caiet_an3_08-09

U N I V E R S I T A T E A D E A R H I T E C T U R I U R B A N I S M I O N M I N C U - B U C U R E T I

2 0 0 8 - 2 0 0 9AN 3

C A T E D R A B A Z E L E P R O I E C T R I I D E A R H I T E C T U R - A N I I I I - I I I

UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM



E D I T U R A U N I V E R S I T A R I O N M I N C U - B U C U R E T I 2 0 0 8

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI 2

ANUL III AN UNIVERSITAR 2008-2009

3 UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI


CAIET TEME PROIECTAREA N U N I V E R S I T A R 2 0 0 8 - 2 0 0 9

CATEDRA BAZELE PROIECTRII DE ARHITECTURANUL III

Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"Facultatea de Arhitectura AN UNIVERSITAR 2008 - 2009Studii cu licen i master integrat - 6 ani (360 credite)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 O C T O M B R I E N O I E M B R I E D E C E M B R I E I A N U A R I E F E B .6 13 20 27 3 10 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19 26 2 9 16

123456789

101112131415161718

S.1 S.2 P.F. P.F. S.3 P.F. P.F.

Credit TITULARMobilier - tehnologie 1 D. VucicoviciC.A.A.D. 1 catedraArhitectura trad. in Romania 2 A. BratuleanuArhitectura - Context - Peisaj 2 AM. ZahariadeFinisaje (I) 3 AM. DabijaStructuri din zidarie si b.a. (I) 2 M.CrisanCurs la alegere 2 Coordonarea activit. revine titularului de curs Titular

LEGENDAPROIECT VERIFICARE P.V. PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI LUCRARI DE VERIFICARE L.V.

PREDARE PROIECT FINALA P.F. PROIECT ARHITECTURA ALEGERE PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF,ESEURI ESEURI ES.

SCHITA S. PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU DISCIPLINA OBLIGATORIE O. COLOCVIU C.

PREDARE REP./ ST. FORMEI L. PROIECT SPECIALITATE ALEGERE DISCIPLINA ALEGERE A. CRITICA DE PROIECT SI EVAL. E.

SEM

ESTR

UL II

SESIUNE

EVALUARE

VACA

N

EVA

LUR

I FIN

ALE

SCHITA

PR. MOBILIER 2

PR. URBANISM

5

6

1

ACTIVITI ore / spt.

DIS

CIPL

INE

TEO

RET

ICE

DISCIPLINA

2

ARHITECTURA MEDIULUI NCONJURTOR

PREDARI

DOCUM. / CERCETARE

PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE

11

2

3

GRAFICUL ACTIVITATILOR DIDACTICEGRAFICUL ACTIVITATILOR DIDACTICEGRAFICUL ACTIVITATILOR DIDACTICEGRAFICUL ACTIVITATILOR DIDACTICE

A N IIIA N IIIA N IIIA N III

PR. ARHITECTURA 2

PR. ARHITECTURA 1

PRO

IECT

AR

E A

RH

. / S

PEC.

15TOTAL

S E M E S T R U L 5

17

credite

PROIECT ARHITECTUR NR. 1 6 c

Tem atelier CULTUR

E

PROIECT NR. 2

5 cTem atelier

TURISM

E

ARHITECTUR

Tem atelier TURISM

E

PROIECT MOBILIER2 c

PR.URB.3 c

lotizare

E JURI

ERE

PRO

IECT

E

VACA

NTA

VACA

NTA



Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"Facultatea de Arhitectura AN UNIVERSITAR 2008 - 2009Studii cu licen i master integrat - 6 ani (360 credite)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 F E B. M A R T I E A P R I L I E M A I I U N I E I U L I E23 2 9 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25 3 10 17 24 1 8 15 22

123456789

101112131415161718

S.1 P.P. P.F. S.2 P.P. P.F. S.3 P.F.

Credit TITULAR

2

Doctrina urbanistica 2 Al.SanduInstalatii - echipare 2 G.StoicanComunicari vizuale 2 S.VasilescuFinisaje (II) 3 AM.DabijaStructuri din zidarie si b.a. (II) 2 D.MarcuCurs la alegere 2 Coordonarea activ. revine de curs titularului de curs Titular

LEGENDAPROIECT VERIFICARE P.V. PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI LUCRARI DE VERIFICARE L.V.

PREDARE PROIECT FINALA P.F. PROIECT ARHITECTURA ALEGERE PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF,ESEURI ESEURI ES.

SCHITA S. PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU DISCIPLINA OBLIGATORIE O. COLOCVIU C.

PREDARE REP./ ST. FORMEI L. PROIECT SPECIALITATE ALEGERE DISCIPLINA ALEGERE A. CRITICA DE PROIECT SI EVAL. E.

N. Lascu / A. Bratuleanu

PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE

GRAFICUL ACTIVITATILOR DIDACTICEGRAFICUL ACTIVITATILOR DIDACTICEGRAFICUL ACTIVITATILOR DIDACTICEGRAFICUL ACTIVITATILOR DIDACTICE

A N IIIA N IIIA N IIIA N III

PRO

IECT

AR

E A

RH

. / S

PEC.

13

S E M E S T R U L 6

2

DOCUM. / CERCETARE

SCHITA

PR. URB. P.U.D. - F1 3

8PR. ARHITECTURA - F2

DIS

CIPL

INE

TEO

RET

ICE

DISCIPLINA

PRA

CTIC

A

EVA

LUR

I FIN

ALE

RES

TAN

E SE

M.1

SESIUNE

EVALUARE

PREDARI

TOTAL

Sec.XIX intr-o persp. europeana

2

14

PR. STRUCTURI

3

4

4

1

ACTIVITI ore / spt. credite

LOCUINA I ORAULPROIECT

URBANISM P.U.D.

Faza I - 3 c E

PROIECT STRUCTURI - 2c

E

E

LOCUINE

FAZA II - 8 c

COLECTIVE

Tem catedr

JUR

IER

E PR

OIE

CTE

VACA

NTA

VACA

NTA

E





32A Conf.dr.arh. Bogdan Tofan 31B Conf.dr.arh. Alexandru Andries 32B Conf.dr.arh. Silvia Costescu

33A Prof.dr.arh. Ioan Lucacel 34A Prof.dr.arh. Anca Otoiu 33B Prof.dr.arh. Gabi Tabacu 34B Prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc

35A Conf.dr.arh. Tavi Iliescu 36A Conf.dr.arh. Iulia Stanciu 35B Conf.dr.arh. Anca Mitrache 36B Prof.dr.arh. Adrian Spirescu

31A Prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu

Gr. 31 A Prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu Presedinteef de lucrri drd. arh. Dragos Perju Asist. drd. arh. Vladimir Vinea ef an 3, seria A.

Gr. 32 A Conf.dr.arh. Bogdan TofanAsist. arh.Teodor BadiuP.O. arh. Daniel Baciu

Gr. 33 A Prof. dr. arh. Ioan LuccelSef lucrari dr. arh. Maria EnacheP.O. arh. Cristiana tefan

Gr. 34 A Prof.dr.arh. Anca OoiuAsist. arh. Sergiu PetreaPrep. drd. arh. Cristina Constantin

Gr. 35 A Conf.dr.arh. Octavian IliescuAsist. drd. arh. Iuliana BucurescuP.O. arh. Andrei Atanasiu

Gr. 36 A Conf. dr. arh. Iulia StanciuAsist. drd. arh. Stefan Dorin Adam Prep. drd. arh. Robert Zotescu

Gr. 31 B Conf. dr. arh. Alexandru AndrieAsist. arh. Razvan SalomiaAsist. arh. Ioana Mntulescu

Gr. 32 B Conf. dr. arh. Silvia Costescu Asist. drd. arh. Ionut Nedelcu

Asist. drd.arh. Adrian Moleavin

P.O. prep. drd. arh. Emil Ivnescu

Gr. 33 B Prof. dr. arh. Gabriela TabacuPrep. drd. arh. Alexandru ClinP.O. arh. Nicolae Lorin

Gr. 34 B Prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc Director departamentef lucrri dr. arh. Haytham Zeki Asist. drd. arh. Andra PanaitPrep. drd. arh. Emil Ivnescu

Gr. 35 B Conf. dr. arh. Anca Mitrache Prep.drd. arh. Carmen DuescuP.O. arh. Cosmin Popa

Gr. 36 B Prof. dr. arh. Adrian Spirescu ef catedref de lucrri dr. arh. Mihaela Pelteacu ef an 3, seria BPrep.drd.arh. Andrei Lakato



CATEDRA DE PROIECTARE 3 | COLECTIV CADRE DIDACTICE | ANUL III

31 U Prof .dr. arh. Cosma IurovPrep. drd. arh. Sorin Vladimir Popescu

31 P P.O. sef de lucrari arh. Dan TeodorescuP.O. asist. arh. Tana Lascu

31 L P.O. conf. dr. arh. Alexandru VasiliuP.O. sef de lucrari drd. arh. Iulian GudinaP.O. arh. Daniela Spirescu

Semestrul 5 | ARHITECTURA MEDIULUI INCONJURATOR

PROIECT DE ARHITECTURA NR.1 | Tema de atelier: CULTURA

Grupa 31A - Centru de Informare si dezbatere " Bucuresti- Arhitectura si orasul"Grupa 32A - Club de teatruGrupa 33A - Centru de ecologie montanaGrupa 34A - Centru de studii tematiceGrupa 35A - Club "AA" - arta de AvangardaGrupa 36A - Memorial BrancoveanuGrupa 31B - Centru multifunctional "Castel Film"Grupa 32B - Biblioteca multimediaGrupa 33B - Eco-park SnagovGrupa 34B - Centru arheologic BabadagGrupa 35B - Club de dansGrupa 36B - Spatiu multifunctional si lapidarium

PROIECT DE ARHITECTURA NR.2 | Tema de atelier: TURISM

Grupa 31A - Boutique-Hotel in BucurestiGrupa 32A - Motel - PensiuneGrupa 33A - Pensiune Piatra CraiuluiGrupa 34A - Pensiune Centru de studii tematiceGrupa 35A - Pensiune turistica la Predelut Grupa 36A - Cazare pentru tineriGrupa 31B - Pensiunea "Castel Film"Grupa 32B - Pensiune turistica la BreazaGrupa 33B - Pensiune Eco-park SnagovGrupa 34B - Complex cazare - Centru arheologic BabadagGrupa 35B - Pensiune turistica StreharetiGrupa 36B - Casa de creatie - Mogosoaia

Semestrul 6 | LOCUINTA SI ORASUL

Tema de catedra: LOCUINTE COLECTIVE

13

151923252931353741454953

57

596165697375798385899397

101



CUPRINS

Semestrul 5 | TEME SCHITA DE SCHITA

Schita nr.1 CULTURASpatiu pentru evenimente artistice (expozitii, prezentari de carte, film etc.)Intocmitor de tema / Atelier prof. Ion Lucacel

Schita nr.2 CULTURAAfis pentru Concert estivalIntocmitor de tema / Atelier conf. Alexandru Andries

Schita nr.3 TURISM - LOISIRPavilion pentru ceai Intocmitor de tema / Atelier conf. Iulia Stanciu

Semestrul 6 | TEME SCHITA DE SCHITA

Schita nr.4 LOCUINTALocuinta de vacanta la mare Intocmitor de tema / Atelier prof. Mircea Ochinciuc

Schita nr.5 LOCUINTE COLECTIVEAmenajarea unei mansarde Intocmitor de tema / Atelier prof. E.Barbu Popescu

Schita nr.6 LOCUINTAMobilarea unui spatiu de locuit: dormitor, baie si dressing Intocmitor de tema / Atelier prof. Anca Otoiu

* * *

Schita nr.7 CULTURA rest sem Instalatie" cu module spatialeIntocmitor de tema / Atelier conf. Iliescu Octavian

Schita nr.8 LOCUINTE COLECTIVE rest sem IILandscape design intr-o incinta de locuinteIntocmitor de tema / Atelier prof. Adrian Spirescu

Pova

Nu demult, am citit o reflecie a lui Paul Valry care mi-a inspirat rndurilede fa. Ea sun n traducere liber cam aa:

creaia original se declaneaz n condiiile constrngerii i sedegradeaz n starea de libertate !

