumea inconjuratoare prin intermediul unor echipamente specializate numite

dispozitive periferice. Ele sunt de trei tipuri:1.dispozitive de intrare2.dispozitive de iesire3.dispozitive de intrare-iesire”

Microsoft Office

Microsoft Word Microsoft PowerPoint Microsoft Excel

94

inserati doua butone de actiune: Expunere diapozitive-Butoane actiune-Buton actiune:inainte sau urmatorul, Buton actiune:inapoi sau anteriorul

Diapozitiv 2: editati cuvantul : laborator -selectati cuvantul-meniul Inserare-Hiperlink…

- se alege o prezentare-butonul OK inserati un buton de actiune: Expunere diapozitive-Butoane actiune- Buton actiune:inapoi sau anteriorul3.Adaugati efecte de animatie Expunere diapozitive-Tranzitie diapozitiv4.Vizualizati prezentarea Expunere diapozitive- Vizualizare expunere

Fisa 5 -Microsoft PowerPoint

1.Realizati o prezentare cu numele Elemente de design (Fisier-Salvare ca…Nume fisier: Elemente de design - butonul Salvare)2.Inserati in prezentare 4 diapozitive (Inserare-Diapozitiv nou)Diapozitiv 1: editati cuvantul urmator:

o inserati un buton de actiune(Expunere diapozitive-Butoane actiune-Buton actiune:inainte sau urmatorul)o culoare fond : albastru(Format-Fundal-Efecte de umplere)

Diapozitiv 2:Construiti urmatorul tabel :

Elemente de design Mod de realizareInserare diapozitiv nou meniul Inserare-Diapozitiv

nou…Sabloane de aspect meniul Format-Aspect

diapozitiv…Sabloane forma meniul Format-Forma

diapozitiv…Inserare text meniul Inserare-Caseta textInserare film si sunet meniul Inserare-Film si

suneteInserare tabel meniul Inserare-Tabel…Inserare diagrama meniul Inserare-

Diagrama…Inserare diagrame relationale

(nomograme)meniul Inserare-

Nomograma…Inserare-Tabel...

95

inserati doua butone de actiune( Expunere diapozitive-Butoane actiune-Buton actiune:inainte sau urmatorul, Buton actiune:inapoi sau anteriorul)

culoare fond : albastru (Format-Fundal-Efecte de umplere)Diapozitiv 3:-inserati 6 forme geometrice suprapuse (Forme automate-Forme de baza) , aplicati-le efectul 3-D (selectati figura geometrica-

butonul Stil 3-D) inserati doua butone de actiune(Expunere diapozitive-Butoane actiune-Buton actiune:inainte sau urmatorul, Buton actiune:inapoi sau

anteriorul) culoare fond : albastru (Format-Fundal-Efecte de umplere) Diapozitiv 4: realizati un link catre o alta prezentare (editati cuvantul : LABORATOR -selectati cuvantul-meniul Inserare-Hiperlink…- se alege o prezentare-butonul OK) inserati un buton de actiune(Expunere diapozitive-Butoane actiune- Buton actiune:inapoi sau anteriorul) culoare fond : albastru (Format-Fundal-Efecte de umplere) 3.Adaugati efecte de animatie ( Expunere diapozitive-Tranzitie diapozitiv)4.Vizualizati prezentarea( Expunere diapozitive- Vizualizare expunere)

5. Concluzii si notarea elevilor

Se vor face aprecieri individuale si colective asupra activitatii desfasurate.Se trag concluzii privind insusirea de catre elevi a modului de implementare si utilizare prezentarilor. Se remarca utilitatea acestora.

96

4.6. Proiect didactic pentru activităţi educative

4.6.1. Proiect didactic pentru activitate extraşcolară

Data: 01.09.2009Clasa a VII-aDisciplina: Ora de dirigenţieSubiectul: “Moldova, - vatra mea străbună”Obiectivul cadru:1.Formarea conceptului de sine.Obiective de referinţă:1. Identificarea noţiunilor de parie, patriot, patriotism.2. Educarea moral-spirituală a tinerei generaţii. Obiective operaţionale:O1- Să completeze un mesaj cu părţile de vorbire necesare.O2- Să determine subiectul lecţiei cu ajutorul anagramei.O3- Să reactualizeze impotanţa cuvintului” Patrie”.O4- Să descopere legătura dintre termenii specifici la lecţia dată.O5- Să explice motto-ul propus.O6- Să definească noţiunile de patrie, patriot, patriotism.O7- Să motiveze dragostea de patrieO8- Să evolueze aportul său la îmbunătăţirea situaţiei în ţarăStrategii didactice:a) Metode şi procedee: argumentarea , mesajul oral, brainstorming, anagrama, expunerea orală, GPP, conversaţia dirigatăb) Mijloace de instruire: poster, careocă, anexe, fişe,c) Forme de lucru: activitate frontală, activitate in perechi, activitate în grup.

97

Etapele lecţiei

O- biec- tive

Activitatea profesorului Activitatea elevilor Timp Metode, procedee, forme de lucru

mijloace de instruire

98

Evocarea

Realizareasensului

O1

O2

Sîntem la început de an şcolar şi la început de oră tindem sî ne apropiemde cele mai frumoase momente sufleteşti pe parcursul acestei ore.

Succes! Într-un ceas bun!Sarcina 1. Completaţi mesajul cu părţilede vorbire : adjective şi substantive.O zi cît mai________, _______, _____, celor vrăjiţi de _______, _____, _______. Sperăm ca lecţia de azi să ne aducă ___, _______, _______, dacă in jur e ______, _______, _______.

Sarcina2. Dezlegaţi anagrama şi determinaţi subiectul lecţiei.Anagramă“VADOMOL,- RATVA EMA BUSTRĂNĂ”

Ce aşteptaţi de la această lecţie?

Propun să identifice obiectivele lecţiei.

Cuvîntul profesorului.Avînd un teritoriu relativ mic, doar 33,8 mii km , fără piscuri îndrăzneţe, fără întinse nemărginiri de ape, natura i-a hărăzit plaiului nostru rare frumuseţi: cîmpii alintate de mîngîierea duioasă a vîntului, dumbrăvi ce tresar bucuroase la cîntecul păsărilor, ape domoale care

- Elevii oferă variante de răspuns, completînd mesajul cu părţi de vorbire potrivite. Se dă citire mesajelor.

- Dezleagă anagrama în perechi.Enunţă şi scriu subiectul lecţiei.“MOLDOVA,- VATRA MEA SRĂBUNĂ”

- Citesc şi enunţă obiectivele.

- Elevii ascultă cu atenţie.

3 min.

1min.

1min.

2min.

Activitate în perechimesajul oral

GPPAnagrama


Mesajul oral

FişeCareocăAnexă

Poster

poster

99

O3

O4

O5

sărută ţărîna srtăbună, dealuri blajine ce te îndeamnă la cuminţenie şi bunătate. Poetul G.Vieru spunea: La noi mai dulce-mi pare Şi pîinea din ştergar, Şi apa din izvoare, Şi-acel cireş amar. Mai verde e pămîntul, Mai scurt e lungul drum, La noi chiar şi omătul Mai cald e, nu ştiu cum.Sarcina3. Ce reprezintă Moldova pentru tine?Printr-o sintagmă elevii îşi expun părerea.

Sarcine 4. Rezolvaţi careul.Lucrul se efectuiază in 3 echipe. Fiecare echipă are de completat cîte un careu conform subiectului lecţiei.

Ce legătură putem stabili între cuvintele obţinute pe verticală?

Sarcina5. Propuneţi substantive potrivite cuvîntului “MOLDOVA”. Răspunsurile se fixează pe poster în dreptul fiecărei litere a cuvîntului propus. -Formînd nişte adjective de la substantivele date putem face o caracteristică oamenilor ce locuiesc pe acest teritoriu ce se bucură de nişte drepturi dar nu iută nici odată că mai au şi nişte datorii faţă de patrie.Sarcina 6. Explicaţi motto-ul. “Oricare bun cetăţean are datoria de a se ocupa de viitorul patriei sale”(M.

- e casa părintească- e baştina natală- e patria- e ţara in care trăim...

- Rezolvă rebusul, obţinînd pe verticală cite un cuvînt cheie potrivit subiectului lecţiei.Se acroşeaza posterele pe tablă.- Moldova e baştina noastră a fiecăruia în care noi trăim şi ne bucurăm de nişte drepturi.Răspunsuri posibile:

M – mîndrie naţionalăO -- ordine internă, onestitateL – loialitate, luciditateD – devotament, demnitate, democraţieO -- onorabilitateV – vigurozitate. virtualitate, vitalitateA – adevăr, amabilitate

A fi patriot nu e un merit, e o datorie-a o iubi

2min.

5min.

5min

3min.

Brainstorming

Actibitate în grupCareul

Asaltul de idei

Mtoda numeluiAcrostihActivitate frontală


Fişe

PosterCareuAnexă

Poster Careocă

Motto

100

Reflecţia

O6

O7

O7

Eminescu)

Sarcina 7. Definiţi cuvinteleSă se definească în grup noţiunile de Patrie, patriot, patriotism. Să se observe legătura dintre aceste cuvinte.

Sarcina 8. Activitate pentru lucrul în cooperare.

- Ce poate să facă un patriot pentru ţara lui pe timp de pace?

- Gh. Mazilu afirmă : « Pentru Patrie trebvuie să traieşti nu să mori ! » Deci ce înseamnă « a trăi pentru Patrie ? »

Sarcina 9. Reprezentare grafică.Lucru în grup.Propun elevilor să reprezinte grafic pe o foaie asociaţiilece le trezeşte cuvintul “ patrie”şi să intuieze desenul. - Cum credeţi de ce desenele sînt diferite?

- a o protejaa face lucruri bune...

Patria e locul unde am iubit şi am fost iubit.Patriot e persoana care s-a născut, locuieşte in ţara sa natală o iubeşte , respectă neamul său.Patriotism e sentimentul profund de dragoste şi devotament faţă de patrie şi popor. Etc.

Elevii vin cu diferite variante de răspuns:- Să promoveze tineri dornici de a

face schimbări în ţară- Să contribuie la îmbunătăţirea

condiţiilor de trai ale populaţiei- Sa stîrpească corupţia- Să trăiască pentru patria sa ş.a.

Gh. Mazilu ne îndeamnă:“ E nevoie să ne învăţăm a iubi Moldova fără zgomot şi nu numai la sărbători. Nu fiecare poate să-şi iubească Patriacu adevărat, pentru că nu fiecare poate crea pentru patrie ceva anume. Pentru aceasta fiecare din noi trebuie să găsească puteri, spirit de organizare, talent, ca toate acestea să le poată oferi şi prin asta să arate că avemşi demnitate că ne iubim ţara(...)

Un reprezentant al grupului se deplasează prin clasă şi compară desenului grupului său cu cel al colegilor. Dacă găsesc asemănări scriu

5min.

3min.

5min.

3min.

Brainstorming

Expunerea

Mesajul oralLucru individual

Reprezentarea graficăComparaţia

101

Tema pentru acasă

O8

- De ce sînt unele asemănări?