Pare negarea valorii libertilor artistului. Nu-i aa ?Doar la prima vedere !Pentru c, dac schimbm planul de referin, arhitectura, cea care ne-astrns, pe noi toi, n atelierele acestei coli, e departe de a fi numai un exer-ciiu estetic.Arhitectura se valorific tocmai n limitele contrngerilor funcionale pentruca s toarne n forme artistice,

nevoi i idealuri, ambiii i neliniti,materiale i tehnologii, mode i idei fixe, bugetul clientului,

i uneori, nepuinta noastr de a le cuprinde pe toate !

Ins, raiunea cu care le amestecm nu trebuie s ne fure visul de a le druicelorlali o lume mai frumoas .

In schimb, libertatea total e asemeni derutei de a construi o cas n plindeert.Neavnd repere, e .... simpl gratuitate !Un secol i modifica de nenumarate ori "compasul" i arhitectura ultimilorani st marturie.

Morala istoriei arhitecturii se poate reduce la parafraza unui citat celebru:

S ne temem de profesorul unei singure idei !

prof. dr. arh. MIRCEA OCHINCIUC



PROGRAMA ANALITICA

A. Concept :Activitatea de proiectare a anului III se desfasoara la fel ca si la alti ani, incadrul atelierului de proiectare (forma integratoare de reprezentare si con-cepere a viitorului obiect de arhitectura).

Programa analitica pentru anul III urmareste un pachet de exigente concep-tuale, ce se materializeaza in:- intelegerea arhitecturii drept una dintre formele complexe de ARTA.- Insusirea de catre studenti a elementelor de limbaj arhitectural: ele-

ment, volum, spatiu exterior, forma, functiune.- punerea in evidenta a unui echilibru ponderat intre metodele de

generare a imaginilor de arhitectura de la forme ideale pure (cuconotatii de abordare estetica) la forme strict utilitare.

- stimularea creativitatii, ca scop major

Fiecare coordonator de atelier isi contureaza propria sa metoda de indrumarecare se inscrie insa intr-o metodologie generala de instruire obligatorie.

B. Continut :1. Proiectul de arhitectura realizeaza in cadrul unei simulari complexeapropierea dintre o ipoteza de lucru ( exigente sociale, cadru urban existentsau cadru natural, structuri de rezistenta, reglementari urbanistice si tehnice,materiale si texturi, culoare etc.) si logica unui sistem compozitional ales decatre autor.Titlurile proiectelor : Cultura, Turism, Locuinte collective

Desenul de arhitectura, incarcat cu un bagaj de conventii tehnice reprezintaun limbaj gratie caruia "ideea" se finalizeaza intr-o viitoare forma arhitec-turala.

Sistemul de instruire se anexeaza in general pe o atitudine integratoare abazei de date care defineste un studiu tinzand in final spre o coerenta deansamblu.

2. Schita de schita

3. Practica de proiectare

C. Obiective generale definirea volumului elementelor constitutive ale unei constructii de arhitec-

tura. punerea in evidenta a relatiei intre volume, ritm, scara si luminozitate. rolul structurii de rezistenta in definirea configuratiei spatiale din calculul

functiunii (locuire, agreement etc.) legatura indisolubila intre expresie si stil. insusirea progresiva a "gramaticii" de exprimare in cadrul discursului arhi-

tectural. formarea gandirii proiective insusirea unor reguli de compozitie ; de combinare a formelor (alaturare,

articulare, segmentare, deformare etc.)

D. MetodologieForma de predare:

Proiectele sunt indrumate continuu pe perioada realizarii studiului.

- Prelegeri si sustineri in fiecare saptamana, in prima sedinta de atelier- Insusirea unui material documentar obligatoriu.- Dobandirea capacitatilor de reprezentare prin exercitii de desen,

grafica, culoare sau machete si simulare de calculator.- Prezentarea unei mape de studiu individual.- Sustinerea libera a lucrarii propuse de catre student, ce se constitu-

ie intr-o initiere in critica de arhitectura.- Dezvoltarea posibilitatilor de explicare teoretica de catre studenti a

solutiilor arhitecturale propuse.

Materiale didactice:- proiectii de imagini, publicatii de specialitate, fotografii, etc.

Bibliografie:- furnizata in tema cadru si in programele alternative pe atelier.



Regulament de promovareConform planului de invatamant un an universitar este incadrat cu 60 decredite repartizate pe mai multe discipline:La proiectare creditele sunt repartizate astfel:

Semestrul 5 teme atelier: 11 credite schita de schita 1 creditTotal 12 credite

Semestrul 6 tema catedra: 11 credite schita de schita 1 creditTotal 12 credite

In fiecare semestru sunt programate cate 3 schite plus cate o schita restantaaferenta fiecarui semestru.Proiectele cu tema de atelier se evalueaza si noteaza in cadrul atelierului.

Tematica anului IIITematica prevazuta pentru pregatirea la proiectare a anului III de studiucuprinde urmatoarele programe de arhitectura:Cultura: spatii pentru expozitii, biblioteca, etc.Turism: pensiune, hotel, etc.Locuinte colectiveSchite de schita: turism (pavilion pentru ceai), cultura (afis expositional,spatiu pentru prezentari de carte, etc.), Locuinta (locuinta de vacanta lamare, mobilare pentru un spatiu de dormit, etc.)

Alte aspecte particulare ale catedreiActivitatea de formare a studentilor prin diversificarea formei de docu-mentare a fost realizata prin:- organizarea de deplasari pe program de studiu (ex. deplasare

pt.tema locuinte colective la Paris in perioada 312 mai 2005)Olanda aprilie - mai 2007, Elvetia aprilie - mai 2008

- invitarea unor arhitecti cu realizari in programul aflat in studiu (ex.arh. Sikkes - Olanda pt.tema locuinte insiruite).

- diversificarea problematicilor teoretice la analiza proiectelor de ate-lier sau de an (ex. echipa prof. Bearth si a studentilor scolii dinMendrisio - Elvetia la proiectul cu tema spatiu structura).

Intocmit,Prof.dr.arh. ADRIAN SPIRESCU



Tema cadru : Proiectul nr. 1 CULTURANumar de credite : 6 | Durata : 7 saptamni

Amplasament :Amplasamentul obiectivului este stabilit conform fiecrei teme de atelier nparte.

Date de tem :Fiecare atelier va propune coninutul n detaliu al temei, dar se vor respec-ta urmtoarele prevederi :* Suprafaa construit desfurat 400-500 mp* Parcri conform normelor n vigoare* Regim de nlime recomandat subsol, parter i maxim 2 etaje

Obiectivele generale ale studiului :* aprofundarea cunotinelor referitoare la analiza i interpretarea unui

amplasament real ;* dezvoltarea capacitii de a propune un concept general al unui ansamblu

de arhitectur i de a elabora soluii particulare pentru componenteleacestuia, cu pstrarea coerenei generale ;

* cunoaterea modalitilor specifice prin care arhitectura poate deveni unvector de comunicare n spaiul cultural al societii.



Criterii de apreciere :* nscrierea adecvat a soluiei n contextul dat ;* calitatea rezolvrii spaial-volumetrice, funcionale i a relaiei interior-

exterior ;* fundamentarea i detalierea sistemului constructiv, adaptat soluiei de

arhitectur ;* modul de utilizare a materialelor de construcie i finisaj ;* acurateea i expresivitatea prezentrii grafice.Redactare :Proiectul va fi predat pe hrtie alb, maxim 3 formate 5070 cm, ntr-otehnic la alegere (inclusiv calculator) i va cuprinde urmtoarele piese :* Plan de situaie sc. 1:500* Planurile tuturor nivelurilor (parterul - cu amenajrile exterioare) sc. 1:100* 2 seciuni caracteristice sc. 1:100* Toate faadele sc. 1:100* Macheta obiectului sc. 1:100

Se vor preda de asemenea, ulterior jurierii de atelier, un CD cu formatuldigital al proiectelor cu note mari i o descriere n romn i englez asoluiei (maxim 100 de cuvinte).

n funcie de particularitile temelor de atelier se pot solicita i alte piesedesenate.

Bibliografie general :* Christopher Alexander - De la synth?se de la forme - Dunod, Paris, 1971* Jan Birksted (ed.) - Relating Architecture to Landscape - cota I 9722* Geoffrey Broadbent - Semnificaie i comportament n cadrul construit -

cota II 4406* Eva Dallo - Shop Design - Daab, Kln, 2005 - cota II 5988* Albert Ferr et al. (ed.) - Verb Matters - Actar, Barcelona, 2004* Constantin Goagea, tefan Ghenciulescu et al. (ed.) - Remix. Fragments of

a Country - Bucureti, 2007 (ediia a doua)* Zaha Hadid - Mind Zone* Cosma Iurov - Arhitectura cldirilor multifuncionale - Editura Tehnic,

Bucureti, 1982* Philip Jodidio - Architecture Now - Taschen* Philip Jodidio - Building a New Millennium - Taschen* Pierre Merlin - Gographie de lamnagement - cota I 19 T

* P. A. Michelis - Estetica arhitecturii - Editura Meridiane, Bucureti, 1982* Ernst Neufert - Manualul arhitectului* Daniela Rdulescu - Arhitectura centrelor culturale moderne - Editura

Tehnic, Bucureti, 1996* Vicky Richardson - New Vernacular Architecture - Watson-Guptill

Publications, New York, 2001 - cota III 3838* J. O. Simonds - Arhitectura peisajului - cota II 2123* Ruth Slavid - Wood Architecture - Loft Publications, 2005* Anthony Wilson - Design for leisure entertainment - 1980* James Wines - Green Architecture - pag. 69-78 : Integration of

Architecture and Landscape* Bruno Zevi - Codul anticlasic - Editura Paideia, Bucureti, 2000

* A + U - ian. 2000* Detail - 7/1999, 1/2000, 5/2000, 7/2002, 8/2002, 7/2006, 8/2006,

6/2007, 4/2008* El Croquis - 109, 110, 114, 119, 121, 122, 123, 124, 125, 127, 128* Japan Architect - 45, 46, 48* LArca - 31/1999* Larchitecture daujourdhui - 336 (oct. 2001), 340 (iun. 2002), 343 (dec.