Sarcina 10. Să ne dăm mîinile .Să ne dăm mîinile şi să contribuim la îmbunătăţirea situaţiei din ţară.

Să interpretăm cîntecul : “Cît trăim pe acest pămînt”

De scris cît mai multe proverbe despre patrie.

POVAŢĂ—I.L.Caragiale“Tinere să-ţi faci Patria scumpă şi sfîntă ca şi mama! S-o iubeşti şi s-o respecţi din adîncul sufletului tău! De dragostea şi de respetul tău penrtu ea să nu faci vreodată reclamă şi paradă!”

numele grupului său pe desen

Elevii desenează o mînă şi pe fiecare deget scriu cîte un argument spre îmbunătăţirea situaţiei în moldova

Completează în agendă.

3min.

2min

1min.


Drapelul Republicii Moldova

Conform regulamentului cu privire la Drapelul de Stat aprobat prin Hotarirea Parlamentului nr. 17-XII din 12 mai 1990, Vestile

nr.5/93, 1990, Drapelul de Stat al Republicii Moldova – Tricolorul – este simbolul oficial al Republicii Moldova. El simbolizează

102

trecutul, prezentul şi viitorul statului moldovenesc, reflectă principiile lui democratice, tradiţia istorică a poporului moldovenesc,

egalitatea în drepturi, prietenia şi solidaritatea tuturor cetăţenilor republicii.

Drapelul de Stat al Republicii Moldova – Tricolorul – reprezintă o pînză dreptunghiulară, formata din trei fîşii de dimensiuni

egale, dispuse vertical în următoarea succesiune a culorilor de la hampă: albastru (azuriu), galben, roşu. În centru, pe fîşia de culoare

galbenă este imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova. Proporţia dintre lăţimea Stemei şi lungimea Drapelului este de 1:5,

proporţia dintre lăţimea şi lungimea Drapelului – de 1:2.

Drapelul de Stat al Republicii Moldova se arborează:

- pe clădirile în care au loc sesiunile Parlamentului Republicii Moldova sau şedinţele consiliilor locale – pentru întreaga perioadă a

acestora;

- pe clădirile Parlamentului Republicii Moldova, Preşedinţiei Republicii Moldova, Guvernului Republicii Moldova, organelor

administraţiei publice locale - permanent; - pe cladirile ministerelor, departamentelor, ale altor autorităţi publice din Republica

Moldova, pe clădirile întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi pe casele de locuit – în zilele de sărbătoare şi memorabile.

Drapelul de stat al Republicii Moldova poate fi arborat de asemenea la ceremonii şi la alte solemnităţi, organizate de autorităţile

publice, de intreprinderi, de instituţii şi organizaţii.

Drapelul de Stat al Republicii Moldova şi imaginea lui, indiferent de dimensiunile lor, trebuie să corespundă intocmai

proporţiilor stabilite şi reprezentării în culori şi celei grafice, care se anexează. Răspunderea pentru îndeplinirea strictă a tuturor

cerinţelor legale în privinţa Drapelului de Stat al Republicii Moldova se pune pe seama conducătorilor autorităţile publice,

întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor, cărora li s-a acordat dreptul de a folosi Drapelul de Stat al Republici Moldova.

Stema Republicii Moldova

STEMA DE STAT A REPUBLICII MOLDOVA (Regulamentul cu privire la Stema de Stat a fost aprobat prin Legea nr.337-

XII din 3 noiembrie 1990, Vestile nr. 11/267, 1990) 103

Stema de Stat a Republicii Moldova reprezintă un scut tăiat pe orizontală avînd în partea superioară cromatică roşie, în cea

inferioară – albastră, încărcat cu capul de bour avînd între coarne o stea cu opt raze. Capul de bour este flancat în dreapta de o roză cu

cinci petale, iar în stînga de o semilună conturnată. Toate elementele reprezentate în scut sînt de aur (galbene). Scutul este plasat pe

pieptul unei acvile naturale purtînd în cioc o cruce de aur (acvila crucială) şi ţinînd în gheara dreaptă o ramură verde de maslin, iar în

stînga un sceptru de aur.

În reprezentare alb-negru scutul şi figurile heraldice însumate în compoziţie sint reprezentate în conformitate cu semnele

convenţionale utilizate de ştiinţa heraldică. Respectiv: aurul (galbenul) prin puncte plasate la distanţă egală între ele, roşul prin linii

verticale, albastrul prin linii orizontale, iar verdele prin linii oblice de la dreapta spre stînga. Acvila e doar conturată. (Imaginea

colorata şi alb-negru a Stemei de Stat se anexeaza).

Stema de Stat a Republicii Moldova se plasează:

- pe clădirile Preşedinţiei Republicii Moldova, Parlamentului Republicii Moldova, Guvernului Republicii Moldova, pe clădirile Curţii

Supreme de Justiţie, ale instanţelor judecătoreşti, pe clădirile organelor administraţiei publice locale, precum şi pe clădirile

reprezentanţelor diplomatice şi ale instituţiilor consulare ale Republicii Moldova;

- în cabinetul de serviciu al Preşedintelui Republicii Moldova, al Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova, în cabinetele de

serviciu ale conducătorilor autorităţilor administraţiei publice locale, în sălile în care se desfăşoară: şedinţele prezidate de Preşedintele

Republicii Moldova, sesiunile Parlamentului Republicii Moldova, şedinţele Biroului Permanent al Parlamentului Republicii Moldova,

ale Guvernului Republicii Moldova, şedinţele autorităţilor administraţiei publice locale, în sălile în care au loc şedinţele judiciare ale

Curţii Supreme de Justiţie şi ale instanţelor judecătoreşti, precum şi în localurile în care se efectuează înregistrarea, într-un cadru

solemn, a căsătoriilor şi a nou-nascuţilor;

- în cîmpul matricelor sigilare şi pe formularele documentelor Preşedintelui Republicii Moldova, ale Parlamentului Republicii

Moldova, ale Biroului Permanent al Parlamentului Republicii Moldova, ale Guvernului Republicii Moldova, ale ministerelor, 104

departamentelor ale Republicii Moldova, ale altor autorităţi administrative centrale, în sigiliile şi formularele documentelor Curţii

Supreme de Justiţie a Republicii Moldova şi ale instanţelor judecătoreşti; în tiparele sigilare şi pe formularele organelor administraţiei

publice locale, al birourilor notariale, precum şi ale întreprinderilor, instituţiilor de stat cărora, în conformitate cu legislaţia Republicii

Moldova li se acordă dreptul de a avea sigiliu şi formulare de documente cu imaginea Stemei de Stat;

- pe actele oficiale ale Preşedintelui Republicii Moldova, ale Parlamentului Republicii Moldova şi ale Guvernului Republicii Moldova;

- pe biletele republicane de loterie în bani şi obiecte.

Prin legislatia Republicii Moldova pot fi stabilite şi alte cazuri de reproducere obligatorie a imaginii Stemei de Stat a Republicii

Moldova. Imaginea reprodusă a Stemei de Stat a Republicii Moldova, indiferent de dimensiunile ei, trebuie să corespundă intocmai

proporţiilor imaginii în culori sau celei în alb-negru. Dreptul de a folosi imaginea Stemei de Stat de către instituţiile şi organizaţiile ce

nu sînt stipulate mai sus îl acordă numai Parlamentul Republicii Moldova. Modul de fabricare a Stemei de Stat a Republicii Moldova,

tirajarea ei în masă, folosirea, păstrarea şi casarea tiparelor sigilare cu imaginea Stemei de Stat se stabileşte de Guvernul Republicii

Moldova.

Imnul Republicii Moldova

105

Limba Noastră este, din 1994, imnul naţional al Republicii Moldova, versurile au fost scrise de Alexei Mateevici (1888-1917).

Cinci strofe din cele 12 a poeziei originale au fost păstrate pentru imn. Muzica aparţine compozitorului Alexandru Cristea (1890-

1942).

Imnul Republicii Moldova este format din strofele 1, 2, 5, 8, 12 din poezia Limba Noastra de Alexei Mateevici. Muzica pentru

imn a fost compusă de către Alexandru Cristea, aranjament de Valentin Dinga. Legea cu privire la imn a fost votată la 22 iulie 1995.

Iată ce prevede regulamentul intonării imnului:

1.Imnul de Stat al Republicii Moldova este un simbol al suveranităţii şi independenţei statului.

2.Imnul de Stat al Republicii Moldova se intonează în interpretare orchestrală şi vocală. Se admite utilizarea înregistrărilor audio.

3.În interpretare vocala, Imnul de Stat al Republicii Moldova se intoneaza în limba de stat, în deplină concordanţă cu textul prevăzut

de anexa nr. 1.

4.Imnul de Stat al Republicii Moldova se intonează:

a)la ridicarea Drapelului de Stat al Republicii Moldova;

b)la depunerea jurămîntului de către Preşedintele nou ales al Republicii Moldova;

c)la deschiderea şi închiderea sesiunilor Parlamentului;

d)la inaugurarea monumentelor;

e)în cadrul ceremoniilor oficiale de înmînare a distincţiilor de stat;

f)la întîmpinarea şi la plecarea şefilor de state şi de guverne, care întreprind vizite oficiale în Republica Moldova. În acest caz, Imnul

de Stat al Republicii Moldova se intonează după imnul de stat al ţării respective;

g)la deschiderea adunărilor solemne, congreselor, simpozioanelor consacrate unor date remarcabile din istoria şi cultura ţării.

5.Intonarea Imnului de Stat al Republicii Moldova în unităţile militare ale Forţelor Armate, în organele şi subdiviziunile afacerilor

interne şi ale securităţii naţionale, precum şi onorarea Imnului de Stat al Republicii Moldova de către militari şi persoanele din trupele 106

şi corpul de comandă ale organelor afacerilor interne şi securităţii statului sînt reglementate de regulamentele interne de serviciu ale

Forţelor Armate, ale Ministerului Afacerilor Interne şi ale organelor securităţii statului.

6.Imnul de Stat al Republicii Moldova se transmite de către posturile de radio şi televiziune ale Companiei de Stat „Teleradio-

Moldova”:

a)la deschiderea şi închiderea emisiunilor;

b)în noaptea de revelion, după ce orologiul anunţă începutul unui nou an.

7.Textul Imnului de Stat al Republicii Moldova se tipăreşte pe prima pagină a abecedarelor.

8.Respectul profund faţă de Imnul de Stat al Republicii Moldova este o datorie patriotică a fiecărui cetăţean al Republicii Moldova.

9.La intonarea publică a Imnului de Stat al Republicii Moldova, asistenţa va sta în picioare, bărbaţii se vor descoperi.

10.Responsabilitatea pentru îndeplinirea prezentului regulament revine Guvernului, în persoana Primului-ministru, şi conducătorilor

autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate şi locale, ai întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor sub egida cărora se

desfăşoară manifestările respective.

LIMBA NOASTRĂ

107

Limba noastră-i o comoară În adîncuri înfundată, Un şirag de piatră rară Pe moşie revărsată.