2002), 351 (martie 2004)* Techniques et architecture - 454 (2001), 463 (dec. 2002), 464 (martie

2003), 465 (apr. 2003), 469 (martie 2004), 472 (iul. 2004), 477 (mai2005), 483 (apr. 2006)

* The Architectural Review - 1/2000, 11/2002, 3/2003, 6/2005, 5/2006

Not :Proiectele vor primi note distincte n comisiile de atelier, conform regula-mentului de promovare. Toate studiile de atelier se vor prezenta la corecturpe foi sau, acolo unde este cazul, pe printuri format A3 sau A4.Ele vor fi reunite ntr-o map, pe care fiecare student o va avea asupra sa lafiecare corectur. Nu se fac corecturi pe laptop sau fr prezentarea mapeide studiu. Formatul final de redactare a proiectului va avea un chenar i uncartu de identificare, conform modelului de catedr. Nerespectarea acestorprevederi conduce automat la depunctarea proiectelor.



Atelier Prof. dr. arh. Emil Barbu POPESCU grupa 31A

Tema : CENTRUL DE INFORMARE I DEZBATEREBUCURETI - ARHITECTURA I ORAUL

ARGUMENTArhitectura de calitate reprezint o excepie n producia de spaiu construitdin societatea romneasc de azi. n acelai timp, gestiunea urbanistic aoraelor noastre este lipsit de o viziune cultural, fiind subordonat n bunmsur intereselor speculative. Comunicarea ntre specialiti i societate ndomeniul arhitecturii i urbanismului este, i ea, deficitar - n lumea deastzi, aceast relaie nu mai poate fi unidirecional.

Tema pornete de la constatrile enunate i propune un scenariu care spermit bucuretenilor s se informeze i s participe, n cunotin decauz, la elaborarea deciziilor privind evoluia oraului. Simultan, un astfelde centru poate reprezenta o ieire n avanscen pentru manifestrile expoz-iionale ale breslei arhitecilor, un loc de desfurare (mult mai vizibil nspaiul public) pentru anumite evenimente din cadrul acestor manifestriperiodice.

Prin acest proiect vom sugera studenilor s exploreze capacitatea formelorarhitecturale de a genera interes public pentru obiectul propus, ntr-un con-text deja saturat de mesaje vizuale. Totodat, un element fundamental altemei este caracterul temporar al construciei, care va fi studiat cu deosebitatenie.

AMPLASAMENTn zona central a Pieei Unirii din Bucureti, studenii vor alege amplasa-mentul exact, n relaie cu fluxurile majore de circulaie auto i pietonal, cupunctele periferice de interes i cu vegetaia existent.

DATE DE TEMObiectul de arhitectur propus va cuprinde urmtoarele spaii :* Zon de primire, cu cteva locuri de ateptare - circa 40 mp ;* Spaiu multifuncional, compartimentabil, pentru expoziii i dezbateri pub-



lice - circa 150 mp ;* 2 sli pentru simpozioane i conferine - circa 30 mp fiecare ;* Cafenea (cu un oficiu minimal) - circa 50 mp ;* Birou de administraie, grupuri sanitare, vestiar minimal pentru personal,

depozitare, central termic.

Avnd n vedere particularitile amplasamentului, construcia va fi tempo-rar, cu o structur uoar (metal sau lemn), fr subsol, iar sistemele denchidere i compartimentare vor fi prevzute n consecin.

OBIECTIVE SUPLIMENTARE ALE STUDIULUI* Dezvoltarea potenialului studenilor de a nelege i interpreta critic rapor-

tul sensibil ntre arhitectur i societatea contemporan ;* Stimularea creativitii arhitecturale, n perspectiv spaial-formal ;* Dobndirea abilitilor necesare pentru proiectarea construciilor tempo-

rare, nelegnd principiile constructive pe care acestea se fundamenteaz.

CRITERII SUPLIMENTARE DE APRECIERE* Originalitatea i coerena imaginii arhitecturale ;* Calitatea spaiului interior i legtura acestuia cu conceptul general ;

PIESE DESENATE, SUPLIMENTARE FA DE TEMA CADRU* o plan de sintez, cuprinznd i o argumentaie scris, privind opiunile

formale i constructive ale studentului ;* detalii semnificative pentru sistemul constructiv adoptat - sc. 1:50 i 1:20 ;* o perspectiv exterioar la dou puncte de fug.

ntocmit,Prof. dr. arh. Emil Barbu PopescuLect. arh. Drago PerjuAsist. arh. Vladimir Vinea



Atelier Conf. Dr. Arh. Bogdan TOFAN grupa 32A

Tema: CLUB DE TEATRU

ARGUMENTEficiena unei investiii de cultur se msoar n creterea calitii vieiiurbane. Spaiul pentru contact social are un rol integrator n societate, formativ-educativ, i de mijlocire a schimbului de informaie.Compoziia arhitectural va trebui s ofere un spaiu adecvat utilizatorilorclubului care sunt tineri studeni. Grupurile dinamizatoare ale cluburilorpentru tineret au caracteristici psiho-sociale proprii :- constituie grupuri neoficializate cu un mod de comunicare propriu- au un sistem propriu de valori- reuniunea se produce spontan pe afiniti i scopuri, interese- sunt grupuri dinamice dispuse la aciune i schimbri

AMPLASAMENTSitul propus este n incinta zonei verzi a universitii Politehnice dinBucureti. Clubul va putea beneficia de proximitatea unor dotri sportive naer liber i de o ampl zon verde.

DATE DE TEMClubul va avea un regim de nlime de S+P+1. Gradul de suprapunereparial sau total al nivelelor va rezulta din logica compoziiei.Arhitectura va rspunde dezideratului de adaptabilitate a spaiului la funci-uni diverse pe parcursul aceleiai zile.

Spaii funcionale- Spaiu multifuncional n suprafa de 80-90 mp. Acest spaiu va trebui s

adposteasc spectacole, ntruniri, audiii sau manifestri sportive. - Un hol de cca 90 mp. ce va adposti funciunile de primire, informare,

garderob i spaiu expoziional.- Grup sanitar pentru public difereniat pe sexe de cca. 12mp fiecare pe



fiecare nivel.- Birou administrativ de cca. 14mp.- Spaii pentru trei cercuri adaptabile n timp funciunilor artistice, tiinifice

i/sau sportive. Trei spaii de ntre 36 i 54 mp fiecare.- Spaii pentru alimentaie public (bufet de tip fast-food i bar) de cca. 80

mp. dotate cu un spaiu de depozitare de cca. 20 mp. - Parcaj pentru vizitatori de 8 locuri i parcaj separat pentru personal de 3locuri.

n funcie de gradul de polivalen spaiile multifuncionale vor fi echipate cugradene i podiumuri mobile, perei glisani, elemente de compartimentareamovibile, pardoseli multifuncionale, i mobilier uor de manevrat i depoz-itat.

Date constructiveAlegerea sistemului constructiv va fi n funcie de soluia de partiu adoptat,din beton armat sau metal. Amplasamentul este dotat cu toate utilitile.

OBIECTIVE SUPLIMENTARE ALE STUDIULUI Exerciiul propus testeaz capacitatea de concepie a unui spaiu transforma-bil funcional asociat expresiei de comunicativitate. Studiul trebuie s aib nvedere urmtoarele :- determinarea relaiilor spaial - funcionale specifice programului de loisir- utilizarea mijloacelor de limbaj i expresie arhitectural specifice pro-

gramelor pentru tineret- relaia dintre structur, multifuncionalitate i polivalen.

CRITERII SUPLIMENTARE DE APRECIERE- expresia arhitectural - volumetric a obiectului de arhitectur n strns

relaie cu rezolvarea funcional.- logica rezolvrii structurale n contextul unor spaii multifuncionale i poli-

valente.- capacitatea de a crea spaii flexibile, evolutive n timp.

Intocmit,conf universitar dr arh Bogdan Tofan



Atelier Prof. Dr. Arh. Ioan Luccel grupa 33A

Tema: CENTRU DE ECOLOGIE MONTANA (CEM)

AMPLASAMENT:La intrarea in satul Pestera in afara Rezervatiei naturale Piatra Craiului (pedealul Corbosiu), pe un teren in suprafata de 3000 mp se propuneamplasarea unui ansamblu turistic care va cuprinde: un centru de ecologiemontana pentru cercetatorii florei si faunei alpine si o pensiune. Terenul inpanta, destinat centrului de ecologie Montana are o suprafata de 1500 mp.

DATE DE TEMA:Constructia va fi compusa din urmatoarele functiuni:- hol multifunctional ce adaposteste: cca. 60 mp

spatiu intalniri, mica expozitie si cafeterie- sala conferinte, proiectii cca 100 mp- 3 spatii pentru lucru, workshopuri 3x25 mp- biblioteca multimedia, documentare 25 mp- grupuri sanitare pe sexe (2X2)

Constructia va fi rezolvata pe parter eventual supanta, acoperisul va fi rezol-vat in sarpanta sau alte solutii constructive adecvate sitului (acoperisuri inier-bate), iar structura va fi aleasa in functie de solutia propusa (lemn, carami-da, piatra naturala).

CRITERII SUPLIMENTARE DE APRECIERE- rezolvarea corecta a functiunilor- alegerea unei functiuni adecvate

PIESE DESENATE, SUPLIMENTARE FATA DE TEMA CADRU- plan ansamblu cuprinzand toate dotarile sc. 1/1000- 1-2 perspective interioare sau exterioare

Intocmit,Prof. dr. arh. Ioan LucacelLector. dr. arh. Maria EnacheLector drd. arh. Melania DulameaAsist. drd. Arh. Cristian Cocioba



Atelier prof.dr.arh. Anca Otoiu grupa 34A

Tema: CENTRU DE STUDII TEMATICE

ARGUMENTSe propune studenilor realizarea unui complex multifuncional cu caractercultural n zona lacului Plumbuita, n proximitatea complexului mnstiresccu acelai nume. Complexul va fi compus dintr-un centru de studii tematice,conexe fenomenului monahal i dintr-o zon de cazare pentru pelerinii/sau cercettori. Proiectul este menit s completeze necesitilor zonei,mnstirea fiind n ultima vreme un loc de pelerinaj att pentru vizitatoriilaici ct i pentru cei monahali, dar i un important focar cultural de special-itate, coninnd un impresionant muzeu cu obiecte de art religioas, o bib-liotec cu cri rare i adpostind i sediul Academiei de Pictur Religioasi Patrimoniu. Se propune realizarea unui ansablu cultural care s potenezei s completeze aceste dotri i care s deserveasc att persoane dinlumea laic ct i din cea monahal, constituindu-se ntr-un centru care smedieze relaia sacru-profan pe fondul apariiei noilor media n dialog cuconceptul tradiional de spaiu de informare.