Limba noastră-i foc, ce arde Într-un neam, ce fără veste S-a trezit din somn de moarte,Ca viteazul din poveste.

Limba noastră-i frunză verde,Zbuciumul din codrii veşnici, Nistrul lin, ce-n valuri pierde Ai luceferilor sfeşnici.

Limba noastră-i limbă sfîntă, Limba vechilor cazanii, Care-o plîng şi care-o cîntă Pe la vatra lor ţăranii.

Răsări-va o comoară În adîncuri înfundată, Un şirag de piatră rară Pe moşie revărsată.

4.6.2.

108

Proiect didactic pentru dirigenţie Data: Subiectul activităţii:HEXAGONUL INTERESELOR Strategii de realizare (metode, procedee, mijloace, forme de organizare): - metode şi procedee: conversaţia, aprobarea, problematizarea, exemplul; - forme de organizare: frontal, individual. - resurse materiale: fişă de lucru, cărţi, reviste, internet.

Scenariul desfăşurării activităţii:

1) Organizarea clasei în vederea desfăşurării activităţii

Elevii lucrează individual, folosind fişele de lucru puse la dispoziţie

2) Motivarea elevilor

„Meseria este brăţară de aur” – se urmăreşte sensibilizarea elevilor.După acest exerciţiu, elevii vor vedea dacă profesiile pe care şi le-au ales sunt întradevăr pe măsura intereselor lor.

3) Anunţarea temei şi a obiectivului activităţii

Tema pentru această oră de consiliere şi orientare este HEXAGONUL INTERESELOR

Competenţe specifice: - identificarea şi ierarhizarea propriilor interese ocupaţionale;- relaţionarea acestor interese cu domenii ocupaţionale în care pot fi valorificate.Obiective operaţionale: O1 – identificarea intereselor personale; O2 – identificarea ocupaţiilor care corespund intereselor personale.

109

4) Desfăşurarea activităţiiEtapele lecţiei

Conţinutul informaţional al lecţiei Strategia didactică

Activitatea diriginteluiActivitatea

elevilor

Metode şi procedee

Forme de organizare

Resurse materialeDozare

Moment organizatoric(2 min)

-Consemnează absenţele.-Verifică existenţa resurselor materiale

-Răspund la întrebări.

Conversaţia Frontal

Motivarea elevilor:sensibilizareacaptarea atenţiei(1 min)

„Meseria este brăţară de aur” Ascultă introducerea făcută de diriginte inainte de inceperea activităţii efective

Frontal

Comunicarea obiectivelor lecţiei(3 min)

Se propun două abordări:- identificarea şi ierarhizarea propriilor interese ocupaţionale;- legătura între interese şi domenii ocupaţionale în care pot fi valorificate.

Notează subiectul propus şi punctele care trebuie atinse în dezbatere.

Frontal

Desfăşurarea dezbaterii(30 min)

1.Distribuie elevilor fişa „Hexagonul intereselor” şi anunţă că discuţia va fi despre interese personale şi identificarea ocupaţiilor care corespund acestora. Precizează că identificarea intereselor personale îi poate ajuta să conştientizeze cât de potriviţi sunt pentru domeniile de activitate pe care doresc să le aleagă.2.Solicită elevilor să citească timp de 10 minute ocupaţiile aferente fiecărei categorii de interese, aşa cum apar ele în hexagon şi să aleagă acel grup de profesii pe care îl preferă. Cere apoi elevilor să noteze pe fişa primită, în spaţiul liber, denumirea grupului ales.3.Cere elevilor să aleagă un al doilea grup care corespunde intereselor lor. Pe fişa intereselor, elevii vor nota a doua categorie de interese (în al doilea spaţiu liber). Procesul se repetă pentru a treia opţiune: alegerea unui al treilea grup şi notarea denumirii acestuia în spaţiul liber.4.Alocă un interval de 5 minute pentru ca elevii să investigheze ocupaţiile aferente grupurilor alese de ei şi să selecteze două sau trei ocupaţii pe care ar dori să le exploreze.

-Studiază fişa

- Completează fişa de lucru

-Investighează ocupaţiile aferente grupurilor alese şi selectează ocupaţiile pe care ar dori să le exploreze.-Răspund la

expunereaproblematizareaconversaţia

Individual fişe individuale

110

5.Cere elevilor să găsească câteva modalităţi prin care pot obţine mai multe informaţii despre ocupaţiile selectate.

întrebări.

Realizarea feed-back-ului(10 min)

- În ce măsură ocupaţiile listate în categoriile selectate se potrivesc cu interesele personale?- Care au fost criteriile pe baza cărora au ales cele 2-3 ocupaţii din mulţimea alternativelor oferite?- Sunt şi alte ocupaţii de interes care ar putea fi incluse în categoriile alese?- Cum ar putea obţine informaţii despre ocupaţiile alese?

răspund la întrebări conversaţia frontalindividual

Concluzii(3 min)

Formulează concluzii pe baza răspunsurilor elevilor. Îndrumă elevii să consulta site-urile MEC, institutelor de învăţământ superior, biroului forţelor de muncă, bursei locurilor de muncă, etc.

Notează prelegerea

Anunţarea temei pentru acasă(1 min)

Să aleagă o ocupaţie şi să strângă informaţii despre aceasta. Să noteze aceste informaţii, precum şi sursele de informare.

Notează tema

1) Asigurarea feed-back-ului

Asigurarea feed-back-ului se realizeaza prin conversatie, elevii raspunzand la intrebari de genul:- În ce măsură ocupaţiile listate în categoriile selectate se potrivesc cu interesele personale?- Care au fost criteriile pe baza cărora au ales cele 2-3 ocupaţii din mulţimea alternativelor oferite?- Sunt şi alte ocupaţii de interes care ar putea fi incluse în categoriile alese?- Cum ar putea obţine informaţii despre ocupaţiile alese?

111

Fişă de lucru

Hexagonul intereselor

1. În primul rând, mi-ar plăcea să fac parte din grupul................................................................

2. În al doilea rând, mi-ar plăcea să fac parte din grupul.............................................................

3. În al treilea rând, mi-ar plăcea să fac parte din grupul.............................................................

Trei ocupaţii despre care aş vrea să obţin mai multe informaţii:

.............................................

.............................................

.............................................

CONVENŢIONAL INVESTIGATIV

ARTISTIC

SOCIAL

inginer constructor, miner, mecanic auto, pădurar, depanator radio-tv,

tehnician dentar, electrician, bijutier, instalator, maşinist, lăcătuş, pilot de

avion, tâmplar

contabil, secretar, stenodactilograf, funcţionar public, expert financiar,

poştaş, casier, recepţioner, vânzător, ospătar

economist, medic, antropolog, astronom, fizician, chimist, laborant,

psihiatru, psiholog, cercetător, farmacist, operator PC, geolog, matematician,

statistician, meteorolog, biolog, horticultor, oceanograf, radiolog, sromatolog, radiolog, chirurg, proiectant, biochimist, bio-fozocian

analist financiar, agent comercial, agent de asigurări, bancher, avocat, procuror, judecător, crainic radio-

tv, jurnalist, mic întreprinzător, analist de sistem, manager

dansator, filosof, profesor de literatură/muzică/arte plastice, regizor, actor, jurnalist, reporter, muzician, dirijor, designer,

decorator, creator demodă, arhitect, artist, fotograf, compozitor, manager publicitar,

fotomodel, moderator TV, scriitor

psihoterapeut, fizioterapeut, consilier şcolar, asistent social,

profesor, sociolog, asistent medical, infirmier, ministru,

bibliotecar, istoric, medic specialist, consultant resurse umane, director de servicii

sociale, preot

REALIST

ANTEPRENORIAL

Referitor la activitatea de dirigenţie, ca document educaţional în sprijinul cadrelor didactice ce vor desfăşura astfel de demersuri educaţionale, important este Caietul profesorului-diriginte pentru că el reuneşte toate domeniile şi referinţele muncii educative. Structura acestui caiet ar putea fi următoarea:1. Catalogul clasei2. Profesorii clasei3. Comitetul de părinţi pe clasă4. Colectivul de responsabili ai clasei5. Orarul clasei6. Proiectul anual de activitate educativă7. Proiectul semestrial de activitate educativă 8. Scenarii de lecţii de dirigenţie (schiţe de proiecte ale orelor de dirigenţie)9. Asistenţe la orele clasei ş.a.10.Observaţii asupra clasei şi asupra elevilor 11. Fişele psihopedagogice (ce vor sta la baza realizării Caracterizărilor elevilor)

4.7. Fişă de caracterizare psihopedagogică A) Dosarul şcolar al elevului (în vederea realizării sarcinilor de profesor diriginte)

1. Date personale generale (nume, prenume, data naşterii etc.)2. Fişa medicală 3. Fişa psihologică 4. Fişa rezultatelor şcolare 5. Rezultate la teste 6. Fişa convorbirilor cu părinţii 7. Fişa anchetei sociale8. Mediul familial (scurtă caracterizare)9. Dezvoltarea fizică (scurtă caracterizare)10. Trăsături de personalitate caracteristice11. Aptitudini speciale12. Activitate extraşcolară13. Interese, pasiuni14. Aspiraţii educaţionale15. Aspiraţii profesionale16. Realizări excepţionale17. Nevoi speciale18. Adaptarea socială19. Disciplina20. Alte informaţii

A) Fişă psihopedagogicăI FISA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICA

Gimnaziul“ Gheorghe Rîșcanu ”, or. RîșcaniClasa: a VII- aEleva: Chitic OlgaData nasterii:Localitatea: or. Rîșcani

I. DATE FAMILIALE1. Prenumele şi ocupaţia părinţilor: tata: Oleg, mama: Olga, profesori2. Structura şi componenţa familiei: mama, tata, sora, bunica, bunic3. Atmosfera şi climatul educativ: o familie unita4. Condiţii de viaţă şi de muncă ale elevei: conditiile sunt favorabile studiului5. Influenţe extrafamiliale (vecinătate, cercul de prieteni, etc): influente prielnice

II. DATE MEDICALE1.Antecedente:2. Dezvoltare fizică şi starea sănătăţii: dezvoltare aromioasa, stare de sanatate buna

III. REZULTATE ÎN ACTIVITATEA ELEVULUI(EI)1. Rezultate la învăţătură: foarte buneAspiraţiile şi reacţiile părinţilor în legătură cu rezultatele şcolare ale elevei: parintii s-au informat permanent de evolutia copilului lor, sunt mandrii de reusitele ei2. Munca independentă desfăşurată de elevă:Lectura în ce domenii: romana □ Selectivă matematica □ Neselectivă Rezolvă probleme de: □ Matematică □ Fizică □ Chimie3. Ce vrea să urmeze după absolvirea liceului: Facultatea de romana -engleza

IV. INTELIGENŢA ŞI STILUL DE MUNCĂ

1. Nivelul de inteligenţă al elevului(ei): puterea de judecată, capacitate de înţelegere, priceperea de a sistematiza, de a surprinde esenţialul, de a stabili legături, etc.

FOARTE INTELIGENT INTELIGENT NIVEL DE INTELIGENŢĂMEDIOCRU MAI SCĂZUT

2. Cum lucrează elevul(a), stilul de muncă:a) Cum lucrează: - sistematic, temeinic cu: □ preocupări de adâncire (depăşind manualul sau programa şcolară) - organizat, ritmic, rămânând în: □ limitele manualului (programei şcolare)

b) Sârguinţa (hărnicia)

FOARTE SÂRGUINCIOS SÂRGUINCIOS PUŢIN SÂRGUINCIOS DELOC SÂRGUINCIOS

c) Inegal, prezintă fluctuaţii vizibile □ în note, alternează pregătirea conştiincioasă cu perioade de delăsare □ este neglijent, improvizează răspunsurile □ copiază temele, speculează nota, învaţă în salturi numai pentru a obţine nota de trecere (cu lacune mari în cunoştinţe). independenţă □ lucrează mai mult şablonat,d) Independenţă, creativitate: □ inventiv, cu manifestări de creativitate □ ocazional are iniţiativă, manifestă stereotip □ nu manifestă deloc independenţă

V. CONDUITA LA LECŢII ŞI ÎN COLECTIVUL ŞCOLAR1. Conduita elevului la lecţii:a) Cum se pregăteşte: □ vine pregătit la ore, cu temele de acasă făcute cu regularitate □ alternează pregătirea conştiincioasă cu perioade de delăsareb) Participarea (intervine cu completări): □ participă activ, îşi aduce contribuţia spontană la noua lecţie □ manifestă interes inegal, fluctuant □ se lasă greu antrenat, participă numai când este direct solicitat

□ inactiv, parcă absent □ numai observaţiile repetate îl aduc la ordinec) Disciplina la lecţii: □ se încadrează în disciplina lecţiei, este receptiv la observaţii şi îndrumări □ disciplinat numai în condiţii de supraveghere sau constrângere la cerinţele şcolii □ nedisciplinat, chiar turbulent, atrage şi pe alţii în abateri □ fuge de la ore, are atitudine de bravare, preocupări latente

2. Activitatea şi conduita elevului în colectiv: a) Cum participă la viaţa colectivului: □ mai mult retras, izolat, nu se interesează de problemele colectivului □ se sustrage de la munci sociale, lucrează numai din obligativitate □ face doar strictul necesar, dar fără vreo iniţiativă □ se integrează în colectiv, este bun executant, dar fără opinie proprie □ Autoritar, bun organizator şi animator al colectivuluib) Cum este apreciat de colegi: □ bun coleg, sensibil la greutăţile celorlalţi □ preocupat mai mult de sine, individualist, egoist □ preţuit pentru rezultatele obţinute la învăţătură □ apreciat pentru poziţia în colectivul clasei □ preţuit pentru performanţele extraşcolare

3. Comportarea generală a elevului(ei), nota la purtare: □ cu abateri disciplinare grave □ cu abateri disciplinare minore □ comportare corectă, cuviincioasă □ este un exemplu de mare purtare

4. Atitudinea şi reacţiile elevului(ei) faţă de aprecieri şi note: (nota critică, reacţii faţă de note, efecte frustrante ale aprecierii şcolare, stări de anxietate, aspiraţiile elevului(ei) în legătură cu performanţele şcolare, reacţiile elevului(ei) faţă de aprecierile pozitive sau negative ale profesorului):

IV. TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE1. Firea şi temperamental elevului(ei):a) introvertit – extravertit

b) □ deschis, comunicativ, sociabil, □ închis, rezervat, puţin sociabilc) Temperament □ impulsiv, nestăpânit, uneori brutal □ energic, vioi, uşor adaptabil □ liniştit, domol, reţinut, chiar lent □ rezistenţă redusă la effort, extreme de sensibild) Dispoziţie afectivă generală: □ realist, cu înclinaţii practice □ vesel, optimist □ visător, cu tendinţe romantice □ înclinat spre meditaţie (interiorizare, singurătate) □ mai mult trist, uneori deprimat, cu o umbră de melancolie

2. Echilibru emotive: □ hiperemotiv, excesiv de timid, emoţiile îi dezorganizează performanţele □ emotiv, dar fară reacţii de dezadaptare □ controlat, stăpânit (cu preţul unui efort) □ calm, echilibrat, uneori nepăsător

3. Trăsături dominante de caracter:a) Pozitive: veselie, spirit de echipab) Negative:

VII. MĂSURI, ACŢIUNI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA SITUAŢIEI1. Cu părinţii: mai multa comunicare2. Cu diriginţii şi cu ceilalţi profesori: mai multa incredere

VIII. Profil psihopedagogic

Nr. (Se consemneaza elementele semnificative; se

crt. INDICATORI recomanda colaborarea cu profesorul consilier din scoala)

1. Nivel intelectual Mare2. Caracter3. Stabilitate emotiva Buna4. Sanatate Foarte buna5. Conditia economica si social culturala Buna6. Interes-vocatie speciala pentru domeniile (obiectele) Romana7. Lipsa de interes-vocatie pentru domeniile (obiectele) Chimie, fizica, biologie8. Inteligenta teoretica-practica

V. Situatia scolara

Nr.crt. SITUATIA SCOLARA

1. Media generala anuala, ordina clasificarii din x elevi 925 2. Materii cu rezultatele cele mai bune, medii anuale, clasificare3. Materii cu rezultatele cele mai slabe, medii anuale, clasificare

CARACTERIZAREA CLASEI 1. PREZENTAREA COLECTIVULUI DE ELEVI ŞI A CAZURILOR SPECIALE

Timp de trei ani am instruit şi educat cu plăcere un colectiv format din 25 de elevi (cel mai mic număr din întreaga carieră didactică).

Elevii se pot împărţi după mai multe criterii:- după sex: fete şi băieţi

- după vârstă: elevi cu ani – 18 – fete şi băieţi- elevi cu ani – 7 – fete şi băieţi

- copii unici în familie:- copii cu un frate:- copii cu doi fraţi:

- copii cu doi sau mai mulţi fraţi:- copii cu fraţi şcolari mai mari:- copii cu fraţi şcolari mai mici:

- copii cu familii dezorganizate:- copii întreţinuţi de ambii părinţi:- copii întreţinuţi de mama:- copii întreţinuţi de tata: -- copii întreţinuţi de alte persoane: 1(întreţinut de asistent maternal)

- copii care au părinţi în străinătate: tatăl - - mama –- ambii părinţi –

- copii care locuiesc la bloc: 20- copii care locuiesc la case: 5

Din cei 25 de elevi, ___ se menţin din clasa I, patru sunt veniţi pe parcursul clasei a ____-a din diferite medii: 3 elevi din alte localităţi (unul dintre ei provine dintr-o Casă de copii, fiind luat de o asistentă maternală sub îngrijire), iar o elevă este repetentă din cadrul şcolii.

Din vizitele făcute la domiciliul elevilor, am observat că toţi au condiţii materiale bune şi foarte bune de locuit şi de trai. Excepţie face o elevă, cea repetentă, care provine dintr-o familie foarte săracă, tatăl este handicapat fizic,e şi alcoolic, iar mama lucrează pe unde poate ,ca să întreţină familia.

Principalele ocupaţii ale părinţilor sunt: - intelectuali: 6- funcţionari: 8- muncitori: 20- fără ocupaţie: 16

Frecvenţa la şcoală e foarte bună, cu mici excepţii, când elevii se îmbolnăvesc de gripă, ori varicelă, oreion (bolile copilăriei).

Toţi elevii au uniformă şcolară, o poartă zi de zi, bine întreţinută.

2. ORGANIZAREA COLECTIVULUI DE ELEVI

Pentru o mai bună desfăşurare a activităţilor în clasă a fost necesar să dau elevilor cât mai multe responsabilităţi.Am încercat să le formez deprinderi igienico-sanitare efectuând zilnic controlul igienic prin nişte elevi responsabili.

Timp de trei ani elevii au avut ca opţional „Educaţie pentru sănătate” unde şi-au însuşit cunoştinţe, şi-au format deprinderi şi obişnuinţe necesare unei vieţi civilizate, echilibrate, respectând un regim corect de odihnă, de recreere şi de învăţătură, cunoscând meniuri de alimentaţie corectă.

Cunoaşterea regulilor de circulaţie am realizat-o prin teme şi activităţi practice specifice pe care mi le-am planificat de la începutul anului şcolar.

În cadrul colectivului elevii au următoarele responsabilităţi:- Responsabilul clasei – ales în mod democratic prin vot secret de elevi;- Casierul clasei – elevul care strânge bani pentru spectacole, excursii, fondul clasei (cretă, burete, reviste, etc.)- Sanitarii clasei – trei elevi, câte unul pentru fiecare rând, care fac zilnic controlul igienic;- Responsabilul cu activitatea sportivă – elevul care răspunde de concursurile sportive şi de cheia de la sala de sport;- Responsabilul cu activitatea culturală – se ocupă de activităţile extracurriculare (serbări, concursuri, lansări de carte,

etc.)- Responsabilul cu circulaţia rutieră – elevul care ajută învăţătorul în activităţile din parteneriatul cu poliţia.- Bibliotecarul clasei – elevul care colaborează cu învăţătorul şi bibliotecarul şcolii pentru a asigura materialul

bibliografic la orele de limba şi literatura română, merge cel mai des la bibliotecă;- Geograful clasei – responsabilul cu harta şi cu materialele necesare orei de geografie;- Istoricul clasei – răspunde de materialele necesare la ora de istorie, hărţi istorice;

- Fotograful clasei – elevul care fotografiază sau filmează în timpul activităţilor pe care le desfăşurăm cu clasa.- Informaticianul clasei-elevul care consemnează la calculator toate activităţile, invitaţiile, etc.- Elevii de serviciu – sunt grupaţi câte doi, pe bănci, şi răspund de ordine şi curăţenie (şterg praful, udă florile, aerisesc

clasa, şterg tabla, etc.)

Se observă că aproape jumătate din elevii clasei au responsabilităţi. În activităţile extracurriculare din timpul anului şcolar şi zilnic, la plecarea acasă am în vedere explicarea modului cum să circule elevii pe stradă, cum să traverseze strada în drumul spre casă.

Elevii au învăţat regulile de circulaţie, aspectele negative în cazul încălcării acestor reguli de circulaţie. Întrarea în sala de clasă se face ordonat, pe rânduri, prioritate având fetele. Ei trebuie să constituie exemplu de politeţe şi comportament pentru cei mici, dar în acelaşi timp trebuie să-i şi protejeze pe cei mici.

În cadrul opţionalului „Educaţie pentru sănătate” am organizat cu elevii lecţii, concursuri de acordare a primului ajutor în caz de accidente, arsuri, insolaţii, degerături. Fiecare elev şi-a confecţionat „Trusa sanitară”, a realizat portofoliul personal.

3. STILUL MUNCII INTELECTUALE

După modul cum învaţă elevii pot fi clasificaţi astfel:

- elevi cu calificativ „FB” – 8- elevi cu calificativ „B” şi „FB” - 9- elevi cu calificativ „S” şi „B” - 3

Elevii nu au fost împărţiţi în grupe deoarece urmăresc permanent să-i determin să obţină rezultate „foarte bune”. De asemenea nu vreau ca în discuţiile lor, copiii să se jignească între ei şi să apară conflicte.