AMPLASAMENTn vecintatea acestei zone se va situa complexul multifuncional propus,astfel nct acesta s deserveasc spaiile monahale, dar s poat funcionai independent, n anumite ocazii. Zona de studiu se afl n parculPlumbuita, parc de referin al Bucuretiului, pe malul lacului cu acelainume, n apropierea complexului monahal. Acesta, construit la sfritul sec-olului al XVI-lea, este un reper semnificativ n peisajul istoric i cultural alBucuretiului, de numele lui fiind legate apariia primei tiparnie dinBucureti dar i o colecie de cri vechi, cu titluri de peste 500 de ani, pre-cum i unele episoade de referin din istoria rii Romneti. Complexuleste constituit din biseric, turnul clopotni, chiliile clugrilor i casa dom-neasc, momentan transformat n muzeu i adpostete n prezent sediulAcademiei de Pictur Religioas i Patrimoniu. n vecintatea, acestei zonese va situa centrul multifuncional propus, astfel nct acesta s deserveascspaiile monahale, dar s poat funciona i independent. Se va urmri oabordare holistic a ansamblulu, care s urmreasc fie o soluie pavil-ionar, integrat n peisaj, fie una compact, integrat n panta terenului.



DATE DE TEMA1. Hol acces:windfang (8,00-10,00 mp), recepie (10,00 mp), birouri administraie (2 X10,00 mp), garderob (10,00 mp), zon de ateptare cu spaiu expoz-iional (50,00 mp), grup sanitar pe sexe (20,00 mp), magazin tematic,cu mic depozit i vestiar personal (20,00 mp), spaii de legtur cu circu-laiile orizontale i verticale care deservesc centrul.

2. Spaii bibliotec :Bibliotec- 1 sal de lectur (50, 00 mp), depozit (30,00 mp), spaii desti-nate mentenanei, recondiionrii, preservrii (2 x 15,00 mp).Spaii de cercetare:Auditorium-Sal multimedia pentru proiecii, audiii, vizionri pt. 50 per-soane, internet-cafe pt. 20 persoane, auditorium-spaiu multifuncional pt.100 persoane, sli conferine/workshopuri pentru 20 persoane (2x30,00mp), boxe de studiu individual (4x12,00 mp), dezvoltate alveolar unui spaiumajor sau independent.

4. Alimentaie public:Bar de zi-bufet pentru 30 persoane, poziionat n legtur cu holul de accesi cu spaiile majore, cu oficiu minimal i depozit.5. Spaii tehnice: Vestiare i grupuri sanitare pentru pesonal (2X15,00 mp),depozitare general (30,00 mp), C.T. (15,00 mp), tablou electric, (15,00mp).6. Grupuri sanitare pentru public i personal, pe sexe, dimensionate core-spunztor. Se vor prevedea grupuri sanitare pentru persoanele cu dizabilitilocomotorii.8. Spaii de parcare pentru 50 autoturisme.Circulaiile orizontale i verticale se vor dimensiona conform normelor i vorfi gandite astfel nct s poat deservi i persoanele cu dizabilitilocomotorii.Regimul de nlime se va lsa la aprecierea studentului, innd cont de car-acterul locului, dar nu va depi S+P+1+2R.Structura de rezisten va fi adaptat funciunilor i materialelor ce urmeaza fi folosite, precum i considerentelor spaio-volumetrice urmrite.Materialele de construcie i finisaj se vor subordona demersului conceptualgeneral, dictat de particularitile sitului. Echiparea edilitar apermite racor-darea la reelele de ap, canalizare, energie electric, gaze naturale, tele-fonie, radio-TV i internet.

OBIECTIVE SUPLIMENTARE ALE STUDIULUI:* Abordarea unei atitudini contemporane ca rspuns la vernacularul locului-spaiu-volum, funciuni, materiale* Configurarea spaiului construit prin dialogul cu memoria locului, cu inter-venii minore care s poteneze caracterul acestuia* Medierea dialecticii sacru-profan specific zonei prin interpretarea acesteiai ncorporarea n discursul conceptual al interveniei* Dezvoltarea unei compoziii spaial-volumetrice coerente, adaptat partiu-lui funcional care s integreze spaii transformabile, multifuncionale, speci-fice perioadei contemporane

CRITERII SUPLIMENTARE DE APRECIERE* Rspunsul contemporan la dificultile proiectului* Originalitatea i pertinena conceptului* Rezolvarea funcional i structural corect i logic

PIESE DESENATE, SUPLIMENTARE FATA DE TEMA CADRU:- pe formate A3 se vor preda analiza sitului, fotografii, schie, crochiuri iobservaii scrise privind caracterul sitului, concluzii i justificarea conceptului.- map de documentare tematic (minim 5 exemple contemporane)- text - 250 de caractere i schie descriptive cu explicarea conceptului ( 1A3)-. 3-4 perspective interioare/exterioare care s susin discursul abordat-. 3-4 detalii constructive soluiei adoptate sc. 1/10,1/20

ntocmitProf. dr. arh. Anca OoiuAsist. drd. arh. Sergiu PetreaPrep. drd. arh. Alexandru Crian



Atelier Conf. Dr. Arh. Octavian Iliescu grupa 35A

Tema: CLUB AA - ARTA DE AVANGARDA

AmplasamentTerenul se afla in satul Predelut - Bran, judetul Brasov, si are o suprafata deaproape 7000mp. Terenul se afla in proprietate private si beneficiaza de oservitude de la drumul principal. Pozitionarea intr-un climat satesc, tipic pentruzona Bran, permite racordul relativ usor la utilitati, iar faptul ca terenul este intr-o usoara panta - cuprinsa intre 10-15%- ii deschide perspective atat catremuntii Bucegi cat si spre intreaga vale locuita. Tradita turistica a locului sitipologiile arhitecturii vernaculare prezente atat prin materialele de constructienaturale cat si prin formele traditionale, contribuie la valoarea locului. Prinmutatiile populatiei dinspre oras catre rural, zona capata noi valente culturale.

DATE DE TEMAPromovarea artei contemporane de avangarda se realizeaza in multe locuriprin proiectarea unor spatii cu caracter flexibil, polifunctional.Pe amplasamentul de mai sus, avand un regim de inaltime deS+P+1+(eventual mansarda) se va proiecta o constructie cu urmatoarelefunctiuni:- Hol acces, punct informare(paza), grupuri sanitare.- Sala multifunctionala pentru intalniri, receptii, conferinte etc.- Spatii expunere interior - exterior.- Spatii informare digitala.- celula de lucru, un loc de manifestare pentru un artist avangardist- CAFFE BAR cca. 30 de locuri.- Spatii administrative.

Dimensionarea acestor functiuni se va face de catre fiecare student,tinand cont de domeniul artistic propus.In exterior, se vor amenaja parcari libere pentru cca.15 autoturisme si 2autocare.Sistemul constructiv va tine cont de tehnicile si materialele utilizate, dorindu-se evidentierea clara a acestuia in plansele desenate.Pentru buna intelegere a sistemului constructive sunt admise orice fel dedetalii care sa evidentieze elementele structurale.

Intocmit:Conf. dr. arh. Octavian IliescuDrd. Arh. Andrei Atanasiu



Atelier Conf. Dr. Arh. Iulia Stanciu grupa 36A

Tema: MEMORIAL BRNCOVEANU

CONTEXTTerenul propus pentru studiu se afl n cadrul ansamblului brncovenesc dincomuna Mogooia, o parte a Centrului de Cultur Palatele Brncoveneti laPorile Bucuretiului.

Ansamblul, cu o desfurare originar de 36ha, s-a reconturat n decursulultimilor 15 ani prin redobndirea n administrare i a proprietilor din jurulincintei care cuprinde Palatul, Cuhnia, Gheria si Casa de Creaie. Acesteproprieti rectigate sunt grupate n principal n dou zone, pe ambele laorigine afldu-se o amenajare de tip parc englezesc. Prima arie, la est deincint, pe care se fcea odinioar accesul spre palat dinspre Bucureti, afost mai putin afectat de distugerea n timp i pstreaz n mare msurcompoziia parcului.

Cea de-a doua arie, la vest de incint, a fost total distrus n perioada comu-nist i deviat de la funciunea originar, folosit fiind de localnici acciden-tal pentru agricultur. Impresia general pe care o las la o prim vederefiind de abandon i ruin, de nedeterminat, neatribuit. Trecerea timpului afacut ca acest spaiu vag s devin totodat un straniu cimitir al vestigiiloristoriei, ntr-o echivalent neglijen, pe el fiind aruncate nti ultimele ele-mente recuperate din cel mai mare ansamblul brncovenesc, demolataMnstire Vcreti, i apoi statuile lui Lenin si Petru Groza.

Straniu, vag, neconturat, aceast loc are prin urmare i cel mai mare potenialde intervenie. Aici vi se propune tema de studiu MEMORIALBRNCOVEANU, un spaiu al aducerii aminte.

DATE DE TEMn cadrul desfurrii studiului vi se cere ca n urma analizei parcursuluiistoric, de la parcul englezesc pn n ziua de astzi, analizei sitului n sinei a conexunilor existente cu restul ansamblului, s rspunde i temei cadru,fa de care s va contura i o structurare proprie ntr-o compoziie care scuprind ntreaga arie, urmnd ca apoi s detalia i la scara 1/100 o parte



care se va stabili la corecturile de atelier.

ntr-o succesiune de spaii interioare i exterioare este obligatoriu s seregseasc urmtoarele:

- Zon acces, informare- Zon expoziie - Spaiu conferine - proiectii cca 75 locuri- Cafeteria- Librrie- Grupuri sanitare- Parcaj pentru 15-20 autoturisme

Suprafaa construit desfurat se va ncadra ntre 400 si 500mp, pe unregim de nlime recomandat subsol, parter si maxim 2 etaje, ntr-un sistemconstructiv la alegere, n conncordant cu soluia de arhitectur propus.

CRITERII SUPLIMENTARE DE APRECIERE FA DE TEMA CADRU- Fundamentarea teoretic i argumentaia cultural asupra demersului

final.- Abilitatea diferenerii ntre tema de memorial cea de muzeu-expoziie.- Abilitatea amplasrii n contextul unui ansamblu monument istoric.

PIESE DESENATE SUPLIMENTARE FA DE TEMA CADRU- Plan de situaie al ntregii zone studiate, sc. 1/1000-1/2000, pe care se va

defini soluia general- Minim 2 perspective exterioare reprezentative- Argumentaie scrisa, text, 1 pg format A4



Atelier conf. dr. arh. Alexandru Andries grupa 31B

Tema: CENTRU MULTIFUNCTIONAL "CASTEL FILM"

AMPLASAMENTPe un teren proprietate a firmei Castel Film, situat intre Bucuresti si Ploiesiti, inzona satului Izvorani - unde se afla de altfel si studiourile Castel Film - se pro-pune studierea unui mic complex, alcatuit dintr-un centru multifunctional si ozona de cazare aferenta centrului respectiv : aceste doua obiecte de arhitecturaalcatuiesc temele celor doua proiecte de atelier si vor fi notate separat, dar vortrebui sa functioneze ca un tot unitar din toate punctele de vedere.De aceea, studiul va avea trei etape ; in prima etapa se va studia amplasa-mentul si se va face o propunere pentru intreg ansamblul, in etapa a doua seva studia centrul multifunctional si in etapa a treia se va studia zona de cazare.