Sunt mulţumită de rezultatele elevilor mei pentru că zilnic îşi fac temele, îşi învaţă lecţiile. Excepţie fac cei trei elevi cu calificative de „S” şi „B” care o capacitate intelectuală redusă, dar sunt şi leneşi.

Toţi elevii ştiu să citească corect şi cursiv, dar nu toţi citesc expresiv. Rezolvă cu uşurinţă temele din manual. Le plac jocurile şi în special jocurile de rol. De aceea, am profitat de acest lucru pentru a-i face să se simtă cu adevărat utili, încrezători în forţele proprii, să le dezvolt imaginaţia şi gândirea, să le îmbogăţesc vocabularul cu noi cuvinte şi expresii, a le dezvolta personalitatea, a-i face mai activi, a le trezi interesul pentru activităţile instructiv-educative.

Mă bucură aprecierea doamnei bibliotecare faţă de clasă: „ iubesc lectura. Vin foarte des la bibliotecă, sunt prietenii mei cu care discut zi de zi”.

Cauzele rezultatelor mai slabe la învăţătură ale celor trei elevi sunt:

- slabă capacitate intelectuală;- nu-şi fac zilnic tema;- familia nu se ocupă de ei, fiind antrenată în alte activităţi pentru a-i creşte, neavând serviciu.

Elevii au deprinderi de muncă independentă, ştiu să facă rezumatul unei lecţii, iar la istorie şi geografie, făcând schema lecţiei împreună, elevii au căpătat independenţă şi acum o fac şi singuri. Este adevărat că la istorie şi geografie, fiind discipline noi, învaţă mai greu, dar cu ajutorul schemelor, al materialului didactic şi bibliografic reţin ce este mai important din lecţie.

4. MUNCA INDIVIDUALĂ ŞI ÎN GRUP

Dorind să desfăşor o activitate instructiv-educativă atractivă, fără probleme, am aşezat elevii în bănci în funcţie de defectele de auz şi văz, de înălţimea lor, precum şi de posibilităţile lor intelectuale.

Astfel, în primele bănci au stat elevii cu ochelari, cei care nu auzeau, cei care erau mai scunzi, dar şi cei mai slabi la învăţătură, ca să fie în centrul atenţiei, să-i ajut mai mult, să-i solicit mai des.

Am observat că le place să lucreze în echipă la lecţii, dar le plac şi întrecerile, când organizez cu ei concursuri gen „Cine ştie, câştigă”, „Cel mai bun recitator”, „Sportivul clasei”, „Matematicianul iscusit”, „Cine ştie, răspunde” etc. Se mobilizează şi între ei se încinge o luptă aprigă, fiecare dorind să dovedească faptul că e cel mai bun.

Din proprie iniţiativă, elevii se ajută între ei, îşi împrumută rechizite, fac schimb de cărţi de lectură, timbre, surprize, jocuri.Când lipsesc unii elevi fiindcă sunt bolnavi, se vizitează şi se ajută. Ei au înţeles că nu putem trăi singuri, izolaţi, egoişti şi

fiecare la rândul nostru are nevoie de celălalt.Dorind să-şi ajute colegii mai slabi, sau pe cei care au lipsit mai mult de la şcoală, s-au aşezat în aceeaşi bancă şi cu acordul

părinţilor, îşi fac temele împreună acasă. Astfel, elevii fruntaşi îi ajută şi pe cei cu rezultate mai slabe la învăţătură.Le-am atras atenţia permanent asupra poziţiei corecte în bancă şi le-am explicat consecinţele deformării coloanei vertebrale ,

le-am cerut să nu se grăbească la scris şi să păstreze forma corectă şi înălţimea literelor, pentru că orice caiet e cartea lor de vizită: „Caietul e oglinda şcolarului”.

5. ATITUDINEA FAŢĂ DE MUNCA INTELECTUALĂ ŞI FIZICĂ

Majoritatea elevilor şi-au format convingerea că principala îndatorire este învăţătura. Sunt elevi foarte silitori, care-şi fac datoria zi de zi din proprie convingere şi iniţiativă, dar sunt şi elevi care sunt forţaţi de familie să înveţe.

De la început am pus un mare accent pe munca independentă, care mi-a fost de un real folos, elevii s-au obişnuit să lucreze repede şi bine, fiind mândri de rezultatele lor.

O atenţie deosebită am acordat muncii diferenţiate, deoarece trebuie să-i încurajez şi pe cei mai slabi la învăţătură că pot termina şi ei un test, dar mai uşor. În acelaşi timp sunt elevi care lucrează pentru performanţă, atât la limba română, cât şi la matematică şi educaţie civică.

Elevii care înţeleg mai greu un algoritm de calcul au fost solicitaţi mai des şi astfel, prin exerciţii şi repetiţii, au căpătat încredere în forţele proprii.

Un mare succes a avut metoda învăţării prin descoperire sau la ştiinţe experimentele desfăşurate în laborator, unde am făcut echipă cu profesoarele de fizică , chimie, biologie

Sunt şi elevi care uită de învăţătură şi se lasă prinşi de mreaja jocului, venind la şcoală cu lecţiile nefăcute sau făcute pe jumătate, găsind de fiecare dată scuze.

În afară de activitatea intelectuală, elevii mai desfăşoară şi activitate fizică. Mulţi elevi sunt foarte îndemânatici şi lucrează atenţi şi ordonaţi alături de părinţii lor în gospodării. M-au uimit cum ştiu să-şi îngrijească animalele, să le facă zilnic curăţenie, fac piaţa, spală vasele, ştiu să pună aspiratorul sau să măture prin curte, duc gunoiul, udă florile, plivesc straturile cu legume şi zarzavaturi, culeg la vie etc.

Majoritatea îşi duc şi îşi iau fraţii de la grădiniţă. Muncind alături de părinţii lor, vor înţelege greutăţile vieţii, dar în acelaşi timp vor învăţa să se descurce în viaţa pe care o au în faţă.

Am observat că aceşti copii ştiu să-şi împartă raţional timpul şi pentru munca intelectuală, dar şi pentru cea fizică.Deşi suntem într-un orăşel, mulţi elevi sunt înscrişi la diferite cercuri la „Clubul elevilor” din localitate: atletism, tenis,

informatică, carturi, folclor, instrumente muzicale.Cât de fericită am fost când am primit invitaţia de a participa la spectacolele în care au fost şi ei incluşi.E nevoie de activitate suplimentară cu elevii mai slabi în înţelegerea algoritmului operaţiilor de înmulţire şi împărţire, pe care

am văzut că le-au perceput greu, dar şi de înţelegere şi rezolvare de probleme cu mai multe operaţii.Elevii care merg la olimpiadă au nevoie şi ei de pregătire suplimentară pentru a ajunge la standardele de performanţă.De fiecare dată, prin lecţiile de matematică am urmărit atât dezvoltarea logicii şi independenţei gândirii, cât şi formarea

deprinderilor şi cunoştinţelor practice.Multe le-am desfăşurat împreună sub formă de joc, dar şi prin activităţi pur practice: măsurători, calculare de perimetre direct

pe teren, cântăriri, cumpărături direct din magazin şi piaţă, decuparea de figuri şi corpuri geometrice.

Activităţile extraşcolare sunt foarte mult îndrăgite de elevi. Cu ocazia sărbătorilor religioase, a sărbătorilor naţionale şi internaţionale, am realizat serbări dedicate acestor evenimente, seri de poezie, lansări de carte, recenzii de carte, expoziţii de pictură, vizite la copii handicapaţi, invalizi pensionari, vizite la locul de muncă al părinţilor, trimiterea unor scrisori, telegrame la poştă, vizită la librărie, asistarea la o slujbă religioasă etc.

Prin lecţiile desfăşurate am urmărit formarea unor concepţii ştiinţifice despre lume şi viaţă, înţelegerea fenomenelor ce se petrec în mediul înconjurător, formarea unei gândiri critice şi creative, a unei imaginaţii bogate.

6. DISCIPLINA ÎN CLASĂ ŞI ÎN AFARA CLASEI

Una din condiţiile unei bune activităţi în clasă o constituie asigurarea disciplinei în clasă în timpul orelor de curs. Disciplina e un criteriu după care putem aprecia un individ sau un grup.

Fiecare elev trebuie să se supună normelor impuse de şcoală, regulamentului de ordine interioară, dar şi celor stabilite în clasă, în special la orele de educaţie civică.

În colectivul clasei pe care o conduc, pot spune că am copii cu diferite temperamente, care determină un comportament deosebit. Băieţii sunt mai recalcitranţi şi se iau la ceartă repede şi din orice, impunându-şi personalitatea. Certurile apar în special la ora de educaţie fizică, la meciurile de fotbal, când se marchează goluri între coechipieri, dar şi între adversari.

Fetele sunt mai liniştite, se joacă mai frumos, leagă prietenii trainice.Le-am prezentat elevilor cât şi părinţilor în şedinţele cu părinţii, regulamentul şcolar, îndatoririle şi drepturile elevilor.În cadrul clasei elevii s-au integrat în colectiv, primesc responsabilităţi şi le duc la îndeplinire.Sunt elevi care mai vorbesc neîntrebaţi la oră, chiar deranjează unele ore de religie sau limba engleză, unde au profesori mai

tineri. Elevul provenit din casa de copii făcea la început pe măscăriciul clasei, imita profesorii, în recreaţie se bătea cu copiii. După ce l-am pus la punct pe acest elev, a mai venit un elev nou, care a trecut prin trei-patru şcoli şi care nu este bine educat, făcând parte dintr-o familie dezorganizată. Acesta, împreună cu fratele din clasa a III-a, nu ştiau să se joace, căutau ceartă cu orice copil.

A fost nevoie să-l supraveghez în toate pauzele, să apelez la mamă şi să stau de vorbă mult cu el, să-l împrietenim cu colegii din clasă, dar şi din şcoală.

Am discutat şi cu colegele mele învăţătoare de serviciu să-l aibă în atenţie în pauze. Îndrăznesc să cred că s-a mai acomodat, s-a mai disciplinat.

7. MICROGRUPURILE – LIDERII ŞI MANIFESTĂRILE LOR

În colectivul clasei sunt mulţi elevi care doresc să aibă responsabilităţi şi doresc să se afirme. Ei sunt elevi buni la învăţătură, cuminţi, cu iniţiativă, sociabili şi politicoşi.

Învăţând la educaţie civică despre responsabilul clasei, a fost nevoie să-l alegem prin vot secret. Le-am cerut elevilor să se gândească la însuşirile unui lider şi să aleagă pe cine cred ei că merită.

Rezultatul acestui test apare pe matricea sociometrică mai detaliat.N-am vrut să-i influenţez, dar văzând rezultatele obţinute nu am fost mulţumită de S.A., ştiind că e copil bun la

învăţătură, e liniştit, dar nu are autoritate.După o săptămână, responsabilul clasei s-a ridicat şi a spus că nu doreşte să mai fie şefa clasei, deoarece nu e ascultată de

colegi. Am respectat hotărârea lor şi următorul în ordinea voturilor a fost V.A., care a devenit şeful clasei. De data aceasta, mi-am dat şi eu acordul, dar în acelaşi timp le-am atras atenţia că trebuie să-şi respecte şeful ales, pentru că a fost opţiunea lor.

Am observat că, în clasă se formaseră microgrupuri şi fiecare îşi susţinea un lider. Acest lucru s-a întâmplat din cauza faptului că liderul din anul şcolar trecut devenise arogant, îi sfida, se impunea ţipând, jignindu-i, pârând.

Există întrecere între rânduri la învăţătură, ordine şi curăţenie, disciplină. E îmbucurător faptul că elevii mei fac parte din diferite grupuri: clasa, grupul vocal, grupele de la cercurile de informatică, grupul religios, se comportă bine, nu sunt probleme.

8. OPINIA CLASEI

Pe parcursul celor patru ani şcolari s-a sudat un colectiv care încearcă să se comporte conform normelor codului civic, codului manierelor elegante. Ei singuri încep să ia atitudine critică faţă de comportarea greşită a colegilor, propun măsuri de pedepsire a celor ce greşesc.

Au învăţat să fie corecţi, să se bucure de succesele colegilor, să le popularizăm, să-i felicităm, dar să luăm şi atitudine de ceea ce este incorect, deoarece ne-ar afecta prestigiul clasei.

S-au organizat şi au ajutat o fetiţă handicapată, au mers prin oraş la diferite firme, unde au solicitat alimente, dulciuri, rechizite, pom de iarnă etc.

Singuri îşi aleg activităţile extraşcolare pe care le vor desfăşura pe parcursul anului şcolar.Evidenţierea lor la careul şcolii, are un efect deosebit.

9. MUNCA ÎNVĂŢĂTORULUI CU FAMILIA

Legătura cu familia a fost foarte bună. Am organizat şedinţe cu părinţii ,în clasa I la o lună-două, iar în clasele a II-a – a IV-a de două ori pe semestru.

Am efectuat vizite la domiciliul elevilor, unde am cunoscut familiile, condiţiile materiale, problemele familiilor, atitudinea familiilor faţă de şcoală. Toţi părinţii sunt tineri. M-a ajutat acest lucru în activitate deoarece familiile le-a asigurat tot ce au avut nevoie la şcoală.

Au solicitat să organizez serbări, excursii, concursuri. Toţi părinţii au ajutat şcoala cum au putut: au participat la curăţenia şcolii, dar şi material, cu bani, pentru încălzirea sălii de

sport, refacerea gardului şi acoperişului şcolii etc.De câte ori i-am solicitat, au venit la şcoală, au ţinut legătura cu mine prin telefon etc.Şedinţele cu părinţii sunt mese rotunde, unde părinţii cer explicaţii cum să-şi ajute copiii atât la învăţătură, dar şi să le formeze

un comportament civilizat.Sper ca elevii mei să-şi menţină comportamentul şi în clasele următoare, iar eu să fiu mândră că am contribuit la educaţia lor.

10. C O N C L U Z I I La sfârşitul ciclului primar pot spune că am o clasă bine pregătită, care se va acomoda uşor în ciclul gimnazial, deoarece are

bagajul de cunoştinţe prevăzut de programa şcolară, la clasă au venit profesori de limba română, matematică, ştiinţe, educaţie fizică, muzică ce au desfăşurat activităţi cu elevii.

Sper că familia va ţine legătura şi cu dirigintele clasei, va participa la şedinţele cu părinţii şi se va implica în activităţile care să aducă beneficiu elevilor.

Consider că mi-am făcut pe deplin datoria, iar elevii mei vor beneficia de cunoştinţele acumulate, vor progresa, iar partea educativă nu va avea de suferit deoarece elevii vor creşte şi vor deveni mai conştienţi în actul educaţional.

Profesor diriginte ,Ghidrigan SilviaGimnaziul „Gheorghe Rîșcanu” Or.Rîșcani

CARACTERIZAREA PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVULUI

Eleva Chitic Olga s-a născut pe 28 februarie 1996 şi locuieşte pe strada ___________ din or. Rîșcani.Este o fată cu o dezvoltare fizică armonioasă, are mersul echilibrat şi graţios, înălţimea de 1,40 m şi greutatea de 35 kg.Face parte dintr-o familie normal constituită. Mama şi tata sunt pedagogi, iar tata lucrează şi ca muzicant liber profesionist.

Familia îi asigură condiţii materiale foarte bune. Eleva are camera sa de lucru mobilată corespunzător: cu birou, televizor, calculator, minibibliotecă, etc.

În familie atmosfera este caldă, prietenoasă între părinţi, părinţi - copii.Eleva mai are un frate de şase ani şi patru bunici. Am observat că are un ataşament deosebit faţă de bunica din partea tatălui, pentru că a

crescut-o şi au stat mai mult împreună.Familia are la bază relaţii de dragoste, respect reciproc, încredere, colaborare, în familie fiind un comportament civilizat, iar limbajul e plin

de politeţe.Eleva nu a avut probleme cu sănătatea. Manifestă interes pentru învăţătură. Învaţă uşor şi repede, nu are nevoie de prea multe repetări căci

fixează materialul cu uşurinţă.Citeşte rapid, corect şi expresiv pentru că lectura este o pasiune, eleva având multe fişe la biblioteca şcolii şi cea orăşenească.În scris face puţine greşeli, are deprinderi de calcul mintal, rezolvă cu uşurinţă exerciţii şi probleme din manual, dar şi din culegeri.Este foarte atentă la explicaţii, se concentrează aşa de mult încât nu aude ce-i în jur. Poate urmări timp îndelungat expuneri şi imagini, are

iniţiativă proprie în orientarea persistentă a atenţiei.Am observat că rezistă mult la efort, scrie, citeşte, socoteşte atât în clasă, cât şi în afara clasei. Are caiete pe care lucrează acasă, sub

îndrumarea mamei.Are o mare capacitate de înţelegere şi de gândire, deprinde repede esenţialul, stabileşte legături cu uşurinţă.Înţelege şi anticipează rezolvarea exerciţiilor şi problemelor după explicarea sumară, incompletă. Predomină gândirea concret-intuitivă, dar

se conturează şi gândirea critică şi creatoare.Exprimarea este clară, vorbeşte repede şi curgător, expresiv. Pronunţarea e corectă, fără omisiuni, inversiuni, înlocuiri de sunete sau silabe.

Are un vocabular bogat şi vorbeşte cu plăcere captând auditoriul.Lectura citită i-a dezvoltat o imaginaţie bogată, manifestată în compuneri şi povestiri folosind multe expresii plastice.Se afirmă în compunerea de texte, probleme, reproduce cu succes şi uşurinţă gesturile unor oameni sau animale, imagini şi jocuri noi.Spiritul practic şi iniţiativa o fac să găsească variante de rezolvare a problemelor practice de viaţă.Eleva este calmă, echilibrată, are stăpânire de sine. Se adaptează repede în împrejurări noi. Nu se emoţionează în relaţiile cu colegii, ia

repede hotărâri în clasă şi acţionează cu curaj.Este repezită uneori în mişcări şi vorbire, îşi supraapreciează posibilităţile, chiar lucrează în tensiune când are teste.Nu are răbdare la activităţile fine, migăloase, dar e foarte optimistă în tot ceea ce face. Are o foarte bună memorie vizuală şi auditivă.Atitudinea faţă de învăţătură este favorabilă, simte plăcerea de a veni la şcoală şi de a lucra în colectiv.Este foarte atentă în rezolvarea temelor. Are spirit critic şi autocritic. Nu se sfieşte să-şi critice colegii, să-şi spună părerea în diferite

împrejurări.Doreşte să răspundă zi de zi, să fie verificată la teme oră de oră, să primească multe calificative foarte bune. Suferă dacă nu ia calificativul

maxim.Am observat că este independentă în activitate, chiar dă sfaturi şi sugestii colegilor. Îi place să-şi aleagă singură subiectele la compunere,

desen şi modelaj.Îi place să lucreze în colectiv. Doreşte să fie lider, să aibă responsabilităţi pentru că e veselă, sociabilă şi autoritară.Se bucură de stimă din partea colegilor şi la rândul ei manifestă cinste, bunătate, politeţe şi ataşament. Apreciează ce e bun şi ce e rău.Se supune normelor morale, acceptă valorile, dezaprobă şi ia atitudine faţă de cei care nu le respectă.

Doreşte să stea în preajma învăţătoarei, să o ajute, să îi fie apreciată munca.Iubeşte ordinea şi curăţenia, are iniţiativă în cadrul clasei şi este o bună organizatoare. Respectă sarcinile colectivului, dar se impune şi ea.

Are bune relaţii cu colegii şi copiii de pe strada ei, cu care se joacă.Familia trebuie să se ocupe permanent de educaţia ei pentru că este un copil capabil, doreşte să înveţe, are inclinaţii spre limbi străine,

partea umanistă.Este perseverentă şi are mereu în atenţie rezultatul final al activităţii sale.Cred că se va realiza în viaţă prin munca şi seriozitatea ei.PUNCTE TARI:- e dotată intelectual: memorie foarte bună, gândire concret-intuitivă, atenţie distributivă, vocabular bogat;- este apreciată de colectiv, se bucură de popularitate în rândul colegilor şi este aleasă liderul clasei;- participă la olimpiade şcolare şi alte concursuri unde obţine diferite premii;- are înclinaţii spre partea umanistă, e ajutată de familie.PUNCTE SLABE:- are nevoie de încurajare atunci când participă la competiţii;- e nevoie să lucreze mai mult la matematică, dacă vrea să obţină performanţe deosebite.

Profesor diriginte Țurcan Silvia

Psiholog Dugan Ludmila

Directorul gimnaziului Frunze Viorica„Gheorghe Rîșcanu”

4.8. FIŞE DE EVALUARE A LECŢIILOR

Data : Clasa : Disciplina : Subiectul lecţiei : Tipul lecţiei :

Nr. crt.

INDICATORI NOTE4 5 6 7 8 9 10

1. PROIECTAREA LECŢIEIDocumentare metodico-ştiinţifică (concordanţa cu programa, terminologie), formularea obiectivelor operaţionale, unitatea obiective-conţinut-itemi de evaluare

2. DESFĂŞURAREA LECŢIEIParcurgerea adecvată a etapelor lecţiei, densitatea sarcinilor şi ritmul de lucru, dozarea raţională a timpuluiPrezentarea conţinutului (ştiinţific, logic, accesibil, esenţial, exemplificat., interdisciplinar)Realizarea obiectivelor operaţionaleRealizarea comunicării didactice, dificultatea solicitărilor, succesiunea şi tipologia întrebărilor, Aspecte formativ-educative (dezvoltarea creativităţii, a capacităţilor intelectuale, valorificarea educativă a conţinutului, a aspectelor moral-civice, interculturale, ecologice etc); individualizare, motivare, activizareMijloace implicate în activităţile de învăţare, asigurarea caracterului practic-aplicativPERSONALITATEA STUDENTULUI PRACTICANT: Ţinuta, autoritatea în faţa clasei; limbajul (corect, expresivitate, accesibilitate, corectarea răspunsurilor greşite); elemente de creativitate didactică (ex.: micro-decizii luate în situaţii de feed-back); atmosfera şi climatul afectiv-motivaţional în lecţie; relaţia profesor-elev, elev-elev.