DATE DE TEMAAceasta dotare are in vedere nevoia de comunicare intre diversi cineasti de taliemondiala care vin sa lucreze la Castel Film si cei interesati de un astfel de schimbde experienta - in principal, studenti si cadre didactice de la UNATC, dar si altepersonalitati din domeniu (neexistind restrictii din acest punct de vedere)Obiectul de arhitectura urmeaza sa se incadreze in coordonatele temei-cadruvalabile pentru intreg anul III de studiu, si are urmatoarele particularitati :- o sala de proiectie de aproximativ 40 de locuri, dotata cu o cabina tehnica pro-

prie.- un hol de acces si un spatiu generos de articulare, acesta din urma putind fi

folosit in diverse moduri [ discutii, expozitii foto, etc. ]- o zona de bar-bufet si grupurile sanitare necesare.- citeva ateliere de experimentare si mici proiecte audio/video- 6 camere de

maximum 20 mp. - asezate la nivelul superior, in comunicare directa cu unhol de etaj [ care poate sa contina si un mic bar-bufet ] si grupurile sanitarenecesare.

- in functie de solutia propusa, pot exista terase si alte diverse spatii si functiu-ni proprii fiecarui proiect, cu conditia respectarii temei-cadru.

PIESE DESENATE, SUPLIMENTARE FATA DE TEMA CADRUPrezentarea proiectelor va contine piesele obligatorii le nivelul intregului an siorice alte piese stabilite la atelier in functie de diversele propuneri.

IntocmitConf.Dr.Arh. ALEXANDRU ANDRIES



Atelier conf.dr.arh. Silvia Costescu grupa 32B

Tema nr.1 : BIBLIOTECA MULTIMEDIA

AMPLASAMENTAmplasamentul propus se afla pe strada Uranus colt cu Calea 13Septembrie, in apropierea Muzeului National de Arta Contemporana, aflan-du-se deasemeni pe traseul proiectului pietonalului TUB (Transcentral UrbanBucuresti).

Situl este dominat de prezenta Casei poporului, a cladirii Academiei (CasaStiintei) si a blocurilor de ani '80 cu care se invecineaza, aflandu-se in ace-lasi timp in imediata apropiere a unei zone industriale de sfarsit de sec. XIX- inceput de sec. XX.Ca repere importante in zona pot fi mentionate cladirea Academiei , Casapoporului, Vama - Antrepozite, Fosta fabrica de bere "Bragadiru"

DATE DE TEMAPe terenul prezentat in planul anexat se propune constructia unei mediateci,cu regim de inaltime D+P+1.

Ca functiuni, putem identifica : - receptie cu punct de informatii , garderoba;- foyer cu toalete si cafenea (aceasta avand posibilitatea vizitarii si in

afara orarului mediatecii);- sala de expozitie ; - sala de conferinte ;- sala(i) de lectura on-line, sali de auditii, sali media ;- sala de imprimare fisiere ;- zona arhivare, servere ;- zona administrativa cu doua birouri mici a cate doua persoane si

unul de o persoana pentru Directorul mediatecii cu toalete proprii ;- mic magazin media ;

Cladirea trebuie conceputa spre a fi accesibila si oamenilor cu dizabilitati.





OBIECTIVE SUPLIMENTARE ALE STUDIULUI:Rezolvarea contextului de implant urban in zona. Aprofundarea unei rutine de abordare a unor teme de proiectare cu identi-ficarea unor concepte dedicate locului.

CRITERII SUPLIMENTARE DE APRECIERE:- Coerenta conceptului arhitectural de la initierea proiectului pana la finalul

acestuia;- Preocuparea pentru detalii arhitecturale odata cu preocuparea de

rezolvare tehnica a acestora;

PIESE DESENATE, SUPLIMENTARE FATA DE TEMA CADRU- plan de incadrare in zona 1/2000 ;- 2-3 perspective interioare si 2-3 exterioare

Atelier : prof. dr. arh. Gabriela Tabacu grupa 33B

Tema ECO-PARK SNAGOV - Club i pensiune pentru oasociaie a voluntarilor ecologiti

O arhitectur regenerativ va construi aezri sociale care potfi locuite diferit. [...] Pentru a participa la constelaiile locale deidei, o arhitectur regenerativ va trebui s ia parte la istoriatectonic a unui loc. [...] Mai curnd dect s construiascobiecte, productorii unei arhitecturi regenerative vor participala construcia unor procese integrate culturale i ecologice. (Steven A. Moore, Technology, Place and NonmodernRegionalism, n Vincent B. Canizaro, ed., ArchitecturalRegionalism - Collected Writings on Place, Identity, Modernity,and Tradition, New York: Princeton Architectural Press, 2005,pp 441-442)

ARGUMENTn contextul intensificrii micrilor civice ecologiste care promoveaz dez-voltarea durabil n diferite eco-sisteme (precum Asociaia Salvai Dunreai Delta, sprijinit de Academia Caavencu), cele dou teme de ateliervizeaz un amplasament comun situat n zona lacului Snagov i propun dez-voltarea unui mod de cazare alternativ de tip pensiune i, respectiv, un club,n cadrul unei staiuni experimentale mai mari pentru voluntarii i simpati-zanii implicai n diverse aciuni ecologice. Obiectivele staiunii sunt legatede observarea i protejarea vieuitoarelor, inventarierea speciilor, aciunipro-diversitate biologic, i alte activiti specifice legate de ecosistem, edu-caia i sensibilizarea ecologic a populaiei, promovarea agrementului eco-logic, dezvoltarea eco-turismului etc.

Dei sunt constituite ca teme de atelier distincte, clubul si pensiunea trebuies alctuiasc un ansamblu arhitectural integrat, relaionndu-se reciprocpe teren. Se recomand ca cele dou pri ale terenului aflate de o parte ide alta a canalului s fie articulate printr-o structur de lemn sau metalicde tip pod sau pod locuit.



AMPLASAMENTAflat la 35 km de Bucureti pe oseaua DN 1 i la 2km de nodul km 24 alautostrzii Bucureti-Braov, situl este un teren neconstruit care sedesfoar tangent la limita administrativ dintre comunele Ghermnesti iSnagov, de o parte i de alta a unui canal al lacului Snagov.

Accesul principal ctre sit se realizeaz la nord, din DJ 101B (Snagov), iar celsecundar, la sud, din drumul de exploatare 354 (Ghermneti).

Zona alocat proiectului traverseaz canalul cu limea de 20 m i estedelimitat dreptunghiular (180 / 100 m pe direcia N-S). Situl are o decliv-itate de aproximativ 15% n zona malurilor, respectiv 5 m diferena de nivelntre zona cea mai nalt a terenului i oglinda de ap.

DATE GENERALE DE TEMClubul si pensiunea, imaginate prin compunerea a dou sau mai multe vol-ume, cu un regim de nlime P sau P+1, vor constitui exerciii de experi-mentare a unor concepte ecologice constructive, urmrindu-se integrarea ncontext a unei compoziii volumetrice cu o expresie estetic specific, valori-ficnd materiale primare (lemn, stuf, pmnt, piatr, crmid, tabl, tex-tile, etc.) i tehnici de construcie contemporane. Conformarea iamplasarea volumelor va ine cont de particularitile climatice ale zonei,propunnd un comportament echilibrat cu privire la condiiile de confort ter-mic ale spaiilor interioare, resursele materiale folosite i posibilitile dentreinere.

Constituind un model experimental de dezvoltare turistic ecologic, exer-ciiile vor pune accentul pe explorarea resurselor estetice ale arhitecturiisrace / low-tech care folosete energia nmagazinat n regim pasiv,potrivit configuraiilor inteligente bazate pe principiile fizicii construciilor,mai mult dect pe sistemele active ale instalaiilor sau dispozitivelor high-tech. Se va lua de asemenea n considerare realizarea construciei cu mate-riale, tehnici i resurse locale minime.

OBIECTIVE SUPLIMENTARE ALE STUDIULUIExerciiul are un caracter explorativ cu privire la posibilitile de trasformarea unor cerine programatice i tehnice ntr-o realitate construit, pornind dela interpretarea unei bibliografii specifice cu privire la arhitectura carerspunde inteligent mediului n condiii mai puin favorizate economic, pen-tru a rspunde unui context particular, cu o identitate puternic.

CLUBUL

DATE DE TEMClubul ECO-PARK SNAGOV este un loc destinat adunrii periodice a mem-brilor asociaiei voluntarilor ecologiti i a celor care i viziteaz. Alctuit pavil-ionar sau monobloc, pe parter sau parter i etaj, acesta va adposti urm-toarele funciuni:- un hol de recepie (aprox 50 mp) n legtur cu un birou de primire i infor-

maii- grup sanitar organizat pe sexe- o sal multifuncional pentru aprox. 80 persoane (100 mp)- spaii expoziionale n legtur cu holul de recepie - spaii de depozitare pentru elemente de mobilier- trei sli pentru activiti de grup: pregtire specific a activitilor, edu-

caie, pregtire a materialelor informative i multimedia, etc. (aprox. 30mp fiecare)

- un atelier pentru activiti specifice de ntreinere a cldirilor i a instalai-ilor pasive, cu rol educativ n prezentarea tehnicilor de construcie folosite(aprox. 60 mp)

- cafenea / braserie / bar / bufet pentru aprox. 30 locuri, n legtur cu holulde recepie i cu o teras exterioar, dotat cu un oficiu pentru preparriminimale

- spaii anex care pot fi folosite n conjuncie cu zonele exterioare destinatecamprii (vestiar cu duuri, grupuri sanitare pe sexe, depozit de materialepentru ntreinerea zonelor verzi, etc.)

La intrarea pe amplasament se vor prevedea 10-12 spaii de parcare, nacelai ansamblu cu parcajul destinat pensiunii, legtura cu cldirile asig-urndu-se prin alei protejate de copertine i pergole.

PIESE DESENATE, SUPLIMENTARE FA DE TEMA CADRU- map cu plane A4 de studiu documentar a principiilor de folosire a

energiei pasive, pe baza bibliografiei specificate, cu exemple arhitecturalesemnificative referitoare la programul de club. Acestea vor conine schiesugestive de mn i texte explicative. Nu se vor accepta cpii xerox.

- scheme i diagrame de idei arhitecturale, precedente, analiz i inter-pretare a condiiilor sitului (nsorire, topografie, influene climatice,priveliti, etc.) i a principiilor / sistemelor pasive folosite, nsoite de scurtetexte explicative.

- o perspectiv exterioar

ntocmit,asist. dr. arh. Cosmin Caciuc



Atelier prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc grupa 34B

Tema: CENTRU ARHEOLOGIC - BABADAG CENTRU CONFERINTE, REUNIUNI SI WORKSHOP

AMPLASAMENTSitul propus se afla n localitatea Babadag n preajma vestigiilor arheologiceale cetii. Perimetrul exact al terenului si reglementarile urbanistice vor ficunoscute in urma unei deplasri de documentare care va avea loc lainceputul semestrului.In anexele la tem sunt date cateva imagini generale precum i vederi alecetaii Enisala.

DATE DE TEMLitoralul i mare parte a teritoriului Dobrogei sunt extrem de bogate n ves-tigii ale culturilor care s-au dezvoltat n acest perimetru: greac, roman,otoman, etc. Centrul este destinat att specialitilor care lucreaz peantierul arheologic, invitailor la diferite manifestri organizate periodic cti vizitatorilor antierului i muzeului sau turitilor ce fac excursii n zon.

Se propune studiul unui ansamblu format n principal din dou funciunimajore:- centrul de studii arheologice - dotare hotelier n regim permanent

Pentru ca proiectele s fie ct mai adecvate sitului propus (caracterul natu-ral i cultural local), considerm oportun studierea celor dou teme nansamblu, datele referitoare la elementele concrete ale amplasamnetului -relief, ruine, planaii, i accese urmnd a fi obinute la fa locului ntr-odeplasare de studii de 2 zile nainte de nceperea proiectului.

Astfel centrul de studii se compune din:spaii de acces i recepieo sal de reuniuni, conferine, ntlniri cu o capacitate de 75 de locuritrei sli destinate trainingului i workshop-urilor cu capaciti de cca. 20locuri



un spaiu expoziional nchis servind i ca foyer al sliio teras belvedere pe care s funcioneze i o cafeterieun traseu arheologic care s integreze n spaii nchise i deschise, vestigiilede arhitectur din preajma cetii. funciuni anex.

Accesul carosabil va avea un parcaj de max 10 autoturisme pentru vizitatori.Regimul de nlime, este n principal, pe parter fr a exclude supante inspaiile importante precum i un eventual etaj parial Sistemul constructiv i materialele propuse sunt la alegere.

OBIECTIVE SUPLIMENTARE ALE STUDIULUI- cunoaterea i asimilarea de ctre studenii arhiteci a numeroaselor valori

culturale rspndite pe tot ntinsul rii.- realizarea unui ansamblu funcional integrat, adaptat reliefului i condii-

ilor naturale locale.- armonizarea arhitecturii propuse, a tehnicilor i materialelor de con-

strucie, ale arealului cultural al Dobrogei, fr a ignora caracterul mod-ern al arhitecturii.

CRITERII SUPLIMENTARE DE APRECIERE- nscrierea soluiei n mediu i in contextul antierului arheologic;- alegerea sistemului constructiv adaptat sitului;

PIESE DESENATE, SUPLIMENTARE FATA DE TEMA CADRUSe vor preda la atelier dupa 2 sptmni de la nceperea studiului i se voraduga la predarea final.

- plana A3 de documentare, notat la atelier, cu sinteza analizei sitului iargumenia soluiei propuse n scheme comentate pentru ambele funciuni

- o macheta a ntregului sit cu o propunere volumetric a cazrii si amena-jarilor aferente- sc. 1:200

Intocmit:prof.dr.arh. Mircea Ochinciucsef de lucrri dr. arh. Haytham Zekiasist. drd. arh. Andra Panaitprep. drd. arh. Emil Ivnescu



Atelier Conf. dr. arh. Anca MITRACHE grupa 35B

Tema : CLUB DE DANS

ARGUMENT Un spatiu cultural trebuie sa fie in primul rand public. Dansul este o artacare incepe sa se promoveze pe sine, sa se faca cunoscuta, sa implice pub-licul, sa dinamizeze, sa se deschida.Clubul simpatizantilor de dans este o institutie publica de cultura creata cuscopul de a sustine, dezvolta si promova dansul, dar si de a-l face accesibilpublicului larg. Ministerul Culturii a demarat in ultimii ani un program depromovare a jocurilor sportive si dansului in randurile tineretului, care sacreeze premizele unui sistem de accesibilitate mult mai facila a acestorapentru cat mai multi utilizatori. Aceste premise conduc la necesitatea unuistudiu de acest tip. In acelasi timp tema pune problema integrarii construc-tiei intr-un sit central, istoric, in vecinatatea unei zone cu calitati speciale, cuvaloare ambientala pentru Bucuresti

Conceptul:spatiu de creatiespatiu de interactiune a performerilor dansuluispatiu de studiu succesiunea evenimentelor i rolul lor n procesul de interaciune om |eveniment | spaiu.

Scopul:descoperirea unui spatiu cultural dinamic si deschiderea unei arte restransesi specializate inspre publicul multivalent al culturii de azi;adoptarea de ctre individ a unui comportament interactiv i a unei dispoz-iii de reacie spontan la experienele propuse;participarea directa a publicului larg la fenomenul cultural prin dans.

Strategia:Scoala de dans sustine programe si proiecte adresate atat profesionistilor -prin cursuri de coregrafie, istorie, teorie si critica a dansului, posibilitatea dedocumentare, spatii de repetitii si antrenament, ateliere de creatie cat sipublicului - prin organizarea de spectacole, de dialoguri interactive, cursuripentru initiere in dans.





Modele:Laban Centre for Movement and Dance - Herzog&deMeuronDancing School for the Laban Centre - Miralles&TagliabueCenter for Contemporary Arts and Music Conservatory - EisenmanStudio Addition for Cranbrook Academy of Art - Rafael MoneoLe Fresnov Art School - Bernard Tschumi

AMPLASAMENTzona centrala a Bucurestiului - scuarul dintre strazile Transilvaniei, Temisanasi Luigi Cazzavilan este marginit de un teren liber de forma patrata (pe str.Luigi Cazzavilan nr. 26-28) cu o suprafata de aprox. 1100 mp, care poatedeveni o continuare a spatiului public al pietei si in acelasi timp un nucleude activitati.

DATE DE TEMAIn conditiile temei cadru se cer rezolvate urmatoarele functiuni:Hol receptie/asteptare - vanzare carte/periodice cca 130 mp2 Sali de studiu - pentru max 25 pers fiecare cca 80 mpSala multifunctionala - pentru cca 25 - 30 pers cca 80 mpSala studiu pentru copii cca 50 mp Bar bufet max 15 locuri Anexe / wc3 Birouri si spatii de serviciu cca 45 mp Amenajari de exterior ce vor cuprinde spatii acoperite sau descoperite infunctie de fiecare propunere in parte.

IntocmitConf.dr.arh. Anca MitrachePrep. drd. arh. Carmen Dutescu

ATELIER Prof. dr. arh. Adrian SPIRESCU grupa 36B

Tema: SPATIU MULTIFUNCTIONAL SI LAPIDARIUM

AMPLASAMENTTerenul propus se afla amplasat in comuna Mogosoaia in vecinatateaPalatului Mogosoaia.

DATE DE TEMA :Constructia va cuprinde urmatoarele spatii:- spatiu de acces cu punct de informare;- zona de discutii si asteptare 50mp;- sala multifunctionala (pentru intruniri, proiectii, spectacole, etc.) avand o

capacitate de 80 de locuri cu posibilitate de compartimentare- bar bufet dispunand de un mic oficiu- grupuri sanitare- spatii destinate activitatilor expozitionale 100mp- birouri administrative- spatii anexe (tehnice si de intretinere)

Constructia va fi completata cu terase acoperite si descoperite. Se va realiza un parcaj descoperit pentru 50 autoturisme.Se va amenaja zona de parcare, precum si terenul ramas liber (alei piet-onale, mobilier urban, spatii verzi etc.)Sistemul constructiv este la alegere.

OBIECTIVE SUPLIMENTARE ALE STUDIULUI:Tema propusa are in vedere realizarea unui punct de interes ce se inscrie incaracterul mai larg de loisir caracteristic pentru zona studiului cu valoareistorica.

Intocmit,Prof.dr.arh.Adrian SpirescuLector arh. Mihaela PelteacuPrep.arh. Andrei LakatosPrep.arh. Ana Maria Crisan



50

49

38

32

33

124 33

126125129

127

128

129

130

40

H200

H199

H198

H197

H196

PD PD

PD

PD

PD

L A

C U

L M

O G

O S

O A

I A

83

112

179 179

192182

191

196

197

198195

66

65

64

67

68

69

187

73

194

7074

95

71

72

76

63

62

60

59

61

74

75

77

73

74

60

53

54

5655

5758

94

48

45

4647

78

79

42

52

505138

D. e. pamant

Zid de caramida

Zid

de b

eto

n a

pa

rare

mal

Ale

e c

u p

ietris

Alee cu pietr

is

78

96

Alee

Ale

e

179

205

95

Alee

76

108

100 99

10979

9291

93

105

98106

102103101

107

104

169

168

167

116

8788

8990

86

8584

8281

110

40

38

44

45

4442

41

43

32

42

111113

114

118

122

119

120

121

42

125 126

127

125

115

152

150109

166

154

155159

160

162163

164

156

157

158

151

165

150

151

148147

146

149

144

145

144140

139

143

144

136137

135

109

138141

142

134

133

132

131

144

144

175

178

144

173

172

177

166

176

136

136

201

202

171

Drum de acces cu pietris

40

PD

21

52

sp. verde

sp v

174

PDZid de caramida

15

Alee

Drum

As

182

PDPD

Alee cu pietris

Zid de car

amida

117

2

Zid

de

sp

rijin d

in be

ton

Debarca

der

Terasa

Zid

de sp

rijin din

be

ton

Alee d

ale

9

Ale

e c

u pie

tris

3

80

24

PD

16

17

PD

19

As

As

20

L E A

26

25

93.00

93.50

94.00

94.50

95.00

95.50

96.00

96.5097.00

97.53

97.00

96.85 96.47

96.44

96.2196.56

96.50

96.00

95.50

96.50

97.00

96.53

96.59

97.12

97.0096.95

96.99

97.21

97.34

97.50

96.56

97.00

96.6295.00

96.15

97.00

96.00

95.50

94.50

94.00

96.50

91.83

91.83

94.00

94.50

95.00

95.50

96.00

95.62

96.93

95.2495.00

94.50

95.50

96.00 95.78

96.4196.50

96.00

96.50

95.00

95.50

94.50

94.00

93.5094.20

93.50

94.00

94.50

95.00

95.50

96.00

93.00

92.79

94.37

95.00

94.53

94.89

STRADA C

ONSTANT

IN BRANCO

VEANU

STR

. VA

LE

A P

AR

CU

LU

I

STR. VALEA PARCULUI

Sopron

BBisericaSc. 180.50mp

B

GhetarieSc. 129.15 mp

1A s1

Platforma cu pietris

Parc

Parc

Parc

Parc

Parc

Parc

Sc. 273.98 mpTerasa

Tera

sa

B

Ale

e

B

B 1

t

r

e

p

t

e

Casa creatieSc. 857.37 mp

B s2T e

r a s a

T e r a s a

Rz

apaA

A

AARz

apa

Rz

apa

St

pomp

B s2

B s

Restaurant

B s

Sediul

Centrului

National

de Cultura

Mogosoaia

Platf. beton

Platforma de beton(Parcare auto)

Rz. apaSera

(nefunction

ala, degrad

ata)

A

Post

trafo

Gradina de legume

Gradina de legume

BA s

Birouri

Sc. 123.80

mpTerasa

alee

Sc. 312.50 mp

Rasadnita

A s

A

A

sA

Sera

neacoperita

Module

comp

Centrala

termica

Sc. 202.88 mp

WC

A s

A

Sc. 77.79 mp

ADepozit

mag. lemn

mag.

metalica

Parc

mag. lemn

mag. lemn

Parc

Sc. 663.12 m

p

s e r eA s

Sc. 103.10 m

p

mag.

lemn

mag.

lemn

Parc

Bazin apa

M

A

Palat

Sc. 1024.78 mp

B s1

A

Trotu

ar

F

A

F

Parc

Parc

A

A

F

s e r e

s e r e

s e r e

Sc. 614.12mp

WCA

mag. metal

A

Turnul portii

161

123

MagazieSc. 7.20 mp

H000H000

H000

H000

H000

H000

H000

H000

H000

H000

H000

H000

H000

DRUM VECHI DE ACCES (pi etris)

De cu

pie

tris

DRUM DE A

CCES ACTU

AL (Asfalt)

96.25

170De cu pietris

169

93.84

219

45

45

45

45

PLAN SITUATIESc.1 : 1000



Tema cadru : Proiectul nr. 2 TURISMNumar de credite : 5 | Durata : 7 saptamni

Amplasament :Amplasamentul obiectivului este stabilit conform fiecrei teme de atelier nparte.