3. CAPACITATEA DE EVALUARE ŞI DE AUTOEVALUARE: Formele de evaluare folosite; conştientizarea elevilor asupra rezultatelor evaluării; propunerea unor măsuri corective pentru lecţia viitoare; spirit autocritic; capacitate de identificare a aspectelor reuşite şi a celor mai puţin izbutite

NOTA SEMNĂTURAProfesor-

…………………………………

Nota finală = media notelor corespunzătoare indicatorilor 1, 2 şi 3 = _________________ = 3 ……… ….……………..

4.8.2 FIŞĂ DE EVALUARE A LECŢIEI DE PROBĂ nr.2


Nr. crt.





NOTA SEMNĂTURAProfesor- mentor

…………………………………

Nota finală = media notelor corespunzătoare indicatorilor 1, 2 şi 3 = _________________ = 3 ……… ….……………..

4.8.3 FIŞĂ DE EVALUARE A LECŢIEI FINALE


Nr. crt.





COMISIA NOTA SEMNĂTURA1. Profesor-

………………………………… Nota finală = media notelor corespunzătoare indicatorilor 1, 2 şi 3 = _________________ = 3 ……… ….……………..

2. Profesor Didactica specialităţii……………………………..………….. Nota finală = media notelor corespunzătoare indicatorilor 1, 2 şi 3 = _________________ = 3 ……… …………………

CAIETUL DIRIGINTELUI

Numele şi prenumele_______________________________ Clasa_______________ Şcoala________________________________

MOTO„Eu sunt copilul.Tu ţii în mâinile tale destinul meu. Tu determini, în cea mai mare măsură, dacă voi reuşi sau voi eşua în viată ! Dă-mi, te rog, acele lucruri care să mă îndrepte spre fericire. Educă-mă, te rog, ca să pot fi o binecuvântare pentru lume ! " (din Child's Appels, Mamie Gepe Cole)

ARGUMENT„Caietul dirigintelui”, conceput in aceasta forma dorim sa reprezinte un util instrument de lucru pentru profesorul diriginte.In realizarea lui am pornit de la legislatia in vigoare care reglementeaza munca dirigintelui in scoala si ne-am raportat permaanent la indicatiile metodice cuprinse in literatura pedagogica si psihologica, literatura care vizeaza metodologia activitatii educative.Pentru a asigura unitatea si continuitatea muncii educative desfasurata la clasa de elevi, caietul a fost conceput pe ani, oferind posibilitatea de consemnare a datelor chiar in cazul reorganizarii claselor pe parcursul anilor scolari. De asemenea, caietul poate fi utilizat pe parcursul a 4 ani scolari chiar in conditiile incadrarii diferite a dirigintilor de la un an la altul (in situatii deosebite, cand cadrele didactice nu sunt titulare). In acest caz, caietul trebuie predat conducerii la sfarsitul anului scolar, pentru a putea fi preluat de noul diriginte in anul urmator.In structurarea caietului ne-am straduit sa prevedem variante pentru consemnarea, pe cat posibil, a tuturor aspectelor muncii educative, asigurandu-i valabilitatea pentru ciclul gimnazial si liceal; precum si pentru invatamantul seral, dar care necesita unele adaptari ce le pot realiza dirigintii.Pentru a dobândi operativitate şi pentru a fi completat cu uşurinţă de toate categoriile de personal didactic, caietul oferă puncte de sprijin pentru fiecare aspect al muncii educative .Pentru completarea tabelelor cu numele elevilor ,se va întocmi un tabel cu elevii clasei ,care apoi se copie în toate tabelele.Fişa individuală se va multiplica pentru fiecare elev .

CUPRINS

1. STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR2. COLECTIVUL CLASEI3. COLECTIVUL DIDACTIC AL CLASEI4. RESPONSABILITĂŢI ÎN CADRUL COLECTIVULUI5. OBIECTIVELE ACTIVITĂŢII EDUCATIVE6. SARCINILE DIRIGINTELUI7. TEMATICA ORELOR DE DIRIGENŢIE8. SITUAŢIA LA ÎNVĂŢĂTURĂ ŞI A ABSENŢELOR9. ELEVII CU REZULTATE DEOSEBITE ÎN ACTIVITATEA ŞCOLARĂ ŞI EXTRAŞCOLARĂ10. SITUAŢIA ELEVILOR PROBLEMĂ11. SITUAŢIA MANUALELOR PRIMITE/PREDATE12. PARTICIPAREA ELEVILOR LA VIAŢA COLECTIVULUI 13. SITUAŢIA OPŢIUNILOR ŞCOLARE14. PLANIFICAREA LECTORATELOR CU PĂRINŢII15. PLANIFICAREA ŞEDINŢELOR CU PĂRINŢII16. OBSERVAŢII ASUPRA CLASEI17. FIŞELE INDIVIDUALE ALE ELEVILOR18. PLANURI DE LECŢIE

1. Structura anului şcolar 2011 – 2012

Anul şcolar 2011-2012 începe pe data de 1 septembrie 2011, se încheie pe data de 31 august 2012 şi se structurează pe două semestre, după cum urmează:

Semestrul I Cursuri – luni, 12 septembrie 2011 – vineri, 23 decembrie 2011. În perioada 22 - 30 octombrie 2011, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă. Vacanţa de iarnă – sâmbătă, 24 decembrie 2011 – duminică, 15 ianuarie 2012

Semestrul al II-lea Cursuri – luni, 16 ianuarie 2012 – vineri, 6 aprilie 2012 Vacanţa de primăvară – sâmbătă, 7 aprilie 2012 – duminică, 22 aprilie 2012 Cursuri – luni, 23 aprilie 2012 – vineri, 22 iunie 2012 Vacanţa de vară – sâmbătă, 23 iunie 2012– duminică, 9 septembrie 2012

În zilele libere prevăzute de lege nu se organizează cursuri: Joi, 1 decembrie 2011 – Ziua națională a României Marți, 1 mai 2012 – Ziua Muncii Luni, 4 iunie 2012 – A doua zi de Rusalii

Săptămâna 2-6 aprilie 2012, din semestrul al doilea, este săptămână dedicată activităților extracurriculare și extrașcolare, având un orar specific.

Tezele din semestrul I al anului şcolar 2011-2012 se susţin, de regulă, până la data de 30 noiembrie 2011. Tezele din semestrul al II-lea al anului şcolar 2011-2012 se susţin, de regulă, până la data de 25 mai 2012.

ORARUL CLASEI A VII- A

ora Luni Marti Miercuri Joi vineri830

925

1011121314 Dirigenţie

2. COLECTIVUL CLASEI

Nr.crt.

Numele şi prenumele Data şilocul naşterii

Prenumelepărinţilor

Ocupaţie,loc de muncă

Adresafamiliei

Obs.

1. Andriescu Alin2. Baba Gianina 3. Bîz Ioana Anastasia4. Blag Mirabela5. Buză Petru6. Cojocaru Tatiana7. Criţan Dragoş Dorel8. Dănică Irinel9. Dobre Elena 10. Dobre Mihai11. Dragotă Ion Gabriel12. Geacă Ioana Maria13. Istvan Cornelia 14. Izvoran Marinela15. Koharovics Gabriel16. Leban Adela17. Mihai Marius18. Munteanu Daniel

19. Nătângă Verginica20. Neagu Eleonora 21. Nicoară Lenuţa 22. Nistor Bogdan23. Orban Marius 24. Rus Cristian25. Serban Andreea 26. Stanci Ioan Gabriel27. Stănoiu Diana 28. Stefănuţ Maria29. Stolcz Adrian30. Totoaşă Oana

Planificarea la dirigenție

8. SITUAŢIA ŞCOLARĂ a) LA ÎNVĂŢĂTURĂNr.crt.

Numele şi prenumele Anul şcolar 2006-2007 Anul şcolar 20__20__ Anul şcolar 20__20__ Anul şcolar 20__20__Clasa a IX a Clasa a X a Clasa a XI a Clasa a XII aSituaţiaşcolară

Medpurtare

Mediagenerală

Situaţiaşcolară

Medpurtare

Mediagenerală

Situaţiaşcolară

Medpurtare

Mediagenerală

Situaţiaşcolară

Medpurtare

Mediagenerală

1. Andriescu Alin P 10 9.252. Baba Gianina P 10 8.363. Bîz Ioana P 9 9.984. Blag Mirabela P 10 105. Buză Petru P 10 9.506. Cojocaru Tatiana P 10 8.257. Criţan Dragoş P 10 7.308. Dănică Irinel P 7 79. Dobre Elena P 10 9.2510. Dobre Mihai P 10 9.8711. Dragotă Ion P 10 9.3312. Geacă Ioana Maria P 10 9.7613. Istvan Cornelia P 10 9.3314. Izvoran Marinela P 10 9.6715. Koharovics Gabriel P 10 9.9116. Leban Adela P 10 9.5517. Mihai Marius P 10 9.8818. Munteanu Daniel P 10 9.5619. Nătângă Verginica P 10 9.4520. Neagu Eleonora P 10 9.4421. Nicoară Lenuţa P 10 9.9222. Nistor Bogdan P 10 9.9723. Orban Marius P 10 9.3224. Rus Cristian P 10 8.2525. Serban Andreea P 10 8.3226. Stanci Ioan Gabriel P 10 8.2527. Stănoiu Diana P 9 8.3628. Stefănuţ Maria P 10 9.3329. Stolcz Adrian P 8 8.8930. Totoaşă Oana P 10 9.32

9. ELEVI CU REZULTATE DEOSEBITEÎN ACTIVITATEA ŞCOLARĂ ŞI EXTRAŞCOLARĂNr.crt.

Numele şi prenumele Activitatea la care a obţinutrezultate

Performanţa * An şcolar

1. Neagu Eleonora Sport – volei mentiune 2006 - 20072. Stolcz Adrian Sport – tenis de masa Premiul I 2006 - 20073. Nistor Bogdan Concurs dans mentiune 2006 - 20074. Biz Ioan miss Premiul I 2006 - 20075.6.7.8.9.10· M = menţiune specială; PS = premiu special; PIII = premiul al treilea; PII = premiul aldoilea; PI = premiul întâi

10. SITUAŢIA ELEVILOR PROBLEMĂ *Nr.crt.

Numele şi prenumele În ce constă problema Data consemnării Măsuri luate

1. Dănică Irinel ABSENTE NEMOTIVATE 13.03.2007 Discutii cu parintii2. Stolcz Adrian ABSENTE MOTIVATE 13.03. 2007 Discutii cu antrenorul3.4.5.6.7.8.9.10.