Date de tem :Fiecare atelier va propune coninutul n detaliu al temei, dar se vor respec-ta urmtoarele prevederi :Complexul turistic va fi conceput pentru 18-20 de locuri de cazare.Se vor admite, acolo unde se justific prin tem, camere cu un singur pat.Obligatoriu se vor prevedea grupuri sanitare cu du.Sala de mese va fi dimensionat pentru circa 40 de locuri i va fi deservitde un spaiu pentru prepararea micului dejun.Spaiul aferent administrrii complexului se va rezolva, n funcie de specifi-cul fiecrui amplasament, ca nucleu separat sau inclus n volumul general alconstruciei.Vor fi prevzute 10-12 locuri de parcare.

Obiectivele generale ale studiului :* cunoaterea cerinelor i necesitilor programului de cazare turistic ;* nelegerea necesitii fundamentrii proiectului pe un concept clar definit,

n acord cu datele fundamentale ale contextului i programului ;* dobndirea unei experiene suplimentare pentru exploatarea creativ a

potenialului cultural-expresiv al sitului.



Criterii de apreciere :* exprimarea clar a unei atitudini arhitecturale fa de contextul natural i

cultural al sitului ;* rezolvarea creativ a programului dat - partiu funcional i spaialitate

interioar ;* dimensionarea i utilizarea corect a sistemului constructiv ;* calitatea ambianei spaiale a unitilor de cazare i a spaiilor comune ;* acurateea i expresivitatea prezentrii grafice.

Redactare :Proiectul va fi predat pe hrtie alb, maxim 3 formate 5070 cm, ntr-otehnic la alegere (inclusiv calculator) i va cuprinde urmtoarele piese :* Plan de situaie sc. 1:500* Planurile tuturor nivelurilor (parterul - cu amenajrile exterioare) sc. 1:100* 2 seciuni caracteristice sc. 1:100* Toate faadele sc. 1:100* Macheta obiectului sc. 1:100

Se vor preda de asemenea, ulterior jurierii de atelier, un CD cu formatul dig-ital al proiectelor cu note mari i o descriere n romn i englez a soluiei(maxim 100 de cuvinte).

n funcie de particularitile temelor de atelier se pot solicita i alte piesedesenate.

Bibliografie general :* Gianpiero Aloi - Hotel / Motel* Ana G. Canizares - Country Hotels - teNeues, Kempen, 2002 - cota I 9990* Iuliana Ciotoiu - Arhitectura agroturismului montan - Editura Universitar

ION MINCU* Aurora Cuito - Ultimate Hotel Design - teNeues, Kempen, 2004 - cota II6000* Thomas Herzog, Julius Natterer, Roland Schweitzer, Michael Volz,

Wolfgang Winter - Timber Construction Manual - Birkhuser, Basel, 2004* Cezar Lzrescu - Construcii hoteliere* Arian Mostaedi - Design Hotels - Instituto Monsa de Ediciones, Barcelona,

2001 - cota III 3740* Ernst Neufert - Manualul arhitectului

* Vicky Richardson - New Vernacular Architecture - Watson-GuptillPublications, New York, 2001 - cota III 3838

* Walter A. Rutes, Richard H. Penner, Lawrence Adams - Hotel Design,Planning, and Development - W. W. Norton & Co., New York, 2001

* Ruth Slavid - Wood Architecture - Loft Publications, 2005* Anton Steurer - Developments in Timber Engineering. The Swiss

Contribution - Birkhuser, Basel, 2006* Johann Weber, Theodor Hugues, Ludwig Steiger - Timber Construction :

Details, Products, Case Studies - Institut fr internationale Architektur-Dokumentation, Mnchen, 2004

* James Wines - Green Architecture - pag. 69-78 : Integration ofArchitecture and Landscape

* A + U - 418 (2005)* Arhitectura - 6/1976, 1/1977, 9 (serie nou - febr. 2002)* DBZ - 4/2006* Detail - 7/1999, 1/2000, 5/2000, 7/2002, 8/2002, 7/2006, 8/2006,

6/2007, 4/2008* El Croquis - 109, 110, 114, 119, 121, 122, 123, 124, 125, 127, 128* Larchitecture daujourdhui - 177 (1975), 230 (1983), 231 (1984), 280

(1992), 303 (1996), 307 (1996), 325 (dec. 1999), 331 (dec. 2000), 337(dec. 2001), 351 (martie 2004)

* Techniques et architecture - 407 (1993), 424 (1996), 429 (1997), 454(2001), 463 (dec. 2002), 466 (iul. 2003), 469 (martie 2004), 475 (ian.2005), 483 (apr. 2006)

* The Architectural Review - 11/2002, 5/2006

NOT :Proiectele vor primi note distincte n comisiile de atelier, conform regula-mentului de promovare.Toate studiile de atelier se vor prezenta la corectur pe foi sau, acolo undeeste cazul, pe printuri format A3 sau A4.Ele vor fi reunite ntr-o map, pe care fiecare student o va avea asupra sa lafiecare corectur.Nu se fac corecturi pe laptop sau fr prezentarea mapei de studiu.Formatul final de redactare a proiectului va avea un chenar i un cartu? deidentificare, conform modelului de catedr.

Nerespectarea acestor prevederi conduce automat la depunctareaproiectelor.



Atelier Prof. dr. arh. Emil Barbu POPESCU grupa 31A

Tema : BOUTIQUE-HOTEL N BUCURETI

ARGUMENT

Tema general a unei dotri turistice de mici dimensiuni este particulariza-t n acest an printr-un program inedit, dar de mare actualitate n dinamicaactual a dezvoltrii Bucuretiului. Aflat la antipodul hotelurilor standardaparinnd marilor lanuri internaionale, un boutique-hotel este definit prinnumrul redus de uniti de cazare, prin intimitatea i varietatea lor tipolog-ic, prin exclusivitatea i rafinamentul spaiilor comune (recepie, restaurant,bar), precum i prin serviciile personalizate oferite oaspeilor.Sejurul ntr-un astfel de hotel devine un eveniment menit s surprind i simpresioneze. Studiul designului interior i al multiplelor ambiane spaialeale cldirii va conduce ctre definirea unui caracter specific al hotelului.O component esenial a acestei teme este amplasamentul - central i cuun mare numr de constrngeri urbanistice. Confruntarea cu o astfel desituaie urban impune conturarea unei poziii coerente i sensibile fa decontext.

AMPLASAMENTTerenul este situat pe strada Georges Clemenceau, nr. 11 (n apropiereaAteneului Romn) i are o suprafa de 560 mp.

DATE DE TEMRegimul de nlime maxim admis este P+3, cu respectarea alinierii la stradi cu luarea n considerare a cornielor cldirilor nvecinate. P.O.T. maximeste de 70%. Spaiile i funciunile sunt urmtoarele :

* Hol de acces i recepie (inclusiv un birou pentru recepioner) - circa 100 mp;* 10 camere duble i apartamente. Dispunerea, configuraia i accesele la

camere se vor realiza n funcie de scenariul spaial i funcional al fiecrui



student ;* Restaurant cu teras, dimensionat conform temei cadru. Buctria i anex-

ele acesteia vor fi simplificate n raport cu modelul standard al restauran-telor de mare capacitate ;

* Bar cu circa 20 de locuri la mese ;* Birou pentru administratorul hotelului ;* Spaii auxiliare - acces de serviciu, depozitri, ntreinere, vestiare pentru

personal, central termic i de ventilaie ;* Garaj subteran pentru 12 autoturisme ;* Grdin rezervat clienilor hotelului.

OBIECTIVE SUPLIMENTARE ALE STUDIULUI* nelegerea modalitilor specifice de inserare a obiectului arhitectural ntr-

un perimetru urban protejat ;* nsuirea unei experiene suplimentare n generarea i controlul spaiului,

n condiiile unui volum arhitectural compact ;* Familiarizarea cu fundamentele designului arhitectural de interior.

CRITERII SUPLIMENTARE DE APRECIERE* Sensibilitatea inseriei urbane.

PIESE DESENATE, SUPLIMENTARE FA DE TEMA CADRU* o plan de sintez privind caracterul urban al zonei, modul de implantare

al hotelului i conceptul arhitectural ;* planul, o seciune i desfurata pereilor pentru o unitate de cazare (la

alegere), cu precizarea materialelor de finisaj - sc. 1:50 ;* o seciune-perspectiv prin holul principal de acces - sc. 1:50.

ntocmit,Prof. dr. arh. Emil Barbu PopescuLect. arh. Drago PerjuAsist. arh. Vladimir Vinea



Atelier Conf. Dr. Arh. Bogdan TOFAN grupa 32A

Tema: MOTEL - PENSIUNE

AMPLASAMENTPe amplasamentul stabilit prin planul de situatie se propune o locatie de lasud de localitatea Moeciu de jos in zona Pestera in judetul Brasov. Terenuleste pe un bot de deal, in panta de aproxinativ 30 grade cu expunere sprePiatra Craiului la vest si Masivul Bucegi la est. Accesul se face din drumulnational din pasul Rucar Bran prin Drumul Carelor.

DATE DE TEMAFunctiunea de turism este una complexa, cu mare impact asupra publicului simediului inconjurator.Complexul turistic va fi conceput pentru 3-4 unitati a cite cca 6 locuri cu 3dormitoare cu un spatiu de zi comun .Ansamblul de celule de cazare (3 -4 bungalouri) va propune o asezare inplanul de situatie cu o grija fata de relatia de vecinatate, cu asigurarea uneiintimitati fiecarei unitati constructive. Unitatile vor avea in apropiere unul -doua locuri de parcare dedicate fiecareia. Bungalourile vor avea o structurasimpla, compacta si vor necesita fonduri mici de realizare. Estetic ele vor tre-bui integrate in sit tinind cont de arhitectura specifica din zona si de perspec-tivele naturale ale amplasamentului. Se va asigura la fiecare unitate o legatu-ra directa intre living (camera comuna) si terenul adiacent printr-o terasa par-tial acoperita.