- eşec şcolar - starea de sănătate- integrare dificilă - situaţie materială deosebită ( venituri f. mici)- comportament deviant

12. PARTICIPAREA ELEVILOR LA VIAŢA COLECTIVULUINr.crt.

Numele şi prenumele Anul şcolar 2006 2007 Anul şcolar 2007 2008 Anul şcolar 20__20__ Anul şcolar 20__20__Clasa a IX a Clasa a X a Clasa a XI a Clasa a XII a

R I A R I A R I A R I A1. Andriescu Alin X X 2. Baba Gianina X X3. Bîz Ioana X X4. Blag Mirabela X X5. Buză Petru X X6. Cojocaru Tatiana X X7. Criţan Dragoş X X8. Dănică Irinel X X9. Dobre Elena X X10. Dobre Mihai X X11. Dragotă Ion X X12. Geacă Ioana Maria X X13. Istvan Cornelia X X14. Izvoran Marinela X X15. Koharovics Gabriel X X16. Leban Adela X X17. Mihai Marius X X18. Munteanu Daniel X X19. Nătângă Verginica X X20. Neagu Eleonora X X21. Nicoară Lenuţa X X22. Nistor Bogdan X X23. Orban Marius X X24. Rus Cristian X X25. Serban Andreea X X26. Stanci Ioan Gabriel X X27. Stănoiu Diana X X28. Stefănuţ Maria X X29. Stolcz Adrian X X30. Totoaşă Oana X X R – retras, izolat, dezinteresat de viaţa colectivuluiI – integrat în colectiv, dar fără să aibă iniţiativă

A – are autoritate, bun organizator şi animator al colectivului

12. PLANIFICAREA ŞEDINŢELOR CU PĂRINŢII

Nr.crt.

Tema Data Observaţii

1. Discutarea situatiei la invatatura in anul scolar precedent 20.09.20062. Cei trei prieteni: parinte – scoala – elev 20.11.20063. Ocupatiile elevului in timpul liber 21.01.20074. Atitudinea in colectiv a elevilor 13.03.20075. Despre autoritatea parintilor 15.05.20076. Speram sa ne revedem cu bine la anul care urmeaza 3.07.20077.8.9.10.

SCENARIU DIDACTIC

DISCIPLINA: Consiliere şi orientareCLASA. a VII-a BDATA: TEMA: Eu şi opinia claseiDURATA: 45’OBIECTIVE: La sfârşitul activităţii elevul va fi capabil:

Să înţeleagă importanţa şi necesitatea unei atitudini decente în relaţiile interpersonale; Să resimtă necesitatea stabilirii unor relaţii de colegialitate cu ceilalţi elevi; Să dezvolte capacitatea de a accepta valorile care există in cadrul grupurilor umane.

METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia euristică; problematizarea; expunerea; alegerea forţată; metoda ciorchinelui. lectura întreruptă

MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: planşe; flip-chart fişe de lucru post-it texte

MOMENT ORGANIZATORIC: Se împarte clasa în grupe de cate 4 elevi. Se reaminteşte tema lecţiei al cărui titlu se scrie pe tablă şi se motivează opţiunea pentru temă

CAPTAREA ATENŢIEI: Se distribuie elevilor blazonul personal şi li se cere să-l completeze. Blazonul cuprinde 4 dreptunghiuri în care elevii vor nota: 2 calităţi personale, 2 defecte, un lucru pe

care nu-l cunosc ceilalţi despre el, şi un hobby Pe baza asemănărilor, defectelor sau hobby-urilor îşi vor grupa blazoanele pe o planşă. Se vor vedea

astfel grupurile de afinităţi sau de prieteni.De ce v-aţi grupat astfel? Ce aţi avut în vedere?Planşa cu blazoanele sa păstrează în clasă. La sfârşitul clasei a IX- a se reia tema şi se va urmări progresul făcut în abordarea imaginii de sine şi în evoluţia grupurilor de prieteni.

CONŢINUTUL LECTIEI:

Se aplică metoda ciorchinelui pentru a vedea valorile morale şi atitudinile pe care le presupune colectivul de elevi, grupul – clasă.

Se comentează împreună şi se cere să păstreze valorile pozitive.

Se cere apoi elevilor să completeze împreună cu colegii de grupa chestionarul:Cum mă văd eu? ( fiecare elev pentru sine)Cum mă văd ceilalţi? (completează pentru colegii de grupă)Cum aş vrea să fiu? ( fiecare pentru sine) Se interpretează răspunsurile. Se urmăreşte dacă sunt diferenţe mari între imaginea de sine şi

percepţia colegilor. Dacă sunt diferenţe mari, care este cauza acestora? O supraevaluare sau o subestimare a realităţii? Se comentează cu elevii.

Li se cere elevilor sa stabilească în grup, de comun acord, trei calităţi ale colegului ideal şi trei defecte care fac un coleg sa fie antipatic. Răspunsul se trece pe un post-it pe care un reprezentant al grupei îl lipeşte pe flit-chart. Păstrându-se doar calităţile se obţine astfel imaginea clasei ideale, a colectivului ideal. Se comentează cu elevii.

Profesorul citeşte textul Elevul din clasa I . Urmându-se lectura întrerupta de întrebări se încearcă sa se obţină opiniile elevilor în legătură cu cazul prezentat.

„ Elevul din clasa I”

Odată, la începutul anului şcolar, un tată a venit la şcoală şi şi-a îndreptat paşii direct către biroul directorului .

- Vă rog să-mi înscrieţi băiatul în clasa I. Am mai fost la şase şcoli să-l înscriu dar nu l-au primit. - De ce nu l-au primit? Ce s-a întâmplat? întrebă directorul

Stop!1. Care credeţi că este motivul pentru care băiatul nu poate fi înscris la şcoală? Care este problema?

Despre ce credeţi că este vorba în povestire?- Vedeţi, fiul meu este prea mare şi nu încape în clasă.- Dar pe coridor încape?- Nu încape nici pe coridor, zise tatăl.- Atunci îl punem în sala de sport.- Nu încape nici în sala de sport, zise tatăl cu tristeţe.- Atunci îmi pare rău, dragă domnule, dar nu-l putem primi nici noi, zise directorul.- Vă înţeleg, dar vă rog să mă înţelegeţi şi dumneavoastră pe mine. Pavko al meu e copil de scoală şi

trebuie să meargă la şcoală. Nu pot să-l las fără educaţie. Şi nici nu am bani pentru amendă.Stop!

Grupul - clasă

2. Ei, ce ziceţi acum? Aţi fost surprinşi? Cum credeţi că se simte Pavko? Dar tatăl lui? Ce credeţi că se va întâmpla în continuare?

În cele din urmă s-au înţeles să-l înscrie pe Pavko la şcoală. O să stea în curtea şcolii şi o să se uite în clasă pe fereastră ca să urmărească lecţiile. Când o să vină iarna, Pavko o să stea tot în curte. O să poarte o haină de blană şi căşti pe urechi ca să audă ce se vorbeşte în clasă, pentru că ferestrele vor fi închise. De scris şi de desenat o să-i fie uşor. O să-şi pună o tablă pe genunchi. În ziua următoare Pavko veni la şcoală. Stând în curtea şcolii îşi mişca nedumerit pantofii lui uriaşi, iar capul îi ajungea până la coşul de pe acoperiş. Copiii fugiră în clase când îl văzură şi începură să se uite la el pe fereastră. Pavko se uita şi el pe fereastră căutându-şi clasa. Altminteri era liniste. Copii uimiţi se zgâiau doar la el. Şi Pavko? Se zgâia şi el la ei.

Stop!3. Ce părere aveţi despre soluţia găsită pentru ca Pavko să poată veni la şcoală? E bună? De

ce?/ De ce nu? Ce credeţi că vor gândi ceilalţi copii din şcoală despre Pavko?Cum v-aţi simţi dacă aţi fi elevi şi aţi vedea pe fereastră un uriaş? Cum credeţi că se simţea Pavko? Cum v-aţi simţi voi în locul lui?

Deodată, de la o fereastră de la etajul întâi se auzi vocea unei fetiţe:- Est în clasa întâi?- Eu? Întrebă Pavko, aplecându-se puţin ca să vadă cu cine vorbeşte. Da, sunt în clasa întâi,

spuse el dând din cap şi zâmbind fetiţei îndrăzneţe. Avea faţa rotundă, un năsuc mic şi părul negru. - Şi eu sunt în clasa întâi şi mă cheamă Betka, zise fetiţa. Tata mi-a citit ieri o poveste despre

un uriaş bun. Şi tu eşti un uriaş bun?Pavko dădu din nou din cap, dar îşi dădu seama că nu are nici o dovadă. Începu să se gândească. Betka

văzu lumina unui gând în ochii lui mari.Stop!

4. Acum ce credeţi? Ce va face Pavko? Credeţi că este un uriaş bun sau un uriaş rău? Dacă e bun cum o va dovedi? Ce credeţi că se va întâmpla în continuare? Ce va face Pavko? O va face pe Betka să-i fie frică de el? Dar pe ceilalţi copii?Îşi întinse apoi o mână până la pădure. Când o aduse înapoi, în palma lui era o veveriţă.

O duse până la fereastră şi i-o dădu fetei.- O veveriţă! Ce frumoasă e! strigă Betka. Nu-i culegi un con? Pavko îşi întinse din nou mâna.

Ajunse la vârful unui brad. Când îţi lăsă mâna jos, era plină de conuri.Ceilalţi copii erau entuziasmaţi. Spaima le trecu, pentru că îşi dădură seama că Pavko, deşi era uriaş, nu făcea rău nici unei veveriţe. Apoi copii se jucară cu Pavko în fiecare pauză . Când se jucau de-a poarta de aur, Pavko era poarta. Când se jucau fotbal, Pavko era portarul . Îi era uşor. Dacă întindea o mână acoperea jumătate din poartă. Îi părea rău de un singur lucru: că nu putea să se joace de-a v-aţi ascunselea. Toată lumea îl vedea, oriunde era. Atunci copiii nu se mai jucară de-a v-aţi ascunselea, pentru că nu era interesant să se joace fără Pavko. Toţi copii doreau să fie prieteni cu el. Dar prietena lui cea mai bună era…ştiţi voi cine. Betka cea cu faţa rotundă, nasul mic şi părul negru. Fetiţa aceea care vorbise prima cu el.

Trebuie să adăugăm că Pavko era un elev bun şi că primea în fiecare zi un plus in caietul de teme.Stop!

5. Ce părere aveţi acum? Cum se simt Pavko şi ceilalţi copii acum? Dar tatăl lui Pavko?

Temă de reflexie: Descrieţi o situaţie în care v-aţi simţit marginalizat. Ce sentimente aţi avut? Cum aţi depăşit momentul. Cine v-a ajutat?

Bibliografie: Leca, M. C., Grecu, M. C, - Putem să schimbăm lumea împreună , Editura Alfa, 1997 Ghica, V. – Ghid de consiliere şi orientare şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 1988. # # # - Dirigintele, ora de dirigenţie, adolescenţii, vol. al III-lea, editor S.C. Tribuna

Învăţământului

Documents

Caiet Practica Modul Psihopedagogic