Se va pune accentul pe studierea aprofundata a unitatii de cazare care va con-tine:- un vestibul in zona accesului- 3 camere duble (una matrimoniala) - un living comun cu loc de luat masa in relatie directa cu o mica bucatarie

(kitchineta)- Se vor admite, camere cu un singur pat sau paturi suprapuse.- Obligatoriu se va asigura un grup sanitar wc si lavoar si cu dus separat cu

acces din vestibul sau aproape de intrare.



- O terasa partial acoperita spre belvedere- Spatiul aferent administrarii complexului inclusiv un mic magazin alimen-tar se va realiza la intrarea pe amplasament ca nucleu separat .- Corp de alimentatie publica, adiacent spatiului administrativ, cu Sala demese deservita de un spatiu de preparare a miculului dejun. - Adiacent va fi prevazuta o parcare, in conditiile temei cadru

PIESE DESENATE, SUPLIMENTARE FATA DE TEMA CADRU* plansa analitica - studiu de amplasament si concluzii* Una dintre fatade va fi desenata in mod obligatoriu la mana libera, intr-o

tehnica alb-negru, cu umbre construite, anturaj si vegetatie* O perspectiva a unitatii de cazare* Detaliu de travee ( celula de cazare) in care se vor indica materialele de

finisaj Sc.:1:20

Intocmit,conf. universitar dr. arh. Bogdan Tofan



Atelier Prof. dr. arh. Ioan Lucacel grupa 33A

Tema: PENSIUNE PIATRA CRAIULUI

AMPLASAMENT:Terenul in panta orientat spre sud rezervat pensiunii va avea o suprafata de1500 mp.

DATE DE TEMA:Unitatea de cazare va avea regim de inaltime Spartial + P +E-(M).Dotarea propusa rezolvata compact sau pavilionar va avea urmatoarelefunctiuni majore:

Spatii de primire si servirea mesei:- hol receptie - cca. 20 mp- birou administrator- living comun pentru maxim 30 de persoane , incluzind spatiu pentru

servirea mesei, discutii, jocuri, TV- cca. 100 mp- terase acoperite si descoperite - bucatarie (inclusiv depozitare)in relatie directa cu livingul, cu posibilitate de

autogospodarire - cca. 35 mp - grupuri sanitare minimale pe sexe

Cazare:- in camere de 2 paturi (8-10 camere). Fiecare camera va avea o suprafata

de cca. 16-18 mp prevazuta cu vestibul, baie (wc+lavabou+dus) si depoz-itare (dulap).

Intretinerea pensiunii va fi asigurata de familia proprietarului cazata intr-oconstructie cuprinsa in ansamblu.

Spatii tehnice:- centrala termica, hidrofor - cca. 20 mp- spatii depozitare obiecte inventar cca. 20 mp

Structura constructiei va fi aleasa in functie de solutia propusa (lemn,caramida, piatra naturala), iar rezolvarea acoperisului va fi obligatoriu insarpanta.



CRITERII SUPLIMENTARE DE APRECIERE:- calitatea spatiilor interioare si a imaginii exterioare a constructiei propuse

in relatie cu contextul natural existent.- rezolvarea corecta a functiunilor

PLANSE DESENATE, SUPLIMENTAR FATA DE TEMA CADRU- plan ansamblu sc. 1/1000- 2 celule de cazare sc. 1/50- 1-2 perspective interioare sau exterioare

Intocmit,Prof. dr. arh. Ioan LucacelLector. dr. arh. Maria EnacheLector drd. arh. Melania DulameaAsist. drd. Arh. Cristian Cocioba



Atelier prof.dr.arh. Anca Ooiu grupa 34A

Tema: TURISM - CENTRU DE STUDII TEMATICE

AMPLASAMENTn vecintatea acestei zone se va situa complexul multifuncional propus,astfel nct acesta s deserveasc spaiile monahale, dar s poat funcionai independent, n anumite ocazii. Zona de studiu se afl n parculPlumbuita, parc de referin al Bucuretiului, pe malul lacului cu acelainume, n apropierea complexului monahal. Acesta, construit la sfritul sec-olului al XVI-lea, este un reper semnificativ n peisajul istoric i cultural alBucuretiului, de numele lui fiind legate apariia primei tiparnie dinBucureti dar i o colecie de cri vechi, cu titluri de peste 500 de ani, pre-cum i unele episoade de referin din istoria rii Romneti. Complexuleste constituit din biseric, turnul clopotni, chiliile clugrilor i casa dom-neasc, momentan transformat n muzeu i adpostete n prezent sediulAcademiei de Pictur Religioas i Patrimoniu. n vecintatea, acestei zonese va situa centrul multifuncional propus, astfel nct acesta s deserveascspaiile monahale, dar s poat funciona i independent. Se va urmri oabordare holistic a ansamblulu, care s urmreasc fie o soluie pavil-ionar, integrat n peisaj, fie una compact, integrat n panta terenului.

DATE DE TEMA1. Cazarea:Cazarea se va face in camere de 1 i 2 paturi. Distribuia locurilor se va faceastfel: 60% n camere de 2 paturi: 12 persoane i 40% n camere de 1 pat:8 persoane.Modulul de cazare va cuprinde camera de pensiune, vestibul de acces cudulap nzidit i grup sanitar i va avea o arie total de 30,00 mp.

2. Unitate de servicii cazare:Va conine spaiile specializate pentru ntreinerea spaiilor de cazare i va ficompus din camer ngrijitoare (10,00 mp), grup sanitar minimal (3,00mp), sas de acces (3,00 mp) i spaii de servicii compuse din- rufe curate,rufe murdare, gunoi i materiale curaenie (cte 2,00 mp/ fiecare categorie).



3. Acces:Va conine spaiile de primire i distribuiea fluxurilor dimensionate core-spunztor i va cupride windfang (8,00-10,00 mp), recepie (10,00 mp),birou administraie (10,00 mp), camer de bagaje (6,00 mp), hol-zon deateptare (20,00 mp), grup sanitar pe sexe (10,00 mp), spaii de legtur cucirculaiile orizontale i verticale care deservesc cazarea.

4. Alimentaie public:Restaurant, cu salon de mic dejun inclus i o teras pentru 20 de locuri.Bar de zi pentru 10 persoane, poziionat n legtur cu holul de acces i curestaurantul, cu oficiu minimal i depozit de buturi.Buctrie minimal (1,00 mp/persoan) care va conine oficiu, zon spl-toare, zon de preparare, depozitri pstrnd circuitul curat murdar impusde normele sanitare (depozitare curent, bar buturi, dulap frigorific), ves-tiar i grup sanitar pentru personal.

5. Spaiu tip club/spaiu comun de zi , relaionate cu spaiile publice i exte-riorul ( 50,00 mp)

6. Spaii tehnice: Spltorie i usctorie (12,00 mp), depozitare general(20,00 mp), C.T. (15,00 mp), spaii depozitare, tablou electric etc. (15,00mp), curte de serviciu.7. Locuina administratorului (2 aduli + 2 angajai), format din 2 aparta-mente formate din camer de locuit, camer de zi simpl, hol de acces ibaie, integrate n spaiul de cazare.

8. Spaii de parcare pentru autoturisme si un autocar.

Circulaiile orizontale i verticale se vor dimensiona conform normelor i vorfi gandite astfel nct s poat deservi i persoanele cu dizabiliti locomo-torii.Regimul de nlime se va lsa la aprecierea studentului, innd cont de car-acterul locului, dar nu va depi S+P+1+M.Structura de rezisten va fi adaptat funciunilor i materialelor ce urmeaza fi folosite, precum i considerentelor spaio-volumetrice urmrite.Materialele de construcie i finisaj se vor subordona demersului con-ceptual general, dictat de particularitile sitului. Echiparea edilitar aper-mite racordarea la reelele de ap, canalizare, energie electric, gaze natu-rale, telefonie, radio-TV i internet.

CRITERII SUPLIMENTARE DE APRECIERE* Rspunsul contemporan la dificultile proiectului* Originalitatea i pertinena conceptului* Expresivitatea plastic-volumetric

PIESE DESENATE, SUPLIMENTARE FATA DE TEMA CADRU:- pe formate A3 se vor preda analiza sitului, fotografii, schie, crochiuri iobservaii scrise privind caracterul sitului, concluzii i justificarea conceptului.- map de documentare tematic (minim 5 exemple contemporane)- text - 250 de caractere i schie descriptive cu explicarea conceptului-. 3-4 perspective interioare/exterioare care s susin discursul abordat-. detaliu unitate de cazare (planuri, seciuni, desfurri) sc. 1/50-. 3-4 detalii constructive ale soluiei adoptate sc. 1/10, 1/20

ntocmit,Prof. dr. arh. Anca OoiuAsist. drd. arh. Sergiu PetreaPrep. drd. arh. Alexandru Crian



Atelier Conf. Dr. Arh. Octavian Iliescu grupa 35A

Tema: PENSIUNE TURISTICA LA PREDELUT (BRAN)

AMPLASAMENTTerenul se afla in satul Predelut - Bran, judetul Brasov, si are o suprafata deaproape 7000mp. Terenul se afla in proprietate private si beneficiaza de oservitude de la drumul principal. Pozitionarea intr-un climat satesc, tipic pentruzona Bran, permite racordul relativ usor la utilitati, iar faptul ca terenul este intr-o usoara panta ii deschide perspective atat catre muntii Bucegi cat sis preintreaga vale locuita. Tradita turistica a locului si tipologiile arhitecturii vernac-ulare prezente atat prin materialele de constructie naturale cat si prin formeletraditionale, contribuie la valoarea locului. Prin mutatiile populatiei dinspre orascatre rural, zona capata noi valente culturale.

DATE DE TEMADotarea propusa va fi o pensiune turistica rurala cu un confort sporit, conformnormativelor in vigoare (normativele vor fi puse la dispozitia studentilor laprezentarea temei). Functiunile majore sunt:Spatii de cazare in camere cu 1-2 paturi, fiecare unitate fiind mobilata cuvestibul, spatiu depozitare, grup sanitar.Spatiul de luat masa pentru oaspetii pensiunii si inca 20 de locuri suplimenta-re. Parcaj auto si acces parcaj pentru aprovizionare.Spatiu relaxare cca. 100mp pentru lectura, loc de joaca pentru copii, hobby etc.Birou administrator, acesta avand locuinta in imediata apropiere a sitului.Dependinte: bucatarie cu depozitari si acces de serviciu, spatii tehnice si demenaj, grupuri sanitare pe sexe pentru public.

Completarea acestor functiuni se poate face de fiecare student prin indrumareala atelier cu dotari care sa se regaseasca in normativul pensiunilor rurale.Regimul de inaltime este S+P+E+M, subsolul sau demisolul fiind partial.Sistemul co

Documents

caiet_an3_08-09